Buletinul AŞM. Ştiinţele vieţii. Nr.

2(323) 2014 Ecologia şi Geografia

EVALUAREA SPAŢIALĂ A FAZELOR FENOLOGICE ALE

CULTURII VIŢEI DE VIE PE TERITORIUL REPUBLICII MOLDOVA
Sîrbu Rodica
Institutul de Ecologie şi Geografie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei
Rezumat
În condiţiile climei temperate, cunoaşterea adaptabilităţii viţei de vie către schimbările
climatice prezintă un interes deosebit. În acest context au fost elaborate hărţile ce
caracterizează parcurgerea fazelor fenologice la viţa de vie la etapa actuală ţinînd cont
de latitudinea geografică şi altitudinea absolută a teritoriului. S-au constatat diferenţieri
spaţiale esenţiale în manifestarea acestora. Spre exemplu, dezmugurirea se manifestă
cu o întîrziere de 8 zile de la sud la nord, iar Înfloritul are loc cu o întîrziere de 12
zile.Rezultatele obţinute sunt necesare în practica agricolă deoarece pot contribui la
amplasarea adecvată a viţei de vie în noile condiţii climatice.
Cuvinte cheie: fază fenologică, circuitul sevei, dezmugurit, maturare deplină, maturarea
lăstarului.
Depus la redacţie 19 mai 2014
---------------------------------------------------------------------------------------------------------
Adresa pentru corespondenţă: Sîrbu Rodica, Institutul de Ecologie şi Geografie al
Academiei de Ştiinţe a Moldovei, str. Academiei, 1, MD-2028 Chişinău, Republica
Moldova; E-mail: sirburada@yahoo.com; tel.: (+373 22) 72 17 16
Introducere
Principalii factorii climatici care determină condiţiile de dezvoltare ale viţei de
vie sînt căldura, lumina şi umiditatea [9,10]. În acelaşi timp, în decursul anului, se pot
manifesta şi fenomene climatice cu risc sporit asupra ciclului de viaţă a culturii precum
îngheţurile, secetele, insuficienţa de căldura sau umiditate, care pot avea un caracter
restrîns, însă care pot provoca o stare de stres în desfăşurarea proceselor fiziologice ale
plantei [4,5]. În Republica Moldova, teritoriul se caracterizează printr-un grad înalt de
fragmentare şi se observă o diversitate a condiţiilor climatice. Din aceste considerente,

177
Buletinul AŞM. Ştiinţele vieţii. Nr. 2(323) 2014 Ecologia şi Geografia

este necesar realizarea unui studiu cu privire la influenţa diferitor factori locali asupra
proceselor fenologice, în vederea unei repartiţii teritoriale optime a diferitor soiuri de
viţă de vie.
Materiale şi metode
Pentru realizarea obiectivelor au fost utilizate datele multianuale privind fazele
fenologice ale viţei de vie (1963-2010) oferite de către Serviciul Hidrometeorologic de
Stat, precum şi cele ale Comisiei de Stat pentru Testarea Soiurilor de Plante. Prelucararea
datelor statistice a fost efectuată în cadrul programului Statgraphics Plus, iar estimările
spaţiale au fost obţinute prin intermediul programului Surfer.
Rezultate şi discuţii
Perioada de viaţă activă a culturii de viţă de vie începe primăvara, în decursul
celei de a doua jumătate a lunii martie, odată cu circuitul sevei, şi durează, în
condiţiile climatice ale Republicii Moldova, pînă la căderea ultimelor frunze, adică
7-8 luni. În această perioadă au loc procese intense de creştere şi dezvoltare a plantei,
de asemenea, are loc formarea şi maturarea organelor generative (inflorescenţe,
flori, struguri) [1,2,3].
Tabelul 1. Referinţe privind calendarul fenologic al viţei de vie în perioada activă de
vegetaţie (Chişinău; 1963-2010).
Faza fenologică Data medie Data maximă Data minimă
1 2 3 4
Circuitul sevei 2 aprilie 2 mai-2005 1 martie-1986
Înmugurirea 13 aprilie 1 mai-2005 20 martie-1997
Desfacerea ochiurilor 24 aprilie 8 mai-2005 31 martie-1990
1 frunzuliţă 2 mai 16 mai-1965 12 aprilie-1990
3a frunzuliţă 8 mai 20 mai-1965 22 aprilie-1990
1 inflorescenţă 12 mai 24 mai-1984 22 aprilie-1990
Inflorirea în masă 13 iunie 24 iunie-1872 14 mai-1992
Începutul coacerii 22 august 24 septembrie- 1969 4 iulie-1992
Coacerea totală 13 septembrie 24 octombrie-2009 28 iulie- 1992
Căderea frunzelor 11 octombrie 4 noiembrie-2009 6 septembrie-1992
Maturarea lăstarului 24 octombrie 30 noiembrie-2008 4 septembrie-1983
Data recoltei 2 octombrie 30 octombrie-1987 7 septembrie-2008

În medie pe teritoriul Republicii Moldova această fenofază este observată:

în regiunea de nord pe 6 aprilie, în zona centrală pe 2 aprilie, iar în zona de sud pe
29 martie. Plînsul prin umectarea ochilor sporeşte sensibilitatea lor la acţiunea brumelor
şi a îngheţurilor din decursul primăverii.
Declanşarea dezmuguritului are loc pe fundalul temperaturii medii diurne ce
depăşeşte în mod constant pragul biologic de 10ºC, aproape la mijlocul lunii aprilie
şi durează 2 – 3 săptămâni. În această etapă mugurii sunt foarte sensibili la scuturare
(se desprind foarte uşor de pe coardă), particularitate de care trebuie să se ţină seama
la executarea lucrărilor de primăvară în plantaţiile viticole. Durata dezmuguritului
în cadrul fiecărui soi este de 6 – 10 zile, în funcţie de condiţiile climatice şi însuşirile
genetice specifice soiului. Dezmuguritul cuprinde două subfaze - înmuguritul şi

178
Buletinul AŞM. Ştiinţele vieţii. Nr. 2(323) 2014 Ecologia şi Geografia

dezmuguritul propriu zis. Pe teritoriul Republicii Moldova, această fenofază (Fig. 2) se

petrece în decursul celei de a treia decadă a lunii aprilie.

Figura 1. Circuitul sevei. Figura 2. Dezmuguritul.

Cunoaşterea declanşării dezmuguritului are importanţă în repartizarea zonală
a soiurilor, deoarece soiurile cu dezmugurire timpurie nu se vor planta în zone cu
manifestarea frecventă a brumelor şi îngheţurilor tîrzii de primăvară.
Înflorirea, pe teritoriul Republicii Moldova (Fig. 3), are loc în primele două decade
a lunii iunie. Temperatura optimă pentru această fază fenologică este de 20-25°C,
iar umiditatea relativă - de 55-65% [6,7]. Însă pentru unii ani s-a observat că aceşti
indicatori pot fi depăşiţi, sau dimpotrivă pot să nu atingă nivelul optim.
O altă fenofază importanţă este vărsatul boabelor care începe la aproximativ
5-6 zile de la înflorit, odată cu căderea ultimelor corole ale florilor - fenomen urmărit
în prima parte a lunii iunie), şi durează pînă la intrarea în pîrgă a strugurilor (mijlocul
lunii august). Este fenofaza care se desfăşoară paralel cu creşterea lăstarilor, care are
loc în perioada iulie-octombrie şi durează 20-60 zile.
Procesul de maturare a boabelor începe de la intrarea în pîrgă a strugurilor şi se
încheie odată cu coacerea lor deplină. Durata procesului de maturare este diferită
în funcţie de soi, condiţiile climatice şi agrotehnica aplicată, fiind de 25-30 zile la
soiurile timpurii, 40-50 zile la cele mijlocii şi 50-60 zile la cele tîrzii [6,7]. Soiurile
îşi desfăşoară maturarea în ritm diferit de aceea este foarte importantă urmărirea
dinamicii de maturare a strugurilor în vederea stabilirii momentului optim de recoltare
a strugurilor. În aspect spaţial coacerea totală a boabelor la sud are loc cu 15 zile
mai devreme decît în restul teritoriului. Termenii de manifestare a acestei faze pe
teritoriul Republicii Moldova (Fig.4) variază de la nord la sud şi se încadrează în
limitele 7-22 septembrie.
În Republica Moldova, recoltarea strugurilor este posibilă începînd cu a treia decadă
a lunii septembrie.

179
Buletinul AŞM. Ştiinţele vieţii. Nr. 2(323) 2014 Ecologia şi Geografia

Figura 3. Înfloritul. Figura 4. Maturarea deplină a boabelor.

Căderea frunzelor şi maturarea lemnului (Fig. 5, 6) marchează încetarea vieţii
active. Repaosul viţei de vie începe odată cu căderea ultimelor frunze în toamnă şi se
termină primăvara odată cu începutul circuitului sevei. Pe teritoriul Republicii Moldova,
perioada de repaos durează în medie 130-140 zile. Ca fenomen de risc pentru evoluţia
acestor faze este seceta, în special cea edafică, care poate grăbi intrarea în repaos -
perioada de toamnă, sau poate întîrzia ieşirea din perioada de repaos - primăvara.

Figura 5. Căderea frunzelor. Figura 6. Maturarea lăstarului.

180
Buletinul AŞM. Ştiinţele vieţii. Nr. 2(323) 2014 Ecologia şi Geografia

Concluzii
Realizarea acestui studiu subliniază necesitatea monitorizării de lungă durată
a culturii viţei de vie în aspect regional, avînd drept scop crearea bazei ştiinţifico-
informaţionale necesară în evidenţierea impactului modificării climei asupra
posibilităţilor de cultivare a diferitor soiuri de viţă de vie pe teritoriul Republicii
Moldova. Evidenţierea particularităţilor regionale de manifestare a fazelor fenologice
este destul de importantă în practica agricolă, mai ales, în contextul ritmului accelerat
al schimbărilor climatice.
Bibliografie
1. Blegu N., Pătraşcoiu T. Terenurile destinate plantaţiilor vitipomicole, Editura Agro-
Silvica, Bucureşti, 1968, 424p
2. Bucătaru P.I. Cultura viţei de vie, ed. Ştiinţa, Chişinău, 1991, 262 p.
3. Cazac T., Cebotari V. Soiuri de struguri pentru masă cultivate în Republica Moldova,
Ghid Practic, Chişinău, 2013, 39 p.
4. Constantinov T., Nedealcov M., Răileanu V. Utilizarea tehnologiilor SIG în evaluarea
îngheţurilor periculoase de primăvară şi de toamnă pe teritoriul R. Moldova. În: Analele ştiinţifice
ale universităţii “Al. I. Cuza”. Lucrările simpozionului “Sisteme Informaţionale Geografice”.
nr.12, Universitatea “Al. I. Cuza” Iaşi, 2006, p. 1-7.
5. Nedealcov M. Fundamente teoretice privind standardizarea indicilor agroclimatici.
Buletinul Academiei de Ştiinţe a Moldovei Ştiinţele Vieţii, nr. 3 (309), Chişinău, 2009,
p. 157-161.
6. Obloşteanu M., Oprean M. şi alţii, Viticultura generală şi specială, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1980, 666p.
7. Oprea Ş. Cultura viţei de vie. Editura Dacia, 1995, Cluj-Napoca, 428 p.
8. Perstniov N., Surugiu V., Moroşan E., Corobca V. Viticultura, Chişinău, 2000, 502 p.
9. Rapcea M. Pedoampeloecologie-Baza dezvoltării durabile a viticulturii în Republica
Moldova, Chişinău, 2004, 232 p.
10. Ţuţuc V., Sofroni V., Gnastîşin M., Bondarenco S. Resursele agroecologice ale culturii
viţei de vie pentru struguri de masa în Republica Moldova, Editura Ruxanda, Chişinău, 1999.

181