Anuar 2004

INTRODUCERE
APRECIERI GENERALE
Protectia mediului este o prioritate nationala ce trebuie abordata de toate institutiile,
organizatii, asociatii, miscari si partide.
In secolul nostru, dezvoltarea exploziva a tuturor activitatilor umane, in special a activitatilor
din sectoarele industriei, agriculturii, comertului si turismului, al dezvoltarii marilor centre populate,
interventia omului in modificarea conditiilor de mediu a depasit pragurile limita de regenerare a
naturii. Asistam la o poluare si chiar la o degradare in unele cazuri ireversibila a factorilor de mediu.
Raportul privind starea factorilor de mediu in anul 2004 este o lucrare elaborata de catre
Agentia Regionala de Protectie a Mediului Bucuresti cu date referitoare la zona municipiului
Bucuresti si judetul Ilfov (fost Sectorul Agricol Ilfov)
Scopul principal este , ca intr-o forma usor de consultat, sa se faca o reflectare sintetica a
problematicii legate de starea si protectia mediului inconjurator, in ansamblul sau, pe teritoriul
controlat si supravegheat de inspectorat.
In cadrul acestei lucrari se detaliaza problemele specifice factorilor de mediu in anul 2004, din
punct de vedere al evolutiei si stadiului calitatii acestora, precum si o serie de alte date statistice ce
sunt conexe sau reprezinta influente in problematica referitoare la protectia mediului (de exemplu
date referitoare la populatie si structura ei, la accesul populatiei la servicii - alimentare cu apa
potabila, canalizare, salubritate, etc.).
Raportul este destinat pentru a fi utilizat atat la nivel local, pentru elaborarea de analize si
evaluari necesare in activitatea de luare a deciziilor in domeniu, cat si ca sursa de date pentru
realizarea unei lucrari similare la nivel national.
SURSE DE DATE UTILIZATE

Datele utilizate pentru completarea acestei lucrari provin din cadrul Serviciului Monitorizare
Integrata a Factorilor de Mediu al ARPM (pe baza datelor primare transmise de compartimentele de
specialitate), precum si din urmatoarele surse :
• Administratia Nationala de Meteorologie
• Primaria Municipiului Bucuresti – Directia Generala de Protectie a Mediului si Educatie
Eco-Civica
• Directia Generala de Statistica a municipiului Bucuresti
1
• Directia de Sanatate Publica a Municipiului Bucuresti
• Compania Nationala Apele Romane
• Registrul Auto Roman
2
CAP. 1 CADRUL NATURAL SI DEZVOLTAREA SOCIO-ECONOMICA
A) AMPLASARE
Pozitia geografica a Bucurestiului este delimitata de coordonatele :
-25049’50 ’’ si 26027’15’’ longitudine estica ;
-44044’30’’ si 44014’05’’ latitudine nordica ;
Altitudinile in metri fata de nivelul Marii Negre sunt urmatoarele :
-minima : 56,66 m la Statia de epurare Glina ;
-maxima : 94,63 m pe B-dul Iuliu Maniu si inelul de centura ;
Suprafata totala a Bucurestiului este de 238 km2.
B) CLIMAT
Clima este temperat-continentala, influentata de caracteristicile zonei de contact al maselor
continentale estice cu cele vestice si sudice. Masele de aer estice predominante, imprima climei
nuante excesive, cu veri fierbinti si ierni deseori aspre.
Influenta maselor de aer din vest si sud explica existenta toamnelor lungi si calduroase, a unor
zile de iarna blande sau a unor primaveri timpurii. Regimul temperaturii aerului se diferentiaza, in
ansamblul sau, in zona propriu-zisa a orasului si pentru arealele din exteriorul acestuia.
Bucurestiul, prin clima sa de tip “Campia Baraganului” de stepa sufera de un deficit de
umiditate fata de valoarea optima medie, fapt ce creeaza o stare de disconfort fizic. Acest deficit de
umiditate a fost compensat in parte, prin crearea salbei de lacuri din zona orasaneasca, care
favorizeaza evaporatia de apa si umidifica aerul in zonele invecinate.
Atmosfera urbana este supusa unui proces de incalzire prin advectie si radiatii, din mai multe
cauze:
-diminuarea radiatiei terestre din zona urbana, datorita mentinerii aerului mai cald in
apropierea solului, ca urmare a efectului de sera, generat de poluarea aerului cu pulberi, gaze etc;
-pierderi de caldura de la cladiri, surse termice si incalzirea urbana;
-diminuarea curentilor de aer datorita sicanelor create de cladiri, fapt care conduce la
diminuarea evapotranspiratiei, prin care se pierde caldura;
Din analiza datelor privind temperatura aerului si precipitatiile atmosferice inregistrate in anul 2004
la nivelul orasului, rezulta ca in cea mai mare parte a acestuia atat regimul termic cat si cel
pluviometric a fost sub cel normal.
Mediile anuale ale temperaturii aerului au prezentat un ecart de variatie apreciabil de pana
la 1.3ºC. Astfel, in timp ce in zona centrala si la periferia nordica a Bucurestiului acestea s-au situat
sub normala climatologica cu 0.3ºC si respectiv 0.8ºC, la periferia estica a acestuia, media anuala a
anului 2004 s-a situat cu 0.5ºC peste normala. In cursul anului mediile lunare ale temperaturii aerului,
3
din zona centrala si cea nordica a orasului, depasesc normala climatologica cu 0.5 – 1.5ºC numai in
unele luni ale sezonului rece (XI, XII, II si III la Bucuresti – Filaret; XII si III la Bucuresti –
Baneasa).
La periferia estica a municipiului Bucuresti mediile lunare sunt mai mici decat normala
climatologica numai iarna, in ianuarie (0.6ºC), si la sfarsitul primaverii, respectiv in mai (1.0ºC) si
iunie (0.4ºC).
Temperaturile maxime din acest an s-au inregistrat in iulie si august si au oscilat intre 35.0–
35.3ºC in zona periferica si 35.6ºC in cea centrala. Maximele lunare sunt ridicate chiar si in sezonul
rece al anului, acestea coborand sub 10ºC numai in luna ianuarie (7.6–8.0ºC).
Temperaturile minime lunare in Bucuresti se mentin negative din noiembrie si pana in aprilie
si depasesc usor 10ºC numai in lunile anotimpului de vara. Daca minima anuala in zona centrala a
orasului s-a inregistrat in luna ianuarie, cand mercurul termometrului a coborat pana la –13.6ºC, la
periferia sa nordica minima s-a produs in februarie si a fost de -20.7ºC.
Regimul pluviometric a fost deficitar in partea centrala a Bucurestiului, unde cantitatea
anuala de precipitatii s-a situat cu 26.6 mm sub normala climatologica si excedentar la periferia
nordica a acestuia. Aici cantitatea de precipitatii cazuta in 2004 a fost mai mare cu 119.4 mm decat
normala.
Cantitatea maxima de precipitatii cazuta in 24 ore a variat intre 35.7 mm (in zona centrala) si
42.8 mm (la periferia estica).
Numarul anual de zile cu precipitatii a fost repartizat uniform la nivelul zonei analizate fiind
cuprins intre 119 si 125 zile. In cursul anului cele mai multe zile cu precipitatii (16–17 zile) revin
lunii iunie.
Regimul eolian la nivelul orasului Bucuresti s-a caracterizat prin predominarea vanturilor din
sectoarele estic si vestic. Directiile dominante fiind V-SV (10.2–14.5%) si E-NE (8.3–11.9%). Cele
mai reduse frecvente (0.2–3.7%) revin sectorului sudic. Frecventa cazurilor de calm creste de la
periferie spre zona centrala, de la 8.2% la 60.9%.
Cele mai mari viteze medii se inregistreaza in zona centrala, 4–5m/s si revin directiilor ESE si
SSV. La periferie vitezele mari, 2.1–2.6 m/s, corespund directiilor dominante ale vantului.
Umezeala relativa a aerului creste de la periferie spre zona centrala. Astfel, daca in nordul si
estul orasului, mediile anuale ale umezelii relative sunt de 76% si respectiv 79%, in zona centrala se
inregistreaza 84%. In cursul anului, cele mai mari medii ale umezelii relative revin lunii decembrie,
88–96%, iar cele mai mici lunii aprilie (62–67%) pentru zona periferica si lunii iulie (73%) pentru
zona centrala.
Ceata face parte din categoria fenomenelor atmosferice specifice sezonului rece. In anul
2004 primele zile cu ceata au aparut in septembrie (1 zi), iar ultimele in martie (1–2 zile). Frecventa
maxima a zilelor cu ceata (11–12 zile) este caracteristica lunii ianuarie. Numarul anual de zile cu
ceata scade de la periferia orasului (41–46 zile) spre zona sa centrala (20 zile).
In ceea ce priveste judetul Ilfov, caracterizarea meteorologica a anului 2004 a fost elaborata
pe baza datelor inregistrate la statiile ce functioneaza in zonele limitrofe acestuia (Fundulea, Videle,
si Giurgiu). Acest lucru a fost impus de lipsa unei statii meteorologice la nivelul acestui judet.
Regimul termic si cel pluviometric, la statiile meteorologice luate in calcul, au prezentat
valori medii usor mai ridicate decat cele normale.
Mediile anuale ale temperaturii aerului au fost mai mari decat normala, cu 0.6ºC, in estul si
vestul judetului si cu 0.3ºC in sudul acestuia. In timpul anului mediile lunare sunt negative numai in
luna ianuarie, cand de altfel, acestea se situeaza cu 1ºC (in partea estica si cea vestica a judetului)
pana la 2.5ºC (in sudul judetului) sub normala climatologica. Tot sub normala, cu 0.1-1.0ºC, sunt
mediile lunare de la sfarsitul primaverii si inceputul anotimpului de vara, respectiv in lunile mai si
iunie. In toate celelalte luni ale anului, mediile temperaturii aerului depasesc normala climatologica
cu pana la 1.5ºC.
4
Temperaturile maxime pentru anul 2004 in zona luata in studiu, au atins si chiar depasit 35ºC.
Astfel, in iulie cand s-au produs temperaturile maxime, s-au inregistrat 35ºC la Fundulea, 37.4ºC la
Videle si 39.1ºC la Giurgiu. Maximele lunare au fost pozitive in tot cursul anului, situandu-se sub
10ºC numai in ianuarie, luna cea mai rece a anului.
Temperaturile minime anuale au oscilat intre –16.6ºC la Fundulea si –18.4ºC la Giurgiu si, s-
au inregistrat in intervalul ianuarie-februarie. Minimele lunare au fost pozitive din mai pana in
octombrie si s-au situat peste 10ºC numai in lunile anotimpului de vara (iunie-august).
Regimul pluviometric a fost usor excedentar in cea mai mare parte a judetului, unde abaterile
fata de normala au fost mai mari cu 5.0-27.0 mm. Sub valoarea normalei climatologice, cu 8.7 mm, s-
au inregistrat precipitatii atmosferice numai in arealul sudic al judetului.
In cursul anului cantitatea de precipitatii cazuta s-a repartizat neuniform. Cele mai mari
cantitati de precipitatii au cazut in lunile mai-iunie si august cand s-au inregistrat intre 74-99 mm, si
respectiv intre 78.5 si 98.7 mm. Cantitati reduse de precipitatii au cazut de regula, in lunile februarie,
aprilie si octombrie cand lunar s-au totalizat sub 15-20 mm.
Cantitatile maxime de precipitatii cazute in 24 de ore au oscilat in limitele unui ecart
apreciabil. Acestea au fost mai mici la Videle (22.4 mm in mai) si mai mari la Giurgiu (41.4 mm in
iunie) si Fundulea (55.0 mm in noiembrie).
Numarul anual de zile cu precipitatii este uniform repartizat la nivelul judetului si a variat
intre 113 si 118 zile. Lunar cele mai multe zile cu precipitatii revin lunilor ianuarie (15-18 zile) si
iunie (11-17 zile), iar cele mai putine (6-9 zile) lunilor anotimpului de toamna.
Umezeala relativa a prezentat medii anuale ce au variat in limite restranse, intre 76%
(Giurgiu) si 79% (Fundulea). Cele mai mari medii lunare ale umezelii relative (89-93%) sunt
specifice lunilor de iarna, decembrie si ianuarie, iar cele mai mici lunii aprilie (59-69%).
Ceata se formeaza, de regula, in semestrul rece al anului, dar mai rar, in functie de conditiile
locale poate sa apara pe tot parcursul anului. Asa se explica faptul ca in anul 2004, cu o frecventa
redusa – 1zi, ceata a aparut la Fundulea in iulie, iar la Giurgiu in august. Cel mai mare numar de zile
cu ceata (11-14 zile) s-a inregistrat in luna ianuarie. Numarul anual de zile cu ceata este cuprins intre
41 si 43 zile.
1.1 Resursele naturale ale Bucurestiului

In ultimii ani tot mai multi dintre locuitorii Bucurestiului au constientizat importanta pe care
protectia mediului il poate juca in viata fiecaruia, in contextul dezvoltarii durabile. Stabilirea unui
echilibru intre necesitatea cresterii nivelului de trai prin progres economic, calitatea factorilor de
mediu si starea de sanatate a populatiei este determinanta in vederea integrarii Romaniei in Europa.
Marea majoritate a suprafetei Bucurestiului este ocupata de constructii si reteaua de transport
(auto si cai ferate). Bucurestiul nu ocupa o suprafata intinsa, nu este situat intr-o zona care sa dispuna
de resurse minerale importante si , de asemenea, densitatea populatiei este mare. Principalele
probleme cu care se confrunta Bucurestiul sunt cele specifice dezvoltarii urbanistice ale marilor
orase: suprafata mica, dezvoltare preponderant pe verticala, lipsa spatiilor verzi, salubrizare prost
efectuata, trafic auto intens, in special in zona centrala a orasului, poluare atmosferica generata de
traficul auto si centralele termice.
5
Suprafata teritoriului dupa utilizarea fizica se prezinta astfel:
ha
-teren agricol 5449
-paduri si terenuri cu vegetatie forestiera 611
-constructii si curti 13499
-drumuri si cai ferate 3231
-ape, balti, lacuri 908
-alte suprafete 89
TOTAL 23787
Incluzand si Sectorul Agricol Ilfov, din datele primite de la Directia Silvica Bucuresti, din datele
primite de la aceasta institutie reies urmatoarele :
Ocolul Silvic Bucuresti administreaza o suprafata de 6343 ha fond forestier, intreaga suprafata
fiind incadrata in grupa I functionala (paduri cu functii speciale de protectie), din aceasta suprafata,
6162 ha sunt reprezentate de paduri iar restul suprafetei fiind reprezentata de :
- terenuri care servesc nevoilor de productie silvica :41 ha
- terenuri care servesc nevoilor de administrare forestiera : 59 ha
- terenuri afectate impaduririi : 20 ha
- terenuri neproductive : 40 ha
- ocupatii, litigii : 21 ha
1.2 Elemente privind starea economica actuala a Bucurestiului

Organizarea administrativa in anul 2004 a Bucurestiului a fost urmatoarea:
Sector Suprafata (Kmp) Populatia Densitatea
Sector 1 70 230814 3297.3
Sector 2 32 362609 11331.5
Sector 3 34 394228 11594.9
Sector 4 34 300502 8838.3
Sector 5 30 278585 9286.2
Sector 6 38 362877 9549.4
TOTAL 238 1929615 8107.6
Judeţul Ilfov are o suprafaţă totală de 1583 kmp şi în anul 2004 era alcătuit din 35 comune şi
4 oraşe (Buftea, Otopeni, Popeşti Leordeni şi Voluntari). Deşi este un judeţ cu o suprafaţă mică,
0,67 % din suprafaţa României, populaţia lui reprezintă 1,3 % din populaţia ţării.
6
La 1 iulie 2004 populaţia stabilă a judeţului era de 280.037 locuitori din care 143.511 femei,
cu o densitate de 176,9 loc / kmp. Populaţia din mediul rural deţine o pondere de circa 73,9 % .
Populaţia stabilă la 1 iulie 2004
- persoane -
Feminin
Total Masculin
Total 280037 136526

143511
Mediul urban 73066 35652 37414
Mediul rural 206971 100874 106097
NUMĂRUL AGENŢILOR ECONOMICI ACTIVI,

PE ACTIVITĂŢI ALE ECONOMIEI NATIONALE
2001 2002
A 1 2
Total 76941 75924
din care:
Agricultură 284 296
Silvicultură, exploatare forestieră şi economia
vânatului 27 36
Industrie extractivă 59 67
Industrie prelucrătoare 6736 7489
Energie electrică şi termică, gaze şi apă 38 33
Construcţii 3255 4309
Comerţ (cu excepţia autovehiculelor şi
motocicletelor) 43639 39578
Hoteluri şi restaurante 1347 1504
Transport, depozitare 2352 2711
Poştă şi telecomunicaţii 334 412
Tranzacţii imobiliare, închirieri, activităţi de
servicii prestate în principal întreprinderilor 10552 13232
Învăţământ 142 239
Sănătate şi asistenţă socială 1063 1215
Alte activităţi de servicii colective, sociale şi
personale 6406 3762
7
CAPITOLUL 2
STAREA ATMOSFEREI
Poluarea aerului in municipiul Bucuresti are un caracter specific datorita, in primul rand
conditiilor de emisie, respectiv existentei unor surse multiple, inaltimi diferite ale surselor de poluare,
precum si o repartitie neuniforma a acestor surse, dispersate insa pe intreg teritoriul orasului.
La inceputul anului 2004 in cadrul unui program PHARE 2000 a fost pusa in functiune
reteaua automata de monitorizare a calitatii aerului in Capitala, care functioneaza la parametrii
proiectati, respectand cerintele Directivelor Uniunii Europene, datele referitoare la calitatea aerului in
Municipiul Bucuresti (poluantii masurati fiind : SO2, NOx, CO, O3, benzen, PM10, PM2,5, plumb) sunt
furnizate in timp real – inclusiv publicului – si provin de la cele 8 statii automate, repartizate astfel :
- statie de fond regionala – Balotesti;
- statie de fond suburbana – Magurele;
- statie de fond urbana – Crangasi (APM Bucuresti);
- 2 statii de trafic – Sos. Mihai Bravu si Cercul Militar National;
- 3 statii industriale – Drumul Taberei, Titan si Berceni.
Punctele de informare pentru cetateni sunt in numar de sase si sunt compuse din :
- 3 panouri de afisaj – Piata Universitatii, Piata Sergiu Celibidache si Mc Donald’s Obor;
- 3 display-uri montate la Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, la Primaria Municipiului
Bucuresti si la A.R.P.M. Bucuresti.
SURSE DE POLUARE A AERULUI

Concentrarea industrial - urbana a Capitalei cu larga sa diversitate de activitati antropice
prezinta si dezavantajele generate de poluarea habitatului ca efect secundar al acestor activitati.
Sursele de poluare a aerului sunt sursele fixe industriale, de obicei concentrate pe mari
platforme industriale dar si intercalate cu zone de locuit intens populate (cu dezvoltari preponderent
pe verticala), circulatia auto, in special de-a lungul marilor artere incluzand si traficul greu.
Sursele de poluare a aerului se pot grupa in cateva mari categorii principale, astfel:
8
OBIECTIVE INDUSTRIALE
Nevoia imediata de cazare a fortei de munca a generat aparitia rapida a marilor ansambluri de
locuinte colective, dimensionate în medie pentru 250.000 – 400.000 locuitori.
Amplasarea lor s-a facut, din considerente preponderent economice, pe principiul proximitatii
cu zonele industriale, în ideea valorificarii dotarilor edilitare create pentru acestea si reducerii
deplasarilor. Aceasta a condus la relatia de vecinatate dintre zonele de locuinte si cele industriale;
sursa principala de disconfort pentru locuire.
Astfel, în jurul unitatilor industriale sau a altor surse de poluare exista perimetre –
corespunzatoare zonelor de protectie reglementare – în care locuintele sunt potential expuse poluarii.
Gama substantelor evacuate in mediu din procesele tehnologice este foarte variata : pulberi
organice si anorganice care au si continut de metale (Pb, Zn, Al, Fe, Cu, Cr, Ni, Cd), gaze si vapori
(SO2, NOx, NH3, HCL, CO, CO2, H2S), solventi organici, funingine etc;
- principalele zone de poluare ale Bucurestiului din surse fixe grupate pe platforme industriale
sunt urmatoarele :
Suprafata Populatia Principalele

Nr.
ZONA Expusa expusa Procese
crt.
- Km2 - - loc - Poluante
Turnatorii, combustie in pulberi
1 Faur S.A. 6,0 50,000
textile si constructii
Produse chimice de sinteza,
2 Dudesti 12,5 135,000 pesticide, raticide, pulberi de
sticlarie, cauciucarie
Turnatorie, procese combustie
3 Vitan 1,0 30,000
transporturi
Popesti Leordeni Industria vascozei, combustie,
4 2,5 10,000
(pe raza jud. Ilfov) transporturi
Otelarie electrica, turnatorii,
5 IMGB 1,0 35,000
combustie industriala, sudura, etc.
Constructii, betoniere, asfaltiere,
6 Progresul 6,0 18,000
combustii, etc.
Metalurgie neferoasa, ceramica,
7 Militari 8,5 20,000
constructii, transporturi, pielarie
Turnatorie, metalurgie,
8 Baneasa 1,0 22,000
transporturi
Combustie industriala, industria
9 Pipera 2,0 15,000
lemnului,
Mase plastice, pulberi textile,
10 Obor 3,5 13,000 chimice, transporturi,combustie
industriala, turnatorie
TOTAL 44,0 348,000
9
Observatie: in prezent, o parte din aceste intreprinderi au o activitate economica redusa, sau
oprita temporar, dar raman in continuare surse potential poluante; in cadrul acestor platforme au
aparut in ultimii ani si numeroase firme mici, cu profiluri extrem de variate, care aduc si ele un aport
la potentialul poluant.
TRAFICUL AUTO
Poluarea aerului cauzata de traficul auto este un amestec de cateva sute de compusi diferiti.
Au fost evidentiati in urma unor studii recente peste 150 de compusi si grupuri de compusi.
Masurarea tuturor acestor poluanti este imposibila si de aceea, evidentierea se concentreaza
numai pe acei poluanti care au cel mai larg impact asupra sanatatii umane sau care sunt considerati
buni indicatori.
Acesti poluanti, care sunt urmariti in mod curent atunci cand se doreste evaluarea impactului
generat de traficul auto asupra calitatii aerului, sunt grupati in mai multe categorii :
• gazele anorganice : oxizii de azot, dioxidul de sulf, oxidul de carbon, ozonul
• pulberi : pulberi totale in suspensie, particule cu diametrul
aerodinamic mai mic de 10 µm sau decat 2,5 µm, fumul negru
• componente ale pulberilor : carbon elementar, hidrocarburi policiclice aromatice,
plumb.
• compusi organici volatili : benzen, butadiena.
Prin arderea completa a combustibililor in motoarele autovehiculelor, ar rezulta urmatoarele

substante principale:
- vapori de apa = 13 %
- bioxid de carbon = 13 %
- azot = 74 %
In realitate insa, tinand cont de caracterul incomplet al arderilor, in functie de calitatea

amestecului (coeficientul de dozaj), se mai formeaza CO si oxigen in cazul amestecurilor foarte
sarace.
Prin ardere rezulta totodata, in proportii reduse, oxizi de azot, hidrocarburi, produsi oxidanti,
oxizi de sulf, particule. Cu exceptia vaporilor de apa (azotul si oxigenul fiind principalele elemente
constituente ale aerului atmosferic), toate celelalte substante precizate mai sus sunt considerate emisii
poluante.
10
Asocierea directa intre poluarea aerului datorata traficului auto si sanatatea umana este foarte
dificil sa se stabileasca in termeni absoluti, datorita numarului mare de variabile. Oricum, este evident
impactul negativ al traficului asupra sanatatii umane, fapt pentru care Organizatia Mondiala a
Sanatatii (OMS), Comisia Europeana si majoritatea tarilor au stabilit o serie de standarde si
reglementari referitoare la calitatea aerului.
Arderea (combustia) benzinei sau a motorinei in motoarele autovehiculelor este generatoare
de emisia a peste 100 compusi chimici.
In urma a numeroase studii pe plan international s-a dovedit ca peste anumite nivele de
poluare apar efecte asupra sanatatii oamenilor expusi, dar pot fi afectate si persoanele de virsta foarte
redusa, cei care sufera de astm sau cu probleme cronice respiratorii sau cardiovasculare.
Nivelele de poluare a aerului datorate traficului auto sunt foarte variabile in timp si spatiu.
Impactul cel mai mare apare in zonele construite si cu artere de trafic supraaglomerate, unde
dispersia poluantilor este difcil de realizat.
Concentratiile poluantilor atmosferici sunt mai crescute in zonele cu artere de trafic strajuite
de cladiri inalte sub forma compacta, care impiedica dispersia.
La departare de arterele de trafic intens, poluarea aerului scade rapid si este destul de rar
semnalata in zonele suburbane sau rurale. Singura exceptie de la aceasta regula o face ozonul care
este diferit fata de ceilalti poluanti generati de traficul auto.
SANTIERE DE CONSTRUCTIE SI BETONIERE
- desi ponderea activitatilor de constructii a scazut foarte mult, aceste santiere si betoniere
ramin surse potentiale de poluare a aerului, in special cu pulberi.
CENTRALELE ELECTROTERMICE
- CET - urile reprezinta surse majore de poluare a aerului in zonele urbane, prin modul de
functionare cu combustibili lichizi ce au un continut ridicat de sulf, deversind in atmosfera importante
cantitati de SO2, NOx, CO, CO2, pulberi, fum, cenusa volanta;
- instalatiile de retinere a principalilor poluanti chimici, NOx si SO2 , pentru care au fost alese
variante constructive ce prevad dispersia prin cosuri inalte care realizeaza concentratii locale mai
reduse, dar amplifica efectele de poluare la distanta ; uzura si neetanseitatile unor cosuri determina
evacuarea gazelor la inaltimi intermediare cu efecte si asupra zonei invecinate.
11
SURSE DIFUZE DE COMBUSTIE
- numeroasele centrale termice uzinale, de cvartal sau de bloc, din care multe functioneaza pe
combustibil lichid sau solid, constituie o sursa de natura celei de la punctul precedent, lipsita insa, pe
linga instalatii de epurare, si de avantajul relativ al dispersiei prin cosuri inalte ; combustia este de
cele mai multe ori incompleta datorita neautomatizarii arderii, randamentului redus si unei
supravegheri precare si determina degajari de noxe deloc neglijabile care se disperseaza exact in
zonele de locuinte, intens populate, pe care aceste centrale le deservesc ;
- combustia neautorizata, in aer liber a unor deseuri de tip menajer, cauciucuri uzate, mase
plastice, deseuri stradale in perimetrul urban, neintretinerea salubritatii domeniului public,
depozitarea inadecvata a reziduurilor industriale si a deseurilor menajere se constituie prin
cumul intr-o sursa globala de poluare permanenta cu pulberi organice, gaze nocive, fum,
funingine, mirosuri dezagreabile, aspecte sesizabile mai ales in conditii meteorologice
nefavorabile (ceata, calm atmosferic, inversiune termica).
2.1Schimbari climatice..Protocolul de la Kioto
Legea nr. 3/2001 pentru ratificarea Protocolului de la Kioto stabileste cadrul legal de control
si monitorizare a emisiilor de substante cu efect de sera. Anual, Agentia de Protectia Mediului
Bucuresti efectueaza inventarul surselor de emisii, unde sunt urmarite si emisiile de gaze cu efect de
sera.
2.2 Efectul de sera
Emisiile de monoxid de carbon provin in special din traficul rutier (aproximativ 90%), CET-
uri (5%) si industrie (4 %), pe cand emisiile de dioxid de carbon sunt specifice proceselor de
combustie, atat in centralele electrotermice cat si in instalatiile de ardere industriale (aprox 90% din
emisiile totale).
2.3 Deteriorarea stratului de ozon din stratosfera

Ordonanta de Urgenta nr 89/1999 privind regimul comercial si introducerea unor restrictii la
utilizarea hidrocarblurilor halogenate care distrug stratul de ozon este unul dintre rezultatele
eforturilor pe care Romania le depune in vederea transpunerii Acquis-ului de mediu in legislatia
noastra.
Constienti de rolul vital pe care stratul de ozon il joaca in existenta vietii pe Pamant, eforturile
pe care APM Bucuresti le depune in vederea reducerii emisiilor de substante ce distrug stratul de
12
ozon se axeaza in special pe inventarierea unitatilor ce detin substante tip CFC si urmarirea modului
de stocare si manevrare a acestora
2.4 Acidifierea. Emisii de substante acidifiante. Emisii anuale de SO2, NO si NO2 si NH3.
Principalele substante acidifiante evacuate in atmosfera, in Bucuresti, in anul 2004 (conform

inventarului de emisii realizat), au fost:
- SOx - 25452- tone
- NOx – 14173 tone
Din care :
NO2 (tone) SO2 (tone)
Total CET-uri 10519 25232
Total RADET 1968 22
Rest industrie 197 198
Total trafic rutier 1179 X
Total General 14173 25452
In urma calculelor efectuate, s-a constatat ca in Bucuresti principalele surse de emisii raman
CET-urile si traficul rutier. Sintetizand pe indicatori se constata urmatoarele :
Pentru NO2, emisiile cele mai mari le inregistram in dreptul CET - urilor (74.21%) si a
traficului rutier (8%).
Emisiile de SO2 au provenit in anul 2004 intr-o proportie foarte mare de la CET-uri (peste 95
% ), .
In figura 2.1 a sunt prezentate concentratiile medii anuale de NO2 rezultate in urma modelarii
effectuate in anul 2001, cand s-a facut evaluarea preliminara a calitatii aerului pentru aglomerarea
Bucuresti. Tot in urma modelarii (figura 2.1 b) s-a realizat harta izoconcentratiilor de NO2 pentru a
18-a valoare maxima orara (folosita ca referinta de catre directivele UE de calitate a aerului).
13
Figura 2.1 a - Concentratiile medii anuale de NO2
Figura 2.1 b- Harta celei de-a 18-a maxime orare de NO2
Raportandu-ne la limitele impuse de cerintele directivelor UE, se constata ca valoarea limita

este depasita in zona centrala a orasului, ata pentru media anuala (60 µg/mc fata de VL= 40 µg/mc )
cat si pentru cea de-a 18-a valoare maxima orara (250 µg/mc fata de VL=200 µg/mc)
14
In figura 2.2 a sunt prezentate concentratiile medii anuale de SO2 rezultate in urma
modelarii. Tot in urma modelarii (figura 2.2 b) s-a realizat harta izoconcentratiilor de SO2 pentru a 3-
a valoare maxima zilnica (folosita ca referinta de catre directivele UE de calitate a aerului).
Figura 2.2 a- Media anuala de SO2
Figura 2.2 b- A 3-a maxima zilnica de SO2
15
Raportandu-ne la limitele impuse de cerintele directivelor UE, se constata ca valoarea limita
este depasita in zona centrala a orasului, ata pentru media anuala pentru protectia ecosistemului (30
µg/mc fata de VL= 20 µg/mc ) cat si pentru cea de-a 3-a valoare maxima zilnica (doar pe o portiune
foarte mica)
2.4.1 Dioxidul de sulf (SO2)
Mediile anuale inregistrate la statiile de monitorizare pentru SO2 pe parcursul anului 2004
sunt prezentate in tabelul urmator :
Group: SO2
Date: 01.01.2004 01:00 - 31.12.2004 24:00
Report
Type: Medie anuala
350
CMA la 1 h +120 µg/m3 (prot sanatatii umane)
la 24 h 125 µg/m3 (prot sanatatii umane)
annual 20 µg/m3 (protectia ecosistemelor)
Cercul Mihai Drumul Lacul

Date Time Militar Bravu Titan Taberei Balotesti Magurele Morii Berceni
µg/m3 µg/m3 µg/m3 µg/m3 µg/m3 µg/m3 µg/m3 µg/m3
Maxima 222 385 225 277 358 314 359 374
Media 18 15 12 9 16 11 8 14
Nr.
Masuratori 7999 8578 8581 8111 7815 8518 8357 8204
Date disponibile[%] 91 98 98 92 89 97 95 93
1. Tabel privind numarul de depasiri inregistrate ale valorii limita orare pentru SO2
Statia Nr.masuratori Nr depasiri Nr. Depasiri ale
efectuate ale valorii valorii limita +
limita (350 marja toleranta
µg/m3) (500 µg/m3)
Cercul Militar 7999 0 0
Mihai Bravu 8578 1 0
Titan 8581 0 0
Drumul Taberei 8111 0 0
Balotesti 7815 1 0
Magurele 8518 0 0
Lacul Morii 8357 1 0
Berceni 8204 1 0
16
Valoarea media anuala-14,25 µg/m3
Pentru SO2 nu s-au semnalat probleme deosebite, valorile inregistrate incadrandu-se in anul 2004
sub valorile limta.
2.4.2 Dioxidul de azot (NO2)

Mediile anuale inregistrate la statiile de monitorizare pentru NO2 pe parcursul anului 2004
Group: NO2
Date: 01.01.2004 01:00 - 31.12.2004 24:00
Report
Type: Medie anuala
200
CMA la 1 h +100 µg/m3 (prot sanatatii umane)
annual 40 + 20 µg/m3 (protectia sanatatii umane)
annual 30 µg/m3 (protectia vegetatiei-NOx)

Maxima 1021 867 550 661 128 301 396 301
Media 88 81 44 52 10 23 40 33
Nr. Masuratori 8218 8458 8623 8441 8036 8369 8601 8107
In urma primului an de monitorizare, pentru NO2 a fost constatata depasirea nu numai a pragului
superior de evaluare (valoare a concentratiei care daca este depasita se impune monitorizare cu
aparatura automata) cat si a valorii limita (valoare a concentratiei care daca este depasita, atunci este
obligatorie intocmirea unui plan de actiune pentru reducerea concentratiilor).
Astfel, situatia cea mai proasta in ceea ce priveste poluarea atmosferica o inregistram in ceea
ce priveste pulberile PM 10 (praful)- situatie inregistrata in aproape toate punctele de monitorizare,
iar in zonele de monitorizare a traficului inregistram si frecvente depasiri ale valorilor limita in ceea
ce priveste dioxidul de azot. Putem exemplifica prin urmatorul tabel:
Tabel privind numarul de depasiri inregistrate ale valorii limita orare pentru NO2
µg/m3) (300 µg/m3)
Titan 8623 125 43
17
Balotesti 8036 0 0
Magurele 8369 17 1
Berceni 8107 22 1
Valoarea media anuala este 47.5 µg/m3
Pentru acest poluant este necesara alcatuirea unor planuri de actiune pentru reducerea concentratiilor
in zonele de trafic
In afara de datele furnizate de reteaua proprie de monitorizare, informatii importante am

obtinut de la Directia de Sanatate Publica- Laboratorul Chimia Mediului Inconjurator din
cadrul laboratorului de toxicologie . Acest colectiv s-a ocupat de studierea prin determinari fizico-
chimice a poluari aerului si apelor in municipiul Bucuresti.
Poluarea aerului in Municipiul Bucuresti este urmarita prin urmatoarele tipuri de determinari
de noxe :
1- determinari in puncte fixe de recolta
2- determinari in intersectii
3- determinari de pulberi sedimentabile
4- determinari la cererea agentilor economici pentru obtinerea autorizatiei de mediu sau ca
urmare a unor reclamatii.
Toate determinarile de noxe facute de catre DSP se fac conform STAS-ului de calitate a
aerului din zonele protejate, nr.12574/1987.
In anul 2004 au functionat 4 puncte fixe de supraveghere a calitatii aerului din Municipiul
Bucuresti , puncte in care s-au recoltat si analizat urmatoarele noxe :
- POLICOLOR : pulberi in suspensie ; SO2 ; NH3 ;HCl; Pb;

- ROMAERO : pulberi in suspensie ; SO2 ; NO ; NH3 ;HCl; Pb;
- SINTOFARM : pulberi in suspensie ; SO2 ; NH3 ;HCl; Pb;
- ACUMULATORUL : pulberi in suspensie ; SO2 ; NO2; Pb .
In primele 3 puncte fixe functioneaza pompe vechi care recolteaza continuu 24 ore / zi
totalizand 20-25 m3 aer / 24 ore .
La Acumulatorul este montata , din anul 2000 , o pompa nou achizitionata care
functioneaza doar de 6 ori cate 45 minute in 24 ore , totalizand un volum maxim de 5,4 m3 aer in 24
ore .In anul 2004 s-au prelevat si analizat 3170 probe aer in aceste patru puncte fixe de recolta.
18
Dioxidul de sulf a fost recoltat in toate cele 4 puncte fixe si variatia concentratiei sale in
perioada 2000-2004 este prezentata in tabelul nr 1.
Concentratia maxima admisa (CMA ) pentru SO2 , pentru probe medii zilnice este de
0,250 mg/m3 aer . (referirea se face la Ord 12574 / 87)
TABEL NR1 – VARIATIA CONCENTRATIEI DIOXIDULUI DE SULF , IN MG /M3 AER

PE ZONE , IN PERIOADA 2000-2004.
PUNCT FIX 2000 2001 2002 2003 2004

POLICOLOR
-concentratia medie 0,008 0,007 0,005 0,004 0,003

-concentratia maxima 0,012 0,012 0,008 0,010 0,006
-frecventa depasirilor 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
ROMAERO
SINTOFARM
ACUMULATORUL
Studind tabelul de mai sus putem spune ca SO2 nu reprezinta un factor de poluare in
Municipiul Bucuresti , in ultimii 5 ani .
Dioxidul de azot este prelevat si analizat doar in punctele fixe Romaero si Acumulatorul .
Concentratia maxima admisa pentru probe medii zilnice este de 0,100 mg/m3 aer. (referirea se face
la Ord 12574 / 87)
TABEL NR 2 – VARIATIA CONCENTRATIEI DIOXIDULUI DE AZOT, IN MG /M3 AER.
PUNCT FIX 2000 2001 2002 2003 2004

ROMAERO

ACUMULATORUL
19
Se remarca faptul ca in zona Romaero , NO2 nu prezinta nici o depasire a CMA-ului in ultimii 5
ani . Pentru zona Acumulatorul , NO2 a reprezentat un poluant major pana in anul 2001 . De atunci
nu s-a mai inregistrat nici o depasire a CMA-ului pentru NO2 nici la Acumulatorul .
2.5 Metale grele si poluanti organici persistenti

Mediile anuale inregistrate la statiile de monitorizare pentru Pb pe parcursul anului 2004 sunt
prezentate in tabelul urmator :
Group: Pb
Date: 01.01.2004 00:00 - 31.12.2004 24:00
Report
Type: Medie anuala
la
CMA annual 0.5+0.5 µg/m3 (prot sanatatii umane)

Maxima 1.3 1.2973 1.4958 1.241 0.5963 1.2051 1.1787 1.5041
Media 0.21888 0.2183 0.27318 0.14018 0.06739 0.14747 0.13851 0.18388
Nr. Masuratori * 241 * 246 287 282 * 126 * 269 286 276
Date disponibile[%] * 65.7 * 67.0 78.2 76.8 * 34.3 * 73.3 77.9 75.2
Din datele inregistrate in primul an de monitorizare, se constata ca mediile anuale calculate in statiile
de monitorizare nu depasesc valoarea limita anuala
In figura 2.3 este prezentata harta izoconcentratiilor de Pb (medie anuala) , asa cum a reiesit
in urma modelarii
20
Figura 2.3
Datele privind determinarile DSP Bucuresti privind concentratiile de Pb din atmosfera sunt
prezentate in cele ce urmeaza:
In tabelul nr. 3 este prezentata evolutia concentratiilor de Pb in atmosfera in perioada 1999-
2004.
TABEL NR 3 – VARIATIA CONCENTRATIEI PLUMBULUI, IN MG /M3 AER PE

ZONE , IN PERIOADA 2000-2004
PUNCT FIX 2000 2001 2002 2003 2004

POLICOLOR
-concentratia medie 0,00049 0,00052 - 0,00020 0,00017

-concentratia maxima 0,00201 0,00203 - 0,00081 0,00079
-frecventa depasirilor 14,56 18,18 - 3,70 3,45
ROMAERO
-frecventa depasirilor 5,94 16 - 6,14 4,05
SINTOFARM
21
ACUMULATORUL
Din acest tabel rezulta ca zona ACUMULATORUL isi mentine pe toata perioada
studiata locul 1 in ceea ce priveste poluarea cu plumb cu cele mai mari valori gasite si cu
cele mai multe depasiri ale C.M.A-ului.
Se remarca o usoara scadere a poluarii cu plumb in 2004 fata de 2003 in toate cele patru
puncte fixe studiate .
2.5.2 Emisiile de poluanti organici persistenti (POP)

In Bucuresti, in anul 2004, au fost emise urmatoarele cantitati de POP :
Dioxina- 13.99 g
Emisiile atat de mici de dioxina se datoreaza in primul rand faptului ca in Bucuresti nu exista
incineratoare de capacitate mare (RADET- Statia de Incinerare Deseuri menajere Militari +
incineratoare deseuri spitalitecesti- la spitale). Principala metoda de eliminare a deseurilor
nereciclabile ramane depozitarea la groapa orasaneasca.
2.6 Ozonul troposferic

In anul 2004, A.R.P.M. Bucuresti a efectuat determinari privind ozonul troposferic in punctele
de monitorizare existente astfel :
Group: OZON
Date: 01.01.2004 01:00 - 31.12.2004 24:00
Report
Type: Medie anuala
CMA la 8 h 120 µg/m3 (prot sanatatii umane)

Maxima 107 123 178 124 596 149 167 144
Media 28 36 52 38 60 52 50 52
Nr. Masuratori 64992 69256 69664 61500 67912 68464 68988 68376
22
Depasirile valorii tinta pentru ozon (valoare ce trebuie atinsa in anul 2010) s-au inregistrat in
special in perioada de vara, insa nu a fost depasit pragul de informare (180 µg/m3 ) sau pragul de
alerta (240 µg/m3 )
2.8 Poluarea cu pulberi in suspensie si pulberi sedimentabile.

Nivelul concentratiilor acestui poluant este foarte usor influentabil de mai multi factori:
emisiile rezultate din industrie si trafic, conditiile meteo, gradul de curatenie al strazilor, nivelul
traficului auto inregistrat in zona, etc.
Mediile anuale inregistrate la statiile de monitorizare pentru PM10 pe parcursul anului 2004
Group: PM10
Date: 01.01.2004 00:00 - 31.12.2004 24:00
Report
Type: Medie anuala
CMA la 24 h 50+25 µg/m3 (prot sanatatii umane)
annual 40+20 µg/m3 (prot sanatatii umane)

Maxima 1821.8 219.6 226.1 267.4 470.3 296.4 199.1 174
Media 75.56 75.37 58.37 55.58 41.44 51.53 53.2 47.68
Nr. Masuratori * 267 * 263 310 300 * 231 294 315 301
Date disponibile[%] * 72.8 * 71.7 84.5 81.7 * 62.9 80.1 85.8 82
Emisiile de Pulberi in suspensie, in anul 2004 au fost de 977 tone din care:
PM10 TSP
Total CET-uri + RADET 357 678.4
Rest industrie 14.41 168.01
Total trafic rutier 130.59 130.59
Total General 502 977
Tabel privind numarul de depasiri inregistrate ale valorii limita zilnice pentru PM 10
µg/m3) (75 µg/m3)
Titan 310 164 70
23
Balotesti 231 56 22
Magurele 294 114 49
Berceni 301 102 39
Media anuala pe Bucuresti -57,5 µg/m3
Desi situatia nu este critica, ci doar ingrijoratoare in ceea ce priveste poluarea cu pulberi in
suspensie, exista cateva masuri care, aplicate pot reduce concentratiile de pulberi:
- Refacerea patului carosabil si a imbracamintii asfaltice pe toate arterele cu trafic intens,
precum si intretinerea permanenta a acestora;
- Exigenta privind starea tehnica a autovehiculelor trebuie crescuta la inspectiile tehnice,
intrucat parcul auto existent este in mare parte necorespunzator din punct de vedere al
emisiilor de noxe
- Intretinerea corespunzatoare a spatiilor verzi si a plantatiilor de aliniament, cunoscut fiind
rolul de perdea de protectie pe care acestea il joaca.
- O mai buna salubrizare a orasului, atat a arterelor de circulatie cat si eliminarea depozitelor
necontrolate de deseuri.
In figura 2.4 a sunt reprezentate grafic concentratiile medii anuale de PM10 rezultate in urma
modelarii, iar in figura 2.4 b concentratiile pentru cea de-a 35-a valoare maxima calculata pentru
timp de mediere de 24 h -PM10.
Dupa cum se observa, valorile calculate indica depasirea Valorilor Limita si chiar a valorii
limita + marja de toleranta (VL= 50 µg/mc, MT=50% din VL) pentru valorile medii zilnice (a 35-a
valoare maxima). Aceste depasiri se inregistreaza in zona de nord-vest a orasului , unde se
inregistreaza emisii in special de la unitatile producatoare de ceramica si betoniere, dar si in zona est-
centrala a orasului.
24
Figura 2.4 a- media anuala de PM 10
Figura 2.4 b – a 35-a valoare maxima de PM10 (24 h)
25
Si DSP a efectuat masuratori privind poluarea cu pulberi in suspensie. Datele centralizate de
ei sunt prezentate in cele ce urmeaza :
TABEL NR 4 – Variatia concentratiei pulberilor in suspensie mg /m3 aer , pe zone , in perioada 2000-
2004
PUNCT FIX 2000 2001 2002 2003 2004
POLICOLOR
- frecventa depasiri % 13,71 15,51 8,62 7,56 8,03
ROMAERO
SINTOFARM
ACUMULATORUL 0,140 0,147 0,135 0,134 0,141

- frecventa depasiri %
Remarcam din acest tabel ca atat valorile medii cat si cele maxime sunt in 2004 foarte
apropiate de cele din 2003 si mai scazute decat din 2002. .
Frecventa depasirilor C.M.A.-ului a crescut usor in 2004 fata de 2003.
Din cei cinci ani prezentati in tabel ,cele mai mari valori se regasesc in anul 2001 si cele mai mici in
2003.
30
25
20 Policolor
15 Romaero
10 Sintofarm
5 Acumulator
0
2000 2001 2002 2003 2004
26
Figura nr 1 prezinta variatia frecventei depasirii CMA –ului pentru pulberi in suspensie in timp
( 2000-2004 ) si spatiu ( cele 4 puncte fixe de recolta ) si sustine comentariile anterioare
TABELUL NR 5 – prezinta datele referitoare la poluarea in unele intersectii din Municipiul

Bucuresti in perioada 2000-2004.
Poluantul Valoarea maxima Locul prelevarii probelor Numar probe ce Depasiri

mg/m3 aer gasita depasesc CMA (pe % (pe an )
an )
2000
Pulberi in 0,889 Sect 3 – P-ta Unirii 15 88,24
suspensie
Monoxid de 10,51 Sect 3- P-ta Unirii 14 82,35
carbon
Aldehide 0,097 Sect 1- P-ta Romana 16 94,12
totale Sect.4-Big Berceni
Plumb 0,00549 Sect 4-- Big Berceni si 6 100,00
Brancoveanu cu Drumul
Gazarului
2001
Pulberi in 0,833 Sect 3 – Piata Unirii 12 66,67
suspensie
Monoxid de 10,48 Sect 3- Piata Unirii 13 72,22
carbon
Aldehide 0,098 Sect 5 – Calea Rahovei cu 17 94,44
totale Soldat Croitoru
Plumb 0,00093 Sect 4 – Sos Oltenitei cu 2 33,33

Sos Borzesti
2002
Pulberi in 0,833 Sect 5 – Calea Rahovei cu 13 72,22
suspensie Soldat Croitoru
Monoxid de 9,68 Sect 1- P-ta Romana 17 94,44
carbon
Aldehide 0,104 Sect.1-P-ta Dorobanti 17 94,44
totale Sect 5 – Calea Rahovei cu
Soldat Croitoru
2003
Pulberi in 0,909 - Sect 6 –Betoniera Drumul 14 77,78
suspensie Taberei
Monoxid de 11,26 Sect 1- Piata Romana 9 (592/2002) 50
carbon 18 (12574/1987) 100
Plumb 0,00116 Sect 6 – Piata Moghioros 13 72,22
27
Aldehide 0,138 Sect 6 –Betoniera Drumul 18 100
totale Taberei
2004
Pulberi in 0,951 Sect 6 –Betoniera Drumul 16 88,88
suspensie Taberei
Monoxid de 15,79 Sect 1 – Piata Romana 18
carbon 100
Aldehide 0,169 Sect 1 – Piata Romana 18 100
totale
Plumb 0,00187 Sect 1 – Piata Romana 16 88,88
In tabelul de mai sus nu au fost inclusi SO2 si NO2 deoarece in perioada 2000-2004 nu s-a
inregistrat nici o depasire a valorii maxime admise pentru acesti poluanti .
Se remarca faptul ca in perioada 2000-2004 atat valorile maxime gasite , cat si procentele
depasirilor CMA-urilor,au crescut constant la toate noxele determinate, valorile gasite in 2004
atingand cote alarmante.
2.9 Evolutia calitatii aerului in ultimii ani a fost prezentata pentru fiecare indicator in parte.
28
Capitolul 3 –APA
3.2 Starea Apelor de Suprafata
Principala sursa de poluare o constituie activitatea industriala in urma careia, datorita in

special deficientelor de functionare a instalatiilor de preepurare, sunt deversate in emisarii naturali,
odata cu apele uzate si o mare diversitate de noxe chimice. Aceste noxe sunt de natura anorganica
si/sau organica si polueaza, dupa caz, fie apele de suprafata prin restitutie directa, fie prin intermediul
retelei de canalizare urbana care nu dispune inca de o statie de epurare finala, astfel incat o parte din
cursurile de apa ale teritoriului prezinta indici de degradare calitativa.
Deasemenea, depozitele de deseuri industriale si menajere neamenajate corespunzator,
neautorizate si care pot fi intalnite in cateva locuri din teritoriu, constituie o sursa de poluare atat a
apelor de suprafata cu substante nocive si germeni patogeni antrenati de apele meteorice de siroire,
cat si a apelor subterane prin infiltrarea acestora in sol.
Aplicarea unor metode agrochimice necorespunzatoare, folosirea in exces a pesticidelor si
ingrasamintelor chimice genereaza aceleasi tipuri de efecte.
Monitorizarea calitatii apelor de suprafata cade in principal in sarcina Companiei Nationale
"Apele Romane", care este institutia responsabila de calitatea apelor de suprafata. In paralel, Agentia
Regionala de Protectie a Mediului Bucuresti efectueaza expertize fizico-chimice si biologice asupra
calitatii apelor de suprafata. Lunar sunt efectuate analize in 14 puncte din Bucuresti, 5 pe raul
Dambovita si 9 pe lacurile de pe raul Colentina.
In cadrul programului de supraveghere a calitatii apelor de suprafata, in perioada februarie -
octombrie 2005 s-au efectuat prelevari si analize fizico-chimice si biologice din urmatoarele puncte:
1. Rau Dambovita-Lacul Morii
2. Rau Dambovita-CET Grozavesti
3. Rau Dambovita-Pod Vitan
4. Rau Dambovita-Amonte Statie Glina
5. Rau Dambovita-Aval Statie Glina
6. Rau Colentina-Lacul Straulesti
7. Rau Colentina-Lacul Grivita
8. Rau Colentina-Lacul Baneasa
9. Rau Colentina-Lacul Herastrau
10. Rau Colentina-Lacul Floreasca
29
11. Rau Colentina-Lacul Tei
12. Rau Colentina-Lacul Plumbuita
13. Rau Colentina-Lacul Fundeni
14. Rau Colentina-Lacul Pantelimon I
S-au efectuat 3164 analize, din care 2264 analize fizico-chimice, respectiv 896 analize
biologice.
In conformitate cu Ordinul nr. 1146 din 27.03.2002 ,”Normativ privind obiectivele de referinta
pentru clasificarea calitatii apelor de suprafata”, indicatorii fizico-chimici determinati prezinta
urmatoarele incadrari pentru lunile:
Martie
Indicatori generali : ( cloruri, calciu, magneziu, reziduu fix, MTS, etc.) apa din toate
zonele a fost de calitatea I ;
Nutrientii
- NH4+– calitatea I doar Lacul Morii, in restul punctelor calitaea apei a fost de
categoriile IV si V ;
- NO2- – calitatea apei din toate punctele se incadreaza in categoria I-II ;
- NO3-2 - calitatea apei din toate punctele se incadreaza in categoria I-II ;
- PO4-3 - calitatea apei din aproximativ toate punctele se incadreaza in categoria I, cu
exceptia Lacului Fundeni care a fost de categoria II ;
Regimul de xigen
- O2 - calitatea apei din toate punctele se incadreaza in categoria I;
- CBO5 - calitatea apei din aproximativ toate punctele se incadreaza in categoria I-II,
cu exceptia punctului din aval Statia de Epurare Glina care se incadreaza in
categoria V de caliatte ;
- CCO-Mn - calitatea apei din aproximativ roate punctele se incadreaza in categoria I-
II, cu exceptia punctului din amonte Statia de Epurare Glina care se incadreaza in
categoria III de calitate.
Aprilie
Din punct de vedere fzico-chimic s-au inregistrat depasiri in punctele : Cet Grozavesti, Pod
Vitan si Aval Statia de Epurare Glina in special pentru indicatorii NH3 si CBO5, fapt ce confirma
posibilitatea evacuarii apelor uzate neepurate in rau.
Din punct de vedere biologic, probele recoltate din Raul Dambovita si lacurile din Bucuresti ,
se caracterizeaza printr-o varietate fito si zooplanctonica, cu exceptia sectiunii Rau Dambovita-Aval
30
Statie Epurare Glina unde biomasa fitoplanctonului depaseste limitele , ceea ce conduce la concluzia
ca in raul Dambovita, au fost deversate ape uzate neepurate corespunzator din punct de vedere
biologic.
Din punct de vedere saprobiologic probele de apa se incadreaza in general in categoria de
saprobitate β mezosaproba, cu exceptia punctului din aval Statia de epurare Glina care se incadreaza
in categoria α - β mezosaproba.
Mai
Grupa oxigenului
O2 – in toate punctele probele de apa s-au incadrat in categoria I ;
CBO5 - …………………………………………………………II si III ;
CCO – Mn ………………………………………………………I.
Nutrienti
NH3 – toate probele s-au incadrat in categoria V de calitate;
NO2 si NO3 - toate probele s-au incadrat in categoria I de calitate
Indicatorii generali de salinitate
Toate probele s-au in cadrat in categoria I –II de caltate.
Din punct de vedere biologic toate probele de apa de suprafata monitorizate au evidentiat
faptul ca biomasele, din punct de vedere saprobic, au fost de tip B mezosaprob, apele incadrandu-se
in limitele unei curatenii relativ bune.
IUNIE
Grupa oxigenului
O2 – in toate punctele probele de apa s-au incadrat in categoria II ;
CBO5 - …………………………………………………………II si III ;
CCO – Mn ………………………………………………………II.
Nutrienti
NH3 – toate probele s-au incadrat in categoria V de calitate;
NO2 si NO3 - aproximativ toate probele s-au incadrat in categoria I de calitate, cu exceptia
Lacului Baneasa de caegoria II.
Indicatorii generali de salinitate
Toate probele s-au in cadrat in categoria I –II de caltate.
31
Din punct de vedere biologic toate probele de apa de suprafata monitorizate au evidentiat
faptul ca biomasele, din punct de vedere saprobic, au fost de tip B mezosaprob, apele incadrandu-se
in limitele unei curatenii relativ bune.
Iulie
Grupa oxigenului
CBO5 – majoritatea punctelor s-au incadarat in categoria II si III iar punctul din aval Statie
Glina corespunde categorei a-V- a de calitate;
CCO – Mn - toate punctele s-au incadrat in categoria a II a.
Nutrienti :
- amoniu
- Lacurile Straulesti, Grivita, Floreasca, Baneasa si Herastrau corespund categoriei I de calitate;
- Lacul Tei corespunde categoriei II de calitate iar lacurile Plumbuita, Fundeni si Pantelimon I se
incadreaza in domeniului II – III de calitate. Toate probele recoltate din Riul Dimbovita se se
incadreaza in domeniul I – II de calitate.
- azotiti –
- valorile determinate se incadreaza in domeniul de calitate I-II cu exceptia lacului
Herastrau care se incadreaza in categoria III de calitate.
- Raul Dimbovita - calitatea apei din Lacul Morii, Cet Grozavesti si Pod Vitan se
incadreaza in domeniul III- IV iar in punctul din aval Statia de epurare Glina, valoarea
inregistrata depaseste limita corespunzatoare categoriei V de calitate.
- azotati –lacurile se incadreaza in domeniul I – II de calitate . In cazul Riului Dimbovita,
in toate punctele de recoltare valorile depasesc limita corespunzatoare categoriei V de
calitate.
- ortofosfati/fosfor - in general, valorile inregistrate se incadreaza in clasa a II-a pentru
lacurile: Pantelimon I, Fundeni, Plumbuita, Tei si Floreasca iar pentru celelalte lacuri
domeniul calitate este III – IV. Valorile inrgistrate pentru probele recoltate din riul
Dimbovita se incadreaza in domeniul II de calitate.
Indicatorii de salinitate – Toate puncele s-au incadrat in znele I-II de caliate.
32
Din punct de vedere Saprobiologic, atat fitoplanctonul cat si zooplanctonul este
compus predominant din specii de tip beta-mezosaprob, probele avand un grad de curatenie
cuprins intre 72% in sectiunea Amonte Glina si 88% zona Cet Grozavesti, exceptie facand
zona Aval Glina unde valoarea de 59% determina o incadrare in categoria de saprobitate ά-
β-mezosaproba.
Probele recoltate din Raul Colentina, din punct de vedere al parametrului “grad de
curatenie”, au fost inregistrate valori cuprinse intre 69% (Lac Plumbuita) si 83% (Lacurile
Straulesti, Floreasca si Tei ) corespunzatoare categoriei de saprobitate β –mezosaproba.
Septembrie
Grupa oxigenului
CBO5 – majoritatea punctelor s-au incadarat in categoria I si II iar punctul din aval Statie
CCO – Mn - aproximativ toate punctele s-au incadrat in categoria a II a, cu exceptia
punctului aval Statia de Epurare Glina care s-a incadrat in categoria a IIIa.
Nutrienti :
- amoniu
amoniu – doar o singura proba prezinta o valoare corespunzatoare categoriei I de calitate:
Rau Dambovita - Lacul Morii; valorile inregistrate in cazul lacurilor: Floreasca,
Pantelimon I si a raului Dambovita - Pod Vitan categoriei a IV-a de calitate. Pentru
celelalte sectiuni de control probele recoltate prezinta valori >1,5 mg N/l, corespunzand
categoriei a V-a de calitate.
- azotiti - valorile determinate se incadreaza in domeniul de calitate I-II.
- azotati – valorile inregistrate in cazul probelor recoltate se incadreaza in domeniul I – II
de calitate.
- ortofosfati/fosfor -valorile inregistrate se incadreaza in clasa I de calitate pentru lacuri cu
exceptia lacurilor Fundeni si Pantelimon pentru care valorile determinate se incadreaza in
clasa a II-a de calitate.
Ioni generali, salinitate
Valorile obtinute se incadreaza in clasa I de calitate- valori de fond.
Octombrie
Grupa oxigenului
O2 – in toate punctele probele de apa s-au incadrat in categoria I;
CBO5 – majoritatea punctelor s-au incadarat in categoria I si II iar punctul din aval Statie
33
CCO – Mn - aproximativ toate punctele s-au incadrat in categoria a II a, cu exceptia
punctului aval Statia de Epurare Glina care s-a incadrat in categoria a IIIa.
Nutrienti :
- amoniu amoniu – doar Lacul Morii corespunde categoriei I de calitate. Valorile
inregistrate in cazul raului Dimbovita in punctele: Cet Grozavesti,
corespund categoriei II iar restul valorilor incadreaza probele in
categoria III – IV.
-azotiti - valorile determinate se incadreaza in domeniul de calitate I-II, cu exceptia
punctului de recoltare din aval Statie de epurare Glina unde valoarea corespunde
categoriei IV de caliate.
-azotati – valorile inregistrate in cazul probelor recoltate se incadreaza pentru raul
Dambovita in patru puncte de recoltare in domeniul II – III de calitate, iar pentru zona aval Statia de
epurare Glina si toate lacurile de pe raul Colentina, in domeniul III - IV de calitate.
- ortofosfati/fosfor -valorile inregistrate se incadreaza in domeniul II - III de calitate
pentru toate probele.
Indicele de salinitate : valorile corespund actegoriei I de caliate.
Din punct de vedere Saprobiologic, atat fitoplanctonul cat si zooplanctonul este
compus predominant din specii de tip beta-mezosaprob, probele avand un grad de curatenie
cuprins intre 72% in sectiunea Amonte Glina si 88% zona Cet Grozavesti, exceptie facand
zona Aval Glina unde valoarea de 59% determina o incadrare in categoria de saprobitate ά-
β-mezosaproba.
In functie de conditiile fizico - geografice si de troficitate, la probele recoltate din Raul
Colentina, pentru parametrul “grad de curatenie”, au fost inregistrate valori cuprinse intre
70% (Lacul Tei) si 86% (Lacul Straulesti ) corespunzatoare categoriei de saprobitate β –
mezosaproba.
Comparand situatia apelor de suprafata in anul 2004 cu cea a anului 2003 se constata aceleasi
depasiri ale indicatorilor CBO5, fosfor, in special in perioada de vara. Pentru sectiunea Aval statie
epurare Glina s-a regasit situatia anului anterior, apa fiind de calitate a III-a spre degradata pentru o
serie de indicatori: OD, CBO5, detergenti, amoniu. Aceasta situatie este generata de slaba epurare a
apelor uzate provenite din canalizarea Mun. Bucuresti, care ulterior sunt deversate in apele Raului
Dambovita.
Analiza biologica a relevat in anul 2004 ca si anul 2003 existenta unor biocenoze in general de tip
mezosaprob echilibrate .Tendintele de înflorire apar in cursul lunilor de vara inregistrandu-se o
34
crestere a ponderii Diatomeelor, Cyanophiceelor, Chlorophyceelor, Cryptophyta in functie de
conditiile trofice existente la momentul recoltarii.
Asa cum am precizat mai inainte, monitorizarea calitatii apelor de suprafata este atributia
CNAR. Datele de monitorizare pentru anul trecut sunt prezentate in cele ce urmeaza:
In cadrul Sistemului National de Supraveghere a Calitatii Apelor, pentru bazinele hidrografice

ARGES, IALOMITA si MOSTISTEA, S.G.A. Ilfov – Bucuresti monitorizeaza calitatea apelor in
cadrul subsistemelor (cod A2):
Pe teritoriul Municipiului Bucuresti:
- Lacuri naturale si artificiale:
8 sectiuni de ord.I
raul Colentina – ac.Herastrau – Bucuresti
raul Colentina – ac.Tei - Bucuresti
raul Dambovita – lacul Morii (intrare, mijl., iesire)-Buc
raul Dambovita – bief Grozavesti - Bucuresti
raul Dambovita – bief Opereta - Bucuresti
raul Dambovita – bief Timpuri Noi - Bucuresti
raul Dambovita – bief Vitan - Bucuresti
raul Dambovita – bief NH Popesti – Bucuresti
7 sectiuni de ord.II :
Colentina – ac.Straulesti – Bucuresti
Colentina – ac.Grivita – Bucuresti
Colentina – ac.Baneasa – Bucuresti
Colentina – ac.Floreasca – Bucuresti
Colentina – ac.Plumbuita – Bucuresti
Colentina – ac.Fundeni – Bucuresti
Colentina – ac.Pantelimon I – Bucuresti
BAZINUL HIDROGRAFIC ARGES
Calitatea apei acumularilor de pe RAUL COLENTINA
Recoltarile s-au facut in 16 sectiuni (5 de ordinul I), corespunzatoare acumularilor de pe acest

curs de apa.
Valorile medii anuale determinate pentru pH s-au inscris in domeniul 8,1 – 8,5.
Oxigenul dizolvat corespunde clasei I de calitate, in majoritatea sectiunilor a aparut o
suprasaturatie in campaniile lunii martie, cu valori foarte mari pentru oxigen.
Substanta organica, (exprimata prin CBO5 , CCO-Mn si CCO-Cr) - (pentru sectiunile de
ord.I) s-au inregistrat valori ce incadreaza sectiunile Cernica si Pantelimon II in clasa V de calitate,
valori mai ridicate s-au inregistrat pentru CBO5 in sectiunile Buftea si Herastrau ( clasa IV), restul
indicatorilor din aceasta categorie incadrandu-se in limitele clasei III de calitate, inregistrandu-se
valori mai ridicate la debutul toamnei (campania lunii septembrie). Pentru sectiunile de ordinul II-
acesti indicatori s-au incadrat in general in clasa a III-a de calitate cu exceptia CBO5 cu valori de
clasa IV pentru acumularile Baneasa, Floreasca si Plumbuita.
Reziduul fix si ceilalti indicatori ai regimului de mineralizare au avut valori ce se inscriu in
limitele prevazuta pentru clasa I si II de calitate, Mn inregistreaza variatii in sectiuni diferite de la
clasa III-V, Fe ia valori de clasa III in acumularea Tei, iar Na in acumularile Buftea, Pantelimon I,II,
35
Cernica. In general putem incadra acumularile de pe valea Colentina, la categoria gradului de
mineralizare in clasa II- III de calitate.
Amoniul (N-NH4+) corespunde clasei II-III de calitate, cu exceptia acumularilor Tei si
Buciumeni- cu valori corespunzatoare clasei IV si Buftea, Mogosoaia si Chitila –clasei V de calitate.
Azotul total - N : in majoritatea acumilarilor se incadreaza in clasa II de calitate, cu exceptia
acumularilor Buftea, Ciocanesti, Straulesti- clasa III, si Pantelimon II si Cernica – cu valori medii in
limitele clasei IV.
Fosfor total (P): determinat are valori corespunzatoare claselor III si IV, mai putin
acumularile Pantelimon si Cernica cu valori mai ridicate, depasind limitele clasei IV.
Din categoria micropoluantilor organici, fenolii au inregistrat valori de clasaIII-IV, in
acumularea Buftea depasind limitele ultimei clase.
Analizele biologice au pus in evidenta in apa raului Colentina componenta fitoplanctonica

diatomea in majoritatea acumularilor, in Pantelimon II si Plumbuita insa dominant grupul algelor
albastre-verzi-cyanophyta iar in Buftea algele verzi-Chlorophyta. Stadiu trofic al acestor
acumulari, in functie de biomasa fitoplanctonica este in general oligotrof- pentru acumularile din
amonte de pe valea Colentinei, iar celelalte intra in categoria mezotrof-eutrofe. Din punct de vedere
al valorii medii a fosforului total- ca indicator al procesului de eutrofizare, toate acumularile se
incadreaza in categoria - hipertrof.
Componentele zooplanctonice copepoda preponderent prezenta,specii din grupa ciliatelor
si Chironomidelor.
Analiza microbiologica efectuata s-a referit la dozarea bacteriilor coliforme

TOTALE.Pentru acumularile de ordinul II, majoritatea sectiunilor s-au incadrat din punct de vedere
microbiologic in clasa IV de calitate, cu exceptia acumularii Fundeni- clasa II- insa cu precizarea ca
s-a facut o singura determinare in luna martie, Baneasa- clasa III, iar Plumbuita cu o incarcare
bacteriana foarte mare in luna iunie- clasa V.
Calitatea apei acumularilor de pe RAUL DAMBOVITA
Recoltarile s-au facut in 6 sectiuni (de ord.I – lacul Morii si 5 biefuri), corespunzatoare
acumularilor de pe acest curs de apa. Probele recoltate din Lacul Morii au cuprins punctele de intrare,
mijloc lac si descarcare lac (la stavilar).
Lacul Morii- valorile medii anuale determinate pentru indicatorii monitorizati, in general, au
corespuns claselor I-II de calitate, cu exceptia indicatorilor din categoria regimului de oxigen ce
indica incarcarea apei cu substante oxidabile (CBO5, CCO-Cr, CCO-Mn)- ale caror valori au depasit
pe medie clasa II de calitate. Valori mai crescute s-au inregistrat la mangan total, zinc- clasa III-a iar
din categoria micropoluantilor organici, fenoli au inregistrat valori de clasa V, mai ridicate in
campaniile lunii septembrie pentru toate sectiunile de recoltare.
Analizele biologice au pus in evidenta in apa raului Dambovita componenta fitoplanctonica
diatomea, in proportie de majoritara, incadrarea biologica fiind pentru lac fiind eutrof din punct de
vedere al biomasei fitoplanctonice, in timp ce fosforul total si azotul mineral total incadreaza lacul in
categoria lacurilor hipertrofe.
Analiza microbiologica efectuata s-a referit la dozarea bacteriilor coliforme TOTALE .
Pentru Lacul Morii, numarul probabil de exemplare numarate la 100 cm3 s-a incadrat in clasa III-a de
calitate cu o medie anuala de 7390.
Pentru cele 5 biefuri monitorizate pe cursul Dambovitei, indicatorii de calitate au avut valori
de incadrare corespunzatoare claselor I si II de calitate cu unele exceptii: fenoli- clasa V-a in cazul
36
bief Grozavesti; Mn total clasa III, fenoli- clasa IV pentru bief Opereta; bief Timpuri Noi depasirea
limitelor clasei II de calitate se inregistreaza la CBO5, Ptotal(IV), Mn total III, Zn (III) si de
asemenea fenoli cu valori foarte ridicate in lunile calde; aceleasi valori ridicate pentru fenoli se
inregistreaza si in cazul sectiunilor urmatoare bief Vitan si Popesti-Leordeni( IV).
Microbiologic- numarul de bacterii coliforme TOTALE determinat la 100 cm3 incadreaza in general
toate sectiunile in clasa III de calitate, cu valori mai ridicate inregistrate in timpul verii.
Din punct de vedere al componentei fotoplanctonice dominanta este grupa diatomeelor in toate
sectiunile, cu exceptia Biefului Popesti unde predomina Chlorophytele, cu o biomasa medie de 0.24 il
incadreaza in categoria oligotrof; in celelalte sectiuni valoarea biomasei fitoplanctonice variaza intre
3.1 ( Timpuri Noi) si 7.14 mg/l (Opereta); stadiu trofic mezotrof-eutrof.
Ape subterane freatice: un numar de 20 foraje reprezentative din reteaua nationala de observatie si
exploatare, amplasate astfel
o 4 – Baneasa - Bucuresti
o 2 – Domnesti – jud.Ilfov
o 2 – Bragadiru – jud.Ilfov
o 1 – Corbeanca – jud.Ilfov
o 3 – Cernica – jud.Ilfov
o 1 – Joita – jud Giurgiu
o 2 – Cartojani – jud Giurgiu
o 2 – Malu Spart – jud Giurgiu
o 1 – Contesti – jud Giurgiu
o 1 – Bolintin Deal – jud Giurgiu
o 1 – Darvari. – jud Giurgiu
Pentru monitorizarea calitatii apei acestui subsistem au fost efectuate 2 campanii de prelevare
probe, prima in aprilie, a doua in septembrie.
- Ape uzate: surse de poluare

46 in b.h.Arges
o AEROPORT INTERNATIONAL Otopeni (2 evac.) – Ilfov
o AGROMEC Ciorogarla – jud.Ilfov
o AGROMEC Stefanesti – jud.Ilfov
o AGROPOL - Bucuresti
o Ad.Nationala a Rezervelor Statului – Bucuresti
o IMPRESS Buftea – jud.Ilfov
o APA NOVA (3 evac ape uz in r.Dambovita) – jud.Ilfov
o APA NOVA –ST.TRATARE ARCUDA (2evacuari)-
jud.Giurgiu
o APA NOVA –ST.TRATARE ROSU – jud.Ilfov
o ARTECA Jilava – jud.Ilfov
o AVICOLA Crevedia – jud.Dambovita
o BERE BAUTURI Popesti Leordeni – jud.Ilfov
o CET PROGRESUL - Bucuresti
o CET SUD (cu 4 evacuari) - Bucuresti
37
o SC CHIAJNA + ILF MILITARI - Bucuresti
o SICOMED - Bucuresti
o COMAICO – jud.Ilfov
o CONSERVE Buftea – jud.Ilfov
o CORUC Otopeni – jud.Ilfov
o DANUBIANA (cu 2 evacuari) – jud.Ilfov
o E.G.C. BUFTEA – jud.Ilfov
o G.I.P. INSTAL – – jud.Ilfov
o SC GLINA SA – jud.Ilfov
o SC GLINCARN SA – jud.Ilfov
o I.C.L.F. Vidra – jud.Ilfov
o I.F.I.N. Magurele – jud.Ilfov
o I.N.G.G.”ANA ASLAN”Otopeni – jud.Ilfov
o IRIDEX – Rampa de gunoi ecologica - Bucuresti
o LICEUL Dragomiresti Vale – jud.Ilfov
o PRIMARIA 1 DECEMBRIE – jud.Ilfov
o PRIMARIA BRAGADIRU + CORNETU – jud.Ilfov
o PRIMARIA BRANESTI – jud.Ilfov
o PRIMARIA MAGURELE – jud.Ilfov
o PRIMARIA OTOPENI –ev.ape uz.orasenesti – jud.Ilfov
o PRIMARIA OTOPENI – ev.ape pluviale – jud.Ilfov
o PROTAN - – jud.Ilfov
o REMAT SUD - Bucuresti
o SEMANATOAREA (SEMA PARC) - Bucuresti
o SOMIC Bragadiru – jud.Ilfov
o SOPREX BRAGADIRU – jud.Ilfov
o SPITAL Domnesti – jud.Ilfov
o UM 01961 Otopeni – jud.Ilfov
o UM 01966 Clinceni – jud.Ilfov
o VASCOFIL – jud.Ilfov
o VEGRAS Bragadiru – jud.Ilfov
o VISTO PRIMEX SRL Bragadiru - – jud.Ilfov
Din totalul acestor surse de poluare 20 sunt inregistrate pe teritoriul administrativ al
Municipiului Bucuresti, numarul lor incluzand si deversarile in caseta colectoare a raului Dambovita,
al carei traseu este in majoritate pe teritoriul Capitalei.
Analizele efectuate au pus in evidenta depasirea valorilor normate (reglementate sau impuse
de normativele tehnice specifice) pentru indicatorii CBO5, CCO-Cr, MTS, azot total, amoniu, fosfor
total, substante extractibile, detergenti si de asemenea o mare incarcare bacteriana, la majoritatea
surselor de poluare.
Monitorizarea substantelor periculoase, prioritare / prioritar periculoase se desfasoara in

conformitate cu prevederile H.G.118/2002, fiind in curs de implementare Ordinul 44/9 ian.2004
„pentru aprobarea Regulamentului privind realizarea monitoringului calitatii apelor pentru
substante prioritare / prioritar periculoase”.
38
Lacuri naturale si artificiale
In afara celor doua rauri importante care strabat capitala (Dambovita si Colentina), reteaua
hidrografica a Bucurestiului mai cuprinde si lacurile naturale si artificiale amenajate in teritoriu.
Aceste lacuri sunt alimentate cu apa de izvoare sau din retea si sunt urmatoarele :
Nr. Lacul Anul Suprafata Volum lac Lungime Sursa de

crt. (parcul) amenajarii lac (ha) (mil. Mc) lac alimentare
(km)
1 Cismigiu 1849 2.95 0.03 1.30 Retea
2 Carol 1906 2.00 0.02 0.90 Izvoare
3 National 1953 0.81 0.01 0.60 Izvoare
4 Tineretului 1960 13.50 0.27 3.50 Izvoare
5 Titan 1971 26.00 0.52 5.10 Izvoare
6 Dr. Taberei 1975 1.13 0.02 0.70 Izvoare
7 Morarilor Natural 1.12 0.04 0.60 Izvoare
8 Vergului Natural 2.20 0.05 1.00 Izvoare
9 I.O.R. Natural 0.50 0.02 0.50 Izvoare
Ca aspecte generale a acestor lacuri se desprind urmatoarele:

− luciul apei are vegetatia abundenta, plutitori, resturi menajere, etc.;
− desi aceste lacuri nu sunt amenajate pentru "imbaiere" lipsesc inscriptionarile "scaldatul
interzis" - ex. Lacul Herastrau, Morarilor, Tineretului etc., in zilele de sambata si
duminica cand afluenta in parc este maxima - s-au semnalat cazuri de imbaiere si "stat la
plaja" pe malul lacurilor;
− toate aceste aspecte denota neefectuarea lucrarilor de intretinere corespunzatoare a apei si
nesupravegherea acesteia de catre proprietari si administratori.
In afara de datele prezentate mai sus, date importante privind calitatea apelor de
suprafata si potabile, am obtinut de la DSP:
Pentru a fi buna de baut, apa de la sursa pana la paharul de pe masa consumatorilor din
Bucuresti, parcurge un drum bine stabilit, condus si supravegheat de catre producator-RGAB-(din
luna iunie 2000 aceasta devenind S.C. Apa Nova Bucuresti S.A.) .
Stabilirea calitatii apei potabile impune in primul rand analiza surselor de apa utilizate
- apa raului Dambovita ajunge la Statia de tratare Arcuda prin priza Brezoaiele si canalul
amenajat in aval pe o lungime de 18 km, capacitatea statiei fiind de 745.000 m3/zi;
39
- apa raului Arges este dirijata la priza Crivina printr-un baraj de 186 m lungime. De aici prin
2 canale (unul inchis si unul deschis) in lungime de 17,6 km apa bruta este adusa la statia de tratare
Rosu avand o capacitate de 520.000 m3/zi. Doua statii de pompare si doua conducte de refulare
suplimenteaza debitul raului Dambovita cu 1,5 m3/s pentru statia Arcuda.
- 5 apeducte de la Arcuda si 3 apeducte de la Rosu cu o lungime totala de 170 km conduc apa
potabila (1,4 milioane m3/zi) la cele 7 statii de pompare orasenesti, dintre care 5 dispun de rezervoare
de inmagazinare insumand circa 250.000 m3.
- reteaua de distributie din Bucuresti are o lungime de 2999,3 km iar presiunea in retea este
asigurata prin cele 38 statii de repompare si 267 statii de hidrofor.
Apa potabila provine deci in proportie 86% din surse de suprafata (1,3 milioane m3/zi) si
anume raurile Dambovita si Arges si numai 14% din surse subterane (180.000m3/zi).
Apa bruta din cele doua surse de suprafata Arges si Dambovita furnizata Apei Nova Bucuresti
SA (RGAB) de catre Regia Apele Romane nu corespunde intru totul STAS 4706/1988 categoria I-a
(pentru alimentarea cu apa in scop potabil). R.A.R. face eforturi notabile de mentinere a calitatii apei
brute in limitele prevazute de STAS 4706/1988, dar realitatile vietii depasesc aceste eforturi.
SC Apa Nova Bucuresti SA (RGAB) - furnizoarea apei potabile pentru locuitorii
Bucurestiului si agentii economici consumatori de apa potabila este totodata raspunzatoare si de
calitatea serviciilor oferite consumatorilor.
Eforturile acestei societati pentru asigurarea valorii calitative a apei potabile urmaresc 2
aspecte:
- unul legat de imbunatatirea proceselor de tratare a apei brute precum si extinderea fronturilor
de captare a apei subterane;
- celalalt legat de mentinerea calitatii apei potabile in reteaua de distributie pana la
consumator.
Monitorizarea calitatii apei de baut si riscurile legate de consumul de apa distribuita

populatiei Municipiului Bucuresti:
Situatia aprovizionarii cu apa
Gradul de asigurare a zonelor de protectie sanitara a surselor de apa
40
Sursele de suprafata si de adancime care asigura necesarul de apa potabila pentru orasul
Bucuresti au asigurate zonele de protectie sanitara conform reglementarilor Ord.536/1997 al MS si
HGR nr.101/1997 in mai mult de 95% din cazuri, astfel de lucrari fiind in curs de definitivare in
prezent si pentru fronturile subterane de la Arcuda, Ulmi si Bragadiru.
ACCESIBILITATEA POPULATIEI LA APA POTABILA
Trebuie evidentiat faptul ca 86,63% din locuitorii capitalei sunt conectati la sistemul public de
alimentare cu apa potabila a orasului prin una din modalitatile urmatoare: racord al imobilului la
reteaua de apa sau prezenta unei cismele in curtea locuintei.
Alimentarea cu apa de retea a orasului Bucuresti este continua, eventualele intreruperi
determinate de o serie de interventii in retea (in urma unor avarii sau pentru efectuarea unor lucrari de
reabilitare a acesteia), avand o durata medie de 3-4 ore.Ele sunt aduse din timp la cunostinta
populatiei si afecteaza in general zone restranse ale orasului.Intreruperi in alimentarea cu apa potabila
ce depasesc 24 de ore pot fi semnalate numai in timpul unor lucrari de curatare si dezinfectie a
conductelor, in astfel de situatii populatia fiind avertizata din timp prin mijloacele mass-media despre
data, durata intreruperii si zona afectata.
CALITATEA APEI POTABILE DISTRIBUITA POPULATIEI
In cursul anului 2004 s-a continuat urmarirea permanenta a calitatii apei potabile prin recoltari
efectuate la nivelul statiilor de pompare si punctelor fixe, conform Normelor metodologice pentru
supravegherea sanitara a calitatii apei de baut cuprinse in Ord.1193/1996 al MS.
Astfel, de la statiile de pompare (Nord, Sud, Grivita, Grozavesti si Drumul Taberei) s-au
recoltat 588 de probe de apa care au corespuns din punct de vedere chimic si bacteriologic normelor,
dupa cum se poate constata si din tabelul urmator:
TABELUL NR.1
Procentajul probelor necorespunzatoare chimic si bacteriologic recoltate de la statiile de pompare,
comparativ cu anii anteriori
ANUL NR.PROBE NECORESPUNZATOARE NECORESP.
RECOLTATE CHIMIC BACTERIOLOGIC
1999 1103 0,09% 0%

2000 1093 3,38% 0%
2001 991 0% 1,009%
2002 1051 0% 0%
41
2003 1119 0% 0%
2004 588 0% 0%
Referitor la CRL trebuie semnalat faptul ca in niciuna din probe acesta nu a fost absent,
in timp ce 18 probe (respectiv 3,06% din recoltarile efectuate la statiile de pompare), au avut
valori peste limita de 0,50 mg/l prevazuta de legislatia in vigoare dupa cum se poate constata si
din tabelul de mai jos:
TABELUL NR.2
Procentajul privind CRL in apa recoltata la statiile de pompare comparativ cu anii anteriori
ANUL CRL ABSENT CRL PESTE 0,50

mg/ l mg/ l
1999 0,27% 54,40%
2000 0% 48,95%
2001 0% 2,52%
2002 0% 25,02 %
2003 0% 58,80%
2004 0% 3,06%
In anul 2004 s-a continuat de asemenea supravegherea calitatii apei de retea prin recoltari
zilnice efectuate din cele 63 de puncte fixe, stabilite de comun acord cu reprezentantii SC APA
NOVA BUCURESTI SA, intre institutiile noastre mentinandu-se schimbul permanent de date privind
calitatea apei furnizata populatiei.Astfel, s-a recoltat un numar de 1862 probe de apa, 3 dintre acestea
(reprezentand 0,16%) fiind necorespunzatoare normelor in vigoare din punct de vedere chimic sau
bacteriologic si anume: intr-o proba Al a fost 0,30 mg/l fata de norma admisa de maxim 0,20 mg/l, iar
2 probe au prezentat o incarcatura bacteriana peste limitele prevazute, UFC fiind cuprins intre 21-
46/ml fata de maximum 20/ml, in timp ce CT si CF s-au situat la limita superioara admisa avand
valoarea de 1/100 ml fata de 0 – norma stabilita.S-au semnalat de asemenea si alte probe cu valori ale
unor indicatori chimici sau bacteriologici la limita superioara admisa; astfel, 1 proba a continut 0,01
mg Pb/l, in 4 probe Al a fost cuprins intre 0,19-0,20 mg/l, iar intr-o proba UFC a avut valoarea de
20/ml.
TABELUL NR.3
Procentajul probelor necorespunzatoare chimic si bacteriologic recoltate din punctele fixe,
comparativ cu anii anteriori
ANUL NR.PROBE NECORESPUNZATOARE NECORESP.
42
RECOLTATE CHIMIC BACTERIOLOGIC
1999 3554 0,7% 0%
2000 3551 6,22% 0%
2001 3357 1,04% 1,64%
2002 3263 1,29 % 0,34 %
2003 3474 0,029% 0,17%
2004 1862 0,05% 0,11%
In ceea ce priveste CRL trebuie evidentiat faptul ca in niciuna din probele recoltate din
punctele fixe acesta nu a fost absent, iar 462 probe (reprezentand 24,81%) au avut valori de peste
0,25 mg/l.
TABELUL NR.4
Procentajul privind CRL in apa recoltata din punctele fixe comparativ cu anii anteriori
ANUL CRL ABSENT CRL PESTE
mg/ l 0,25 mg/ l
1999 0,73% 41,27%
2000 1,43% 31,09%
2001 0,059% 20,49%
2002 0,06 % 14,65 %
2003 0,06% 35,03%
2004 0% 24,81%
Din datele prezentate anterior se poate constata ca cele 588 de probe de apa recoltate de la
nivelul statiilor de tratare au corespuns atat d.p.d.v.chimic cat si bacteriologic normelor admise, in
timp ce in cazul punctelor fixe au existat 3 probe (adica 0,16% din totalul celor 1862 recoltate la acest
nivel) care au prezentat depasiri ale parametrilor chimici si bacteriologici, semnalandu-se totodata si
un numar de 6 probe (reprezentand 0,32%) cu valori la limita superioara admisa.Constatarile
prezentate mai sus sunt probabil consecinta uzurii suferite de reteaua de apa ca urmare a vechimii
acesteia si a scaderilor frecvente de presiune din retea care pot influenta calitatea apei potabile.
Trebuie mentionat faptul ca in cursul anului 2004 s-a trecut la aplicarea prevederilor Legii
458/2002 privind calitatea apei potabile si a Normelor pentru supravegherea sanitara si monitorizarea
calitatii apei potabile, care reglementeaza modul de efectuare a monitorizarii de audit de catre
Directiile de Sanatate Publica Judetene si a Municipiului Bucuresti. In consecinta a inceput sa se
43
aplice un nou program de supraveghere a calitatii apei potabile furnizata de sistemul public
centralizat al capitalei.
Astfel, s-a stabilit efectuarea de recoltari de probe de apa la iesirea din statiile de tratare si de
la consumatori, modificandu-se totodata parametrii chimici si bacteriologici urmariti.
Prin urmare, pentru statiile de tratare s-a stabilit un numar de aproximativ 8 probe/sapt de
recoltat atat de la Statia Arcuda cat si de la Statia Rosu, la care s-au monitorizat d.p.d.v. bacteriologic
E.coli si SF, iar pentru chimie clor rezidual liber (CRL) si clor rezidual total (CRT), precum si 27
probe/an pentru Statia Arcuda si respectiv 31 probe /an pentru Statia Rosu, la care s-au determinat
urmatorii parametri chimici: bor, cadmiu, cianuri libere, crom, cupru, duritate totala, fluor, nichel,
nitrati, nitriti si plumb, numarul de probe de recoltat fiind stabilit in functie de volumul de apa produs
de fiecare din statii (exprimat in m3/zi).
Astfel, de la Statia Arcuda s-au recoltat in total 78 de probe, iar de la Statia Rosu 89 de probe,
toate fiind corespunzatoare chimic si bacteriologic normelor stabilite de Legea 458/2002 modificata
si completata de prevederile Legii 311/2004.
Referitor la CRL din probele recoltate la iesirea din statiile de tratare, trebuie aratat ca niciuna
din probe nu a avut CRL=0, in timp ce in 58 probe de la Statia Arcuda (reprezentand 74,36%) si 64
probe de la Statia Rosu (reprezentand 71,91%) s-a depasit limita admisa de 0,50 mg/l.
In ceea ce priveste recoltarile la consumatori trebuie mentionat faptul ca s-a efectuat o
impartire a capitalei in 49 de zone, fiecare cuprinzand aproximativ 50000 de consumatori de apa
potabila, pentru fiecare dintre acestea stabilindu-se recoltarea a 120 de probe/an, adica un numar total
de 6000 probe/an/oras si respectiv 24 probe/zi/oras pentru care s-au urmarit parametrii: E.coli,
SF,CRT si CRL precum si 5 probe/sapt/oras la care s-au determinat noii parametrii chimici avuti in
vedere si pentru statiile de tratare.
Din punctele fixe stabilite de comun acord cu reprezentantii SC APA NOVA BUCURESTI
SA s-au recoltat astfel in cursul anului 2004 un numar de 1395 probe de apa toate corespunzand
normelor in vigoare d.p.d.v. chimic, dar la 6 dintre acestea (reprezentand 0,43%) nichelul situandu-se
la limita superioara admisa de 20 µg/l si neexistand nici o proba necorespunzatoare bacteriologic.
Referitor la CRL, din probele recoltate de la nivelul retelei de apa, 21 (reprezentand 1,50%)
au avut CRL absent si in 18 probe (reprezentand 1,29%) valoarea acestuia a depasit limita admisa de
0,50 mg/l.
In cursul anului 2004 s-au efectuat si recoltari din reteaua centrala a orasului ca urmare a
sesizarilor primite de la populatie , care au vizat o serie de aspecte necorespunzatoare ale apei.Din
cele 51 probe recoltate astfel, 18 (respectiv 35,29%) au prezentat caracteristici organoleptice (gust,
44
miros), fizice (culoare, turbiditate) sau valori ale indicatorilor chimici si/sau bacteriologici peste
normele admise, cazurile respective fiind aduse si la cunostinta SC APA NOVA BUCURESTI SA
pentru verificari si stabilirea de masuri de remediere, recoltarile efectuate ulterior evidentiind
reglementarea aspectelor mentionate.
3.3 Starea apelor subterane
Surse individuale de apa potabila- fantani.

Datele de potabilitate au fost furnizate de Directia de Sanatate Publica Bucuresti
In anul 2004 s-au efectuat totodata recoltari de probe de la nivelul instalatiilor proprii de apa potabila
alimentate in general de surse de profunzime si care in majoritatea cazurilor apartin unor unitati
industriale sau agenti economici, recoltarile fiind determinate fie de necesitatea autorizarii acestor
instalatii, fie de o serie de caracteristici necorespunzatoare ale apei.Intr-un numar restrans de cazuri
astfel de instalatii alimenteaza insa si o serie de locuinte, recoltarile efectuandu-se in urma sesizarilor
primite de la consumatori privind calitatea apei folosite.
Din cele 301 probe recoltate la nivelul acestor instalatii, la un numar de 141 probe
(reprez.46,84%) s-au semnalat depasiri ale parametrilor fizico-chimici si/sau bacteriologici peste
limitele admise de Legea 458/2002.In astfel de situatii s-a recomandat dezinfectia surselor de apa cu
substante clorigene (Cloramina sau Javel) precum si spalarea si dezinfectia instalatiei, urmate de
repetarea recoltarilor, etape ce s-au reluat pana cand apa a corespuns normelor in vigoare.
De la nivelul puturilor si fantanilor aflate pe teritoriul capitalei, in anul 2004 s-au recoltat 10
probe de apa, toate fiind necorespunzatoare din punct de vedere chimic si/sau bacteriologic normelor
admise.Ele constituie in majoritatea cazurilor singura sursa de aprovizionare cu apa potabila pentru o
serie de locuinte aflate la periferia capitalei, caracteristicile necorespunzatoare fiind determinate de
faptul ca astfel de surse capteaza in general stratul freatic de apa care poate fi usor supus impurificarii
si/sau infestarii ca urmare a conditiilor igienico-sanitare necorespunzatoare (existenta de latrine,
rezidii menajere depozitate in apropiere fara respectarea normelor de protectie sanitara a surselor de
apa).Recomandarile au vizat in astfel de cazuri indepartarea de urgenta a factorilor poluanti din jurul
surselor de apa, asigurandu-se respectarea zonei de protectie sanitara prevazuta de Ord.MS 536/1997
si HGR 101/1997, urmate de dezinfectia apei cu substante clorigene si repetarea recoltarilor, etape ce
s-au reluat pana cand apa a ajuns sa se incadreze in normele admise.
In cazul surselor de apa reprezentate de puturi si fantani trebuie sa se aiba in vedere si
posibilitatea prezentei unei concentratii crecute de nitrati peste limita admisa de 50 mg/l in apa
folosita, cu repercursiuni severe asupra copiilor de 0-1 an alimentati artificial, la acestia existand
riscul aparitiei intoxicatiei cu nitrati.
45
In cursul lunii august 2004, datorita conditiilor meteorologice nefavorabile din capitala, s-a
trecut la instituirea de masuri pentru reducerea riscurilor de imbolnavire a populatiei orasului ca
urmare a consumului de apa.In conformitate cu recomandarile primite de la Ministerul Sanatatii,
Biroul de Igiena Mediului a solicitat SC APA NOVA BUCURESTI SA o informare de urgenta cu
privire la strazile racordate la sistemul centralizat de apa si canalizare pentru care exista riscul de
inundare in cazul caderii unor cantitati importante de ape pluviale.
In adresa lor de raspuns, reprezentantii SC APA NOVA BUCURESTI SA au mentionat faptul
ca numai consumatorii alimentati cu apa din surse proprii pot fi afectati de poluarea apei in
eventualitatea unor inundatii, deoarece sistemul public de alimentare cu apa potabila al orasului este
etans si sub presiune, anexand totodata lista zonelor inundabile in cazul unor ploi torentiale.Biroul de
Igiena Mediului a trimis de asemenea o adresa Biroului de Epidemiologia Bolilor Transmisibile prin
care semnala faptul ca in perioada amintita nu s-au inregistrat sesizari ale populatiei privind calitatea
apei potabile in sistem centralizat sau din surse individuale, in adresa lor de raspuns reprezentantii
Biroului de Epidemiologie confirmand faptul ca nu au existat gospodarii inundate (respectiv surse
proprii de apa afectate) si nu s-a impus efectuarea de controale epidemiologice in teren de catre
personalul de specialitate si nici vaccinarea populatiei sau distribuirea de substante dezinfectante.
In ceea ce priveste probele de apa recoltate de la nivelul unor izvoare publice situate in
diverse parcuri ale capitalei, trebuie aratat ca in anul 2004 s-au recoltat 3 probe de apa din Parcurile
Plumbuita si Cismigiu, 1 (una) dintre acestea (reprezentand 33,33% din totalul probelor recoltate din
izvoare) si anume recoltarea efectuata din Parcul Plumbuita, fiind necorespunzatoare din punct de
vedere bacteriologic normelor in vigoare, situatie care s-a reglementat ulterior, in urma masurilor
recomandate.
Indicatorii cu impact asupra sanatatii
Caracteristicile microbiologice necorespunzatoare ce se pot semnala in cazul apei folosita in

scop potabil se reflecta in morbiditatea prin boli infectioase cu poarta de intrare digestiva, valorile
sale fiind urmarite in permanenta, dupa cum se poate constata si din tabelul urmator:
Tabelul nr.5
Morbiditatea prin boli digestive posibil transmise si prin apa potabila (la 100.000 locuitori)
ANUL BOALA HEPATITA FEBRA DIZEN –
46
DIAREICA VIRALA ACUTA TIFOIDA TERIE
ACUTA TIP A
1999 167,02 41,47 0,05 14,95
2000 279,10 42,01 0 15,28
2001 275,94 30,10 0 12,57
2002 436,04 20,73 0 20,93
2003 402,63 17,75 0 5,3
2004 380,13 23,84 0 5,55
Din datele prezentate in tabel, se pot constata, pentru anul 2004, urmatoarele aspecte:
mentinerea unei morbiditati scazute prin dizenterie ca si in anul precedent, absenta cazurilor de febra
tifoida, precum si o reducere a morbiditatii prin BDA fata de anii 2002 si 2003, in timp ce pentru
HVA tip A, morbiditatea a prezentat o crestere destul de nesemnificativa, situatie ce nu poate fi insa
corelata exclusiv cu consumul de apa potabila.
In anul 2004 nu au fost inregistrate epidemii hidrice si /sau boli digestive determinate exclusiv
de consumul de apa potabila, datele de mai sus fiindu-ne furnizate de Biroul de Epidemiologia
Bolilor Transmisibile din cadrul DSP-MB.
Concluzii privind calitatea apei potabile folosita de populatia orasului Bucuresti:

- probele de apa recoltate la iesirea din Statiile de tratare Arcuda si Rosu si de la nivelul
statiilor de pompare, au fost in totalitate corespunzatoare chimic si bacteriologic, constatandu-se
totodata o reducere semnificativa a procentului de probe necorespunzatoare recoltate din punctele
fixe, evolutie determinata de monitorizarea permanenta a calitatii apei de retea efectuata atat de catre
institutia noastra cat si de SC APA NOVA BUCURESTI SA;
- recoltarile efectuate la nivelul instalatiilor proprii de apa potabila ce alimenteaza o serie de
unitati sau locuinte au prezentat insa o crestere a procentului de probe necorespunzatoare in anul
2004, dupa reducerea permanenta ce se constatase in anii precedenti, fapt ce va face necesara o
intensificare a numarului de controale si a recoltarilor, recomandandu-se masurile urgente ce se
impun in cazurile respective;
- in ceea ce priveste apa furnizata de surse proprii (puturi, fantani), trebuie semnalat
faptul ca in anul 2004 toate probele recoltate la acest nivel au fost necorespunzatoare chimic si/sau
bacteriologic, fapt ce evidentiaza necesitatea luarii in continuare de masuri de extindere a retelei
centralizate a orasului spre zonele periferice.
47
3.4 Situatia apelor uzate
Calitatea apelor de suprafata din Municipiul Bucuresti este afectata de evacuari de ape uzate
fie in amonte de Municipiul Bucuresti (exemplu: apele uzate provenite din localitatea Buftea), fie
cele din Capitala, principalele surse de poluare fiind prezentate in tabelul urmator:
Nr. Sursa de Receptor ape uzate Observatii

Crt. poluare evacuate
1 Atelier Panificatie ROSU - SC PLEVNA Lacul Morii
2 SC CHIAJNA + I.L.F. MILITARI Raul Dambovita
3 RAIF - SPE 1 Raul Dambovita
4 RAIF - SPE 2 (Chitila - pod CF Buc. C-ta) Raul Dambovita
5 AEROPORT BANEASA - pluvial pista Valea Saulei
6 Statia Tratare ROSU Raul Dambovita
7 Statia Tratare ARCUDA filtre lente Raul Ciorogarla
8 Statia Tratare ARCUDA filtre rapide Raul Dambovita
9 APA NOVA - Caseta colectoare I Raul Dambovita
10 APA NOVA - Caseta colectoare II Raul Dambovita
11 APA NOVA - Caseta colectoare III Raul Dambovita
12 CET PROGRESU Valea Mamina
13 CET SUD - Racordul 1 Caseta Dambovita
17 CHIMOPAR + SICOMED Caseta Dambovita
18 DANUBIANA Caseta Dambovita
19 SEMANATOAREA Caseta Dambovita
20 PROTAN Caseta Dambovita
21 G.I.P. INSTAL Caseta Dambovita
22 GLINA Caseta Dambovita
23 GLINCARN Caseta Dambovita
24 A.N.R.S. Caseta Dambovita
25 AGROPOL Caseta Dambovita
26 BERE BAUTURI BUC. (Pop. Leordeni) Caseta Dambovita
27 VICOFIL Caseta Dambovita
28 ORASUL BUFTEA Raul Colentina poluare constituita de
aporturi de nutrienti
transportati din amonte
din zona orasului Buftea
29 SC MANOR CENTER S.R.L. Raul Colentina

(activitate de piscicultura) Lacul Plumbuita
30 SC MOS INTERNATIONAL S.R.L. Raul Colentina
(activitate de piscicultura) Lacul Straulesti
31 SC MARINARUL PROD IMPEX S.R.L. Raul Colentina
48
(activitate de piscicultura) Lacul Grivita
32 SC ANDREI COM IMPEX S.R.L. Raul Colentina
(activitate de piscicultura) Lacul Baneasa
33 SC PESCARUS PESCOM S.R.L. Raul Colentina
(activitate de piscicultura) Lacul Herastrau si
Lacul Floreasca
49
Capitolul 5 Starea solului
5.1 Calitatea solului
In anul 2004, datorita unor deficiente de ordin tehnic (stricarea etuvei), nu s-au efectuat
analize ale solului
In 2003 s-au efectuat un numar de 326 analize chimice si 102 analize biologice privind
calitatea probelor de sol recoltate din zonele incluse in programul de activitate , respectiv din zona
Kiseleff, precum si pe baza contractelor incheiate cu beneficiari.
In cursul lunii septembrie 2003 s-au recoltat si analizat probe de sol din zona Kiseleff pentru a
urmari impactul traficului auto asupra factorului de mediu sol.
S-au recoltat probe din urmatoarele puncte:
-Piata Presei Libere-50 m de sosea:0-20 cm;
-Parcul Herastrau-20 m de sosea:0-20 cm;
-Parcul Herestrau-20 m de sosea:20-40 cm;
-Arcul de Triumf-10 m de sosea:0-20 cm;
-Arcul de Triumf-10 m de sosea:20-40 cm;
-Soseaua Kiseleff-5 m de sosea:0-20 cm;
-Soseaua Kisefeff-5 m de sosea:20-40 cm;
-Parcul Herastrau-20 m de sosea:0-20 cm;
-Parcul Herastrau-20 m de sosea:20-40cm.
Numarul total de probe analizate din punct de vedere chimic: 108 probe. Din punct de vedere
chimic s-au identificat concentratii ale indicatorului plumb ce prezinta valori peste limita de
interventie (100 ppm).
Din punct de vedere biologic in luna septembrie au fost analizate 18 probe de sol
efectuandu-se determinari pentru urmatorii parametrii : activitate dehidrogenazica actuala,activitate
dehidrogenazica potentiala,reducure chimica si respiratie,in total 72 de indicatori;
50
Valorile rezultate din determinarea activitatii dehidrogenazice actuale se situeaza sub 10
mg/100g sol umed ceea ce demonstreaza o slaba activitate a microorganismelor in sol.
Desi nu dispunem de date recente de la Institutul de Cercetari in Pedologie si Agrochimie

cateva dintre concluziile datelor studiile realizate sunt in continuare de actualitate.
Dintre elementele chimice puternic poluante, plumbul este specific pentru zonele cu trafic
auto intens. In legatura cu aceasta, cercetarile I.C.P.A. au stabilit continuturile de Pb in probe de sol
recoltate din orizontul superficial al terenurilor situate in imediata vecinatate a arterelor de circulatie
cu un trafic intens sau mai putin intens si din incinta parcurilor din puncte in care solurile s-au pastrat
in regim natural. Din aceste date rezulta clar ca in punctele cu o circulatie auto intensa
continuturile de Pb total din primii 5 cm ai solurilor depasesc de pana la 3,6 ori valoarea limitei
maxime admisibile a acestui element de sol (100 ppm). Astfel de situatii s-au inregistrat la probele
recoltate din Piata Rosetti, Piata Nicolae Grigorescu, Piata Sudului, sos. Kiseleff. In aceste puncte,
continuturi ridicate s-au inregistrat si la probele de la adancimea de 5 - 10 cm si chiar la adancimi mai
mari. In aceste puncte s-au determinat continuturi inferioare valorii limita maxima admisa, dar mult
mai mari decat valoarea medie a concentratiei naturale de Pb total din sol (15 ppm).
Gradul ridicat de incarcare cu Pb a solurilor dispuse de-a lungul arterelor de circulatie este
bine ilustrat si de valorile continutului de Pb mobil, valori care intrec de pana la 12 ori valoarea
limitei maxime admisibile.
In contrast cu solurile situate de-a lungul strazilor si bulevardelor, in solurile din parcuri care
au evoluat in regim natural, continuturile de Pb total din orizontul A se situeaza intre 5 pana la 16,2
ppm.
Practic, in cea mai mare parte, aceste valori sunt mai mici decat continutul mediu general al
plumbului total din soluri.
Rezulta deci, ca solurile de pe raza municipiului Bucuresti, puternic modificate antropic,
au un continut foarte mare de Pb provenit, in cea mai mare parte, de la emisiile autovehiculelor
din traficul rutier.
5.1.1 Repartitia solului pe categorii de folosinte:

Categoria de folosinta Suprafata (ha)
Suprafata totala 23787
Suprafata agricola 5449
-proprietate majoritar privata 4153
Suprafata agricola pe categorii de folosinta
51
-arabil 4607
-pasuni 506
-fanete -
-vii si pepiniere viticole 66
-livezi, pepiniere pomicole 270
Paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera 611
Ape si balti 908
Alte suprafete 16819
Incadrarea terenurilor din judetul Ilfov pe clase de calitate dupa nota de bonitare se prezinta
astfel :
Folosinta Suprafata Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V

(Ha)
Arabil 106502 4508 72994 23901 3873 4420
Pasuni si 2439 0 34 2077 281 45
fanete
Vii 2009 148 1711 182 0 0
Livezi 1754 0 1657 34 80 0
5.1.3 Principalele restrictii ale calitatii solurilor
In arealul ocupat de municipiul Bucuresti solurile au fost puternic modificate antropic, tipurile
naturale intalnindu-se astazi doar pe suprafete restranse din unele parcuri si din zonele periferice
putin influentate de activitatile umane (zona forestiera nordica si zona agricola nord-vestica).
Prima faza a modificarilor antropice puternice a fost datorata constructiilor de toate felurile in
care, prin operatiuni de decopertare, modelare, etc, s-au creat practic alte tipuri de sol..
A doua faza a inceput odata cu industrializarea masiva si cu intensificarea traficului rutier.
Practic, toate emisiile de la aceste surse influenteaza negativ solul prin incorporarea de
elemente chimice cu caracter toxic. Incarcarea solului cu astfel de elemente (cum sunt metalele grele,
sulful s.a.) degradeaza insusirile fizice, chimice si biologice contribuind astfel la reducerea capacitatii
productive a solurilor.
5.1.4 Terenuri degradate
Sub aspectul degradarii de terenuri, impartirea pe sectoare se prezinta in modul urmator:

Sectorul Suprafata de teren degradata (ha)
Sectorul 1 75
Sectorul 2 27.2
Sectorul 3 3.5
Sectorul 4 10.14
Sectorul 5 35
52
Sectorul 6 30
Total 180.84
5.2 Presiuni ale factori asupra starii de calitate a solurilor din Bucuresti
SURSE DE POLUARE A SOLULUI

• depunerile uscate si umede din atmosfera
• depozitarea inadecvata de deseuri si reziduuri menajere si industriale pe terenuri
neamenajate corespunzator
• deversarea de namoluri, slamuri si ape uzate pe terenuri agricole sau de alta natura
• chimizarea in exces a terenurilor si culturilor agricole
• degradarea solului prin factori fizici a caror actiune este favorizata de practici gresite
(despaduriri, lipsa unor lucrari de consolidare si aparare, etc.)
• poluarea cu plumb este specifica pentru zonele cu trafic auto intens
5.2.1. Ingrasaminte si 5.2.2 produse fitosanitare

Folosirea ingrasamintelor in exces poate conduce la deteriorarea calitatii solului, in special in
ceea ce priveste continutul de nitrati si azotati. In acest sens, din date furnizate de catre ICPA, reies
urmatoarele :
- reactia solurilor este slab acida la circa jumatate din unitatile de sol cercetate, restul fiind
slab acide pana la neutre sau moderat acide pana la slab acide;
- rezervele de humus sunt de ordinul mijlociu - pana la mari;
- continuturile medii de azot total sunt mici (indeosebi la solurile brun-roscate) si mijlocii la
solurile cernoziomice;
- continuturile medii de fosfor mobil sunt mijlocii pe circa jumatate din solurile cercetate,
mari pe circa 25 % si foarte scazute pentru restul de 25 %;
- continutul mediu de potasiu mobil este mijlociu la 75 % din solurile cercetate si mare la
restul de 25 %.
5.2.3 Soluri afectate de reziduurile zootehnice

Activitatea zootehnica este extrem de redusa pe teritoriul Municipiului Bucuresti, insa
dispunem de date, mai vechi de pe teritoriul Sectorului Agricol Ilfov.
Solurile predominante din judetul Ilfov prezinta, in general, o vulnerabilitate relativ scazuta la
impactul multor agenti poluanti datorita capacitatii de tamponare bune.
53
Pe suprafete mici au fost puse in evidenta procese de poluare a solurilor cu ape uzate,
namoluri de la statiile de epurare si reziduuri organice de la complexele agrozootehnice din zonele
Peris, Jilava, Buftea. Procentul de reducere a productiei agricole in toate aceste situatii a variat intre
25 si 100 %.
5.2.4 Irigatii- nu exista date, intrucat structura ternului arabil este majoritar privata, iar
Directia de Statistica Bucuresti nu a furnizat aceste date.
5.3 Interactiunea agriculturii cu mediul
5.3.1 Evolutia utilizarii solului de catre agricultura

Suprafaţa agricolă cultivată cu principalele culturi
- ha -
*)
2004
din care:
sector privat
Total din care:
gospodăriile
populaţiei
Cereale – total 61 874 60 125 44 640
din care:
Grâu şi secară 20 429 19 754 12 225
Orz şi orzoaică 6 586 6 122 3 952
Ovăz 1 640 1 410 953
Porumb 32 897 32 556 27 401
Leguminoase pentru boabe – total 287 287 287
Plante uleioase – total 19 644 19 217 9 053
din care:
Floarea soarelui 17 968 17 627 8 879
Cartofi 1 051 1 051 894
Legume - total 5 908 5 875 5 822
Plante de nutreţ - total 12 217 10 243 8 488
din care:
Perene vechi şi noi 4 759 3 876 3 289
Porumb pentru însilozare 863 508 -
Vii pe rod 1 408 1 408 1 389
Livezi de pomi si pepiniere pomicole 1153 822 403
)
*
Datele pentru anul 2004 sunt operative şi sunt rezultate din cercetarea statistică cu
periodicitate anuală – AGR.2B – referitoare la suprafaţa recoltată şi producţia
obţinută.
Producţia agricolă obţinută la principalele culturi

- tone -
2004*)
din care:
sector privat
Total din care:
gospodăriile
populaţiei
54
Cereale – total 355 082 348 680 286 170
din care:
Grâu şi secară 85 606 83 316 57 734
Orz şi orzoaică 27 912 26 186 18 053
Ovăz 4 276 3 815 2 866
Porumb 236 306 234 551 207 112
Leguminoase pentru boabe – total 565 565 565
Plante uleioase – total 40 519 40 018 24 839
din care:
Floarea soarelui 37 887 37 471 24 419
Cartofi 17 609 17 609 14 469
Legume - total 167 679 153 077 151 793
Plante de nutreţ - total 235 488 201 268 171 330
din care:
Perene vechi şi noi 118 568 104 369 94 171
Porumb pentru însilozare 16 714 10 627 -
Struguri 10 924 10 924 10 786
Fructe din pomi si pepiniere pomicole 8 740 7 735 6 776
*)
Datele pentru anul 2004 sunt operative şi sunt rezultate din cercetarea statistică cu
periodicitate anuală – AGR.2B – referitoare la suprafaţa recoltată producţia obţinută.
Producţia medie obţinută la principalele culturi
2004*)
- kg/ha -
Grâu şi secară 4 190

Orz şi orzoaică 4 238
Ovăz 2 607
Porumb 7 183
Leguminoase pentru boabe – total 1 969
Floarea soarelui 2 109
Cartofi 16 755
Legume de câmp şi în solarii 25 979
Plante de nutreţ – total 19 244
Struguri 7 759
Fructe din pomi si pepiniere pomicole **) 12
*)
Datele pentru anul 2004 sunt operative şi sunt rezultate din
cercetarea statistică cu periodicitate auală – AGR.2B - referitoare la
suprafaţa recoltată şi producţia obţinută.
**)
Producţia medie de fructe este exprimată în kg/pom .
5.3.3. Evolutia septelului (bovine, porcine, pasari)

Numărul animalelor la sfârşit de an, pe total şi din gospodăriile populaţiei
- capete -
2004
Numărul de animale, total, pe specii şi pe forme de proprietate
Bovine - total 22 508
55
-din care: gospodăriile populaţiei 18 680
Porcine - total 149 289
Ovine şi caprine - total 24 906
Notă: Datele sunt furnizate de Institutul Naţional de Statistică şi sunt operative

pentru anul 2004.
5.4 Raspunsuri
5.4.1 Masuri de mediu legate de agricultura

Dupa cum s-a precizat, poluarea solurilor din Bucuresti provine in special din traficul rutier si
al constructiilor, si mai putin din agricultura. Interzicerea producerii si folosirii pesticidelor a
contribuit mult la reducerea poluarii solului datorita agriculturii.
5.4.2. Impactul mediului asupra sectorului agricol
Consideram ca nu exista un impact deosebit, decat in sensul schimbarii folosintei anumitor terenuri,
si transformarii acestora din terenuri agricole in constructii, sau depozitarii necontrolate a deseurilor.
In cazul controlarii acestor fenomene, principalul factor care influenteaza sectorul agricol ramane cel
socio-economic.
56
Capitolul 6 Padurile si Biodiversitatea
6.1 Starea padurilor
6.1.1 Functia economica a padurilor

Padurile de pe raza municipiului Bucuresti si a judetului Ilfov ocupa o suprafata de 25583 ha
din totalul de 182017 ha cat are intreg teritoriul, adica 14 %, avand urmatoarea compozitie:
• Quercinee 40 – 55 % (stejar pedunculat, pufos, cer, garnita, stejar brumariu)
• Foioase diverse 45 – 60 % (frasin, tei, carpen, etc.)
Varsta medie a acestora este de 40 – 60 ani, dar sunt si suprafete mici de stejar pedunculat ce
reprezinta ultimele ramasite din vestitii codri ai Vlasiei, cu varste medii de 80 – 140 ani si diametre
de 50 – 100 cm.
Toate padurile din teritoriu sunt incadrate in grupa I-a cu rol de protectie, multe dintre ele
fiind paduri de agrement.
In municipiul Bucuresti, conform datelor furnizate de Primaria Municipiului Bucuresti-

Directia Pentru Refacerea si Protectia Mediului Inconjurator, exista doar 3712 ha terenuri cu
vegetatie forestiera, aprox. 15% din totalul Bucuresti + Ilfov, fapt care reliefeaza caracterul specific al
Bucurestiului, respective o imensa aglomerare de locuinte, curti de locuinte, terenuri ocupate de
industrie, etc.
Componenta pe specii a padurilor se prezinta astfel:
Stejar 50,8%
Cer 10,6%
Tei 12,6%
frasin 4,4%
salcam 0,6%
diverse tarii 12,6%
alte specii 8,4%
6.1.2 Masa lemnoasa pusa in circuitul economic

Din datele primate de la Directia Silvica Bucuresti, in cursul anului 2002 s-a recoltat din
padurile administrate de OS Bucuresti o cantitate totala de 24.1 mii mc material lemons, din care
-produse principale :14.1 mii mc
-produse secundare:6.9 mii mc
-produse igiena: 3.1 mii mc
57
6.1.3 Distributia padurilor dupa principalele forme de relief
Pe raza Municipiului Bucuresti, relieful este compus in totalitate de campie, deci toata
suprafata padurilor este in zona de campie.
6.1.4 Starea de sanatate a padurilor

probleme de poluare a padurii sunt in special in zona comunelor Cernica, Pantelimon, Moara
Vlasiei (Caldarusani), Magurele, Snagov, unde speciile forestiere, in mod deosebit stejarul,
sufera si incep sa se usuce din cauza noxelor emanate de catre intreprinderile Neferal,
Acumulatorul, I.F.A. Magurele, evcuarilor de ape reziduale din zona Snagov ;
pentru padurile din raza municipiului Bucuresti si o parte din cele aflate in judetul Ilfov, care
in marea majoritate sunt de agrement, poluarea cea mai mare provine din partea populatiei ;
padurea este mult agresata si prin continuarea taierilor ilegale practicate de diversi cetateni, in
special in zona satelor Piteasca, Tinganu, Mogosoaia, Sabareni ;
din totalul de 25.583 ha suprafata de padure, se inregistreaza peste 5 % de padure
degradata, dar care cea mai mare parte este in faza incipienta
6.1.9 Suprafete de padure regenerate in anul 2002
Categoria Bucuresti (ha) Ilfov (ha)

Suprafete tratate pentru combaterea insectelor si 292 830
parazitilor vegetali
Suprafete regenerate 0 68
Suprafete impadurite si reimpadurite 0 35
Datele prezentate au fost obtinute de la Ocolul Silvic Bucuresti, si nu includ plantarile
efectuate de catre Directia de Parcuri si Spatii verzi a PMB sau de catre ADP-urile de sector
6.2 Biodiversitatea
6.2.1 Starea habitatelor naturale

Aglomerarea urbana a Bucurestiului, extinderea continua a ariilor de interes economic, a
constructiilor de locuinte in detrimentul zonelor naturale, duce la o continua inrautatire a situatiei
habitatelor naturale.
Este stiut faptul ca micsorarea ariilor habitatelor naturale are drept consecinta imediata
disparitia din zona a diferitelor specii de flora si fauna salbatica in special, care nu se pot acomoda cu
zgomotul urban, prezenta oamenilor si in primul rand cu poluarea produsa de industrie, traffic auto
etc.
58
In prezent Bucurestiul este inconjurat de o centura verde de paduri tip parc, brazdate de alei si
poieni, adesea cu lacuri si stranduri, mult cautate de locuitorii capitalei pentru odihna si agrement.
Printre acestea se numara padurile: Branesti, Andronache, Baneasa, Snagov, Comana s.a.
Parcurile si gradinile se afla cu precadere in partea de nord, in jurul salbei de lacuri de pe
valea Colentinei - Mogosoaia, Herastrau, Floreasca, Tei, Plumbuita sau de pe cursul raului
Dambovita: Cismigiu, Carol (Libertatii), Tineretului, Crangasi, ultimul aparut in deceniul `80 odata
cu realizarea lacului Morii.
Parcurile apartin stilului mixt, vegetatia lor fiind autohtona si alohtona. In Gradina Cismigiu
au fost adusi pentru plantare 30.000 de arbori si arbusti din judetele Gorj, Dambovita si Brasov,
precum si de la Viena.
O mentiune speciala o merita Gradina Botanica situata in cartierul Cotroceni, unde isi gasesc
adapostul majoritatea arborilor ocrotiti. In vecinatatea imediata a acesteia se afla parcul Palatului
Cotroceni cu frumoase alei de platani, salcami, castani salbatici, brazi, jnepeni, pergole cu glicina,
vita de vie si numeroase plantatii florale. Majoritatea parcurilor si gradinilor publice au inclus in
arboretele lor exemplare din vechea padure, ce acopera regiunea.
6.2.2. Starea florei si faunei salbatice

Asa cum am precizat, degradarile de terenuri au efect imediat asupra florei. In Bucuresti la ora
actuala, plante salbatice intalnim in special la periferie, pe terenurile cu destinatie agricola. Prin grija
Administratiei Parcurilor si Gradinilor, se incearca annual completarea necesarului de flora din
gradini si parcuri. Astfel, in anul 2000 au fost plantate cca. 2.500.000 buc flori anuale, plante perene,
ghivece, flori taiate pentru expozitii floricole, plante de umbra, tufanica etc.
Gradinile mici cu un aport microclimatic util recreerii in perioada caniculei din vara, tampon
fata de poluarea de orice natura, importante pentru decoratia florala, productia mica de fructe si
legume, care degreva piata agro-alimentara, au disparut ca urmare mai ales a demolarilor din perioada
1965-89. Atunci au aparut noi cvartale de blocuri cu 4-10 etaje, artere stradale si spatii verzi mai
mari, dar sarace sub aspect fitocenotic. Toate acestea au insemnat o masiva redistributie a terenului
urmata de necesitatea reorientarii ecologice a capitalei. Gradinile din jurul blocurilor noi au o
dezvoltare mai mare in cartierele centrale si marginase (atingand pana la 300-400 mp in jurul unui
mobil) fata de zonele ultracentrale, unde lipsesc sau ating max 60 mp. Functia lor agro-alimentara a
disparut in mare masura din cauza multiplicarii proprietarilor, mentinandu-se mai ales aceea de
tampon microclimatic si antipoluant.
59
Dintre plantele cultivate in jurul blocurilor citam : frasinul, Catalpa, teiul, nucul, salcia,
plopul, piersicul, ciresul, corcodusul, vita de vie, caprifoiul, iasomia, forstitia, lemnul cainesc, spirea,
Hibiscus, dracila, trandafirul etc. o parte dintre acestea constituandu-se in adevarate garduri vii. In
spatiile dens construite sunt plantate si acoperisurile cu vita de vie, dar mult mai frecventa este
imbracarea zidurilor exterioare cu vita de cultura sau salbatica.
Sub aspectul faunei, predomina ca numar animalele domestice, in special a cainilor fara
stapan, pisici etc.
In raza Ocolului Silvic Bucuresti (Bucuresti +Ilfov) sunt constituite 11 fonduri de vanatoare,
arondate la diferite asociatii de vanatoare, speciile care populeaza aceste fonduri fiind : capriorul,
iepurele, fazanul si, in unele, mistretul
6.2.3 Specii de flora si fauna salbatica valorificate economic
In Bucuresti valorificarea economica a speciilor de fauna si flora salbatica se face in cea mai
mare parte neorganizat. Se valorifica in special plantele cu calitati medicinale, iar in pietele capitalei
se vand in special pasarele salbatice. De asemenea, in perioada sarbatorilor de iarna, se valorifica
arbori rasinosi, cum ar fi bradul, molidul, dar acestia sunt adusi din afara teritoriului Bucurestiului
6.2.4 Situatia ariilor protejate si monumentelor naturii

Bucurestiul nu are pe teritoriul sau administrativ rezervatii naturale. Totusi:
suprafata de 100 ha din padurile din zona Snagovului este declarata rezervatie naturala (dar se
afla pe teritoriul judetului Ilfov)
pe teritoriul municipiului Bucuresti si al judetului Ilfov sunt inventariati si se afla sub
supraveghere 170 de arbori ocrotiti, declarati monumente ale naturii;
in Bucuresti sunt inventariati un numar de 97 de arbori ocrotiti;
10 ha din luciul de apa al lacului Snagov au fost declarate zona cu regim special de protectie.
Conservarea si dezvoltarea rezervatiilor naturale specifice zonei noastre permite mentinerea
biodiversitatii, a echilibrului ecologic atat de necesar ecosistemelor si deci si omului. Sunt necesare
masuri de oprire a procesului de disparitie a unor specii de flora si fauna ca urmare in special a
poluarii.
La Riioasa exista o rezervatie naturala, constituita in vederea ocrotirii unei vegetatii floristice
de interes deosebit, specia principala fiind Crocus moesiacus.
60
Starea de sanatate a animalelor in raport cu starea mediului
Poluarea fonica, a aerului, a solului existenta in capitala a condus la deteriorarea conditiilor de
viata ale animalelor. Aceasta se reflecta si din cele cateva exemple pe care le vom da in continuare.
In zona Pantelimon-Branesti au disparut sau se intalnesc tot mai rar porumbeii si turturelele.
De asemenea se constata o micsorare a duratei de viata a animalelor domestice, datorita unei
infestari cu metale grele a solului si vegetatiei din zona.
Cainii fara stapan, care isi asigura hrana in mare parte din gunoaiele stradale, sunt de
asemenea intr-o situatie proasta din punct de vedere al sanatatii, si constituie si un pericol important
pentru sanatatea oamenilor care intra in contact cu acestia (in special copiii).
61
Capitolul 7 Mediul Urban
7.1 Calitatea aerului
Factorul de mediu - aer - este supus unei poluari locale intense in acele zone, unde s-au
constituit si functioneaza unitati industriale chimice, siderurgice, metalurgice, pentru materiale de
constructii s.a. si unde fie tehnologiile sunt invechite, fie nu sunt realizate instalatii de epurare a
gazelor, fie si una si alta. De asemenea, poluarea aerului are loc si in zonele cu trafic auto important.
Se impun masuri care sa actioneze in primul rind asupra surselor de poluare, la emisie.
• Masurile cele mai importante care trebuie luate in perioada urmatoare se refera la
urmarirea conformarii marilor poluatori privind obligatiile trasate in planurile de
implementare ale Directivelor UE.
• Se impune introducerea automonitoringului de catre agentii economici si cunoasterea
cantitatilor de substante poluante emise pe baza unor declaratii de emisii, conform Legii
Mediului, a caror autenticitate sa fie sigura;
• Se impune, paralel cu masurile de reducere a poluantilor si imbunatatirea monitoringului
aerului la nivel national, echiparea cu aparatura moderna de colectare a probelor si de
efectuare a determinarilor; Bucurestiul are o moderna retea de monitorizare a calitatii
aerului, urmeaza ca in perioada urmatoare aceasta sa poata fi integrata in reteaua
nationala, aceasta fiind in curs de construire
• In viitor trebuie sa se acorde importanta si perfectionarii metodicii de prelucrare a datelor,
introducerii pe scara larga a modelelor matematice de simulare numerica, cercetarilor
experimentale de laborator si pe teren.
Masuri pentru reducerea poluarii din traficul auto

Reducerea poluarii aerului poate fi realizata prin trei cai diferite, in urmatoarea ordine de
prioritate :
a) reducerea traficului
62
b) schimbarea traficului : de la acele tipuri de trafic cu un mare impact asupra poluarii
aerului sau a mediului si folosirii terenurilor la tipuri de trafic cu un impact redus (de
exemplu transport pe sina, biciclete, etc.)
c) imbunatatirea traficului : reducerea poluarii aerului prin mijloace tehnice sau printr-un
management al traficului.
Structura acestor instrumente si politici este stabilita, in mod uzual, astfel :

- planificare : in special planificarea utilizarii terenului
- imbunatatirea infrastructurii
- legislatie : reglementari, restrictionari legale
- instrumente economice
- informatie
Masurile propuse mai jos, desi nu sunt prezentate intr-o ordine a importantei lor, consideram
ca sunt valabile atat pentru Bucuresti, cat si pentru celelalte localitati din tara, fiind necesare a fi luate
mai ales de catre factorii de decizie ai administratiei locale, primariilor, politiei, cat si de factorii de
decizie la nivel central.
♦ Extinderea si mentinerea interdictiei de circulatie a traficului greu in zilele libere, fapt care
s-a dovedit prin masuratori ca are o contributie la reducerea nivelurilor de poluare mai ales la oxizii
de azot si pulberile in suspensie;
♦ Fluentizarea traficului prin instituirea de sensuri unice de circulatie, in special pe arterele
nemodificabile structural - urbanistic si realizarea semaforizarii in sistem "unda verde" mai ales in
aceste cazuri;
♦ Deplasarea catre periferiile localitatilor a circulatiei vehiculelor grele si a depozitelor en-
gros deservite de acestea (spre liniile de centura) cu interzicerea circulatiei acestora in zonele centrale
(exceptind vehiculele grele edilitare si ale transportului in comun, dar cu impunerea stricta, pentru
aceste activitati, de dotare a motoarelor cu sisteme de reducere a poluarii si de extindere, pana la
generalizare in zonele centrale, a transportului in comun electric);
♦ Pentru Bucuresti este necesara delimitarea cat mai urgenta a limitei perimetrului central
(cea mai buna solutie ar fi toata zona din interiorul liniei de centura) si respectarea interdictiei
permanenta de circulatie a autovehiculelor de capacitate mai mare de 3,5 t , atat pentru
aprovizionare cat si pentru restul activitatilor, cu exceptia salubritatii, pompierilor si transportului in
comun, dar cu aplicarea pentru aceste exceptii a masurilor propuse la punctul de mai sus; implicatiile
63
economice sunt mari (mai ales pentru o serie de firme care folosesc pentru aprovizionare si
desfacerea produselor un parc important de vehicule grele), dar trebuie aplicat exemplul altor capitale
europene unde, in zonele centrale, nu circula nici un autovehicul greu;
♦ Interdictii zonale si/sau temporare a intregului trafic auto mai ales in perimetrele de interes
turistic, istoric, comercial, cultural, cel putin in zilele;
♦ In cazul statiilor PECO este necesara realizarea unor ecrane naturale delimitatoare din
vegetatie si sporirea exigentelor privind controlul tehnic al categoriilor de autovehicule care
alimenteaza (de ex. vehiculele mari, echipate cu motoare Diesel, sa fie alimentate numai la statii
periferice ale orasului sau izolate fata de cladirile de locuit);
♦ Refacerea patului carosabil si a imbracamintii asfaltice pe toate arterele cu trafic intens,
♦ Exigenta privind starea tehnica a autovehiculelor trebuie crescuta la toate nivelurile:
- la fabricanti si in timpul perioadei de garantie (din sondaje cele mai multe Dacii noi sunt cu procent
excesiv de CO , la reviziile gratuite neefectuandu-se acest reglaj);
- la inspectiile tehnice, statiile trebuie dotate cu aparatura de precizie corespunzatoare (analizoare de
CO, opacimetre) asa cum a reusit RAR;
- la nivelul agentilor de circulatie ai politiei, trebuie sa existe dotarea necesara verificarilor prin
"filtru" pentru a se efectua controale dese in vederea instalarii sentimentului de responsabilitate la
automobilisti, la fel ca acela de a circula cu frane defecte, sau fara lumini noaptea.
♦ Incurajarea achizitionarii de vehicule moderne nepoluante prin scaderea impozitelor si a
pretului benzinei fara Pb;
7.2 Situatia spatiilor verzi si a zonelor de agrement
Suprafetele plantate, dupa proprietatea asupra terenului si accesibilitatea acestuia se impart în:
a. Suprafete plantate publice (paduri, perdele de protectie, plantatii de aliniament, parcuri,

gradini, scuaruri;
Aceste suprafete reprezinta 688 ha (3.44 mp/loc) din care:
246 livezi, gradini
442 ha parcuri, gradini, scuaruri
64
b. Suprafete plantate semipublice (incinte private cu folosinta urbana, dar cu acces public,
continând plantatii semnificative: stranduri, baze si parcuri sportive, diferite alte functiuni cu acces
public, spitale etc.). Aceste suprafete reprezinta aprox 450 ha (2,25 mp/loc) .
b. Suprafetele plantate private (terenurile agricole de toate categoriile, suprafetele plantate din
zonele pentru cladiri si amenajari).
Aceste suprafete reprezinta 5132 ha (25 mp/loc) :
4565 ha terenuri agricole;
61 ha vii;
506 ha pasuni, fanete;
Terenurile acoperite permanent de ape au, de asemenea, un aport semnificativ la mentinerea
calitatii mediului. Ele totalizeaza 1350 ha, ceea ce reprezinta 6,0 % din teritoriul administrativ.
Suprafata aferenta unui locuitor este de 6,75 mp
Suprafetele parcurilor si gradinilor ce apartin Administratiei Parcurilor si Gradinilor
Nr. Denumirea unitatii Suprafata totala

Crt. mp
1 Parcul HERASTRAU Vechi 515878
2 Parcul HERASTRAU Nou 415884
3 Parcul CAROL I 311110
4 Parcul CISMIGIU 137247
5 Parcul SALA PALATULUI 40483
6 Parcul BALTA ALBA 641472
7 Parcul CIRCUL DE STAT 169781
8 Parcul TINERETULUI 441769
Parcul ORASELUL COPIILOR 271488
9 Parcul PALATUL COPIILOR 405732
10 Parcul CASA PRESEI LIBERE 254509
11 Parcul PANTELIMON 309579
12 Parcul BORDEI si PARCUL FLOREASCA 110136
13 Parcul UNIRII 59386
14 Parcul BAZILESCU 129396
15 Parcul AXA N-S 17468
16 Parcul BANEASA 171257
17 GRADINA ICOANEI 9204
18 GRADINA IOANID 10062
TOTAL 4422789
Situatia cu suprafetele unitatilor de productie ce apartin Administratiei Parcurilor si

Gradinilor
65
PEPINIERE Suprafata totala (ha)
Pepiniera TOBOC 70.06
Pepiniera PIPERA 36.78
Pepiniera NORDULUI 14.90
Pepiniera SNAGOV 3.22
TOTAL 132.96
SERE Suprafata totala (ha)

Sera GHENCEA 8.06
Sera SCOLII 0.92
Sera HERASTRAU 1.31
Sera LIBERTATII 0.40
Sera BELLU 0.23
Sera SERBAN VODA 0.01
Sera PLANTE PERENE 3.85
TOTAL 29.56
Zonele de agrement
∗ Stranduri - In Bucuresti exista 6 stranduri amenajate cu bazine de inot care contin apa
potabila APA NOVA Bucuresti(RGAB), apa se clorineaza zilnic, pentru a avea o concentratie de clor
intre 0,1 - 0,5 mg/l apa. Saptamanal (sau daca este nevoie mai des) bazinele se golesc se spala
mecanic se dezinfecteaza si se reumplu cu apa. Aceste stranduri sunt: Strandul Tineretului (sector 1),
Strandul Titan (sector 3), Strandul Berceni si Strandul copiilor (sector 4), Strandul Drumul Taberei si
Dambovita (sector 6).
Aceste stranduri au fost autorizate din punct de vedere sanitar - din anii anteriori, primind viza
anual - in functie de conditiile igienico-sanitare ale intregului complex si al apei de imbaiere care
trebuie sa corespunda standardului 12585/1987. Date informative asupra caracteristicilor calitative
ale apei de imbaiere din aceste stranduri au fost facute publice, cu ocazia deschiderii sezonului estival
si pe toata perioada de vara cand au fost solicitate, prin mijloace mass-media scrise, audio si TV.
∗ Zone de agrement amenajate pe malul raului Colentina; Complex de agrement

Mogosoaia; Complex Grivita II; Baneasa; Floreasca I -Baza de agrement APA NOVA Bucuresti (
RGAB); Floreasca II (Complex UGSR); Complex Sportiv RADET; Complex Sportiv Chefalul (Club
privat KEOKE); Complex Tei Toboc - Tele 7 ABC; Complex Sportiv Studentesc Tei; Baza Cernica;
Pantelimon etc.
66
Aceste baze amenajate pe raul Colentina, sunt multifunctionale, unele dintre ele au
Autorizatii Sanitare de Functionare pentru cazare, alimentatie publica, activitati sportive, dar nici
unul nu este autorizat ca “Strand” pentru functiunea de imbaiere deoarece apa raului Colentina nu a
corespuns normelor in vigoare privind imbaierea - STAS 12585/1987, 4706/1988 si Ord.M.S.
nr.536/1997. Cu toate ca apa din aceste zone a fost total necorespunzatoare din punct de vedere
chimic si bacteriologic, a fost totusi utilizata de publicul vizitator pentru “imbaiere”, in sezonul cald,
aceasta constituind un real factor de imbolnavire pentru cei ce au utilizat-o. Nu avem date concrete de
morbiditate strict legate de aceste aspecte, insa cu siguranta multe din cazurile de conjunctivita acuta
si afectiuni dermatologice, pot fi puse si pe seama imbaierii in aceasta apa, la cei ce au frecventat
zonele mentionate mai sus.
∗ Piscinele - In Bucuresti exista 7 piscine amenajate in cadrul unor hoteluri si complexe
sportive- si anume Piscina Hotel Intercontinental, Bucuresti, Flora, Lebada, Complexul Sportiv
National, Complexul Sportiv Lucian Grigorescu, Complexul de Satatate Serban Voda; sunt autorizate
din punct de vedere sanitar. Apa din piscina este examinata lunar si nu ridica probleme deosebite
fiind cu circuite restranse.
7.3 Starea de confort si de sanatate a populatiei in raport cu starea de calitate a mediului

in zonele locuite
Mediul in care traieste omul este definit in primul rand de calitatea aerului, a apei, a solului,
locuinta, alimentele ce le consuma precum si mediul in care munceste. Strans legata de acesti factori,
influentata si determinata imediat sau dupa o perioada de timp, este starea de sanatate a populatiei.
Cunoasterea si determinarea unor factori de risc din mediu are o deosebita importanta si
constituie poate cea mai valoroasa activitate pentru promovarea si pastrarea starii de sanatate a
populatiei.
Daca revenim la definitia sanatatii (O.M.S.), vedem ca aceasta reprezinta integritatea sau buna
stare fizica, psihica si sociala a individului si colectivitatilor; sanatatea nu se adreseaza numai
individului ci si colectivitatii, sau chiar in primul rand colectivitatii umane. Precizarea acestor aspecte
este importanta pentru a intelege de ce este necesara colaborarea participantilor implicati in
elaborarea planului national de sanatate publica (ministerele responsabile pentru mediu, sanatate,
agricultura si alimentatie, transporturile, amenajarea teritoriului, industrie, tursim, finante, etc.).
Esential pentru evaluarea starii de sanatate a populatiei din municipiul Bucuresti este
identificarea factorilor de risc care tin de:
- alimentarea cu apa potabila;
67
- calitatea aerului citadin;
- colectarea si indepartarea reziduurilor lichide si solide de orice natura;
- zgomotul urban;
- habitatul - conditii improprii (zgomot, iluminat, aglomerarea
populationala, etc.);
- calitatea serviciilor (de toate tipurile) oferite populatiei
Influenta negativa a poluarii aerului asupra organismului uman, nu poate fi pusa cu

usurinta in evidenta, deoarece ea se realizeaza foarte lent, si da nastere mai rar la imbolnaviri
specifice, de tipul celor aparute in urma expunerii la noxe de tip profesional.
In schimb poluarea atmosferica influenteaza morbiditatea prin boli acute ale aparatului
respirator si mai ales cronice agravand evolutia acestora.
Bolile influentate de poluarea aerului si care au fost urmarite incepand cu anul 1995, au fost:
laringita si traheita acuta, faringita si amigdalita acuta, bronsita si bronsiolita acuta, rinofaringita si
faringita acuta, emfizem, alte boli pulmonare obstructive cronice, astmul, bronsiectazia, alte boli
pulmonare determinate de agenti externi.
7.3.1 Date de sanatate
O parte dintre datele de sanatate au fost prezentate in capitolele dedicate factorilor de mediu,
si reflecta indici de sanatatae ce descriu influenta poluarii respectivilor factori asupra sanatatii
populatiei. Completam datele primite de la DSP Bucuresti cu urmatoarele tabele :
Anul 2002
Morbiditate (incidenta) Cod Cifre absolute
Medici de familie
SPECIFICATIE ICD 10 Total 0-14 ani 15-65 ani > 65
ani
Faringite/amigdalit J01; 180,754 20,822 111,217 48,715
e J02
laringite/traheite J04; 24,591 1,630 15,694 7,267
J05
alte inf. CRS J06 140,641 17,693 83,131 39,817
gripa J10; 4,527 124 1,374 3,029
RESPIRATORIE
J11
pneumonie J12; 35,901 2,021 17,184 16,696
J18
68
bronsita cr. J20; 47,225 3,933 28,425 14,897
J21
alte inf. CRI J22 12,896 1,595 6,691 4,610
rinita/faringita ac. J30; 8,805 622 4,201 3,982
J31
bronsita J40 2,983 242 1,388 1,353
nespecificata
bronsita cr. J40; 3,985 243 1,462 2,280
J41
emfizem J43 136 0 0 136
alte boli obstructive J44 1,050 0 0 1,050
astmul J45; 850 4 197 649
J46
alte afectiuni J90; 65 0 5 60
alepleurei J94
HTA I 10 14,765 0 204 14,561
CARDIO- angina pectorala I 20 1,524 0 0 1,524
VASCULARA IMA I 21; I 289 0 0 289
22
ASS I 70 430 0 0 430
Insuficienta I 50 58 0 2 56
cardiaca
TUMORI Esofag/stomac C15; 60 0 4 56
C16
Trahee/bronhii C33; 178 0 1 177
C34
alte TU org.resp. C30; 32 0 0 32
C39
TU malign C45; 9 0 0 9
tes.Mezotelial C49
Melanom malign C43; 56 0 0 56
C44
Unele boli TBC aparat A15; 710 0 91 619
infectioase respirator A16
TBC alte organe A18 98 0 50 48
TBC miliara A19 2 0 0 2
Morbiditate policlinica Cod Cifre absolute

SPECIFICATIE ICD 10 Total 0-14 ani 15-65 ani > 65
ani
Faringite/amigdalite J01; 23,327 1,988 13,719 7,620
J02
laringite/traheite J04; 3,919 273 2,062 1,584
J05
alte inf. CRS J06 6,990 416 4,383 2,191
gripa J10; 887 5 545 337
REPIRATORIE
J11
pneumonie J12; 3,349 367 1,767 1,215
J18
bronsita cr. J20; 4,300 226 3,191 883
J21
69
alte inf. CRI J22 1,650 68 1,077 505
rinita/faringita ac. J30; 6,685 123 1,929 4,633
J31
bronsita J40 542 4 229 309
nespecificata
bronsita cr. J40; 1,190 14 434 742
J41
emfizem J43 24 0 0 24
alte boli obstructive J44 232 0 0 232
astmul J45; 1,756 136 910 710
J46
alepleurei J94
HTA I 10 9,404 15 58 9,331
CARDIO- Angina pectorala I 20 2,594 0 0 2,594
VASCULAR IMA I 21; 164 0 0 164
A I 22
ASS I 70 454 0 0 454
Insuficienta cardiaca I 50 259 0 90 169
TUMORI Esofag/stomac C15; 210 0 0 210
C16
Trahee/bronhii C33; 881 0 0 881
C34
alte TU org.resp. C30; 134 0 3 131
C39
TU malign C45; 405 1 0 404
tes.Mezotelial C49
Melanom malign C43; 643 0 27 616
C44
Unele boli TBC aparat A15; 81 8 31 42
Morbiditate spitale Cod Cifre absolute
SPECIFICATIE ICD 10 total 0-14 ani 15-65 ani > 65

ani
Faringite/amigdalite J01; 9,028 1,474 4,885 2,669
J02
laringite/traheite J04; 1,004 201 651 155
J05
alte inf. CRS J06 3,109 820 1,264 1,025
Gripa J10; 163 1 20 142
REPIRATORIE
J11
Pneumonie J12; 5,959 1,223 1,770 2,966
J18
bronsita cr. J20; 4,000 1,698 1,347 955
J21
alte inf. CRI J22 358 124 176 58
70
rinita/faringita ac. J30; 1,015 6 204 805
J31
bronsita J40 562 20 191 351
nespecificata
bronsita cr. J40; 1,643 23 263 1,357
J41
Emfizem J43 61 0 7 54
alte boli obstructive J44 3,049 3 15 3,031
Astmul J45; 4,240 5 1,193 3,042
J46
alepleurei J94
HTA I 10 10,369 0 15 10,35
CARDIO- 4
VASCULAR Angina pectorala I 20 3,618 0 0 3,618
A IMA I 21; 1,623 0 1 1,622
I 22
ASS I 70 1,316 0 0 1,316
Insuficienta cardiaca I 50 3,380 11 28 3,341
TUMORI Esofag/stomac C15; 1,265 0 0 1,265
C16
Trahee/bronhii C33; 5,552 0 4 5,548
C34
alte TU org.resp. C30; 1,458 2 2 1,454
C39
TU malign C45; 934 1 130 803
tes.Mezotelial C49
Melanom malign C43; 1,477 0 11 1,466
C44
Unele boli TBC aparat A15; 5,347 47 625 4,675
Situatia poluarii sonore

Poluarea sonora, creaza disconfort si a devenit deranjanta si chiar nociva in unele zone ale
municipiului Bucuresti pe arterele de circulatie, in apropierea aeroporturilor, in apropierea unor surse
de zgomot. Desi nu exista o retea de culegere sistematica de informatii, pe baza masuratorilor
efectuate se apreciaza ca in Bucuresti, pe arterele principale de circulatie si mai ales pe arterele cu
trafic greu poluarea sonora depaseste frecvent cu 20-30 dB nivelul de 70 dB, considerat admisibil.
Combinata cu poluarea cu gaze, poluarea sonora in unele puncte de intersectie a strazilor in Bucuresti
devine de nesuportat. Ponderea majora a surselor de poluare fonica, pe linga cele fixe de origine
industriala, o detin in cazul marilor aglomerari urbane, deci si in cazul Bucurestiului, in proportie de
pana la 70 % sursele mobile, respectiv circulatia rutiera.
71
Zgomotul din trafic este un fenomen clar disturbator care are un important efect asupra
oamenilor care locuiesc sau muncesc in vecinatatea arterelor de trafic intens.
Studii recente au aratat ca riscul bolilor de inima si circulatorii este semnificativ crescut de un
nivel de zgomot din trafic de 65-70 dB(A) sau mai mult. Aceasta datorita cresterii pulsului si a
presiunii sanguine. Digestia este deasemenea redusa si tonusul muscular crescut, acestea fiind
simptome clare de stres.
Zgomotul din traficul rutier in zonele urbane, unde vitezele sunt in general sub 60 Km/h,
provine in principal de la motoare si de la instalatiile de evacuare a gazelor, iar in zonele rutiere unde
vitezele de rulare sunt peste 60 Km/h provine de la interactiunea cauciucurilor cu carosabilul.
Transportul in comun constituie, de asemenea, o sursa importanta de zgomot. Prezenta
mijloacelor de transport in comun de suprafata accentueaza poluarea fonica, in special pe arterele
importante unde se concentreaza mai multe linii, adaugandu-se circulatiei auto obisnuite.
Zgomotul produs de caile ferate, desi foarte suparator, nu afecteaza intreaga populatie a
orasului. In primul rand, arterele de circulatie, feroviara sunt mai putin numeroase si concentrate in
anumite zone. In al doilea rand, zgomotul se propaga in axul caii ferate.
Zgomot generat de centre industriale.
Zonele industriale sunt raspandite in intregul oras, cu o concentrare de-a lungul cailor ferate
care traverseaza orasul. Poluarea fonica indusa de industrie este diferita dupa tipul productiei si
gradul de izolare fonica al fiecarei unitati. In Bucuresti, cartierele de locuinte aflate in imediata
apropiere a zonelor industriale sunt foarte numeroase (Giulesti, Bucurestii Noi, Grivitei, Militari,
Ferentari, Titan - Sulea, Muncii, Colentina - Obor, Aviatiei, Pajura).
Zgomot generat de surse punctuale
Principalele surse de zgomot dispersate la nivelul orasului sunt locurile de joaca pentru copii,
cresele, gradinitele, scolile. Poluarea fonica produsa de acestea afecteaza vecinatatea imediata in
cursul zilei (in special dimineata), la fel ca spatiile plantate dintre blocuri sau din cartierele de
locuinte.
Marile stadioane si instalatiile sportive, sunt, de asemenea, producatoare de zgomot. In cazul
marilor stadioane, expunerea la zgomot este periodica, dar foarte agresiva. Zonele de locuinte din
apropiere sunt afectate puternic (in special langa stadioanele Giulesti, Dinamo, Progresul).
O importanta sursa de zgomot, periodica, este constituita de spectacolele in aer liber,
mitinguri, manifestatii de toate tipurile. Punctele alese cu predilectie pentru astfel de manifestari sunt:
Piata Constitutiei, Piata Universitatii, Piata Palatului - Piata Revolutiei, Piata Victoriei.
72
In concluzie, in mediul urban actioneaza concomitent mai multe categorii de zgomote:
zgomotele domestice, industriale, zgomote produse de activitatea de constructie, de mijloacele de
transport. Cea mai importanta sursa de zgomot este circulatia autovehiculelor, estimata a fi cauza a
aproximativ 80 % din poluarea sonora.
Un lucru important de mentionat este acela ca, incepand cu luna septembrie 2005, ARPM
Bucuresti va participa in cadrul unui proiect de twinning ce va ave aca rezultat, printre altele, trasarea
hartilor de zgomot pentru aglomerarea Bucuresti, conform cerintelor Directivelor UE in domeniu. In
acest mod se vor obtine informatii actualizate si mult mai detaliate (la nivel de trafic rutier, cai ferate,
aeroporturi etc)
7.4 Orasele tarii

Datorita faptului ca intreg judetul Bucuresti este constituit dintr-un singur oras, toate
problemele legate de urbanism (zona urbana, extinderea pe orizontala, resurse, spatii verzi, parcuri,
scuaruri, animale, flora, poluare) au fost detaliate mai sus.
7.5 Mediul Urban- obiective si masuri
7.5.1 Dezvoltarea durabila

In ultimii ani tot mai multi dintre locuitorii Bucurestiului au constientizat importanta pe care
protectia mediului il poate juca in viata fiecaruia, in contextul dezvoltarii durabile. Stabilirea unui
echilibru intre necesitatea cresterii nivelului de trai prin progres economic, calitatea factorilor de
mediu si starea de sanatate a populatiei este determinanta in vederea integrarii Romaniei in Europa.
Agentia de Protectie a Mediului Bucuresti reprezinta un factor cheie in dezvoltarea durabila a
Bucurestiului, prin activitatea de autorizare a agentilor economici cu impact asupra mediului si prin
sprijinirea si incurajarea acestora in desfasurarea de activitati economice nepoluante.
7.5.2 Zgomotul
Pentru dezvoltarea viitoare a municipiului Bucuresti sunt necesare o serie de masuri pentru
scaderea nivelelor de zgomot produs de sursele fixe si/sau de cele difuze.
Referitor la sursele fixe:
73
• sistematizarea si construirea de ansambluri noi de locuinte care sa aiba o protectie acustica
corespunzatoare (la distante mari fata de unitatile industriale si cu prevederea unor ecrane
naturale sau artificiale pentru atenuarea zgomotului);
• remedierea unor situatii existente prin realizarea unor actiuni la surse (de tipul
retehnologizarii industriilor sau prin marirea capacitatii de izolare acustica a fatadelor
cladirilor);
• in cazul statiilor de hidrofor sau punctelor termice existente se pot lua masuri de reducere
a nivelului de zgomot exterior cladirilor de locuit din preajma, iar pentru cele care se vor
proiecta, trebuie luate masuri privind distantele dintre acestea si cladirile de locuit (minim
25 m, precum si dotarea lor cu utilaje corespunzatoare din punct de vedere acustic);
• pentru parcajele existente, amplasate aproape de cladirile de locuit (cazul celor din centrul
capitalei) se recomanda masuri de ordin administrativ (de ex. restrictionarea utilizarii
acestora intre orele 23 - 6); pentru viitor consideram ca trebuie analizate posibilitatile
crearii unor parcaje colective subterane sau situate in cladiri independente, multietajate,
special amenajate;
• pentru complexele comerciale existente se impun masuri de sporire a gradului de protectie
acustica prin inchideri partiale sau totale a zonelor zgomotoase (in mod special in cazul
pietelor) precum si masuri administrative privind programul operatiilor de aprovizionare;
• in cazul statiilor PECO este necesara realizarea unor ecrane naturale delimitatoare, din
vegetatie cu inaltime medie si joasa, sporirea exigentelor privind controlul tehnic al
categoriilor de autovehicule care alimenteaza (de ex. vehiculele mari echipate cu motoare
Diesel sa fie alimentate numai la statii situate in zonele periferice ale orasului sau izolate
fata de cladirile de locuit);
Referitor la sursele mobile:
• refacerea patului rutier si a imbracamintii asfaltice pe arterele cu trafic intens;
• redistribuirea traficului, in zona centrala mai ales, si restrictii privind accesul unor
mijloace de trafic greu pentru aprovizionare sau deservirea unitatilor de pe aceste artere;
• daca reducerea nivelurilor de zgomot nu este suficienta se impun masuri suplimentare si la
cladirile adiacente (izolatii fonice ale fatadelor - de exemplu, prin triplarea ferestrelor,
prevederea unor spatii verzi intre cladirile de locuit si artera de trafic, etc).
74
7.5.3 Poluarea aerului
Factorul de mediu - aer - este supus unei poluari locale intense in acele zone, unde s-au
constituit si functioneaza unitati industriale chimice, siderurgice, metalurgice, pentru materiale de
constructii s.a. si unde fie tehnologiile sunt invechite, fie nu sunt realizate instalatii de epurare a
gazelor, fie si una si alta. De asemenea, poluarea aerului are loc si in zonele cu trafic auto important.
Se impun masuri care sa actioneze in primul rind asupra surselor de poluare, la emisie.
• Se impune introducerea automonitoringului de catre agentii economici si cunoasterea
cantitatilor de substante poluante emise pe baza unor declaratii de emisii, conform Legii
Mediului, a caror autenticitate sa fie sigura (Legea Fondului de Mediu a rezolvat partial
aceasta problema, insa intrucat responsabilitatea calcularii emisiilor si a sumelor cade in
sarcina agentului economic, calculul emisiilor poate fi gresit- ar fi indicat ca agentul
economic sa fie obligat sa faca aceste calcule prin intermediul uneia dintre institutiile care
sunt atestate de catre MMGA);
• Se impune, paralel cu masurile de reducere a poluantilor si imbunatatirea monitoringului
aerului la nivel national, echiparea cu aparatura moderna de colectare a probelor si de
efectuare a determinarilor;
• In viitor trebuie sa se acorde importanta si perfectionarii metodicii de prelucrare a datelor,
introducerii pe scara larga a modelelor matematice de simulare numerica, cercetarilor
experimentale de laborator si pe teren.
MASURI PENTRU REDUCEREA POLUARII ATMOSFERICE GENERATE DE

TRAFICUL AUTO
Reducerea poluarii aerului poate fi realizata prin trei cai diferite, in urmatoarea ordine de
prioritate :
-reducerea traficului
-schimbarea traficului : de la acele tipuri de trafic cu un mare impact asupra poluarii aerului
sau a mediului si folosirii terenurilor la tipuri de trafic cu un impact redus (de exemplu
transport pe sina, biciclete, etc.)
-imbunatatirea traficului : reducerea poluarii aerului prin mijloace tehnice sau printr-un
management al traficului.
75
Structura acestor instrumente si politici este stabilita, in mod uzual, astfel :
- planificare : in special planificarea utilizarii terenului
- imbunatatirea infrastructurii
- legislatie : reglementari, restrictionari legale
- instrumente economice
- informatie
Masurile propuse mai jos, desi nu sunt prezentate intr-o ordine a importantei lor, consideram
ca sunt valabile atat pentru Bucuresti, cat si pentru celelalte localitati din tara, fiind necesare a fi luate
mai ales de catre factorii de decizie ai administratiei locale, primariilor, politiei, cat si de factorii de
decizie la nivel central.
♦ Extinderea si mentinerea interdictiei de circulatie a traficului greu in zilele libere, fapt care
s-a dovedit prin masuratori ca are o contributie la reducerea nivelurilor de poluare mai ales la oxizii
de azot si pulberile in suspensie;
♦ Fluentizarea traficului prin instituirea de sensuri unice de circulatie, in special pe arterele
nemodificabile structural - urbanistic si realizarea semaforizarii in sistem "unda verde" mai ales in
aceste cazuri;
♦ Deplasarea catre periferiile localitatilor a circulatiei vehiculelor grele si a depozitelor en-
gros deservite de acestea (spre liniile de centura) cu interzicerea circulatiei acestora in zonele centrale
(exceptind vehiculele grele edilitare si ale transportului in comun, dar cu impunerea stricta, pentru
aceste activitati, de dotare a motoarelor cu sisteme de reducere a poluarii si de extindere, pana la
generalizare in zonele centrale, a transportului in comun electric);
♦ Pentru Bucuresti este necesara delimitarea cat mai urgenta a limitei perimetrului central
(cea mai buna solutie ar fi toata zona din interiorul liniei de centura) si respectarea interdictiei
permanenta de circulatie a autovehiculelor de capacitate mai mare de 3,5 t , atat pentru
aprovizionare cat si pentru restul activitatilor, cu exceptia salubritatii, pompierilor si transportului in
comun, dar cu aplicarea pentru aceste exceptii a masurilor propuse la punctul de mai sus; implicatiile
economice sunt mari (mai ales pentru o serie de firme care folosesc pentru aprovizionare si
desfacerea produselor un parc important de vehicule grele), dar trebuie aplicat exemplul altor capitale
europene unde, in zonele centrale, nu circula nici un autovehicul greu;
♦ Interdictii zonale si/sau temporare a intregului trafic auto mai ales in perimetrele de interes
turistic, istoric, comercial, cultural, cel putin in zilele;
76
♦ Pentru Bucuresti, legat de masura de mai sus, propunem realizarea cat mai rapid a unor
zone, in perimetrul central, in care sa fie interzis traficul auto complet in zilele libere (inclusiv
transportul in comun, prin corelare cu transportul subteran cu metroul), creandu-se astfel conditii de
promenada, activitati cultural - sociale si comerciale pentru un mare numar de locuitori; aceasta
masura trebuie insa, corelata cu prevederea de catre administratia locala a unor masuri speciale de
salubrizare in zonele respective, atat inaintea, cat mai ales, imediat dupa perioada de interdictie a
traficului;
♦ In cazul statiilor PECO este necesara realizarea unor ecrane naturale delimitatoare din
vegetatie si sporirea exigentelor privind controlul tehnic al categoriilor de autovehicule care
alimenteaza (de ex. vehiculele mari, echipate cu motoare Diesel, sa fie alimentate numai la statii
periferice ale orasului sau izolate fata de cladirile de locuit);
♦ Refacerea patului carosabil si a imbracamintii asfaltice pe toate arterele cu trafic intens,
♦ Dotarea cu senzori de CO (eventual si pentru alti poluanti) a principalelor puncte de
maxima densitate a traficului, cu posibilitati de alarmare si de deviere temporara pe artere colaterale
acestora (prin eforturile administratiilor locale impreuna cu politia), in paralel cu realizarea unei
retele automate de statii fixe, amplasate in zonele cele mai expuse, care sa functioneze in "timp real",
asigurandu-se astfel un control permanent al calitatii aerului (prin eforturile organelor de mediu);
♦ Dotarea Politiei Rutiere cu echipamente portabile de masurare a emisiilor poluante la
autovehicule, precum si reducerea programului de lucru in zonele cu expunere foarte mare (zonele cu
trafic foarte intens) pentru agentii de circulatie ai politiei;
♦ Instituirea unor masuri educative pentru toata populatia privind problemele de protectia
mediului; trebuiesc implementate 3 notiuni pe care conducatorii auto, in special, nu le cunosc inca:
1. poluarea produsa de autovehicule este foarte grava pentru starea de sanatate a

populatiei si este cauza a numeroase afectiuni ce reduc durata de viata;
2. orice secunda de functionare a motorului inseamna "otravire" si constituie un

atentat la sanatatea si viata celor din jur;
77
3. utilizarea unor autovehicule nereglate, excesiv poluante constituie o
contraventie care poate fi depistata in orice moment de organele in drept si
sanctionata.
♦ Exigenta privind starea tehnica a autovehiculelor trebuie crescuta la toate nivelurile:
♦ Marirea frecventei inspectiilor tehnice de poluare la autoturisme, acestea urmand a se face
anual, independent de inspectiile tehnice periodice;
♦ Stabilirea unor cerinte de precizie de catre RAR-BRML conform normelor internationale
pentru aparatura de control din statiile de ITP;
♦ Incurajarea achizitionarii de vehicule moderne nepoluante prin scaderea impozitelor si a
pretului benzinei fara Pb;
♦ Interzicerea efectuarii ITP la masinile proprii de statiile ce poseda autovehicule;
♦ Efectuarea in continuare de campanii de masuratori in punctele semnificative pentru
traficul rutier, atat in Bucuresti cat si in tara, prin efortul comun al APM-urilor, RAR si Politiei, cu o
intensa mediatizare in vederea constientizarii populatiei despre toate aspectele polurii generate de
autovehicule si fortarea factorilor de decizie sa aplice cat mai rapid masurile necesare pentru
imbunatatirea situatiei.
78
Capitolul 8 DESEURI
O importanta sursa de poluare a solului sunt depozitele necontrolate de deseuri. In fiecare an,
APM Bucuresti realizeaza baza de date privind gestiunea deseurilor. Sunt chestionati atat agentii
economici producatori de deseuri, cat si unitatile prestatoare de servicii de salubrizare si cele de
reciclare a deseurilor. Intreg parcursul deseurilor, de la producere->depozitare temporara-> reciclare,
pe de o parte sau producere-> depozitare temporara->transport->depozitare finala este atent urmarit.
Acest circuit trebuie administrat avand in vedere 3 obiective importante:
− ocrotirea sanatatii publice;
− protectia mediului inconjurator;
− pastrarea curateniei, astfel incat spatiile publice sa devina acceptabile din punct de vedere estetic.
8.1 Deseuri urbane
In Capitala, activitatea de colectare si transport a deseurilor menajere si stradale este realizata de

urmatoarele societati:
- SC REBU SA in sectoarele 1,4,5
- SC RWE GEKO ROMANIA Ecologic Service SRL in sectorul 1
- SC ROSAL SERVIS SRL in sectorul 3
- SC SUPERCOM SA in sectorul 2
- SC URBAN SA in sectorul 6
- SC MASOTI SRL in sectorul 4
Depozitarea deseurilor colectate de pe raza Municipiului Bucuresti se face pe urmatoarele
amplasamente:
- Chiajna Rudeni- depozit IRIDEX
- Depozitul VIDRA
- Partea corespunzatoare pentru depozitare a gropii GLINA
La nivelul Municipiului Bucuresti sunt initiate programe pilot privind colectarea selectiva a
deseurilor, demarate de primariile de sector (Ex: Primaria sector 1- program proiect "Cartierul
verde"- colectare selectiva in prima faza numai hartie, carton)
Deseurile ce intra in categoria deseurilor reciclabile, sunt colectate si valorificate catre societatile
cu activitate tip REMAT din Municipiul Bucuresti si tara .
79
La sediul A.R.P.M. Bucuresti au avut loc mai multe intruniri cu reprezentanti ai administratiei
publice locale (primariile de sector) si societatile de salubrizare ce isi desfasoara activitate pe raza
Municipiului Bucuresti.
Pana la aceasta data au fost realizate urmatoarele:
- s-au identificat de catre primariile de sectoare spatiile (terenurile) disponibile pentru
amenajarea depozitarii deseurilor reciclabile:
● sector 1: Platforma T.C. Carpati;
● sector 2: str. Fantanica nr. 39, str. Gherghitei nr. 27, piata Obor;
● sector 3: punct final depozitare selectiva – spatiu amenajat la depozitul Glina;
● sector 4: sos. Oltenitei – tronson Sura Mare – C. Brancoveanu; sos. Berceni – str. Ion Iriceanu,
Bd. Marasesti nr. 42, sos. Giurgiului nr. 125;
● sector 5: sos. Cotroceni x str. Zarii; Calea 13 Septembrie – str. Izvor; sos. Panduri – Calea 13
Sept.; str. Uranus – 13 Sept; 13 Sept x str. Sebastian (la complex); Bd. Eroilor (in statie, vis-a vis
de spital); str. Gh. Marinescu x str. Dr. Bagdasar; str. Sebastian x Calea Rahovei; sos. Alexandriei
x sos Bucuresti-Magurele x sos. Antiaeriana; Piata M. Kogalniceanu x Piata Operei;
● sector 6: zone blocuri 4 etaje din Dr. Taberei si Militari.
- pe raza fiecarui sector s-a inceput constientizarea populatiei prin difuzarea de material
publicitar privind colectarea selectiva, atat la asociatiile de locatari, cat si la nivelul
institutiilor scolare:
Exemple:
o sector 3: material publicitar impartit de primaria de sector catre asociatiile de locatari;
o sector 4: in fiecare miercuri are loc la sediul primariei intalnire cu reprezentanti ai
asociatiilor de locatari, reprezentanti ai primariei si societatea de salubrizare S.C. REBU
S.A., societate ce le prezinta facilitatile puse la dispozitie pentru stimularea colectarii
selective (reducere pret gunoi menajer, saci plastic, detergenti);
o sector 6: prin publicatia primariei ziarul “Sase”se realizeaza informarea si indrumarea
cetatenilor privind colectarea selectiva a deseurilor; S.C. URBAN S.A. a realizat material
publicitar (brosura “O lume mai curata” si pliante intitulate “Cei 3 E – educatie-
ecologizare-economisire”, material distribuit si pe raza celorlalte sectoare);
- s-a stabilit de catre primariile de sectoare impreuna cu societatea/societatile ce desfasoara
activitate de salubrizare pe raza fiecarui sector, culorile pubelelor:
o sector 1 + 4: S.C. REBU S.A. a stabilit pentru PET pubele albastre, pentru hartie
pubele galbene;
80
o sector 2: pentru PET pubele albastre;
o sector 3: pentru plastic pubele galbene, pentru hartie pubele verzi, s-au achizitionat
cupe de 1,1, mc;
o sector 5: s-au achizitionat containere de 1,1 mc (100 buc.);
o sector 6: pentru PET pubele verzi, pentru hartie pubele portocalii.
- pentru realizarea implementarii sistemului de colectare selectiva a deseurilor reciclabile au
fost stabilite la nivelul fiecarui sector, zone pilot:
• sector 1: zona Aviatiei, Parcul Lisabona, proiect pilot in scoli (hartie si PET);
• sector 3: zona I.O.R. – Liviu Rebreanu; Mihai Bravu – Dristor, zona asociatii locatari
Camil Ressu – Nicolae Grigorescu – Liviu Rebreanu;
• sector 4: 30 de asociatii de locatari colecteaza selectiv si 10 scoli (hartie si PET);
• sector 6: zona pilot Dr. Taberei – Compozitorilor – Sibiu - Haiducului
- la nivelul Municipiului Bucuresti, societatea S.C. URBAN S.A. ce desfasoara activitate de
salubrizare pe raza sectorului 6, a deschis STATIA DE SORTARE DESEURI
RECICLABILE (PET, PE si hartie) – Bd. Iuliu Maniu nr. 15, sector 6; in prezent se
colecteaza si deseuri de sticla;
- societatea de salubrizare S.C. REBU S.A. ce desfasoara activitate in mai multe sectoare are
in dotare o instalatie de tocat PET-uri.
• S.C. URBAN S.A. ce desfasoara activitate de salubrizare in sector 6 a amplasat containere
(pentru PET si hartie) in zonele: Piata Gorjului, Piata Veteranilor, Piata Dr. Taberei,
ridicarea acestora facandu-se o data sau de doua ori pe saptamana in functie de zona; S-a
stabilit de comun acord cu administratorii pietelor marirea numarului de amplasamente si
containere in jurul pietelor. APM Bucuresti a sugerat S.C. URBAN S.A. inceperarea
activitatii de colectare selectiva Complexul studentesc Regie si Grozavesti la aceasta data
fiind deja aplasate containere suplimentare, precum si in zone cu densitate de populatie
ridicata (zona str. Performantei unde exista spatiu zidit pentru deseuri menajere).
• S.C. REBU S.A. ce desfasoara activitate de salubrizare in sectoarele 1 si 4 a inceput
activitatea de colectare selectiva (deseuri hartie) impreuna cu primaria sectorului 1 in
scolile din acest sector, pubelele fiind deja amplasate atat in incinta scolilor, cat si in afara
incintei. Activitatea de colectare deseuri reciclabile PET-uri in sectorul 4 se desfasoara
intr-o prima faza in pietele agroalimentare unde au fost amplasate containere
inscriptionate separat pentru hartie, respectiv PET. La Rampa de transfer deseuri
81
menajere“Carpati” ce apartine S.C. REBU S.A. depozitarea deseurilor nu se facea numai
pe zona betonata, stabilindu-se in urma controlului betonarea intregii suprafete.
A.R.P.M. Bucuresti a realizat material publicitar pentru informarea publicului privind colectarea
selectiva ce a fost distribuit in unitati scolare si mijloacele de transport in comun.
Tipuri de deşeuri municipale generate în Bucureşti:
• deşeuri menajere
- deşeuri provenite din activităţi casnice
• deşeuri menajere şi deşeuri voluminoase colectate separat
• deşeuri biodegradabile
- deşeuri rezultate de la curăţirea spaţiilor publice (deşeuri din parcuri, din pieţe, deşeuri stradale)
- deşeuri de la populaţie şi din activităţi comerciale care suferă descompunere anaerobă sau aerobă
- deşeuri alimentare şi vegetale, hârtie şi carton (de calitate joasă)
• deşeuri din construcţii şi demolări
- deşeuri rezultate din activităţi precum construcţia clădirilor şi infrastructurii civile, demolarea totală
sau parţială a clădirilor şi infrastructurii civile, modernizarea şi întreţinerea străzilor
• deşeuri generate în instituţii, industrie, comerţ, sectorul public sau administrativ care prezintă
compoziţie şi proprietăţi similare (asimilabile) cu cele provenite din activităţi casnice
• nămol orăşenesc
- nămol rezidual de la instalaţiile de tratare a apelor uzate menajere
- nămol rezidual de la fosele septice şi alte instalaţii similare de tratare a apelor menajere
Deşi hârtia şi cartonul fac parte din grupa deşeurilor biodegradabile, este indicată reciclarea şi
recuperarea acestora, mai ales în cazul unei cantităţi ridicate, pentru atingerea obiectivelor propuse în
Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor pentru reciclarea şi recuperarea materialelor reciclabile.
ASPECTE CANTITATIVE
Evidenţa cantităţilor de deşeuri şi gestionarea acestora în Municipiul Bucureşti se realizează

ţinând cont de cantităţile colectate, valorificate şi cele eliminate în decursul unui an.
Spre exemplu, în anul 2003 situaţia cantităţilor de deşeuri colectate, valorificate şi eliminate
se prezintă astfel:
Deşeuri
Colectate (t) Valorificate (t) Eliminate (t)
860.469 5.024 855.446
Sursa: Ancheta Statistică privind deşeurile (2004)
Evoluţia cantităţilor de deşeuri generate în municipiul Bucureşti, în ultimii 5 ani.
Nr. Tipuri principale de Cod anul anul anul anul anul

crt. deşeuri deşeu 2000 2001 2002 2003 2004
(tone) (tone) (tone) (tone) (tone)
1. Deşeuri municipale 20 15 01 222538,9 275945,7 719388,7 906450,7 815201,5
şi asimilabile din 6 0 2 8 7
comerţ, industrie,
82
instituţii, din care:
1.1 Deşeuri menajare 20 03 01 155402,6 176077,7 186281,9 173812,9 194405,1
colectate în amestec 4 4 5 2 6
de la populaţie
1.2 Deşeuri asimilabile 20 03 01 2874,52 12276,58 9604,704 1057,05 1983,46
colectate în amestec
din comerţ, industrie,
instituţii
1.3 Deşeuri municipale 20 01 21,236 22,957 449826,1 634615,6 502537,4
şi asimilabile 15 01 1 4 3
colectate separat
(exclusiv deşeuri din
construcţii şi
demolări), din care:
hârtie şi carton 20 01 01 10,83 11,86 284314,3 190669,2 178447,2
15 01 01 4 8 04
sticlă 20 01 02 8,47 9,04 4568,79 14528,53 16213,53
15 01 07
plastic 20 01 39 1,936 2,057 87713,88 156620,3 119679,3
15 01 02 94 09
metale 20 01 40 - - 44727,55 197403,5 110094,0
15 01 04 3 6
lemn 20 01 38 - - - - -
15 01 03
biodegradabile 20 01 08 - - 23942,36 4,94 17,04
altele 20 0115 - - 4559,19 75388,97 78086,29
01
1.4 Deşeuri voluminoase 20 03 07 - - - - -

1.5 Deşeuri din grădini 20 02 10574 24863 10535,1 4566,6 10268,2
şi parcuri
1.6 Deşeuri din pieţe 20 03 02 7398,84 8580,61 9016,04 9621,19 9512,6
1.7 Deşeuri stradale 20 03 03 46267,72 54124,81 61436,92 82777,38 96494,71
5 4 5
1.8 Deşeuri generate şi 20 01 - - - - -
necolectate 15 01
2 Nămoluri de la 19 08 05 - - - - -
staţii de epurare
orăşeneşti, din care:
2.1 Cantitate valorificată 19 08 05 - - - - -
(s.u.)
2.2 Cantitate depozitată 19 08 05 - - - - -
(s.u)
3 Deşeuri din 17 5510,10 12016,74 42336 23577,57 25045,62
construcţii şi 3
demolări, din care:
3.1 Deşeuri inerte - - - - -
3.2 Deşeuri în amestec 5510,10 12016,74 42336 23577,57 25045,62
83
3
Total deşeuri 228049,0 287962,4 761724,7 930028,3 840247,1
generate 6 4 2 5 9
Sursa: societăţi de salubrizare, primării de sector
Observaţii:
Se constată o creştere semnificativă a cantităţii de deşeuri municipale pentru anii 2002 si
2003, urmată de o scădere a acestei cantităţi în 2004; aceeaşi variaţie se observă şi în cazul cantităţii
totale de deşeuri generate.
Creşterea bruscă a cantităţii de deşeuri colectate separat se produce în anii 2002, 2003, 2004
ca urmare a apariţiei proiectelor pilot de colectare selectivă, aflate în derulare şi în prezent.
Colectarea deşeurilor municipale este responsabilitatea municipalităţii, direct (prin serviciile
de specialitate din cadrul Consiliilor Locale) sau indirect (prin cedarea acestei responsabilităţi pe bază
de contract, către firme specializate în servicii de salubrizare).
Conform Anchetei Statistice privind deşeurile realizata in anul 2004 rezulta că 99,92 % din
populaţia municipiului Bucureşti beneficiază de servicii de salubrizare.
Colectarea selectivă a deşeurilor municipale se realizează în Municipiul Bucureşti prin
proiecte pilot iniţiate de către societăţile de salubrizare şi primării. Aceste proiecte sunt in derulare in
colaborare cu asociatiile de locatari (pentru populatie), scoli, institutii si agenti economici, fiind in
continua extindere functie de rezultatele obtinute si de fondurile disponibile.
ASPECTE CALITATIVE
Din datele furnizate de Ancheta Statistica privind deşeurile realizata in 2004 a rezultat
următoarea structură a compoziţiei procentuale medii a deşeurilor menajere, precum şi indicatorii de
generare a deşeurilor pentru anii 2000 şi 2003:
Componente 2000 2003

% kg/loc.an % kg/loc.an
Hârtie, carton 19 47 18,02 54,12
Sticlă 9 22 14,97 45
Metale 6 15 3,35 10
Plastic 6 15 3,98 12
Textile 5 12 10,41 31
Biodegradabile 41 101 40,66 122
Altele 14 35 8,61 26
TOTAL 100 - 100 -
Sursa: Ancheta Statistica privind deşeurile (2004)
Observaţii:
• se constată o creştere considerabila a cantităţii de hârtie/carton, sticlă şi textile, reducându-se
conţinutul de metale, plastice şi altele.
COLECTAREA ŞI TRANSPORTUL DEŞEURILOR MUNICIPALE
84
Deşeurile municipale generate sunt colectate la nivelul localităţii de către municipalitate, care
are prin lege această responsabilitate (Legea nr. 139/2002 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă nr.
87/2001 privind serviciile publice de salubrizare a localităţilor). Municipalitatea (Consiliile Locale)
este obligată să organizeze acest serviciu pentru populaţie. De asemenea, municipalitatea işi poate
delega responsabilitatea unor firme de salubritate, prin contract.
Deşeurile municipale rezultate în locuinţe, instituţii şi entităţi economice diverse (comerţ,

industrie) sunt precolectate în recipienţi de diferite capacităţi, amplasaţi în spaţii special amenajate în
acest scop.
Situaţia recipienţilor de colectare pentru deşeuri municipale

Tipuri de recipienţi Număr Capacitate (m3)
Europubele 99388 0,12-0,26
Eurocontainere 3108 1,1
Containere 1733 4-36
Total 104229 -
Sursa: A.R.P.M. Bucureşti – din chestionarele completate de societatile de salubrizare
Deşeurile municipale sunt transportate la locurile de depozitare cu utilaje specifice. Firmele

de salubritate sunt dotate cu vehicule transportoare, precum: autogunoiere compactoare,
autocontainere, tractoare cu remorca, basculante, etc.
Dotarile agentilor de salubrizare pentru transportul deşeurilor (2004)
Tip Număr Capacitate (m3)

Autogunoiere 146 10-25
Tractoare cu remorcă 46 5-7
Autocontainere 46 4-24
Autogunoiere compactoare 38 -
Basculante 3 -
Altele 3 -
Total 282 -
Sursa: A.R.P.M. Bucureşti – din chestionarele completate de societatile de salubrizare
Există şi situaţia în care agenţii economici îşi transportă deşeurile cu maşini proprii.
Deşeurile stradale sunt colectate şi transportate de firmele de salubritate cu ajutorul unor
utilaje specifice (automăturători colectoare, aspiratoare şi mături pentru carosabil). Cea mai mare
parte a deşeurilor stradale este însă colectată manual cu mijloace rudimentare.
O problemă a salubrizării străzilor în oraş este lipsa sau numărul insuficient de recipienţi şi de
coşuri de gunoi stradal, atât în locurile aglomerate, cât şi la periferia localităţii.
Pentru o planificare corespunzătoare a gestiunii deşeurilor în municipiul Bucureşti sunt

necesare cunoştinţe numeroase atât despre cantitatea de deşeuri rezultată, cât şi despre compoziţia şi
originea acestora. Studierea deşeurilor menajere generate se constituie în fundamentul conceperii
unor proiecte de gospodărire comunală a deşeurilor şi al implementării unor instalaţii de recuperare,
reciclare şi eliminare a deşeurilor.
85
8.2 Deseuri industriale
Datele obtinute in urma anchetei statistice privind gestiunea deseurilor au fost prezentate
mai sus
8.3 Namoluri provenite de la tratarea apelor
Principala modalitate de tratare a acestor tipuri de deseuri este depozitarea acestora la groapa
orasaneasca, dupa ce in prealabil s-a realizat fixarea metalelor grele.
8.4 Depozite de deseuri
8.4.1 Depozite de deseuri urbane

Din cele 3 centre de depozitare a deseurilor provenite din activitatea economica a
Bucurestiului (IRIDEX, VIDRA si GLIN, doar IRIDEX se afla pe teritoriul administrativ al
Bucurestiului
Rampa este situata in Bucuresti, sectorul 1. Obiectivul a fost construit si este exploatat de SC
IRIDEX GROUP IMPORT-EXPORT SRL. Suprafata folosita in etapa I pentru depozitare este de
16,5 ha, iar in etapa a II a va fi extinsa cu 10 ha.
Principalii agenti economici si societati de salubrizare care depoziteaza la rampa ecologica
IRIDEX sunt : REBU SA, SUPERCOM SA, URBAN SA, RGR ECO Service, ADP sector 1, 2, 5,
Administratia Parcurilor si Gradinilor,, Distrigaz Sud, Electrica SA, Atheneum Construct SA
Rampa dispune de un sistem de cantarire si evidenta a deseurilor, statie de tratare a
levigatului, complet automatizata cu tehnologie de tratare prin osmoza inversa, import Germania,
utilaje de exploatare a depozitului (incarcatoare, buldozere, compactor), rampa de spalare auto, statie
de carburanti pentru utilaje.
Anul de punere in functiune a Rampei Ecologice este 1999, iar taxa medie de depozitare este
de 7,15 USD fara TVA
Capacitatea totala a depozitului este de aprox. 4,5 milioane tone, repartizate in 7 celule de
depozitare, din care in etapa 1 (16,5 ha), prevazuta cu 5 celule de depozitare, o cantitate de 3 milioane
tone.
86
Capitolul 9 Radioactivitatea
9.1 Reteaua Nationala de Supraveghere a Radioactivitatii Mediului (RNSRM)

Infiintata in 1962, RNSRM este parte integranta a sistemului de supraveghere a poluarii
mediului din subordinea Ministerului Apelor si Protectiei Mediului (MAPM). Inca de la infiintare,
RNSRM a fost coordonata stiintific, tehnic si metodologic de catre Laboratorul de Radioactivitatea
Mediului (LRM), laborator care in prezent apartine institutului de Cercetare si Ingineria Mediului
(ICIM) Bucuresti.
Sarcinile RNSRM constau in supravegherea radioactivitatii factorilor de mediu, in scopul
protectiei populatiei si a mediului inconjurator in caz de accident nuclear sau urgenta radiologica.
In acest sens, exista in cadrul RNSRM un program unic de masurari beta globale pentru toti factorii
de mediu considerati (aerosoli atmosferici, depuneri si precipitatii atmosferice, ape de suprafata si de
adancime, vegetatie spontana, sol necultivat), program elaborat si controlat de LRM.
Tipul probelor de mediu colectate, frecventa de colectare, tehnicile de prelevare, pregatire si
masurare a probelor de mediu, calculul valorilor activitatilor specifice, a limitelor de detectie si a
impreciziilor rezultate pentru fiecare tip de proba in parte, precum si transmiterea centralizata a
datelor sunt conforme cu "Indrumarul metodologic de lucru la statiile Retelei Nationale de
Supraveghere a Radioactivitatii Mediului", elaborat si periodic revizuit de specialistii LRM.
Indicatiile "Indrumarului metodologic de lucru la statiile Retelei Nationale de Supraveghere a
Radioactivitatii Mediului" reglementeaza programul de lucru si activitatea profesionala a tuturor
statiilor de radioactivitatea mediului existente in prezent in cadrul RNSRM.
Supravegherea radioactivitatii mediului prin programul de lucru ce se desfasoara la statiile

RNSRM comporta:
- monitorizarea nivelului radioactivitatii mediului prin masurari imediate ale probelor de
mediu si metode rapide de evaluare; are drept scop detectarea imediata a oricarei cresteri
semnificative a radioactivitatii;
- determinarea nivelului global al radioactivitatii artificiale in mediu (proba este masurata
dupa 5 zile de la colectare);
- determinarea valorilor radioactivitatii naturale (a descendentilor gazelor radioactive radon
si toron emanate de scoarta terestra in mod natural) in probele de aerosoli; are ca scop atat
87
interpretarea corecta a rezultatelor masurarilor imediate, cat si urmarirea variatiei
radioactivatii naturale in atmosfera.
Incepand cu 1995, detectarea rapida a unei urgente radiologice se face, in cadrul RNSRM, si
prin masurari de debit de doza gama.
Statia de radioactivitate a mediului Bucuresti este parte componenta a RNSRM. Statia de
radioactivitate a mediului Bucuresti este amplasata in vecinatatea platformei meteorologice a
Observatorului de Fizica Atmosferei apartinand Institutului National de Meteorologie si Hidrologie
(INMH), amplasament situat pe Soseaua Bucuresti - Afumati la numarul 1581. Statia Bucuresti
supravegheaza radioctivitatea facorilor de mediu pentru orasul Bucuresti si zona limitrofa.
Nivelul radioactivitatii mediului este urmarita si de unitatile de Aparare Civila.
Ca surse potentiale intravilane pentru poluare radioactiva pot fi mentionate Reactorul Atomic
de la Institutul de fizica Atomica de la Magurele, care este in buna parte depasit si va trebui
dezafectat si modernizat, deoarece exista pericolu unor poluari accidentale.
De asemenea numeroase laboratoare si intreprinderi folosesc izotopi radioactivi pentru
efectuarea controlului prin gamascopie a structurilor ascunse ale constructiilor si utilajelor. Personalul
este autorizat de Comisia Nationala de Control a Activitatii Nucleare (CNCAN).
Izotopii radioactivi se folosesc si in tratamente oncologice de catre unele unitati spitalicesti,
cum este spitalul Fundeni.
Totusi aceste surse de radioizotopi nu pot crea pericol generalizat ci numai strict local, cu
exceptia cazurilor cand vor patrunde in apa potabila sau alimente.
CNCAN si-a concentrat atentia asupra surselor potentiale de poluare radioactiva din zonele
apropiate de Bucuresti, cum este cazul Centralei Nucleare de la Cernavoda sau cea de pe malul bulgar
al Dunarii de la Cozlodui si de la reactorul din Pitesti.
Curentii de aer predominanti, vanturile in zona municipiului Bucuresti sunt de natura sa
diminueze semnificativ pericolul unor concentratii mari radioactive in caz de accident la una din cele
doua centrale nucleare de la sud de Bucuresti. Numai o circulatie din sud ar favoriza transportul
izotopilor radioactivi spre Capitala, dar frecventa acesteia este foarte mica.
9.2 Situatia radioactivitatii mediului pe teritoriul Bucurestiului in anul 2004

In cursul anului 2004 nu s-au inregistrat valori crescute ale radioactivitatii
factorilor de mediu (aerosoli atmosferici, apa bruta
88
Capitolul 10 Poluari accidentale. Accidente majore de mediu
In anul 2004, In Bucuresti nu s-au inregistrat accidente majore de mediu.
89
CAPITOLUL 11 ZONE CRITICE PE TERITORIUL TARII SUB ASPECTUL
DETERIORARII STARII DE CALITATE A MEDIULUI
In ceea ce priveste situatia mediului in Bucuresti, consideram ca nu exista zone critice, ci doar
zone in care situatia factorilor de mediu este mai proasta decat in alte zone apropiate (de pe teritoriul
judetului sau in exteriorul sau). Punctele in care s-au inregistrat concentratii crescute sau uneori
depasirea concentratiilor maxime admisibile la poluantii analizati (apa, aer, sol), in trecutul mai
indepartat sau mai apropiat, au fost prezentate pe parcursul prezentei lucrari, si nu are sens sa le
reenumeram.
90
Capitolul 12 Cheltuieli pentru protectia mediului
Situatia realizarii investitiilor de protectia mediului in anul 2003 este prezentata in tabelul urmator:
-milioane lei fara TVA-
Total Aer Apa deseuri Sol si ape Zgomot si Resurse Alte
subterane vibratii naturale si domenii
biodiversitate
Producatori 5421736.2 1311969.1 1215094.0 975202.7 1246973.1 20912.6 132080.7 519504.0
nespecializati
Producatori 1020878.7 605.8 241669.3 613061.8 34532.5 0 0 131009.3
specializati
Administratie 104019.3 0 69918.0 33713.4 67 0 100 220.9
publica
locala
Sursa datelor este Institutul National de Statistica .
12.2 Fondul de Mediu

Pana la finalul anului 2003, din datele transmise de Administratia Fondului de mediu, de la agentii economici a fost incasata suma
totala de 161.9 miliarde lei. Aceasta suma reprezinta contributia pe care agentii economici din Bucuresti au fost obligati sa o plateasca,
conform Legii Fondului de Mediu, nr. 73/2000.
91
La începutul anului 2003 Administratia Fondului de Mediu a început lansarea unor pachete de programe de finantare deocamdata în
domeniul deseurilor, ambalajelor, anvelopelor si uleiurilor uzate. APM Bucuresti a fost solicitat pentru identificarea proiectelor eligibile
existente si diseminarea informatiilor privind sursele de finantare.
In viitor se asteapta lansarea si a altor pachete de finantare si exista speranta ca acesti bani vor fi utilizati cu succes de catre agentii
economici sau alti titulari de proiect, in scopul imbunatatirii factorilor de mediu
92
Capitolul 13 ENERGIA
13.1 Impactul sectorului energetic asupra mediului

Din datele care au fost prezentate in lucrarea de fata a reiesit foarte clar impactul negativ si
uneori chiar riscul pe care il prezinta CET-urile in ceea ce priveste calitatea factorilor de mediu, in
special a aerului.
Poluarea aerului cu oxizi de sulf poate conduce la producerea ploilor acide, atat in imediata
vecinatate a surselor de emisie, dar de multe ori la mare distanta de aceste surse, existand o implicatie
regionala sau chiar transfrontariera.
Incercarea de a mentine costurile de productie a energiei termice in limite rezonabile pentru
buzunarul cetateanului conduce uneori la emisii puternice depoluanti, in special datorita inexistentei
instalatiilor de retinere a acestora, aceste instalatii fiind foarte scumpe.
Nu numai factorul de mediu aer este influentat negativ de sectorul energetic, ci si apa (apele
uzate) si solul.
13.2 Consumul brut de energie

Din Datele furnizate de Directia Generala de Statistica, evolutia consumului de energie termica se
prezinta astfel :
1990 1995 1996 1997 1998 1999 2000
Energie termica distribuita (mii Gcal) 9421 8354 8057 9549 8362 8275 7766
Din care pentru uz casnic 5933 6173 6776 7895 7280 7154 6777
13.3 Generarea de energie si incalzirea la nivel de unitati administrative

Generarea energiei de catre agentii economici, de catre institutii, in scopul incalzirii pe timp
de iarna sau producere acesteia pentru procesele tehnologice reprezinta principala problema a
agentilor economici in ceea ce priveste factorul de mediu aer. Incepand cu sfarsitul anului 2002,
ARPM Bucuresti a furnizat agentilor economici metodologia de calcul a emisiilor, CORINAIR
(acceptata in Uniunea Europeana), pentru ca acestia sa poata calcula emisiile si sa faca plata la
Fondul de Mediu, conform prevederilor legale. Legea Fondului de Mediu este unul dintre
instrumentele de atat de constrangere cat si de stimulare a agentilor economici de a folosi tehnologii
si instalatii performante si nepoluante in producerea energiei.
93
CAPITOLUL 14
DIVERSE
14.1 Presiuni exercitate de aglomerarile urbane

Aceste presiuni au mai fost discutate pe parcursul lucrarii de fata, insa pot fi reamintite, cateva
dintre cele mai importante
-poluarea aerului datorita activitatilor industriale ce se desfasoara in imediata vecinatate a
zonelor rezidentiale
-Spatii verzi insuficiente sau prost intretinute
- depozitarea necontrolata a deseurilor in zone publice
-poluare provenita din traficul auto (cresterea continua a parcului auto si degradarea starii
tehnice a parcului auto existent)
14.2 Turismul
In ceea ce priveste turismul, situatia se prezinta astfel :
1990 1995 1996 1997 1998 1999 2000
Unitati de cazare-total 42 46 50 47 45 48 51
-din care
Hoteluri 41 33 35 34 33 36 33
Camping-uri 1 1 1 1 0 0 0
pensiuni 0 12 14 12 12 12 18
Numar turisti cazati (mii persoane)

1990 1995 1996 1997 1998 1999 2000
total 711 591 577.5 532.1 508.9 481.7
-din care
Hoteluri 693.6 589.9 576.0 529.9 506.6 479.1
Camping-uri 33.8 15.5 - - - - -
pensiuni - 1.9 1.1 1.5 2.2 2.3 2.6
94

Anuar 2004

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Anuar 2004

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

INTRODUCERE

SURSE DE DATE UTILIZATE

1.1 Resursele naturale ale Bucurestiului

1.2 Elemente privind starea economica actuala a Bucurestiului

Total 280037 136526

NUMĂRUL AGENŢILOR ECONOMICI ACTIVI,

SURSE DE POLUARE A AERULUI

Suprafata Populatia Principalele

Prin arderea completa a combustibililor in motoarele autovehiculelor, ar rezulta urmatoarele

In realitate insa, tinand cont de caracterul incomplet al arderilor, in functie de calitatea

2.1Schimbari climatice..Protocolul de la Kioto

2.2 Efectul de sera

2.3 Deteriorarea stratului de ozon din stratosfera

Principalele substante acidifiante evacuate in atmosfera, in Bucuresti, in anul 2004 (conform

Figura 2.1 b- Harta celei de-a 18-a maxime orare de NO2

Raportandu-ne la limitele impuse de cerintele directivelor UE, se constata ca valoarea limita

Figura 2.2 b- A 3-a maxima zilnica de SO2

2.4.1 Dioxidul de sulf (SO2)

Cercul Mihai Drumul Lacul

2.4.2 Dioxidul de azot (NO2)

Cercul Mihai Drumul Lacul

Valoarea media anuala este 47.5 µg/m3

In afara de datele furnizate de reteaua proprie de monitorizare, informatii importante am

- POLICOLOR : pulberi in suspensie ; SO2 ; NH3 ;HCl; Pb;

TABEL NR1 – VARIATIA CONCENTRATIEI DIOXIDULUI DE SULF , IN MG /M3 AER

PUNCT FIX 2000 2001 2002 2003 2004

-concentratia medie 0,008 0,007 0,005 0,004 0,003

TABEL NR 2 – VARIATIA CONCENTRATIEI DIOXIDULUI DE AZOT, IN MG /M3 AER.

PUNCT FIX 2000 2001 2002 2003 2004

-concentratia medie 0,013 0,012 0,013 0,011 0,011

2.5 Metale grele si poluanti organici persistenti

Cercul Mihai Drumul Lacul

TABEL NR 3 – VARIATIA CONCENTRATIEI PLUMBULUI, IN MG /M3 AER PE

PUNCT FIX 2000 2001 2002 2003 2004

-concentratia medie 0,00049 0,00052 - 0,00020 0,00017

2.5.2 Emisiile de poluanti organici persistenti (POP)

2.6 Ozonul troposferic

Cercul Mihai Drumul Lacul

2.8 Poluarea cu pulberi in suspensie si pulberi sedimentabile.

Cercul Mihai Drumul Lacul

Figura 2.4 b – a 35-a valoare maxima de PM10 (24 h)

PUNCT FIX 2000 2001 2002 2003 2004

ACUMULATORUL 0,140 0,147 0,135 0,134 0,141

TABELUL NR 5 – prezinta datele referitoare la poluarea in unele intersectii din Municipiul

Poluantul Valoarea maxima Locul prelevarii probelor Numar probe ce Depasiri

Plumb 0,00093 Sect 4 – Sos Oltenitei cu 2 33,33

Plumb 0,00116 Sect 6 – Piata Moghioros 13 72,22

Principala sursa de poluare o constituie activitatea industriala in urma careia, datorita in

In cadrul Sistemului National de Supraveghere a Calitatii Apelor, pentru bazinele hidrografice

BAZINUL HIDROGRAFIC ARGES

Calitatea apei acumularilor de pe RAUL COLENTINA

Recoltarile s-au facut in 16 sectiuni (5 de ordinul I), corespunzatoare acumularilor de pe acest

Analizele biologice au pus in evidenta in apa raului Colentina componenta fitoplanctonica

Analiza microbiologica efectuata s-a referit la dozarea bacteriilor coliforme

Calitatea apei acumularilor de pe RAUL DAMBOVITA

- Ape uzate: surse de poluare

Monitorizarea substantelor periculoase, prioritare / prioritar periculoase se desfasoara in

Nr. Lacul Anul Suprafata Volum lac Lungime Sursa de

Ca aspecte generale a acestor lacuri se desprind urmatoarele:

Monitorizarea calitatii apei de baut si riscurile legate de consumul de apa distribuita

Situatia aprovizionarii cu apa

Gradul de asigurare a zonelor de protectie sanitara a surselor de apa

ACCESIBILITATEA POPULATIEI LA APA POTABILA