Indonezia, oficial 

Republica Indonezia este o țară insulară amplasată în Asia de Sud-Est,

aceasta cuprinde 17.508 insule și treizeci și trei de provincii cele mai importante sunt Borneo
(Kalimantan), Sumatra Celebes (Sulawesi), Jawa. Având peste 238 de milioane de locuitori, este
a patra cea mai populată țară a lumii, fiind și țara cu cel mai mare număr de musulmani.
Indonezia este o republică prezidențială cu un parlament și președinte ales.

Cuprins

 1Etimologie
 2Istorie
 3Economie
o 3.1Agricultura
 4Demografie
 5Politică și guvernământ
 6Împărțirea administrativă
 7Geografie
o 7.1Fauna din Indonezia
o 7.2Flora din Indonezia
o 7.3Clima
 8Cultură
o 8.1Patrimoniu mondial UNESCO
 9Turism
o 9.1Atracții turistice
 10Vezi și
 11Note
 12Bibliografie

Etimologie[modificare | modificare sursă]
Numele "Indonezia" provine din cuvintele grecești Indos (Ἰνδός) și nesos (νῆσος), ce înseamnă
„insule indiene”.[6] Acest nume datează din secolul al XVIII-lea, cu mult înainte de formarea
Indoneziei independente.[7] Mai este denumită și "Salba de smaralde a Ecuatorului". Este cea
mai mare țară arhipelag din lume având 17.508 de insule (dintre care 6.000 sunt nelocuite).

Istorie[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Istoria Indoneziei.
Indonezia are o istorie lungă începând cu perioada preistorică, când primul locuitor al
arhipelagului a fost Omul Java (Pithecanthropus erectus), în urmă cu un milion de ani. Cultura
Dong Son venită din China și Vietnam acum 4000 de ani este una dintre primele popoare care și-
a pus amprenta puternic în cultura și civilizația indoneziană, mai tarziu și alte popoare din Asia au
migrat în scopul comerțului.
Din secolul 15, din ce în ce mai mulți neguțători arabici au vizitat zona, declanșând conversia la
islamism. Hinduismul și budismul au supraviețuit până astăzi doar pe insulele Bali și Lombok,
unde o cultură autohtonă mixtă a luat naștere. În 1487 Bartolomeu Diaz a ocolit pentru prima
oară Capul Bunei Speranțe, deschizând calea descoperirii unor noi rute maritime spre India de
către Vasco da Gama.
Europenii au ajuns în Indonezia mai târziu, în anii 1600, colonia olandeză fiind cea care a
controlat economia țării timp de 3 secole, introducând cultura piperului , până la sfârșitul celui
de al doilea război mondial, când Indonezia și-a declarat independența în 1945. Dezvoltarea
economică a fost în creștere până în anii '80-'90, datorită exploatării resurselor naturale și
îmbunătațirea serviciilor. Cu toate acestea clasa de mijloc a început sa se dezvolte considerabil,
dar populația săracă încă este în număr mare. Indonezia a trecut și printr-o criză economică
în 1997, în același timp existând și schimbări majore în politică, în care președintele Suharto a
fost demis după ce a condus țara timp de 30 de ani într-un regim dictatorial. Alegeri democratice
au loc începând cu anul 1999.

Economie[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Economia Indoneziei.
Economia este bazată pe agricultură și industria minieră. PIB: 15% din agricultură, 43% din
industrie, 42% din servicii. Se extrage petrol, minereuri de fier, staniu, mangan și bauxită,
cărbune, gaze naturale etc. Dispune de mici întreprinderi industriale (cauciuc, ciment, zahăr, ulei
de palmieri, țesături, textile, produse alimentare). Este dezvoltat meșteșugăritul. Principalele
culturi agricole sunt arborii de cauciuc, de cafea și cacao, palmierii, trestia de zahăr, orezul,
porumbul, maniocul, batați, soia, arahide. Se cresc bovine, ovine, caprine, porcine. Pescuitul este
practicat intens. Indonezia exportă cauciuc natural, petrol, gaze naturale, staniu, tutun, ceai,
cafea, cacao, zahăr, copră, pește, bauxită, mirodenii. Importă mașini și utilaje industriale, materii
prime și semifabricate, autovehicule, mărfuri de larg consum. Comerț
extern cu SUA, Japonia, Singapore, Germania, Marea Britanie ș.a. Căi ferate: 6.583 km. Căi
rutiere: 145.000 km.

Agricultura[modificare | modificare sursă]
Indonezia este o țară agricolă, 70% din populația țării fiind angajată în producția agricolă și
auxiliară acesteia. Orezul este principala plantă cultivată, cu o producție de peste 30 mln. de
tone. Alte culturi pentru hrană sunt: cartofii dulci, manioc, soia, nucile de cocos și trestia de zahăr.
Culturile pentru comerț sunt: uleiul de palmier, copra, cauciucul, cafeaua și ceaiul. Solurile
vulcanice și cele aluvionare sunt importante pentru agricultură.

Demografie[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Demografia Indoneziei.

 Limba oficială: bahasa indoneziană. Componența etnică: indonezieni, papuași,

melanezieni, chinezi, comunități reduse de arabi, europeni. Culte: islamism (85%), creștinism
(12%), hinduism, budism.
Rata natalității: 18,1‰, rata mortalității: 6,3‰, rata fertilității: 2,15 copii născuți/femeie.

Politică și guvernământ[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Politica Indoneziei.
Indonezia este o republică constituțională, cu președinte și parlament ales prin vot
constituțional. Constituția Indoneziei este bazată pe Pancasila, definită prin cinci
principii: naționalism, internaționalism, democrație, justiție socială și credință.
Toți cetățenii cu vârsta de peste 17 ani au drept de vot. Președintele actual este Joko Widodo.

Împărțirea administrativă[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Provinciile Indoneziei.
Din punct de vedere administrativ Indonezia este alcătuită din 33 de provincii, cinci dintre acestea
având statut special. Fiecare provincie are propria legislatură și propriul guvernator. Fiecare
provincie este divizată în kabupaten și orașe (kota), care sunt alcătuite din districte (kecamatan),
acestea din urmă fiind, la rândul lor alcătuite din sate (fie desa sau kelurahan).
Provinciile Indoneziei

Provinciile Indoneziei și capitalele lor – grupate după regiune (Numele în indoneziană în paranteze)

† - indică provinciile cu statut special

Sumatra
Kalim
 †
Aceh  – Banda Aceh
 Sumatra de Nord (Sumatera Utara) – Medan 
 Sumatra de Vest (Sumatera Barat) – Padang 
 Riau – Pekanbaru 
 Insulele Riau (Kepulauan Riau) – Tanjung Pinang 
 Jambi – Jambi Sulaw
 Sumatra de Sud (Sumatera Selatan) – Palembang
 Bangka-Belitung (Kepulauan Bangka-Belitung) – Pangkal Pinang 
 Bengkulu – Bengkulu 
 Lampung – Bandar Lampung 
Java 

 Jakarta† – Jakarta 
 Banten – Serang Insule
 Java de Vest (Jawa Barat) – Bandung
 Java Centrală (Jawa Tengah) – Semarang 
 Regiunea Specială Yogyakarta† (Daerah Istimewa Yogyakarta) – Yogyakarta 
 Java de Est (Jawa Timur) – Surabaya Noua
Insulele Sondele Mici

 Bali – Denpasar 
 Nusa Tenggara de Vest (Nusa Tenggara Barat) – Mataram
 Nusa Tenggara de Est (Nusa Tenggara Timur) – Kupang

Geografie[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Geografia Indoneziei.
Harta Indoneziei

Indonezia este cel mai mare arhipelag din lume, având 17 508 insule, dintre care 6000 sunt
nelocuite[8], și este situată în sud-estul Asiei la nord-vest de Australia. Insulele sunt dispersate
în Oceanul Indian și Oceanul Pacific, ocupând 5.100 de km din linia ecuatorului (aproape o
optime din circumferința pământului). Țara are o climă tropicală, cu două sezoane - ploios și
secetos, nu are anotimpuri iar umiditatea este foarte ridicată. Indonezia se întinde pe o suprațată
vastă de ocean. Cele mai mari insule, Kalimantan (60% din Insula Borneo), Sumatra și Irianul de
Vest (Noua Guinee de Vest) reprezintă 70% din suprafața Indoneziei. În Java sunt câmpuri
aluvionare și văi de râuri fertile.
Relieful este variat, de la vârfuri de peste 5.000 de metri altitudine, până la plaje întinse, râuri și
lacuri, care sunt adăpostul unei faune și vegetații variate și luxuriante.

placile tectonice din Indonezia

Indonezia are aproximativ 400 de vulcani dintre care 130 sunt activi. Cel mai renumit vulcan
este Krakatau, a cărui erupție în 1883 a făcut 36.000 de victime distrugând aproape în totalitate
insula. Cel mai înalt vârf este Puncak Jaya (5 030 m) și face parte din lanțul muntos Sudirman din
insula Irian Jaya. Datorită vulcanilor activi și a plăcilor tectonice pe care se situează, Indonezia
este țara cu cea mai mare activitate seismică și vulcanică.

Fauna din Indonezia[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Fauna din Indonezia.
Aici se întâlnește una dintre zonele geografice cele mai remarcabile în ce privește distribuția
animalelor. În Indonezia se regăsesc numeroase specii de diferite de animale. Dragonul de
Komodo (Varanus komodoensis) a fost desemnată drept specia națională
indoneziană, Siluk/Arwana (Scleropages formosus) - animal fascinant, iar șoimul Elang
Jawa (Nisaetus bartelsi) - specie rară (în primejdie). Data de 5 noiembrie a fost declarată Ziua
Națională a Florei și Faunei.

Flora din Indonezia[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Flora din Indonezia.
În Indonezia se întâlnesc de asemenea din belșug plante tropicale, inclusiv renumita Rafflesia
arnoldii, cea mai mare floare din lume și Amorphophallus titanum, cea mai mare inflorescență a
genului.

Clima[modificare | modificare sursă]
Indonezia are o climă ecuatorială. Între lunile noiembrie și martie musonul nordic suflă dinspre
China și Oceanul Pacific, iar între lunile mai și septembrie musonul sudic suflă dinspre Oceanul
Indian și Australia. De obicei ploile sunt abundente (150–500 cm) pe tot parcursul anului, iar
furtunile sunt însoțite frecvent de trăsnete. În Indonezia temperaturile sunt
ridicate. Medan și Jakarta au temperaturi medii de 26 °C sau 27 °C, dar în munți este cu mult mai
frig. Cele mai secetoase regiuni sunt în sud-est.

Cultură[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Arta și cultura Indoneziei.
Indonezia are o cultură foarte diversificată. În Bali și Java sunt cele mai frumoase obiceiuri și
legende, și tot aici se găsesc cele mai originale și mai frumoase obiecte de artizanat din
Indonezia, dar și în celelalte regiuni se întâlnesc dansuri și muzică specific zonelor, și care sunt
cunoscute în lume ca fiind unicat.
Batikul și Gamelanul sunt cele mai cunoscute, teatrul Wayang, dansurile Ramayana și obiceiurile
funerare din Bali și fac parte din minunata cultură indoneziană. Silat este un stil unic de arte
marțiale provenit din arhipelag.

Patrimoniu mondial UNESCO[modificare | modificare sursă]

Până în 2011 pe lista patrimoniului mondial UNESCO au fost incluse 7 obiective din această țară.

Turism[modificare | modificare sursă]
Indonezia dispune de un potențial turistic înalt, anual fiind vizitată de circa 6 milioane de turiști
străini. Principalele obiective turistice sunt templele budiste și hinduse, în special templul budist
de la Borubadur, cel mai mare monument arhitectonic din emisfera sudică. Alte atracții turistice
sunt vulcanii și lacurile vulcanice, stațiunile balneomaritime etc.

Atracții turistice[modificare | modificare sursă]

 Irian Jaya - o zonă cu munți înalți și păduri tropicale dese;
 Jakarta - capitala Indoneziei și în același timp cel mai populat și cel mai important centru
industrial și comercial al acesteia;
 Templele budiste de la Borobudur - cel mai mare monument budist din lume;
 Templele hinduse de la Prambanan - cel mai mare complex de temple (8 temple
principale și alte 224 de temple mici) închinate zeului Shiva de pe teritoriul Indoneziei;
 Parcul Național Komodo - singurul loc din lume unde trăiește cea mai mare reptilă din
lume - dragonul de Komodo (3 m);
 Parcul Național Gunung Bromo - o zonă largă acoperită cu nisip vulcanic fin care se
întinde la picioarele Vulcanului Bromo - activ - înalt de 2329 m;
 Templul Pura Besakih, Bali - cel mai important locaș sfânt din Bali, fiecare credincios
din religia hindu-dharma deținând aici un complex individual sau racle și altare.

Muntele Bromo, situat în partea de sud-est a Insulei Java

 
 

Borobudur/Barabudur
 

Vedere panoramică asupra complexului de temple Prambanan

 

Monumen Nasional, situat în centrul Parcului Medan Merdeka

 

Muntele Kinabalu