MINISTERUL SĂNĂTĂȚII, MUNCII ȘI PROTECȚIEI SOCIALE

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE „NICOLAE TESTIMIȚANU”

PARTICULARITĂȚI ALE CALITĂȚII AERULUI ATMOSFERIC

ȘI MORBIDITATEA POPULAȚIEI ORAȘULUI CHIȘINĂU

BIVOL MARIA
ANUL VI, GRUPA 1201

FRIPTULEAC GRIGORE,
DR. HAB. ȘT. MED.,
PROF. UNIV., OM EMERIT

CHIȘINĂU 2018
 ACTUALITATEA TEMEI
 În ultimii ani cercetările ştiinţifice au demonstrat că compoziţia chimică a
atmosferei este în continuă schimbare, datorită în mare parte factorului
antropic.
Rezultatele unor studii denotă că doar 10 %
din populația urbană respiră aer curat, iar 90 %
- aer poluat, nivelul total al poluării pe ţară
fiind de 93,3%, iar în Chişinău - de 96%.

 Sursele principale de poluare includ: sursele

mobile – peste 300 mii unităţi de transport;
sursele staţionare – peste 1002 întreprinderi
industriale (circa 300 cazangerii, peste 120
staţii PECO, 7 baze petroliere, șantiere de
construcții etc).
 ACTUALITATEA TEMEI

Cele mai frecvente simptome sunt: cefalee, nas înfundat, grețuri, vome,
astenie, vertije și alte probleme respiratorii.
Potrivit unor estimări ale
Organizației Mondiale a Sănătății,
peste șapte milioane de oameni
mor anual din cauza poluării
atmosferice, mai ales în oraşe, iar
mai mult de două milioane cazuri
le revin deceselor premature.
SCOPUL CERCETĂRII

 Analiza și evaluarea igienică a stării de sănătate a

populației din municipiul Chișinău în relaţie cu
calitatea aerului atmosferic.
 Evidențierea celor mai frecvente cauze ale
poluării aerului atmosferic;
 Prezentarea principalelor substanțe poluante și a
potențialului de acțiune al acestora;

 Determinarea acțiunii factorilor de mediu asupra modului de dispersie a

poluanților emiși de la sursele mobile și statice în aerul atmosferic;

 Evidențierea corelației dintre factorii nocivi și morbiditatea

populației prin boli netransmisibile;
 Clasificarea poluanților atmosferici după efectele lor asupra
sănătății umane;
 Elaborarea măsurilor de combatere a poluării aerului.
 PUNCTE STAȚIONARE DE CONTROL A
SERVICIULUI HIDROMETEOROLOGIC DE STAT

 1. Post nr. 3 – str. Calea Ieșilor 21;

 2. Post nr. 4 – str. Tudor Vladimirescu (CET 1);

 3. Post nr. 6 – str. Fântânilor 9 A;

 4. Post nr. 7 – str. Grenoble 259 B;

 5. Post nr. 8 – Bd. Moscovei (fabrica Mezon);

 6. Post nr. 9 – str. Uzinelor 171 (Vitanta).

NIVELUL DE POLUARE AL AERULUI ATMOSFERIC ÎN
MUN. CHIȘINĂU CONFORM INDICELUI COMPLEX AL
POLUĂRII AERULUI, MEDIA ANUALĂ PENTRU 2013
NIVELUL DE POLUARE AL AERULUI ATMOSFERIC ÎN
MUN. CHIȘINĂU CONFORM INDICELUI COMPLEX AL
POLUĂRII AERULUI, MEDIA ANUALĂ PENTRU 2017
 PUNCTE PERMANENTE DE CONTROL
(ORDINUL MS NR. 45 DIN 04.03.2005 „CU PRIVIRE LA PERFECȚIONAREA SANITARO-
IGIENICĂ CONTINUĂ A SERVICIULUI DE LABORATOR AL RM”)

 Strada studenților 14 (stația de tratare a apei

potabile nr. 2)
 Șos. Hâncești colț cu Docuceaev

 Bulevardul Gagarin (gara feroviară)

 PRELEVAREA PROBELOR DE AER

 Conform ord. 45 din 2005, probele de aer se colectează din

punctele permanente de control de 2 ori pe an (primăvara și
toamna), câte 5 zile la rând de 2-3 ori pe zi, câte 2 probe
paralele (total – nu mai puțin de 50-60 probe de aer pe an la
fiecare indice).
 În afară de probele colectate din punctele permanente de control
(pe rută), se colectează și probe de aer din preajma unor
obiective cu impact asupra aerului atmosferic (după făclie).
INDICII DE APRECIERE A CALITĂȚII
AERULUI ATMOSFERIC

Pe rută:
 pulberi de substanțe în emulsie
 monoxid de carbon (CO)

 dioxid de sulf (SO2)

 dioxid de azot (NO2)

 aldehidă formică

 plumb (Pb)

 ozon (O3)

După făclie: H2SO4; NH3; HCl; H2S.

REZULTATELE STUDIULUI
 EVALUAREA EMISIILOR SUBSTANȚELOR NOCIVE ÎN AERUL
ATMOSFERIC
60

50 47.66 46.93
45.56
42.66 42.59
40

30 28.74

20.74 19.99
18.04 18.53 19.25
20 17.19 17.59 16.66 17.26 17.14

11.59 11.26 10.3 10.68 11.05

10

2.43 2.59 3.28 3.44

1.78 0.7 1.73 0.67 1.56 0.62 1.62 0.64 1.61 0.66
0
2013 2014 2015 2016 2017

pulberi SO2 NO2 O3

CO formaldehidă Pb

FIGURA 1. DINAMICA EMISIILOR NOCIVE ÎN AERUL ATMOSFERIC, DE LA

SURSELE FIXE DIN MUN. CHIȘINĂU PE PERIOADA ANILOR 2013-2017 (%)
 350000

300000 300000

266402 272532
262773 264285
250000

200000

150000

100000

50000

0
2013 2014 2015 2016 2017

FIGURA 2. REPREZENTAREA GRAFICĂ A CREȘTERII NUMĂRULUI DE UNITĂȚI DE

TRANSPORT DIN MUN. CHIȘINĂU DIN ANUL 2013 PÂNĂ ÎN 2017 (%)
 100
89.94 90.29 88.45
90 85.21
80.72
80

70

60

50

40

30

20

10 6.53 5.34 4.73 4.97 5.07

1.05 0.86 1.78 0.86 0.74 1.43 0.73 0.68 1.28 0.67 0.72 1.28 0.7 0.74 1.27
0
2013 2014 2015 2016 2017

Pulberi SO2 NO2 O3

CO Aldehidă formică Pb

FIGURA 3. DINAMICA EMISIILOR NOCIVE ÎN AERUL ATMOSFERIC, DE LA

SURSELE MOBILE DIN MUN. CHIȘINĂU PE PERIOADA ANILOR 2013-2017 (%)
 40
36.6
35.5
35
32.2
30 30
30
26.6
25.5 25.5
25
21.1 21.6

20 18.317.7
15.5 15 15
14.4
15
12.2

8.8
10 7.9
6.6
5.5 5.5
4.4
5
2.2 2.2
1.1
0 0 0 0 0 0 0 0 0
0
2013 2014 2015 2016 2017

pulberi NO2 O3 CO
aldehidă formică SO2 Pb

FIGURA 4. DINAMICA PROBELOR CE AU DEPĂȘIT CONCENTRAȚIA MAXIMĂ

ADMISIBILĂ ÎN MUN. CHIȘINĂU, PE PERIOADA ANILOR 2013-2017 (%)
50 45.98 45.3 44.94 45.3
45

40
35.28
33.6
35

30 26.3
23.3
25

20
14.64 14.66 15.3
12.96
15
8.62
10
5.64
2.98 3.64
5 1.64 2.3
0 0 0
0
Bd. Gagarin Str.Studenților 14 Șos. Hâncești

pulberi NO2 O3 CO aldehidă formică SO2 Pb

FIGURA 5. REPREZENTAREA GRAFICĂ A PROBELOR CE DEPĂȘESC CMA DIN

PROBELE COLECTATE ÎN PUNCTELE PERMANENTE DE CONTROL DIN MUN.
CHIȘINĂU, ÎN ANII 2013-2017 (%)
25

19.51 19.84
20 19.04 18.91
17.87

15.75 15.97
15.32
15 14.54 14.62

10

5 4.25 4.1 3.92 3.89

1.28 1.25 1.28 1.14 1.27 1.24

0
2013 2014 2015 2016 2017

Sistemul cardiovacular Sistemul respirator Maladii alergice Afecțiuni cutanate

FIGURA 6. DINAMICA MULTIANUALĂ A MORBIDITĂȚII POPULAȚIEI DIN MUN.

CHIȘINĂU PE PERIOADA ANILOR 2013-2017 (%)
25

20 19.97
18.37 18.43

15.59 15.99
15

11.6
10 9.8
8.7 9.1

6.3
5

0
2013 2014 2015 2016 2017

Morbiditatea prin AVC Poluarea aerului (probe ce depășesc CMA)

FIGURA 7. DINAMICA POLUĂRII AERULUI ATMOSFERIC ȘI MORBIDITATEA

POPULAȚIEI PRIN ACCIDENTE CEREBROVASCULARE, ÎN MUN. CHIȘINĂU, PE
PERIOADA ANILOR 2013-2017 (%)
45

40
38.16 38.35 37.83
35 34.05
33.76
30

25

20

15
11.6
10 9.8 9.1
8.7
6.3
5

0
2013 2014 2015 2016 2017

Morbiditatea prin sinusite Poluarea aerului (probe de depășesc CMA)

FIGURA 8. DINAMICA POLUĂRII AERULUI ATMOSFERIC ȘI MORBIDITATEA
POPULAȚIEI PRIN SINUSITE, ÎN MUN. CHIȘINĂU, PE PERIOADA ANILOR 2013-2017
(%)
 CONCLUZII (1)

 Cele mai multe substanțe poluante și cele mai periculoase din punct de
vedere al influenței asupra sănătății umane sunt eliminate în aerul
atmosferic în principal de la transportul auto.
 Monoxidul de carbon reprezintă principala sursă de poluare, care
depășește CMA în toți anii studiați, atât de la sursele fixe, cât și cele
mobile.
 Volumul emisiilor de substanțe nocive în aerul atmosferic a înregistrat
cele mai înalte valori în anul 2015.
 CONCLUZII (2)

 Potrivit studiului, concentrația maximă admisibilă depășită a

substanțelor poluante investigate se înregistrează în puntul
permanent de control – Bd. Gagarin (gara feroviară).
 În rezultatul acțiunii poluanților asupra organismului uman cel
mai afectat este sistemul respirator.
 Sursele principale staţionare ale poluării atmosferei în
municipiul Chișinău sunt SA „CET-1” şi SA „CET-2”,
concomitent având şi cele mai mari zone de influenţă;
 RECOMANDĂRI (1)

 folosirea unor utilaje fără risc de emitere a substanțelor toxice în aerul

atmosferic;
 interzicerea utilizării autovehiculelor, dacă acestea depășesc vechimea în
exploatare;
 implimentarea unor tehnologii nepoluante în toate industriile ce emit
substanțe nocive;
 instalarea dispozitivelor de purificare a aerului la locul de emitere a
substanțelor nocive pentru a evita răspândirea lor în mediu;
 înlocuirea unor procese tehnologice cu altele inofensive pentru mediul
aerian;
 excluderea transportului tranzit prin interiorul orașului;
 RECOMANDĂRI (2)
 utilizarea principiului conservării energiei (folosirea energiei solare,
vântului);
 menținerea spațiilor verzi din ariile locative și din jurul întreprinderilor
în corespundere cu normele sanitare; interzicerea arderii deșeurilor în
locuri neadmisibile, organizarea colectării lor și introducerea în ciclul
tehnologic sau reciclare;
 restaurarea zonelor de protecție deteriorate;

 respectarea și aplicarea strictă a legislației de mediu;

 educarea igienică a noii generații privind protecția mediului ambient;

 mobilizarea populației și implicarea comunității în diferite acțiuni de

îmbunătățire a calității aerului atmosferic care îl respirăm zi de zi.
Multumesc pentru atenție