Raul Topolog importanta din punct de vedere al

biodiversitatii
Date generale
Raul Topolog este un afluent la Oltului ce izvoraste din Muntii Fagaras, la poalele
varfului Negoiu. El se formeaza pe versantul sudic al Muntilor Fagaras, la confluenta a doua
brate: zvorul !carii si zvorul Negoiului. Raul Topolog traverseaza "udetele #rges si $alcea,
comuna %aliciea din "udetul $alcea reprezentand punctul de varsare. El primeste & afluenti de
dreapta si ' de stanga, traversand () localitati.
!uprafata bazinului Raului Topolog de la izvoare la varsare este de )* +m, iar lungimea
lui este -.,' +m.
/rezenta unor formatiuni geologice diferentiate, conglomerate, gresii, marne, argile,
conditioneaza pastrarea unor rezerve de apa la adancimi diferite. n sectorul subcarpatic unde
se afla comuna 0epari, apele sunt variate ca pozitie. %rosimea pietrisurilor de terasa sunt de 1
2 * m la baza lor fiind panze de ape care alcatuiesc surse de alimentare a vaii Topologului.
#stfel sunt caracteristice apele mici pe timpul iernii datorita ing3etului, iar primavara apar
cresteri datorita topirii zapezilor si ploilor de primavara.
Raul Topolog e4ercita o puternica eroziune in argile, marne si gresii ceea ce face ca
albia sa inregistreze o continua sc3imbare. Debitul solid 5pietrisuri mari, bolovani6 se depune pe
fundul albiei, apele se ridica si in acest fel isi sc3imba cursul. Debitul mare al Topologului
provine si de la afluentii acestuia mai ales in perioada ploilor torentiale de vara care au o mare
intensitate. Raul Topolog prezinta un regim de scurgere permanent, alimentare pluvio7nivala si
o alimentare subterana moderata.
Eroziunea mare a determinat alunecari de teren punand in pericol carosabilul si c3iar
grupuri de case.
Raul Topolog pe portiunea pe care o strabate prin comuna 0epari are o calitate
deosebita a apei, fiind filtrata natural prin pietrisuri. /e raza comunei 0epari, $alea Raului
Topolog este regularizata datorita e4istentei unei micro3idrocentrala.
Mentionam ca in comuna nu e4ista agenti economici care sa deverseze rezidurile
industriale in albia raului fiind doar cateva e4cepti. !e remarca totus o supraincarcare cu mal
primavara, cand afluentii sai: $alea 0arpenisului, $alea 8rluiesti, $alea 0eparilor, transporta
mult material de suspensie .
!olurile brune de padure sunt prezente pe dealurile cu inaltimi ridicate, de o parte si de
alta a $aii Topologului. !ubstratul este constituit din roci continuand elemente calcaroase
5conglomerate, gresii, calcare6 care impiedica podzolizarea. Fata de solurile brune dezvoltate
pe dealuri cu altitudini mai coborate, in zonele mai inalte, aceasta se caracterizeaza prin
e4istenta argilelor si continut de 3umus redus, deci si prin fertilitate redusa.
!olurile de lunca apar sub forma unor fasii inguste ce urmaresc firul apelor curgatoare
5Raul Topolog, $alea 0arpenisului, $alea 8rluiestiului6 si sunt folosite in special pentru
cultivarea legumelor. !olurile erodate au aparut ca urmare a defrisarilor masive si al pasunatului
e4cesiv. n aceasta categorie intra dealurile: 9anoaga, !arboaia, /laiul Oii, Tarata, Oratia,
/leasa, care au fost si sunt folosite si astazi ca pasuni comunale.
Regimul termic este conditionat de caracterul maselor de aer determinate de distributia
energiei solare, de dezvoltarea diverselor fenomene meteorologice 5nori, ceata, burnta6.
(
Temperaturile cele mai scazute se inregistreaza in luna ianuarie iar cea mai ridicata in lunile
iulie si august dupa care incep sa scada. Media anuala are valori ma4ime determinate de
invelisurile termice din anotipul rece. n perioada de primavara si toamna temperatura aerului
inregistreaza salturi bruste din cauza succesiunii continue a maselor de aer de cca. &: in timp ce
toamna ele au un mers descendent.
0aracteristica cea mai importanta a regimului climei din regiune, cat si circulatia apei in
natura o constituie precipitatiile atmosferice care scad de la nord la sud, acestea fiind: ploaia,
lapovita si zapada. n mersul anual al precipitatiilor, se poate desprinde un ma4im in lunile iunie
2 iulie si un minim in intervalul ianuarie 2 martie. arna cad cele mai mici cantitati de precipitatii,
iar vara sunt cele mai abundente, producand inundatii si alunecari de teren.
$iscolirea zapezii este foarte intensa mai ales la coamele dealurilor, unde zapada este
spulberata, iar in sectoarele adapostite este adunata in cantitati mari. Descarcarile electrice sunt
si ele un fenomen meteorologic destul de intalnit, fenomen care este strans legat de caderea
ploilor torentiale. Mentionam caderea acestora din anii (;*', (;'., (;') sau din anii 1<<1 si
1<<) atunci cand $alea 0arpenisului a distrus drumul 0epari 2 0arpenis iar raul Topolog a iesit
din matca producad pagube insemnate. #sezarea formelor de relief, muscele si maguri paralele
cu lantul Muntilor 0arpatii Meridionali fac ca masele de aer care curg de la nord la sud sa
capete aspecte de tornade.
$egetatie
0u e4ceptia dealurilor mai "oase dintre paraul %ovora si Olt si a celor din portiunea
%enuneni7 %ovora, acoperite cu paduri de gorun, dealurile subcarpatice din dreapta Oltului si
depresiunile dintre ele sunt domeniu de dezvoltare al padurilor in amestec de fag . =a est de Olt
limita acestor paduri ramane ceva mai la nord, astfel ca dealurile formate intre Topolog si Olt
sunt acoperite cu ste"arete, la fel ca si dealurile mai "oase. #ici raspandire mai mare au tot
padurile de gorun, dar apar si cateva portiuni cu paduri de cer 5>uercus cerris6 si de garnita
5>uercus frainetto6. !peciile amintite sunt dominante in padurile din dealuri, dar alaturi de ele se
gasesc din abundenta alte esente de dealuri.
Fauna
Fauna este bine reprezentata de specii de mamifere, pasari, reptile, rapitoare si pesti
dintre care amintim: pastravul, ursul carpatic, "derul, rasul, vulpea, mistretul, cinteza, acvila,
vulturi 5mai rar6, soparle de munte, etc.
0onstructii 3idroenergetice 2 impact, amenintari, masuri
n prezent se deruleaza un proiect ce prevede constructia unor 3idrocentrale, . mai
precis, dezvoltat de societatea !0 ?ater /o@er 0lean !R=. /roiectul se numeste A#mena"area
3idroenergetica Topolog7TopologelB si in cuprinsul lui stufos e4ista capitole ce prevad prote"area
ecosistemelor specifice zonei, insa studiile, sesizarile facute organelor de mediu incluzand si
ministerul, mediatizarile realizate de presa si mai multe asociatii denota faptul ca acele
ecosisteme nu sunt deloc prote"ate de fapt, ba mai mult evidentiaza faptul ca aceasta
constructie se realizeaza in plin sit Natura 1<<<. 0onform unor reporta"e realizate de catre mai
multe agentii media, aflam ca primul indiciu apare pe sosea unde din camioane sunt descarcate
conducte cu diamentrul de (,1. 0aptarea incepe de sus, in munte, cu conducte de '< cm, si
continua cu aceste elemente uriase. Ele sunt asezate in albie si acoperite cu prundis, ramanand
din debit, potrivit avizelor semnate de toate autoritatile de mediu, doar (;C.
mpactul acestui proiect asupra mediului este unul foarte clar si transparent: aceste mici
3idrocentrale fragmenteaza 3abitatele cu una dintre cele mai bogate faune de nervertebrate
1
acvatice din Romania, incluzand specii vec3i care se mai gasesc doar in raurile de munte. De
asemena afecteaza si 3abitatelee riverane, alcatuite din plante 3idrofile, cu insecte care depind
de ele, apoi pasarile care se 3ranesc cu aceste insecte, etc un intreg lant trofic. Din punct de
vedere geomorfologic impactul se evidentiaza prin diverse procese geomorfologice capabile de
sc3imbarea intregului relief al zonei. #stfel daca o suprafata de mii de +m de apa dispare,
intrand in conducte, dispare si evaporatia, instalandu7se rapid seceta, urmata de ploi distructive
pentru ca apa s7ar aduna mai "os unde e mai cald si unde s7ar evapora maisiv, conducand
astfel la ploi torentiale si viituri care in ultima instanta provoaca alunecari de teren, surpari,
sufoziuni etc. Efectele se produc mai intai in amonte, prin sc3imbarea regimului de curgere si a
ratei de sedimentare prin aparitia unor acumulari de mal care sc3imba structura faunei. #poi se
reduc debitele, ducand la secarea baltilor temporare care reprezinta 3abitat pentru broaste,
tritoni si numeroase alte specii prote"ate, afectand albiile si luncile, ce prezinta filtre de protectie,
valoare pentru biodiversitate, insa prezentand si un rol important in reglarea proceselor naturale
5inundatii, microclimat, migratia pestilor etc6.
Din punct de vedere economic, 3idrocentralele reprezinta o sursa de profit, asta datorita
unei sc3eme de spri"in care incura"eaza energia din surse regenerabile, dar care se regaseste
integral pe factura de electricitate. 8n proiect de (< 3idrocentrale poate aduce un profit de
aproape (< mil Euro. 8tilitatea 3idrocentralelor si beneficiile energiei verzi nu este de contestat,
insa acestea ar trebui facute acolo unde zona nu este prote"ata legal.
Rezervatia Natura 1<<< Muntii Fagarasului, sit de interes comunitar, conserva 1. de
3abitate si .* de specii. Dar pentru ca ele sa supravietuiasca e nevoie de buna functionare a
tuturor componentelor ecosistemelor. /entru aceasta cauza mai multi, anga"ati ai #sociatiei
Romane de Mediu 5#!RM6, protestau impotriva derularii proiectului, in timp ce #dministratia
Dazinala de #pa #rges7$oda emitea un nou aviz prin care modifica introducerea de Aconducte
ingropate in albieB, modificare ilegala deoarece legea interzice acest lucru. n acest sens, %arda
Nationala de Mediu nu a avut nimic de obiectat.
/rioritatea ar trebui sa fie eficientizarea centralelor e4istente, care de"a genereaza un
impact negativ de mediu, inainte ca noile 3idrocentrale sa afecteze sectoare de rau in stare
naturala. Odata distrusa zona montana nu se mai reface, cu toate ca raul poate fi readus la
starea naturala, dar se va repopula cu speciile obisnuite, biodiversitatea pierdandu7se
ireversibil.
0onstruirea mai multor sute de micro3idrocentrale pe cursurile apelor salbatice din
0arpati, inclusiv crearea drumurilor de acces, buldozere si e4cavatoare care sapa in vale,
dinamitare, betoane, tevi, etc prin alterarile morfologice create, afecteaza ecosistemele acvatice
atat la nivel local, cat si la scara mult mai larga, prin intreruperea conectivitatii naturale a
cursurilor de ape. #rtificializarea mediului natural c3iar si in arii prote"ate, parcuri naturale si
parcuri nationale, rezervatii, situri Natura 1<<< desemnate pe baza Directivei /asari si a
Directivei Eabitate a 8niunii Europene, denota o agresivitate primitiva si neluarea in seama a
valorii strategice reprezentate de aceste arii prote"ate cu rol de a conserva biodiversitatea
naturala si procesele ecologice nealterate. # permite pozitionarea acestor infrastructuri
artificiale in ariile prote"ate desemnate pentru prote"area ecosistemelor naturale, este o
subminare a esentei ideii de conservare a diversitatii biologice.
n vederea stoparii acestui dezastru ecologic asupra biodiversitatii a raului Topolog, o
prima masura ar fi cererea organelor statului de oprire imediata a acestor lucrari. O a doua
masura ar putea fi regandirea strategica a pozitionarii acestor investitii, e4lusiv in afara
teritoriilor ariilor prote"ate si in afara zonelor de interes pentru pastrarea valorilor naturale ale
Muntilor Fagaras. O alta masura este implicarea societatii civile prin ON%7uri, cercetatori biologi
si ecologi in vederea gasirii unor solutii rezonabile. n acest sens este necesar crearea unei
platforme de specialisti si reprezentanti ai societatii civile care sa analizele impactul acestor
micro3idrocentrale de"a e4istente apoi redefinirea strategica de abordare a dezvoltarii
micro3idrocentralelor in conte4tul asigurarii conservarii biodiversitatii din raul Topolog.
.
Dibliografie:
@@@.natgeo.ro
@@@.anpm.ro
@@@.c"arges.ro
@@@.primariacepari.ro
3ttp:FFfagaras7natura1<<<.ro
*