Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
RAPORT AD HOC
Consorţiul INCDPM
Proiect: MONITORIZAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A LUCRĂRILOR DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CONDIŢIILOR DE NAVIGAŢIE PE
DUNĂRE ÎNTRE CĂLĂRAŞI ŞI BRĂILA, km 375 şi km 175
RAPORT AD HOC
ELABORAT DE:
1. dr.ing. DEÁK György – CS I
2. mat. Alexandru PETRESCU – CS II
3. prof.univ.dr.ing. Iulian Gabriel BÎRSAN
4. dr.ing. Mihai LESNIC – CS I
5. dr. ing. Dan COCIORVA – CS II
6. dr. ing. George POTERAŞ – CS I
7. dr.ing. Ioan BOSOANCĂ
8. biol. Jozsef SZABO
9. dr.ing. Gina GHIŢĂ – CS II
10. dr. chim. Adriana BORŞ – CS II
11. dr. biol. Adrian IONAŞCU – CS III
12. dr. biol. Florica MARINESCU – CS III
13. dr.ing. Mihaela ILIE – CS III
14. prof. univ. ing. dipl. Helmut HABERSACK
15. dr. Falka Istvan
16. dr. ZAHARIA Tania
17. ecolog AMBRUS Laszlo
18. prof. dr. ing. Gh. Viorel UNGUREANU
19. dr. mat. Theodor GHINDĂ – CS I
20. dr. ing. Cristina MARIA - CS I
21. biochim. Magdalena CHIRIAC – CS I
22. ing. Ileana Mîţiu - CSI
23. ing. Marius RAISCHI – CS III
24. biol. Alina TRENTEA – CS III
25. dr. ing. Lucian LASLO – CS III
26. chim. Petra IONESCU – CS III
27. chim. Monica Violeta RADU – CS III
28. ecolog MIHOLCSA Tamas
29. ing. Bianca PETCULESCU – CS III
30. ing. Ana Maria ANGHEL - CS III
31. ing. Alexandru IVANOV - CS
32. Georgiana TĂNASE - CS
33. Robert CSERGŐ
Consorţiul INCDPM 2
Proiect: MONITORIZAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A LUCRĂRILOR DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CONDIŢIILOR DE NAVIGAŢIE PE
DUNĂRE ÎNTRE CĂLĂRAŞI ŞI BRĂILA, km 375 şi km 175
RAPORT AD HOC
Consorţiul INCDPM 3
Proiect: MONITORIZAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A LUCRĂRILOR DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CONDIŢIILOR DE NAVIGAŢIE PE
DUNĂRE ÎNTRE CĂLĂRAŞI ŞI BRĂILA, km 375 şi km 175
RAPORT AD HOC
Consorţiul INCDPM 4
Proiect: MONITORIZAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A LUCRĂRILOR DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CONDIŢIILOR DE NAVIGAŢIE PE
DUNĂRE ÎNTRE CĂLĂRAŞI ŞI BRĂILA, km 375 şi km 175
RAPORT AD HOC
Consorţiul INCDPM 5
Proiect: MONITORIZAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A LUCRĂRILOR DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CONDIŢIILOR DE NAVIGAŢIE PE
DUNĂRE ÎNTRE CĂLĂRAŞI ŞI BRĂILA, km 375 şi km 175
RAPORT AD HOC
1. INTRODUCERE
Punctele critice în care s-a realizat monitorizarea factorilor de mediu sunt prezentate
schematic:
Consorţiul INCDPM 6
Proiect: MONITORIZAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A LUCRĂRILOR DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CONDIŢIILOR DE NAVIGAŢIE PE
DUNĂRE ÎNTRE CĂLĂRAŞI ŞI BRĂILA, km 375 şi km 175
RAPORT AD HOC
Consorţiul INCDPM 7
Proiect: MONITORIZAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A LUCRĂRILOR DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CONDIŢIILOR DE NAVIGAŢIE PE
DUNĂRE ÎNTRE CĂLĂRAŞI ŞI BRĂILA, km 375 şi km 175
RAPORT AD HOC
Consorţiul INCDPM 8
Proiect: MONITORIZAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A LUCRĂRILOR DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CONDIŢIILOR DE NAVIGAŢIE PE
DUNĂRE ÎNTRE CĂLĂRAŞI ŞI BRĂILA, km 375 şi km 175
RAPORT AD HOC
Consorţiul INCDPM 9
Proiect: MONITORIZAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A LUCRĂRILOR DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CONDIŢIILOR DE NAVIGAŢIE PE
DUNĂRE ÎNTRE CĂLĂRAŞI ŞI BRĂILA, km 375 şi km 175
RAPORT AD HOC
Consorţiul INCDPM 10
Proiect: MONITORIZAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A LUCRĂRILOR DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CONDIŢIILOR DE NAVIGAŢIE PE
DUNĂRE ÎNTRE CĂLĂRAŞI ŞI BRĂILA, km 375 şi km 175
RAPORT AD HOC
Consorţiul INCDPM 11
Proiect: MONITORIZAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A LUCRĂRILOR DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CONDIŢIILOR DE NAVIGAŢIE PE
DUNĂRE ÎNTRE CĂLĂRAŞI ŞI BRĂILA, km 375 şi km 175
RAPORT AD HOC
Consorţiul INCDPM 12
Proiect: MONITORIZAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A LUCRĂRILOR DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CONDIŢIILOR DE NAVIGAŢIE PE
DUNĂRE ÎNTRE CĂLĂRAŞI ŞI BRĂILA, km 375 şi km 175
RAPORT AD HOC
conţinutul de metale grele se situează sub valoarea normală în soluri, fiind mult sub
valorile pragurilor de alertă şi de intervenţie pentru tipurile de folosinţă sensibilă
impuse prin Ordinul 756/1997;
conţinutul de humus variază de la valori <1% în cazul solurilor foarte sărace în humus
(soluri nisipoase), până la valori mai mari de 10 % caracteristice solurilor bogate în
humus.
Consorţiul INCDPM 13
Proiect: MONITORIZAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A LUCRĂRILOR DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CONDIŢIILOR DE NAVIGAŢIE PE
DUNĂRE ÎNTRE CĂLĂRAŞI ŞI BRĂILA, km 375 şi km 175
RAPORT AD HOC
preconstrucţie şi se situează sub valorile normale impuse de Ordinul 756/1997. Impactul datorat
lucrărilor de construcţii hidrotehnice în punctele critice principale, asupra factorului de mediu
“SOL” este neglijabil.
Consorţiul INCDPM 14
Proiect: MONITORIZAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A LUCRĂRILOR DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CONDIŢIILOR DE NAVIGAŢIE PE
DUNĂRE ÎNTRE CĂLĂRAŞI ŞI BRĂILA, km 375 şi km 175
RAPORT AD HOC
Consorţiul INCDPM 15
Proiect: MONITORIZAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A LUCRĂRILOR DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CONDIŢIILOR DE NAVIGAŢIE PE
DUNĂRE ÎNTRE CĂLĂRAŞI ŞI BRĂILA, km 375 şi km 175
RAPORT AD HOC
Macronevertebrate acvatice
Valorile medii ale indicelui Shannon-Wiener, indicator al diversităţii speciilor de
macronevertebrate, obţinute în perioada de construcţie au fost uşor mai ridicate sau apropiate
de valorile obţinute în etapa de preconstrucţie, speciile de macronevertebrate nefiind afectate.
Local şi temporar, în corelaţie cu lucrările hidrotehnice se poate înregistra o depreciere a stării
ecologice prin: perturbarea substratului, creşterea turbidităţii, reducerea biodiversităţii prin
îndepărtarea fizică a indivizilor.
Luând în considerare valorile indicelui saprob în scopul evaluării stării ecologice a
corpurilor de apă pe baza macronevertebratelor bentonice, conform HG 80/2011, se poate
aprecia că, în etapa de construcţie, starea ecologică a apei Dunării în punctele critice analizate
a fost bună, situaţia generală caracterizându-se prin absenţa unor surse suplimentare de poluare
cu substanţe organice.
Consorţiul INCDPM 16
Proiect: MONITORIZAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A LUCRĂRILOR DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CONDIŢIILOR DE NAVIGAŢIE PE
DUNĂRE ÎNTRE CĂLĂRAŞI ŞI BRĂILA, km 375 şi km 175
RAPORT AD HOC
3.6.1. AVIFAUNA
În perioada de monitorizare au fost efectuate determinări pe puncte critice în diferite habitate.
Pe baza acestor rezultate a fost calculată densitatea păsărilor pe trei habitate dominante:
păduri danubiene de salcie albă (Salix alba) cu Rubus caesius; plantaţii de plop; habitate
deschise (incluzând pajişti, tăieri ras, plantaţii foarte tinere).
Faza de preconstrucţie s-a suprapus sezonului de migraţie de primăvară şi cuibărit al păsărilor.
Frecvenţa de apariţie a speciilor de păsări identificate pe teren (aprilie–august 2011) a fost
următoarea: din totalul speciilor de păsări identificate 58% au fost rar întâlnite (sub 10
exemplare), 32% frecvent întâlnite, iar 10% des întâlnite (peste 100 exemplare).
Diversitatea cea mai mare a fost înregistrată în punctul critic PC04 datorită formei de habitat
care este de plantaţie de plop şi fâşii de comunităţi danubiene de salcie albă. Habitatul nu este
Consorţiul INCDPM 17
Proiect: MONITORIZAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A LUCRĂRILOR DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CONDIŢIILOR DE NAVIGAŢIE PE
DUNĂRE ÎNTRE CĂLĂRAŞI ŞI BRĂILA, km 375 şi km 175
RAPORT AD HOC
Consorţiul INCDPM 18
Proiect: MONITORIZAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A LUCRĂRILOR DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CONDIŢIILOR DE NAVIGAŢIE PE
DUNĂRE ÎNTRE CĂLĂRAŞI ŞI BRĂILA, km 375 şi km 175
RAPORT AD HOC
Iernarea:
- speciile predominante în timpul iernii ca număr de indivizi: cormoranul mare
(Phalacrocorax carbo) - 1664 indivizi; raţa mare (Anas platyrhynchos) – 7763 indivizi;
cioara de semănătură (Corvus frugilegus) – 9150 indivizi ; stăncuţa (Corvus monedula) –
2000 indivizi
- zona cuprinsă între PC01 şi PC10 reprezintă o zonă importantă de iernare pentru
păsările acvatice: pelican creţ (Pelecanus crispus), raţe (Anas sp.), cormorani pitici
(Phalacrocorax pygmaeus); este de remarcat numărul scăzut al raţelor scufundătoare
(Aythia sp., Bucephala sp.).
-
3.6.2. FLORA TERESTRĂ
Evaluarea florei terestre realizată în faza de preconstrucţie a indicat starea mediului natural,
neafectat de lucrările planificate. În cursul anilor următori schimbările biodiversităţii din zona
potenţial afectată vor fi comparate cu aceste stări.
În zonele studiate ale Dunării predomină plantaţii de plop canadian şi habitatele seminaturale
(păduri de luncă predominate de salcie albă şi plop), care se limitează la fâşii înguste în zonele
ripariene, temporar inundate şi care sunt în stare de degradare avansată, cu multe specii
alohtone invazive. Din cauza suprafeţei ocupate relativ reduse şi a abundenţei speciilor invazive,
aceste habitate seminaturale prezintă o valoare conservativă scăzută.
Dintre punctele critice, PC02 – Ostrovul Epuraşu este cel mai important din punct de vedere a
biodiversităţii. Pădurile dunărene de luncă cu salcie şi plop sunt prezente în stare de conservare
relativ bună. Se remarcă, de asemenea, existenţa unui lac temporar în interiorul insulei, care
reprezintă un potenţial habitat pentru o serie de specii higrofite (lipsa acestora ar putea fi
explicată din cauza verii secetoase).
Rezultatele monitorizării în punctele critice principale pot fi centralizate în tabelul următor:
Consorţiul INCDPM 19
Proiect: MONITORIZAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A LUCRĂRILOR DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CONDIŢIILOR DE NAVIGAŢIE PE
DUNĂRE ÎNTRE CĂLĂRAŞI ŞI BRĂILA, km 375 şi km 175
RAPORT AD HOC
Diversitatea a scăzut în 2013 faţă de 2012, în special în rândul plantelor ierboase şi mai
puţin a arborilor sau arbuştilor. De asemenea, au apărut unele specii invazive noi, neidentificate
în 2012. Schimbările se datorează în primul rând fluctuaţiei apei din zonele analizate şi
inundaţiilor frecvente.
Consorţiul INCDPM 20
Proiect: MONITORIZAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A LUCRĂRILOR DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CONDIŢIILOR DE NAVIGAŢIE PE
DUNĂRE ÎNTRE CĂLĂRAŞI ŞI BRĂILA, km 375 şi km 175
RAPORT AD HOC
critice a arătat că, faţă de aceeaşi campanie din 2011, au fost identificate mai multe
specii de păsări, dar mai puţine exemplare; cele mai multe exemplare de păsări au fost
identificate în PC07, iar PC02 şi PC04 sunt cele mai complexe zone din punct de vedere a
biodiversităţii avifaunistice
Au fost identificate între 18 şi 27 de specii de păsări protejate, ajungând până la peste 400
de exemplare observate
Situl ROSPA0005 „Balta Mică a Brăilei” este o zonă importantă pentru unele specii de
păsări cuibăritoare (3 specii), pentru raţe şi gâşte (în perioadele de migraţie şi iernat)
Situl ROSPA0039 „Dunăre-Ostroave” este o zonă pentru păsările cuibăritoare (14 specii),
pentru păsările migratoare (7 specii) şi pentru păsările care iernează (2 specii protejate)
Dintre speciile de peşti de importanţă comunitară, au fost identificate 9 specii în
ROSCI0006 şi 9 specii în ROSCI0022 care au vulnerabilitate scăzută sau medie faţă de
lucrările hidrotehnice.
Consorţiul INCDPM 21
Proiect: MONITORIZAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A LUCRĂRILOR DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CONDIŢIILOR DE NAVIGAŢIE PE
DUNĂRE ÎNTRE CĂLĂRAŞI ŞI BRĂILA, km 375 şi km 175
RAPORT AD HOC
pe secţiunea S4, situată pe Borcea, sunt viteze mai mari pe centrul albiei şi viteze
foarte mici lângă malul drept;
pe secţiunea S5 valorile de viteze de lângă maluri nu diferă mult faţă de cele de pe
centru;
pe secţiunea S6 situată pe braţul Epuraşu sunt cele mai mici valori de viteze – sub
0,5 m/s în toate campaniile de măsurători;
pe secţiunea S7 situată după confluenţă, valorile de viteze sunt foarte mici lângă
malul drept;
pe secţiunea S18 – braţul Caleia - viteza pe centru este superioară valorii de 1 m/s;
pe secţiunea S19 – aflată pe Dunăre – valorile de viteze lângă cele 2 maluri sunt
comparabile cu cele măsurate pe centrul secţiunii;
pe secţiunea S20, situată după confluenţa Dunării cu braţul Caleia, sunt valori mici
de viteze lângă cele 2 maluri.
Concluzii similare se pot constata şi în ceea ce priveşte nivelele extreme şi medii lunare
monitorizate în perioada16 decembrie 2011-30 aprilie 2012, lucru explicabil prin corelaţiile
directe existente între debit şi nivel pe o secţiune transversală, corelaţii materializate prin
cheile limnimetrice respective.
Comparaţiile cu datele istorice făcute în staţiile hidrometrice la intrarea în sectorul de
interes – s.h. Călăraşi-Chiciu – pentru debite şi respectiv la ieşirea din sectorul de interes - s.h.
Brăila – pentru nivele, au pus în evidenţă un deficit de debit şi respectiv nivele mai scăzute în
lunile ianuarie şi aprilie 2012 faţă de valorile maxime şi medii multianuale şi respectiv debite şi
nivele mai mari în lunile februarie şi martie faţă de maximele şi mediile multianuale.
Consorţiul INCDPM 22
Proiect: MONITORIZAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A LUCRĂRILOR DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CONDIŢIILOR DE NAVIGAŢIE PE
DUNĂRE ÎNTRE CĂLĂRAŞI ŞI BRĂILA, km 375 şi km 175
RAPORT AD HOC
evidenţă modificări majore ale talvegului – eroziuni sau depuneri - faţă de perioada de
preconstrucţie, respectiv faţă de măsurătorile din primele 4 luni ale etapei de construcţie.
Diferenţele de ordinul centimetrilor pot fi datorate şi preciziei metodei ADV, cu toate că gheaţa
din lunile ianuarie, februarie şi martie a avut un impact evident asupra hifromorfologiei
malurilor.
Diferenţele dintre valorile de viteză măsurate în cele 2 intervale de câte 4 luni din
perioada de construcţie sunt datorate debitelor diferite înregistrate în cele 2 perioade de timp.
Pentru unele dintre secţiunile de monitorizare sunt prezentate în raport mai multe profile
transversale caracteristice care diferă fie prin data la care au fost măsurate, fie prin locaţia sau
geometria uşor diferită, dar situate în zona secţiunilor respective.
Concluzii similare se pot constata şi în ceea ce priveşte nivelele extreme şi medii lunare
monitorizate în perioada 01 mai - 31 august 2012, lucru explicabil prin corelaţiile directe
existente între debit şi nivel pe o secţiune transversală, corelaţii materializate prin cheile
limnimetrice respective. Se pune, astfel, în evidenţă tendinţa de creştere a nivelului apei în
lunile mai şi iunie 2012, iar apoi o tendinţă generală de scădere în lunile iulie şi august. Faţă de
MEP, nivelele din luna iulie 2012 sunt ceva mai scăzute.
Consorţiul INCDPM 23
Proiect: MONITORIZAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A LUCRĂRILOR DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CONDIŢIILOR DE NAVIGAŢIE PE
DUNĂRE ÎNTRE CĂLĂRAŞI ŞI BRĂILA, km 375 şi km 175
RAPORT AD HOC
Consorţiul INCDPM 24
Proiect: MONITORIZAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A LUCRĂRILOR DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CONDIŢIILOR DE NAVIGAŢIE PE
DUNĂRE ÎNTRE CĂLĂRAŞI ŞI BRĂILA, km 375 şi km 175
RAPORT AD HOC
nici în apropierea malurilor, nici pe centrul secţiunilor transversale, valorile de turbiditate fiind
foarte apropiate pe aceeaşi secţiune. Valoarea maximă a turbidităţii – 80 NTU – s-a înregistrat la
începutul lunii iunie; în restul perioadei, valorile turbidităţii au avut fluctuaţii între 5 NTU şi 25
NTU.
Din analiza datelor privind sedimentele târâte se desprind următoarele observaţii:
coeficientul de debite târâte din debitele masice de suspensii creşte cu debitul apei
procentul mediu al debitului de sediment târât faţă de cel corespunzător încărcării
masice de suspensii se încadrează în intervalul 0,2 – 3,23% cu o medie de 1,72%, valori
care se încadrează în cele prezentate în literatura de specialitate.
Concluzii similare se pot constata şi în ceea ce priveşte nivelele absolute medii lunare,
lucru explicabil prin corelaţiile directe existente între debit şi nivel pe o secţiune transversală,
corelaţii materializate prin cheile limnimetrice respective. Se pune, astfel, în evidenţă tendinţa
de scădere a nivelului apei în septembrie 2012, iar apoi o tendinţă generală de creştere în lunile
octombrie, noiembrie şi decembrie. Faţă de MEP, nivelele din luna septembrie 2012 sunt mai
scăzute.
Consorţiul INCDPM 25
Proiect: MONITORIZAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A LUCRĂRILOR DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CONDIŢIILOR DE NAVIGAŢIE PE
DUNĂRE ÎNTRE CĂLĂRAŞI ŞI BRĂILA, km 375 şi km 175
RAPORT AD HOC
transversale caracteristice cu distributia de viteze, care diferă fie prin data la care au fost
măsurate, fie prin locaţia sau geometria uşor diferită, dar situate în zona secţiunilor respective.
După cum se poate constata din analiza graficelor prezentate, debitele medii din
perioada septembrie 2012-decembrie 2012 care sunt înregistrate la s.h. Călăraşi-Chiciu pun în
evidenţă un deficit (de până la cca. 100 m3/s) faţă de mediile multianuale ale debitelor minime
pentru lunile respective, deficit mai pronunţat pentru luna septembrie.
A fost analizată evoluţia pe termen lung, perioada anilor 1941-2001 şi comparativ pentru
anul 2012, a scurgerii de apă (debite) maxime lunare la s.h. Călăraşi-Chiciu pentru lunile
septembrie-octombrie-noiembrie-decembrie 2012 caracteristice perioadei de construcţie. În
acest sens, se poate trage concluzia ca debitele medii din septembrie-decembrie 2012 sunt
inferioare celor multianuale, cu exceptia lunii noiembrie, când aceste nivele sunt comparabile.
În ceea ce priveşte variaţia nivelului relativ al apei – nivel monitorizat in cele 10 statii
automate instalate de catre INCDPM, acesta a avut o tendinta generală crescătoare de la
începutul perioadei, cu unele fluctuatii pe parcurs. Astfel, in perioada 5-17 noiembrie nivelul a
crescut cu aproape 200 cm. Ecartul total în perioada de 4 luni a fost de cca. 3m. Aceste tendinte
de variaţie a nivelelor apei în intervalul celor 4 luni de monitorizare sunt comune – cu diferenţe
minime – tuturor staţiilor de monitorizare automată.
În perioada septembrie-decembrie 2012 au fost efectuate măsurători batimetrice multi
Consorţiul INCDPM 26
Proiect: MONITORIZAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A LUCRĂRILOR DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CONDIŢIILOR DE NAVIGAŢIE PE
DUNĂRE ÎNTRE CĂLĂRAŞI ŞI BRĂILA, km 375 şi km 175
RAPORT AD HOC
În lunile 13-16 ale etapei de construcţie s-au efectuat măsurători de turbiditate atat pe
cele 10 secţiuni principale, cât şi pe cele 10 secţiuni secundare. Toate aceste măsuratori au fost
efectuate la adâncimi de 0,5 m lângă cele 2 maluri şi la 3 adâncimi – 0,5 m, 1 m şi respectiv 3 m
în centrul secţiunii transversale.
În figura de mai jos sunt exemplificate aceste constatari prin prezentarea variatiei
debitului mediu lunar la s.h. Calarasi-Silistra (statie situata la frontiera amonte a sectorului
monitorizat) pe perioada ianuarie-aprilie pentru cei 3 ani scursi de la demararea monitorizarii in
cadrul proiectului.
Consorţiul INCDPM 27
Proiect: MONITORIZAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A LUCRĂRILOR DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CONDIŢIILOR DE NAVIGAŢIE PE
DUNĂRE ÎNTRE CĂLĂRAŞI ŞI BRĂILA, km 375 şi km 175
RAPORT AD HOC
10000
9167
Debit mediu (m3/s)
9000
8000
7326
7000
6000 5986
5000
8706
4000 7293
5692 5930
3000
2000
ian. feb. m art. apr.
Luna
Din datele prezentate se poate constata faptul ca in primii 2 ani se pune in evidenta un
comportament atipic (atat ca alura a hodografului debitului, cat si ca valori) fata de debitele
istorice.
Concluzii similare se pot constata şi în ceea ce priveşte nivelele absolute medii lunare,
lucru explicabil prin corelaţiile directe existente între debit şi nivel, atât în staţiile hidrotehnice
situate în zona monitorizată, cât şi pe secţiunile transversale monitorizate - corelaţii
materializate prin cheile limnimetrice respective. Se pune, astfel, în evidenţă o tendinţă
continuă de creştere a nivelului apei în toată această perioadă.
Consorţiul INCDPM 28
Proiect: MONITORIZAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A LUCRĂRILOR DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CONDIŢIILOR DE NAVIGAŢIE PE
DUNĂRE ÎNTRE CĂLĂRAŞI ŞI BRĂILA, km 375 şi km 175
RAPORT AD HOC
irelevantă atunci când se pune problema comparării vitezei de curgere a Dunării cu viteza critică
a sturionilor ce urcă pe cursul apei. In aceste secţiuni se pun în evidenţă zone extinse, în special
în apropierea fundului albiei, zone în care vitezele sunt mult mai reduse faţă de valorile maxime
ale vitezei pe secţiunile respective.
În vederea stabilirii comportamentului tipic al Dunării – necesar în activitatea de
modelare hidrodinamică 3D - este necesar să se prelucreze serii lungi de date referitoare la
distribuţia debitelor şi nivelelor pe minim 30 de ani. Modelul Delft3D presupune prelucrarea
seriei de date privind debitele pentru o staţie hidrometrică situată în amonte, la intrarea în
sectorul modelat, şi respectiv prelucrarea seriei de date corespunzătoare privind nivelele,
pentru o staţie hidrometrică situată la frontiera din aval a acestui sector.
În ceea ce priveşte variaţia nivelului relativ al apei – nivel monitorizat în cele 10 staţii
automate instalate de către INCDPM, acesta a avut o tendinţă generală crescătoare continuă de
la începutul perioadei, cu unele fluctuaţii pe parcurs.
În lunile 17-20 ale etapei de construcţie s-au efectuat măsurători de turbiditate, atât pe
cele 10 secţiuni principale, cât şi pe cele 10 secţiuni secundare. Toate aceste măsurători au fost
realizate la adâncimi de 0,5 m lângă cele 2 maluri şi la 3 seturi de adâncimi – 0,5 m, 1 m şi
respectiv 3 m în centrul secţiunilor transversale.
Consorţiul INCDPM 29
Proiect: MONITORIZAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A LUCRĂRILOR DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CONDIŢIILOR DE NAVIGAŢIE PE
DUNĂRE ÎNTRE CĂLĂRAŞI ŞI BRĂILA, km 375 şi km 175
RAPORT AD HOC
a prezenta fluctuaţii foarte mari. Referitor la variaţia turbidităţii pe fiecare secţiune, nu se pot
pune în evidenţă corelaţii clare, nici în apropierea malurilor, nici pe centrul secţiunilor
transversale, valorile de turbiditate fiind foarte apropiate pe aceeaşi secţiune. Valorile
turbidităţii au avut fluctuaţii între 2 NTU şi 22 NTU. Valori mai ridicate ale turbidităţii – de peste
20 NTU – s-au înregistrat în perioadele cu debite mari din lunile martie-aprilie 2013, fără a fi
corelate în mod evident cu lucrările în albie executate în acest interval.
Concluzii similare s-au evidenţiat şi în ceea ce priveşte nivelele absolute medii lunare,
lucru explicabil prin corelaţiile directe existente între debit şi nivel, atât în staţiile hidrotehnice
situate în zona monitorizată, cât şi pe secţiunile transversale monitorizate - corelaţii
materializate prin cheile limnimetrice respective. Se pune, astfel, în evidenţă o tendinţa
continuă de scădere a nivelului apei în toată această perioadă.
Consorţiul INCDPM 30
Proiect: MONITORIZAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A LUCRĂRILOR DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CONDIŢIILOR DE NAVIGAŢIE PE
DUNĂRE ÎNTRE CĂLĂRAŞI ŞI BRĂILA, km 375 şi km 175
RAPORT AD HOC
evidenţă zone extinse, în special în apropierea fundului albiei, zone în care vitezele sunt mult
mai reduse faţă de valorile maxime ale vitezei pe secţiunile respective.
În vederea stabilirii comportamentului tipic al Dunării – necesar în activitatea de
modelare hidrodinamică 3D - este necesar să se prelucreze serii lungi de date referitoare la
distribuţia debitelor şi nivelelor pe minim 30 de ani. Modelul Delft3D presupune prelucrarea
seriei de date privind debitele pentru o staţie hidrometrică situată în amonte, la intrarea în
sectorul modelat, şi respectiv prelucrarea seriei de date corespunzătoare privind nivelele apei,
pentru o staţie hidrometrică situată la frontiera din aval a acestui sector.
În acest scop, au fost luate în considerare pentru debite staţia hidrometrică de la
Călăraşi-Chiciu şi respectiv pentru nivele - staţia hidrometrică de la Brăila. Pentru aceste staţii
au fost prelucrate seriile de timp disponibile şi comparate cu înregistrările din perioada mai
2013 - august 2013. Datele privind debitele istorice au fost extrase din lucrarea “Ouvrage de
Reference Hydrologique du Danube 1921-2001”, lucrare editată în anul 2005 de către Comisia
Dunării.
În ceea ce priveşte variaţia nivelului relativ al apei – nivel monitorizat în cele 10 staţii
automate instalate de către INCDPM, acesta a avut o tendinţă generală descrescătoare continuă
de la începutul perioadei, cu unele mici fluctuaţii pe parcurs.
Consorţiul INCDPM 31
Proiect: MONITORIZAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A LUCRĂRILOR DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CONDIŢIILOR DE NAVIGAŢIE PE
DUNĂRE ÎNTRE CĂLĂRAŞI ŞI BRĂILA, km 375 şi km 175
RAPORT AD HOC
În data de 01 iulie 2013 a început monitorizarea intensivă a punctului critic PC01 Bala,
etapă care s-a încheiat în data de 31 august 2013.
În lunile mai 2013 – august 2013 ale etapei de construcţie s-au efectuat măsurători de
turbiditate, atât pe cele 10 secţiuni principale, cât şi pe cele 10 secţiuni secundare. Toate
aceste măsurători au fost realizate la adâncimi de 0,5 m lângă cele 2 maluri şi la 3 seturi de
adâncimi – 0,5 m, 1 m şi respectiv 3 m în centrul secţiunilor transversale.
Concluzii similare s-au evidenţiat şi în ceea ce priveşte nivelele absolute medii lunare,
lucru explicabil prin corelaţiile directe existente între debit şi nivel, atât în staţiile hidrotehnice
situate în zona monitorizată, cât şi pe secţiunile transversale monitorizate - corelaţii
Consorţiul INCDPM 32
Proiect: MONITORIZAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A LUCRĂRILOR DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CONDIŢIILOR DE NAVIGAŢIE PE
DUNĂRE ÎNTRE CĂLĂRAŞI ŞI BRĂILA, km 375 şi km 175
RAPORT AD HOC
Au fost prelucrate măsurătorile ADCP de viteze de curgere efectuate în lunile 25-28 ale
perioadei de construcţie (septembrie – decembrie 2013) pe secţiunile din punctele critice
principale, cât şi cele de la punctele secundare, obţinându-se - din datele brute înregistrate
utilizând tehnica ADCP - distribuţii ale mărimii vectoriale ale vitezei de curgere, atăt cea
orizontală totală, cât şi cea pe componenta principală (în sensul de curgere al Dunării) pentru
secţiunile transversale respective.
Pentru secţiunile de monitorizare principale sunt prezentate în raport profile transversale
caracteristice cu distribuţia de viteze, profile care pun în evidenţă variaţiile vitezei pe secţiune
în funcţie de adâncime şi de distanţa faţă de maluri. Prin aceste reprezentări s-a intenţionat să
se evidenţieze, în principal, că utilizarea indicatorului viteza maximă pe secţiune este total
irelevantă atunci când se pune problema comparării vitezei de curgere a Dunării cu viteza critică
a sturionilor care urcă pe cursul apei. Astfel pe aceste secţiuni se pun în evidenţă zone extinse,
în special în apropierea fundului albiei sau spre maluri, zone în care vitezele sunt mult mai
reduse faţă de valorile maxime ale vitezei pe secţiunile respective.
Consorţiul INCDPM 33
Proiect: MONITORIZAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A LUCRĂRILOR DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CONDIŢIILOR DE NAVIGAŢIE PE
DUNĂRE ÎNTRE CĂLĂRAŞI ŞI BRĂILA, km 375 şi km 175
RAPORT AD HOC
În lunile 25-28 ale etapei de construcţie s-au efectuat măsurători de turbiditate, atăt pe
cele 10 secţiuni principale, cât şi pe cele 10 secţiuni secundare. Toate aceste măsuratori au fost
realizate la adâncimi de 0,5 m lângă cele 2 maluri şi la 3 seturi de adâncimi – 0,5 m, 1 m şi
respectiv 3 m în centrul secţiunilor transversale.
Consorţiul INCDPM 34
Proiect: MONITORIZAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A LUCRĂRILOR DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CONDIŢIILOR DE NAVIGAŢIE PE
DUNĂRE ÎNTRE CĂLĂRAŞI ŞI BRĂILA, km 375 şi km 175
RAPORT AD HOC
Figura 3.1 – Exemplar eliberat după marcare (Braţ Borcea km 45-48, 31,03,2012)
Consorţiul INCDPM 35
Proiect: MONITORIZAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A LUCRĂRILOR DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CONDIŢIILOR DE NAVIGAŢIE PE
DUNĂRE ÎNTRE CĂLĂRAŞI ŞI BRĂILA, km 375 şi km 175
RAPORT AD HOC
Monitorizarea ihtiofaunei în lunile mai - august 2012) a constat în capturarea unui număr
de 46 de sturioni: 35 exemplare de păstrugă (Acipenser stellatus) care au însumat o greutate
totală de 168,8 kg, 7 exemplare de cegă (Acipenser ruthenus) care au însumat o greutate totală
de 13,8 kg şi 4 exemplare de morun (Huso huso) care au însumat o greutate de 437 kg. În total,
au fost capturaţi şi marcaţi sturioni în greutate totală de 619,6 kg. De asemenea, în această
perioadă au fost capturate şi marcate 12 exemplare de mreană (Barbus barbus), cu o greutate
totală de 34 kg.
Din analiza integrată a datelor, se observă faptul că adâncimea minimă de migrare a
sturionilor variază de la 0,44 m la 4,24 m în perioada mai-august 2012, faţă de perioada
decembrie 2011-aprilie 2012 în care adâncimea minimă a variat între 4,4 m şi 9,6 m. Adâncimea
maximă de migrare a sturionilor a variat între 10,46 m şi 26,38 m. În PC10 s-a înregistrat
adâncimea cea mai mică (0,44 m) şi cea mai mare (26,38 m).
Morunii 2S33 şi 3S2 sunt singurii sturioni marcaţi şi detectaţi care au ales să se întoarcă
pe Dunărea Veche, pe traseul Cernavodă – Hârşova, în loc de traseul principal de revenire al
sturionilor, care este Braţul Borcea.
Consorţiul INCDPM 36
Proiect: MONITORIZAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A LUCRĂRILOR DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CONDIŢIILOR DE NAVIGAŢIE PE
DUNĂRE ÎNTRE CĂLĂRAŞI ŞI BRĂILA, km 375 şi km 175
RAPORT AD HOC
Din totalul de sturioni marcaţi în perioada decembrie 2011-aprilie 2012 în PC01, PC02 şi
PC10, un singur exemplar de morun, cu numărul de cod 3S2 a fost înregistrat în perioada de
construcţie aferentă perioadei mai- august 2012. Marcarea acestui sturion s-a petrecut pe data
de 27.03.2012 şi a fost eliberat în zona km 65 Braţ Borcea. El a fost înregistrat de staţia de
recepţie de la km 252 pe Dunărea Veche (zona Hârşova) pe data de 31.05.2012. Temperatura
apei a fost de 18.650C, iar adâncimea de înot a variat între 6.52m şi 12.28m (Figura 3.2). Pe data
de 01.06.2012 morunul a coborât până la km 187 Dunăre. Astfel distanţa parcursă a fost de 65
km.
Consorţiul INCDPM 37
Proiect: MONITORIZAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A LUCRĂRILOR DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CONDIŢIILOR DE NAVIGAŢIE PE
DUNĂRE ÎNTRE CĂLĂRAŞI ŞI BRĂILA, km 375 şi km 175
RAPORT AD HOC
Consorţiul INCDPM 38
Proiect: MONITORIZAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A LUCRĂRILOR DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CONDIŢIILOR DE NAVIGAŢIE PE
DUNĂRE ÎNTRE CĂLĂRAŞI ŞI BRĂILA, km 375 şi km 175
RAPORT AD HOC
Monitorizarea altor specii de peşti din perioada mai-august 2012 a cuprins două
campanii de capturare de specii de Alosa (scrumbie de Dunăre şi rizeafcă), o campanie de
capturat larve de scrumbie şi analiza măsurătorilor biometrice.
În cele două expediţii au fost capturate şi analizate 82 exemplare adulte de Alosa
immaculata (scrumbie de Dunăre) şi 46 de Alosa tanaica (rizeafcă) în toate cele 8 Puncte Critice
vizate. Fauna piscicolă este bine reprezentată ca număr de specii, în toate locaţiile eşantionate.
Printre aceste specii multe sunt protejate (lista roşie IUCN, Natura 2000, protecţie naţională),
fapt care denotă valoarea importantă de conservare a acestui sector de Dunăre.
Se remarcă prezenţa speciilor de scrumbie şi a larvelor pe întreaga zonă de interes,
inclusiv pe braţele laterale, cu o prezenţă bună a larvelor de scrumbie, ceea ce denotă o
reproducere reuşită. Aceste aspecte dovedesc importanţa zonei ca sector important pentru
reproducerea şi creşterea larvelor la cele două specii de scrumbie (Alosa immaculata şi Alosa
tanaica). Analiza datelor conduce la ipoteza că segmentul de Dunăre Călăraşi-Brăila este cel mai
important segment pentru reproducerea celor două specii din genul Alosa.
Campaniile de pescuit pentru alte specii de peşti au inclus pescuitul bentonic şi cel de
mal, efectuate în condiţii diurne şi nocturne.
Analiza eşantioanelor bentonice şi de mal denotă diferenţe semnificative între comunităţile
piscicole din cele două categorii de habitate, cu precizarea că zona de mal prezintă o
variabilitate de habitat mai pronunţată, comparativ cu zonele bentonice de pe şenalul principal.
În zona bentonică s-au identificat 28 de specii de peşti cu aproape 100 exemplare
detectate. Guvizii, originari din regiunea Pontocaspică, au dominat în abundenţă habitatele
bentonice. Următoarele specii au avut o frecvenţă ridicată, cu largă răspândire în zonele
studiate: Neogobius fluviatilis (guvidele de baltă), Neogobius melanostomus (strunghil),
Neogobius gymnotrachelus (baboi de glod), Neogobius kessleri (guvid cu cap turtit), Sabanejewia
balcanica (câra). Porcuşorul de nisip (Gobio albipinnatus), obletele (Alburnus alburnus) şi
fusarul (Zingel streber) au fost mai puţin abundenţi, însă au apărut frecvent în locaţiile de
prelevare, fiind specii importante, caracteristice Dunării. Ponderea extrem de ridicată a
speciilor de guvizi cu origine ponto-caspică, care se află în proces continuu de colonizare a
apelor Dunării (specie invazivă), a fost determinată de reducerea accentuată a ponderii speciilor
cu valoare economică (crap, somn, şalău) care a permis debutul acestui proces de colonizare.
În zona de mal, 32 de specii şi mai mult de 1000 specimeme au fost identificate şi
măsurate pe perioada eşantionării zonei malului, în 2012. Cele mai abundente specii au fost
obletele şi guvidele de baltă, strunghilul şi baboiul de glod (mai mult de 95%). Mai puţin
abundente, însă larg răspândite au fost Esox lucius (ştiuca), Sander lucioperca (şalăul), Cobitis
elongatoides (zvârlugă) şi Abramis bjoerkna (batca).
Consorţiul INCDPM 39
Proiect: MONITORIZAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A LUCRĂRILOR DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CONDIŢIILOR DE NAVIGAŢIE PE
DUNĂRE ÎNTRE CĂLĂRAŞI ŞI BRĂILA, km 375 şi km 175
RAPORT AD HOC
Consorţiul INCDPM 40
Proiect: MONITORIZAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A LUCRĂRILOR DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CONDIŢIILOR DE NAVIGAŢIE PE
DUNĂRE ÎNTRE CĂLĂRAŞI ŞI BRĂILA, km 375 şi km 175
RAPORT AD HOC
Pentru sturionii capturaţi, atât pentru morun, cât şi pentru păstrugă, analiza
înregistrărilor realizate de staţiile fixe de pe traseu relevă un comportamentul de deplasare în
aval. Este un comportament evidenţiat şi în toamna anului trecut. Viteza lor de înot pe distanţe
scurte variază între 10 şi 20 km/h, în timp ce la deplasările pe distanţe mari (zeci de km) viteza
de înot se reduce la mai puţin de 1km/h, ceea ce duce la concluzia existenţei unor perioade de
înot asociate cu perioade de staţionare în anumite zone de pe traseu.
Consorţiul INCDPM 41
Proiect: MONITORIZAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A LUCRĂRILOR DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CONDIŢIILOR DE NAVIGAŢIE PE
DUNĂRE ÎNTRE CĂLĂRAŞI ŞI BRĂILA, km 375 şi km 175
RAPORT AD HOC
Astfel, morunul mascul 4S2 marcat în data de 10.11.2012 în zona Dunare, km 200, a fost
înregistrat prima dată de staţia Dunare km 186, iar apoi de staţia Dunare km 182, ambele
înregistrări au fost efectuate în data de 13.11.2012. Distanţa dintre cele două staţii a fost
parcursă cu o viteză medie de 20 km/h, la o temperatura a apei de 11.92°C.
Consorţiul INCDPM 42
Proiect: MONITORIZAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A LUCRĂRILOR DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CONDIŢIILOR DE NAVIGAŢIE PE
DUNĂRE ÎNTRE CĂLĂRAŞI ŞI BRĂILA, km 375 şi km 175
RAPORT AD HOC
Păstruga marcată şi eliberată pe 03.11.2012 în zona km 200 Braţ Dunare, cu id-ul 4S1 a
fost înregistrată tot în aceeaşi zi la km 182. Distanţa parcursă în aval a fost de 18 km, cu o
viteză medie de 13,5 km/h, la o temperatură a apei de 13,96°C.
Consorţiul INCDPM 43
Proiect: MONITORIZAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A LUCRĂRILOR DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CONDIŢIILOR DE NAVIGAŢIE PE
DUNĂRE ÎNTRE CĂLĂRAŞI ŞI BRĂILA, km 375 şi km 175
RAPORT AD HOC
De asemenea, s-au realizat filmări cu camera Didson, în luna noiembrie, în zona pragului
de fund de pe Braţul Bala, fără a se reuşi identificarea nici unui sturion aflat în migraţie.
Consorţiul INCDPM 44
Proiect: MONITORIZAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A LUCRĂRILOR DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CONDIŢIILOR DE NAVIGAŢIE PE
DUNĂRE ÎNTRE CĂLĂRAŞI ŞI BRĂILA, km 375 şi km 175
RAPORT AD HOC
Derularea acestor activităţi precum şi informaţiile acumulate după cinci sezoane de migraţie
şi marcare permite câteva concluzii generale, ce urmează a fi verificate în continuare:
• După iernare peştii aleg să se reproducă pe Braţul Borcea sau Bala (morunul 2S6) sau
continuă deplasarea pe Dunărea Veche, probabil chiar în amonte de km 350 (morunul 2 S20),
spre locuri de reproducere aflate mai sus pe fluviu. De asemenea peştii care migrează
primăvara respectă acelaşi tipar comportamental;
• După reproducere peştii se reîntorc în aval folosind preponderent Braţul Borcea, dar
Consorţiul INCDPM 45
Proiect: MONITORIZAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A LUCRĂRILOR DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CONDIŢIILOR DE NAVIGAŢIE PE
DUNĂRE ÎNTRE CĂLĂRAŞI ŞI BRĂILA, km 375 şi km 175
RAPORT AD HOC
există şi cazuri când revin spre mare folosind Dunărea Veche. Lipsa datelor din staţiile
localizate pe Dunărea Veche împiedică o concluzie clară privind posibilitatea reproducerii
acestor exemplare chiar pe Dunărea Veche în sectorul între localităţile Izvoarele şi Hârşova
(există o zonă de reproducere detectată de noi la km 310, îm zona localităţii Rasova);
• Există exemple de peşti (2S22, 2S31, 2S37) care au urcat pe Dunăre în perioada de
toamnă, iar după marcare au coborât ieşind din zona monitorizată, pentru a reveni din nou
în primăvară. Datele sunt însă insuficiente pentru a evidenţia dacă este vorba de un tipar
comportamental normal;
Consorţiul INCDPM 46
Proiect: MONITORIZAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A LUCRĂRILOR DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CONDIŢIILOR DE NAVIGAŢIE PE
DUNĂRE ÎNTRE CĂLĂRAŞI ŞI BRĂILA, km 375 şi km 175
RAPORT AD HOC
Probele de faună bentonică analizate din habitatele de interes au indicat prezenţa unui
număr mare de taxoni care constituie hrană pentru dezvoltarea puietului de sturion, precum şi
pentru exemplarele adulte care migrează pentru reproducere.
La specia mreană, din cauza distanţei relativ mari între punctele critice principale unde
sunt montate staţiile de recepţie VR2W nu s-au putut confirma trasee de migraţie în perioada
reproducerii.
Rezultatele evidenţiază şi unele presiuni antropice exercitate de pescuitul comercial
intensiv sau braconaj, asupra populaţiilor de mreană în general şi în mod deosebit asupra
exemplarelor marcate de echipa de cercetare, ceea ce conduce la concluzia că multe dintre
acestea au fost ultrerior capturate şi sacrificate.
Referitor la monitorizarea altor specii de peşti efectuată în perioada 01 mai – 31 august
2013, analiza comunităţilor piscicole din zona de studiu conduce la câteva concluzii esenţiale:
Fauna piscicolă este bine reprezentată ca număr de specii, în toate locaţiile eşantionate.
Printre aceste specii multe sunt protejate (lista roşie IUCN, Natura 2000, protecţie naţională)
fapt care denotă valoarea importantă de conservare a acestui sector de Dunăre.
Consorţiul INCDPM 47
Proiect: MONITORIZAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A LUCRĂRILOR DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CONDIŢIILOR DE NAVIGAŢIE PE
DUNĂRE ÎNTRE CĂLĂRAŞI ŞI BRĂILA, km 375 şi km 175
RAPORT AD HOC
Consorţiul INCDPM 48
Proiect: MONITORIZAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A LUCRĂRILOR DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CONDIŢIILOR DE NAVIGAŢIE PE
DUNĂRE ÎNTRE CĂLĂRAŞI ŞI BRĂILA, km 375 şi km 175
RAPORT AD HOC
Consorţiul INCDPM 49
Proiect: MONITORIZAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A LUCRĂRILOR DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CONDIŢIILOR DE NAVIGAŢIE PE
DUNĂRE ÎNTRE CĂLĂRAŞI ŞI BRĂILA, km 375 şi km 175
RAPORT AD HOC
Consorţiul INCDPM 50
Proiect: MONITORIZAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A LUCRĂRILOR DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CONDIŢIILOR DE NAVIGAŢIE PE
DUNĂRE ÎNTRE CĂLĂRAŞI ŞI BRĂILA, km 375 şi km 175
RAPORT AD HOC
Consorţiul INCDPM 51
Proiect: MONITORIZAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A LUCRĂRILOR DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CONDIŢIILOR DE NAVIGAŢIE PE
DUNĂRE ÎNTRE CĂLĂRAŞI ŞI BRĂILA, km 375 şi km 175
RAPORT AD HOC
Dunărea, secţiune
aval de punctul 10
Dunărea, secţiune
amonte de punctul 10 Braţul Vâlciu, secţiune
amonte de punctul 10
Figura 4.3 – Ortogonalitatea reţelei, estimări în timpul construcţiei reţelei de calcul în zona PC10
Modelele tronsoanelor albiei minore a Dunării de la punctele critice PC01 şi PC02 au fost
racordate astfel încât trecerea de la un tronson la altul să fie continuă. Astfel, a fost realizat un
model al albiei Dunării pentru zona punctelor critice PC01 şi PC02.
Consorţiul INCDPM 52
Proiect: MONITORIZAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A LUCRĂRILOR DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CONDIŢIILOR DE NAVIGAŢIE PE
DUNĂRE ÎNTRE CĂLĂRAŞI ŞI BRĂILA, km 375 şi km 175
RAPORT AD HOC
În lunile 9 – 12 ale perioadei de construcţie (01 mai – 31 august 2012), activitatea principală în
ceea ce priveşte modelarea 3D a constat în analiza modalităţilor de reprezentare într-un model
3D a topologiei braţelor de pe sectorul Călăraşi – Brăila, analiza unor arii importante de la
punctele critice principale şi teste de modelare, măsurători pentru completarea datelor
batimetrice şi hidrologice necesare modelării 3D. De asemenea, au fost efectuate operaţii în
vederea construirii reţelelor de calcul ale modelelor 3D pe baza analizării unor aspecte specifice
ale albiei Dunării şi ale curgerii apei în unele porţiuni de la punctele critice, au fost efectuate
teste de calcul pentru analiza posibilităţilor modelului Delft3D în condiţiile diverse de pe
sectorul studiat, au fost analizate datele referitoare la braţe în vederea aplicării modelului
Delft3D pe sectorul studiat şi s-a analizat în detaliu o zonă de la ramificaţia braţului Dunărea
Veche spre braţul Bala.
Referitor la analiza modalităţilor de reprezentare a topologiei braţelor în modelul 3D,
au fost efectuate operaţii de construţie parţială a unei reţele de calcul care să ţină seama de
maluri şi de insule. Analiza acestor situaţii a arătat că este necesar ca reţeaua de calcul a
modelului să aibă un număr mare de şiruri de elemente pentru a putea reprezenta zonele cu
insule şi cu mai multe braţe locale pe care este distribuită curgerea apei. Este nevoie să fie
reprezentate cel puţin braţele locale mai mari şi cele care se modifică în timp.
S-au efectuat calcule test cu o reţea regulată, privind modelarea mişcării apei şi a
sedimentelor fine în zona braţului Bala, care au fost efectuate cu diferite valori ale nivelelor în
secţiunile aval, în condiţii de debit mic pe Dunăre, pentru a testa şi observa comportarea
modelului. Rezultatele arată că modelul test are o bună sensibilitate la condiţiile locale ale
Consorţiul INCDPM 53
Proiect: MONITORIZAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A LUCRĂRILOR DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CONDIŢIILOR DE NAVIGAŢIE PE
DUNĂRE ÎNTRE CĂLĂRAŞI ŞI BRĂILA, km 375 şi km 175
RAPORT AD HOC
albiei Dunării şi la condiţiile generale de pe braţe. Calculele test au arătat că este foarte
important să fie reprezentate cât mai bine în
model lăţimea şi adâncimile albiei pe secţiunea transversală, deoarece acestea influenţează
distribuţia vitezelor.
În ceea ce priveşte transportul sedimentelor fine în condiţiile locale din zona braţului
Bala, calculele test au fost efectuate pornind de la valori obişnuite ale transportului
sedimentelor fine în secţiunea amonte, în condiţii de debit mic pe Dunăre. Rezultatele arată că
modelul test are capacitatea de a simula transportul sedimentelor fine în zona Bala, de la
secţiunea amonte de pe Dunăre spre ramificaţie şi în continuare pe cele două braţe. Prin
urmare, modelul va putea simula şi transportul sedimentelor fine în condiţii tranzitorii (de
încărcare variabilă cu aluviuni în apa Dunării).
Figura 4.6 – Distribuţia concentraţiilor de sedimente fine transportate din amonte în PC01
Consorţiul INCDPM 54
Proiect: MONITORIZAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A LUCRĂRILOR DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CONDIŢIILOR DE NAVIGAŢIE PE
DUNĂRE ÎNTRE CĂLĂRAŞI ŞI BRĂILA, km 375 şi km 175
RAPORT AD HOC
În scopul modelării numerice a curgerii apei în zona punctului critic PC02, au fost
efectuate teste privind construcţia de reţele de discretizare şi analiza proprietăţilor acestora,
urmărind mai întâi obţinerea unui cadru de bază care să includă configuraţia insulelor din zona
amonte şi aval de punctul critic PC02. A fost utilizat modulul grid al pachetului software
Delft3D. Apoi, au fost efectuate operaţii de preluare a datelor de batimetrie peste reţeaua de
elemente finite.
Figura 4.7 – Elemente particulare ale cadrului de bază, teste pentru construcţia reţelei de calcul în zona
amonte şi aval de punctul critic PC02
Consorţiul INCDPM 55
Proiect: MONITORIZAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A LUCRĂRILOR DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CONDIŢIILOR DE NAVIGAŢIE PE
DUNĂRE ÎNTRE CĂLĂRAŞI ŞI BRĂILA, km 375 şi km 175
RAPORT AD HOC
Posibilităţile modelului Delft3D de a simula mişcarea apei Dunării în zona punctului critic
PC10 au fost analizate folosind date specifice din studiile batimetrice şi hidrologice. Calculele
test au arătat că este foarte important să fie reprezentate cât mai bine în model lăţimea şi
adâncimile albiei pe secţiunea transversală, deoarece acestea influenţează distribuţia vitezelor.
Consorţiul INCDPM 56
Proiect: MONITORIZAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A LUCRĂRILOR DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CONDIŢIILOR DE NAVIGAŢIE PE
DUNĂRE ÎNTRE CĂLĂRAŞI ŞI BRĂILA, km 375 şi km 175
RAPORT AD HOC
Consorţiul INCDPM 57
Proiect: MONITORIZAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A LUCRĂRILOR DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CONDIŢIILOR DE NAVIGAŢIE PE
DUNĂRE ÎNTRE CĂLĂRAŞI ŞI BRĂILA, km 375 şi km 175
RAPORT AD HOC
Dacă se utilizează o reprezentare detaliată a albiei, modelul de tip Delft3D este capabil
să simuleze variaţiile fine ale vitezelor şi ale suprafeţei apei, orientarea curgerii spre un mal sau
spre celălalt.
Pentru situaţii cu construcţii în albie, au fost pregătite modele care includ detalii privind
digul din zona de intrare spre braţul Epuraşu şi au fost efectuate calcule test în diferite
variante. Efectele digului asupra curgerii apei au fost puse în evidenţă prin reprezentarea
grafică a distribuţiilor de viteze calculate.
Figura 4.10. – Distribuţie a mărimii componentei nord a vitezelor calculate în zona digului
Consorţiul INCDPM 58
Proiect: MONITORIZAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A LUCRĂRILOR DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CONDIŢIILOR DE NAVIGAŢIE PE
DUNĂRE ÎNTRE CĂLĂRAŞI ŞI BRĂILA, km 375 şi km 175
RAPORT AD HOC
În figurile obţinute din interfaţa modelului Delft3D, sunt prezentate rezultate privind
vitezele calculate pentru un debit în condiţii de ape mici şi pentru un debit aproximativ dublu
(în gama apelor medii). Rezultatele arată că modelul de tip Delft 3D simulează adecvat
modificările continue ale direcţiei curentului în lungul laturii exterioare a digului.
Figura 4.11 – Distribuţie a mărimii vitezelor calculate, în condiţiile unei treceri transversale în partea
apropiată de insula Epuraşu
Consorţiul INCDPM 59
Proiect: MONITORIZAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A LUCRĂRILOR DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CONDIŢIILOR DE NAVIGAŢIE PE
DUNĂRE ÎNTRE CĂLĂRAŞI ŞI BRĂILA, km 375 şi km 175
RAPORT AD HOC
După cum se observă în reprezentările grafice ale rezultatelor, modelul este capabil de
simularea structurii complexe a curenţilor din aria aflată între dig şi intrarea pe braţul Epuraşu.
Prin urmare, într-o situaţie complicată, cu detalii de mici dimensiuni dar foarte importante ale
construcţiilor, modelul de tip Delft 3D permite reprezentarea adecvată a situaţiei şi are o bună
funcţionalitate.
Figura 4.12. – Distribuţie a mărimii vitezelor calculate, în condiţiile unei treceri transversale în dreptul
insuliţei din spatele digului
Consorţiul INCDPM 60
Proiect: MONITORIZAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A LUCRĂRILOR DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CONDIŢIILOR DE NAVIGAŢIE PE
DUNĂRE ÎNTRE CĂLĂRAŞI ŞI BRĂILA, km 375 şi km 175
RAPORT AD HOC
Figura 4.13 – Distribuţie a mărimii vitezelor calculate, în condiţiile unei treceri transversale mai aproape
de malul drept
Consorţiul INCDPM 61
Proiect: MONITORIZAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A LUCRĂRILOR DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CONDIŢIILOR DE NAVIGAŢIE PE
DUNĂRE ÎNTRE CĂLĂRAŞI ŞI BRĂILA, km 375 şi km 175
RAPORT AD HOC
Consorţiul INCDPM 62
Proiect: MONITORIZAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A LUCRĂRILOR DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CONDIŢIILOR DE NAVIGAŢIE PE
DUNĂRE ÎNTRE CĂLĂRAŞI ŞI BRĂILA, km 375 şi km 175
RAPORT AD HOC
Figura 4.14 – Rezultate ale simulării debitului de 5530 m3 /s (cu prag de fund în etapa III),
viteze la fund
Consorţiul INCDPM 63
Proiect: MONITORIZAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A LUCRĂRILOR DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CONDIŢIILOR DE NAVIGAŢIE PE
DUNĂRE ÎNTRE CĂLĂRAŞI ŞI BRĂILA, km 375 şi km 175
RAPORT AD HOC
Consorţiul INCDPM 64
Proiect: MONITORIZAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A LUCRĂRILOR DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CONDIŢIILOR DE NAVIGAŢIE PE
DUNĂRE ÎNTRE CĂLĂRAŞI ŞI BRĂILA, km 375 şi km 175
RAPORT AD HOC
Figura 4.15 – Rezultate ale modelului Delft3D privind creşteri de debit pe braţul Dunărea Veche
în aval de Bala, sub efectul pragului de fund în etapa III şi al celorlalte construcţii
Consorţiul INCDPM 65
Proiect: MONITORIZAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A LUCRĂRILOR DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CONDIŢIILOR DE NAVIGAŢIE PE
DUNĂRE ÎNTRE CĂLĂRAŞI ŞI BRĂILA, km 375 şi km 175
RAPORT AD HOC
Figura 4.16 – Simularea efectului pragului de fund privind procentul de debit pe tronsonul
Dunării din dreptul braţului Caleia, cu modelul Delft3D
Folosind rezultatele modelului, au fost obţinute estimări ale valorilor vitezelor în straturi
de la suprafaţa apei, de la mijlocul adâncimii curentului peste prag şi de la fund.
Estimările rezultate din modelare urmează să fie îmbunătăţite folosind noi seturi de date
măsurate în condiţiile specifice de pe Dunăre.
Deoarece configuraţia albiei Dunării în zona Bala şi pragul de fund generează efecte
locale care pot fi observate numai prin măsurători în ariile respective, specialiştii de la INCDPM
au stabilit un sistem de obţinere a datelor în anumite secţiuni din zona pragului de fund.
Au fost fixate secţiuni transversale în amonte de prag, pe prag şi în aval de acesta.
Totodată, au fost stabilite secţiuni longitudinale care traversează pragul de fund. De asemenea,
au fost stabilite secţiuni de măsurare la punctul critic 10, în zona pragului de fund de pe braţul
Caleia şi pe Dunăre. Datele hidromorfologice din secţiunile respective pot pune în evidenţă
valori şi detalii locale care pot fi utile pentru analiza rezultatelor modelării.
Figura 4.17 – Secţiuni de control amonte şi aval de pragul de fund de pe braţul Bala
Consorţiul INCDPM 66
Proiect: MONITORIZAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A LUCRĂRILOR DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CONDIŢIILOR DE NAVIGAŢIE PE
DUNĂRE ÎNTRE CĂLĂRAŞI ŞI BRĂILA, km 375 şi km 175
RAPORT AD HOC
Consorţiul INCDPM 67
Proiect: MONITORIZAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A LUCRĂRILOR DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CONDIŢIILOR DE NAVIGAŢIE PE
DUNĂRE ÎNTRE CĂLĂRAŞI ŞI BRĂILA, km 375 şi km 175
RAPORT AD HOC
În ceea ce priveşte punctul critic PC10, au fost analizate rezultatele simulărilor Delft3D
referitoare la debitele pe braţe, în situaţiile de referinţă cu debite totale pe Dunăre de 2000
m3/s, 4000 m3/s , 6000 m3/s , 8000 m3/s. Apoi, au fost simulate influenţele dragajelor la punctul
critic PC10, în variante până la ENR-2,5 m sau ENR-3,5 m, asupra debitelor pe braţe şi asupra
distribuţiilor de viteze. Valorile vitezelor în zona pragului de fund scad în variantele cu dragaje,
datorită creşterii debitului pe Dunăre aval de Gropeni şi diminuării corespunzătoare pe braţul
Caleia. În continuare, calculele privind parametrii hidraulici în zona punctului critic PC10 au fost
actualizate, pe baza datelor batimetrice din luna octombrie. Apoi, a fost pregătit modelul
Delft3D al curgerii apei la debite mari pe Dunăre, la punctul critic PC10. La debitul de referinţă
de 10000 m3/s, debitele calculate pe partea stângă (care cuprinde braţul Caleia) şi pe partea
dreaptă (cu tronsonul Dunării care mărgineşte insula) sunt comparabile, iar la 12000 m 3/s,
debitul care trece pe Dunăre este mai mare. Rezultatele arată şi viteze de curgere a apei pe
insulă, mult mai reduse decât vitezele pe cele două braţe.
În întreaga perioadă, au fost efectuate activităţi de completare, în continuare, a
seturilor de date măsurate de INCDPM, în situaţia actuală a realizării construcţiilor hidrotehnice.
Au fost măsurate debite şi distribuţii de viteze în secţiuni, în condiţiile hidrologice de pe Dunăre
din perioada menţionată. Prelucrarea datelor din măsurători a continuat, pentru a permite ca
modelarea să fie actualizată şi să furnizeze rezultate cât mai apropiate de evoluţia situaţiei pe
măsură ce lucrările de la punctele critice generează efecte asupra parametrilor hidraulici.
Consorţiul INCDPM 68