Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Text românesc „Tiperit en Klus en Anul Domnului 1703”, pe foaia de titlu a Catehismuluitradus de G. Buitul
Numele de Cluj provine, cel mai probabil, din latinescul Castrum Clus, folosit pentru întâia oară în secolul al XII-lea pentru a
desemna cetatea oraşului medieval din acest loc. Toponimul Clus are semnificaţia de „închis” în latină şi se referă la dealurile care
înconjoară oraşul. O altă ipoteză acceptată este aceea a provenienţei numelui topic din germanul Klaus sau din
cuvântulKlause (însemnând «trecătoare între munţi» sau din clusa «stăvilar, baraj»).
Alte denumiri frecvente ale oraşului sunt cea maghiară şi cea germană, Kolozsvár şi, respectiv, Klausenburg. Klausenburg a fost una
dintre cele şapte cetăţi medievale săseşti ale Transilvaniei (în germană Siebenbürgen, cu sensul de Şapte Cetăţi). Primul nume românesc
al oraşului a fost Cluş, scris uneori şi Klus. Denumirea de Cluj s-a încetăţenit mai ales după ce oraşul a devenit parte a Regatului
României în 1918.
Prin decretul Consiliului de Stat nr. 194 din 16 octombrie 1974, semnat de Nicolae Ceauşescu şi publicat în Buletinul Oficial alRSR din 18
octombrie 1974, municipiului Cluj i-a fost atribuit numele Cluj-Napoca, "pentru a eterniza denumirea acestei străvechi aşezări - mărturie a
vechimii şi continuităţii poporului român pe aceste meleaguri."[3] Nicolae Ceauşescu a acordat totodată ordinul "Steaua Republicii Socialiste
România" clasa I municipiului Cluj-Napoca, "dînd o înaltă apreciere contribuţiei aduse de cetăţenii municipiului Cluj de-a lungul veacurilor la
lupta întregului popor pentru libertate şi progres social şi la înfăptuirea politicii partidului şi statului de făurire a societăţii socialiste
multilateral dezvoltate în patria noastră."[4] Cele două decrete nu au fost abrogate până în prezent.
[modifică]Istorie
Prima atestare documentară a unei aşezări pe teritoriul de astăzi al Clujului a fost făcută de geograful grec Claudius Ptolemeu, care a
menţionat aici una dintre cele mai însemnate localităţi din Dacia, cu numele Napuca. Cea dintâi atestare a Napocii romane datează din
perioada imediat următoare războaielor de cucerire a Daciei, din anii 107-108, şi constă dintr-o bornă militară, descoperită la Aiton,
rezultată de la construcţia unui drum strategic imperial. Fondată pe malul drept al râului Samus, Napoca era la început un simplu vicus. Ea
devine aşezare urbană (civitas) în timpul împăratului Hadrian, în anul 124 d.Hr., sub numele de Municipium Aelium Hadrianum Napoca,
atestat în inscripţii. Ajunsă capitală a provinciei, Napoca este ridicată apoi la rangul de colonia, fiind denumită Colonia Aurelia Napoca,
privilegiu acordat de Marcus Aurelius sau de Commodus. Oraşul se bucura de ius Italicum, care prevedea diferite facilităţi fiscale pentru
cetăţenii săi. Există numeroase dovezi arheologice ale continuităţii romane la Napoca.[5] După retragerea administraţiei romane din Dacia,
în anul 271 d.Hr., viaţa urbană odinioară înfloritoare avea să înceteze. În epoca medievală, Clujul a fost atestat documentar pentru prima
Mari grupuri de colonişti saşi s-au aşezat în cetatea Clujului în timpul regelui Ştefan al V-lea al Ungariei, după decimarea populaţiei oraşului
în timpul atacurilor tătare. Cetatea Regală Castrum Clus a dobândit o organizare urbană până în secolul al XV-lea. Împăratul romano-
german Sigismund de Luxemburg, devenit totodată rege al Ungariei, a acordat în anul 1405 Clujului dreptul de oraş liber. Treptat, Clujul a
devenit un centru pentru producţia şi schimbul de mărfuri. Aproximativ 5 000 de oameni se îndeletniceau cu agricultura, munca în atelier,
dar şi cu distracţiile specifice oraşului. Pe atunci populaţia era formată din saşi, unguri şi, în mică măsură, din români.
Rolul meseriaşilor în muncile oraşului a crescut, dezvoltându-se mai multe bresle meşteşugăreşti. De acest lucru s-a îngrijit şi Matia Corvin,
rege al Ungariei între 1458 şi 1490, născut aici. El a acordat o serie de 41 de privilegii localităţii sale natale, apărând-o în conflictele cu
aşezările din jur. În privinţa populaţiei, a decis să acorde unor iobagi dreptul de a se stabili în oraş.
Cetatea Clujului şi-a câştigat până în secolul al XV-lea recunoaşterea europeană. Arhitectura specifică europeană, stilul gotic târziu se
regăseau în Biserica Romano-Catolică „Sfântul Mihail”, dar şi în multe case particulare. Oamenii avuţi studiau la şcoli renumite ale Vestului.
Din cauza nivelului de trai ridicat, clujenii nu au participat la răscoala lui Gheorghe Doja din 1514. Dezvoltarea comercianţilor şi a
meşteşugarilor a implicat îngrădirea nobilimii şi a clerului. Un cărturar sas, născut la Sibiu, Gáspár Heltai, a contribuit nu numai la formarea
culturii, prin cărţile pe care le-a tipărit, dar şi la modernizarea oraşului, care avea să întreţină o tipografie, o baie publică, o fabrică de hârtie
şi una de bere. Dinastia Báthory a contribuit şi ea la creşterea economică şi demografică, aducând cetatea la un rang la care putea fi
Baba Novac, un important ostaş al lui Mihai Viteazul, a fost judecat şi ars de viu în oraş. Întemeietorul primei uniri a românilor, Mihai Vodă,
a cinat pentru ultima dată la Cluj, după care a fost ucis din ordinul generalului Basta la 3 km sud de Turda.
Gabriel Bethlen, principe al Transilvaniei, a devenit protector al oraşului şi a ajutat la desăvârşirea acestuia ca o cetate importantă. După
cucerirea Ungariei de către otomani şi transformarea unei treimi a teritoriului ei în paşalâc, Transilvania a devenit principat autonom sub
suzeranitateotomană. La sfârşitul secolului al XVII-lea, însă, intră sub dominaţie austriacă. După un acord silit semnat de Mihail Apafi,
cetatea Clujului a fost nevoită să găzduiască trupele ducelui de Lorena, asigurându-le un serviciu de 100 000 de florini. Cu toate acestea,
Actuala stradă Iuliu Maniu. Construcţia a demarat în secolul al XIX-lea, cu o arhitectură simetrică de o parte şi de alta, caracteristică marilor oraşe europene,
sporirea numărului locuitorilor români. Importantele mişcări revoluţionare de la 1848 cuprind şi Clujul. Deşi un important centru revoluţionar,
avea un statut contradictoriu, datorită nobilimii. Doctrina a cuprins tineretul de la facultăţi, academii şi gimnazii, care s-au ocupat de
popularizarea acesteia. Oraşul va adăposti tratativele dintre Nicolae Bălcescu şi Cezar Bolliac pentru unirea revoluţiei române cu cea
maghiară. Înfrângerea revoluţiei ungare a dus la instaurarea regimului absolutist. Capitala a fost mutată la Sibiu, pentru a exista o influenţă
austriacă mai mare asupra autorităţilor. Mai târziu, Clujul a devenit unul dintre cele şase districte militaretransilvănene, administrând un
teritoriu de 400 000 de locuitori. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, a fost construită clădirea centrală a Universităţii „Francisc
Iosif” din Cluj. La începutul secolului XX au fost construite sau reconstruite majoritatea clădirilor din centru. În această perioadă a fost
ridicată clădirea Liceului Unitarian, Opera Română,Palatul de Justiţie, primăria, Palatul de Finanţe etc.
În urma Ausgleich-ul (compromis) prin care a fost constituită Austro-Ungaria în 1867, Clujul şi Transilvania au fost reintegrate în Regatul
Ungariei. În această perioadă, oraşul era al doilea ca mărime din regat, după Budapesta, şi reşedinţa comitatului Cluj.
După încheierea primului război mondial şi înfăptuirea Marii Uniri, Transilvania a intrat în componenţa Regatului României. Municipiul Cluj a
fost în continuare reşedinţa judeţului Cluj (interbelic). În 1940, Clujul a revenit sub coroana maghiară prin Dictatul de la Viena. Forţele
armate maghiare şi germane care controlau oraşul au fost respinse de trupele române şi sovietice în octombrie 1944. Prin Tratatul de la
Clujul avea o populaţie de 16.763 locuitori evrei în 1941. După ocuparea Transilvaniei de către guvernul horthyst, în 1944, evreii au fost
duşi în mai multe ghetouri (inclusiv Ghetoul Iris din Cluj), unde au stat în condiţii inumane, lipsiţi de orice facilităţi. Lichidarea ghetoului a
fost efectuată prin 6 deportări la Auschwitz în perioada mai-iunie 1944. În ciuda sancţiunilor dure instituite de administraţia Horthy, mulţi
evrei au reuşit să scape, trecând graniţa spre România, cu ajutorul ţăranilor din satele învecinate [7]. De aici au reuşit să părăsească Europa
prin portul Constanţa. Alţi evrei originari din ţări europene au fost ajutaţi să se salveze şi să părăsească Europa de către un grup antinazist
româno-evreiesc, sprijinit de politicieni din Cluj şi Bucureşti. Liderul acestei reţele a fost, în perioada 1943-1944, scriitorul Raoul Şorban,
căruia i s-a decernat ulterior titlul Drept între popoare pentru eforturile sale.
După 1945, Clujul a intrat în perioada guvernării comuniste, până în decembrie 1989. În 1974, autorităţile comuniste schimbă numele
oraşului în Cluj-Napoca. După revoluţie, timp de 12 ani, primar a fost politicianul naţionalist Gheorghe Funar, cunoscut printr-o serie de
proiecte publice controversate. În iunie 2004, Gheorghe Funar a pierdut alegerile locale în favoarea luiEmil Boc (Partidul Democrat), care a
În 1994 şi 2000, Cluj-Napoca a găzduit Olimpiada Central-Europeană de Informatică (CEOI). Astfel România a devenit nu doar prima ţară
care a găzduit această competiţie, ci şi prima care a găzduit-o pentru a doua oară.
[modifică]Stemă
Pentru detalii, vezi: Stema Cluj-Napoca.
Stema veche a Clujului
Începând cu anul 1999, Primăria Cluj-Napoca foloseşte o nouă stemă în actele oficiale. În urma unui concurs desfăşurat în 1995 sub
auspiciile primarului clujean de atunci, Gheorghe Funar, a fost aleasă o nouă stemă ca simbol al oraşului, realizată de o elevă de liceu.
Vechea stemă, cu trei bastioane şi cu zidul de cetate, este cu totul diferită de cea nouă, ale cărei simboluri sunt lupul dacic, Monumentul
Memorandiştilor (de pe Bd. Eroilor) şi o minervă. Legea spune că elaborarea stemei se face cu respectarea strictă a normelor ştiinţei şi
artei heraldice şi a tradiţiilor româneşti în domeniu, pe baza metodologiei stabilite de Comisia Naţională de Heraldică, Genealogie şi
Sigilografie a Academiei Române (CNHGS). Stema introdusă de administraţia Funar nu a fost aprobată de Comisia zonală de heraldică (în
[modifică]Geografie
Municipiul Cluj-Napoca este situat în zona centrală a Transilvaniei, având o suprafaţă de 179,5 km². Situat în zona de legătură dintre Munţii
Apuseni, Podişul Someşan şi Câmpia Transilvaniei, oraşul este plasat la intersecţia paralelei 46° 46’ N cu meridianul 23° 36’ E. Se întinde
pe văile râurilor Someşul Mic şi Nadăş şi, prin anumite prelungiri, pe văile secundare ale Popeştiului, Chintăului, Borhanciului şi Popii. Spre
sud-est, ocupă spaţiul terasei superioare de pe versantul nordic al dealului Feleac, fiind înconjurat pe trei părţi de dealuri şi coline cu
înălţimi între 500 şi 825 metri. La sud oraşul este străjuit de Dealul Feleac, cu altitudinea maximă de 825 m, în vârful Măgura Sălicei. La
est, în continuarea oraşului, se întinde Câmpia Someşană, iar la nordul oraşului se află dealurile Clujului, cu piscuri ca Vârful Lombului (684
m), Vârful Dealul Melcului (617 m), Techintău (633 m). Înspre vest se află o suită de dealuri, cum ar fi Dealul Hoia (506 m), Dealul
Gârbăului (570 m) ş.a. Odinioară în afara oraşului, acum în interior însă, se află dealul Calvaria şi dealul Cetăţuia.
Zona din jurul oraşului este în mare parte acoperită cu păduri şi ierburi. Pot fi găsite plante rare cum ar fi păpucul doamnei, stânjenelul,
căpşunica, şerpariţa ş.a. Există două rezervaţii botanice cunoscute - Fânaţele Clujului şi Rezervaţia Valea Morii. În pădurile din jurul
oraşului (cum ar fi Pădurea Făget sau Pădurea Hoia) trăieşte o faună diversificată cu specii precum porcul mistreţ, bursucul, vulpea, iepurii,
veveriţele. În rezervaţia Fânaţele Clujului trăiesc exemplare de viperă de fânaţă, o specie destul de rară. O floră foarte bogată se găseşte şi
în interiorul oraşului la Grădina Botanică, loc în care şi-au găsit adăpostul şi unele specii de animale.
Clima Clujului este plăcută, de tip continental moderată. Este influenţată de vecinătatea Munţilor Apuseni, iar toamna şi iarna resimte şi
influenţele atlantice de la vest. Trecerea de la iarnă la primăvară se face, de obicei, la mijlocul lunii martie, iar cea de la toamnă la iarnă în
luna noiembrie. Verile sunt călduroase, iar iernile în general sunt lipsite de viscole. Temperatura medie anuală din aer este de cca 8,2 °C.
Temp. medie in ianuarie este de - 3 °C, iar cea a lunii iulie, de 19 °C. Temp. minimă absolută a fost de - 34,5 °C (înregistrată în ianuarie
1963), iar maxima absolută, de 38,5 °C (înregistrată în august 1952). Media precipitaţiilor anuale atinge 663 mm, cea mai ploioasă lună
fiind iunie (99 mm), iar cea mai uscată, februarie (26 mm). În ultimii ani, se observă faptul că iernile devin din ce în ce mai blânde, cu
temperaturi care rareori scad sub - 15 °C şi cu zăpadă din ce în ce mai puţină. Verile sunt din ce în ce mai calde, crescând numărul de zile
comunele Apahida, Cojocna, Suatu, Căianu, Jucu, Pălatca, Cluj, Bonţida, Dăbâca, Borşa, Chinteni,Aluniş, Corneşti, Panticeu, Vultureni, Aş
chileu, Sânpaul, Baciu, Gârbău, Aghireşu, Căpuşu Mare, Gilău, Floreşti, Săvădisla, Ciurila, Feleacu, Aiton, Recea-Cristur şi municipiul Cluj-
[modifică]Demografie
Populaţia oraşului a oscilat în ultimii ani în jurul cifrei de 300 000 de locuitori (la recensământul din 2002: 318 027, în scădere). Conform
ultimului comunicat al Institutului Naţional de Statistică, oraşul avea, în anul 2009, o populaţie de 306 009 locuitori, fiind al patrulea ca
populaţie din România,[10] după Bucureşti, Iaşi şi Timişoara. Proiectul zonei metropolitane ar urma să sporească potenţialul demografic al
Comunităţi de expaţi în Cluj Tunisia - 836 de persoane Turcia - 553 Italia - 361 Germania - 259 Franţa - 207 Maroc - 198 SUA - 135 Israel -
Populaţia municipiului număra la 18 martie 2002 317 953 locuitori[11] (43,1% din populaţia judeţului şi 65% din populaţia urbană) faţă de
328 602 locuitori în anul 1992, în scădere cu 3,2%. Această scădere a populaţiei se explică prin emigraţia unui număr semnificativ de
cetăţeni ai oraşului spre ţările occidentale şi totodată printr-o rată a natalităţii scăzută.
[modifică]Populaţia istorică
Clujul la 1930 - Vedere aeriană
Cluj-Napoca s-a dezvoltat d.p.d.v. demografic mai ales în secolul XX, în decurs de 100 de ani crescând de peste 5 ori ca număr de
locuitori. Creşterea demografică din cea de a doua jumătate a secolului XX se datorează în mare parte aşezării în localitate a populaţiei din
mediile rurale adiacente. De-a lungul timpului, populaţia localităţii a evoluat astfel:
[modifică]Structura pe etnii
În Cluj-Napoca, majoritatea populaţiei este de etnie română (79,46%), existând totodată o importantă minoritate maghiară (18,86%). Pe
lângă români şi maghiari, în oraş locuiesc şi comunităţi ţigăneşti (0,96%), germane (0,22%) şi ebraice (0,07%).
1880 32831 1010 5529 11127 11071 1299 1047 1639 109 - -
139
1930 103840 13745 23290 20436 27373 2455 2153 13537 851 235 -
1941 114984 3457 11900 33707 41755 2716 4199 16771 479 379 -
1992 328602 216075 21677 22575 48156 538+194 4049 340 14998 2795 6663 654
[modifică]Comunitatea maghiară
În Cluj-Napoca trăiesc aproximativ 60 000 de maghiari. După Târgu Mureş, în oraşul Cluj se regăseşte cea mai mare comunitate maghiară
urbană din România, cu o viaţă culturală şi academică intensă. Din acest punct de vedere, Clujul este centrul comunităţii maghiare din
România. În oraş funcţionează Opera Maghiară de Stat din Cluj şi Teatrul Maghiar de Stat din Cluj. Tot aici învaţă şi studiază peste zece
mii de studenţi de etnie maghiară, precum şi câteva mii de elevi, unii proveniţi din judeţele învecinate (diaspora internă), în care instituţiile
şcolare maghiare fie nu sunt dezvoltate, fie nu sunt atât de prestigioase. Presa de limbă maghiară este bine reprezentată în Cluj
(vezi Presa în Cluj-Napoca). Postul Radio Cluj transmite zilnic cinci ore de program în limba maghiară. În Cluj se regăsesc cele mai mari
instituţii maghiare de cercetare din Transilvania: Societatea Muzeului Ardelean (EME), EMT, Societatea Bolyai etc. În Cluj îşi are
[modifică]Administraţie şi politică
Cluj-Napoca este împărţit în peste 15 cartiere, unele dintre ele având şi propria primărie de cartier. Ele sunt dispuse circular, în
jurulcentrului. Acesta din urmă dispune de o arhitectură îmbinată cu măiestrie, în stilurile gotic şi baroc. Planurile primăriei din Cluj-Napoca
[modifică]Zona metropolitană
Pentru detalii, vezi: Zona metropolitană Cluj-Napoca.
[modifică]Primăria
[modifică]Consiliul Local
Partidul Democrat-Liberal 16
Conducerea celor două instituţii a fost desemnată în urma alegerilor locale şi generale din 2008:
Be'er-Sheva, Israel
Chacao, Venezuela
Dijon, Franţa
Köln, Germania
Korça, Albania
Makati, Filipine
Nantes, Franţa
Pécs, Ungaria
Valdivia, Chile
Viterbo, Italia
Zhengzhou, China
[modifică]Reprezentanţe diplomatice
Până la centralizarea administrativă instaurată în anul 1948 odată cu preluarea puterii de către PCR, au funcţionat la Cluj consulate
generale ale Franţei, Cehoslovaciei, Canadei ş.a. Ultima reprezentanţă diplomatică străină închisă în timpul regimului comunist a fost
Consulatul General al Republicii Ungare, desfiinţat în anul 1988 în contextul răcirii relaţiilor româno-maghiare. Consulatul a fost redeschis
[modifică]Economie
Cluj-Napoca are una dintre cele mai dinamice economii din România. În economia municipiului activitatea dominantă
este industria prelucrătoare. La sfârşitul anului 2000, în municipiu activau 23 843 de firme cu capital privat, 56 cu capital de stat, 31 regii
autonome şi filiale ale acestora şi 115 societăţi cu capital mixt. Nivelul investiţiilor străine în Cluj-Napoca se cifrau la aceeaşi dată la 156,06
milioane dolari capital străin subscris, însă, ţinând seama şi de patrimoniul firmelor, active, fond de comerţ, capital rulant şi valoarea
afacerii, acesta se ridică la circa 450 de milioane de dolari americani. Principalii investitori străini în municipiu provin
Sectorul serviciilor financiare şi cel IT sunt reprezentative la nivel local. În 2005, Cluj-Napoca a înregistrat două importante tranzacţii în
domeniul IT, prin achiziţionarea societăţii Astral de către UPC Europa şi a societăţii Sistec de către grupul RTC. Anul 2005 a însemnat
totodată dezvoltarea reţelei şi diversificarea serviciilor grupului financiar Banca Transilvania, care a deschis 100 de unităţi, ajungând pe
locul patru în ţară după numărul de unităţi. Pe lângă acestea, Cluj-Napoca a dat naştere şi altor companii româneşti importante
precum Ardaf (asigurări), Brinel(IT), Farmec (cosmetice), Jolidon (lenjerie), Napolact (lactate), Remarul 16 Februarie (trenuri şi material
rulant), Ursus (bere) şi altele. Societăţile comerciale îşi desfăşoară deopotrivă activitatea şi în alte ramuri ale industriei, printre care cea
alimentară, a construcţiilor de maşini, chimică, prelucrarea lemnului, sticlărie, textile, fainaţă, domeniile construcţiilor ş.a. Totodată, printre
companiile multinaţionale străine care şi-au deschis reprezentanţa în România la Cluj-Napoca se numără Nokia, Perfetti Van
Rezultatele nu au fost tocmai surprinzătoare: preţurile au explodat după fenomenul Caritas şi au rămas la un nivel ridicat, fiind încurajate de
investitorii străini, dar şi de numărul mare de studenţi (Clujul găzduieşte cea mai mare universitate din România). Bucureştiul nu a fost
inclus în acest top, însă conform relatărilor portalului Hotnews.ro, aplicând acelaşi algoritm, capitala ar obţine un punctaj inferior Clujului.
[22]
Totodată, în topul celor mai bogaţi trei sute de români, realizat de revista Capital, se află 19 oameni de afaceri clujeni. Clujul este primul
judeţ după Bucureşti în ceea ce priveşte numărul de oameni bogaţi din România.[23]
[modifică]Transport
Municipiul are acces direct la magistralele feroviare şi rutiere care îl traversează, lucru care asigură legătura cu principalele oraşe ale ţării şi
Cluj-Napoca este traversat de drumul european E 60 (Bucureşti - Oradea - Budapesta - Viena). Totuşi, lipsa legăturilor rutiere cu Coridorul
4 European (Arad - Deva - Alba Iulia - Târgu-Mureş - Braşov - Bucureşti - Constanţa) împiedică intrarea oraşului în circuitul european. De
asemenea, lipsa interconectării rapide cu partea de est (în special nord-est) a ţării (Coridorul 9 European) privează Clujul de legăturile
necesare cu aria sa de influenţă economică. Abundenţa fluxului de tranzit şi transport de marfă, coroborată cu lipsa unei şosele de centură
adecvate, augmentează traficul intern, perturbând circulaţia în municipiu şi ridicând gradul de poluare.
Căi ferate
Pe plan feroviar, municipiul are conexiuni feroviare directe cu toate oraşele principale din România, întreţinute de compania naţională de
transport feroviar de călători, CFR. Concomitent există şi două trenuri internaţionale, pe ruta Cluj-Napoca - Budapesta (Corona şi Ady
Endre). Gara Centrală asigură transportul feroviar spre Bucureşti şi multe alte oraşe principale româneşti, prin liniile Intercity şi Săgeata
Albastră. Se poate menţiona că în anul 2007 prin gara oraşului au trecut 8 milioane pasageri. Oraşul dispune şi de două gări secundare,
Gara Mică Cluj-Napoca (situată în imediata apropiere a Gării Centrale) şi Cluj-Napoca Est.
Clujul este deservit de un aeroport internaţional, Someşeni (CLJ), amplasat în partea estică a oraşului, între strada Traian Vuia şi albia
râului Someşul Mic (la 6 km distanţă de centrul oraşului). În anul 2009 a fost inaugurat un terminal modern, cu o capacitate de 750 de
pasageri/ora. Procesul de modernizare continuă, fiind în derulare o serie de noi proiecte precum realizarea unei noi piste de 3500 de metri,
a unui terminal cargo, modernizarea sistemului de balizaj luminos, realizarea unei parcări supraterane şi a unui hotel. Aeroportul a avut în
ultimii ani o evoluţie spectaculoasă a traficului, ajungând în anul 2009 la un trafic de 834 400 de pasageri, din care 80% pe curse
internaţionale, dupa ce în 2006 avea un trafic de doar 244 366 pasageri. Lista destinaţiilor spre care există curse regulate (unele zboruri
low-cost fiind spre aeroporturi secundare aflate în vecinatatea unor oraşe mari): Londra (Luton), Paris (Beauvais), Roma (Fiumicino),
Madrid, Viena, Munchen, Frankfurt, Budapesta, Barcelona (El Prat), Milano (Bergamo), Valencia, Venetia (Treviso), Bologna (Forli), Torino
(Cuneo), Pisa, Zaragoza, Dusseldorf (Weeze), Dortmund, Palma de Mallorca (sezonier), Alicante (sezonier), Bucureşti Otopeni, Bucureşti
Băneasa, Timişoara, Constanţa (sezonier). Vara există curse charter regulate spre destinaţii din Grecia, Turcia, Tunisia şi Egipt.
Străzi
Municipiul este străbătut de 662 km de străzi, din care 443 km sunt echipaţi cu facilităţi moderne (structură stradală, echipamente pentru
servicii publice). Transportul în comun se realizează pe 342 km din reţeaua de drumuri interne, prin intermediul mai multor linii
de autobuz, troleibuz şi tramvai [2]. Sistemul privat de taximetrie se dovedeşte a fi de asemenea foarte util.
În 2004 au început lucrările la o nouă autostradă, pe ruta Bucureşti - Braşov - Cluj-Napoca - Oradea - Budapesta, care va prelua mare
parte din traficul auto desfăşurat în estul Uniunii Europene. În zona municipiului, autostrada se plasează pe traseul Mihai Viteazu - Ciurila -
Petreşti, urmând să se racordeze la DN1 în localitatea Gilău, la 15 km vest de Cluj-Napoca. În2005, lucrările la Autostrada Transilvania au
fost sistate din lipsă de finanţare din partea Guvernului, însă au fost reluate începând cu aprilie 2006 odată cu resemnarea contractului
Proiectul Autostrada Transilvania reprezintă o autostradă cu patru benzi, cu o lungime de 415 km, ce porneşte din centrul României, de la
Autostrada va traversa întreaga Transilvanie de la sud-est la nord-vest, trecând pe lângă următoarele oraşe: Braşov, Făgăraş, Sighişoara,
Târgu Mureş, Cluj-Napoca, Zălau şi Oradea. Aliniamentul va începe de lângă Braşov, oraş cu o altitudine de aproape 600 de metri, va
parcurge podişul Transilvaniei la o altitudine de 300-400 de metri, dupa care va ocoli pe la nord Carpaţii Apuseni, pentru ca în final să
Primii 42 de kilometri din Autostrada Transilvania - Tronson 2B Câmpia Turzii - Cluj Vest (Gilău) - au fost inauguraţi pe 1 decembrie 2009.
Autostrada se va numi A3 şi va avea o limită admisă de viteză de 130 kilometri pe oră. Autostrada este construită de catre compania
americană Bechtel International, Inc., împreună cu partenerul său din regiune, compania Enka Insaat ve Sanayi A.S. din Turcia.
Alte proiecte
În perioada imediat următoare, se prevede realizarea unei centuri ocolitoare a oraşului, cu rolurile de a decongestiona traficul din centrul
oraşului şi a preîntâmpina accidentele care au loc pe Calea Turzii. Anual, pe Calea Turzii, o arteră în pantă care traversează dealul
Feleacului, se produc un număr foarte mare de accidente soldate cu morţi şi răniţi, în special pe tronsonul cunoscut sub numele de „Curba
Morţii”.
În anul 2007 Bulevardul 21 Decembrie a fost prevăzut cu prima bandă specială pentru biciclete.
[modifică]Cultură
Centru marcant de cultură, Cluj-Napoca găzduieşte o serie de instituţii şi centre culturale şi educaţionale.
Teatrul Naţional „Lucian Blaga”
Teatrul Naţional „Lucian Blaga”, inaugurat la 1 decembrie 1919, în Piaţa Avram Iancu, reprezintă cea mai importantă instituţie teatrală din
Transilvania. Clădirea, construită în 1907 după proiectul arhitecţilor austrieci Helmer şi Fellner, găzduieşte totodată şi Opera Naţională
Română, cea mai veche instituţie lirico-dramatică din România, Prima Operă Naţională a ţării. În oraş funcţionează, de asemenea, Opera
Maghiară de Stat şi Teatrul Maghiar de Stat. Tot aici se află şi Filarmonica de Stat Transilvania, o instituţie muzicală de concerte, înfiinţată
în 1955.
Palatul Bánffy, sediul Muzeului Naţional de Artă, găzduieşte multe colecţii de artă importante: opere ale artiştilor români Theodor Aman, Ion
Andreescu, Dumitru Ghiaţă, Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian, Dimitrie Paciurea, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza, dar şi ale unor artişti
străini precum Constantin David Rosenthal sau Karl Storck. Reţeaua de muzee cuprinde, pe lângă Muzeul de Artă, Muzeul Naţional de
Istorie a Transilvaniei, Muzeul Farmaciei, Muzeul Satului, Muzeul Mineralogiei şi Muzeul Zoologic (ultimele două sub egida Universităţii).
Casa memorială Emil Isac este, la rândul ei, un alt important edificiu cultural.
Câteva case de editură îşi au sediul la Cluj-Napoca, printre care Dacia, Casa Cărţii de Ştiinţă, Limes, Biblioteca Apostrof, Eikon, Idea,
Grinta, Presa Universitară Clujeană, Echinox, Paralela 45 (filiala), Studia, Clusium, Napoca Star, Renaşterea, Sapientia, Kriterion, Argonaut
etc.
Palatul Bánffy, interior
Primele semne ale cinematografiei au apărut la Cluj la începutul secolului XX. În 1913 regizorul Jenő Janovics, pionier al cinematografiei şi
director al Teatrului din Cluj, a început colaborarea cu casa pariziană de filme Pathé şi a turnat în oraş mai multe filme printre care Murgul
Pe 3 iunie 2006, municipiul a fost gazda celui mai important eveniment muzical al anului în România, gala decernării premiilor MTV
România.
Kürtőskalács la Cluj
[modifică]Festivaluri
Comedy Cluj
[modifică]Gastronomie
Varză à la Cluj
Kürtőskalács
[modifică]Educaţie
Universitatea „Babeş-Bolyai” (UBB) este cea mai mare universitate din ţară, cu peste 45 500 de studenţi în 105 de specializări (din care 98
înromână, 52 în maghiară, 13 în germană şi 4 în engleză). Numele instituţiei provine de la două personalităţi marcante ale Transilvaniei,
cercetătorul român Victor Babeş şi matematicianul maghiar János Bolyai. De asemenea, oraşul găzduieşte alte opt universităţi, printre
careUniversitatea Tehnică, USAMV, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu”, Academia de Muzică „Gheorghe
Dima”, Universitatea de Artă şi Design, precum şi un număr mare de licee (v. Învăţământul în Cluj-Napoca). În 1872, împăratul Francisc
Iosif a fondat Universitatea din Cluj, iar în 1881, aceasta a fost redenumită Universitatea Francisc Iosif (József Ferenc Tudományegyetem).
După sfârşitul primului război mondial, la data de 12 mai 1919 se înfiinţează Universitatea „Daciei Superioare” din Cluj, denumită apoi
Universitatea „Regele Ferdinand I”. Primul rector al noii universităţi româneşti a fost Sextil Puşcariu. În 1940, în urma Dictatului de la Viena,
universitatea românească a fost mutată la Sibiu şi Timişoara. Pe de altă parte, în 1919, imediat după încheierea primului război mondial,
universitatea maghiară a fost mutată la Budapesta, unde a rămas până în 1921, când a fost din nou mutată, de această dată la Seghedin.
În perioada 1940-1945, când Clujul a revenit temporar în administrarea Ungariei, universitatea s-a mutat la Cluj. Finalmente, în 1945 a fost
În paralel, există numeroase biblioteci pe lângă diverse instituţii educative sau culturale.
[modifică]Cercetare
Clujul este şi un important centru al elitelor din domeniul ştiinţei. În cadrul Filialei din Cluj a Academiei Române, îşi desfăşoară activitatea
următoarele institute profilate pe cercetarea ştiinţifică fundamentală: Arhiva de Folclor a Academiei Române, Institutul de Lingvistică şi
Istorie Literară „Sextil Puşcariu”, Institutul de Istorie „G. Bariţ” (care are şi un departament de cercetări socio-umane), Institutul de
Arheologie şi Istoria Artei, Institutul de Calcul „Tiberiu Popoviciu”, Centrul de Studii Transilvane, Institutul de Speologie „Emil Racoviţă”
(secţie), Institutul de Geografie (secţie) şi „Observatorul astronomic” (secţie a Institutului Astronomic al Academiei Române din Bucureşti).
Anual, este organizată manifestarea ştiinţifică „Zilele academice clujene”. La Cluj funcţionează, de asemenea, filiale ale Academiei de
Tot în Cluj mai activează numeroase institute naţionale de cercetare-dezvoltare, precum şi din diferite ramuri: Institutul de Cercetări în
Chimie „Raluca Ripan”, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice şi Moleculare (INCDTIM), Institutul Naţional
de Cercetare-Dezvoltare pentru Ştiinţe Biologice, Institutul pentru Tehnica de Calcul,Coneural – Centrul pentru Cercetări Cognitive şi
Neuronale, Institutul de Cercetări Electronice, Institutul de Cercetare pentru Instrumentaţie Analitică (filială INOE-2000), Institutul Naţional
de Cercetare-Dezvoltare în Geologie, Geofizica, Geochimie şi Teledetectie (IGR) – filiala Cluj, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare
pentru Maşini şi Instalaţii destinate Agriculturii şi Industriei Alimentare, Institutul pentru Calitatea Seminţelor şi a Materialului Săditor,
[modifică]Viaţa religioasă
Biserica Reformată de pe Uliţa Lupilor
Biserica Ortodoxă din Deal, prima biserică ortodoxă din Cluj (sec. al XVIII-lea)
Pentru detalii, vezi: Religia în Cluj-Napoca.
Municipiul Cluj
Viaţa religioasă cunoaşte vechi tradiţii şi o mare diversitate în municipiul Cluj. Aici îşi au sediul o mitropolie, patru episcopii ale diferitelor
culte, un vicariat romano-catolic, mai multe sinagogi evreieşti, dintre care una vie până în prezent. Cele cinci episcopii sunt:
Episcopia Unitariană,
Episcopia Evanghelică.
[modifică]Lăcaşuri de cult
Biserica Bob
Biserica Evanghelică-Luterană
Biserica Franciscană
Biserica Piariştilor
Biserica Reformată
Biserica Calvaria
Biserica Unitariană
Biserica cu Cocoş
[modifică]Presă
Cel mai difuzat cotidian clujean după tiraj este Făclia, publicat în perioada post-decembristă, până în 2007, sub denumirea de Adevărul de
Cluj. Principalii săi competitori sunt Ziua de Cluj şi Monitorul de Cluj. Până în iunie 2007, exista şi un al patrulea cotidian local de limbă
română, Ziarul Clujeanului, însă acesta a fost transferat online, ultimul număr tipărit apărând pe 8 iunie 2007. Din toamna anului 2007, pe
piaţa locală au apărut două cotidiene gratuite: Informaţia Cluj şi Cluj Expres. Săptămânalul Clujeanul, primul din seria săptămânalelor
locale editate de trustul de media MediaPro, este singurul ziar din Cluj-Napoca auditat regulat de Biroul Român de Audit al Tirajelor, în
conformitate cu uzanţele internaţionale în domeniu. Clujeanul înregistrează în acest moment cel mai mare tiraj auditat în Transilvania,
dintre publicaţiile locale cu caracter editorial (cu o audienţă de 54 000 de cititori pe ediţie).
Câteva ziare şi reviste publicate la Cluj.
La Cluj-Napoca apar şi alte ediţii de Transilvania ale cotidienelor naţionale, precum România liberă Ziarul financiar, Pro Sport sau Gazeta
sporturilor. În ianuarie 2008, Evenimentul zilei a închis ediţia regională care avea sediul la Cluj. În 15 aprilie 2008 a apărut prima ediţie a
cotidianului regional Gardianul de Transilvania-Banat. Publicaţia acoperă 14 judeţe şi este disponibilă şi on-line: [3].
Principalele reviste de cultură şi literatură sunt: Apostrof, Idea, Steaua, Tribuna şi Echinox.
În mare parte, presa radiofonică clujeană a fost preluată de posturile de radio naţionale şi retransmite pe frecvenţe locale programele de la
Bucureşti şi parţial programe locale. Cele mai populare posturi de radio sunt Radio Transilvania Cluj (100% local), Radio Cluj (radioul de
stat),Radio Impuls (care retransmitea în trecut Radio 21), Kiss FM, Pro FM, Radio Guerilla (fost CD Radio), Magic FM (fost Star FM,
fost Uniplus) şiMix FM. Situaţia este asemănătoare în ceea ce priveşte televiziunea. Un singur post de televiziune transmite pe frecvenţă
proprie, şi anumeNCN. În 2003, Consiliul Naţional al Audiovizualului a acordat o licenţă audiovizuală proprie studioului teritorial
Cluj al Televiziunii Române, urmând ca în viitorul apropriat acesta să emită pe o frecvenţă proprie. Alte posturi de televiziune care transmit
programe locale sunt Pro TV,Antena 1, Realitatea TV, Alpha TV şi One TV.
O importantă agenţie de ştiri din România, Mediafax, are un flux local de ştiri, Transilvania.
Presa de limba maghiară este activă la nivel local prin două gazete: Szabadság şi Krónika. În oraş se află şi redacţia
săptămânalului Erdélyi Napló, precum şi redacţiile revistelor culturale Korunk şi Helikon. Radio Cluj transmite săptămânal 34 de ore în
limba maghiară, iar TVR Cluj transmite 4 ore săptămânal emisiuni în această limbă. Pe lângă acestea există şi posturi de radio private
[modifică]Sănătate
Important centru medical, datorat şi impunerii sale ca un prestigios centru universitar, în Cluj-Napoca funcţionează mai multe instituţii
[modifică]Sport
Cele mai importante cluburi de fotbal din oraş sunt CFR 1907 Cluj şi U Cluj. Clubul feroviar, găzduit pe Stadionul Dr. Constantin Rădulescu,
este cunoscut la nivel european datorită ascensiunii acestuia în perioada 2003-2008. Printre rezultatele importante ale acestui club, se află
câştigarea Ligii I şi a Cupei României în 2008 şi o participare în Liga Campionilor UEFA în sezonul următor, începută cu o victorie cu 2-1 pe
terenul vicecampioanei Italiei, AS Roma, şi cu un egal pe teren propriu în faţa echipei Chelsea Londra.
Clubul universitar, găzduit pe Stadionul Ion Moina, are în palmaresul său istoric mai multe succese, precum clasarea pe locul 2 în
capionatul de fotbal al României în sezonul 1932-1933, câştigarea Cupei României în 1964-1965, optimile de finală în Cupa
Cupelor Europene (1965-1966) şi turul I al Cupei UEFA. Unul din antrenorii legendari ai echipei U Cluj a fost Ştefan Kovács.
Între celelalte echipe cu tradiţie se numără echipele de polo pe apă CSM Cluj (clasată pe locul 3 în Campionatul României la polo în
anul 1980) şi Viitorul Cluj, echipele de rugby(Universitatea Cluj), baschet (Universitatea Cluj), handbal (U Cluj), volei şi fotbal
feminin (echipa Clujeana) şi echipele de raliu Napoca Rally Team şi Hiparion Invest Rally Team.
[modifică]Locuri în Cluj-Napoca
Biserica Reformată
Biserica "Calvaria"
Biserica Franciscană
Palatul Bánffy
Biserica Piariştilor
Bastionul Croitorilor
Biserica Bob
[modifică]Muzee
Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei - expoziţiile permanente sunt împărţite pe secţiuni, care concentrează fiecare
Muzeul Etnografic al Transilvaniei - cu o vechime de peste 80 de ani, este cel mai mare de acest gen din România.
Muzeul Satului - cel mai cuprinzător muzeu în aer liber din România şi al şaselea din Europa.
Muzeul de Speologie "Emil Racoviţă" - singurul muzeu din România dedicat memoriei savantului Emil Racoviţă şi ştiinţei
peşterii.
[modifică]Suburbii, străzi şi alte zone
Bulevardul Eroilor - una dintre cele mai vechi străzi din oraş, cu edificii din secolele XVIII - XX pe ambele părţi, leagă Piaţa
Bulevardul Regele Ferdinand - principala stradă comercială, reamenajată de la mijlocul secolului al XIX-lea şi până în zilele
noastre
Piaţa Unirii - clădiri vechi cu o arhitectură impresionantă, culminate de centrata Biserica Sf. Mihail
Cartierul Gheorgheni - cartier construit în anii 60 după un plan urbanistic ce a inclus numeroase spaţii verzi, parcuri şi zone de
agrement
Grădina Botanică - cea mai bogată grădină botanică din Europa centrală şi de est
Cetăţuia - fortificaţie dispusă pe dealul cu acelaşi nume de unde se poate admira cea mai frumoasă panoramă a Clujului
Cimitirul Hajongard
[modifică]Viaţă de noapte
Bamboo
Diesel Club - cel mai luxos club din Cluj, găzduieşte cele mai extravagante petreceri şi cele mai dorite concerte.
Obsession Club - clubul cu suprafaţa cea mai mare din Transilvania, cu o capacitate de 1 000 de persoane, sistem audio
Pizza More - Cea mai mare pizzerie din Cluj, cu o terasă de vară de peste 400 locuri, situată în apropierea campusului
universitar Babeş.
[modifică]În împrejurimi
Castelul Bánffy - un ansamblu arhitectonic construit de familia Bánffy în comuna Bonţida, la 32 de km de Cluj-Napoca.[27]
[modifică]Evenimente
124 - Este fondat Municipium Aelium Hadrianum Napoca de către administraţia romană din Dacia
1241 - Clujul este distrus în timpul invaziei tătaro-mongole, cetatea Clujului fiind refăcută în a doua jumătate a secolului al XIII-
1601 - Baba Novac, ostaş de seamă al lui Mihai Viteazul, este ars de viu împreună cu preotul Saski
1776 - Colegiul Piariştilor îşi începe activitatea cu patru facultăţi (filosofie, chirurgie, drept şi ştiinţe naturale).
1820 - Începe dărâmarea oficială a turnurilor şi zidurilor oraşului, operaţiune încheiată in 1896
1872 - Autorităţiile înfiinţează Universitatea Franz Josef din Cluj, cu predare în limbile maghiară, germană şi română. Decretul
de înfiinţare a fost semnat de împăratul Franz Joseph în toate cele trei limbi, pe exemplarul român semnând „Francisc Iosifu”.
1918 - În urma Primului Război Mondial, Clujul devine oraş al României Mari.
1919 - Este inaugurată Universitatea Românească din Cluj. Universitatea maghiară din Cluj se refugiază la Seghedin.
20 august 1940 - Dictatul de la Viena aduce oraşul din nou sub autoritatea ungară. Universitatea românească din Cluj se
refugiază la Sibiu
1944 - La 11 octombrie are loc eliberarea Clujului în al Doilea Război Mondial, forţele armate maghiare şi germane fiind
respinse.
1945 - Administraţia românească îşi reintră în drepturi la Cluj. Universitatea maghiară din Cluj se refugiază la Seghedin, unde
1947 - Prin tratatul de la Paris, partea Transilvaniei ce fusese anexată la Regatul Maghiar, cu şapte ani înainte, era din nou
12 august 1956 - În faţa Bisericii Piariştilor este săvârşită liturghia duminicală greco-catolică, la care participă peste 5.000 de
credincioşi, în ciuda faptului că BRU fusese interzisă de autorităţile comuniste. Numeroşi participanţi sunt arestaţi, iar preotul Vasile
1959 - Are loc fuziunea celor două universităţi, Universitatea „Bolyai” şi Universitatea „Babeş”
1992 - Este ales primar Gheorghe Funar, care va iniţia diverse măsuri considerate provocatoare, atât de comunitatea maghiară
1994 - Gheorghe Funar autorizează primele lucrări de cercetare arheologică în piaţa din faţa statuii regelui Matia Corvinul
2002 - Recensământul general indică o populaţie totală de 318 027 locuitori, care plasează Cluj-Napoca pe locul 3 între cele
2008, decembrie - Emil Boc (PD-L) renunţă la funcţia de primar al municipiului Cluj-Napoca şi devine prim-ministru al României.
[modifică]Personalităţi
Emil Racoviţă
David Francisc
Corneliu Coposu
Pentru detalii, vezi: Lista personalităţilor clujene.
George Bariţ (1812-1893), istoric, politician şi publicist român, întemeietorul presei româneşti din Transilvania
Zaharia Bârsan (1878-1948), actor, regizor, primul director al Teatrului Naţional din Cluj
János Bolyai (1802-1860), matematician, fondatorul geometriei non-euclidiene (în paralel cu Lobacevski)
Ioan Căianu, (1629-1687), călugăr franciscan transilvănean, primul autor de muzică cultă din Transilvania
Doina Cornea (n. 1929), traducătoare, disidentă anticomunistă din România, politician PNŢCD
Ionel Haiduc (n. 1937), chimist, academician, din 5 aprilie 2006 preşedinte al Academiei Române
Dimitrie Michail (1886-1956), medic, profesor şi decan al Facultăţii de Medicină din Cluj
Dimitrie Negru (1883-1955), medic, profesor la Facultatea de Medicină din Cluj, a înfiinţat Institutul de Radiologie din Cluj
Sextil Puşcariu (1877-1948), lingvist şi istoric literar, primul rector al Universităţii din Cluj
László Tőkés (n. 1952), om politic, episcop al Eparhiei Reformate de Piatra Craiului, europarlamentar din 2007
Ion Vartic (n. 1944), critic literar şi eseist, director al Teatrului Naţional din Cluj
Ion Vlad (n. 1929), critic şi istoric literar, fost rector al Universităţii „Babeş-Bolyai”
Gheorghe I. Anghel, pictor şi poet român, profesor universitar la Universitatea Naţională de Arte Bucureşti, doctor în arte vizuale
[modifică]Vezi şi
[modifică]Galerie de imagini
Turnul neogotic al
Bastionul Croitorilor Biserica Calvaria Intrarea în Biserica Franciscană Cluj-N
Bisericii Sfântul Mihail
Cluj-Napoca, Piaţa Lucian Blaga şi Intersecţia str. Horea, Regele Ferdinand Cluj-Napoca, zona centralǎ, strada Imagini din Cluj-Napoca, zona centralǎ
Biblioteca Centrală Universitarǎ şi P-ţa Mihai Viteazul Petru Maior (str. Horea)