ŞTIINŢE AGRICOLE

SPECIALIZAREA AGRICULTURĂ

TEHNOLOGII INTEGRATE IN CULTURA PLANTELOR DE CAMP

INDRUMATOR :
Conf. Dr. Ing. Panaitescu Liliana
STUDENT
Toma Vasile

CONSTANTA
2017
 PREZENTAREA CONDIŢIILOR
NATURALE
• Ferma este amplasată pe raza comunei Cogealac , județul Constanța.

• Comuna Cogealac se situează in partea de nord a judeţului Constanta, la

graniţa cu judeţul Tulcea, la o distanta de cca 45 km de municipiul Constanta.
• Comuna Cogealac este formata din localitatile : Cogealac, Tariverde,
Ramnicul de
• Jos, Ramnicul de Sus si Gura Dobrogei.
• Comuna Cogealac are per total un numar de 7145 locuitori.
• Localitatea Cogealac, este situata la jumatatea drumului dintre Constanta
si
• Tulcea, in partea de N-E a judetului, la o distanta de 45 km de municipiul
• Constanta pe DN22.
• Localitatea Cogealac, conform datelor furnizate de Primarie, are o
populatie
• de 3452 locuitori.
Clima
În Dobrogea este frecvent întâlnit fenomenul de secetă, care se formează pe fondul celor
mai reduse cantităţi de precipitaţii atmosferice de pe teritoriul României. Anticiclonul
Azorelor deplasează vara, peste Marea Mediterană, Europa sudică şi vestică, aer de
origine tropicală din Sahara, condiţionând un timp senin şi valori ridicate ale
temperaturii. Anticiclonul eurosiberian generează scăderi ale temperaturii aerului, iar
ciclonii mediteraneeni aduc ploi, îndeosebi în anotimpurile de tranziţie.
Temperatura aerului
Apar efecte sezoniere, cum ar fi clima și musonul în India sau anotimpul plois în
Africa. Precipitații lunare de peste 150mm reprezintă în cea mai mare parte zone
umede, sub 30mm zone secetoase. În luna iulie se întâlnesc valori termice medii de
21ºC şi 22ºC uneori depăşind 23ºC. Temperaturile aerului sunt comparabile cu cele din
Câmpia Română. Temperaturile medii pe anotimpuri pun în evidenţă existenţa primăverilor
reci, a unor veri foarte călduroase şi a iernilor moderate termic
Precipitaţiile atmosferice
Precipitaţiile medii anuale, prin cantităţile înregistrate (350 - 510 mm), situează
Dobrogea între regiunile cu cele mai mici valori din ţară. În perioada iulie - septembrie
se înregistrează aproximativ 15-20 % din totalul precipitaţiilor anuale. Cantităţile de
precipitaţii din perioada caldă a anului sunt cuprinse între 224 şi 326 mm. În perioada
noiembrie (decembrie) - martie, în care se disting doua subperioade, noiembrie -
ianuarie, mai umedă şi februarie - martie, mai uscată, precipitaţiile sunt de natură
frontală. Cantitatea precipitaţiilor se ridică în acest interval până la cca 200 mm, ceea ce
reprezintă 33 - 40 % din volumul precipitaţiilor medii anuale.
Cele mai mari cantităţi de precipitaţii cad în cea de-a doua jumătate a primăverii şi
începutul verii. Numărul mediu anual de zile cu strat de zăpadă poate ajunge la 28.
 IMPORTANTA Floarea soarelui

• Floarea-soarelui este una dintre cele mai importante plante uleioase

cultivate pe glob (13% din producţia mondială de ulei) şi cea mai
importantă plantă uleioasă pentru România. Uleiul extras din achenele de
floarea-soarelui este semisicativ şi se caracterizează prin culoare, gust şi
miros plăcute, conţinut ridicat în vitamine (A, D, E, K) şi substanţe
aromatice; în plus, uleiul de floarea soarelui se conservă foarte bine pe
perioadă îndelungată.
 DESCRIEREA HIBRIDULUI ALES
• Producţia de floarea-soarelui este influenţată în mare măsură de
potenţialul de producţie al hibridului, de fertilizare precum şi de condiţiile
climatice.
• S-a studiat hibridul: Favorit
• Caracterele morfo-fiziologice ale hibrizilor de floarea-soarelui
cultivaţisunt:
• FAVORIT, omologat în anul 1992, reînscris în anul 2002, hibrid simplu ce
prezintă rezistenţă genetică totală la atacul de lupoaie (Orobanche
cumana), având gena Or5 ce controlează rasa cea mai virulentă, mediu
rezistent la pătarea brună şi putregaiul alb, mana şi Phomopsis helianthi.
Talia este de 165-175 cm, calatidiul mare, convex, compact, potenţialul de
producţie de 4000-4200 Kg/ha, sămânţa este mijlocie, MMB-ul de 65-70
grame, cu masa hectolitrică de 39-41Kg/hl. Conţinutul de ulei în sămânţa
este de 51-52%, are perioada de vegetaţie 128-130 zile şi se încadrează în
grupa „C” de precocitate.
•
 .

• Condiţiile naturale încare s-a amplasat cultura de

• floarea-soarelui
• Cultura de floarea-soarelui s-a amplasat pe tritoriul
comunei Cogealac, din judeţul Constanţa.
• CLIMA:
• Anul 2017 s-a înscris pe lista anilor cu temperaturi ridicate,
depăşind media multianuală cu 1,7°C şi a puţinilor ani cu
precipitaţii peste 500 mm (510,0 mm), cu 133,1 mm peste
media multianuală (tabelul 4.1).
• Sub aspect termic, 10 luni au prezentat temperaturi mai
ridicate comparativ cu media multianuală cu 0,4 – 5,0°C,
temperaturile ridicate din luna iulie pe fondul lipsei de
precipitaţii au avut influenţă negativă asupra polenizării
• În lunile: ianuarie, iunie, august - decembrie precipitaţiile
au depăşit media cu 2,3 – 86,5 mm. Aceste precipitaţii însă
nu au fost folosite de floarea-soarelui pentru că în
majoritate au căzut în afara perioadei de vegetaţie,
excepţie au făcut cele căzute în luna iunie (63,0 mm). În
lunile aprilie, mai şi iulie s-a înregistrat un deficit de
precipitaţii de 6,2 mm, 35,2 mm şi respectiv 33,6 mm
• Seceta accentuată de arşiţă au afectat producţia de floarea-
soarelui.
• Număr de zile cu temperaturi peste 30ºC:iunie -7 zile, iulie -
15 zile,august - 11 zile
• Numărul mare de zile cu temperaturi peste 30ºC au afectat
puternic producţia de floarea-soarelui.
 SOLUL
• Cultura de floarea-soarelui a fost amplasată pe un sol denumit
kastanoziom, cunoscut anterior sub denumirea de ”soluri brune deschise
de stepă uscată” sau de ”soluri bălane“. Materialul parental este format
din loess, depozite loessoide sau luturi.
• Kastanoziomurile au un profil de tipul: Am(p)-A/Cca.
• Orizontul Am este de obicei arat Am(p) pe adâncimea de 25-30 cm.
• Orizontul Am are grosimi variabile, de până la 30-50 cm. Este de culoare
brun foarte închis, uneori mai deschisă.
• Structura este grăunţoasă-glomerulară, este foarte poros, cu activitate
varmică ridicată. Efervescenţa este slabă, trcerea trptată.
• Orizontul de tranziţie A/C are grosimi de 20-30 cm, culoare brun închis, în
care sunt prezente neoformaţii de natură chimică (pseudomicelii frecvente
pe feţele elementelor structurale, pete şi eflorescenţe de carbonat de
calciu) şi biologică (cervotocine frecvente şi crotovine rare), efervescenţa
puternică, trecerea treptată.
• Orizontul Cca este situat la 50-70 cm adâncime, iar din punct de vedere al
culorii se deschide treptat de la brun închis în partea superioară la brun
oliv la baza orizontului. Acumularea carbonatului de calciu este intensă,
acesta găsindu-se sub formă de concreţiuni, aglomerări, pseudomicelii,
efervescenţa este foarte puternică. Textura este lutoasă, nediferenţiată pe
profilul de sol.
• Valorile medii ale densităţii aparente înregistrate pe adâncimea de 0-100 cm, de
1,15-1,35 g/cm şi cele ale porozităţii totale de 50-54%, încadrează kastanoziomul
în categoria solurilor moderat şi slab afânate, permeabilitatea pentru apă şi aer
fiind bună.
• Kastanoziomurile se lucrează uşor, opun o rezistenţă mică sau mijlocie la lucrările
solului. Reacţia este slab alcalină pe tot profilul (pH=7,5-8,3). Humusul de tip mull
calcic variază între 1,5 şi 2,5%.
• Datorită conţinutului mare de carbonat de calciu sunt predispuse la formarea
crustei, care împiedică sau îngreunează răsărirea plantelor.
• Kastanoziomurile au capacitatea mare de înmagazinare a apei. Cu toate acestea,
apa acumulată din precipitaţii nu satisface cerinţele pentru apă a plantelor,
deficitul de apă poate fi acoperit prin aplicarea irigaţiilor (Moise Irina, 2009).
• Rezervele de azot şi de humus sunt mici. Refacerea rezervelor de humus se poate
realiza prin administrarea îngrăşămintelor organice sau prin încorporarea în sol a
îngrăşămintelor verzi. Refacerea rezervelor de azot se poate realiza şi prin
cultivarea plantelor leguminoase sau prin tratarea seminţelor de leguminoase cu
biopreparate care conţin bacterii fixatoare de azot.
• Rezervele de fosfor total sunt mari dar o bună parte din aceste
rezerve o constituie cantităţile de compuşi insolubili sau greu
solubili. Acumularea acestor compuşi are loc din cauza reacţiei slab
alcaline şi a prezenţei carbonatului de calciu în toate orizonturile
pedogenetice.
• În general, kastanoziomurile sunt soluri bine aprovizionate cu
potasiu. La culturi intensive de specii mari consumatoare de potasiu
se impune fertilizarea cu acest element, întrucât refacera rezervelor
de potasiu schimbabil, direct accesibil plantelor, din rezervele de
potasiu fixat, se face într-un timp mai îndelungat (Papadopol, 1972,
citat de Blaga Gh., 2005).
• S-au urmărit însuşirile morfofiziologice specifice privind valoarea
agronomică şi potenţialul productiv.
• Componentele de producţie s-au determinat după recoltare prin
cântărirea producţiei pe parcelă,
 Producţia de sămânţă s-a determinat la
coacerea deplină prin cântărirea probei obţinute
pe parcelă după vânturare, s-a calculat şi se
prezintă la parametrii STAS de umiditate (11%).
• Metode agrotehnice
•
• Planta premergătoare a fost porumbul;
• Arătura s-a efectuat toamna la adâncimea de 23-25 cm;
• Pregătirea patului germinativ s-a făcut cu discul urmat de combinator;
• Pentru combaterea buruienilor s-a folosit erbicidul Triflurom - 2l/ha, aplicat
înainte de semănat şi încorporat cu discul;
• Îngrăşămintele chimice s-au aplicat primăvara, sub formă de îngrăşăminte
complexe,de tipul N20P20 în doză de 100 kg/ha şi 300 kg/ha ( N0P0, N20P20,
N60P60), încorporate sub disc;
• Semănatul s-a făcut cu semănătoarea pneumatică SPC-8 pe data de 15
aprilie;
• Adâncimea de semănat a fost de 5 cm;
• Prăşitul s-a făcut mecanic de două ori;
• Recoltarea s-a făcut cu combina Casse pe data de 20 august iar probucţia s-
a cantărit la fiecare variantă în parte.