Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

PROIECT LA ECOSISTEME AGRICOLE

Facultatea de Agricultura

Studenti: Stan Marius

Materie: Ecosisteme Agricole
Masterat : Anul 1

2023
 Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

Cuprins

Capitolul I- Caracterizarea Agrobiotopului

1.1. Caracterizarea solului în județul Dambovita

1.2. Condițiile climatice
1.3. Climadiagramă
1.4. Determinarea rezervei de apă din sol

Capitolul II- Caracterizarea agrocenozei

Capitolul III-Calcularea producției de biomasa totală

Concluzie

Bibliografie

2023
 Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

Capitolul I
Caracterizarea Agrobiotopului

1.1. Caracterizarea solului în județul Dambovita

Datorita varietatii conditiilor de relief si litologiei, asociate cu etajarea altitudinala a climei si

vegetatiei, pe teritoriul judetului Dambovita s-a dezvoltat un invelis variat de soluri. In zona montana
intalnim soluri brune podzolite si podzoluri, de regula scheletice si cu profil relativ subtire.  In zona
deluroasa, mai exact in Subcarpatii Ialomitei, o mare raspandire o au solurile brune si brune
podzolite, pseudorendzinele, iar insular apar si soluri brune acide. In Piemontul Candesti sunt
caracteristice solurile brune podzolite frecvent pseudogleizate, solurile podzolice argiloiluviale si solurile
pseudogleice podzolite. In partea de sud, in campia piemontana predomina solurile brun-
roscate si cernoziomurile argiloiluviale freatic umede in partea de sud-est, soluri pseudogleice podzolite,
iar pe terasele joase soluri brune si brune inchise, indeosebi freatic umede, ca si soluri aluviale.

1.2. Condițiile climatice

Existenta climei temperat-continentale pe teritoriul Târgovistei se motiveaza prin faptul ca paralela de

45° latitudine nordica reprezinta nu numai jumatatea distantei dintre Polul Nord si Ecuator, dar si dintre
culmile Carpatilor Meridionali si Câmpia Româna, strabatând teritoriul municipiului pe la nord, pe linia
Sotânga-Doicesti-Aninoasa.
          Masele de aer rece polar ocolesc arealul târgovistean datorita prezentei dealurilor înconjuratoare.
Beneficiind de apararea naturala împotriva vânturilor dominante, datorita barajelor oferite de Culmile
Subcarpatilor externi, care o împresoara spre nord-vest (Masivul Spatarelul - Mitropolia, cu altitudine
maxima de 693 m) si nord-est (Dealul Mânastirii, altitudine maxima de 425 m), Târgovistea este
caracterizata de un microclimat specific urban, cu ierni blânde, uneori prea blânde, si veri aproximativ
racoroase, cu o temperatura medie anuala de + 9,9°C (izoterma de + 10°C contureaza limita nordica a
câmpiei si traverseaza de la vest la est Câmpia Înalta a Târgovistei). Circulatia aerului fiind slaba,
frecvent se produc inversiuni de temperatura. Numarul zilelor senine este în medie de 110-120 / an, iar al
celor acoperite de 120-140/an. Orientarea nord-vest - sud-est a Vaii Ialomitei si fragmentarea reliefului
fac ca, la Târgoviste, vânturile din nord-vest sa aiba o pondere de 23%, în timp ce vânturile din directia
nordica sa aiba o frecventa de numai de 37% . Viteza lor medie variaza între 1-3 m/s, valoarea cea mai
mare înregistrându-se în luna aprilie, iar cea mai mica în luna iunie. Câmpia Târgovistei este spatiul
manifestarilor eoliene moderate. Vânturile cu viteze cuprinse între 2-5 m/s au o pondere de 54%, cele tari,
cu viteze de peste 10 m/s, sunt rare, iar cele mijlocii, cu viteze între 5-10 m/s, au o pondere de 5,6 % .
Vânturile violente sunt rare, se resimt în lunile de vara (iulie, august) si produc pagube livezilor, culturilor
si retelelor de telefonie si electricitate.

2023
 Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

          Valorile precipitatilor atmosferice sunt cuprinse între 600-700 mm anual: cele mai scazute se
înregistreaza în luna martie (36 mm), iar cele mai mari în luna iunie (1000 mm), respectiv iulie, anul
2005, cu caderi spectaculoase de ape meteorice.
          În zilele senine, indiferent de anotimp, pitorescul masivului Leaota din Bucegi este perfect vizibil,
dominând peisajul Târgovistei.
          În Târgoviste sunt create conditiile de aparitie a cetei, datorita numeroaselor nuclee de condensare
aflate în suspensie, la o umiditate a aerului mai mica de 100%, numarul zilelor cu ceata "de advectie"
fiind aproape dublu fata de regiunile învecinate (50-55 zile). Se remarca o frecventa mai mare a cetei în
lunile octombrie-februarie. Platforma industriala a orasului, care emana în atmosfera pulberi sau noxe
poluante, determina o vizibilitate mai redusa, favorizând aparitia ceturilor de radiatii în diminetile cu cer
senin, nebulozitatea crescând artificial din cauza poluarii cu cel putin 1/10 fata de zonele învecinate.
          Numarul zilelor cu polei este în medie de 4-5 zile, exceptia producându-se în anul 1963, când au
existat 12 zile cu acest fenomen climatic.
          Iarna, pe timp cetos si vântos (sub 5 m/s), apare chiciura în cazul advectiei aerului umed si în
conditiile racirilor radiative nocturne, în medie 2-3 zile, dar în anii 1942,1954 si 1963, numarul zilelor cu
chiciura a ajuns la 20.
          Brumele de toamna, dar mai ales cele de primavara, pe fondul temperaturilor negative, a umezelii
relative apropiata de saturatie, a micsorarii turbulente a aerului, dar si a altor cauze fizico-geografice
locale, provoaca importante pagube culturilor legumicole si livezilor de pomi fructiferi, dar fara a afecta
circuitul biologic al culturilor agricole. Cele mai timpurii brume se încadreaza în a doua decada a lunii
aprilie, intervalul fiind de 140-150 zile pâna la cele de toamna.
          Târgovistea detine recordul pe tara când, în anul 1962 în luna iunie, s-au înregistrat 20,4 ore cu
fenomene orajoase într-o singura zi, de 8 ori mai mult fata de durata medie exprimata în ore/zi. În zona
Târgoviste se înregistreaza 3 luni reci si umede (I,II si XII) si 4 luni aride (III, VIII, X si XI), celelalte
fiind moderate.
          În concluzie, potentialul climatic la Târgovistei, în ansamblu, este moderat, fara contraste termice
pronuntate, cu fenomene climatice - ceata, bruma, oraje - mai putin intense si frecvente, durata de
stralucire a soarelui fiind satisfacatoare, iar vitezele reduse ale vântului caracterizându-se prin
predominarea calmului atmosferic.

2023
 Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

1.3. Climadiagramă

IAN FEB MAR APR MAI IUN IUL AUG SEPT OCT NOI DEC
T.m.l 8 10 13 11 16 21 29 32 21 15 13 9
pp. 39 15 15 14 12 23 37 10 8 8 9 19
mm

Reprezentarea grafică a climadiagramei pentru

județul Dambovita
45
40
35
30 Temp
PP mm
25
20
15
10
5
0
ian feb mar apr mai iun iul aug sept oct nov dec

1.4. Determinarea rezervei de apă din sol

rez 10 000∗0,7∗1,4∗24
max apa sol=¿ =2325 ¿
100
rez max util=¿100∗0,7∗1,4∗( 24−13)=1 078¿
rez minutil=¿ 100∗0,7∗1,4∗(23−13)=980¿

2023
 Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

Capitolul II

Caracterizarea agrocenozei

CARTOFUL
Cartoful (Solanum tuberosum) reprezinta un aliment de baza in alimentatia multor
popoare, utilizat in prepararea mancarurilor, in industria alcoolului, in furajarea animalelor sau
pentru fabricarea altor produse derivate. Odata introdus in Romania, acesta inceput sa fie din ce
in ce mai apreciat, cultura de cartof fiind preponderenta in zona subcarpatica.

Cartoful este o planta anuala, cu radacina fibroasa, ramificata, cu putere mare de

absorbtie si cu tulpini subterane (stoloni si tuberculi). Stolonii sunt ramificatii ale tulpinii
subterane, ingrosati si suculenti iar tuberculii sunt organe ale plantei in care se acumuleaza mari
cantitati de substante de rezerva. Frunzele sunt compuse, imparipenat-sectate, cu foliole de
marimi diferite, dispuse altern. Florile sunt grupate in cime iar corola are culori variate (alba,
violacee, albastra, roza-violacee, galbuie). Fructul este o baca sferica si nu este comestibila.

PORUMBUL
România este unul dintre cei mai mari producători de porumb din Uniunea Europeană.
Este o plantă care se poate dovedi foarte profitabilă, dacă se respectă anumite cerințe legate de
cultivarea și îngrijirea culturii de porumb. Are o capacitate de producție cu aproximativ 50% mai
mare decât celelalte cereale. De asemenea, porumbul are și o arie largă de răspândire, deoarece
este puțin influențată de schimbările climatice. În plus, porumbul are o rezistență mare la ploi
abundente, secetă, boli și dăunători. Lucrările agrotehnice și de recoltare în cazul culturii de
porumb pot fi mecanizate total.
Porumbul se folosește atât în alimentația umană, cât și drept furaje pentru animale. De
asemenea, poate fi utilizat pentru a obține biocombustibili și celuloză, iar unele părți ale platei,
cum ar fi mătasea porumbului, se pot utiliza inclusiv în scop medicinal.
Caracteristicile plantei de porumb

2023
 Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

Tulpina porumbului este înaltă, groasă, neramificată și are 9-12 internoduri. Are o
înălțime care variază între 30 și 700 cm, însă porumbul comercial are, în general, o înălțime de
250 cm.
Frunzele plantei de porumb sunt mai mari decât frunzele altor cereale păioase, sunt
dispuse alternativ pe tulpină, au teaca bine dezvoltată și despicată până la bază. Atunci când este
secetă, limbul se răsucește spre interior, pentru a-și mări rezistența la secetă. Există o legătură
strânsă între gradul de umiditate a solului, ritmul de formare a frunzelor, durata lor de viață,
productivitatea fotosintezei și mărimea recoltei porumbului. Așadar, se poate spune că frunzele
porumbului sunt un indicator al productivității acestei culturi.
Porumbul are o inflorescență unisexuat-monoică. Florile masculine apar cu 5-7 zile
înaintea frunzelor feminine și sunt grupate în inflorescențe de forma unui panicul în partea
superioară a tulpinii. Pe axul principal al paniculului se prind 10-40 de ramificații laterale.
Inflorescența este complet protejată de pănuși, care sunt tecile unor frunze modificate. La unele
forme, acestea pot fi strânse de știulete, iar la altele, se desfac ușor.

PRINCIPALELE BOLI LA CARTOF

VIROZE
Mozaicul X al cartofului (Potato virus X)
Atacul apare pe frunze sub forma unor pete de culoare verde-galbui, alternand cu
portiuni ce nu prezinta simptome. La un atac mai puternic, frunzele se deformeaza si se
incretesc, apoi apar pete si dungi necrotice de culoare brun-negricioasa. Aceleasi pete si
dungi necrotice pot sa apara si pe petioluri sau pe tulpini. Virusul se transmite de la un an
la altul prin intermediul tuberculilor infectati, iar in vegetatie, prin contactul plantelor
sanatoase cu cele bolnave.

2023
 Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

Masuri de prevenire si combatere:

 cultivarea soiurilor de cartof rezistente si utilizarea de material saditor sanatos;
 eliminarea din cultura a plantelor afectate;
 evitarea ranirii plantelor.
Mozaicul Y al cartofului (Potato virus Y)
Boala se manifesta pe frunze si pe tulpini. Pe organele atacate apar striuri, dungi si
pete necrotice. Frunzele se ofilesc, se usuca, incepand cu cele de la baza, iar apoi se
desprind de pe planta. In urma atacului, productia de tuberculi poate sa scada
semnificativ. Plantele obtinute din tuberculii infectati au o talie mult mai redusa. Virusul
este transmis prin intermediul afidelor si a tuberculilor infectati.

Masuri de prevenire si combatere:

 cultivarea soiurilor de cartof rezistente si utilizarea de material saditor sanatos;
 eliminarea din cultura a plantelor afectate;
 evitarea ranirii plantelor;
 efectuarea tratamentelor cu insecticide specifice pentru a tine sub control populatia
de afide.
BACTERIOZE
Innegrirea bazei tulpinii si putregaiul umed al tuberculilor de cartof (Erwinia
carotovora pv. atroseptica)
Plantele provenite din tuberculii infectati raman mici, cu tulpini debile dar erecte.
Frunzele au culoarea verde-galbui, se rasucesc si devin rigide. Baza tulpinii se subtiaza, se
innegreste, iar tesuturile putrezesc. Plantele bolnave se smulg usor si nu produc tuberculi.
In sectiune prin tuberculul afectat se constata o coloratie roz-violacee a inelului de vase.

2023
 Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

Intr-un stadiu mai avansat, in tubercul se formeaza caverne pline cu un mucilagiu

bacterian, ce emana miros neplacut, iar pulpa tuberculului se descompune.

Masuri de prevenire si combatere:

 utilizarea de material saditor sanatos;
 strangerea si arderea resturilor vegetale;
 evitarea irigarii prin aspersiune;
 depozitarea tuberculilor in conditii corespunzatoare.
MICOZE
Raia neagra a cartofului (Synchytrium endobioticum)
Boala se manifesta pe organele subterane ale cartofului (tuberculi, stoloni), cu
exceptia radacinilor si mai rar la baza tulpinii si pe frunzele bazale. Pe organele atacate
apar excrescente mici, albicioase, moi, carnoase. Mai tarziu, acestea cresc, se brunifica si
devin buretoase, dezvoltandu-se pe toata suprafata tuberculului, determinand putrezirea
acestuia.

2023
 Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

Masuri de prevenire si combatere:

 cultivarea soiurilor de cartof rezistente si plantarea de tuberculi sanatosi;
 eliminarea din cultura a plantelor afectate.
Mana cartofului (Phytophthora infestans)
Mana se manifesta pe toate organele plantei. Pe frunzele atacate apar pete galbui, la
inceput mici, cu un contur difuz si mai numeroase la marginea foliolelor. Petele se maresc
treptat, devin brune, apoi brun-negricioase si sunt inconjurate de o dunga galbena, cu
margini neregulate si difuze. Pe fata inferioara, in dreptul petelor, se observa un puf fin,
albicios. Pe tuberculii afectati, mana se manifesta sub forma unor pete brune, brun-cenusii
sau albastrui.

Masuri de prevenire si combatere:

 utilizarea de material saditor sanatos;
 evitarea irigarii prin aspersiune;
 adunarea si distrugerea resturilor vegetale in toamna;
 tratamente cu fungicide specifice.

2023
 Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

PRINCIPALII DAUNATORI LA CARTOF

Nematodul galicol al radacinilor (Meloidogyne incognita)

Este o specie polifaga, atacand peste 1500 de specii de plante. Atacul se manifesta prin aparitia galelor
la nivelul radacinilor, acestea avand forme si dimensiuni diferite. In caz de atac puternic, plantele se
ofilesc.

Masuri de prevenire si combatere:

 rotatia corecta a culturilor;

 dezinfectia solului cu produse specifice.

Nematodul tuberculilor de cartof (Ditylenchus destructor)

Este o specie polifaga, dar ataca in special cartoful. Prezinta mai multe generatii pe an si ierneaza in
toate stadiile in tulpinile sau tuberculii de cartof. Pe partile aeriene, atacul este mai greu de observat. Pe
tuberculi apar zone decolorate, in dreptul carora epiderma se usuca si crapa. In urma atacului, tesuturile
devin brune si tari, avand o consistenta pergamentoasa.

Masuri de prevenire si combatere:

 utilizarea de material saditor sanatos;

 sortarea si eliminarea tuberculilor infestati;
 rotatia corecta a culturilor;
 dezinfectia solului cu produse specifice.

Viermii sarma (Agriotes spp.)

Stadiul de larva al acestor daunatori este cel care produce pagube si poate dura intre 1 si 5 ani. Plantele
atacate prezinta simptome de ofilire iar daca se face un control asupra radacinii si tulpinii, se poate
observa prezenta acestora. Controlul chimic in perioada de vegetatie a plantelor este mai dificil, fiind
recomandata aplicarea produselor de combatere inainte de infiintarea culturii.

Masuri de prevenire si combatere:

 rotatia corecta a culturilor;

 aplicarea insecticidelor specifice la plantat/semanat.

2023
 Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

Carabusul de mai (Melolontha melolontha)

Este o specie polifaga si are o generatie la 3-4 ani. Adultii ataca frunzele, uneori si florile si fructele in
formare, la speciile lemnoase si ierboase. Larvele se dezvolta in sol si ataca organele subterane ale
plantelor (radacini, tuberculi etc.). In cazul tuberculilor de cartof, larvele produc galerii, favorizand
instalarea microorganismelor patogene.

Masuri de prevenire si combatere:

 aratura adanca si prelucrarea repetata a solului;

 aplicarea insecticidelor specifice la plantat/semanat.

Gandacul din Colorado (Leptinotarsa decemlineata)

Gandacul din Colorado ataca, in special, plante din familia Solanaceae, pagube insemnate fiind
inregistrate la cartof, tomate si vinete. Adultii rod frunzele, producand perforatii neregulate pe suprafata
limbului si in final, chiar scheletuirea acestora. Larvele tinere perforeaza frunzele sub forma unor mici
orificii. Pe masura ce inainteaza in varsta, rod frunzele in intregime, uneori chiar si lastarii.

Masuri de prevenire si combatere:

 aratura adanca de toamna;

 pe suprafete reduse, larvele si adultii se pot colecta manual;
 efectuarea tratamentelor cu insecticide specifice.

2023
 Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

Principalele boli la cultura Porumbului:

VIROZE

Mozaicul european (European maize mosaic virus)

Aceasta viroza apare preponderent in anii secetosi si caldurosi. Simptomele reprezentative apar cand
plantele au talia de 50-60 cm. La baza frunzelor tinere apar pete de culoare verde-deschis. Boala
evolueaza, petele se unesc si formeaza dungi de culoare galbena, paralele cu nervurile. Astfel, planta
capata un aspect mozaicat. De asemenea, plantele atacate au talia redusa, sunt sterile sau produc
cantitati mici de seminte. Transmiterea acestui virus este realizata de catre costrei. Boala ierneaza in
rizomii de costrei, iar in primavara, afidele transporta virusul pe plantele de porumb.

Masuri de prevenire si combatere:

 combaterea costreiului cu erbicide specifice;

 rotatie corecta a culturilor;
 combaterea afidelor care sunt raspunzatoare de transmiterea virozei;

BACTERIOZE

Putregaiul moale al tulpinilor de porumb (Erwinia chrysanthemi pv. zeae)

Boala se manifesta pe tulpina. Astfel, pe zonele aflate in aproprierea nodurilor apar pete de 10-20 cm,
inchise la culoare. Tesuturile atacate se descompun, iar planta isi pierde rezistenta mecanica. Frunzele
aflate deasupra locului atacat se usuca, iar radacinile capata o culoare rosiatica si sunt sfaramicioase.

2023
 Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

Masuri de prevenire si combatere:

 rotatie corecta a culturilor;

 cultivarea hibrizilor rezistenti;
 folosirea de samanta certificata, provenita dintr-o sursa sigura;

MICOZE

Putregaiul tulpinilor si stiuletilor (Gibberella zeae)

Boala poate fi intalnita in zonele temperate si umede. In Romania, apare in toate zonele geografice.
Boala ataca plantele inca din faza de plantula. Atacul pe tulpina se manifesta pe internodiile bazale.
Aceastea se ingalbenesc, apoi devin brune. Atacul cel mai frecvent este inregistrat pe stiuleti. Acestia
sunt acoperiti de un mucegai roz, iar boabele sunt invadate de miceliu. Semintele au facultatea
germinativa scazuta si sunt sistave. In conditii de umiditatea ridicata, stiuletii putrezesc in intregime.
Porumbul atacat de fuzarioza este toxic si poate produce intoxicatii oamenilor si animalelor. Transmiterea
de la un an la altul se realizeaza prin samanta infectata si prin miceliu ce ramane pe resturile vegetale
sau pe sol.

Masuri de prevenire si combatere:

 rotatie corecta a culturilor;

 tratamente aplicate la samanta cu fungicide specifice.

Inflorirea alba a boabelor (Gibberella fujikuroi)

Aceasta ciuperca ataca plantele in toate fazele de vegetatie, dar atacul caracteristic se manifesta pe
stiuleti. Astfel, in urma atacului, semintele crapa, iar boabele au aspect de popcorn. Semintele care nu s-
au spart sunt acoperite cu un miceliu de culoare roz. Atacul acestei boli se poate manifesta si in depozite.
Boala se transmite prin semintele infectate.

2023
 Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

Masuri de prevenire si combatere:

 rotatie corecta a culturilor;

 fertilizare echilibrata;
 depozitare in conditii optime;
 tratamente aplicate la samanta cu fungicide specifice.

Taciunele comun (Ustilago maydis)

Boala ataca toate organele plantei, fiind frecventa pe stiuleti, panicul si pe tulpina. Astfel, pe organele
atacate apar tumori de diferite forme si marimi ce contin sporii ciupercii. Initial acestea sunt moi, dar pe
masura ce boala evolueaza, tumorile se sparg si elibereaza sporii. Sporii ajung pe sol si vor produce
infectii in anii urmatori. Organele atacate sunt deformate, iar procesele fiziologice din planta sunt
incetinite.

Masuri de prevenire si combatere:

 rotatie corecta a culturilor;

 fertilizarea echilibrata;
 cultivarea hibrizilor rezistenti;
 folosirea semintelor certificate;
 tratamente aplicate la samanta cu fungicide specifice.

Taciunele inflorescentelor de porumb (Sphacelotheca reiliana)

Aceasta ciuperca ataca inflorescentele plantei. Acestea sunt distruse si transformate intr-o masa
negricioasa de spori. Boala evolueaza rapid, membrana care acopera sporii se rupe iar acestia sunt
eliberati. Plantele atacate au talia redusa si ajung la maturitate mai tarziu decat cele sanatoase. Boala
este prezenta in toate zonele tarii si provoaca anual pagube insemnate.

2023
 Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

Masuri de prevenire si combatere:

 rotatie corecta a culturilor;

 fertilizarea echilibrata;
 cultivarea hibrizilor rezistenti;
 folosirea semintelor certificate;
 tratamente aplicate la samanta cu fungicide specifice.

Rugina porumbului (Puccinia sorghi)

Aceasta ciuperca isi face aparitia spre sfarsitul perioadei de vegetatie, fiind prezenta in culturile din
Moldova si Transilvania. Simptomele sunt reprezentate de aparitia unor formatiuni de culoare galbena
denumite pustule. Boala evolueaza, iar pustulele capata o culoare brun-negricioasa. Frunzele se
ingalbenesc si se usuca. Astfel, capacitatea de fotosinteza este redusa.

Masuri de prevenire si combatere:

 efectuarea araturii de baza;

 semanatul la epoca si densitatea optima;
 cultivarea hibrizilor rezistenti;
 efectuarea tratamentelor cu fungicide specifice.

Putregaiul uscat al stiuletilor (Nigrospora oryzae)

Aceata ciuperca ataca plantele atat in depozit cat si in camp. Simptomele sunt reprezentate de putrezirea
uscata a rahisului (coceanului). Acesta devine sfaramicios, iar boabe sunt sistave, usoare si fara luciu.
Boala se recunoaste usor atunci cand semintele nu se desprind de pe stiulete, chiar daca acesta este
foarte flexibil.

Masuri de prevenire si combatere:

 dezinfectia spatilor de depozitare;

 utilizarea ingrasamintelor organice bine fermentate;
 tratamente aplicate la samanta cu fungicide specifice.

Patarea cenusie a frunzelor (Helminthosporium turcicum)

Boala se manifesta in zonele unde umditatea si temperaturile au valori ridicate, producand in anii
nefavorabili pagube de peste 30%. Pe frunze apar pete mari, ovale, marginite de un halou de culoare
bruna. Petele se extind, se unesc si acopera suprafete mari din frunza. Pe vreme umeda, la suprafata
petelor apare un mucegai fin ce reprezinta fructificatiile ciupercii. Pe vreme uscata frunzele se usuca, iar
tesuturile atacate se rup, producand sfasierea frunzelor.

2023
 Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

Masuri de prevenire si combatere:

 aratura adanca de toamna;

 densitate optima;
 rotatie corecta a culturilor;
 cultivarea de hibrizi rezistenti;
 efectuarea tratamentelor cu fungicide specifice.

PRINCIPALII DAUNATORI AI PORUMBULUI

Viermele vestic al radacinilor de porumb (Diabrotica virgifera virgifera)

Dezvolta o generatie pe an si ierneaza ca ou in stratul superficial al solului, in aproprierea plantelor de

porumb. Larvele apar in luna mai si se hranesc cu radacinile de porumb. In urma atacului, sistemul
radicular este distrus si apare fenomenul de cadere a plantelor. Adultii perforeaza frunzele, iar apoi se
hranesc cu polen si matase.

Masuri de combatere:

 rotatie corecta a culturilor;

 utilizarea capcanelor feromonale pentru a evita imperecherea adultilor;
 aplicarea tratamentelor daca pe o planta se gasesc mai mult de 10 adulti.

Sfredelitorul porumbului (Ostrinia nubilalis)

Dezvolta doua generatii pe an si ierneaza ca larva in cocenii de porumb. Adultii apar la sfarsitul lunii iunie
si depun ponta pe partea inferioara a frunzelor. Dupa eclozare, larvele se hranesc cu paniculul plantei,
apoi patrund in interiorul tulpinii si consuma maduva. In urma atacului, dezvoltarea plantei este incetinita,
iar tulpinile se pot frange.

Masuri de combatere:

 arderea resturilor vegetale, dupa recoltare;

2023
 Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

 aratura adanca de toamna;

 cultivarea hibrizilor rezistenti;
 atunci cand 50 % din plante prezinta perforatii, se aplica tratamente cu insecticide specifice.

Gandacul negru al porumbului (Pentodon idiota)

Are o generatie la trei ani si ierneaza ca larva sau adult in stratul superficial al solului. Adultii ataca planta
in diverse stadii de dezvoltare. Acestia rod cavitati in zona coletului si intrerup circulatia sevei in planta. In
urma atacului, plantele se ofilesc. Atacul se manifesta in vetre, iar larvele nu sunt periculoase.

Masuri de combatere

 aratura adanca de toamna;

 cultivarea hibrizilor rezistenti;
 efectuarea tratamentelor cu insecticide specifice.

Omida fructificatiilor (Helicoverpa armigera armigera)

Are 2-3 generatii pe an si ierneaza ca larva in sol. Este o specie polifaga care ataca peste 120 de specii
de plante cultivate. Larvele consuma initial matasea apoi boabele din varful stiuletilor.

Masuri de combatere

 evitarea monoculturii;
 aratura adanca de vara;
 efectuarea tratamentelor cu insecticide specifice.

Determinarea producției de biomasă totală(t/ha)

∑ pp+ Ru
P porumb= =11.1 kg/m2  11100 kg/ha
CT

Raport boabe: 1:1,6 (40%:60%).

∑ pp + Ru
Pcartof = =31.1 kg/m2 31100 KG/Ha= 31 tone/ha
CT

2023
 Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

Capitolul III

Calcularea producției de biomasa totală

Consumul energetic pentru cultura de porumb

Nr Lucrarea aplicată Materiale utilizate Cantitate /ha Coef. Consum

crt. energetic energetic/ha

1 Discuit Motorina 8L 11,75 94

2 Arat 22cm Motorina 25L 11,75 286,25

3 Discuit Motorina 8l 11,75 94

4 Fertilizat Motorina 3L 11,75 35,25
N-P 60-60 25,8 – 5,64 1548 – 338,4

5 Combinator Motorina 8l 11,75 94

6 Semanat Motorina+samanta 3L+17kg/ha 11,75 + 35,25 – 77,52

4,56
7 Erbicidat Motorina+Adengo 3L+0.35L/ha 11,75 + 30 35,25 – 75
preemergenta

9 Erbicidare Motorina+Arigo 3L+350 gr/ha 11,75 + 30 35,25 – 24

postemergenta

10 Fungicid Motorina + Tanos 3L+ 0,8l/ha 11,75 + 30 35,25 – 64

11 Recoltare Combina 11,1 tone 35 888,5

12 Transport Tractor+remorca 11,1 tone 20 222
recoltare
13 Manopera   30 ore 0,07 2,1

14       Total 4881,87kwh/h
consum

2023
 Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

Energie consumată EC=4881.87 Kwh/ha

Consumul energetic pentru cultura de cartof

Nr Lucrarea Materiale utilizate Cantitate /ha Coef. Consum

crt. aplicată energetic energetic/ha

1 Discuit Motorina 8L 11,75 94

2 Arat 30 cm Motorina 35L 11,75 351.87

3 Discuit Motorina 8l 11,75 94

4 Fertilizat Motorina 3L 11,75 35,25
18(N)-46(P) 36-92 25,8 – 5,64 928,8 – 518,88

       
5 Combinator Motorina 8l 11,75 94

6 Semanat Motorina+samanta 3L+200 11,75 + 4,56 35,25 – 912

7 Fertilizat Motorina+N-P-K 3L+30-30-30 11,75 + 30 35,25 +900-900-900

8 Tratament Motorina+ CHAMP 4L+ 2KG/ha 11,75 + 30 47 + 24

fungicid
10 Recoltare Combina 6,98 tone 35 244,3
  Transport Tractor+remorca 6,98 20 139,6
recoltare
11 Manopera   25 0,07 1,75

12       Total 5125,22kwh/h
consum

2023
 Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

Concluzii
După realizarea acestui proiect am identificat următoarele:
-tipul de sol si clima;
- rezerva de apă a solului;
-bilanțul energetic pentru culturile: cartof si porumb
-capacitatea de biomasă totală și stabilirea producției principale și secundare
În concluzie, având in vedere factorii enumerați mai sus putem cunoaște factorii care au
influențat producția în mod real.

Bibliografie

1. https://www.botanistii.ro/blog/tratamente-informatii-cereale-porumb/
2. https://www.horticultorul.ro/insecte-boli-daunatori-fungicide-insecticide-
ingrasaminte-pesticide/daunatorii-porumbului/.
3. https://www.agro.basf.ro/ro/stiri/basf-in-camp/bolile-la-porumb-cauze-simptome-
prevenire.html
4. https://www.botanistii.ro/blog/tratamente-informatii-legume-cartof/
5. https://agrobiznes.md/bolile-cartofului-cum-se-determina-foto-si-combatere.html
6. https://pe-harta.ro/dambovita/
7. https://dambovita.insse.ro/despre-noi/despre-judetul-dambovita/
8.

2023