Infiintarea unei plantatii pomicole in sistem intensiv de par in suprafata de 9 ha distanta de

plantare 4/3 cu portaltoi gutui

Cuprins:
I. PIESE SCRISE:
A MEMORIU DESCRIPTIV
1-Obiectul si necesitatea proiectului
2-Situatia geografica si administrativa a zonei
3-Studiul factorilor social-economici
4-Caracterizarea cadrului natural
-Studiul climatic (temperaturi medii lunare si anuale, temperaturi minime absolute,
suma suma precipitatiilor medii anuale si repartitia lor; umiditatea relativa a aerului, durata de
stralucire a soarelui, accidente climatice)
-Studiul pedologic (profilul solului, structura, continutul in macroelemente).
-Studiul vegetatiei pomicole spontana si cultivata.
-Concluzii privind aprecierea generala a conditiilor in care se planteaza.

B.MEMORIU JUSTIFICATIV.
1. Organizarea teritoriului (parcelare, trasare drumuri, zone de intoarcere, amplasarea
constructiilor)
2. Stabilirea sortimentului de soiuri si portaltoi in functie de sistemul de cultura, tipul de sol,
zona climatica si amplasarea soiurilor in parcele.
3. Stabilirea distantelor de plantare:
- Stabilirea tehnologiilor de lucru privind:
- Pregatirea terenului;
- Plantarea pomilor;
- Intretinerea plantatiilor pana a intrarea lor pe rod;
- Imprejmuirea plantatiilor;
- Instalarea mijloacelor de sustinere.
C. MEMORIU TEHNIC
1. Planul de plantare
2. Antemasuratori devize pe categorii de lucrari privind:
- Antemasuratoare 1 Privind pregatirea terenului in vederea plantarii
- Antemasuratoare 2 Plantarea pomilor
- Antemasuratoare 3 Intretinerea plantatiei in anul I de la plantare

- Antemasuratoare 4 Instalarea mijloacelor de sustinere

- Antemasuratoare 5 Intretinerea plantatiei in anul II de la plantare
- Antemasuratoare 6 Intretinerea plantatiei in anul III de la plantare
- Deviz centralizator privind materialele consumate.
- Deviz general pentru un ha de plantatie
D. PIESE DESENATE
- Schita de ansamblu a plantatiei la scara 1:2000
- Schita amplasarii soiurilor si a polenizatorilor
E. BIBLIOGRAFIE

A MEMORIU DESCRIPTIV
1-Obiectul si necesitatea proiectului

Cultura pomilor fructiferi prezinta importanta din punct de vedere alimentar, economic,
social. Parul este o specie pomicola mult apreciata pentru calitatea fructelor,
productivitate longevitate, esalonarea perioadei de maturare a fructelor.
Din masa totala a fructului, pulpa reprezinta 97%, pielita 2,5%, iar semintele reprezinta
0,5%. Cantitatea de suc din pere ajunge la 95%. Dupa I.F.Radu, perele contin: glucide 815%, substante pectice 0,14-0,17%, proteine brute 0,24-0,65%, acid malic 0,12-0,5%,
substantele minerale 0,06-0,24% (P,Fe, K, Mn, Mg, Cl, S), vitamine.
Aportul caloric pe care il aduce consumul de pere prezinta importanta deoarece 100g de
fructe contin 10-20g hidrati de carbon, ce dau organismului 40-80 de calorii. Perele se
consuma in stare proaspata sau sub forma de sucuri, fructe deshidratate si congelate,
cidru, distilate.
Infiintarea unei plantatii pomicole are in primul rand o importanta economica,
deoarece angreneaza capitalul initial care se investeste si in lucrarile de intretinere care se
executa pana la intrarea pe rod a pomilor, dupa care genereaza profit prin valorificarea
productiei.
Din punct de vedere social dezvoltarea productiei pomicole determina crearea de
locuri de munca, piata de desfacere, modificarea tehologiilor, materialelor si
echipamentelor folosite si a mijloacelor de transport.
Un alt factor important priveste ameliorarea terenurilor cultivate si incadrarea productiei
in strategia agricola regionala si nationala.
2-Situatia geografica si administrativa a zonei
Din punct de vedere geografic, teritoriul judetului Iasi este situat in partea de nord est
a Romaniei si central - estica a Moldovei, intre paralelele 4650 si 4736 latitudine nordica
si intre meridianele 2633 si 2807 longitudine estica si se afla amplasat in partea centrala a
Podisului Moldovei la limita dintre Campia Moldovei (sau a Jijiei dupa V. Tufulescu) si
Podisul Central Moldovenesc , mai precis in subunitatea sudica a acesteia, denumita de V.
Martiniuc, Campia Jijiei si a Bahluiului.
La sud este delimitata de Podisul Barladului prin cuesta denumita Coasta Iasilor (V.
Bacaoanu, C.Moldovei 1968) Incadrat intr-un peisaj silvo-stepic si stepic de tip sarmatopontic si strabatut de raul Jijia cu afluientii Miletin si Bahlui, Barlad cu afluientii Stavnic,
Sacovat, Vasluieti;
Cu o suprafata de 5474 km, cuprinde orasele Iasi, Pascani, Harlau, Tg. Fumos si 96 de
comune , limitat la nord de Jud. Botosani la NV de Suceava la SV de Neamt, la Sud de Vaslui
si la Est de raul Prut.
3-Studiul factorilor social-economici
Pentru desfasurarea tuturor operatiilor necesare in ciclul anual al parului si al
procesului tenologic in bune conditii sunt necesare asigurarea de forte de munca, asigurarea
sursei de apa si energie, existenta cailor de comunicare cu principalele centre din judet
pentru asigurarea pietii de desfacere.

Forta de munca este asigurata din fondul local fiind si personal calificat cu studii
medii datorita existentei scolilor de profil agricol: Grupul Scolar Agricol Vasile Adamachi
Iasi, Liceul Agricol M. Kogalniceanu Miroslava, Iasi, dar si a specialistilor cu studii
superioare, absolventi ai Facultatii de Horticultura din cadrul Universitatii de Stiinte
Agricole si Medicina Veterinara Ion Ionescu de la Brad din Iasi.
Caile de comunicare sunt asigurate de reteaua de drumuri atat in intervalul plantatiei
cat si in exteriorul ei. Apa necesara pentru efectuarea operatiilor din cadrul sistemului de
cultura este asigurata din bazinul hidrografic zonal, din precipitatii si din panza de apa
freatica.
4-Caracterizarea cadrului natural
-Studiul climatic
.
Climatul zonei este temperat continentala in nuanta excesiva din cauza pozitiei
geografice estice si deschiderii spre masele continental asiatice reci iarna ( -3C media lunii
ianuarie ) si calde vara ( 21C media lunii iunie) cu amplitudini termice ce depasesc 65C,
multianualele sunt intre 8-9,5C in zona de podis si sub aceste valori in campie.
Temperatura medie lunara si anuala (C) 1896-1975
Statia
Luna
Anuala
I
II
III IV V
VI VI VII IX X
XI XI
I
I
I
Iasi

-3,7

-17

3,0

10,
1

16

19,
4

21,2

20,5

16,
0

10,
1

4,3

-0,8

9,5

Clima R.P.R. 1975

Statia

Iasi

Temperatura aerului- meda maximelor zilnice lunare (C) ( 27.07.1909 )

Luna
I
II
III IV V
VI VI VII IX X
XI XI
I
I
I

15,
5
Clima R.P.R. 1975

19

27

31,
5

36,
4

38,
0

40,0

39,7

38,
0

33,
9

28,
5

Temperatura aerului- media minimelor zilnice lunare (C) ( 20.01.1963 )

Statia
Luna
I
II
III
IV V
VI VI VII IX X
XI
I
I
Iasi
-30,6 -30
Clima R.P.R. 1975

-22,7

-7,0

-2,9

3,5

6,8

4,6

-1,0

-16

-18,6

18,2

Anuala

40,0

Anuala
XII
-29,5

-30,6

O expresie clara a nuantelor continental excesive ale climatului o constituie ploile torentiale
din sezonul cald, care alterneaza adesea cu perioada de seceta. In cursul unui an sunt, in medie
190 zile fara precipitatii, care se pot grupa in 6-11 intervale secetoase cu durata medie de 1418 zile fiecare; cumularea acestora mai ales in perioada de vegetatie a culturilor are o
influenta negativa asupra recoltelor iar statistica arata ca o data la 2 ani secetele pot dura in 28
zile iar o data la 10 ani pot dura 42 zile. Cantitatea medie de precipitatii la Iasi este de 520
mm.
Precipitatii atmosferice (mm) 1896-1970
Statia
Luna
Anuala
I
II
III IV V
VI VI VII IX X
XI XI
I
I
I

Iasi

31,
8
Clima R.S.R. 1972

29,
9

28,
4

40,
8

53,
0

75,
2

68,1

57,3

40,
3

32,
2

36,
5

29,6

523,6

Radiatia solara intre 115-117 kcal/cm ese o consecinta a altitudinii, latitudinii si orientarii
reliefului si o functie a albedoului suprafetei subiacente si a caracteristicilor fizice ale aerului
din patea superioara a atmosferei.
Numarul zilelor cu cer noros - lunar si anual (nr. zile) 1961- 1975
Statia
Luna
Anuala
I
II
III IV V
VI VI VII IX X
XI XI
I
I
I
Iasi
8,3
Atlasul R.S.R. 1972

7,6

7,3

8,7

6,3

5,7

5,3

5,2

5,1

5,6

7,6

8,0

6,6

Schimbul energetic dintre acestea doua o reprezinta bilantul radiativ ce are valori negative
noaptea si pozitive ziua.
Evapotranspiratia potentiala variaza intre 600 si 700 mm, deficitul anual de umiditate fiind de
150-180 mm, ceea ce necesita compensarea lui prin irigatii.
Directia dominanta a vantului este NV dar datorita orientarii vailor Bahlui, Bahluiet s.a.,
frecventa mai mare au directiile V si E.
Viteza medie este
ridicata, 6-7 m/s pana la
40 m/s. Din decembrie
pana in aprilie predomina
cele din directia SE ce
provin din masele de aer
tropical maritim si aduc
un aer cald si umed. Cele
din vest prefera vara si
aduc aerul cald si uscat
continental , iar cele din
NE aduc aerul rece si
uscatiarna, fierbinte vara,
au o viteza mare si aduc
uneori praful din stepa
rusa (G. Giurgiuveanu)

Sursa: meteoblue.com
Numarul mediu anual al zilelor cu viscol este de 7,5 la Iasi, cele mai multe fiind in luna
ianuarie.
Temperatura solului multianuala este cu 1-2C mai mare decat in aer, vara si mai mica iarna.
Saltul termic vara- iarna se reface in aprilie si de aici explozia vegetatiei.

In zona deluroasa temperatura solului este de 19-20C in zona deluroasa astfel contrastele
termice mai mari decat in aer sunt pozitive din martie pana in noiembrie, iar amplitudinea
variaza in jur de 30C , mai mare cu 4-5C fata de cea a aerului.
- Studiu pedologic
Solurile de pe teritoriul judetului Iasi sunt in general soluri productive, predominante
sunt cernoziomurile tipice soluri cu fertilitate ridicata, fiind intens folosite in agricultura,
formate pe depozite argiloase si lutoase.
Factorii pedoclimatici au favorizat aparitia unei game variate de soluri zonale cum
sunt cernoziomurile tipice si podzolite precum a unor soluri intrazonale hidromorfe si
halomorfe.
In jumatatea nordica solurile dominante sunt cernoziomurilece s-au format in conditiile
climatului temperat continental excesiv, prin procese intense de bioacumulare.
In partea sudica se observa succesiunea cernoziomurile cambice, cernoziomuri argice,
preluvisoluri, aceasta etajare se datoreaza reliefului si proceselor geomorfologice de la nivelul
fruntilor de cuesta care modifica local distributia lor.
In compartimentul estic, central estic si central vestic, solurile s-au format pe materiale
parentale aluvionare (aluvisoluri) in lunca Bahluiului ai Jijiei, aceasta aparand sub forma unor
benzi si in albiile majore ale retelei hidrografice de ordin secundar. Textura preponderent
argiloasa a solurilor de lunca, panta longitudinala cu valori reduse si scurgerea apei de pe
versantul cu expozitie nordica care margineste Bahluiul si de la nivelul versantului drept al
Jijiei favorizeaza asocierea proceselor gleice sau stagnogleice la aluvisoluri.
Modificarea morfologiei profilului de sol prin influenta umana se datoreaza activitatilor
industriale si prin utilizarea intensiva a solului in agricultura.
Caracteristicile chimice ale solului din zona Cetatuia se caracterizeaza prin reactie slab
alcalina pH7,6 si textura lutoasa iar ponderea humusului este de 3%. In zonele mai inale din
partea sudica, solurile sunt bine aprovizionate in humus (>5%) cu un pH slab acid (6,5)
textura variaza pe profil de la luto-prafoasa la lutoasa (Filipov, 2005)
In partea nordica a teritoriului pHul variaza de la slab acid la slab alcalin. Cernoziomurile
tipice de la nivelul versantilor prelungi prezinta reactie neutra slab alcalina, au o
aprovizionare buna in humus (>3%).
Bioacumularea este procesul dominant pentru solurile din proximitatea municipiului
Iasi, ceea ce favorizeaza o buna aprovizionare a solurilor in humus.
Distributia CaCO total in sol este diferita in functie de evolutia pedogenetica a solurilor, de
procesele de eroziune sau de impact antropic. Astfel cernoziomurile pot prezenta concentratie
redusa a carbonatilor ( adesea sub 1%) inca din orizontul bioacumulativ, iar in zonele afectate
de eroziune, unde orizontul carbonato-acumulativ apare la suprafata, valorile acesteia cresc
semnificativ (peste 8%). ( IANCU G., BUZGAR N., 2008)
-Studiul vegetatiei pomicole spontana si cultivata
Dezvoltarea larga pe altitudine si latitudine a zonei si situarea la limita dintre provincii
biogeografice central-europene si sarmato-pontice duc la o etajare mai complexa, avem astfel:
paduri de foioase, silvostepa si stepa.
Zona de stepa vegetatie ierboasa dominanta iar cea lemnoasa este reprezentata de
cativa arbusti si subarbusti, la altitudini sub 200m, , climat continental excesiv precipitatii sub
450mm/an temperaturi medii anuale 10C. Pe solurile cernoziomice avem pajisti de erbacee

serofitice (Agropyrum cristati) iar pe litosoluri :paius (Festuca valesiaca), calilia, pelinita,
laptele cainelui, firuta,etc.
Asociatii intrazonale- vegetatia de nisip si saruri, azonala- cea acvatica si palustra,
ruderala-in lungul drumurilor, iar in zavoaie si luminisuri cu arbusti ca Prunus spinosa,
Cerasus avium, Amygdalus nana.
Zona de silvostepa-paduri mici cu arbori piperniciti, genul Quercus, la altitudini intre
30-300 m climat intre 9 - 11C, precipitatii 500-600mm/an , cu Q. Robur, pedunculiflora;
Ulmus folicacea, Acer tataricum, Cornus mas, Crataegus monogyna.
Rezervatia silvostepica- Valea lui David si Valea Lunga cu salcam galben (Laburnum
anagyroides), cu raspandirea lui cea mai vestica .
Tufarisurile sunt cu migdal pitic, porumbar, paducel iar vegetatia ierboasa cu paius de stepa si
lucerna marunta.
Zona nemorala- padurea de foioase, caducifoliate; caracteristica zonei de campie
inalta, coline, platforme joase (150-500m) climat racoros si umed caracteristic este tufanul (Q.
Pehescus) si stejarul (Q. Robur), carpato-teisele si stejarisele. Padurile mai compacte se afla
pe Dealul Mare, Dealul Motca si in Podisul Central Moldovenesc.
Etajul padurii de foioase are trei subetaje:
- padurea de fag la peste 400m
- padurea de gorun 300-400m mai rara si in amestec cu carpen, fag, stejar pedunculat.
- padurea de stejar 200-300m stejar in amestec cu gorun tei, cires salbatic
Vegetatia intrazonala si azonala
- de stancarii si grohotisuri (litofite)-graminee
- de nisipuri (psamofite) Aspera spica-venti
- de saraturi (halofite) Artemisia
- acvatica (nuferi, feriga, lintita)
- palustra trestie, stuf, papura
- mlastinoasa bumbarita
- lunca si zavoaie salcie, plop, stejar, ulm, frasin
Vegetatia ruderala si segetala buruienile de pe marginea drumurilor (troscot,
patlagina, nalba) iar cea segetala din culturile agricole.
Vegetatia cultivata La nivelul judetului Iasi s-au insamantat in toamna lui 2012 culturi pe
aproape 43000ha, 74% din suprafata fiind cu grau. Potrivit A.D.A.R. Iasi, suprafata
insamantata cu grau in toamna este de 32520ha cu aproape 2000 ha mai putin decat in anul
precedent. Plante furajere 1600ha, dintre care 1100ha lucerna si 500ha trifoi; Se adauga

1010ha legume de toamna, din care 660ha cu ceapa iar 350ha cu usturoi. Orzoaica de toamna
400. Mai raman aproape 190000 ha de teren arabil pentru insamantarile de primavara.

-Concluzii privind aprecierea generala a conditiilor in care se planteaza.

Suprafata propusa pentru amenajare este reprezentativ pentru zona, fiind situat in estul
Comunei Miroslava pe terasele Nicolinei avand o alitudine de 100- 120m, panta <6%
Avand in vedere evolutia fazelor de vegetatie a pomilor in stransa corelatie cu factorii
de mediu resulta ca climatul zonei in care se amplaseaza plantatia ofera conditii bune pentru
cultura.
In conditiile unui sistem rational de intretinere a solului, precipitatiile satisfac din punct de
vedere cantitativ si mare masura repartitia pe faze de vegetatie cerintele pomilor fara a fi
nevoie de irigatii.

B.MEMORIU JUSTIFICATIV.
1. Organizarea teritoriului (parcelare, trasare drumuri, zone de intoarcere, amplasarea
constructiilor)
-Parcelarea terenului se face in functie de panta, forma, lungimea si relieful terenului, gradul
de mecanizare, sistem de sustinere a pomilor, sistemul de irigare.
Se va cauta ca parcelele sa aiba forma patrata sau dreptunghiulara si numai in cazuri
speciale triunghiulara sau trapezoidala. Parcelele pot avea suprafata de 2-10 ha, lungimea lor
fiind de 2-3 ori mai mare ca latimea. Pe terenurile in panta suprafata parcelelor se micsoreaza
in raport invers proportional cu panta terenului.
In plantatiile intensive prevazute cu sistem de sustinere dimensiunea parcelelor pe
directia randurilor de pomi va fi de maxim 200m, deorece la lungimi mai mari, spalierul se
poate deteriora sub greutatea pomilorsi a productiei de fructe.
In terenurile cu panta mai mare de 6% parcelele se orienteaza cu latura lunga pe
curbele nivel.
In cazul livezilor irigate, dimensiunile parceleleo se stabilesc astfel incat sa se poata
respecta conditiile tehnice impuse de buna functionare a sistemului de irigare
-Delimitarea drumurilor si a zonelor de intoarcere
Drumurile reprezinta pana la 2% din suprafata amenajata in functie de importanta lor se
clasifica in : principale si secundare. Drumurile principale au latimea de 5-6m si in

majoritatea cazurilor se consolideza. In terenuri cu panta mai mare de 6% acestea se

orienteaza obligatoriu pe directia curbelor de nivel, iar daca panta depaseste 10% ele se
traseaza in raspandire, se prevad in amonte cu canale marginale, poalele tubulare, se
consolideaza prin balastare sau pietruire.
Drumurile secundare delimiteaza parcelele pe latura lunga, au latimea de 3-4m si se
instaleaza prin insamantare cu ierburi perene.
Aleele tehnologice cu latimea de 2-3m orientate perpendicular pe directia randurilor
de pomi facand legatura intre drumurile secundare. Rampele de acces se amenajeaza pe
terenuri cu scopul de a permite trecerea masinilor si agregatelor de pe drumurile de exploatare
pe platformele teraselor.
-Amplasarea constructiilor - se amplaseaza cat mai central, langa drumul principalaproape
de sursa de apa, ocupand circa 0.1-1% din suprafata amenajata.
Constructiile
prevazute a se infiinta sunt : sediul firmei, grupul social, magazii, hale de sortare , platforme
betonate, depozite pentru ingrasaminte, pesticide, carburanti, statii pentru prepararea solutiei
pentru stropit, remize pentru masini agricole
2. Stabilirea sortimentului de soiuri si portaltoi in functie de sistemul de cultura, tipul de
sol, zona climatica si amplasarea soiurilor in parcele.

Modul de folosin a terenului

rezultat n urma organizrii teritoriului n vederea nfiinrii
plantaiei

Nr
crt.
1

Parcela (specia /
portaltoi)

Dimensiunile
Lungimea

Limea

Suprafaa

ha

300

140

4,20

46,7

300

134

4,03

44,8

3
4
5
n

TOTAL LIVAD

8,23

91,5

Alei tehnologice

0,12

1,3

Zone de ntoarcere

0,24

2,7

A TOTAL TEREN AGRICOL

8,59

95,5

Drumuri de exploatare principale

0,18

2,0

Drumuri de exploatare secundare

0,17

1,9

Centru de exploatare ferm

0,05

0,6

Perdea de protecie
0,40

4,5

100

B TOTAL TEREN NEAGRICOL

TOTAL GENERAL

3. Stabilirea distantelor de plantare:

- Stabilirea tehnologiilor de lucru privind:
- Pregatirea terenului;
- Plantarea pomilor;
- Intretinerea plantatiilor pana a intrarea lor pe rod;
- Imprejmuirea plantatiilor;
- Instalarea mijloacelor de sustinere.
C. MEMORIU TEHNIC
1. Planul de plantare
2. Antemasuratori devize pe categorii de lucrari privind:
- Antemasuratoare 1 Privind pregatirea terenului in vederea plantarii
- Antemasuratoare 2 Plantarea pomilor
- Antemasuratoare 3 Intretinerea plantatiei in anul I de la plantare
- Antemasuratoare 4 Instalarea mijloacelor de sustinere
- Antemasuratoare 5 Intretinerea plantatiei in anul II de la plantare
- Antemasuratoare 6 Intretinerea plantatiei in anul III de la plantare
- Deviz centralizator privind materialele consumate.
- Deviz general pentru un ha de plantatie
D. PIESE DESENATE
- Schita de ansamblu a plantatiei la scara 1:2000
- Schita amplasarii soiurilor si a polenizatorilor
E. BIBLIOGRAFIE