Facultatea de Horticultură

Specializarea Horticultură

PROIECT DE AN LA DISCIPLINA DE
POMOLOGIE

Îndrumător,

Şef lucr. dr. CRISTINA ZLATI Student,

Prescorniță Ioan

Anul IV, grupa 500

2019-2020
 PROIECT DE AN LA DISCIPLINA DE
POMOLOGIE

Tema proiectului:
Înființarea unei plantații de păr de iarnă în sistem intensiv, la
Botoșani, pe suprafața de 11 hectare

Îndrumător,

Şef lucr. dr. CRISTINA ZLATI Student,

Prescorniță Ioan

Anul IV, grupa 500

2019-2020
 Cuprins
1. Memoriu descriptiv
1.1. Obiectivul și necesitatea proiectului
1.2. Situația geografică și administrativă a zonei
1.3. Studiul factorilor social-economici
1.4. Caracterizarea cadrului natural
1.4.1. Studiul climatic (temperaturi medii lunare și anuale, temperaturi minime
absolute, suma precipitațiilor medii anuale și repartizarea lor, umiditatea relativă a
aerului, durata de strălucire a soarelui, accidente climatice).
1.4.2. Studiul pedologic (profilul solului, structura, conținutul în macroelemente).
1.4.3. Studiul vegetației pomicole spontană și cultivată
1.4.4. Concluzii privind aprecierea generală a condițiilor în care se plantează

2. Memoriu justificativ
2.1 Organizarea teritoriului (parcelarea, trasarea drumurilor, zone de întoarcere,
amplasarea construcțiilor)
2.2 Stabilirea sortimentului de soiuri și portaltoi în funcție de sistemul de cultură, tipul de
sol, zonă climatică și amplasarea soiurilor în parcele
2.3 Stabilirea distanțelor de plantare
2.4 Stabilirea tehnologiilor de lucru privind:
2.4.1 Pregătirea terenului
2.4.2 Plantarea pomilor
2.4.3 Întreținerea plantațiilor până la intrarea pe rod
2.4.4 Împrejmuirea plantațiilor
2.4.5 Instalarea mijloacelor de susținere
2.4.6 Instalarea sistemului de irigare

3. Memoriu tehnic
3.1 Planul de plantare
3.2 Antemăsurători - devize pe categorii de lucrări privind:
3.2.1 Antemăsurătoare 1 – Privind pregătirea terenului în vederea plantării
3.2.2 Antemăsurătoare 2 – Privind procurarea materialului săditor și plantarea
pomilor
3.2.3 Antemăsurătoare 3 – Întreținerea plantației în anul I de la plantare.
3.2.4 Antemăsurătoare 4 – Întreținerea plantației în anul II de la plantare.
3.2.5 Antemăsurătoare 5 – Întreținerea plantației în anul III de la plantare.
3.2.6 Antemăsurătoare 6 – Completarea golurilor în anii I și II de la plantare.
3.3 Planul de plantare
3.3.1 Centralizatorul privind materialele principale pentru realizarea unei plantații.
3.3.2 Centralizatorul costurilor directe de investiții pentru un ha de plantație
3.3.3 Deviz general pentru un ha de plantație
3.3.4 Valoarea producției globale (V.P.G)

4.PIESE DESENATE
Schiță de ansamblu a plantației la scara 1:2000
Schița amplasării soiurilor și a polenizatorilor

5. BIBLIOGRAFIE
 1. Memoriu descriptiv
1.1 Obiectivul și necesitatea proiectului

Părul,este o specie pomicolă,care,datorită condiţiilor climatice din ţara noastră şi a

sortimentului existent,poate asigura atât o parte din consumul de fructe în stare proaspătă
pe o perioadă de 8-10 luni,cât şi aprovizionarea industriei alimentare,unde fructele sunt
folosite pentru obţinerea de sucuri,marmelade,compoturi,paste si alte preparate.

Pentru a beneficia intr-o maniera cât mai eficienta de potenţialul acestei

specii,survine necesitatea întocmirii unui proiect,ce are ca obiective principale,alegerea
cultivarelor cât mai adaptate zonei unde urmează a fi înfiinţată plantaţia,amplasarea cât
mai eficientă în spaţiu a drumurilor,pomilor şi construcţiilor,calcularea necesarului de
materiale,forţă de muncă,ş.a.m.d.

În cazul de faţa,proiectul va fi realizat pentru o suprafaţă de 11 hectare,cu specia

Păr (Pyrus communis).

Ca şi fratele său mărul, părul (Pyrus sativa) face parte din grupa speciilor
Sămânţoase, familia Rosaceae, subfamilia Pomoideae, genul Pyrus. Se cunosc astăzi
peste 6 000 de soiuri de păr, cultivate mai mult sau mai puţin, dar existente în colecţii şi
culturi de concurs. Locul de origine al părului, atestat cu 4 000 de ani înainte de Christos,
este încă incert, în schimb există cu certitudine trei centre genetice situate în Europa, Asia
şi nordul Africii. Specia Pyrus communis care îşi are originea în Europa, este cea mai
răspândită şi din ea s-au creat o multitudine de soiuri de păr de calitate superioară celor
obţinute din alte specii. Alte specii occidentale de păr care sau folosit mai mult în selecţia
de portaltoi sunt: Pyrus cordata, Pyrus salicifolia, Pyrus amygdaliformis, Pyrus
elaeagrifolia, Pyrus nivalis. Dintre speciile de păr originare din Asia se amintesc: Pyrus
serotina, Pyrus pyrifolia, din care s-au obţinut soiuri pentru fructe şi portaltoi, în special
pentru clima caldă şi umedă, Pyrus ussuriensis, cu soiuri rezistente la ger, Pyrus
bretschneideri, folosit în ameliorare pentru productivitate şi rezistenţă la boli, Pyrus
betulaefolia, Pyrus serrulata, Pyrus phaeocarpa.

Cultura părului este concentrată în zona Europei, Americii de Nord, Asiei, Africii de Sud
şi Australiei de Sud. Producţia mondială de pere se ridică la peste 17 000 000 t, ceea ce
reprezintă circa 3 % din producţia mondială de fructe şi struguri
1.2 Situația geografică și administrativă a zonei
Judeţul Botoşani este situat din punct de vedere geografic în extremitatea nord-
estică a României, având ca vecini Ucraina şi, respectiv, Republica Moldova. Fiind
cuprins între râurile Siret la vest şi Prut, cel de-al doilea formând graniţa României cu
Republica Moldova, judeţul Botoşani se învecinează doar cu două judeţe ale
Moldovei, şi anume: la vest cu judeţul Suceava, iar la sud cu judeţul Iaşi.
Cuprins în întregime în zona de dealuri a Moldovei de nord, teritoriul judeţului
Botoşani prezintă diferenţe de altitudine relativ reduse, de la 587 m, punctul culminant
în Dealu Mare – Tudora la limita cu judeţul Iaşi, la 57 m pe valea Prutului la Santa
Mare. Cu toată amplitudinea de peste 500 m, relieful este în cea mai mare parte a
judeţului puţin proeminent, prezentând văi largi, interfluvii
netede şi pante reduse.
Pe teritoriul judeţului Botoşani solurile prezintă diferenţieri care definesc în mod
nuanţat diviziunile teritoriale. Astfel, tipurile genetice de soluri au următoarea
repartiţie teritorială: Cernozimurile se întâlnesc de-a lungul Prutului la nord de
Ştefăneşti până aproape de Mitoc, de o parte şi alta a Başeului între Mihălăşeni şi
Săveni, iar mai la nord între Havârna şi Dumeni; pe Jijia de o parte şi alta a văii între
Corlăteni şi Ungureni, şi în aval de Dângeni cu deosebire pe stânga văii.
Teritoriul orașului propriu-zis are o suprafața de 4132 ha, și un caracter ușor
alungit pe direcția nord-sud. Altitudinea medie a orașului este de 163 metri,
nedepășind decât excepțional 200 metri, în partea vestică. Caracteristic acestei regiuni
este relieful de dealuri joase sau câmpii deluroase, dezvoltate pe depozite monoclinale
(ușor înclinate spre sud-est), cu pante slabe, cu văi foarte largi, cu interfluvii ca niște
platouri și cu energie de relief redusă, în medie 30-40 metri.Zona dealurilor înalte ce
aparține Podișului Sucevei se caracterizează prin extinderea unor altitudini absolute
care depășesc frecvent 300 m ( atingând 385 m în Dealul Măgura, fost Dealul
Mănăstirii) și printr-o fragmentare accentuată a terenului.

1.3 Studiul factorilor social-economici

Economia județului Botoșani are un caracter predominant agrar, datorită, în

primul rând, suprafeței mari de teren agricol și numărului ridicat de persoane care
locuiesc în mediul rural si se ocupă cu agricultura. În perioada comunistă zona a
cunoscut industrializarea forțată pentru a reduce decalajul față de celelalte județe
ale țării. Au fost construite unități industriale iar forța de muncă a fost instruită
pentru diverse domenii: industria textilă, industria alimentară, a lemnului,
industria de mașini și utilaje, fapt care poate fi identificat și în economia
municipiului Botoșani, unde multe dintre întreprinderi au avut mari dificultăți de
adaptare la noile cerințe ale economiei de piață.
Județul Botoșani dispune de resurse naturale extrem de limitate, acestea
rezumandu-se la:
 • Sol - favorabil agriculturii și creșterii animalelor. Din suprafața totală a
județului de 498600 ha, 54 % reprezintă zona agricolă, 34 % păduri și alte terenuri
cu vegetație forestieră și 12 % alte suprafețe (ape, suprafețe construite, drumuri,căi
ferate, etc.)
• Resurse ale subsolului – puțin variate, fiind reprezentate aproape in totalitate
de materiale de construcție. Se exploatează mai mult pe plan local, gresii, calcare
oolitice, nisip, argilă și loess. În unele sate sunt folosite local ape minerale
sulfuroase, bicarbonatate, iodobromurate și magnezianosodice (Dângeni, Mitoc,
Havârna, Dumeni).
Suprafața agricolă este de 269.000 ha, din care:
• arabil 190.000 ha (70.65 %),
• pățuni și fânețe 65.000 ha (24.16 %),
• viță de vie 11.000 ha (4.08 %)
• livezi 3.000 ha (1.11 %).

Principalele ramuri industriale în municipiul Botoșani sunt: alimentară și a

băuturilor, textilă, încălțăminte și pielărie, mașini și echipamente, prelucrarea
lemnului. În municipiul Botoșani factorii naturali și social – economici au
contribuit la dezvoltarea agriculturii. Dintre factorii naturali fac parte formele de
relief, condițiile climatice, resursele de apă dulce și solurile. Acești factori sunt
favorabili în Botoșani unei agriculturi moderne, cu specific pentru cultura viței de
vie,a pomilor fructiferi, legumelor,cerealelor și a plantelor tehnice. Cultura
cerealelor se situează pe primul loc și este urmată de cultura viței de vie. Cultura
plantelor este mai dezvoltată decât creșterea animalelor.

1.4 Caracterizarea cadrului natural

1.4.1 Studiul climatic (temperaturi medii lunare și anuale, temperaturi

minime absolute, suma precipitațiilor medii anuale și repartizarea lor,
umiditatea relativă a aerului, durata de strălucire a soarelui, accidente
climatice)

Temperatura medie anuală , calculată pe o perioadă de 77 ani (1923-2000)

pentru oraşul Botoșani şi împrejurimile sale, este de 8.9 °, ca valoare fiind egală
cu media ţării.
Temperatura media lunară. Pe baza temperaturilor medii lunare, calculate
pentru aceeaşi perioadă, se observă că luna cea mai rece este luna ianuarie cu o
valoare medie de – 4 °. Cele mai scăzute temperaturi medii din ianuarie sunt
cuprinse între –12°şi +4,3°. Luna cea mai călduroasă este iulie, cu o valoare medie
de 20 °. Cea mai ridicată temperatură medie 25,1° a fost înregistrată în luna iulie,
iar cea mai scăzută +19,7° .
1.4.1.a.Temperatura medie lunară și anuală pe intervalul (1923-2000)

Luna I F M A M I I A S O N D Anuală

Temperatura -3,5 -2,05 2,3 9,6 15,3 18,6 20,3 19,6 15,2 9,6 3.8 -1,1 8,9
medie (0C)

1.4.1.b. Temperaturi minime absolute (1923-2000)

Luna I F M A M I I A S O N D Anuală

Temperatura -30,3 -30,3 -23,5 -9,9 -3,5 2,0 5,0 5,0 -4,5 -12,0 -22,0 -29,9 -30,3
medie (0C)

1.4.1.c. Precipitaţiile atmosferice la Botoșani (1923-2000)

I F M A M I I A S O N D Anuală
Luna
Suma 22,6 22,3 24,9 48,3 66,3 83,7 80,8 57,3 47,9 34,2 31,1 29,3 550,1
precipitatiilor
medii

Precipitaţiile atmosferice

Din punct de vedere al umidităţii aerului şi al precipitaţiilor atmosferice, zona

oraşului Botoșani se înscrie printre regiunile de podiş din ţara noastră cu valori
medii. Aceasta se explică prin faptul că dealurile înconjurătoare dinspre S, SV, V
şi NV au întinse suprafeţe păduroase.
 1.4.1.d. Umiditatea relativă (%) a aerului la Botoșani (1970-1999)

Luna Luna
I F M A M I I A S O N D Anuală

Umid. rel. a
aerului 84 82 79 74 73 74 74 76 78 80 83 84 78

Umezeala relativă (%) a atmosferei

Datorită, în primul rând, condiţiilor fizico-geografice, umezeala relativă a

atmosferei, în zona oraşului Botoșani, are, la fel, valori moderate (78% media
anuală, cu maximum în lunile decembrie=84% şi ianuarie=84%, iar minima în
luna mai 73=%).
Anual, valorile umidităţii aerului sunt maxime în luna decembrie (84%) şi
minime în luna mai (73%), înregistrând variaţii importante de la o zi la alta pe tot
parcursul anului, dar decembrie rămâne luna în care se produc cu preponderenţă
maximele zilnice anuale (mai ales în ultimele două decade ale lunii decembrie),
iar luna mai, cea în care se produc minimele zilnice anuale (în primele două decade
ale lunii mai, dar se pot produce şi în ultima decadă a lunii aprilie). Curba variaţiei
lunare a acestei caracteristici are aspect invers celei de oscilaţie a temperaturii
aerului.
Umezeala relativă a aerului, cu valori moderate în lunile iulie, august şi chiar
septembrie, constituie, de asemenea, un avantaj pentru maturarea fructelor, având
şi un rol în reducerea dăunătorilor vegetali, în special la speciile pomacee.

1.4.1.e. Durta de strălucire a soarelui (1896-1915; 1926-1968)

Luna I F M A M I I A S O N D Anuală

Dur. de
străl. a 75, 123,
89,9 158,7 231,2 244,7 267,6 257,1 191,0 142,0 78,0 60,0 75,1
soarelui 1 2

Durata de strălucire a Soarelui însumează la Botoşani 1918,5 ore anual

(57591,2 zecimi), din care 70%, respectiv 1350 ore, se realizează în lunile aprilie
– septembrie, iar în semestrul rece, datorită creşterii nebulozităţii şi micşorării
zilei, valoarea scade la 596 de ore..
O sporire accentuată a duratei de strălucire a Soarelui are loc între lunile
februarie şi martie, iar între lunile octombrie şi noiembrie se înregistrează o
scădere de aproximativ 60 de ore. Acest lucru are loc datorită faptului că la
sfârşitul lunii martie, durata zilei creşte, pe când la începutul toamnei, procesul are
loc invers. La aceasta se adaugă şi influenţa maselor dea aer frecvente în aceste
perioade, care determină un regim al nebulozităţii cu scăderi accentuate începând
din martie şi cu creşteri puternice din luna octombrie.
Sumele anuale ale duratei de strălucire a Soarelui variază foarte mult de la
un an la altul, astfel au fost ani cu abateri pozitive, între (2000-2175 ore în anii
1973, 1982, 1986, 1992, 1993, 1994, 1995, 1998 şi 1999 când s-a înregistrat
maxima de 2175 ore) şi ani în care s-au observat abateri negative (între 1609-1839
ore) faţă de mediile multianuale, cum ar fi: 1970, 1980, 1984, 1991, 1996. Aceste
abateri au la baza fluctuaţiile care au avut loc în circulaţia şi frecvenţa
principalelor tipuri de mase de aer, predominante în regiunea în care se afla şi
oraşul Botoşani.

1.4.2 Studiul pedologic (profilul solului, structura, conținutul în

macroelemente).

Solul cel mai frecvent întâlnit in zona plantaţiei este de tip cernoziom
cambic. Acesta mai este cunoscut şi sub denumirea de cernoziom levigat.El
defineşte printr-un orizont “Am” de culoare închisă şi un orizont “Bv” având, cel
puţin în partea superioară culori de orizont molic cu crome mai mici de 3,5 în stare
umedă.
Cernoziomul cambic se regăseşte,pe un relief plan sau slab înclinat cu
altitudini de 40 – 550 m într-un climat cu Pma de 500-600 mm şi Tma de 8,3 –
11,5 oC.
Vegetaţia caracteristică acestor soluri este constituită din pâlcuri rare de
stejar pufos şi stejar brumăriu alternând cu suprafeţe acoperite de specii ierboase
(Stipa joaninis, Antropogon ischoemum, Poa bulbosa etc.) pe un material parental
reprezentat de loess, depozite loessolide, luturi şi chiar nisipuri.
Profilul de sol prezintă următoarea alcătuire: Am – Bv – Cca. Orizontul
“Am” (40-55 cm) are o culoare brună închisă până la negru în stare umedă, textură
mijlocie sau mijlociu-fină, structură glomerulară şi frecvente neoformaţii biogene
(coprolite, cervotocine, crotovine).Orizontul “Bv” (30-60cm) are culoare închisă
în partea superioară urmată de culoare brun gălbuie, textură mijlocie sau mijlociu-
fină, structură columnoidă, prismatică şi frecvente neoformaţii biogene. Orizontul
“Cca” are culoare mai deschisă datorită acumulării de CaCO3 sub formă de pete
şi concreţiuni (face efervescenţă puternică cu HCl 1:3) nu este sructurat (structură
masivă).
Cernoziomurile cambice au textură mijlocie sau mijlociu-fină şi mai rar
sunt nisipoase sau argiloase. Structura este glomerulară bine dezvoltată conferind
acestui sol o permeabilitate bună pentru apă şi aer şi totodată valori medii ale
indicilor hidrofizici (capacitate de apă în câmp şi capacitate de apă utilă). Humusul
(3-5 % în sol) este de bună calitate de tip “mull calcic”, gradul de saturaţie în baze
depăşeşte 85%, reacţia solului este slab acidă sau neutră, valorile pH-lui fiind
cuprinse între 6 şi 7.
Cernoziomurile cambice au fertilitate bună fiind cultivate cu cereale (grâu,
porumb), plante tehnice (floarea soarelei, sfeclă de zahăr) legume, vii şi pomi.
Aplicarea irigaţiilor pentru completarea deficitului de apă în perioadele secetoase,
administrarea îngrăşămintelor organice şi minerale contribuie la obţinerea unor
producţii mari.
(F.Filipov, E.Teodorescu-Soare-„Pedologie”,2001.)

1.4.3 Studiul vegetației pomicole spontană și cultivată

Vegetaţia naturală a judeţului Botoşani, caracteristică zonei de silvostepă, este

alcătuită predominant din plante ierboase în păşuni naturale care ocupă cca. 13%
din suprafaţa agricolă a judeţului, reprezentate prin asociaţii de graminee adaptate
la secetă , ca şi prin unele specii de plante suculente şi bulbifere, care formează
asociaţii vegetale ce ocupă zonele afectate de alunecări de teren din parte de nord,
est-vest şi sud-vest a judeţului. Monotonia covorului ierbaceu este modificată de
apariţia unor tufărişuri alcătuite din arbuşti ca: Prunus spinosa (porumbarul), Rosa
canina (măceşul), Crataegus monogina (păducelul), etc.De-a lungul râurilor ca şi
pe solurile de lăcovişte umede, se întâlneşte o vegetaţie hidrofilă reprezentată prin
specii de: Typha latifolia (papură), Phragmites australis (stuf), Equisetum palustre
(barba ursului), Corex riparia (rogoz), Polygonum amphibium (troscot de baltă),
etc.
În pajiştile stepice xeromezofile se întâlnesc speciile: Festuca valesiaca
(păiuş), Stipa joannis, Stipa lessingiana, stipa pulcherima (colilie) în special în
jurul localităţilor Todireni, Unţeni, Călăraşi, Hlipiceni.
În partea nordică, vestică şi sudică a judeţului, în pajişti şi terenurile agricole
se întâlnesc: Festuca valesiaca (păiuşul), Festuca rupicola care ocupă locul
fostelor păduri de Quercus robur (stejar). Pădurile au o suprafaţă de aproximativ
54.000 ha, reprezentând 12% din suprafaţa judeţului şi sunt alcătuite din stejar şi
gorun (37%), carpen (22%), frasin, arţar, jugastru, ulm (20%), salcie, plop, tei
(14%) şi fag (7%). În nord-vestul judeţului se întind pădurile de gorun, stejar,
carpen, tei, arţar, etc.
În partea de sud-vest a judeţului se întâlnesc păduri de amestec alcătuite din:
fag, gorun, carpen, etc., iar pe albiile râurilor Prut şi Siret sunt însemnate lunci
alcătuite din specii lemnoase de esenţe moi: salcie, plop.
Răspunzând cerinţelor strategiei europene de protejare a biodiversităţii care
prevede conservarea naturii şi gestionarea ei în perspective unei dezvoltări
durabile, au fost luate în evidenţă şi alte zone de interes pentru biodiversitatea
judeţului (în afara celor 8 situri protejate de interes naţional) şi anume 23 arii
naturale protejate situate în fond forestier încadrate în grupa I funcţională.
În acelaşi scop au fost declaraţi monumente ale naturii 65 arbori seculari şi 7
specii de plante rare ocrotite pe întreg teritoriul judeţului (Hotărârea nr. 5/1995 a
Consiliului Judeţean Botoşani).
Pe calcarele recifale de la Stânca-Ştefăneşti există o vegetaţie specifică cu
tufe de Schivereckia Podolica, remarcabile prin frumuseţea exemplarelor, tufe de
Alyssum saxatile cu flori galbene aurii.

1.4.4 Concluzii privind aprecierea generală a condițiilor în care se

plantează

Din analiza elementelor climatice şi din prezentarea sumară a

caracteristicilor diverselor sectoare climatice din zona oraşului Botoșani, rezultă
că şi aici se pun unele probleme de ordin practic.
În primul rând, este necesar ca în sectoarele de nord-vest şi de sud-est ale
oraşului să se ia măsuri de reducere a impurificării atmosferei de către unităţile
industriale de aici. Aşa, de exemplu, este necesar să fie grăbită introducerea, dacă
este posibil, a locomotivelor Diesel.
De asemenea, se impune urgentarea aducţiunii apei la Botoșani, din sursa
Stânca-Costești, extinderea în ritm mai susţinut a pavării străzilor, cât şi a
lucrărilor de canalizare a oraşului. În plus, considerăm că terenul din partea de
sud-est a oraşului, care încă mai este folosit pentru păşunat şi cultura cerealelor,
să fie ocupat treptat de livadă şi de culturi legumicole.
 2. Memoriu justificativ
2.1 Organizarea teritoriului (parcelarea, trasarea drumurilor, zone de
întoarcere, amplasarea construcțiilor)
Se recomandă terenurile plane sau cu panta de 6%, cu expoziţie nordică,
sudestică şi chiar sud-vestică, însorite, care să permită o asimilaţie clorofiliană
intensă şi mai multă căldură.

Plantaţia pomicolă are o suprafata totală de 11 hectare suprafaţa acesteia f

iind distribuită in 2 parcele ce reprezinta 5.04 ha si 5.10 ha adică 92,28% livadă
in folosinţă din suprafaţa totală de teren. În cadrul suprafeţei agricole sunt incluse
zonele de intoarcere de 6 m lăţime cu o suprafaţă de 0,46 ha reprezentȃnd 4.21%
din suprafaţa totală. In cadrul terenului neagricol al fermei pomicole ce insumează
suprafaţa de 0,38 ha intră: drumurile principale ce ocupă suprafaţa de 0,16 ha ceea
ce reprezintă 1,5% din plantaţie, iar cele secundare ocupă suprafaţa de 0,22 ha
adică 2 % din total.

a) Parcelerea terenului - se face in funcție de pantă, formă, lungimea și

relieful terenului, gradul de mecanizare, sistem de susținere a pomilor, sistemul
de irigare.
Se va căuta ca parcelele să aibă forma pătrată sau dreptunghiulară și numai în
cazuri speciale triunghiulară sau trapezoidală. Parcelele pot avea suprafața de 2-
10 ha, lungimea lor fiind de 2-3 ori mai mare ca lățimea. Pe terenurile în pantă
suprafața parcelelor se micșorează în raport invers proporțional cu panta terenului.
În plantațiile intensive prevăzute cu sistem de susținere, dimensiunea
parcelelor pe direcția rândurilor de pomi va fi de maxim 200 m, deorece, la
lungimi mai mari spalierul se poate deteriora sub greutatea pomilor și a producției
de fructe.
În terenurile cu panta mai mare de 6% parcelele se orientează cu latura lungă
pe curbele nivel.

În cazul livezilor irigate, dimensiunile parcelelor se stabilesc astfel încât să

se poată respecta condițiile tehnice impuse de buna funcționare a sistemului de
irigare.

b) Delimitarea drumurilor si a zonelor de intoarcere - Drumurile

reprezintă până la 2% din suprafața amenajată și în funcție de importanța lor se
clasifică în : principale și secundare. Drumurile principale au lățimea de 5-6m și
în majoritatea cazurilor se consolideză. În terenuri cu panta mai mare de 6%
acestea se orientează obligatoriu pe direcția curbelor de nivel, iar dacă panta
depășește 10% ele se trasează în răspândire, se prevăd în amonte cu canale
marginale, poalele tubulare, se consolidează prin balastare sau pietruire.

Drumurile secundare delimitează parcelele pe latura lungă, au latimea de 3-

4m și se instalează prin însămânțare cu ierburi perene.

Aleele tehnologice cu lățimea de 2-3m orientate perpendicular pe direcția

rândurilor de pomi făcând legătura între drumurile secundare. Rampele de acces
se amenajează pe terenuri cu scopul de a permite trecerea mașinilor și agregatelor
de pe drumurile de exploatare pe platformele teraselor.

c)Amplasarea construcțiilor - se amplasează cât mai central, lângă

drumul principal aproape de sursa de apă, ocupând circa 0.1-1% din suprafața
amenajată. Construcțiile prevăzute a se înființa sunt : sediul firmei, grupul
social, magazii, hale de sortare , platforme betonate, depozite pentru îngrășăminte,
pesticide, carburanți, stații pentru prepararea soluției pentru stropit, remize pentru
mașini agricole.
 Modul de folosință a terenului rezultat în urma organizării
teritoriului în vederea înființării plantației

Tabelul nr. 1

Nr.crt. Parcela Dimensiunile

(specia/portaltoi) Lungimea Lățimea Suprafața
m m ha %
1. Păr/Gutui 200 275
A 5.04 45.90
1.
2. Păr/Gutui 200 275 5.10 46.38
A

3.

4.

n
TOTAL LIVADĂ 10.15 92.28
2. Alei tehnologice - -
3. Zone de întoarcere 0.46 4.21
A. TOTAL TEREN AGRICOL 10.61 96.5

4. Drumuri de exploatare principale 0.16 1.5

5. Drumuri de exploatare secundare 0.22 2
6. Centrul de exploatare al fermei - -
7. Perdea de protecție - -
B. TOTAL TEREN NEAGRICOL 0.38 3.5

TOTAL GENERAL 7 100

2.2 Stabilirea sortimentului de soiuri și portaltoi în funcție de sistemul

de cultură, tipul de sol, zonă climatică și amplasarea soiurilor în parcele

La alegrea soiurilor se ține seama de vigoarea de creștere, rezistența la

factorii ecologici, rezistența la boli și dăunători, direcția de producție, tipul de
plantație ce urmează a se înființa.
În cadrul înființării unei plantații intensive de păr s-au luat în cultură 3 soiuri
de vigoare mijlocie: Curé, Olivier de Sèrres și Milenium, altoite pe portaltoiul
Gutui A.
 Soiuri folosite:
Curé – soi foarte vechi, de origine franceză (1760), cu largă răspândire la noi
în ţară, este viguros, compatibil cu gutuiul, foarte productiv, dar inconstant;
sensibil la rapăn şi ger; soi triploid, fructifică în general partenocarpic. Fructul este
mare, piriform-alungit, asimetric, cu o dungă de rugină longitudinală şi un şanţ
discret. Epiderma este verde-gălbuie la maturitate. Pulpa este alb-gălbuie, densă,
slab parfumată şi potrivit de dulce, cu sclereide fine şi gust uşor astrigent, dar
plăcut la maturitatea de consum. Perioada de recoltare: începutul lunii octombrie;
păstrare: 100-150 de zile.

Olivier de Sèrres – soi francez (1851), semiviguros, produce mult dar

inconstant, înfloreşte semitârziu, este sensibil la rapăn, compatibil cu gutuiul.
Fructul de mărime medie, este maliform, cu epiderma galben-verzuie, pulpa albă-
gălbuie, fermă, cu gust foarte bun şi aromă distinctă. Perioada de recoltare:
începutul lunii octombrie; păstrare: 150-180 de zile.

Milenium – soi românesc obţinut la SCDP Cluj-Napoca (CJ16-4-12 x

Contesa de Paris), omologat în 2003, de vigoare mijlocie, este productiv (20-25
t/ha), fructifică preponderent pe formaţiuni de rod scurte, are afinitate bună cu
gutuiul. Fructele sunt mari spre foarte mari (220-250 g), conic-trunchiate, uşor
asimetrice, epiderma este galben-verzuie, uşor rumenită pe partea însorită, cu
numeroase puncte subcutanate mici, de culoare închisă. Pulpa alb-gălbuie, fermă,
suculentă, cu puţine sclereide. Perioada de recoltare: începutul lunii octombrie;
păstrare 150 de zile.
Portaltoiul folosit:

Gutui A – portaltoi de vigoare mare.Inradacinare profunda.Este rezistent la seceta

si ger. Este precoce si productiv.

2.3 Stabilirea distanțelor de plantare

Cele trei soiuri se vor planta la distanțe de 4 metri între rânduri și la 3 metri
între pomi pe rând, obținându-se o densitate de 833 pomi la hectar .

2.4 Stabilirea tehnologiilor de lucru privind:

2.4.1 Pregatirea terenului

Pregătirea terenului în vederea plantării constă în executarea în perioade optime a unor

lucrări agrotehnice, pentru a realiza condiţii bune de prindere şi creştere a pomilor tineri.
Principalele lucrări sunt: defrişarea vegetaţiei lemnoase, nivelarea, desfundatul şi scarificarea
terenului, corectarea regimului aerohidric şi a reacţiei chimice a solului, bilonarea, fertilizarea
de bază, dezinfecţia terenului şi asigurarea unei surse de apă;

Defrişarea vegetaţiei lemnoase

Când amplasarea plantaţiilor se face pe foste păşuni, fâneţe etc, defrişarea se execută cu
un an înainte de înfiinţare. În cazul când noile plantaţii, se vor înfiinţa pe vechile amplasamente
pomicole, defrişarea se face cu doi ani înainte, pentru a se evita efectele negative ale oboselii
solului. Lucrarea constă în eliberarea terenului de arbori, arbuşti, liane, pomi, etc., scoaterea şi
arderea tuturor rădăcinilor, care cu timpul putrezesc şi îmbolnăvesc solul. Operaţiile de
defrişare se execută cu tractoare grele prevăzute cu instalaţii pentru dizlocarea şi scoaterea
buturugilor şi rădăcinilor.

Nivelarea terenului

Pe terenurile plane, nivelarea este sumară şi constă în distrugerea muşuroaielor şi

umplerea cu pământ a şanţurilor şi gropilor rezultate în timpul defrişării. Lucrarea are o
deosebită importanţă pe terenurile accidentate şi presupune: decopertarea unui strat de sol fertil
pe adâncimea de 10-20 cm, stocarea acestuia la marginea parcelei, nivelarea gropilor şi a
depresiunilor, apoi reaşezarea uniformă pe întreaga suprafaţă a solului fertil pentru a nu
modifica starea generală de fertilitate a solului. Se vor evita deplasări masive de sol fertil în
microdepresiuni, decopertarea zonelor mamelonare şi ca urmare, crearea unor condiţii
neuniforme pentru creşterea şi fructificarea plantelor. Nivelarea terenului se execută după
defrişare sau concomitent cu aceasta.

Scarificarea terenului

Se recomandă cu precădere în zonele umede, pe solurile grele, dar şi pe cele subţiri aflate
într-o stare avansată de degradare. Afânarea are loc fără întoarcerea brazdei. În urma
scarificării, se strâng şi se ard toate rădăcinile şi resturile vegetale, care ar putea influenţa şi
mai mult starea de oboseală biologică a solului. Prin aceste lucrări se înlătură efectele negative
ale excesului de umiditate şi se creează condiţii mai bune pentru creşterea şi rodirea pomilor.
Îmbunătăţirea regimului aerohidric al solului. În multe zone din ţara noastră apare frecvent
excesul de umiditate, în special primăvara, datorită topirii zăpezii şi a ploilor, ceea ce duce la
ridicarea nivelului freatic. Pentru prevenirea acestor neajunsuri, terenul se nivelează în pantă
uşoară în direcţia scurgerii apei, iar solul se afânează mai adânc, cu pluguri speciale, pentru
preluarea şi înmagazinarea excesului de apă şi îmbunătăţirea regimului de aer (N. Oanea,
1977).

Bilonarea

În zonele depresionare largi de la baza pantelor se întâlnesc adesea soluri gleice şi

pseudogleice, în care apa freatică este mai la suprafaţă şi în care excesul de umiditate în
perioadele ploioase se manifestă mai accentuat. Pe aceste terenuri se recomandă executarea
biloanelor cu înălţimea de 40-60 cm şi plantarea pomilor pe acestea. Prin această lucrare se
elimină parţial excesul de umiditate şi se creează condiţii favorabile pentru creşterea
rădăcinilor şi dezvoltarea pomilor. Biloanele se realizează imediat după nivelarea terenului
prin arături succesive la cormană, executate în mai mulţi ani (A. Şuta, 1975). Bilonarea
prezintă şi unele dezavantaje legate de dificultăţile provocate agregatelor în executarea
lucrărilor tehnologice. Desfundatul este lucrarea care poate influenţa cel mai mult viitorul unei
plantaţii. De regulă, solurile grele şi cele superficiale se desfundă la adâncimea de 60-70 cm.
Pentru plantaţiile mici de lângă casă, desfundatul manual constituie o altenativă mai
economică.Aceasta se realizează la adâncimea de 40-50 cm.

Desfundatul

Are rolul de a crea condiţii favorabile (aerisire şi afânare) pentru creşterea rădăcinii şi a
pomului. Pe terenurile cu pante ce depăşesc 8-10 % desfundarea se face în benzi în lungul
curbelor de nivel, păstrându-se fâşii nedesfundate, late de 2-2,5 m situate la 20-30 m între ele.
Aceste fâşii vor rămâne între rândurile de pomi. Epoca cea mai indicată pentru desfundarea
terenului este perioada mai-august pentru terenurile libere şi iulie-septembrie pentru cele
ocupate cu diverse culturi.

Fertilizarea de bază

După desfundat, se face fertilizarea de bază (de fond) cu 40-60 t/ha gunoi de grajd
compostat, 600-800 kg/ha superfosfat şi 200-250 kg/ha sare potasică. Aceste îngrăşăminte vor
aproviziona pomii tineri cu biomineralele necesare o perioadă de cel puţin 3-4 ani.
Îngrăşăminte se administrează prin împrăştiere pe terenul desfundat şi se încorporează în sol
printr-o arătură adâncă de 25-30 cm. Dezinfecţia terenului este necesară înainte de înfiinţarea
plantaţiilor pentru distrugerea, în special a nematozilor, dar şi a celorlalţi dăunători existenţi în
sol şi care pot provoca mari pagube tinerelor plantaţii. În prezent, există foarte multe
insecticide şi nematocide, dintre care recomandăm Nemagon în doze de 80-100 l/ha emulsie
sau 400kg/ha granule, Dazomet, 450kg/ha granule sau 600 kg/ha pulbere; Basamid 600 kg/ha
etrea terenului

Pichetarea terenului

Este operaţiunea prin care se marcheaza locul unde urmeaza a se efectua groapa de plantare
şi locul fiecarui pom in parte. Lucrarea se efectueaza cu ajutorul panglicii sau cu o sirma
marcata, un toporaş şi pichetii respectivi lungi de 40 cm.

Stabilirea epocii de plantare

Trebuie făcută cu multă atentie, in zonele cu toamne lungi si cu ierni nu prea aspre, cele
mai bune rezultate le dă plantarea de toamnă. Ea poate incepe imediat după căderea frunzelor
si se poate continua pină la venirea inghetului. Este mai bine să plantăm pomii toamna deoarece
rădăcinile lor pană primăvara, realizează cm contact strans cu pămantal, tăieturile lor se
calusează, iar uneori emit rădăcini noi.

2.4.2 Plantarea pomilor

Săpatul gropilor se face mecanizat utilizând un tractor wU650 echipat cu

burghiu de 600 mm in diametru, pȃnă la adancimea de 50 cm, in ziua plantării,
pentru a se evita pierderile de apă. Inainte de plantarea pomilor pereţii gropilor se
vor finisa manual utilizȃnd cazmaua.

Pregătirea pomilor pentru plantare

Pomii scosi de la stratificare, si adusi la locul de plantare, sau adusi direct de
la pepinieră, se supun unui control riguros, urmărindu-se ca fiecare pom să aibă
rădăcina sănătoasă să nu fie rănită, ruptă sau despicată. Tulpina de asemenea să
fie sănătoasă si fără răni. Pomii care n-au fost fasonati, la rădăcină cu ocazia
stratificării se fasonează la plantare. Operatiunea constă in scurtarea rădăcinilor
principale la 15—20 cm iar a celor secundare la 2 - 3 cm. Tot cu această ocazie se
indepărtează, rădăcinile rupte. Tăierea se face cu o foarfecă bine ascutită,
perpendicular pe axul rădăcinii.
Mocirlirea asigură un contact strans cu pămantul si stimulează calusarea si
formarea de rădăcini noi. După mocirlire pomii se repartizează la gropi in
momentul plantării.

Tehnica plantării

Pomii trebuiesc plantati la adancimea la care au crescut in pepinieră. Dacă se

plantează mai la suprafată, vor suferi din cauza uscăciunii, iar dacă se plantează
prea adinc, pornesc greu in vegetatie si cresc slab.
Plantatul se face de către o echipă formată din 2 persoane care trebuie să aibă cu
ei rigla de suprapichetat descrisă la pregatirea terenului, sapă, lopată.
O persoana fixează rigla peste groapă intre cei doi tărusi fixati cu ocazia
suprapichetajului, pentru a stabili locu] pomului si adancimea in groapă. Apoi se
introduce pomul in groapă exact la crestătura din centrul riglei si cu coletul la
nivelul ei. Atunci cind este prea putin pămant in groapă, se mai introduce pămant
pe care să se aseze rădăcinile pomului cat mai bine. Dacă este pămant prea mult
in groapă si rădăcinile pomului nu incap, se mai scoate din el pină ce rădăcinile se
asează bine.
 După ce s-a aranjat pomul in groapă, in timp ce o persoana îl tine fixat in pozitie
verticală, altul trage pămint mărunt si reavăn peste rădăcini. Pentru a asigura
pătrunderea cit mai bună a pămintului printre rădăcini, persoana care tine pomul
il scutură vertical prin miscări-scurte, dar bruste, apoi introduce pămantul cu
mana, printre rădăcini si il indeasă bine.
După ce rădăcinile au fost acoperite cu un strat de pămant de 5—10 cm grosime,
se face primul călcat, incepand de la marginea gropii spre pom. Persoana care
calcă trbuie să aibă incăltămintea cu talpă moale ca sănu rănească, rădăcinile.
După primul călcat se adaugă in groapă incă un strat de gunoi putrezit in cantitate
8—10 kg, dacă s-a făcut ferlilizarea cu ocazia desfundatului, iar dacă nu s-a făcut,
atunci se dă 10—15 kg gunoi la pom. După aceasta se umple groapa cu pămant
pană la suprafaţă si se face al doilea călcat. Se completează apoi toată groapa
făcindu-se un mic musuroi la baza pomului, in cazul cand pămatul este umed si
nu este nevoie de udat.
2.4.3 Întreținerea plantațiilor pînă la intrarea pe rod

Pomii în perioada de rodire realizează creşteri abundente, iar fructificarea

sporeşte de la an la an. în perioada dată se efectuează tăierea de întreţinere a
coroanei. în cazul în care ramurile de prelungire ale şarpantelor formează muguri
floriferi pe toată lungimea, ele se scurtează la 1/3- 1/2 . Dintre ramurile anticipate,
de regulă florifere se reţin cele de vigoare mijlocie şi mare. Dacă prelungirile
ramurilor de schelet diferenţiază muguri de rod spre vârf ele se menţin nescurtate
pentru a garnisi şi 1/3 mijlocie şi cea bazală. Apoi scurtarea se efectuează în anul
următor. În perioada de plină rodire pomii realizează creşteri moderate, rodirea se
intensifică şi pentru a menţine echilibrul fiziologic tăierea devine mai accentuată.
După 4-5 ani de fructificare, ramurile de garnisire trebuie reîntinerite prin
scurtarea lor la 2-3 ramificaţie laterală, iar dacă lipsesc, la 2-3 formaţiuni de rod
situate la bază sau la cep în zona mugurilor dorminzi.

Soiurile ce fructifică preponderent pe buchetele de mai scheletul degarnisit

se scurtează pe lemn de 3-4 ani deasupra unei ramuri tinere, viguroase
suprimându-se cele cu un potenţial productiv slab.

În perioada de mare producţie se impune anual normarea încărcăturii cu rod.

în
cazul pomilor cu încărcătură de muguri floriferi mică (sub 15 buc. m/l ramură) şi
creşteri anuale de peste 60 cm lungime, tăierea se reduce la suprimarea ramurilor
anuale viguroase cu poziţie necorespunzătoare. Dacă încărcătura de muguri
floriferi este mare, iar lungimea ramurilor anuale de prelungire este mai mică de
30 cm, se scurtează toate ramurile de semischelet şi cele mixte supraîncărcate cu
muguri de rod. Se elimină lemnul pe care s-au obţinut 2-3 recolte, se reînnoiesc
ramurile arcuite sub greutatea rodului.

Întreţinerea solului

Lucrările de întreţinere a solului din livezi alături de celelalte verigi

agrotehnice concură la obţinerea unor producţii ridicate de fructe şi la o eficienţă
economică ridicată în pomicultură. Oricare ar fi sistemul ales aceasta trebuie să
urmărească în principal: prevenirea şi combaterea eroziunii solului; menţinerea şi
îmbunătăţirea proprietăţilor fizico-chimice şi biologice ale solului; încorporarea
uniformă a îngrăşămintelor chimice şi organice cât mai aproape de zona de
răspândire a sistemului radicular fără vătămarea acestuia; distrugerea buruienilor
care constituie princpalii concurenţi pentru apă şi substanţe nutritive ale pomilor.

Fertilizarea

Fertilizarea parului se face tomna incorporand in sol gunoi de grajd bine

maturat cel putin odata la doi trei ani.
Pentru fertilizarea cu ingrasaminte chimice sunt suficiente 50-60 de grame
de azotat pe metru patrat. La cultivarea parului in gradina sunt necesare mici
lucrari de intretinere dar recoltele bogate rasplatesc eforturile depuse.

Irigarea

Irigarea este obligatorie in livezile tinere si in zonele cu deficit de

precipitatii. Cele mai bune rezultate se obtin prin udarea pe brazde si prin picurare.
Astfel, se reduce aparitia bolilor foliare. Irigarea se face ori de cate ori este
nevoie. Se recomanda utilizarea de 400 metri cubi/ ha/ udare.

Combaterea bolilor şi dăunătorilor

O importanta deosebita trebuie sa se acorde bolilor si daunatorilor ce ataca

parul. O livada sanatoasa va produce fructe constant si va avea o durata de viata
mai mare. Acest lucru se realizeaza prin aplicarea tratamentelor fitosanitare la
timp. Taierile, combaterea buruienilor si fertilizarea suplimentara pot reduce
aparitia bolilor si daunatorilor.
 2.4.4 Împrejmuirea plantațiilor

Împrejmuirea va fi efectuată cu gard de plasă de 3 metri, susținut de șpalieri și

de sârme de ghidaj.

2.4.5 Instalarea mijloacelor de susținere

În plantațiile intensive nu este necesar sistemul de susținere.

2.4.6 Instalarea sistemului de irigare

Apa ca factor de vegetaţie, deţine un rol de primă importanţă în viaţa pomilor: participă
ca element de bază la sinteza tuturor substanţelor organice din care sunt formate ţesuturile
pomilor; este solventul ionilor minerali al diverselor combinaţii organice; mediul de dispersie
al macromoleculelor; mediul reacţiilor biochimice; vehiculează elementele de nutriţie în sol,
din sol în plantă şi în interiorul plantei; reglează temperatura la nivelul ţesuturilor plantei.
Pentru desfăşurarea în optim a tuturor proceselor de creştere şi fructificare este necesar ca
pomilor să li se asigure în permanenţă apă, în cantitate suficientă, diferenţiat, în funcţie de
cerinţele fiecărei specii, soi, portaltoi şi a fazei de vegetaţie în care se găsesc.
 3. Memoriu tehnic
3.1 Planul de plantare

Tabelul nr. 2

PLANUL DE PLANTARE
(Necesarul de pomi)
ţSuprafaa/ soi

Distanţa de

Rezerva 3 %
Nr. pomi
% plantare Total
ţSuprafaa

Soi/portaltoi pomi
Nr. Parc.

soi Între râ În
Pe rând La ha.
nduri parc.
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

33 Cure 33 4 3 833 1400 42 1442

1. 5.04 33 Olivier de Sèrres 33 4 3 833 1400 42 1442

33 Milenium 33 4 3 833 1400 42 1442

33 Cure 33 4 3 833 1416 42 1458

2 5.10 33 Olivier de Sèrres 33 4 3 833 1416 42 1458

33 Milenium 33 4 3 833 1416 42 1458

Total păr 8448 252 8700

 3.2 Antemăsurători - devize pe categorii de lucrări privind:

3.2.1 Antemăsurătoare 1 – Privind pregătirea terenului în vederea

plantării

Cap.I Manoperă:

Nr. Nr. articol Denumirea lucrării din normele Z.O/ TOTA din care pe categorii
crt. din de muncă , unitatea de măsură UM L
NTM/92 şi cantitatea Z.O.

I II III IV
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1 3246 Încărcat şi descărcat îngr. chimice 0,11 0,31 - 0,31 - -
- 2 operaţiuni
UM=t, cantitate= ( 1,4 x 2)= 2,8

2 3226 Încărcat gunoi de grajd şi 0,25 15,00 - 15,0 - -

descărcat în câmp, distanţa de
transport 8 -12 km UM
= t, cantitate = 60

3 3223 Încărcat gunoi de grajd în 0,18 10,80 - 10,80 - -

remorcă şi împrăştiat în câmp
UM=t, cantititate. = 60

4 3091 Mărunţirea îngrăşămintelor 0,14 0,20 - 0,20 - -

chimice
UM=t, cantititate. = 1,4
5 3136 Descărcat MIC – 2 lucrări 0,10 0,20 - 0,20 - -
asimilat UM=ha, cantitate=2
6 2887 Defrişarea de porumbar, măceş, 18,60 9,30 - - 9,30 -
mur, păducel cu 20% grad de
acoperire
UM=ha, cantitate= 0,50
TOTAL 1 (unu) ha - Total Z.O. x 35.81 - 26,51 9,30 -

MANO - Tarif RON/Z.O. x 25 25 25

PERA
PENTRU 1 - Total RON x 895,25 662,75 232,5 -
ha
Cap. II – Utilaje : lucrări cu tractoare şi maşini agricole
Nr. Lucrarea Coef. de Cantitatea
crt Nr. articol transformare
din NPC/78
caracteristici şi utilajul folosit Ct Ha Ha.a.n.
0 1 2 3 4
1 Administrat îngrăşăminte chimice cu MIC 0,20 2 0,40
Anexa 1
275
2 Administrat gunoi de grajd cu MIG – 4 0,08 1 4,80
Anexa 1
192
3 Dezinfectat terenul cu Sinoratox 5G 0,43 1 0.43
Anexa 1
287
4 Desfundat la 60 cm cu S – 1800 8,90 1 8,90
Anexa 1
259
5 Nivelat terenul + discuit 0.47 2 0,94
Anexa
251
TOTAL LUCRĂRI MECANICE Total ha.a.n. 15,47
PENTRU: 1 (un) ha Tarif RON 250
/ha.a.n
Tarif pentru 3867,5
1(un) ha RON

Cap. III – Materii şi materiale

Nr. crt DENUMIREA UM Canti Valoarea Greut
tatea RON/UM TOTAL pentru
RON transp
0 1 2 3 4 5 6
1 Superfosfat kg 800 1 800 0,8
2 Sare potasică Kg 600 1 600 0,6
3 Gunoi de grajd semifermentat to 60 50 300 60,0
4 Sinoratox 5 G kg 30 25 750 0,1
TOTAL VALOARE MATERII ŞI pentru 1(unu) ha 24450 61,5
MATERIALE
 Cap. IV- Transporturi de materii şi materiale
Nr.crt DENUMIREA – GRUPA Distanţa de Cantitate Volum total
transport transport tone t/Km
Km
0 1 2 3 4
1 Gunoi de grajd 10 60 600
2 Îngrăşăminte chimice + Sinoratox 5G 50 1,4 70
TOTAL TRANSPORTURI PENTRU Total t/km 670
Pentru 1 ( un ) ha Tarif 251,3
RON/t/km

TOTAL CHELTUIELI DIRECTE RON

SPECIFICARE Cap.I Cap.II. Cap.III Cap.IV Total
Manopera Utilaje Materiale Transport chelt.directe
1 Pentru 1 (unu ) 895,2 3867,5 2450,0 251,3 7464,05
hectar

3.2.2 Antemăsurătoare 2 - Privind executarea lucrărilor de inființare a

unei plantații intensive de păr având următoarele caracteristici:
Distanța de plantare: 4 m intre randuri și 3 m pe rând și
densitatea 833 pomi/ha
Cap.I Manoperă:
Nr. Nr. articol Denumirea lucrării din TOTAL din care pe categorii
crt. din normele de muncă , unitatea Z.O/ Z.O.
NTM/98 de măsură şi cantitatea UM I II III IV

0 1 2 3 4 5 6 7 8
1 1819 Confecţionat picheţi 0,66 0,55 0,55
surse locale
U.M. = mb ; cantitate = 0,834
2 1859 Pichetat teren la 4 x 3m majorat -
cu 50%
U.M. = ha ; cantitate = 1,5 1,00 1,50 1,50 - -
3 1863 Săpat gropi de 50 x 50 x 50 cm -
în teren desfundat U.M. = mb;
cantitate = 0,834 12,5 10,43 - - 10,43
0
4 3226 Încărcat şi descărcat gunoi cu
transport de la 8 -12 km UM =
t, cantitate = 25 0,25 6,25 - 6,25 - -
5 3246 Încărcat şi descărcat îngr.
chim.se execută 2 lucrări UM=
t, cantitate= 1,68 0,11 0,18 0,18 - -
6 3281 Încărcat şi descărcat pomi -
UM= t, cantitate= 1, 7 0,20 0,34 - 0,34 -
7 1773 Făcut şanţ de 50 x 50 pentru
stratificat
UM= ml, cantitate= 10 0,05 0,50 - - 0,50 -
8 1775 Stratificat pomi
U.M. = mb; cantitate = 0,84 1,82 1,53 - - 1,53 -
9 1843 Fasonat rădăcina, făcut
mocirlă şi mocirlit în vederea
plantării 3,33 2,78 - - 2,78 -
U.M. = mb; cantitate = 0,834
10 1864 Repartizat pomii la gropi
U.M. = mb; cantitate = 0,834 3,33 2,78 2,78 - - -
11 1846 Adus mraniţă la gropi
U.M. = mb; cantitate = 0,834 8,0 6,67 - 6,67 - -
12 1868 Administrat manual
îngrăşăminte chimice 1kg la
groapă 1,54 1,29 1,29
U.M. = mb; cantitate = 0,834
13 1866 Plantarea pomilor, lucrare
completă cu udat 20 l
U.M. = buc; cantitate = 0,834 0,02 16,68 - - - 16,68
14 1951 Tăieri pentru proiectarea
coroanei fără fasonarea
rădăcinei 0,84 0,71 0,71
U.M. = mb; cantitate = 0,834
TOTAL 1 (unu) ha - Total Z.O. x 52,29 4,83 14,83 15,24 17,39

MANO - Tarif RON/Z.O. x 25 25 25 25 25

PERA
PENTRU - Total RON x 1307,25 120,75 370,75 381,00 434,75

Cap. II – Utilaje : lucrări cu tractoare şi maşini agricole

Nr. Lucrarea Coef. de Cantitatea

crt Nr. articol transformare

din NPC/78

caracteristici şi utilajul folosit Ct Ha Ha.a.n.

0 1 2 3 4
1 Arătură normală printre rânduri 1,30 1 1,30
Anexa / 242
după terminarea plantării
2 Discuit arrătura cu GD 2,8 - două lucrări Anexa 0.59 2 1,18
/ 254
TOTAL LUCRĂRI MECANICE Total ha.a.n. 2,48
PENTRU: 1 (un) ha Tarif RON 250
/ha.a.n
Tarif pentru 1 RON 620
ha

Cap. III – Materii şi materiale

Nr. crt DENUMIREA UM Cantitatea Valoarea Greut
RON/ TOTALR pentru.
UM ON transp.
0 1 2 3 4 5 6
1 Picheţi Buc. 834 0,3 250,2 0,3
2 Pomi altoiţi cu rezervă 3% buc. 859 25 21475 1,7
3 Mraniţă 30 kg/ pom to 25 50 1250 25,0
4 Îngrăşăminte chimice kg 834 1 834 0,9
complexe 1 kg/pom
TOTAL VALOARE MATERII pentru 23809,12 27,9
ŞI MATERIALE 1(un) ha

Cap. IV- Transporturi de materii şi materiale

Nr.crt DENUMIREA – GRUPA Distanţa de Cantitate Volum

transport transport total
Km tone t/Km
0 1 2 3 4
1 Îngrăşăminte chimice 50 0,9 45
2 Mraniţă 10 25 250
3 Pomi altoiţi 50 1,7 85
4 Apă pentru udat 20 l/pom 2 17 34
TOTAL TRANSPORTURI Total t /Km 414
PENTRU 1 (un) ha Tarif RON /t / 0,375
Km 155,25
Total RON
TOTAL CHELTUIELI DIRECTE RON
Nr. SPECIFICARE Cap.I Cap.II. Cap.III Cap.IV Total
crt. Manopera Utilaje Materiale Transport chelt.directe
A – Pentru 1 (un ) hectar 1307,25 620,00 23809,20 155,25 25891,75

3.2.3 Antemăsurătoare 3 – Întreținerea plantației în anul I de la plantare cu

desimea de 833 pomi/ha.

Cap.I Manoperă:

Nr. Nr. Denumirea lucrării din Z.O/ TOTAL din care pe categorii
crt. articol normele de muncă , UM Z.O. I II III IV
din unitatea de măsură şi
NTM/92 cantitatea
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1 1906 Sapa mare pe rândul de 2,63 7,89 - - 7,89 -
pomi
UM= m m², cantitate= 3
2 3135 Deservit semănătoare SUP 0,08 0,06 0,06 - - -
–21
UM= ha, cantitate= 0,7
3 1908 Prăşit pe rândul de pomi (4 1,22 14,64 - - 14,64 -
operat)
UM= m m², cantitate= (3 x
4) 12,0
4 2744 Preparat soluţie pentru 6 0,09 0,27 - - - 0,27
asimilat tratamente a cota 500 l /ha
UM= miil, cantitate= 3,0
5 3157 Deservit MSPP 900 la 6 0,06 0,36 0,36 - - -
tratamente
UM= ha, cantitate= 6
6 294 Cosit manual între rânduri. 4,00 5,60 - - - 5,60
asimilat Se execută 2 lucrări UM=
ha, cantitate= 1,4
7 1869 Plivitul lăstarilor şi dirijarea 6,06 5,05 - - 5.05 -
lor pe direcţia rândurilor
UM= mii pomi, cantitate=
0,834
8 312 Strâns fân şi aşezat ca 1,25 1,75 - 1,75 - -
mulci pe rândul de pomi UM
= ha; cantitate = 1,4
TOTAL 1 (unu) ha x 35,62 0,42 1,75 27,58 5,87
- Total Z.O.
MANO - Tarif RON/Z.O x 25 25 25 25 25
PERA
 PEN - Total RON x 890,5 10,5 43,75 689,5 146,75
TRU 1
(unu) ha

Cap. II – Utilaje : lucrări cu tractoare şi maşini agricole

Nr. Lucrarea Coef. de Cantitatea

crt Nr. articol transformare
din NPC/78
caracteristici şi utilajul folosit Ct Ha Ha.a.n.
0 1 2 3 4
1 Arat în livadă normală 1,30 1,0 1,30
Anexa 1
( după terminarea plantării)
242
2 Discuit arrătura cu GD 2,8 - două lucrări 254 0.59 2,0 1,18

3. Semănat ierburi perene cu SUP – 21 107 0,54 1,0 0,54

4. Stropit cu MSPP 900 ( Se execută 6 tratamente 0,37 6,0 2,22

) 121
TOTAL LUCRĂRI MECANICE Total ha.a.n. 5,24
PENTRU: A.1 (un) ha Tarif 250
RON /ha.a.n
Tarif pentru RON 1310
un ha

Cap. III – Materii şi materiale

Nr. DENUMIREA UM Cantitatea Valoarea Greut

Crt. pentru
RON TOTAL transp.
/UM RON
0 1 2 3 4 5 6
1 Fungicide: 3000 l x 0,3 % kg 9 40 360 9
2 Insectofungicide: 3000 l x 0,2 % kg 6 80 480 6
3 Seminţe de trifoi alb ( 0,7 ha x 20 kg) =7 kg 7 210 7
4 Seminţe de lolium perene (0,7 ha x 20 kg kg 14 10 140 14
) = 14
TOTAL VALOARE MATERII ŞI pentru 1(unu) 1190 36
MATERIALE ha
Cap. IV- Transporturi de materii şi materiale
Nr.crt DENUMIREA – GRUPA Distanţa de Cantitate Volum
transport transport tone total
Km t/Km

0 1 2 3 4
1 Insectofungicide + seminţe de ierburi 50 0,1 5,0
perene
TOTAL TRANSPORTURI Total t /Km 5,0
PENTRU : 1 (un) ha Tarif RON /t / 0,375
Km
Total RON 1,875

TOTAL CHELTUIELI DIRECTE RON

SPECIFICARE Cap.I Cap.II. Cap.III Cap.IV Total
Manopera Utilaje Materiale Transport chelt.directe

Pentru 1 (un ) hectar 890,5 1310 1190 1,875 3392,375

3.3.4 Antemăsurătoare 4 – Întreținerea plantației în anul II de la

plantare cu desimea de 833 pomi/ha.

Cap.I Manoperă:

Nr. Nr. articol Denumirea lucrării din TOTAL din care pe categorii
crt. din normele de muncă , Z.O/ Z.O.
NTM/98 unitatea de măsură şi UM I II III IV
cantitatea
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1 2020 Tăieri pentru formarea 1,30 1,085 - - - 1,085
coroanei
U.M. = mii pomi ; cantitate
= 0,834
2 1837 Săpat gropi pentru 0,08 8,30 - - 8,30 -
completarea golurilor 12 % 3
U.M. = buc ; cantitate =
100
3 1733 Făcut şanţ pentru stratificat 0,05 0,10 - - 0,10 -
pomi
U.M. = ml; cantitate = 2
4 1775 Stratificat pomi pentru 1,82 0,18 - - 0,18 -
completat goluri
U.M. = mii buc.; cantitate =
0,1
5 1843 Fasonat rădăcina, făcut 3,33 0,33 - - 0,33 -
mocirlă şi mocirlit în
vederea plantării
U.M. = mb; cantitate = 0,1
6 1864 Repartizat pomii la gropi 3,33 0,33 0,33 - - -
U.M. = mb; cantitate = 0,1
7 1866 Plantat pomi în goluri 12 % 0,02 2,00 - - - 2,00
lucrare completă şi udat cu
20 l apă
UM= buc., cantitate= 100
8 1906 Sapa mare pe rând (1,2 m 2,63 7,89 - - 7,89 -
lăţime)
UM= mii m²., cantitate= 3,0
9 2744 Preparat soluţii pentru 6 0.09 0,27 - - - 0,27
tratamente x 500 l UM=
mii l., cantitate= 3,0

10 3157 Deservit MSPP la 6 0,06 0,36 0,36 - - -

tratamente
UM= ha., cantitate= 6
11 1808 Prăşit pe rând (1,2 m lăţime) 1,22 14,64 - - 14,64 -
se execută 4 lucrări UM= mii
m²., cantitate= ( 3 x 4) 12,0

12 294 Cosit cu coasa între rânduri 4,00 5,60 - - - 5,60

2 lucrări
asimilat
UM= ha., cantitate= 1,4
13 312 Strâns fânul şi aşezat ca 1,25 1,75 - 1,75 - -
mulci pe rândul de pomi
UM= ha., cantitate= 1,4
14 1869 Plivit lăstarii şi dirijarea lor 6,06 5,05 - - 5,05 -
pe direcţia rândurilor UM =
mii pomi., cantitate=
0,834
TOTAL 1 (unu) ha - Total Z.O. x 47,89 0,69 1,75 36,49 8,96
MANOPE -Tarif RON/Z.O x 25 25 25 25 25
RA
PENTRU - Total RON x 1197,25 17,25 43,75 912,25 224,00

Cap. II – Utilaje : lucrări cu tractoare şi maşini agricole

Nr. Lucrarea Coef. de Cantitatea

crt Nr. articol transformare
din NPC/78
caracteristici şi utilajul folosit Ct Ha Ha.a.n.
0 1 2 3 4
1 Stropit cu MSPP 9 6 tratamente Anexa 1 128 0,37 6,0 2,22

TOTAL LUCRĂRI MECANICE Total ha.a.n. 2,22

PENTRU: 1 (un) ha Tarif 250
RON/ha.a.n
Tarif pentru RON 555
1 ha

Cap. III – Materii şi materiale

Nr. DENUMIREA UM Cantitatea Valoarea Greut

crt. RON/ TOTAL pentru.
UM RON transp.
0 1 2 3 4 5 6
1 Pomi altoiţi pentru completarea buc. 100 25 2500 200
golurilor 12%
2 Fungicide: 0,3 % x 3000 l kg 9 40 360 9
3 Insectofungicide: 0,2 % x 0,2 % kg 6 80 480 6
TOTAL VALOARE MATERII ŞI A ptr. 3340 215
MATERIALE 1(un)
ha

Cap. IV- Transporturi de materii şi materiale

Nr. DENUMIREA – GRUPA Distanţa de Cantitate Volum total

crt transport transport t/Km
Km tone
0 1 2 3 4
1 Pomi pentru completat goluri 50 0,2 10,0
2 Insectofungicide 50 0,06 3,0
TOTAL TRANSPORTURI PENTRU Total t /Km 13,0
A: (un) ha Tarif RON /t / 0,375
Km
Total RON 4,8875

TOTAL CHELTUIELI DIRECTE RON

SPECIFICARE Cap.I Cap.II. Cap.III Cap.IV Total
Manopera Utilaje Materiale Transport chelt.directe
Pentru 1 (un ) hectar 1197,25 555,00 3340,00 4,875 5097,12
 3.3.5 Antemăsurătoare 5 – Întreținerea plantației în anul III de la
plantare cu desimea de 833 pomi/ha

Cap.I Manoperă:

Nr. Nr. Denumirea lucrării din Z.O/ TOTA din care pe categorii
crt. articol normele de muncă , UM L Z.O.
din unitatea de măsură şi
NTM/98 cantitatea
I II III IV
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1 1954 Tăieri pentru formarea 5,00 4,17 - - - 4,17
coroanei
U.M. = mb ; cantitate =
0,834
2 3246 Încărcat şi descărcat 0,11 0,18 - 0,18 - -
îngrăşăminte chimice
Se execută două lucrări
U.M. = t; cantitate =
( 0,834 x 2 ) =1,68
3 1906 Sapa mare pe rând (1,2 m 2,63 7,89 - - 7,89 -
lăţime)
U.M. = mii m².; cantitate =
3,0

4 1908 Prăşit pe rând – 4 lucrări 1,22 14,64 - - 14,64 -

U.M. = mii m².; cantitate =
(3 x 4) =12
5 2744 Preparat soluţie pentru 8 0,09 0,36 - - - 0,36
tratamente a câte x 500 l
UM= mii l., cantitate= ( 0,5 x
8) 4,0
6 3157 Deservit MSPP la 8 0,06 0,38 0,38 - - -
tratamente
UM= mii l, cantitate= 6,4
7 294 Cosit între rânduri 2 lucrări 4,00 5,60 - - - 5,60
UM= ha., cantitate= ( 0,7 x
2) 1,4
8 312 Strâns manual fânul şi 1,25 1,75 - 1,75 - -
aşezat ca mulci pe rândul
de pomi
UM= ha., cantitate= ( 0,7 x
2) 1,4
TOTAL 1 (unu) ha - Total Z.O. x 34,97 0,38 1,93 22,53 10,13
MANO - Tarif x 25 25 25 25 25
PERA RON/Z.O
PENTR: - Total RON x 874,25 9,50 48,25 563,25 253,25
 Cap. II – Utilaje : lucrări cu tractoare şi maşini agricole

Nr. Lucrarea Coef. de Cantitatea

crt Nr. articol transformare
din NPC/78
caracteristici şi utilajul folosit Ct Ha Ha.a.n.
0 1 2 3 4
1 Împrăştiat îngrăşăminte chimice cu MIC 0,17 1 0,17
Anexa 1
275
2 Stropit cu MSPP 900 - 8 tratamente 0,37 8 2,96
Anexa1
128
TOTAL LUCRĂRI MECANICE Total ha.a.n. 3,13
PENTRU: A.1 (un) ha Tarif RON 250
/ha.a.n
Tarif pentru 1 RON 782,5
ha
Cap. III – Materii şi materiale

Nr. DENUMIREA UM Cantitatea Valoarea Greut

crt RON TOTAL pentru.
/UM RON transp.
0 1 2 3 4 5 6
1 Fungicide: 4000 l x 0,3 % kg 12 40 480 12
2 Insectofungicide: 4000 l x 0,2 % kg 8 80 640 8
3. Îngrăşăminte chimice complexe kg 834 1 834 834
TOTAL VALOARE MATERII ŞI ptr. 1 ha 1954 854
MATERIALE RON
Cap. IV- Transporturi de materii şi materiale
Nr.crt DENUMIREA – GRUPA Distanţa de Cantitate Volum
transport transport total
Km tone t/Km
0 1 2 3 4
1 Insectofungicide 50 0.05 2,5
2 Îngrăşăminte chimice 20 0,84 17,0
TOTAL TRANSPORTURI PENTRU Total t /Km 19,5
1 (un) ha Tarif RON/t / 0,375
Km
Total RON 7,313

TOTAL CHELTUIELI DIRECTE RON

SPECIFICARE Cap.I Cap.II. Cap.III Cap.IV Total
Manopera Utilaje Materiale Transport chelt.directe
Pentru 1 (un ) hectar 874,25 785,50 1954,0 7,31 3618,06
 3.2.6 Antemăsurătoare 6 – Completarea golurilor în anii I și II de la plantare.

Cap.I Manoperă:
Nr. Nr. articol Denumirea lucrării din TOTAL din care pe categorii
crt. din normele de muncă , unitatea Z.O/ Z.O.
NTM/98 de măsură şi cantitatea UM I II III IV

0 1 2 3 4 5 6 7 8
1 1819 Confecţionat picheţi 0,66 0,55 0,55
surse locale
U.M. = mb ; cantitate = 0,834
2 1859 Pichetat teren la 4 x 3m majorat -
cu 50%
U.M. = ha ; cantitate = 1,5 1,00 1,50 1,50 - -
3 1863 Săpat gropi de 50 x 50 x 50 cm -
în teren desfundat U.M. = mb;
cantitate = 0,834 12,5 10,43 - - 10,43
0
4 3226 Încărcat şi descărcat gunoi cu
transport de la 8 -12 km UM =
t, cantitate = 25 0,25 6,25 - 6,25 - -
5 3246 Încărcat şi descărcat îngr.
chim.se execută 2 lucrări UM=
t, cantitate= 1,68 0,11 0,18 0,18 - -
6 3281 Încărcat şi descărcat pomi -
UM= t, cantitate= 1, 7 0,20 0,34 - 0,34 -
7 1773 Făcut şanţ de 50 x 50 pentru
stratificat
UM= ml, cantitate= 10 0,05 0,50 - - 0,50 -
8 1775 Stratificat pomi
U.M. = mb; cantitate = 0,84 1,82 1,53 - - 1,53 -
9 1843 Fasonat rădăcina, făcut
mocirlă şi mocirlit în vederea
plantării 3,33 2,78 - - 2,78 -
U.M. = mb; cantitate = 0,834
10 1864 Repartizat pomii la gropi
U.M. = mb; cantitate = 0,834 3,33 2,78 2,78 - - -
11 1846 Adus mraniţă la gropi
U.M. = mb; cantitate = 0,834 8,0 6,67 - 6,67 - -
12 1868 Administrat manual
îngrăşăminte chimice 1kg la
groapă 1,54 1,29 1,29
U.M. = mb; cantitate = 0,834
13 1866 Plantarea pomilor, lucrare
completă cu udat 20 l
U.M. = buc; cantitate = 0,834 0,02 16,68 - - - 16,68
14 1951 Tăieri pentru proiectarea
coroanei fără fasonarea
rădăcinei 0,84 0,71 0,71
U.M. = mb; cantitate = 0,834
TOTAL 1 (unu) ha - Total Z.O. x 52,29 4,83 14,83 15,24 17,39

MANO - Tarif RON/Z.O. x 25 25 25 25 25

PERA
PENTRU - Total RON x 1307,25 120,75 370,75 381,00 434,75

Cap. II – Utilaje : lucrări cu tractoare şi maşini agricole

Nr. Lucrarea Coef. de Cantitatea

crt Nr. articol transformare

din NPC/78

caracteristici şi utilajul folosit Ct Ha Ha.a.n.

0 1 2 3 4
1 Arătură normală printre rânduri 1,30 1 1,30
Anexa / 242
după terminarea plantării
2 Discuit arrătura cu GD 2,8 - două lucrări Anexa 0.59 2 1,18
/ 254
TOTAL LUCRĂRI MECANICE Total ha.a.n. 2,48
PENTRU: 1 (un) ha Tarif RON 250
/ha.a.n
Tarif pentru 1 RON 620
ha

Cap. III – Materii şi materiale

Nr. crt DENUMIREA UM Cantitatea Valoarea Greut
RON/ TOTALR pentru.
UM ON transp.
0 1 2 3 4 5 6
1 Picheţi Buc. 834 0,3 250,2 0,3
2 Pomi altoiţi cu rezervă 3% buc. 859 25 21475 1,7
3 Mraniţă 30 kg/ pom to 25 50 1250 25,0
4 Îngrăşăminte chimice kg 834 1 834 0,9
complexe 1 kg/pom
TOTAL VALOARE MATERII pentru 23809,12 27,9
ŞI MATERIALE 1(un) ha
 Cap. IV- Transporturi de materii şi materiale

Nr.crt DENUMIREA – GRUPA Distanţa de Cantitate Volum

transport transport total
Km tone t/Km
0 1 2 3 4
1 Îngrăşăminte chimice 50 0,9 45
2 Mraniţă 10 25 250
3 Pomi altoiţi 50 1,7 85
4 Apă pentru udat 20 l/pom 2 17 34
TOTAL TRANSPORTURI Total t /Km 414
PENTRU 1 (un) ha Tarif RON /t / 0,375
Km 155,25
Total RON

TOTAL CHELTUIELI DIRECTE RON

Nr. SPECIFICARE Cap.I Cap.II. Cap.III Cap.IV Total
crt. Manopera Utilaje Materiale Transport chelt.directe
A – Pentru 1 (un ) hectar 1307,25 620,00 23809,20 155,25 25891,75
3.3 Planul de plantare
3.3.1 Centralizatorul privind materialele principale pentru realizarea unei plantații.

Nr. Denumirea materialelor şi UM Preţ Necesarul la Necesarul la

antem. categoria de lucrări la care /UM suprafaţa de un suprafaţa de
deviz se utilizează RON ha. …..ha

Cantit. Valoare Cantit Valoare

RON .
0 1 2 3 4 5 6 7
1. Pregătirea terenului - - - 2450,0 - -
1.1 - Superfosfat kg 1 800 800,0
1.2 -Sare potasică kg 1 600 600,0
1,3 - Gunoi de grajd to 50 60 300,0
1.4 - Sinoratox S.G. kg 25 30 750,0
2 Înfiinţarea plantaţiei - - - 23.809, - -
2
2.1 - Pomi altoiţi buc. 25 859 21475,0

2.2 - Mraniţă to 50 25 1250,0

2.3 - Îngrăşăminte chimice kg 1 834 834,0
complexe
2.4 Picheţi buc. 0,3 834 250,2
3 Intreţinere anul I - - - 1190 - -
3.1 - Fungicide Kg 40 9,0 360,0
3.2 - Insecticide Kg 80 6,0 480,0
3.3 - Seminţe de lolium perene Kg 10 14,0 140,0
3.4 - Seminţe de trifoi alb kg 30 7,0 210,0
4 Întreţinere în anul II - - - 3340 - -
4.1 - Pomi altoiţi pt.complet.goluri buc. 25 100 2500,0

4.2 - Fungicide kg 40 9 360,0

4.3 - Insecticide kg 80 6 480,0
5 Întreţinere în anul III - - - 1954 - -
5.1 - Fungicide kg 40 12 480
5.2 - Insecticide kg 80 8 640,0
5.3 -Îngrăşăminte chimice kg 1 834 834,0
complexe
TOTAL GENERAL x x x 32107,20 x
3.3.2 Centralizatorul costurilor directe de investiții pentru un ha de plantație

Cap.III. Materii şi TOTAL

Ante Cap.I Manopera Cap.II. Utilaje lucrări mecanice Cap. IV. Transporturi GENERAL
măsură RON
toarea - 1 Ha ……Ha 1 Ha …….Ha 1 Ha …….Ha 1 Ha ..Ha
deviz Ha.a.n ha.
Nr. Z.O. Valoare Z. O. Valoa re . Valoa re a.n Va loare 1 Ha .H A t/km Valoare t/ km Valoa re
.
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 13 15 16
1 35,80 895,25 15,47 3867,50 2450,0 670,0 251,3 7464,05
25891,7
2 52,19 1307,25 2,48 620,00 23809,2 414,0 155,25
0
3 35,62 890,50 5,24 1310,00 119,0 5,0 1,875 3392,38
4 47,85 1197,25 2,22 555,00 3340,0 13,0 4,875 5097,12
5 34,07 874,25 3,13 782,50 1954,0 19,5 7,313 3618,06
45463,3
TOTAL 206,96 5064,5 28,54 7135 32743,2 1121,5 420,61
1
 3.3.3 Deviz general pentru un ha de plantație

SPECIFICARE UM Valoarea pentru:

1 hectar ….ha
Cap.I Cheltuieli directe pentru realizarea
investiţiei
- Pregătirea terenului RON 7464,05
- Înfiinţarea plantaţiei RON 25891,70
- Lucrări de întreţinere în anul I RON 3392,37
- Lucrări de întreţinere în anul II RON 5097,13
- Lucrări de întreţinere în anul III RON 3618,06
- Lucrări de întreţinere în anul IV RON 6133
TOTAL CAP. I RON 51596,31
Cap.II Cheltuieli suplimentare pentru:
- Aprovizionare cu materiale (10% x RON 3610,72
36107,2)
- Diverse şi neprevăzute (5% x 51596,31) RON 2579,82

TOTAL CAP II RON 6190,54

TOTAL GENERAL RON 57786,85
Curs de schimb RON/ 3,6
Euro
TOTAL VALOARE Euro 16052

3.3.4 Valoarea producției globale (V.P.G)

SPECIFICARE UM Valoare pentru:

1 ha ……ha
Capacitatea proiectată Ha 1,0
Valoarea totală a investiei Euro 16052
Durata de exploatare ani 20
Cota anuală de amortisment Euro 803
Valoarea anuală a chelt. de prod. Euro 3126
Producţia de fizica To 25
Preţ de cost mediu Euro/t 398
Total cheltuieli anuale de productie Euro 3126
Valoarea totală a producţiei globale Euro 7057
4.PIESE DESENATE

Schiță de ansamblu a plantației la scara 1:2000

Schița amplasării soiurilor și a polenizatorilor
 5. Bibliografie
1. Bordeianu T. ,N. Ștefan, I. Modoran, I. Bodi, A. Liacu, O. Tudosescu-
Pepiniera de pomi ediția a II-a, Editura Agro- Silvică, București 1964
2. Constantin Chitu - Relieful și solurile Romaniei. Edit. Scrisul Romanesc,
1975.
3. Istrate Mihai- (2009) Pomicultură Generala. . Edit. Ion Ionescu de la Brad,
Iași.
4. Ivașcu Antonia, Ciora Mihaela - Catalogul oficial al soiurilor de plante de
cultură din Romania pentru anul 2012
5. Mitre V. - Pomicultură specială, Editura Todesco, Cluj-Napoca, 2008.
6. Teșu Costachi, Merlescu Ernest- Solurile României, Editura Ion Ionescu de la
Bead, Iași 1982
7. Zlati C. Gradnariu G, (2009)- Pomologie. Edit. Ion Ionescu de la Brard, Iași
8. Îndrumator pentru intocmirea proiectului de an privind infiintarea unei
plantatii pomicole intensive- (2012) Univesristatea de Științe Agricole și
Medicina Veterinară ,,Ion Ionescu de la Brad” Iași
9. https://www.rasfoiesc.com/educatie/geografie/meteorologie/Clima-in-orasul-
Botosani64.php
10. http://apmbt-
old.anpm.ro/upload/22399_RAPORT%20ANUAL%202006.pdf?fbclid=IwAR0
MDryJIsZapIPxL3zD4Q0x8muvC2geFm9uhE3L4lyskhZmHRpOYpVJBZ