STAREA ACTUALĂ A MEDIULUI

ÎN MASIVUL BUCEGI

Cuprins

pag.
Introducere 3
1. Reţeaua de monitorizare a componentelor de mediu ……............... 4
2. Starea calității mediului ………………….……….………............... 7
2.1.Starea calității aerului ................................................................ 7
2.1.1.Poluanții atmosferici …….…….………….……………….. 7
2.1.2.Calitatea aerului ………………..…………………………... 13
2.2.Starea calității apei ..…….………………................................... 16
2.2.1.Starea calității râurilor ……………………………………… 16
2.2.2.Starea calității lacurilor ……………………………………. 17
2.2.3. Starea calității ……………………………………………… 17
2.3.Starea calității solurilor ................................................................ 18
2.4.Starea calității vegetației ……………………………….……….. 21
2.5.Radioactivitatea …………………………………………………. 23
2.5.1.Radioactivitatea aerului ……………………………………. 23
2.5.2.Radioactivitatea solului …………………………………… 27
2.5.1.Radioactivitatea vegetației ………………………………… 28
Concluzii ……………………………………………………………….. 30
Bibliografie .............................................................................................. 31
 INTRODUCERE

Poluarea mediului este o problemă deosebit de importantă datorită

evoluției rapide a unor factori determinanți precum industrializarea,
urbanizarea, chimizarea, densitatea populației.
Efectele poluării sunt resimțite în mod direct şi indirect de către om şi
celelalte componente ale mediului, poluarea una din cele mai grave probleme
de mediu, cu efecte pe termen scurt, mediu şi lung.
Omul şi mediul sunt entităţi inseparabile, existenta omului fiind
dependentă de mediu, iar factorii de mediu (aerul, apa, solul) se pot modifica,
în urma folosirii lor de către om. Astfel apare poluarea, aspect implicit al
vieții, în desfășurarea căreia unele produse, rezultate din procesele fiziologice
şi din activitatea omului şi a animalelor, devin reziduuri care pot sa
incomodeze bunul trai în funcție de natura şi cantitatea lor.
Pe termen scurt şi mediu poluarea are efecte negative de natura sa pună
în pericol confortul şi sănătatea oamenilor, sa dăuneze resurselor biologice şi
ecosistemelor, sa provoace pagube economice.
Pe termen lung poluarea produce efecte la scara regională şi globală
cum sunt efectul de seră şi schimbările climatice, distrugerea stratului de ozon
din stratosferă, ploile acide.
Protecția mediului constituie o prioritate a dezvoltării economico-
sociale are ca scop obținerea unui mediu curat şi sănătos care sa nu afecteze
posibilitățile de dezvoltare a generațiilor viitoare, este necesara asigurarea
protecției mediului înconjurător şi conservarea resurselor naturale, în
concordanta cu cerințele unei dezvoltări economice şi sociale durabile,
precum si creșterea nivelului de educație si conștientizare a populației privind
realizarea acestor obiective.
Pentru o eficienta a protecției mediului este necesar un complex de
activități şi acțiuni judicios corelate în vederea îmbunătățirii condițiilor de

2
mediu şi sănătate a populației si implica dezvoltarea unei mentalități adecvate
a comunității, evaluarea cu realism a problemelor de mediu, stabilirea
priorităților şi elaborarea strategiilor corespunzătoare de rezolvare a acestora
si, nu în ultimul rând, schimbarea atitudinii si comportamentului fata de
mediul înconjurător şi responsabilizarea civică, pentru transmiterea către
generațiile viitoare a unui mediu curat şi sănătos cu respectarea celor trei
dimensiuni ale dezvoltării durabile –economică, ecologică şi socială.
1. REŢEAUA DE MONITORIZARE A COMPONENTELOR DE
MEDIU

CALITATEA AERULUI
În conformitate cu prevederile Legii nr. 265/2006 pentru aprobarea
Ordonanţei de Urgenta nr.195/2005 privind protecţia mediului
responsabilitatea privind monitorizarea calităţii aerului înconjurător în
România revine autorităţilor pentru protecţia mediului.
Poluanţii monitorizaţi, metodele de măsurare, valorile limita, pragurile
de alertă şi de informare şi criteriile de amplasare a punctelor de monitorizare
sunt stabilite de legislaţia naţională privind protecţia atmosferei şi sunt
conforme cerinţelor prevăzute de reglementările europene. În prezent
RNMCA (Reţeaua Naţională pentru Monitorizarea Calităţii Aerului)
efectuează măsurători continue de dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx),
monoxid de carbon (CO); ozon (O3); pulberi în suspensie (PM10 şi PM2.5);
benzen,(C6H6); plumb (Pb).
În prezent în arealul imediat apropiat Masivului Bucegi sunt amplasate
2 staţii de monitorizare continuă a calităţii aerului, dotate cu echipamente
automate pentru măsurarea concentraţiilor principalilor poluanţi atmosferici.
Agenţia pentru Protecţia Mediului Dâmboviţa gestionează o staţie
automată instalată la Fieni, (în parcul central al oraşului) – Str. Teilor nr. 20.
Aceasta staţie poartă indicativul DB2 şi este de tip regional, fiind de referinţă
privind, evaluarea calităţii aerului. Raza ariei de reprezentativitate este de 25-
150 km.
Cea de-a doua staţie aparţine Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov
şi este amplasată în localitatea Fundata şi monitorizează şi evaluează poluarea
aerului in context transfrontalier la lungă distanţă.
Datele furnizate de cele 2 centre de colectare a datelor sunt afişate pe
site-ul www.calitateaer.ro, dedicat informării publicului în timp real, privind
parametrii de calitate a aerului, monitorizaţi din cele peste 100 staţii de pe

3
toata suprafaţa României care alcătuiesc Reţeaua Naţionala de Monitorizare a
Calităţii Aerului (RNMCA).

CALITATEA APEI
Având în vedere îndeplinirea obligaţiilor în domeniul apei care revin
României ca stat membru al Uniunii Europeane, precum şi celor care decurg
din convenţiile internationale la care aceasta este parte, modernizarea si
dezvoltarea Sistemului National de Monitoring Integrat al Apelor până la
sfârşitul anului 2006, a reprezentat o etapa importanta în realizarea Planului de
Management al Bazinului Hidrografic.
Planul de Management al Bazniului Hidrografic este principalul
instrument de implementare a Directivei Cadru 2000/60/EC, obiectivele sale
fiind atingerea „starii bune” a apelor până în anul 2015, protecţia uniformă a
apelor de la izvor la vărsare, asigurarea unor condiţii de viaţă egale pentru toţi
cetăţenii Europei din punct de vedere al apelor.
Monitorizarea calităţii apelor reprezintă activitatea de observaţii şi
măsurători standardizate şi continue pe termen lung pentru cunoaşterea şi
evaluarea parametrilor caracteristici ai apei în vederea gospodăririi apelor şi a
definirii stării şi tendinţei de evoluţie a acesteia. Importanţa deosebită a
activităţii de monitoring a calităţii resurselor de apă rezidă din faptul că acesta
pune în evidenţă permanent starea resurselor de apă.
Monitoringul integrat se bazează pe percepţia apei ca pe o resursă
naturală, parte integrantă a ecosistemelor şi, deasemeni, un bun cu valoare
economică şi socială.
Sistemul naţional de monitorizare a apelor cuprinde două tipuri de
monitoring, conform cerinţelor prevăzute în Legea Apelor 107/1996 cu
modificările şi completările ulterioare care a preluat prevederile Directivei
Cadru 60/2000/CEE în domeniul apei şi celelalte Directive UE.
Acest monitoring integrat furnizează date atât cantitative cât şi
calitative ale apei, fiind caracterizat prin interdependenţa dintre aspectele
fizice, chimice, biologice cât şi bacteriologice.
Activitatea de gospodărire unitară, raţională şi integrată a apelor se
organizează şi de desfăşoară pe bazine hidrografice, ca entităţi geografice
indivizibile de gospodărire cantitativă şi calitativă a resurselor de apă, în
scopul dezvoltării durabile.
Arealul Masivului Bucegi este inclus în trei bazine hidrografice,
respectiv Buzău – Ialomiţa, Olt şi Argeş – Vedea.

4
 Secţiunile de control sunt dispuse pe Ialomiţa la Moroieni, pe Valea
Urlătoarea, Peleş, Căşăria, Valea Cerbului, Valea Clăbucet, Valea Babei,
Valea Arsă, Zamora, Valea Coştilei, Valea Jepilor, Izvorul Dorului.
Pentru lacuri se analizează clasa de calitate din punct de vedere fizico-
chimic şi biologic. Singurul lac este lacul de acumulare Bolboci de pe Valea
Ialomiţei.

CALITATEA VEGETAŢIEI ŞI A SOLULUI

Oficiile de studii pedologice şi agrochimice judeţene şi Institutul de
Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie Bucureşti, la solicitarea autorităţii
centrale pentru agricultură execută, studiile pedologice şi agrochimice şi
realizează sistemul de monitorizare sol-teren pentru suprafeţele cu destinaţie
agricolă, privind: unităţile de sol, inventarierea resurselor de sol,
favorabilitatea terenurilor pentru culturile agricole sau silvicultură,
pretabilitatea pentru folosinţe, poluarea, restricţiile terenurilor la diferite
utilizări şi măsurile agropedoameliorative şi antierozionale corespunzătoare,
indiferent de forma de exploatare sau de proprietate.
Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice, la solicitarea autorităţii
centrale pentru agricultură, realizează lucrările specifice monitorizării
solurilor şi vegetaţiei forestiere, în conformitate cu Programul european de
monitorizare forestieră, indiferent de forma de proprietate asupra pădurilor.
Executarea studiilor pedologice şi agrochimice şi a studiilor pentru
vegetaţia forestieră se face pentru toate terenurile agricole şi forestiere,
indiferent de forma de exploatare sau de proprietate, iar permisiunea accesului
în teren este obligatorie pe baza documentelor justificative, cu excepţia
zonelor în care accesul este interzis de lege.
Studiile pedologice necesare sistemului naţional şi judeţean de
monitorizare sol-teren pentru agricultură se actualizează cu o periodicitate de
10 ani, iar cele agrochimice, cu o periodicitate de 4 ani şi de 1-2 ani în cazul
terenurilor poluate.

RADIOACTIVITATEA
Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului
(RNSRM) face parte din Sistemul Integrat de Supraveghere a Poluării
Mediului pe teritoriul României, din cadrul Ministerului Mediului.

5
 Coordonarea ştiinţifică, tehnică şi metodologică a RNSRM este
asigurată de Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Radioactivitate (LR) din
cadrul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului.
În arealul studiat se află o staţie automată amplasată la Babele şi
transmite informaţii privind doza de radiaţie gamma absorbită în aer şi cu
privire la parametrii meteorologici. Staţia de Supraveghere a Mediului 07 –
Babele este situată la 2206 m altitudine şi, dată fiind importanţa ei în cadrul
reţelei naţionale, are un program de lucru de 24 ore şi efectuează prelevări şi
măsurări de aerosoli atmosferici, depuneri atmosferice, sol necultivat şi
vegetaţie spontană, în scopul detectării creşterii nivelelor de radioactivitate în
mediu si realizării avertizării / alarmării factorilor de decizie.

2. STAREA CALITĂŢII MEDIULUI

2.1. STAREA CALITĂŢII AERULUI

Dat fiind faptul ca atmosfera reprezintă cel mai larg si imprevizibil
vector de propagare al poluanţilor, ale căror efecte sunt resimţite în mod direct
si indirect de către om si celelalte componente ale mediului, se impune ca
prevenirea poluării atmosferei sa constituie o problema de interes public, la
nivel local, regional si naţional.
Potenţial, poluarea atmosferica este una dintre cele mai grave probleme
ale societarii actuale, atât din punct de vedere temporal - are efecte atât pe
termen scurt si mediu cât si pe termen lung, dar si spaţial – mobilitatea si
suprafeţele afectate sunt mari. Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, se
vorbeşte despre poluare atmosferica atunci când una sau mai multe substanţe
sau amestecuri de substanţe sunt prezente în atmosfera în cantităţi sau pe o
perioada care pot fi periculoase pentru oameni, animale, sau plante si
contribuie la punerea în pericol sau vătămarea activităţii sau bunăstării
persoanelor”.

2.1.1 Poluanţii atmosferici

2.1.1.1. Emisii de gaze cu efect acidifiant
Acidifierea este procesul de modificare a caracterului chimic natural al
unui component al mediului, ca urmare a prezentei unor compuşi alogeni care
determina o serie de reacții chimice în atmosfera, conducând la modificarea

6
pH-ului aerului, precipitaţiilor si chiar a solului. Prin acidifiere se înţelege ca
poluanţii din aer, în special oxizii de sulf, oxizii de azot si amoniacul sunt
transformați în substanțe acide.
Dioxidul de sulf (SO2) are ca principala sursa de emisie în atmosfera,
arderile din sectorul energetic. La acestea se alătura arderile din industria de
prelucrare si instalațiile de încălzire din zonele rezidențiale.
Potrivit rezultatelor inventarierii emisiilor de poluanți în atmosfera, emisiile
de dioxid de sulf au înregistrat o reducere a volumului în perioada analizata
(2001 - 2009), ca urmare a reducerii volumului arderilor în industrie si
restricționării utilizării combustibililor fosili cu conținut ridicat de sulf.
În anul 2009, S.C. Termoelectrica S.A. – S.E. Doicești, nu a funcționat,
aceasta situație reflectându-se în cantitatea redusa de emisii de SO2,
comparativ cu anii precedenți (tabel 1, fig. 1).

Anul 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
SO2 2847 1816 1516 721 897 1182 375 234 42
t/an
Tabel 1. Emisii de dioxid de sulf în atmosferă în perioada 2001-2009 la Fieni (sursa: APM
Dâmboviţa)

Fig 1. Evoluţia emisiilor de dioxid de sulf în atmosferă în perioada 2001-2009 la Fieni,

t/an (sursa: APM Dâmboviţa)

Oxizi de azot În gazele reziduale, funcţie de provenienţă, compoziţie

şi mai ales de temperatură, pot exista oxizi de azot de tip NO, NO2, N2O şi
mai rar alţi oxizi (tabel 2, fig. 2).
Formarea oxizilor de azot este asociată cu procesele de oxidare sau de
ardere care au loc la temperaturi ridicate. Sub aspectul poluării un rol
7
important este atribuit NO – gaz stabil la temperaturi ridicate şi NO2 – mult
mai reactiv şi mai instabil decât NO.
Sursele antropogene de emisie a gazelor reziduale cu conținut de oxizi
de azot pot fi surse mobile şi surse staţionare. Sursele staţionare sunt: arderea
cărbunelui in centralele termice si cazanele industriale.

Anul 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
NOx
793 318 309 176 218 224 293 240 145
t/an
Tabel 2. Emisii de oxizi de azot în atmosferă în perioada 2001-2009 la Fieni (sursa: APM
Dâmboviţa)

Fig 2. Evoluţía emisiilor de oxizi de azot în atmosferă în perioada 2001-2009 la Fieni, t/an
(sursa: APM Dâmboviţa)

Amoniac Sursele de amoniac atmosferic sunt naturale şi artificiale.

Aportul surselor naturale în poluare cu amoniac este relativ mic, de
aproximativ 15-20%.
Dintre sursele artificiale, cea mai importantă este agricultura, iar din
cadrul acesteia, zootehnia de tip intensiv.
Amoniacul este un gaz mai uşor decât aerul, se găseşte în apropierea
platformelor de gunoi sau în urma unor procese industriale (cocserii, rafinării,
industria farmaceutică etc.).
Deoarece amoniacul se dizolvă foarte uşor în apă, amoniacul din aer,
antrenat de precipitaţii, ajunge în apele de suprafaţă unde are ca efect, printre
altele, şi eutrofizarea acestora.

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Emisii 266 290 168 199 674 476 555 506 363

8
 NH3
(t/an)
Tabel 3. Emisii de amoniac în atmosferă în perioada 2001-2009 la Fieni (sursa: APM
Dâmboviţa)

Fig 3. Evoluţía emisiilor de amoniac în atmosferă în perioada 2001-2009 la Fieni, t/an

(sursa: APM Dâmboviţa)

2.1.1.2 Emisii de compuşi organici nemetanici (COVNM)

Emisiile de compuşi organici volatili cuprind vapori de hidrocarburi:
alcani, alchene, aldehide, acizi carboxilici, benzen şi substituenţii lui (toluen,
xileni, etilbenzen) (tabel 4, fig. 4).
Compuşii organici volatili (COV) intervin în majoritatea proceselor de
producţie sub formă de chimicale, solvenţi, agenţi de acoperire, produse de
descompunere, pigmenţi, etc. funcţie de caracteristicile lor fizico-chimice şi
de condiţiile de utilizare, o parte din aceşti compuşi sunt eliminaţi în mediul
înconjurător constituind emisii poluante.
Sursele principale de emisii de compuşi organici volatili sunt: uzinele
chimice, rafinăriile, fabricile de medicamente, industria de automobile,
industria alimentară, industria textilă, fabricarea lacurilor şi vopselelor, etc.
Compoziţia COV este determinată de sursa de emisie şi poate include
hidrocarburi, cetone, aldehide, acizi, derivaţi cloruraţi şi compuşi organici cu
masă moleculară mare eliminaţi sub formă de vapori sau aerosoli.
Sursele mobile de emisii poluante sunt mijloacele de transport: auto,
feroviar, aerian.
Anul 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
total COV
(t/an) 1917 1573 520 575 2414 1770 2482 2617 2026

9
COVNM
(t/an) 845 407 131 256 608 286 1079 1050 618
CH4 (t/an) 1072 1166 388 319 1806 1483 1403 1567 1408
Tabel 4. Emisii de compuși organici volatili în atmosferă în perioada 2001-2009 la Fieni
(sursa: APM Dâmboviţa)

Fig. 4. Evoluția emisiilor de COV în perioada 2001 – 2009 la Fieni, t/an (sursa: APM
Dâmbovița)

2.1.1.3. Emisii de metale grele

Substanţele chimice aeropurtate ( mercur, plumb, cadmiu,zinc, fier,
cupru, etc.) sunt antrenate uşor de vânt, ele pot fi găsite, uneori, la distanţe
mari de locul emisiei în atmosferă (tabel 5, fig. 5).
Aceşti poluanţi au ca sursă diferite procese industriale, pentru plumb
adăugându-se şi poluarea produsă de gazele de eşapament provenite de la
motoare cu ardere internă. Fără a fi foarte răspândiţi, cu excepţia plumbului,
emisiile de metale grele se caracterizează printr-o toxicitate ridicată.

Anul 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Arsen 0,09 0,074 0,051 0,042 0,029 0,028 0,016 0,013 0,029
Cadmiu 0,12 0,094 0,041 0,025 0,026 0,022 0,023 0,021 0,024
Crom 0,48 0,401 0,41 0,313 0,271 0,32 0,07 0,063 0,172
Cupru 0,58 0,274 0,187 0,079 0,096 0,088 0,123 0,118 0,094
Mercur 0,291 0,251 0,176 0,094 0,102 0,052 0,04 0,03 0,108
Nichel 0,143 0,112 0,305 0,359 0,251 0,39 0,143 0,104 0,09
Seleniu 0,022 0,152 0,001 0,002 0,0029 0,0028 0,0069 0,0068 0,027
Zinc 17,943 15,234 53,546 19,866 26,114 20,436 6,216 6,15 2,291
Tabel 5. Emisii totale de metale grele în atmosferă în perioada 2001-2009 la Fieni, t/an
(sursa: APM Dâmboviţa)

10
Fig. 5. Evoluția emisiilor de metale grele în perioada 2001 – 2009 la Fieni, t/an (sursa:
APM Dâmbovița)

Analizând graficele de mai sus se observa o reducere evidenta în ultimii

ani, a emisiilor de metale grele în atmosfera, în principal ca urmare a
investițiilor realizate de agenții economici din județ în domeniul protecției
mediului.

2.1.1.4 Emisii de plumb

Analizând diagrama de mai jos se observa o scădere evidenta a
emisiilor de plumb în atmosfera, preponderent ca urmare a reducerii
conținutului de plumb în benzina si eliminării de pe piața, a benzinei cu aditivi
pe baza de plumb (tabel 6, fig. 6).
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Pb 12,199 8,573 5,398 1,955 2,517 2,046 0,412 0,408 0,393
Tabel 6. Emisii totale de plumb în atmosferă în perioada 2001-2009 la Fieni (sursa: APM
Dâmboviţa)

11
Fig. 6. Evoluția emisiilor de plumb în județul Dâmbovița, în perioada 2001 – 2009 la
Fieni, t/an (sursa: APM Dâmbovița)

2.1.2 Calitatea aerului

Calitatea aerului este exprimata statistic printr-o serie de indicatori, care
descriu fenomenul de poluare sub forma răspândirii în aer a unor substanțe
reziduale poluante, rezultate preponderent din activitățile antropice. Datele
privind cantitatea poluanților la nivelul solului (la nivelul aerului respirat) sunt
furnizate de sistemele de monitorizare a calității aerului.
Începând cu data de 1 mai 2008, a intrat în funcțiune componenta locala
a rețelei naționale de supraveghere a calității aerului (RNMCA), componenta
ce dispune de peste 100 staţii automate de monitorizare, gestionate de Agenția
pentru Protecția Mediului judeţene.
Cea mai apropiata staţie faţă de Masivul Bucegi este cea de la Fieni
(indicativ DB-2), judeţul Dâmboviţa. O altă staţie, dar de această dată
manuală se găsește tot în Fieni şi realizează măsurători de pulberi
sedimentare.

2.1.2.1. Dioxidul de azot

Concentrațiile de dioxid de azot din atmosfera au fost monitorizate în
anul 2009 prin intermediul staţiei de monitorizare automata a calității aerului
Fieni (DB2). Datele înregistrate nu au evidențiat depășiri ale valorilor limita
orare (216,67Mg/m3) si anuale (43,34Mg/m3). Valoarea maxima anuală/1h a
fost înregistrată în luna decembrie 2009 (126,330Mg/m3 la DB2), cauza
probabilă a acestor medii orare ridicate fiind încălzirea rezidențială si
evacuările de gaze de eșapament de la motoarele vehiculelor în etapa de
accelerație sau la viteze mari (tabel 7).

staţia Nr. Captura Nr. Frecventa Media Maxima Mediana Percentilă

date date(%) Date depășirii (µg/m3) (µg/m3) (µg/m3) 98
valide >VL (%) (µg/m3)
DB2 6913 78,92 0 0 18,134 126,330 14,720 56,740
Tabel 7. Date anuale din rețeaua automata de monitorizare - an 2009 Fieni, indicator NO2
(sursa: APM Dâmboviţa)

2.1.2.2. Dioxidul de sulf

Concentrațiile de dioxid de sulf supravegheate în arealul analizat în
anul 2009 prin intermediul staţiei automate DB2 (Fieni) nu au depășit valorile
limita orare (350Mg/m3) si zilnice (125Mg/m3) pentru protecția sănătății
umane. Cele mai ridicare valori s-au înregistrat în sezonul rece, principala

12
cauza a acestora fiind sistemele de încălzire a populației care nu utilizează
gazul metan si intr-o mai mica măsura emisiile provenite de la motoarele
diesel (tabel 8).

staţia Nr. Captura Nr.Date Frecventa Media Maxima Mediana Percentilă

date date(%) >VL depășirii (µg/m3) (µg/m3) (µg/m3) 98 (µg/m3)
valide (%)
Parametru de calcul: media/1h
DB2 8066 92,08 0 0 9,380 104,860 8,670 22,940
Parametru de calcul: media/24h
DB2 348 95,34 0 0 9,389 25,751 8,964 18,462
Tabel 8. Date anuale din rețeaua automata de monitorizare - an 2009 Fieni, indicator SO2
(sursa: APM Dâmboviţa)

2.1.2.3. Pulberi în suspensie

Pulberile în suspensie sunt principalii poluanți din județ, pentru care
depășirile valorii limita sunt semnificative, pentru diferite intervale de
mediere. Pulberile în suspensie au diametrul mai mic de 20μm, iar fracțiunea
PM10 (pulberile respirabile) este reprezentata de pulberile în suspensie cu
diametre aerodinamice mai mici de 10μm (tabel 9).
Provin din cauze naturale, ca de exemplu antrenarea particulelor de la
suprafața solului de către vânt sau antropice: procesele de producție (materiale
de construcții în Fieni), arderile din sectorul energetic, transportul rutier,
depozitele de deșeuri industriale si municipale, sisteme de încălzire
individuale, îndeosebi cele care utilizează combustibili solizi etc.
Natura acestor pulberi este foarte diversa. Astfel, ele pot conține
particule de carbon (funingine), metale grele (plumb, cadmiu, crom, mangan
etc.), oxizi de fier, sulfati, dar si alte noxe toxice, unele dintre acestea având
efecte cancerigene.

staţia Nr. Captura Nr.Date Frecventa Media Maxima Mediana Percentilă

date date(%) >VL depășirii (µg/m3) (µg/m3) (µg/m3) 98
valide (%) (µg/m3)
DB2 335 91,78 11 3,28 22,101 89,920 19,425 55,581
automat
DB2 307 84,11 8 2,61 18,739 75,043 15,808 53,060
gravimetric
Tabel 9. Date anuale din rețeaua automata de monitorizare - an 2009 Fieni, indicator PM10
(sursa: APM Dâmboviţa)

2.1.2.4. Metale grele

Determinările de plumb, arsen, cadmiu si nichel au fost efectuate din
pulberile respirabile –fracția PM10, iar cromul din pulberile totale în
suspensie (tabel 10).

13
staţia Nr. Captura Nr.Date Frecventa Media Maxima Mediana Percentilă
date date(%) >VL depășirii (µg/m3) (µg/m3) (µg/m3) 98 (µg/m3)
valide (%)
Plumb (µg/mc)
DB2 307 84,11 - - 0,0205 0,0867 0,0140 0,0786
Arsen (µg/mc)
DB2 251 68,77 - - 1,7854 34,0692 0,0972 27,8457
Cadmiu (µg/mc)
DB2 307 84,11 - - 0,0205 0,0867 0,0140 0,0786
Nichel (µg/mc)
DB2 251 68,77 - - 1,5757 9,7392 0,9380 7,1680
Crom (µg/mc)
DB2 235 64,38 - - 5,4799 51,4799 2,2764 32,2470
Tabel 10. Date anuale din rețeaua automata de monitorizare - an 2009 Fieni, indicator
metale grele (sursa: APM Dâmboviţa)

2.1.2.5. Ozonul
Ozonul este forma alotropica a oxigenului, având molecula formata din
trei atomi. Ozonul este de doua tipuri:
- stratosferic, care absoarbe radiațiile ultraviolete, protejând astfel
viața pe Terra (90% din cantitatea totala de ozon);
- troposferic, poluant secundar cu acțiune puternic iritanta (10% din
cantitatea totala de ozon).
Ozonul troposferic este deosebit de toxic si constituie poluantul
principal al atmosferei orașelor industrializate, deoarece precursorii acestuia
provin din activități industriale si trafic rutier.
Este supravegheat în Fieni prin intermediul stațiilor de monitorizare
automata a calității aerului. În anul 2009, concentrațiile înregistrate nu au
depășit pragul de alerta (240Mg/mc/1h, valoare măsurata 3 ore consecutiv),
sau pragul de informare (PI) a publicului (180Mg/mc/1h). De asemenea, nu a
fost depășit numărul permis de depășiri (25 de zile), la ambele stații fiind
înregistrata o singura depășire a valorii ținta pentru protecția sănătății umane
(120Mg/mc), exprimata ca maxima zilnica a mediilor glisante/8h (tabel 11).

staţia Nr. Captura Nr.Date Frecventa Media Maxima Mediana Percentilă

date date(%) >VL depășirii (µg/m3) (µg/m3) (µg/m3) 98
valide (%) (µg/m3)
Parametru de calcul: media/1h
DB2 8077 92,20 0 0 46,59 129,42 44,13 96,22
Tabel 11. Date anuale din rețeaua automata de monitorizare - an 2009 Fieni, indicator O3
(sursa: APM Dâmboviţa)

14
 2.2. STAREA CALITĂŢII APEI
2.2.1. Starea calităţii râurilor
Pentru evaluarea calităţii globale a apei, în fiecare secţiune de
supraveghere, au fost calculate pentru fiecare indicator în parte valorile
medii, iar acestea au fost comparate cu valorile limită ale claselor de calitate
prevăzute de normativul cu cinci clase de calitate, rezultând astfel încadrarea
într-una din cele cinci clase de calitate.
Pe baza acestor date s-au încadrat tronsoanele de râu în clase de calitate
în raport cu calitatea înregistrată din punct de vedere :
- biologic pentru grupele : plancton, alge bentonice şi
macrozoobentos
- fizico-chimic la cele două grupe de indicatori: generali şi
substanţe prioritare.
- microbiologic la următorii indicatori: coliformi totali, coliformi
fecali şi streptococi fecali. Aceşti indicatori s-au monitorizat numai în
secţiunile din cadrul programului de potabilizare.
Clasa generală din punct de vedere chimic, respectiv biologic a calităţii
apei la nivel de secţiune este echivalentă cu rezultatul evaluării din cadrul
grupei cu situaţia cea mai defavorabilă, pe fiecare tip de elemente.
Încadrarea secţiunilor de control în clase de calitate se realizează
conform Ordinului nr.161/2006 pentru aprobarea Normativului privind
clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice
a corpurilor de apă. În cadrul acestei clasificări a calităţii apei, obiectivele de
referinţă corespund valorilor clasei a II-a de calitate, clasă ce reprezintă
nivelurile ce urmează să fie atinse pe plan naţional şi regional într-o strategie
pe termen lung.
Evaluarea stării ecologice de calitate a râurilor din arealul Bucegi la
nivelul anului 2009 s-a realizat în baza rezultatelor obţinute din cadrul
monitoringului elementelor fizicochimice, biologice şi hidromorfologice,
caracteristice fiecărui program de monitoring şi este prezentată în tabelul
următor (tabel 12):

Cursul de Clasa de calitate

tronsonul
apă I II III IV V
izvor –
amonte
x
confluenta
Ialomiţa Ratei
confluenta
Ratei - x
Moroieni

15
 Izvor –
Rătei confluenţă x
Ialomiţa
Valea Valea
x
Urlatoarei Urlatoarei
Peleş Peleş x
Căşăria Căşăria x
Valea Gura
x
Cerbului Diham
Valea
Clăbucet x
Clăbucet
Valea
Valea Babei x
Babei
Piatra
Valea Arsă x
Arsă
Zamora Zamora x
Valea Valea
x
Coştilei Coştilei
Valea Jepilor Deneş x
Valea
Caraiman x
Spumoasă
Tabel 12. Evaluarea din punct de vedere fizico-chimic şi biologic a apei râurilor
(sursa: APM Dâmboviţa, Prahova)

Conform clasei generale rezultate în urma evaluării din punct de vedere

fizico-chimic şi biologic a apei la nivel de secţiune toate s-au încadrat în
clasa I-a de calitate cu excepţia văii Căşăria.

2.2.2. Starea calităţii lacurilor

Singurul lac monitorizat sub aspect al calităţii este lacul Bolboci. Din
punct de vedere fizico-chimic, se încadrează la clasa de calitate I. Pentru
aprecierea stadiului trofic al lacului s-au analizat valorile indicatorilor
specifici procesului de eutrofizare: azotul mineral total, fosforul total, clorofila
’’a’’, biomasa fitoplanctonică, alături de organismele indicatoare fito
planctonice. Din punct de vedere al gradului de eutrofizare, clasa de calitate
globală a lacului Bolboci este mezotrof.

2.2.3. Starea calităţii apelor subterane

Dat fiind că arealul se află în zona montană, unde lipsa structurilor
industriale sau de extracție face ca poluarea apelor subterane să nu fie
prezentă. Astfel calitatea apelor subterane este foarte bună, toți indicii
analizați fiind sub limitele maxime admisibile. Indicatorii fizico-chimici
urmăriți intr-un foraj pe valea Ialomiței (Gâlma) se prezintă după cum
urmează în tabelul următor (tabel 13):

16
pH Turbi Fier Indice de Cloruri Nitraţi Nitriţi Amoniu Mnagan Durit. Conduc Coloare
ditate (µg/l) permang (Cl) (NO3-) (NO2-) (NH4+) (µg/l) Totală tivitate mg Pt/l
(UN anate (mg/l) (mg/l) (mg/l) (mg/l) (grd. (µS/C
T) (mgO2/l) germ) M la
20°)
7,65 1,69 42 - 26,02 3,0 0,020 0,006 11 7,63 304 4

Tabel 13. Indicatorii fizico-chimici forajul F1, Gâlma, Valea Ialomiței (sursa: Compania
de Apă Dâmboviţa)

2.3. STAREA CALITĂŢII SOLULUI

Schimbările în utilizarea solurilor, precum si exploatarea unor resurse
naturale într-un ritm mai rapid decât cel în care se pot regenera, au condus la
modificări ale stării naturale a solurilor.
Poluarea solurilor în sectorul zootehnic se poate produce în urma
depunerii pe sol a dejecțiilor animaliere, care având în compoziție aproape
exclusiv substanțe organice pot fi utilizate pentru fertilizarea terenurilor
agricole. Administrarea necorespunzătoare a acestora poate provoca
dereglarea compoziției chimice a solului prin îmbogățirea cu nitrați, cu efecte
toxice si asupra apei freatice. Folosirea directa a acestor deșeuri ca
îngrășăminte pune si probleme legate de produșii de descompunere
(intermediari) care sunt toxici pentru animale si om. De asemenea, aceste
deșeuri constituie un mediu prielnic de dezvoltare a microorganismelor,
inclusiv a celor patogene, putând produce poluarea solului.
Aceste fenomene se produc în jurul celor aproximativ 40 de stâne ce
sunt răspândite în etajul subalpin şi alpin al Bucegilor.
Poluarea sau chiar înlăturarea definitivă a solului se produce în urma
activităţi industriei extractive reprezentată aici prin cariera de la Lespezi
(foto 1) cu o suprafaţa ocupată de 89 ha.

Foto 1. Cariera de calcar de la Lespezi

17
 Declanşarea şi accelerarea proceselor geomorfologice manifestate în
special prin eroziuni în suprafaţă şi în adâncime a dus ca pe suprafaţa
structurală a Bucegilor să poată fi conturate câteva arealele cu spălare intensă:
- spălare puternică (se identifică prin culoarea cenuşie care apare la
suprafaţa terenului, datorată scoaterii la zi a orizontului eluvial spodic al
podzolurilor);
- spălare foarte puternică (au la suprafaţă culori brune ruginii, sau brune
cafenii datorită scoaterii la zi a orizontului B spodic sau B humico-spodic al
spodosolurilor);
- acolo unde procesul de spălare îmbracă forme extreme, la zi apare
materialul sau roca parentală; terenurile afectate în diferite grade de procesul
de spălare, se găsesc de regulă asociate în complexe mozaicate.
Eroziunea solului constituie un fenomen de risc atunci când ea
afectează bunuri sau activităţi umane fie că acestea sunt terenuri agricole sau
infrastructuri. Pentru turism, considerăm că distrugerea peisajului de
eroziunea superficială reprezintă, de asemenea, o atingere a bunurilor
antropice. Fenomenele/procesele de eroziune a solului în special cele de
origine torenţială dar şi eoliană sau periglaciară sunt foarte frecvente pe
platoul Bucegilor.
În urma monitorizării calităţii solului din punct de vedere al
conţinutului de metale grele, în cele 3 puncte de monitorizare de pe Valea
Prahovei (Sinaia Bușteni și Azuga), valorile medii anuale măsurate pentru
indicatorii: nichel şi cupru (fig. 6, 10) valorile măsurate depăşesc valorile
normale din sol. Pentru indicatorii: plumb, zinc si cadmiu valorile medii
măsurate se încadrează in valorile normale (fig. 7, 8, 10).

Fig. 6. Concentrația de Nichel in sol (mg/kg de sol uscat), 2009 (sursa: APM
Prahova)

18
Fig. 7. Concentrația de Plumb in sol (mg/kg de sol uscat), 2009 (sursa: APM
Prahova)

Fig. 8. Concentrația de Zinc in sol (mg/kg de sol uscat), 2009 (sursa: APM
Prahova)

Fig. 9. Concentrația de Cupru in sol (mg/kg de sol uscat), 2009 (sursa: APM
Prahova)

19
Fig. 10. Concentrația de Cadmiu in sol (mg/kg de sol uscat), 2009 (sursa:
APM Prahova)

2.4. STAREA CALITĂŢII VEGETAȚIEI

Parametrii evaluaţi pentru stabilirea stării de sănătate a pădurilor au
fost: defolierea frunzişului din coroanele arborilor, decolorarea şi
vătămările fizice datorate acţiunii diferiţilor factori biotici şi abiotici.
A fost analizată pădurea de rășinoase din arealul com. Moroieni ce
acoperă partea sudică și centrală a Masivului Bucegi cu un total de 256 arbori
analizati (tabel 14).
Grupa Nr.arb Clasele de defoliere
de specii inven- 0 1 2 3 4 1-4 2-4 3-4
tariaţi
Răşinoase 256 86,8 10,9 2,3 - - 13,2 2,3 -

Tabel 14. Proporţia arborilor defoliaţi la nivelul anului 2007(%) (sursa: Romsilva, Ocolul
Silvic Moroieni)

Din cei 256 arbori evaluaţi, 97,7% se află în clasele 0-1 de defoliere, iar
2,3% în clasele 2-4 de defoliere (tabel 15).

Specia Nr.arb. Clasele de defoliere

0 1 2 3 4 1-4 2-4 3-4
inventariaţi
Molid 235 85,5 11,6 2,6 14,5 2,6
Brad 7 100
Tabel 15. Proporţia arborilor defoliaţi la principalele specii de rășinoase la nivelul anului
2007(%) (sursa: Romsilva, Ocolul Silvic Moroieni)

Sub aspectul decolorării situația se prezintă astfel (tabel 16, 17):

20
 Grupa Nr.arb Clasele de decolorare
de specii inven- 0 1 2 3 4 1-4 2-4 3-4

tariaţi
Răşinoase 256 96,9 2,3 0,8 - - 3,1 0,8 -
Tabel 16. Proporţia arborilor decolorați la nivelul anului 2007(%) (sursa: Romsilva, Ocolul
Silvic Moroieni)

Specia Nr.arb, Clasele de decolorare

inventariaţi 0 7 2 3 4 1-4 2-4 3-4
Molid 235 96,5 2,6 0,9 3,5 0,9
Brad 7 100
Tabel 17. Proporţia arborilor decolorați la principalele specii de rășinoase la nivelul anului
2007(%) (sursa: Romsilva, Ocolul Silvic Moroieni)

Evaluarea stării de sănătate a pădurilor din arealul Parcului Natural

Bucegi a fost realizată în cadrul unui proiect Cercetare de Excelență (CEEX)
de către Universitatea Politehnică din București în colaborare cu alte instituții
de profil și Romsilva între anii 2006-2008.
Sub aspectul defolierii rezultatele sunt următoarele (tabel 18):
Grupa de clase de defoliere
Nr. Punct de
2006 2007 2008
crt. observare
0-1 2-4 0-1 2-4 0-1 2-4
Salvamont
1 71,1 28,9 76,5 23,5 77,0 23,0
Bran
Observator
2 71,6 18,4 77,3 22,7 84,1 15,9
Urs
3 Timen-Grofi 68,4 31,6 58,3 31,7 65,6 34,4
4 Poiana Stânii 81,0 19,0 85,7 14,3 73,3 26,7
Valea cu
5 65,3 34,7 64,4 35,6 56,6 43,4
Brazi
6 Dichiu 68,6 31,4 52,5 47,5 53,1 46,9
7 Brânduși 76,0 24,0 88,6 11,4 75,0 25,0
Cariera
8 70,3 29,7 59,7 40,3 57,3 42,7
Lespezi
9 Podu cu Flori 54,4 45,7 58,9 41,1 52,5 47,5
10 Bătrâna 77,7 22,3 86,0 14,0 85,4 14,6
Total 69,3 30,7 69,4 30,5 66,1 33,9
Tabel 18. Proporţia arborilor defoliați pentru toate speciile din Parcul Natural Bucegi 2006-
2008(%) (sursa: EPAEFOR 2008)

21
 2.5. RADIOACTIVITATEA
Radioactivitatea este proprietatea unor elemente chimice de a emite
prin dezintegrare spontană radiaţii corpusculare şi/sau electromagnetice.
Aceasta este un fenomen natural ce se manifestă în mediu.
Radioactivitatea naturală este determinată de substanţele radioactive
(radionuclizi) de origine terestră (precum U-238, U-235, Th-232, Ac-228
etc.), la care se adaugă substanţele radioactive de origine cosmogenă (H-3,
Be-7, C-14 etc.) şi radiaţia cosmică. Substanţele radioactive de origine terestră
există în natură din cele mai vechi timpuri, iar abundenţa lor este dependentă
de conformaţia geologică a diferitelor zone, variind de la un loc la altul.
În arealul Masivului Bucegi funcţionează o staţie de măsurare a
activităţii radioactive în zona Babele (indicativ RA07 Babele), staţie ce face
parte din Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului,
prevăzută cu o dotare unitară de echipamente şi în care programele de
supraveghere a radioactivităţii mediului se fac după o metodologie unică de
prelevare, pregătire şi măsurare a probelor de mediu.

2.5.1 Radioactivitatea aerului

Se determină prin procedeul aspirării pe filtre a aerosolilor atmosferici.
Se efectuează două aspiraţii pe zi, timp de 5 ore fiecare. Pentru separarea
contribuției radionuclizilor naturali la radioactivitatea unei probe, fiecare filtru
este măsurat de 3 ori (la 3 minute de la recoltare, la 20 de ore si la 5 zile).
Pe baza valorilor obținute, se calculează si activitatea beta globală a
radioizotopilor naturali cei mai răspândiți în atmosferă: Radon (Rn-222) si
Toron (Rn-220).
Valorile activității sunt supuse unor fluctuații puternice, în spațiu si
timp, ca urmare a condițiilor locale si a influenței factorilor meteorologici.
Astfel, în primul rând, fluxul de Radon (cu timp de înjumătățire de 3.82) zile
si Toron (cu timp de înjumătățire de 55,6 secunde) din sol depind de tipul
rocilor din zona respectivă si de tipul si starea solului (afânat, cu capilarele
îmbibate cu apă, acoperit cu zăpadă,etc.). Variația medie a acestor condiții
determină o variație anotimpuală a radioactivității aerului. În al doilea rând, în
atmosferă, atomii radioactivi sunt antrenați în procesul de difuzie, puternic
influențat de fenomenele meteorologice. Ca urmare, se constată o variație
diurnă a concentrației radionuclizilor naturali din atmosferă, cu un maxim
dimineața, la răsăritul soarelui, provenit din apariția inversiunii de
temperatură, care face ca radionuclizii să se acumuleze în stratul de lângă sol,

22
fiind împiedicați să se împrăștie pe verticală. Maximul de dimineață se
manifestă si mai pregnant în prezența ceții, sau al oricăror factori atmosferici
care favorizează condiții slabe de dispersie în atmosferă.
Aerosolii atmosferici. În tabelul de mai jos sunt prezentate valorile medii,
maxime şi minime la nivelul anului 2009 la staţia Babele, măsurate imediat şi la 5
zile de la recoltare. Cota de atenţionare este de 10 Bq/m3 (tabel 19, fig. 11).

Media Maxima Minima

Aerosoli Aerosoli Aerosoli Aerosoli Aerosoli Aerosoli
LUNA
im 5z im 5z im 5z
IAN 0,12 4,6 0,17 4,8 0,07 4,3
FEB 0,13 4,6 0,18 4,7 0,08 4,3
MAR 0,14 4,5 0,21 4,7 0,09 4,4
APR 0,15 4,5 0,24 4,8 0,09 4,2
MAI 0,18 4,5 0,27 4,6 0,11 4,3
IUN 0,2 4,5 0,34 4,7 0,1 4,3
IUL 0,24 4,6 0,38 5,1 0,13 4,4
AUG 0,22 4,5 0,35 4,8 0,14 4,3
SEP 0,17 4,5 0,26 4,7 0,12 4,3
OCT 0,14 4,5 0,2 4,7 0,09 4,3
NOV 0,13 4,5 0,19 4,9 0,08 4,1
DEC 0,12 4,6 0,18 5 0,08 4,2
U.M. Bq/m 3 mBq/m3 Bq/m 3 mBq/m3 Bq/m 3 mBq/m3
Tabel. 19. Radioactivitatea aerosolilor 2009, staţia Babele (sursa: APM
Prahova)

Fig. 11. Valoarea medie imediată a radioactivităţii aerosolilor (Bq/m3), staţia

Babele, 2009 (sursa: APM Prahova)

23
 Concentraţiile izotopilor radioactivi naturali Radon şi Toron calculate,
s-au situat în limitele specifice zonei (tabel 20, fig. 12).
Media Maxima Minima
LUNA Radon Toron Radon Toron Radon Toron
IAN 254 24 349,8 33,1 152,3 14,1
FEB 265,3 25,2 371,7 36,1 163,8 15,7
MAR 288,8 27,4 431,5 42 181,4 16,8
APR 325,7 31,2 504 48,6 194,9 18,4
MAI 368,1 35,4 566,3 54,9 211,9 20,9
IUN 417,9 40,4 704,6 69,9 215,8 20,4
IUL 493,6 47,9 793,5 76,6 280,1 26,9
AUG 450,6 43,7 739,6 71,7 290,4 27,6
SEP 357,7 34,4 582,2 56,1 245,9 23
OCT 305,6 29,1 420,8 40,8 195,8 18,4
NOV 276,4 26,3 395,6 38,6 173,9 15,6
DEC 256,6 24,4 367,4 32,5 163,7 15,3
U.M. mBq/m3 mBq/m3 mBq/m3 mBq/m3 mBq/m3 mBq/m3
Tabel. 20. Valorile concentraţiilor de Radon şi Toron, 2009, staţia Babele
(sursa: APM Prahova)

Fig. 12. Valoarea medie a Radonului şi Toronului (mBq/m3), staţia Babele,

2009 (sursa: APM Prahova)

Debitul dozei gamma în aer

Un indicator important al radioactivităţii atmosferei îl reprezintă mărimea
doza gamma absorbită în aer. Valorile lunare ale debitului de doza gamma au

24
variat între valoarea minimă de 0,127 mGy în aprilie si valoarea maximă de
0,144 mGy în ianuarie şi februarie, media anuală fiind 0.135 mGy (fig.13).

Fig. 13. Valoarea medie doză gamma aerosoli (mGy/m3), staţia Babele, 2009
(sursa: APM Prahova)

Depuneri atmosferice, reprezentate prin pulberile sedimentabile,

reprezintă un factor de mediu integrator deosebit de important din punct de
vedere al supravegherii radioactivităţii mediului.
Probele de depuneri atmosferice totale se colectează zilnic, pe o
suprafaţă de 0.3 m2, intervalul de colectare fiind 24 de ore. Depunerile se
măsoară în ziua colectării si după 5 zile, pentru excluderea contribuţiei
radionuclizilor de viaţă scurtă.
În general, se constată că numărul valorilor semnificative ale activităţii
beta globale măsurate (peste limita inferioară de detecţie a aparaturii) este
destul de mic si se înregistrează în zilele cu precipitaţii abundente. În anul
2009, valorile medii imediate s-au situat între 0,59 (Bq/m2/zi) si 0,98
(Bq/m2/zi) în condiţiile in care limita de atenţie este de 200 Bq/m2/zi (table 21,
fig. 14).

Media Maxima Minima

Depuneri Depuneri Depuneri Depuneri Depuneri Depuneri
LUNA
im 5z im 5z im 5z
IAN 0,62 0,32 1,42 0,62 0,42 0,28
FEB 0,64 0,31 1,8 0,78 0,42 0,27
MAR 0,68 0,35 1,64 0,91 0,41 0,28
APR 0,6 0,3 1,18 0,47 0,42 0,27

25
 MAI 0,67 0,33 1,76 0,8 0,4 0,28
IUN 0,98 0,6 3,58 2,04 0,4 0,27
IUL 0,74 0,43 2,73 2,01 0,48 0,28
AUG 0,84 0,47 3,06 2,04 0,43 0,27
SEP 0,68 0,36 2,88 2,03 0,5 0,27
OCT 0,96 0,47 3,15 1,64 0,51 0,27
NOV 0,8 0,37 3,22 2 0,43 0,27
DEC 0,59 0,29 0,98 0,31 0,42 0,27
U.M. Bq/m2/zi Bq/m2/zi Bq/m2/zi Bq/m2/zi Bq/m2/zi Bq/m2/zi
Tabel. 21. Valorile radioactivităţi depunerilor atmosferice, 2009, staţia Babele
(sursa: APM Prahova)

Fig. 14. Valoarea medie a radioactivităţii depunerilor atmosferice (Bq/m2/zi),

staţia Babele, 2009 (sursa: APM Prahova)

2.5.2 Radioactivitatea solului

Probele de sol necultivat sunt prelevate săptămânal, în perioada aprilie -
octombrie. Măsurarea în vederea determinării activităţii beta globale a
probelor se efectuează la 5 zile de la recoltare. Valorile medii înregistrate se
încadrează între 207 Bq/kg în luna aprilie şi 265,1 Bq/kg pentru luna iulie
(tabel 22, fig. 15).
LUNA Media Maxima Minima
MAI 207 236,7 171,5
IUN 254,7 270,9 234,8
IUL 265,1 287,5 239
AUG 256,8 270,6 244,4
SEP 263,1 280,4 235,1
OCT 225,2 251 208,3

26
 U.M. Bq/kg Bq/kg Bq/kg
Tabel. 22. Valorile radioactivităţi solului, 2009, staţia Babele (sursa: APM
Prahova)

Fig. 15. Valoarea medie a radioactivităţii solului (Bq/kg), staţia Babele, 2009
(sursa: APM Prahova)

2.5.3 Radioactivitatea vegetaţiei.

Probele de vegetaţie spontană se recoltează de asemeni săptămânal, în
perioada aprilie-octombrie, ca si probele de sol necultivat (tabel 23, fig. 16).

LUNA Media Maxima Minima

MAI 207 236,7 171,5
IUN 254,7 270,9 234,8
IUL 265,1 287,5 239
AUG 256,8 270,6 244,4
SEP 263,1 280,4 235,1
OCT 225,2 251 208,3
U.M. Bq/kg Bq/kg Bq/kg
Tabel. 23. Valorile radioactivităţi vegetaţiei, 2009, staţia Babele (sursa:
APM Prahova)

27
Fig. 16. Valoarea medie a radioactivităţii vegetaţiei (Bq/kg), staţia Babele,
2009 (sursa: APM Prahova)

28
 CONCLUZII
Starea actuală a mediului în arealul Masivului Bucegi se prezintă bine
sub aspect calitativ cu unele excepții legate de anumiți indicatori ai
atmosferei.
Dat fiind faptul că atmosfera reprezintă cel mai larg si imprevizibil
vector de propagare al poluanților, efectele acestora sunt resimțite și în arealul
montan al Bucegilor, agenții poluanți putând fi aduși de la distanțe de zeci de
kilometri (termocentralele Doicești și Brașov și Fabrica de Ciment de la
Fieni).
De altfel, s-a remarcat că începând cu anul 2000, de când S.C.
Termoelectrica S.A. Doicești, a început să-și diminueze activitatea cantitatea
de emisii de gaze cu efect acidifiant s-a redus simțitor.
S-a obținut și o reducere evidentă în ultimii ani, a emisiilor de metale
grele în atmosferă, în principal ca urmare a investițiilor realizate de agenții
economici în domeniul protecției mediului.
Evaluarea stării ecologice de calitate a râurilor din arealul Bucegi la
nivelul anului 2009, la nivel de secţiune, toate s-au încadrat în clasa I-a de
calitate, din punct de vedere fizico-chimic şi biologic, cu excepţia văii
Căşăria.
Datorită lipsa structurilor industriale sau de extracție face ca poluarea
apelor subterane să nu fie prezentă. Astfel, calitatea apelor subterane este
foarte bună, toți indicii analizați fiind sub limitele maxime admisibile.
Schimbările în utilizarea solurilor, precum si exploatarea unor resurse
naturale într-un ritm mai rapid decât cel în care se pot regenera, au condus la
modificări ale stării naturale a solurilor.
Din punct de vedere al radioactivității indicii analizați sunt cu mult sub
limitele de atenție.

29
 BIBLIOGRAFIE

*** Date statistice Agenţia de Protecţie a Mediului Dâmboviţa

*** Date statistice Agenţia de Protecţie a Mediului Prahova
*** Programul de Cercetare de Excelenta – CEEX, Universitatea Politehnica
din Bucuresti – Programul MENER, (2005), Efectele pe termen lung ale
poluării atmosferice asupra ecosistemelor forestiere din parcul natural
Bucegi - EPAEFOR

30