UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE

ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
Program de studii universitare de masterat:
Agricultură durabilă-IF

CULTURA DE GRÂU ȘI FLOAREA-SOARELUI ÎN

COMUNA ȘELARU, JUDEȚUL DÂMBOVIȚA

Disciplina: ECOSISTEME AGRICOLE

Student:

BUCUREȘTI
2023

1
 CUPRINS

I. Caracterizarea agrobiotopului
1.Solul
2.Condiții climatice
3.Climadiagrama
4.Determinarea rezervei de apă utilă a solului

II. Caracterizarea agrocenozei

1.Buruieni problemă
2.Boli
3.Dăunători

III. Calcularea producției de biomasă totală

IV. Realizarea bilanțului energetic la culturile analizate
V. Concluzii
VI. Bibliografie

I. Caracterizarea agrobiotopului
2
 1. Solul

Solurile predominante din zona comunei Șelaru sunt luvosolurile. Acestea ridică
probleme în agricultură datorită capacității slabe de infiltrare a apei.

Luvosolurile sunt soluri care prezintă un orizont A ocric (Ao) urmat de un

orizont eluvial El sau Ea și un orizont B argic (Bt) cu grad de saturație în baze
(V) de peste 53% cel puțin într-un suborizont din partea superioară.

Profil :Ao – El – Bt – C sau Ao – Ea – Bt – C

Luvosolurile sunt întalnite în zonele de dealuri și podis, ocupând suprafețe

însemnate în Subcarpați, podișul Sucevei, podișul Someșan, podișul Getic, dar și
în partea de nord a Câmpiei Române și Câmpiei Someșului.

Vegetația naturală - Aceasta este reprezentată de păduri de gorun și fag pure sau
în amestec și o vegetație ierboasă acidofilă.

Materialele parentale sunt foarte variate și pot fi reprezentate de roci

sedimentare(luturi, argile, gresii, nisipuri sărace în elemente bazice) sau
materiale rezultate în urma proceselor de dezagregare și alterare a rocilor
magmatice și metamorfice.

Procese pedogenetice - În urma bioacumulării se formează un orizont Ao în care

se acumulează humus puțin în care predomină acizii fulvici. În urma procesului
de alterare rezultă argilă și sescvioxizi care migrează din orizonturile superioare,
ca urmare orizontul subiacent orizontului de bioacumulare capătă un colorit
deschis, sărac în argilă, rezultând un orizont de eluviere. Argila și sescvioxizii
din partea superioară se dispun într-un orizont Bt compact, greu permeabil.

Proprietăți - Luvosolurile sunt soluri puternic diferențiate textural, conținutul de

argilă din orizontul Bt putând fi de 1,5 – 2 ori mai mare decât cel din orizontul
Ea.

3
 Aceste soluri au un regim aerohidric nefavorabil. Sunt slab aprovizionate cu
subtanțe nutritive, conținutul în humus este foarte scăzut(1,5 – 2,5 %), pH este
cuprins între 5 și 5,5, iar gradul de saturație în baze între 20 si 30%.
Fertilitate și folosință - Datorită proprietăților acestora, se pretează la cultivarea
cu unele culturi de câmp, pot fi folosite ca pajiști, plantații de pomi fructiferi și
viță de vie.
Măsuri de ameliorare - Pentru creșterea productivității acestor soluri se
recomandă aplicarea unor măsuri complexe de ameliorare:
 afânarea profundă pentru înlăturarea excesului de umiditate și creșterea
permeabilității
 efectuarea lucrărilor solului în condiții optime de umiditate
 arendarea calcică
 fertilizarea organică și minerală.

2. Condiții climatice

Poziția geografică situează comuna Șelaru în zona de climă temperat-

continentală. Această climă se caracterizează prin variații mari de temperatură
între vară și iarnă, în general cu o temperatură medie anuală de circa 10 grade
Celsius (de la -20 la +35 grade Celsius) și cu precipitații atmosferice cuprinse
între 500 și 600 mm. În general, frecvența perioadelor secetoase este mai mare
comparative cu cele ploioase, mai ales la sfârșitul verii și începutul toamnei.

Vânturile dominante sunt cele din sectorul nord-estic, urmate de cele din
direcția opusă, din sectorul sud-estic. Zona este străbătută de crivăț, dinspre
Nord-Est, uneori de la Nord, geros și uscat, și de austru, cu influențe
mediteraneene, cald și uscat vara, ploios iarna.

Datele privind temperaturile medii lunare sunt prezentate în tabelul

următor:

Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual

Grade
-3 0,5 9,3 10,6 15,5 18,8 20,6 20,3 16,8 11,2 5,6 0,8 10,6
Celsius

Datele privind precipitațiile medii lunare sunt redate în tabelul următor:

Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual

mm 38,5 38,7 36,4 53,5 82,8 94,3 92,9 65,9 42 37,4 48,5 43,7 674,6

4
 Distribuția precipitațiilor medii lunare înregistrează o minimă în luna
martie, o maximă în luna iunie. Media anuală a precipitațiilor este de 674, 6 mm.

3. Climadiagrama

Climadiagrama este un mod de reprezentare grafică corelată, pe parcursul

unui an, a două elemente climatice, de obicei temperatura și precipitațiile.
Unind punctele aferente valorilor temperaturilor si precipitatiilor am
obținut curba temperaturilor(culoarea roșie) și curba precipitațiilor (culoare
albastră). Hașura verticală indică o perioadă relativ umedă ce ține pe parcursul
intregului an.

Localitatea - Șelaru
Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
T℃ -3 0,5 9,3 10,6 15,5 18,8 20,6 20,3 16,8 11,2 5,6 0,8
mm 38,5 38,7 36,4 53,5 82,8 94,3 92,9 65,9 42 37,4 48,5 43,7

5
 4. Determinarea rezervei de apă utilă a solului

G sol (CC −CO ) 10000∙ h ∙ Da ( CC−CO )

Rmax.utilă= = =100∙ h ∙ Da (CC −CO )
100 100

Unde:
Gsol = greutate strat de sol
CC = capacitate pentru apă în câmp
CO = coeficient de ofilire
Da = densitate aparentă sol
h = grosime strat de sol
10000 = suprafața unui ha exprimată în m2

Pentru luvosol valorile sunt:

CC(%)=27
CO(%)=6,2
Da(g/cm3)=1,36
h = 0,7 m(pentru culturile de câmp)

Rmax.utilă=100∙ 0,7 ∙1,36 ( 27−6,2 )=1980 m3 sau t/ha = 198 mm sau l/m2, raportul
mm:m3 fiind de 1:10.

6
 II. Caracterizarea agrocenozei

1.Buruieni problemă

Grâul (Triticum aestivum) 

Combaterea buruienilor in cultura de grau este extrem de importantă

deoarece pagubele cauzate de acestea, dacă nu sunt combătute eficient, sunt
cuprinse între 10-20% şi se pot ridica până la 60-80% din recoltă.
Una dintre cele mai păgubitoare buruieni este iarba vântului (Apera spica-
venti).

Pe langa aceasta se numara si:

 Ventrilica (Veronica spp.) 
 Turița (Galium aparine)
 Trei-frați-pătați (Viola arvensis) 
 Rocoina (Stellaria media)
 Volbura(Convolvulus sp.)
 Palamida(Cirsium arvense)

Floarea-soarelui(Helianthus annuus)

Floarea-soarelui este foarte sensibilă la concurența buruienilor până în stadiul

de 5 perechi de frunze. Buruienile concurează cu planta de cultură pentru
nutrienți. Astfel, acestea trebuie eliminate cât mai devreme posibil, de preferat în

7
preemergență. Acestea sunt în măsură să compromită producția cu un procent
destul de ridicat.
Cele mai frecvent întâlnite buruieni în cultura de floarea soarelui sunt
costreiul(Sorghum halepense), ambrozia(Ambrosia artemisiifolia – Fig.1),
loboda sălbatică(Chenopodium album – Fig.2), cornuții(Xanthium strumarium –
Fig. 3), pălămida(Cirsium arvense – Fig.4) și lupoaia(Orobanche cumana).

Fig.1 Fig.2

Fig.3 Fig.4

2.Boli

Grâul (Triticum aestivum) 

Septorioza (Septoria tritici)

Principalele simptome ale acestei boli se manifesta pe frunze. Primele
simptome se manifesta pe varfurile frunzelor prin aparitia unor pete galbui, iar
cu timpul acestea devin cenusii. 

8
Rugina brună a grâului (Puccinia recondita)
Aceasta boala apare primavara devreme prin formarea unor formatiuni
ovale, eliptice sau circulare, de culoare ruginie, numite uredopustule. Mai tarziu,
pe fata inferioara apar teleutopustulele ovale, de culoare neagra.

Făinarea grâului (Blumeria graminis)

La baza tulpinilor, pe tecile și limbul foliar apar pete galbene sau verde
deschis acoperite cu pernuțe pâsloase, albe, prăfoase, izolate sau congruente.

Fuzarioza tulpinilor și spicelor de grâu (Fusarium gramminearum)

Pe glumele spicului se formeaza pernite de culoare roz palid, oranj-
rosietica sau rosietica, care pe parcurs conflueaza, formand depuneri compacte
pe intreg spicul.

9
Tăciunele zburător al grâului (Ustilago tritici)
Simptomele caracteristice ale bolii apar la formarea spicului. Spicele par a
fi carbonizate, ca rezultat al distrugerii partilor componente, care sunt
transformate intr-o masa pulverulenta de clamidospori. La inceput sporii sunt
acoperiti de o membrana fina argintie, care crapa si ii pune in libertate.

Mălura comună a grâului (Tilletia caries)

Simptomele evidente ale bolii apar la inceputul fazei de coacere in lapte a
boabelor. In aceasta faza spicul este mai lat, de culoare verde cu nuante albastrii
cu mai multe boabe in spiculete. In locul ,, laptelui’’ din ele se elimina un lichid
brun, cu miros de trimetilamina.

10
Floarea-soarelui(Helianthus annuus)

Putregaiul alb(Sclerotinia sclerotiorum)

Putregaiul alb este o boală care se manifestă asupra tulpinii și calatidiului
florii-soarelui. În urma acestei boli, plantele pot fi serios afectate și se va ajunge
la situația în care vor putrezi.

Putregaiul cenușiu (Botrytis cinerea)

Calatidiul unei plante de floarea-soarelui afectată de putregaiul cenușiu va
putrezi, iar miezul semințelor este inutilizabil, având un gust amar.

Pătarea brună și frângerea tulpinii (Diaporthe helianthi f.c. Phomopsis

helianthi)

11
 Pătarea brună este o altă boală întâlnită la culturile de floarea-soarelui
care, dacă nu este combătută la timp, poate compromite în totalitate o astfel de
cultură.

Mana(Plasmopara halstedii)

Mana este una dintre cele mai răspândite boli la floarea-soarelui și, din
cauza capacității sale de a se adapta, este și foarte greu de combătut.

12
 3.Dăunători

Grâul (Triticum aestivum) 

Gândacul bălos (Lema melanopa)

Atacul larvelor are loc în luna mai şi este diferit de cel al adulţilor, acestea
rod doar epiderma superioară şi parenchimul frunzelor, nu şi epiderma
inferioară. Frunzele atacate de larve au aspect pergamentos, observându-se uşor
de la distanţă, deoarece par „înălbite”.

Tripsul cerealelor (Haplothrips tritici)

În luna aprilie are loc atacul adulţilor acestei specii, pe rahis şi spiculeţe,
producându-se sterilitatea parţială sau totală a spicului sau simptomul
caracteristic al atacului, de “albeaţa spicului”.

Afidele cerealelor(Rhopalosiphum maidis)

13
 Afidele se pot întâlni în culturile de grâu în perioada înspicării (înflorit şi
apoi coacere în lapte). În această etapă, pe culturile de grâu, coloniile de afide
sunt mai numeroase, în special pe soiurile tardive.

Ploșnița cerealelor (Eurygaster spp.)

Aceştia înţeapă tulpina sau frunzele pentru a se hrăni. La locul înţepăturii,
apare o mică umflătură, înconjurată de o zonă decolorată, gălbuie, denumită
”con salivar”.

Floarea-soarelui(Helianthus annuus)

Rățișoara porumbului(Tanymecus dilaticollis)

Rățișoara porumbului este un dăunător periculos și pentru floarea-

soarelui. Are o singură generație pe an și iernează în stadiul de adult, în sol, la
adâncimi de 40 - 60 cm. Cel mai periculos este atacul din timpul răsăritului când
plantele pot fi retezate.

14
Viermii sârmă (Agriotes sp.)

Viermii sârmă atacă îndeosebi plantele prășitoare, cum este și floarea-

soarelui. După răsărire, plantele sunt roase în zona coletului. Plantele atacate
prezinta frunze îngălbenite după care se usucă sau vegetează slab.

Molia florii-soarelui (Homoeosoma nebulella)

Molia florii-soarelui dezvoltă de regulă două generații pe an, iernează ca

larvă în ultima vârstă într-un cocon albicios, acoperit cu particule de pământ în
sol la 10-15 cm adâncime. Fluturii apar la sfârşitul lunii aprilie sau începutul
lunii mai şi au zborul nocturn.

15
 III. Calcularea producției de biomasă totală(t/ha)

PBT= (∑pp din perioada de vegetație + rezerva utilă) / coeficient de transpirație

PBT= (∑ppv+Ru)/CT

GRÂU
∑pp octombrie-iunie= 473,8 mm

CT=350
PBT= (∑ppv+Ru)/CT=(473,8+198)/350=1,91 kg/m2=19100 kg/ha
R=1:1,3
Pp=8304 kg/ha=8,3 t/ha
Ps=10795 kg/ha=10,7 t/ha

FLOAREA-SOARELUI
Σpp aprilie-august= 389,4 mm

CT= 400
PBT= (Σppv+Ru)/CT=(389,4+198)/400=1,46 kg/m2=14600 kg/ha
R=1:3
Pp=3650 kg/ha=3,6 t/ha
Ps=10950 kg/ha=10,9 t/ha

16
 IV. Realizarea bilanțului energetic la culturile analizate

Bilanț energetic pentru cultura de grau

Nr Lucrarea aplicată Materiale Cantitate /ha Coef. Consum
crt. utilizate Energetic energetic/ha
1 Scarificat Motorină 20 l 11,75 235
2 Discuit Motorină 8l 11,75 94
3 Fertilizat Motorină 2l 11,75 23,5
Ingrasamant
N 70 kg 25,8 1806
70 kg 5,65 395,5
P

4 Discuit Motorină 8l 11,75 94

5 Semănat Motorină 4l 11,75 47
Sămânță 250 kg 7,30 1825
6 Tratament fitosanitar Faster 10EC 150ml 30 4,5
insecticid
Motorina 2l 11,75 23,5
7 Fertilizare Motorină 2l 11,75 23,5

Ingrasamant
N 120kg 25,8 3096
8 Erbicidare Pallas 75 WG 250gr 30 7,5
postemergentă
Motorina 2l 11,75 23,5

9 Tratamente fitosanitare Tebutec+Mospilan 0,5l+100gr 30 18

Fungicid+Insecticid
Motorina 2l 11,75 23,5
10 Tratamente fitosanitare Nativo pro+Faster 0,6l+150ml 30 22,5
Fungicid+Insecticid 10EC
Motorina 2l 11,75 23,5
11 Recoltare mec. Combina 8,3 tone 35 290,5

12 Transport recoltă Tractor cu 8,3 tone 20 166

remorcă
13 Manoperă 30 ore 0,07 2,1

17
14 Energie pasivă 150
Total 8394,5
consum KWh/ha

Bilanțul energetic la cultura de grâu

Energie consumată EC= 8394,5 kwh/ha

Energie produsă EP= EPp+ EPs= ( 8304 x 4,46)+( 10795 x 4,24) = 37036 +
45771 = 82807 kwh/ha

Energie netă EN= EP-EC= 82807- 8394,5 = 74412,5 kwh/ha

Raport energetic RE= EP/EC = 9,86 kwh/ha
Energie netă productie principala ENpp= Epp-EC= 37036-8394,5 = 28641,5
kwh/ha
Raport energetic producție principală REpp = Epp/EC = 37036/8394,5= 4,41
kwh/ha

18
 Bilanț energetic pentru cultura de floarea-soarelui

Nr Lucrarea aplicată Materiale Cantitate /ha Coef. Consum

crt. utilizate energetic energetic/ha
1 Arat 22 cm Motorină 24 l 11,75 284
2 Discuit Motorină 8l 11,75 94
3 Combinator Motorină 4l 11,75 47
4 Semănat + Fertilizat Motorină 4l 11,75 47
Sămânță 5 kg 6,58 33
Îngrășământ
N 70 kg 25,8 1806
P 70 kg 5,64 395
5 Erbicidare Frontier Forte 1l 30 30
preemergentă
Motorină 2l 11,75 23,5
6 Erbicidare Pulsar Plus 1,5 l 30 45
postemergentă
Motorină 2l 11,75 23,5

7 Prașilă mec. Motorină 4l 11,75 47

+ fertilizare
Îngrășământ
N 70 kg 25,8 1806
8 Tratamente fitosanitare Zamir 40 EW 1l 30 30

Motorină 2l 11,75 23,5

9 Recoltare mec. Combină 3,6 tone 35 126
10 Transport recoltă Tractor cu remorcă 3,6 tone 20 72
11 Manoperă 30 ore 0,07 2,1
12 Energie pasivă 150
Total 5063
consum kWh/ha

19
Bilanț energetic la cultura de floarea-soarelui
Energie consumată EC= 5063 kWh/ha
Energie produsă EP= EPp+ EPs= ( 3650 x 6,58)+( 10950 x 4,28) = 24017 +
46866 = 70883 kWh/ha
Energie netă EN= EP-EC= 70883-5063= 65820 kWh/ha
Raport energetic RE= EP/EC = 14,0 kWh/ha
Energie netă productie principala ENpp= Epp-EC= 24017-5063 = 18954
kWh/ha
Raport energetic producție principală REpp = Epp/EC = 24017/5063= 4,74
kWh/ha

20
 V. CONCLUZII

Cele două culturi analizate sunt bine adaptate în zona comunei Selaru
(Dambovita), ceea ce reiese din calculul producției de biomasă totală, de unde
rezultă un potențial de producție principală destul de ridicat, atât la floarea-
soarelui(3,6 t/ha), cât și la grau(8,3 t/ha).

Energia consumată la lucrările agricole este influenţată de mai mulţi factori:

starea vremii, tipul solului, adâncimea de lucru a maşinilor, dimensiunile
parcelelor, viteza de lucru, gradul de mecanizare, tipul maşinilor folosite şi
gradul de exploatare optimă a utilajelor. Astfel, consumul energetic pe hectar
realizat în cadrul bilanțului energetic la culturile analizate a fost mai ridicat la
cultura de grau, respectiv 8394,5 kWh/ha, decât la floarea-soarelui, unde
consumul energetic a fost de 5063 kWh/ha.

Reduceri importante ale consumurilor energetice directe se pot realiza prin

alcătuirea de agregate complexe care să execute mai multe lucrări la o singură
trecere. Se pot realiza reduceri importante ale consumului de energie, de
asemenea, la lucrările solului prin aplicarea lucrărilor minime.

21
VI. BIBLIOGRAFIE

1. https://www.horticultura-bucuresti.ro/images/pdf/Pedologia.pdf
2. https://geografie.uvt.ro/wp-content/uploads/2014/07/Carte-Geografia-solurilor.pdf
3. https://www.meteoromania.ro/
4. https://www.agro.basf.ro/ro/stiri/basf-in-camp/cultura-graului-cand-semanam-graul-
tratamente-ingrasaminte.html
5. https://www.agro.basf.ro/ro/stiri/basf-in-camp/cultura-de-floarea-soarelui-toate-
informatiile-de-care-ai-nevoie.html
6. https://www.glissando.ro/2019/05/14/ce-boli-si-ce-daunatori-putem-vedea-acum-in-
culturile-de-grau/
7. https://www.agro.basf.ro/ro/stiri/basf-in-camp/principalele-boli-floarea-soarelui-
depistare.html

22