EFECTELE SCHIMBĂRILOR

CLIMATICE ASUPRA
ECOSISTEMULUI MARIN
- MAREA NEAGRĂ -
CUPRINS

Introducere ................................................................................................... 1

CAP.1 EFECTELE GLOBALE ALE SCHIMBĂRILOR CLIMATICE ..............

2
1.1 Efectele schimbărilor climatice asupra biodiversității .........................
2
1.2 Efectele schimbărilor climatice asupra mediului marin ......................
4

CAP. 2 MAREA
NEAGRĂ........................................................................................ 6
2.1 Geografia Mării Negre...........................................................................
6
2.2 Ecosistemul Mării Negre........................................................................
7
2.2.1 Biotopul Mării Negre...........................................................................
8
2.2.2. Biocenoza Mării Negre....................................................................... 11

CAP. 3 IMPACTUL CLIMATERIC ASUPRA HABITATELOR DIN MAREA

12
NEAGRĂ.......................................................................................................

BIBLIOGRAFIE
1
 EFECTELE SCHIMBĂRILOR CLIMATICE ASUPRA
ECOSISTEMULUI MARIN –
MAREA NEAGRĂ -

Introducere

Schimbarea climei constituie un fenomen global, care pune în pericol sistemele naturale, sociale
şi economice prin sensibilitatea şi vulnerabilitatea lor faţă de factorii climatici.
Rezultatele cercetărilor impactului antropic și efectelor schimbărilor climatice asupra mediului
acvatic, biodiversităţii, realizarea măsurilor de conservare şi folosirea durabilă a resurselor biologice
acvatice se află pe prim plan şi li se acordă o atenţie sporită în toate ţările şi instituţiile internaţionale.
Condiţiile economice actuale, distrugerea şi diminuarea fondului piscicol, schimbările climatice
globale au redus considerabil producţia de peşte în întreaga rețea hidrografică a României. În condiţiile
diminuării cantitative și calitative continue a biodiversității și, implicit, a resurselor piscicole, apare
pericolul real de pierdere a ihtiogenofondului existent şi importanţei piscicole ale ecosistemelor acvatice
naturale, ceea ce poate duce la consecinţe economice negative pentru întreaga societate.
Acest declin general al ecosistemelor poate fi redus, prin adoptarea de măsuri prin care să se
diminueze emisiile de gaze de seră. Între acestea, cel mai des discutate sunt: reducerea consumurilor
energetice, utilizarea energiilor şi a combustibililor neconvenţionali, aplicarea de tehnici agricole
nepoluante, etc. Aceste măsuri trebuiesc luate cât mai rapid deoarece chiar dacă în final se va obţine
diminuarea şi stabilizarea concentraţiei gazelor care produc efectul de seră, clima va continua să se
încălzească datorită inerţiei sistemului climatic, pentru o perioadă de timp determinată.

1
 CUPRINS

Introducere ................................................................................................... 1

CAP.1 ............. 2
1.1 Efectele schimb ......................... 2
............ 4

CAP. 2 ........................................................................................ 6
........................................................................... 6
........................................................................ 7
........................................................................... 8
....................................................................... 11

CAP. 3 IMPACTUL CLIMATERIC ASUPRA HABITATELOR DIN MAREA

NEAGR
12

BIBLIOGRAFIE

1
 ECOSISTEMULUI MARIN
MAREA NEAGR -

Introducere

Schimbarea climei constituie un fenomen global, care pune în pericol sistemele naturale, sociale

biologice
acva

pericolul real de pierdere ecosistemelor acvatice

naturale, ceea ce

a, cel mai des discutate sunt: reducerea consumurilor

ne

1
 CAP.1 EFECTELE GLOBALE
ALE

1.1. EFECTELE SCHIMB RILOR CLIMATICE ASUPRA BIODIVERSIT II

În 2010 s- Biodiversitatea (EEA,

1 2
) pentru a putea
-
atât
nivel global.

efectele unui climat

ecosistemelor.

ale speci se
comportamentale

se petrec. Printre efectele indirect

1
Biodiversitatea (EEA, 2010), http://www.eea.europa.eu/soer/europe/biodiversity
2 (EEA, 2010), http://www.eea.europa.eu/publications/eu-2010-biodiversity-
baseline/
2
 capacitatea ecosistemelor de a se adapta la
, precum

factorilor de mediu, într-

vii,
, în cazuri extreme, eliminarea a

Figura 1 Starea de conservare a habitatelor la nivelul statelor membre UE3

Strategia UE privind

erviciilor ecosistemice,
4

membru este indicat între paranteze. https://www.eea.europa.eu/data-and-

maps/figures/conservation-status-of-habitats-at-1 https://www.eea.europa.eu/data-and-maps/figures/conservation-status-of-habitats-at
4
2013 oct EIA Guidance Climate and Biodiversity
3
1.2 EFECTELE SCHIMBARILOR CLIMATICE ASUPRA MEDIULUI MARIN

-
(Figura 1. .

- -
(Serviciul marin Copernicus)5

eanului.

producând reducerea calciului necesar anumitor organismelor marine pentru a-

5
H- -ului oceanului de

empirice https://www.eea.europa.eu/data-and-maps/figures/decline-in-ocean-ph-measured-1
6 http://www.mmediu.ro/articol/cum-afecteaza-schimbarile-climatice-globale-marea-neagra-studiile-arata-ca-nivelul-apei-creste-anual-cu-

1-7-milimetri/1262
4
 ecalcificate,
precum calmarul. În timp ce nu s- -a estimat

de acum 50 de ani.7

7
https://www.eea.europa.eu/ro/articles/mediul-marin
5
 CAP.2.

2.1

o mare

având ca state riverane Rusia, Ucraina, România

(litoralul românesc se întinde pe o lungime de
245 km (Figura 4)
Prin strâmtoarea Kerci este Marea
Azov, prin Bosfor de Marea Marmara, iar
prin strâmtoarea Dardanele de Marea Egee
deci de .
Figura 3 Marea Neagra8

hidrologic, un rest
al
lume : ape salmastre, stratificare între apele de
oxigenate (fenomen
denumit euxinism), limane
multe specii-relicve.

km². În
la circa
2212 m Mareele
amplitudine (circa 12 cm).9 Figura 4 10

, Nistru, Bug, Nipru, etc. Din acest motiv

15- , iar la
-10%.11

8
Sursa https://www.unep.org/resources/report/cooperation-danube-black-sea-basin
9
https://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Neagr%C4%83
10 Sursa https:// /2011/02/litoralul-romanesc1.jpg
11
http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Marea_Neagr%C4%83
6
 La nivelurile mai adânci de apele provenind,
prin Strâmtoarea Bosfor, din , cca 450 kmc anual,

anual.12

bat vânturile de nord-

13

al lumii, cu biotopuri
o ce a fost su

Ecosistemul depinde de

2.2.

Face parte din categoria ecosistemel

salinitate, elementele minerale) - Figura 5 -

Figura 6 -, care

12 https://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Neagr%C4%83
13
http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Marea_Neagr%C4%83
7
 14
Figura 5 Biotopul M Figura 6 Biocenoza Marii Negre15

2.2.1

Temperaturile pot varia de la 25

v 100 m.
te de 7°C - 9°C.16

Negre este
circalitoral, periazoic, azoic.

* Etajul supralitoral (Figura 7)

hidrogen. Figura 7 - Etajul supralitoral17

14
Sursa - https://ecomareaneagra.files.wordpress.com/2018/11/biotopul-marii-negre.jpg
15
Sursa - https://ecomareaneagra.files.wordpress.com/2018/11/biocenoza-marii-negre.jpg
16 https://ecomareaneagra.wordpress.com/ecosistemul/
17
https://ecomareaneagra.files.wordpress.com/2018/11/etajul-supralitoral.jpg
8
 angiosperme, mai ales în
partea dinspre uscat a etajului supralitoral.

Fauna include, p

* Etajul mediolitoral sau pseudolitoralul (Figura 8 0,5

zone
pietroase, respectiv nisipoase sau mâloase. Cuprinde

oici cum sunt bancurile de midii

(Figura 9)
etajul supralitoral sau infralitoral.
Figura 8 - Etajul mediolitoral sau pseudolitoralul18

Figura 9 Bancuri de midii19 Figura 10 Zona nisipurilor grosiere20

B
(Figura 10) este cea a bivalvei Donacilla cornea Ophelia bicornis,
Eurydice dollfusi Scolelepis (Scolelepis)
squamata, Pisione remota Saccocirrus papillocercus
de amfipode din genul Pontogammarus, misidul Gastrosaccus sanctus
turbelaridul Pseudosyrtis subterranean.

18
https://ecomareaneagra.files.wordpress. com/2018/11/etajul-mediolitoral.jpg
19 Sursa - https://ecomareaneagra.files.wordpress.com/2018/11/bancuri-de-midii.jpg
20
https://ecomareaneagra.files.wordpress.com/2018/11/zona-nisipurilor-grosiere.jpg
9
* Etajul infralitoral (Figura 11 12 (maximum 18) m. Este zona cea mai
speciilor de alge (Figura 12), cea mai mare parte a biomasei
organismelor vegetale specii de animale. A
din infralitoral -se la adâncimi de
1 5 m)

Figura 11 Infralitoralul Marii Negre21 Figura 12 22

*Etajul circalitoral
la

Figura 13 Etajul circalitoral23

*Etajul periazoic

sulfobacteriilor,

21
https://ecomareaneagra.files.wordpress.com/2018/11/etajul-infralitoral.jpg
22 https://ecomareaneagra.files.wordpress.com/2018/11/algele-din-marea-neagra.jpg
23
https://ecomareaneagra.files.wordpress.com/2018/11/etajul-circalitoral.jpg
10
*Etajul azoic începe de la 150
(Microspira,
Desulfovibrio).

2.2.2.
Structura bioceno

ecii
(bacterii, protozoare, cromobionte, plante, fungi, animale câteva foci în
regiunea capului Caliacra ostiere
ale litoralului românesc. În apele salmastre litorale, complexul Razim

specii migratoare.

Din punct de vedere economic, cele mai importante specii de

24
Conform Listei Rosii IUCN, morunul,

oxidarea hidrogen sulfurat dioxid de

carbon. anaerob

24
http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Marea_Neagr%C4%83
11
 CAP. 3. IMPACTUL CLIMATERIC ASUPRA HABITATELOR
DIN MAREA NEAGRA

ale climei.

25

a crescut foarte mult

Studiile asupra schimb

26

25
http://www.mmediu.ro/articol/cum-afecteaza-schimbarile-climatice-globale-marea-neagra-studiile-arata-ca-nivelul-apei-creste-anual-cu-
1-7-milimetri/1262
26 Adrian Zugravu - Ghid privind

www.blacksea-cbc.net
12
 27
.

de parametrii ma

-
28

scade, ceea
-
29
- -

meteorologice, în perioada 1971-2013,

astfel, în medie, la 12-14 grade Celsius, cu 2-

Nivelul m

acestui ritm ar duce la niveluri medii crescute la circa 0,8 metri

-2004.

Fenomenele meteorologice extreme care s-

-
chimici

(Figura
14)30 în toate
n datele pentru perioada 1980 2020

27 https://www.eea.europa.eu/ro/articles/mediul-marin
28
http://www.rmri.ro/Home/Products.EnvStatusReport.html
29 http://www.mmediu.ro/articol/cum-afecteaza-schimbarile-climatice-globale-marea-neagra-studiile-arata-ca-nivelul-apei-creste-anual-cu-

1-7-milimetri/1262
30
https://www.eea.europa.eu/ims/european-sea-surface-temperature
13
 Figura 14

31
înfloririlor algale - descompunerea acestora este un proces aerob,

temperaturii

(Mya arenaria, Mytilus galloprovincialis, etc.);

);

La litoralul românes

organisme nectonice sau bentale

(ex. Prorocentrum minimum, Cerataulina pelagica, Emiliania huxleyi, Nitzschia delicatissima).

31
Changes in the Oxygen Regime in the Deep Part of the Black Sea in 1980 2019, A. V. Vidnichuk , S. K. Konovalov - Marine
Hydrophysical Institute of RAS, Sevastopol, Russian Federation, 2021 www.physical-oceanography.ru
14
 Figura 15
- 202032

Un alt efect produs de nivelul ridicat al temperaturilor -ului apei de

Figura 15), cauzând un impact asupra diferitelor organisme care

Aceste
-economice majore pentru multe regiuni.

modelul
- 33

Un astfel de episod, care a fost unul

Monitoring of Oxygen Depletion in Hypoxic Ecosystems of Coastal and Open Seas, and Landlocked
Water Bodies).

în larg, spre apele mai oxigenate. (Figura 16)

32
Sursa - https://www.eea.europa.eu/data-and-maps/figures/heat-classifications-of-eutrophication-status-1
33
Evaluarea ini 2012 www.mmediu.ro
15
 Figura 16
iulie 2010, într-un golf semi-închis de la
34

Ce s-a întâmplat atunci?

mai

cu o extindere spre larg de 10 20 km.

, turbiditatea = determinarea

-
-a descompus.

i de mediu s-
- o
a materiei organice.

extinderea speciilor alogene în regiuni în care

fundurile din dreptul

bivalvelor ca Irus irus, Petricola lithophaga, Gibbomodiola adriatica, Pholas

34
https://www.edupedu.ro/de-ce-apare-fenomenul-de-eutrofizare-in-apele-costiere-romanesti-explicatiile-cercetatorilor-tatiana-begun-si-
dan-vasiliu-de-la-geoecomar/
16
dactylus, i Teredo navalis sunt doar câteva exemple. Rare au
devenit si unele specii de celenterate ca Lucernariopsis campanulata (specie d
câmpurile de alge brune din genul Cystoseira); viermi marini ca Ophelia bicornis; gasteropode
ca Gibbula divaricata, Limapontia capitata; crustacee de talie mare ca Upogebia pusilla (zeci de mii de

Lysmata seticaudata, Hippolyte inermis, Processa

pontica, Pestarella candida, Macropodia aegyptia, crabul Carcinus maenas (atât de frecvent în trecut,
acum rar la nord de Agigea).35

o alta
stocurilor de hamsii.
hamsii di - Printre acestea s-

nei noi specii în regiune, Mnemiopsis leidyi, o

-vest.

hamsii.

Atlanticul de nord-
-
mai mi

refacere.36

In ultimele decenii, marcate de accentuarea procesului de globalizare sub toate formele sale,

interioar
climatice globale s-

35
https://ecomareaneagra.wordpress.com/ecosistemul/
36
https://www.eea.europa.eu/ro/articles/mediul-marin
17
 Figura. 17
37

adâncime, considerând- -

din

37
Sursa - https://www.eea.europa.eu/data-and-maps/figures/?id=3819#c0=15&c15=all&b_start=45&c8=black%20sea
18
 Compozitia ihtiofaunei Marii Negre s-a modificat ca reactie la inrautatirea conditiilor de viata din
mare. Unele dintre modificari au avut un impact asupra apelor de coasta si din zona platformei
continentale; altele, asupra zonei pelagice, afectand speciile comune si rare, puiet si adulti, specii
comerciale si non-comerciale

t principalele

semnele unei lente, ecosistemul marin din zona a Negre se

într-un moment ecologic care poate fi comparat cu o stare de

Doar astfel ne putem asigura impactul umane asupra ecosistemului

costier de la Marea este minim sau, cel acceptabil.

19
BIBLIOGRAFIE

1. Dr. Nicolaev Simion, Dr. Zaharia Tania, Dr. Oros Andra

, Ed. CD Press Bucure ti, 2019
2.
Impactului asupra Mediului www.ec.europa.eu
3. Changes in the Oxygen Regime in the Deep Part of the Black Sea in 1980 2019, A. V.
Vidnichuk , S. K. Konovalov - Marine Hydrophysical Institute of RAS, Sevastopol, Russian
Federation, 2021 www.physical-oceanography.ru
4. Adrian Zugravu -
www.blacksea-cbc.net
5.
2012 www.mmediu.ro
6. www.eea.europa.eu
7. www.enciclopediaromaniei.ro
8. www.mmediu.ro
9. www.ro.wikipedia.org
10. www.ecomareaneagra.wordpress.com
11. www.rmri.ro
12. www.edupedu.ro
13. www.unep.org

20