Anzii Cordilieri

Munții Anzi sunt cel mai lung lanț muntos din lume. Ei se întind de-a lungul coastei de vest
a Americii de Sud prin Venezuela, Columbia, Ecuador, Peru, Bolivia, Argentina și Chile. Sunt
alcătuiți de fapt din două sau mai multe lanțuri paralele în unele regiuni ca de exemplu în Peru,
Bolivia, nordul Chile și Argentinei, unde între lanțurile muntoase sunt distanțe mari, delimitând
între lanțuri podișul Altiplano cu lacul Titicaca. Centrul fostului imperiu Inca, orașul Cuzco, se află
în nordul acestui podiș. Lungimea Anzilor Cordilieri este de aproximativ 7.500 km de la zona
tropicală latitudine nordică (ca. 10° Nord) și până în afara zonelor tropicale latitudine sudică (ca.
55° Sud). În partea sudică și în Ecuador lățimea lor atinge 200 km, în schimb între Arica (Chile)
și Santa Cruz de la Sierra (Bolivia) ating pe direcția est-vest lățimea de peste 600 km.

Cuprins

 1Munții

o 1.1Vârfuri mai importante

o 1.2Vulcani

 2Formarea Anzilor

o 2.1Plăcile tectonice

 3Materii prime

 4Vezi și

 5Legături externe

 6Referințe

Munții[modificare | modificare sursă]
Muntele cel mai înalt din lanțul Anzilor Cordilieri este Aconcagua cu 6.962 m înălțime și este
situat în Argentina la granița cu Chile.

Vârfuri mai importante[modificare | modificare sursă]

 Nevado Huascarán, 6.770 m (Peru)
 Alpamayo, 5.947 m (Peru)
 Nevado Yerupajá, 6.634 m (Peru)

 Nevado Illimani, 6.483 m (Bolivia)

 Cerro Torre, 3.133 m (Argentina)
Vulcani[modificare | modificare sursă]
Anzii se află într-o zonă cu o intensă activitate vulcanică și seismică. Vulcanii cei mai înalți din
lume se află în Anzi: vulcanul Monte Pissis din (Argentina) are 6.882 m, Ojos del Salado din
(Chile) are 6.887 metri. Ca rezultat al proceselor vulcanice există solfatarele, gheizerele și
fumarolele.
Vulcani mai cunoscuți
 Cotopaxi, 5.897 m (Ecuador)
 Tungurahua, 5.010 m (Ecuador)
 Pichincha, 4.784 m (Ecuador)
 Villarrica, 2.840 m (Chile)
Lista munților și vulcanilor din America de Sud

Vulcanul Lanín în Argentina

 Llullaillaco, 6.723 m (Argentina/Chile)

 Nevado Coropuna, 6.426 m (Peru)
 Ubinas, 5.675 m (Peru)
 Chimborazo, 6.310 m (Ecuador)
 Osorno, 2.652 m (Chile)
 Sierra Nevada de Lagunas Bravas 6.127 m (Chile/Argentina)
 Lanín, 3.747m (Argentina)
 Uturunco, 6.010 m (Bolivia)
 Licancabur, 5.916 m (Bolivia/Chile)
 Misti, 5.822 m (Peru)
 Vulcani mai mici în Valea vulcanelor, (Peru)

Formarea Anzilor[modificare | modificare sursă]

Vârsta Anzilor este apreciată ca și cea a Himalayei la aproximativ 60 milioane de ani. După
părerea lui Garzione (2006) lanțul muntos s-ar fi format cu numai 3 milioane de ani în urmă.
Conform unui studiu [1] coordonat de către cercetătorii universității Rochester, Anzii Cordilieri s-ar
fi format în puseuri rapide de creștere. Datele obținute sugerează că regiunea de sud a
platoului Altiplano s-a înălțat cu cca. 2,5 km în intervalul cuprins între 16 milioane de ani și 9
milioane de ani în urmă.

Plăcile tectonice[modificare | modificare sursă]

Anzii prezintă un caz tipic între o placă continentală și o placă oceanică (Pacific). Placa "Nazca"
s-a ciocnit cu placa continentală a Americii de Sud în urmă cu circa 150 de milioane de ani. Pe
această linie de joncțiune s-a format o falie (crăpătură) în adâncimea oceanului numite "Groapa
Peru" (6262 m) și "Groapa Atacama" (8066 m) adâncime. În zona Anzilor și azi are loc o serie de
procese geodinamice, cu ridicări de teren până la 10 cm pe an, iar în zonele unde crusta
pământului este deosebit de groasă (60 – 70 km) ridicându-se cu 1 mm pe an, aceste fenomene
fiind numite convergențe geologice. Orogeneza acestor munți tineri a început în perioada terțiară,
dar numai în perioada pleistocenă are loc procesul de înălțare propriu zisă a Anzilor, ajungând la
semeția lor din zilele noastre.
Materii prime[modificare | modificare sursă]
se pot aminti:

 Minele de argint din Cerro de Pasco (Potosí)

 Mina de cupru (cea mai mare din lume) (Calama)
 Zăcămintele de sulf și salpetru din Bolivia și Chile (în nord)
 Alte minerale și metale rare