Sunteți pe pagina 1din 69

Titularul proiectului:

S.C. CLARIANT PRODUCTS RO S.R.L.

„CONSTRUIRE FABRICĂ DE PRODUCŢIE A ETANOLULUI DIN CELULOZĂ.”

EVALUAREA SCHIMBĂRILOR CLIMATICE ȘI A ALTOR RISCURI LEGATE DE


DEZASTRE NATURALE
IDENTIFICAREA MĂSURILOR DE ATENUARE ȘI ADAPTARE

Construire Fabrică de producție a etanolului din celuloză

Pag. 1
FIŞA PROIECTULUI

Denumirea investiției: ″Construire fabrică de producţie a etanolului din celuloză"

Titularului proiectului: S.C. CLARIANT PRODUCTS RO S.R.L.

Proiectant general: S.C.TEBODIN CONSULTANTS & ENGINEERS S.R.L.

Conținutul documentației: EVALUAREA SCHIMBĂRILOR CLIMATICE ȘI A ALTOR RISCURI LEGATE


DE DEZASTRE NATURALE

2
FOAIE DE SEMNĂTURI

Poziție / Nume și prenume Semnătura

Consultant/Expert de mediu Gabriela Muşat


Colectiv elaborare

SC RAMBOLL SEE
Consultant/Expert de mediu Rodica Iacobescu

Director proiect Daniela Podoleanu

3
CUPRINS

1 INTRODUCERE......................................................................................................... 8
2 INFORMAŢII GENERALE DESPRE PROIECT.............................................................. 10
2.1 INFORMAȚII DESPRE TITULARUL PROIECTULUI ............................................................. 10
2.2 INFORMAȚII DESPRE AUTORUL ATESTAT AL STUDIULUI ................................................. 10
2.3 DENUMIREA PROIECTULUI ......................................................................................... 10
2.4 DESCRIEREA PROIECTULUI ........................................................................................ 10
3 METODOLOGIA DE EVALUARE ................................................................................ 34
3.1 ANALIZA SENSIBILITĂȚII .......................................................................................... 35
3.2 EVALUAREA EXPUNERII ............................................................................................. 36
3.3 EVALUAREA VULNERABILITĂȚII .................................................................................. 36
3.4 SEVERITATE ............................................................................................................ 37
3.5 PROBABILITATE DE APARIȚIE..................................................................................... 37
3.6 EVALUAREA RISCULUI .............................................................................................. 37
3.7 IDENTIFICAREA SI EVALUAREA MĂSURILOR DE ADAPTARE ȘI AMELIORARE ...................... 39
4 SCHIMBĂRI CLIMATICE ......................................................................................... 39
4.1 SCHIMBĂRI CLIMATICE ÎN CONTEXTUL ACTUAL ............................................................ 39
4.2 PROGNOZE VIITOARE ÎN ROMÂNIA ............................................................................. 41
4.3 AMPRENTA DE CARBON A PROIECTULUI....................................................................... 43
4.3.1 Emisii CO2e provenite în perioada de funționare din procesul tehnologic ...................... 45
4.3.2 Emisii de CO2 provenite de la Stația de Epurare Ape Uzate generate în perioada de
funcționare .................................................................................................................... 46
4.3.3 Emisii CO2e din consumul de energie electrică ........................................................ 47
4.3.4 Emisii CO2e generate de transport rutier în perioada de funcționare ........................... 48
4.3.5 Identificarea efectelor proiectului asupra schimbărilor climatice ................................. 51
4.3.6 Măsuri de reducerea emisiilor de GES .................................................................... 56
4.4 Identificarea efectelor schimbărilor climatice asupra proiectului ........................................ 57
4.4.1 Evaluarea sensibilității zonei ................................................................................ 57
4.4.2 Evaluarea expunerii ........................................................................................... 70
4.4.3 Evaluarea vulnerabilității ..................................................................................... 70
4.4.4 Evaluarea riscurilor asupra proiectului ................................................................... 71
4.4.5 Identificarea și evaluarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice ........................ 73
5 BIBLIOGRAFIE ...................................................................................................... 74

4
GLOSAR DE TERMENI

Schimbări Convenţia-cadru a ONU privind schimbările climatice (UNFCCC), adoptată cu


climatice ocazia Summit-ului desfăşurat la Rio de Janeiro în 1992 (The Earth Summit),
defineste schimbarile climatice ca fiind un proces complex de modificare pe
termen lung a elementelor climatice (temperatură, precipitaţii,
creşterea frecvenţei şi intensităţii unor fenomene meteo extreme, etc.),
datorate in principal emisiilor de gaze cu efect de sera rezultate din activităţi
antropice, directe sau indirecte, care au determinat dezechilibre în atmosferă şi
au favorizat declanşarea efectului de seră. UNFCCC face o distincție între
schimbările climatice determinate de activitățile umane care au condus in timp
la modificarea compoziției atmosferice și variabilitatea climatică datorata
cauzelor natural.
Hazard Literatura de specialitate defineste hazardul ca fiind posibilitatea
apariției/producerii unui eveniment potential devastator, intr-o anumita
perioada, pe un anumit areal. Indiferent de domeniu, hazardul reprezenta o
amenintare si nu evenimentul in sine.
In orice ipostază, hazardul conţine un anumit grad de periculozitate implicând,
de cele mai multe ori, evenimente extreme. El mai poate include însă şi condiţii
latente, care pot reprezenta pericole viitoare. Hazardul natural se poate
manifesta sub forma unor evenimente singulare, combinate sau întrepătrunse
secvenţial în cauze şi efecte.
Orice hazard poate fi caracterizat printr-o anumită localizare geografică,
intensitate sau magnitudine, frecvenţă şi probabilitate de manifestare. El are un
trend dinamic (este legat de o magnitudine particulară şi o perioadă de revenire
specifică), aşa încât se cuantifică prin relaţia magnitudine-frecvenţă, pe baza
arhivelor istorice sau a modelărilor probabilistice. Orice sistem teritorial se
defineşte printr-o amprentă a hazardului conţinut.
In intelesul prezentei documentatii, hazardul capata valenta de risc numai din
perspectiva lezarii potentiale a lucrarilor prevazute a se realiza prin prezentul
proiect, pe teritoriul judetului Arges - sisteme de alimentare cu apa si canalizare,
expuse si vulnerabile la un anumit eveniment fizic cauzat de schimbarile
climatice.
Riscul natural Este o funcţie a probabilităţii apariției unei pagube şi a consecinţelor probabile,
ca urmare a unui anumit eveniment, fiind înţeles ca măsură a mărimii unei
“ameninţări” natural (Buwal, 1991). Riscul este în funcţie de hazard şi
vulnerabilitatea elementelor de risc, în condiţiile expunerii lor. Elementele de risc
in cazul de fata sunt sistemele de alimentare cu apa (zonele de captare, retelele
de distrubutie, etc.) si sistemele de colectare si evacuare a apelor uzate
(conducte de canalizare, SEAU etc.).
Expunere Expunerea este definită ca totalitatea elementelor (oameni, propietăți, sisteme
de infrastructură) prezente în regiunile în care acționează hazardul analizat care
pot suferi consecințe ale acestuia (pierderi).
Dezastrul Redă situaţia în care evenimentul de risc s-a produs şi efectele sale depăşesc
capacitatea de adaptare imediată din partea comunităţii umane (Fritz, 1961,
Barkun, 1974). Dezastrul este expresia gradului de vulnerabilitate al comunităţii
afectate de un hazard natural şi capacitatea insuficientă a măsurilor de adaptare
la risc (Westgate şi O’Keefe, 1976, IDNDR, 1992, Alexander, 1993, Tobin şi
Montz, 1997).
Vulnerabilitatea Vulnerabilitatea reprezintă măsura în care un sistem (natural sau antropic),
expus unui anumit tip de hazard, poate fi afectat. Vulnerabilitatea presupune
disfuncţionalităţi potenţiale interne, ca urmare a efortului de adaptare al
sistemului la transformări de mediu. Mai exact, vulnerabilitatea este definită ca
un ansamblu de caracteristici care predispun comunitățile umane și sistemele de
infrastructură la efectele dăunătoare ale hazardului analizat.

5
In cazul de fata, vulnerabilitatea poate fi definita astfel: conditii determinate de
efectele implicite ale schimbărilor climatice care cresc susceptibilitatea lucrarilor
proiectate de alimentare cu apa si canalizare, la impactul unui hazard.
Orice sistem, indiferent de mărime sau natură, conţine o anumită vulnerabilitate
potenţială. Vulnerabilitatea este în funcţie de capacitatea sistemului de a
reacţiona la modificarea condiţiilor de mediu extern şi intern, fiind condiţionată
de relaţia dintre sensibilitate şi adaptare, în condiţii de expunere. În lipsa
capacităţii de adaptare, vulnerabilitatea unui sistem depinde în totalitate de
sensibilitatea sa la schimbări de mediu.
Vulnerabilitatea poate fi cunatificata ca pondere a pierderilor probabile in cazul
producerii unui hazard si rezulta din relatia magnitudine/intensitate – pagube.
Sensibilitatea Reprezinta gradul in care transformari ale parametrilor externi induc schimbari
in atributele interne ale unui sistem fiind, in cazul de fata, expresia rezistentei
pe care lucrarile proiectate o opun schimbării.
Risc Riscul asociază probabilitatea de apariție a evenimentelor sautendințelor
periculoase (hazardul) cu impactul acestora. Exprimat matematic, riscul este o
funcție ce depinde atât de probabilitatea de apariție cât și de impactul hazardului
analizat. Impactul, la rândul lui, rezultă din expunere și vulnerabilitate.xpunerea
lucrarilor proiecate la pericolele date schimbărilor climatice si hazardelor
associate acestora.
În prezenta documentatie, termenul risc se referă în primul rând la riscul
hazardurilor legate de schimbari climatice.
Adaptare Procesul de ajustare a priectului prin prevederi de măsuri specifice de adaptare
la conditiile actuale si viitoare ale schimbrilor climatice si efectelor acestora.
Măsurile de adaptare prevazute incearca sa minimizeze sau sa evite posibille
prejudicii provocate de fenomenele externe.

6
1 INTRODUCERE

Schimbările climatice sunt atribuite în mod direct sau indirect unor activităţi antropice, care prin emisiile
generate pot altera compoziţia atmosferei la nivel global şi care se adaugă variabilităţii naturale a
climatului observat în cursul unor perioade comparabile respectiv cu apariția unor fenomene
meteorologice mai puternice (vânturi puternice, precipitații abundente/lipsa precipitațiilor, temperaturi
extreme, modificări ale nivelului de umiditate).

Cauza principală a acestor schimbări climatice a fost asociată cu creșterea emisiilor de gaze cu efect de
seră, respectiv:
 gaze cu efect direct de seră: CO2, CH4, N2O, hidrofluorocarburi (HFC-uri), perfluorocarburi (PFC-
uri), SF6 şi NF3;
 gaze cu efect indirect de seră: CO, NOx, Compuşi Organici Volatili Non-Metan (NMVOC) şi SO2.

La nivel european activitățile care au cea mai mare contribuție la creșterea concentrația emisiilor de
gaze cu efect de seră sunt cele din sectorul transporturilor, energetic și industrial.

Schimbările climatice au devenit o provocare globală care presupune o abordare responsabilă,


întreprinderea de acţiuni concrete la nivel internaţional, regional, naţional şi local. O abordare realistă a
acestui fenomen necesită cooperarea tuturor factorilor naționali și internaţionali în vederea identificării
căilor de acţiune optime, a instrumentelor necesare stopării creşterii temperaturii globale.

Convenţia-cadru a ONU privind schimbările climatice (UNFCCC), adoptată cu ocazia Summit-ului


desfăşurat la Rio de Janeiro, în 1992 (The Earth Summit) reprezintă un instrument fundamental pentru
gestionarea acestei problematici. Protocolul de la Kyoto la Convenţia-cadru a ONU privind schimbările
climatice constituie, totodată, un pas important în abordarea internaţională a fenomenului schimbărilor
climatice.

Contribuția României la emisiile globale este nesemnificativă, numai 0,3% din emisiile de gaze cu efect
de seră ale lumii și mai puțin de 3% din emisiile totale ale țărilor UE. Cu toate acestea România a fost
prima țară din Anexa 1 care a ratificat Protocolul de la Kyoto, KP și şi-a redus emisiile de GES cu
aproximativ 50% până la sfârşitul primei perioade de angajament sub KP, 2008-20121.

România, ca stat Membru al Uniunii Europene, s−a implicat în mod responsabil în procesul de reducere
a impactului asupra schimbărilor climatice. Astfel, în iulie 2013, România a adoptat prin HG nr.
529/2013 o primă versiune a Strategiei Națională în Schimbări Climatice (2013-2020) și a reprezentat
un punct de pornire în îndeplinirea obiectivelorde reducerea concentrației gazelor cu efect de seră și
adaptarea la schimbarea climatică.Ulterior, în anul 2016 au fost adoptate prin HG 739∕2016 o nouă
strategie, Strategia Națională privind Schimbările climatice și creșterea economică bazată pe emisii
reduse și un Plan național pentru implementarea Strategia Națională privind Schimbările climatice și
creșterea economică bazată pe emisii reduse. Conform celor stabilite la nivelul UE, fiecare Stat Membru

1
Strategia națională privind schimbările climatice și creșterea economică bazată pe emisii redusede carbon pentru
perioada 2016-2020

7
trebuie să aloce 20% din viitoarele fonduri structurale şi de investiţii ale UE (FESI 2014 – 2020)
proiectelor şi acţiunilor cu relevanţă climatică, fie că vorbim de sectorul industrial, apă, agricol,
infrastructură, urban, silvic sau transporturi.

Schimbarea climatică se referă la variațiile semnificative din punct de vedere statistic ale stării medii a
parametrilor climatici sau a variabilității lor observată în cursul timpului, fie datorită modificărilor care
apar în interiorul sistemului climatic sau al interacțiunilor dintre componentele sale, fie ca rezultat al
acțiunii factorilor externi naturali sau rezultați din activitățile umane.

Sistemul climatic are cinci componente principale: atmosfera, hidrosfera, criosfera, litosfera și biosfera,
care interacționează atât între ele, cât și cu factorii externi, iar procesele fundamentale care dirijează
sistemul climatic sunt încălzirea datorată radiației solare de undă scurtă și răcirea datorată pierderilor
în spațiu a radiației terestre și a radiației de undă lungă. Activitatea umană nu poate fi nici ea neglijată
fiind considerată factor extern care influențează sistemul climatic. Principala sursă de energie care
controlează clima terestră este radiația solară.

Efectul de seră este o proprietate naturală a atmosferei terestre care păstrează suprafața Pământului
mai caldă decât ar fi aceasta în absența sa. Efectul de seră natural este amplificat de efectul de seră
datorat creșterii concentrației gazelor cu efect de seră (GES) ca rezultat, în principal, al activităților
umane. Dintre aceste gaze, cele mai importante sunt dioxidul de carbon, metanul, oxidul de azot și
clorofluorcarburile. Prin acest proces se produce o încălzire suplimentară a suprafeței terestre și a
troposferei inferioare. Schimbările care se produc în concentrația de gaze cu efect de seră (GES) și
aerosoli, în radiația solară sau în proprietățile suprafeței active, pot altera bilanțul energetic al sistemului
climatic.

Ritmul evolutiei schimbarilor climatice este foarte rapid și, pe lângă eforturile de diminuare ale emisiilor
gazelor cu efect de seră care încearcă să îl țină sub control, sunt necesare și eforturi de adaptare la
schimbările deja produse și cele anticipabile pentru deceniile viitoare.

Conform Raportului de evaluare cu numarul 52. elaborat de IPCC3 pentru anul 2014, evoluţia rapidă a
schimbarilor climatice din ultimele decenii a cauzat un impact major asupra sistemelor naturale şi
construite din întreaga lume. Distribuţia impactului cauzat de schimbarile climatice evidenţiază riscuri
diferite, determinate de vulnerabilitate şi expunere, de factorii non-climatici (caracteristicile geologice
ale regiunilor, distribuţia neuniformă a căldurii solare, interacţiunile dintre atmosferă, oceane şi
suprafaţa uscatului) şi diferentele economico-sociale. Unele regiuni se încălzesc mai mult decât altele,
iar unele au parte de mai multe precipitaţii, în timp ce altele sunt expuse unor secete mai frecvente.

Din cauza acestor variaţii regionale, este necesar să se implementeze o abordare orientată a impactului
climei asupra lucrarilor proiectate, pentru a evalua expunerea şi vulnerabilitatea şi a stabili măsurile
corecte de adaptare şi atenuare.

2
https://www.ipcc.ch/report/ar5/
3
Intergovernamental panel on Climat Change

8
În ultimii ani, Uniunea Europeană a dezvoltat mecanisme de prevenire şi combatere a dezastrelor
naturale și a celor antroipice, evaluând astfel riscurile asociate acestora și urmărind reducerea, pe cât
posibil, a impactului negativ produs asupra societăţii. Acțiunile de prevenire trebuie să fie corelate cu
acțiunile de pregătire și răspuns la dezastre, prin încurajarea unui schimb de informații între nivelurile
administrative din interiorul unui stat, dar și între statele membre, pentru a folosi eficient resursele și a
evita dublarea eforturilor.

Fenomenele extreme legate de variabilitatea și schimbarea climatică stau la originea unor tipuri de
dezastre naturale, cum sunt inundaţiile, alunecările de teren, seceta, uragane violente, cutremure
puternice etc.

2 INFORMAŢII GENERALE DESPRE PROIECT

Prezentul studiu evaluează schimbările climatice și a altor riscuri legate de dezastrele naturale prin
implementarea proiectului „Construire fabrică de producţie a etanolului din celuloză”.

2.1 INFORMAȚII DESPRE TITULARUL PROIECTULUI

Titularul și beneficiarul proiectului: S.C. CLARIANT PRODUCTS RO S.R.L.

 Adresa: Str. Londra, nr. 34, Corp A, Camera nr. 6, Etaj 1, Sector 1, Bucureşti
 Nr. Registrul Comerţului: J40/10205/29.07.2016
 CUI: 36371573
 Profil de activitate: Fabricarea amidonului şi a produselor din amidon
 Telefon/Fax: +40 251 339 805
 Persoane de contact: Paul POPESCU
 Telefon: +49 1728 965 304

2.2 INFORMAȚII DESPRE AUTORUL ATESTAT AL STUDIULUI

Denumirea autorului atestat: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L.

 Adresa: Str. Turturelelor nr. 11A, etaj 8, Sector 3, București, România


 Telefon: +40 212 320 182; Fax: +40 212 321 889

S.C. RAMBOLL SEE S.R.L. este înscris în Registrul Naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia
mediului la poziţia 265 pentru RM, RIM, RA şi EA; certificatul este prezentat în copie la documentație.

2.3 DENUMIREA PROIECTULUI

″Construire fabrică de producţie a etanolului din celuloză "

2.4 DESCRIEREA PROIECTULUI

9
Proiectul prevede construcţia unei fabrici de producere a bioetanolului, care se va utila cu clădiri şi
echipamente specifice, necesare pentru desfăşurarea activităţilor.

Investiţia va fi realizată în comuna Podari, sat Podari, str. Principală nr. 1 şi str. Dunării nr. 31C, judeţul
Dolj. În prezent, terenul pe care urmează să se construiască investiţia este proprietate privată şi are
destinaţia actuală de zonă unităţi industriale, depozitare / agricole.

Pentru realizarea proiectului au fost obţinute următoarele Certficate de Urbanism eliberate de Primaria
Comunei Podari, anexate în copie la prezenta documenaţie:

 Certificat de Urbanism nr. 219 din 11.12.2017, „Construire Fabrică de producție a etanolului
din celuloză - Anexă administrativă, amenajare drumuri, parcaje, spaţii verzi, drum acces,
împrejmuire şi organizare de şantier”
 Certificat de Urbanism nr. 220 din 11.12.2017-“Construire fabrică de producție a etanolului din
celuloză - platforme li instalații tehnologice, unități de producție, platformă depozitare paie,
estacade pentru instalații, anexe administrative, anexe tehnice, casa poartă, amenajare druluri,
platforme, parcaje, spații verzi, drum acces, împrejmuire și organizare de șantier”
 Certificat de Urbanism nr. 133/06.06.2018 - “Reparatii si reabilitare drum acces parcelele 60.1
si 60.2”
 Certificat de Urbanism nr. 134/06.06.2018 - “Reparatii si repunere in functiune a liniei CF
industriale LF2 Zaharul. Construire rampa tehnologica industriala pentru incarcare vagoane cu
sisteme de detectie si stingere incendii”
 Certificat de Urbanism nr. 202 /10.08.2018- “Executie puturi de apa, gospodarie si sistem de
alimentare cu apa”.

Activităţile care se vor se vor desfăşura în cadrul proiectului sunt următoarele:


 descărcarea baloților de paie din camioane;
 stivuirea baloţilor de paie în hala de depozitare;
 măcinarea paielor;
 alimentarea continuă pe banda transportoare către unitatea de proces;
 pre-tratament termic paie;
 sfărâmarea suplimentară a paielor care sunt aprovizionate din depozitul de paie;
 hidroliză enzimatică;
 filtrare lignină / zonă tampon hidrolizat;
 producția de enzime;
 concentrarea hidrolizatului;
 producția de drojdie;
 fermentarea bioetanolului;
 purificarea bioetanolului / deshidratarea bioetanolului;
 stocare bioetanol;
 epurare ape tehnologice.

Instalaţiile aferente fabricii vor fi reprezentate de:


 alimentare cu apă;

10
 canalizare;
 alimentare cu energie electrică;
 alimentare cu abur;
 sisteme de încălzire, ventilaţie şi condiţionare.

Lista obiectelor prevăzute pe amplasament este prezentată în tabelul de mai jos.

Tabelul nr. 1 – Lista obiectelor prevăzute pe amplasament


Cod obiect Denumire obiect
A010 Platformă depozitare paie
A011 Secţie măcinare paie
A011 Secţie măcinare paie
A100.4 Anexă tehnică Trafo / MCC
A507 Anexă tehnică - administrativă
A800 Platformă rezervoare
A030 Platformă rezervoare hidroliză
A031.2 Platformă rezervoare lignină
A060.1 Platformă rezervoare fermentaţie
A020 Secţie pretratament termic
A031.1 Secţie filtrare lignină
A040-045 Secţie producţie enzime
A040 Secţie producţie enzime
A045 Concentrare hidrolizat
A060.2 Unitate tehnologică CIP (Cleaning-in-Place) şi apă proces
A070 Platformă purificare etanol
A080.1 Depozit rezervoare bioetanol
A080.2 Rampă CF expediţie bioetanol
A080.3 Rampă expediţie bioetanol
A093 Platformă acoperită reactivi
A700 Anexă tehnică
A094 Secţie instalaţii - aer comprimat
A098 Secţie instalaţii - refrigerare
A100.3 Anexa tehnică Trafo
A100.2 Anexa tehnică Trafo
A100.5 Anexa tehnică Trafo
A300 Secţie evaporare Borhot
A310.1 Rezervoare depozitare Borhot
A310.2 Rezervor tampon depozitare Borhot
A310.3 Rampă expediţie Borhot
A501 Anexă administrativă / tehnică / socială
A502-A503 Atelier şi depozit piese
A502 Depozit piese
A503 Atelier / Workshop
Show -
Anexa administrativă
case
A505 Casă poartă
A506 Casă poartă
A508 Casă pompe
A509 Platformă Diesel
A510 Apă proces
A511 Bazin ape uzate
A512 Rezervor apă SPK
A513 Rezervor apă hidranţi
A514 Bazin ape ploaie
A515 Staţie tratare ape
A516 Cântar camioane
A517 Depozit chimicale
A518 Staţie instalaţii de stingere cu spumă

11
Cod obiect Denumire obiect
A519.1 /.2
Container prefabricat
/.3
A600 Estacade
A601 Conveior paie
A602 Conveior lignină

Drumuri şi împrejmuire: Accesul în incintă se va realiza pe latura sudică prin intermediul zonei de
“pre-industrial” unde sunt prevăzute parcări pentru tiruri şi autovehicule, precum şi controlul acesului
în Casa poartă (A505). Ieşirea este poziţionată pe latura nordică şi este supravegheată în Casa poartă
(A506).

Împrejmuirea va fi realizată din materiale diferite cu scopul de a asigura izolarea, securitatea şi de a


împiedica vizibilitatatea obiectivelor şi activităţilor din incintă pentru a spori aspectul proprietăţii.

Gardul va fi de mai multe tipuri: cu panouri de sârmă zincată şi panouri din tablă trapezoidală prevopsită
pe structură metalică cu fundaţii izolate; cu panouri prefabricate, cu înălţime de 2 m partea din beton
şi 0,5 m sârmă ghimpată. La partea superioară a gardului se prevede un sistem de susţinere pentru 3-
4 fire de sârmă ghimpată. Elementele de susţinere vor fi protejate anticoroziv. Se va prevedea o fundaţie
continuă din beton (soclu) pe care se vor rezema panourile prefabricate. Fundaţia va urma profilul
amenajat al terenului, astfel încât cota superioara a soclului sa fie la minim 5 cm faţă de cota terenului
sistematizat.

Pentru platforma de depozitare a baloţilor de paie vor fi prevăzute plase de protecţie contra vântului.

Clădirea administrativă va avea parcaj separat în afara împrejmuirii incintei industriale.

Lățimea drumului cu trafic intens de tiruri este de 8 m. Sunt prevăzute platforme şi zone de staţionare,
cântar pentru caioane şi rampe de încărcare. Drumurile de intervenţie şi siguranţă sunt cu un singur
sens şi o dimensiune de 4 m. Drumul din macadam este destinat pentru intervenţii ocazionale şi în caz
de urgenţă şi are o dimensiune de 6 m.

12
2.4.1.1 Caracteristici privind construcțiile

Ansamblul de construcţii propuse este compus din următoarele:

Tabel 2 – Caracteristici privind construcţiile propuse


Suprafaţ Suprafaţ H
Nr. etaje / Volum
ă ă max Tip
Nr. Destinaţie Nr. niveluri constr
construit desfăşur im construcţie
tehnologice . (m3)
ă (m2) ată (m2) (m)
Platformă
Platformă
A010 depozitare 13000 - - - -
depozitare
paie
Secţie
A011 2628 Clădire închisă
măcinare paie
A01 Secţie
2628 - Parter 13,5 35478
1 măcinare
A10
Anexa tehnică
0.4 Anexă tehnică
Trafo / MCC / 165 252 P+1 8,75 1095
A50 interioară
administrative
7
Platformă şi
Platformă
A800 6000 - Parter - - instalaţii în aer
rezervoare
liber
Platformă Platformă şi
A03
rezervoare 1694 - Parter - - instalaţii în aer
0
hidroliză liber
Platformă Platformă şi
A03
rezervoare 415 - Parter - - instalaţii în aer
1.2
lignin liber
Platformă Platformă şi
A06
rezervoare 3057 - Parter - - instalaţii în aer
0.1
fermentaţie liber
Secţie Parter + 5 Instalaţie
A020 pretratament 375 - niveluri 38 - deschisă,
termic tehnologice acoperită
Parter + 1
A031. Secţie filtrare
1625 - nivel 14,5 23562 Clădire închisă
1 lignină
tehnologic
Instalaţie
Parter + 4
A40- Secţie închisă şi
718 - niveluri 33 19668
45 producţie parţial
tehnologice
deschisă
Secţie Parter + 4
Instalaţie
A40 producţie 596 - niveluri 33 19668
închisă
enzime tehnologice
Parter + 4
Concentrare Instalaţie
A45 122 - niveluri 24 -
hidrolizat deschisă
tehnologice
Unitate
Parter + 3
A060. tehnologica Instalaţie
570 - niveluri 25,6 14592
2 CIP şi apă închisă
tehnologice
proces
Platformă Parter + 3
Instalaţie
A070 purificare 330 - niveluri 26 -
deschisă
etanol tehnologice
Platformă
Depozit
A080. depozitare şi
rezervoare 1010 - Parter 26 -
1 instalaţii în aer
bioetanol
liber
Rampă CF
A080. Platformă şi
expediţie 140 - Parter 8 -
2 copertină
bioetanol

Construire Fabrică de producție a etanolului din celuloză

Pag. 13
Suprafaţ Suprafaţ H
Nr. etaje / Volum
ă ă max Tip
Nr. Destinaţie Nr. niveluri constr
construit desfăşur im construcţie
tehnologice . (m3)
ă (m2) ată (m2) (m)
Rampă
A080. Platformă şi
expediţie 140 - Parter 8 -
3 copertină
bioetanol
Platformă Platformă
A093 acoperită 320 - Parter 13,8 - depozitare şi
reactivi copertină
Secţie
instalaţii răcire 12,0 Instalaţie
A095 850 - Parter -
apă prin 0 deschisă
turnuri
Parter + 1 12,2 Clădire închisă
A700 Anexa tehnică 725 950 6256
etaj 5 utilităţi
Secţie
A09
instalaţii - aer
4
comprimat
Secţie
A09
instalaţii -
8
refrigerare
A10 Anexa tehnică
0.3 Trafo / MCC
A100. Anexa tehnică 10,2 Clădire închisă
67.5 135 P+1 1840
2 Trafo / MCC 5 utilităţi
A100. Anexa tehnică 10,2 Clădire închisă
132 264 P+1 1840
5 Trafo / MCC 5 utilităţi
Secţie Parter + 3
Instalaţie
A300 evaporare 330 - niveluri 26 -
deschisă
Borhot tehnologice
Rezervoare
A310. Rezervoare
depozitare 415 - - - -
1 depozitare
Borhot
Rezervor
A310. tampon Rezervoare
150 - - - -
2 depozitare depozitare
Borhot
Rampa
A310. Platformă şi
expeditie 140 - - 8 -
3 copertină
Borhot
Anexă
administrativă
A501 452 1184 Parter + 2 E 12 4265 Clădire închisă
/ tehnică /
socială
A502- Atelier şi 12,2
685 1148 Parter + 1 E 6924 Clădire închisă
A503 depozit piese 5
A50
Depozit piese
2
A50
Atelier
3
Sho
Anexă
w-
administrativă
case
A505 Casă poartă 135 - Parter 4,15 423 Clădire închisă
A506 Casă poartă 166 - Parter 4,15 676 Clădire închisă
Gospodărie de
Clădire închisă
A508 apă de 150 - Parter 4,35 653
utilităţi
incendiu
Platformă Platformă
A509 150 - - - -
Diesel depozitare
A510 Apă proces 415 - - - - Rezervoare
Bazin ape
A511 - - - - - Bazin ape
uzate

14
Suprafaţ Suprafaţ H
Nr. etaje / Volum
ă ă max Tip
Nr. Destinaţie Nr. niveluri constr
construit desfăşur im construcţie
tehnologice . (m3)
ă (m2) ată (m2) (m)
Rezervor apă
A512 - - - - - Rezervoare
SPK
Rezervor apa
A513 - - - - - Rezervoare
hidranţi
Bazin ape
A514 - - - - - Bazin ape
ploaie
Staţie tratare
A515 - - - - - Bazin ape
ape
Cântar
A516 - - - - - Platformă
camioane
Depozit Clădire închisă
A517 220 - Parter 10 2200
chimicale - depozitare
Staţie instalaţii
Clădire închisă
A518 de stingere cu 66.5 - Parter 4,5 300
utilităţi
spumă
A519. Container Construcţie
1 / .2 prefabricat 102.5 - Parter 4,15 425 prefabricată
/ .3 sanitar închisă
A600 Estacade - - - - - -
A601 Conveior paie - - - - - -
Conveior
A602 - - - - - -
lignină

15
A010 – Platformă depozitare paie
 Suprafaţă de depozitare: 13000 m2;
 Mod de depozitare: şire cu lungime L = 42 m, l = 15 m, H = 7,50 m cu distanţă între şire de 3
m;
 Dimensiune baloţi:
o L = 2400 mm, l = 1200 mm, H = 900 mm. Greutate 500 kg/balot;
o L = 2400 mm, l = 1200 mm, H = 1200 mm. Greutate 750 kg/balot.

Platforma de depozitare paie are asigurat drum de intervenţie perimetral şi plase de protecţie contra
vântului pe limita de proprietate. Baloţii de paie sunt manipulaţi cu ajutorul motostivuitoarelor şi
introduse în Cladirea A011 – Secţie de măcinare paie prin intermediul unei benzi transportare automate.

A011 - Secţie măcinare paie


 Clădire închisă – Parter;
 Suprafaţă construită = 2628 m2;
 Suprafaţă desfăşurată = 2715 m2;
 H max = 13,65 m, H sub grindă = 11 m;
 Anexă tehnică interioară P+1 AC = 180 m2; Ad = 270 m2.

Construcţia adăposteşte secţia de tocare a paielor. Acestea sunt introduse de pe platforma de depozitare
baloţi cu ajutorul unei benzi transportoare. Dupa tocare, sunt distibuite cu ajutorul Conveiorului de paie
A601, către secţia A020 - Secţie pretratament termic. Clădirea dispune de o anexă tehnică interioara cu
regim P+1.

Soluţii constructive şi finisaje

În plan construcţia are formă rectangulară cu dimensiuni maxime de 64 m x 42 m, cu două deschideri


de 20 m şi 7 travei de 9 m.

Structura clădirii este realizata din stâlpi, ferme şi pane metalice protejate la foc conform gradului de
rezistenţă la foc.

Închiderile laterale sunt realizate din panouri tristrat cu vată minerală – 100 mm, montate orizontal pe
profile metalice de închidere. Pe contur este prevăzut un soclu din betonat armat finisat în culoare gri,
cu termoizolaţie şi hidroizolaţie având o înălţime peste cota 0.00 de H = 0,30 m. Pentru zona socială la
interior panourile se vor placa cu placi de gipscarton.

16
Tâmplăria exterioară pentru ferestre este realizată din tamplarie de aluminiu cu geam termopan. Uşile
de evacuare pietonale vor fi metalice, prevăzute cu bară de actionare antipanică şi deschidere spre
exterior.

Uşile secţionale vor avea dimensiunea de 4,50 x 5,00 m şi sistem de deschidere pe verticală. Uşile sunt
alcătuite din panouri tristrat orizontale din plăci metalice şi spumă poliuretanică cu o grosime de minim
40 mm. Uşile vor fi complet echipate cu motor electric cu buton de comanda în 3 trepte (up –stop-
down) şi cu protecţie a uşilor de tip stâlpi de marcare sau ghiduri de intrare.

Tâmplăria interioară:
 Uşi pline din panouri celulare - lemn sau HDF (Hight Density Fiberboard - Plăci din fibre de
densitate mare);
 Uşi metalice pietonale pivotante rezistente la foc EI 45/90 C pentru încăperile prevăzute în
scenariul de Securitate la incendiu;
 La grupurile sanitare se vor monta grile de transfer în partea inferioară a uşilor;

Învelitoarea este realizată din panouri tristrat cu vată minerală de 120 mm. Acesta va avea panta
minimă de 10%. Scurgerile se realizează prin colectarea apelor pluviale prin intermediul jgheaburilor şi
burlanelor. Pe acoperiş se va monta un sistem certificat de protecţie împotriva căderii pentru lucru la
înălţime de tip “linia vieţii”. Accesul pentru mentenanţă se face prin intermediul unei scări metalice
drepte de intervenţie cu coş de protecţie.

Trape de fum şi ventilare sunt montate în acoperişul halei şi vor avea acţionare automată şi manuală.
Suprafaţa liberă necesară pentru desfumare va fi stabilită prin scenariul de siguranţă la incendiu.

Pereţi interiori de compartimentare şi finisaje. Anexa tehnică-socială va avea pereţi interiori din zidărie
de caramidă de 25 cm şi pereţi din gipscarton dublu sau triplu placaţi cu rezistenţă la foc şi umiditate în
funcţie de destinaţia încăperii. Finisarea acestora se va face cu vopsea lavabilă aplicată în două straturi
şi plăci ceramice până la 2,00 m în grupurile sanitare. În zona de măcinare a paielor vor fi montate
panouri acustice în jurul echipamentelor ce produc un nivel de zgomot foarte mare.

Pardoseala este realizată din placă de beton armatat elicopterizată – de tip pardoseli industriale. Placa
de beton va fi turnată peste folie de polietilenă şi va fi termoizolată pe conturul exterior cu plăci de
polistiren extrudat de 5 cm pe o lăţime de 2,00 m. Vor fi prevăzute rosturi de dilatare. În anexa tehnică,
încăperile administrative vor avea pardoseli din plăci ceramice antiderapante şi covor PVC în funcţie de
destinaţie. Toate spaţiile în care sunt puncte de apă vor fi prevăzute cu sifoane de pardoseală. Pentru
camera E02 – distributie şi control este necesară instalarea unei pardoseli suspendate având o înălţime
liberă de minim 80-100 cm.

A020 - Secţie pretratament termic şi hidroliză


 Instalaţie deschisă acoperită protejată la ultimul nivel cu panouri din tablă cutată - P+5 niveluri
tehnologice;
 Suprafaţa construită = 375 m2;
 H max = 38 m;

17
 Această construcţie nu are locuri permanente de lucru. Accesul operatorilor se face în cazurile
de inspecţie şi mentenanţă.

Soluţii constructive şi finisaje

În construcţia A020 - Secţie pretratament termic se face recepţia paielor tăiate ş extragerea celulozei
pentru etapa de hidroliză şi este legată de Cladirea A011 – Secţie măcinare paie prin intermediul unui
conveior închis. În plan Secţia A020 are formă rectangulară cu dimensiuni maxime de 13,30 m x 28,00
m, cu tramă regulată de 6 x 6 m.

Structura clădirii este realizată din stâlpi, grinzi şi pane metalice neprotejate la foc.

Accesul la nivelurile tehnologice se face printr-o scară metalică independentă, amplasată pe latura lungă
a construcţiei şi prin intermediul unui elevator cu capacitate de 1600 kg / 21 persoane. Vor fi prevăzute
balustrade metalice de protecţie cu înălţime de 1,10 m.

Închiderile laterale sunt amplasate la ultimul nivel tehnologic (nivelul 5, cota +30 m) cu rol de protecţie
contra vântului şi sunt realizate din panouri din tablă cutată montate pe profile metalice de închidere.
Pe contur este prevăzut un soclu din beton armat finisat în culoare gri, prevăzut cu hidroizolaţie având
o înălţime peste cota 0.00 de H = 0,30 m.

Uşile de evacuare pietonale de la ultimul nivel vor fi metalice cu deschidere în sensul de evacuare.

Învelitoarea pentru secţia A020 este realizată din panouri din tabla cutată. Acesta va avea panta minimă
de 10%. Scurgerile se realizează prin colectarea apelor pluviale prin intermediul jgheaburilor şi
burlanelor. Luminatoarele sunt realizate din plăci de policarbonat pentru acoperiş.

Pardoseala la cota 0.00 este realizată din placă de beton armată cu sistem de vopsea epoxidică de tip
WHG. Pentru nivelurile tehnologice au fost prevazute pardoseli din grătar metalic.

În exteriorul construcţiei este amenajată o platformă acoperită pentru depozitarea containerelor cu


resturile provenite din procesul tehnologic. Aceasta va avea o suprafaţă de 112 m2 şi va fi acoperită cu
o copertină realizată din tablă cutată montată pe structură metalică.

A060.2 - Unitate tehnologică CIP şi apă proces


 Instalaţie închisă - Parter + 3 niveluri tehnologice;
 Suprafaţă construită = 570 m2;
 H max = 25,60 m;
 Această construcţie nu are locuri permanente de lucru. Accesul operatorilor se face în cazurile
de inspecţie şi mentenanţă.

Soluţii constructive şi finisaje

Secţia are formă rectangulară cu dimensiuni maxime de 13,30 m x 43,00 m, cu tramă regulată de 6 x
6 m.

18
Structura clădirii este realizată din stâlpi, ferme şi pane metalice neprotejate la foc.

Închiderile laterale sunt realizate din panouri tristrat cu vată minerală – 100 mm, montate orizontal pe
profile metalice de închidere. Pe contur este prevăzut un soclu din beton armat pentru prevenirea
scurgerilor accidentale, având o înălţime peste cota 0,00 de H = 0,80 m.

Tâmplăria exterioară pentru ferestre este realizată din tâmplărie de aluminiu cu geam termopan. Uşile
de evacuare pietonale vor fi metalice, prevăzute cu bară de acţionare antipanică şi deschidere spre
exterior.

Usa secţională va avea dimensiunea de 3,00 x 3,00 m şi sistem de deschidere pe orizontală. Uşile sunt
alcătuite din panouri tristrat orizontale din plăci metalice şi spumă poliuretanică cu o grosime de minim
40 mm. Uşile vor fi complet echipate cu motor electric cu buton de comandă în 3 trepte (up–stop-down)
şi cu protecţie a uşilor de tip stâlpi de marcare sau ghiduri de intrare şi barieră de protecţie mobilă în
caz de deversări.

Învelitoarea este realizată din panouri tristrat cu vată minerala - respectiv 120 mm. Acesta va avea
panta minimă de 10%. Scurgerile se realizează prin colectarea apelor pluviale prin intermediul
jgheaburilor şi burlanelor. Pe acoperis se va monta un sistem certificat de protecţie împotriva căderii
pentru lucru la înălţime de tip “linia vieţii”. Accesul pentru mentenanţă se face prin intermediul unei
scări metalice drepte de intervenţie cu coş de protecţie.

Trape de ventilare sunt montate în acoperişul halei şi vor avea acţionare automată şi manuală.

Pardoseala este realizată din placă de beton finisată cu cu sistem de vopsea epoxidică de tip WHG.
Pentru nivelurile tehnologice au fost prevăzute pardoseli din grătar metalic. Accesul la nivelurile
tehnologice se face printr-o scară metalică interioară amplasată central. Vor fi prevăzute balustrade
metalice de protecţie cu înălţime de 1,10 m.

A800 – Platforma rezervoare


 Platformă rezervoare şi instalaţii deschise;
 Suprafaţă construită = 6000 m2;
 Această construcţie nu are locuri permanente de lucru. Accesul operatorilor se face în cazurile
de inspecţie şi mentenanţă.

Platforma de rezervoare este amplasată într-un bazin de retenţie din beton armat pentru prevenirea
scurgerilor accidentale. Cuva de retenţie este capabilă să preia cantitatea celui mai mare rezervor.
Înălţimea peretelui bazinului va avea 80 cm. Pe laturile scurte este prevazut un drum de acces auto
pentru intervenţii. Platforma este împărţită în 3 secţii:
 A030 – Rezervoare hidroliză;
 A31.2 Rezervoare soluţie lignină;
 A060.1 – Rezervoare fermentaţie;

19
Tabelul nr. 3 – Secţii în cadrul platformă rezervoare
Suprafaţă Nr. Diametru H. max
Nr. Secţii
(m2) rezervoare (m) (m)
Platformă rezervoare
A030 1694 6 rezervoare 13,00 27,00
hidroliză
2 rezervoare 4,50 11,00
A031.2 Platformă rezervoare lignină 415
2 rezervoare 4,20 11,00
Platformă rezervoare 7 rezervoare 13,80 19,00
A060.1 3057
fermentaţie 2 rezervoare 5,00 18,50

Rezervoarele au acees la partea superioară prin intermediul unor pasarele tehnologice cu scări de acces
la ambele capete şi balustradă metalică pe contur, cu înălţime de 1,10 m.

A31 - Secţie filtrare lignină


 Construcţie închisă - Parter + 1 nivel tehnologic;
 Suprafaţă construită = 1625 m2;
 H max = 14,50 m;

Soluţii constructive şi finisaje

În plan construcţia are formp rectangulară cu dimensiuni maxime de 42,80 m x 37,20 m, cu două
deschideri de 18 m şi 7 travei de 6 m.

Structura clădirii este realizată din stâlpi, ferme şi pane metalice neprotejate la foc.

Închiderile laterale sunt realizate din panouri tristrat cu vată minerală – 100 mm, montate orizontal pe
profile metalice de închidere. Pe contur este prevăzut un soclu din beton armat finisat în culoare gri,
prevăzut cu termoizolaţie şi hidroizolaţie având o înălţime peste cota 0.00 de H = 0,30 m.

Tâmplăria exterioară pentru ferestre este realizată din tâmplărie de aluminiu cu geam termopan. Uşile
de evacuare pietonale vor fi metalice, prevăzute cu bară de acţionare antipanică şi deschidere spre
exterior.

Uşile industriale sunt de tip rulou cu dimensiunea de 6,00 x 3.00 m şi vor fi montate în dreptul fiecărui
echipament pentru presare.

Învelitoarea este realizată din panouri tristrat cu vată minerală - respectiv 120 mm. Aceasta va avea
panta minimă de 10%. Scurgerile se realizează prin colectarea apelor pluviale prin intermediul
jgheaburilor şi burlanelor. Pe acoperiş se va monta un sistem certificat de protecţie împotriva căderii
pentru lucru la înălţime de tip “linia vieţii”. Accesul pentru mentenanţă se face prin intermediul unei
scări metalice drepte de intervenţie cu coş de protecţie.

Trape de fum şi ventilare sunt montate în acoperisul halei şi vor avea acţionare automată şi manuală.
Suprafaţa liberă necesară pentru desfumare va fi stabilită prin scenariul de siguranţă la incendiu.

20
Pereţi interiori de compartimentare şi finisaje. Anexa tehnică are pereţi de compartimentare din panouri
tristrat cu vată minerală – 100 mm rezistente la foc, montate orizontal pe profile metalice de închidere
şi pereţi din gipscarton dublu sau triplu placaţi, cu rezistenţă la foc şi umiditate în funcţie de destinaţia
încăperii. Finisarea acestora se va face cu vopsea lavabilă aplicată în două straturi şi plăci ceramice până
la 2,00 m în grupurile sanitare.

Pardoseala la cota 0,00 este realizată din placă de beton finisată cu sistem de vopsea epoxidică de tip
WHG. Placa de beton va fi turnată peste folie de polietilenă şi va fi termoizolată pe conturul exterior cu
plăci de polistiren extrudat de 5 cm pe o lăţime de 2,00 m. Vor fi prevăzute rosturi de dilatare. Pardoseala
nivelului tehnologic este realizată din grătar metalic. Accesul la nivelul tehnologic se face prin intermediul
unei scari metalice independente amplasată pe latura scurtă a construcţiei. Pe contur sunt prevăzute
balustrade metalice de protecţie cu înălţime de 1,10 m. În birou şi grupurile sanitare pardoseala este
finisată cu plăci ceramice.

A040-A045 - Secţie producţie enzime


 Instalaţie închisă şi parţial deschisă - Parter + 4 niveluri tehnologice;
 Suprafaţă construită = 718 m2;
 H max = 33 m.

Soluţii constructive şi finisaje

În plan construcţia are formă rectangulară cu dimensiuni maxime de 37 m x 19,40 m, cu trama regulată
de 6 x 6 m.

Structura clădirii este realizată din stalpi, ferme şi pane metalice neprotejate la foc.

Închiderile laterale sunt realizate din panouri tristrat cu vată minerala – 100 mm, montate orizontal pe
profile metalice de închidere. Pe contur este prevăzut un soclu din beton armat pentru prevenirea
scurgerilor accidentale, având o înălţime peste cota 0,00 de H = 0,80 m.

Tâmplăria exterioară pentru ferestre este realizată din tâmplărie de aluminiu cu geam termopan. Uşile
de evacuare pietonale vor fi metalice, prevăzute cu bară de acţionare antipanică şi deschidere spre
exterior.

Uşile secţionale vor avea dimensiunea de 3,00 x 3.00 m şi sistem de deschidere pe orizontală. Uşile
sunt alcătuite din panouri tristrat orizontale din plăci metalice şi spumă poliuretanică cu o grosime de
minim 40 mm. Uşile vor fi complet echipate cu motor electric cu buton de comandă în 3 trepte (up–
stop-down) şi cu protecţie a uşilor de tip stâlpi de marcare sau ghiduri de intrare şi barieră de protecţie
mobilă în caz de deversări.

Învelitoarea este realizată din panouri tristrat cu vată minerală - respectiv 120 mm. Aceasta va avea
panta minimă de 10%. Scurgerile se realizează prin colectarea apelor pluviale prin intermediul
jgheaburilor şi burlanelor. Pe acoperiş se va monta un sistem certificat de protecţie împotriva căderii
pentru lucru la înălţime de tip “linia vieţii”. Accesul pentru mentenanţă se face prin intermediul unei
scări metalice drepte de intervenţie cu coş de protecţie.

21
Trape de ventilare sunt montate în acoperişul halei şi vor avea acţionare automată şi manuală.

Pardoseala este realizată din placă de beton finisată cu sistem de vopsea epoxidică de tip WHG. Pentru
nivelurile tehnologice au fost prevăzute pardoseli din grătar metalic. Accesul la nivelurile tehnologice se
face prin intermediul a două scări metalice independente. Scara poziţionată pe latura lungă este cuplată
cu un elevator cu capacitate de 2500 kg / 33 persoane. Vor fi prevăzute balustrade metalice de protecţie
cu înălţime de 1,10 m.

A070 - Secţie distilare şi deshidratare


 Instalaţie deschisă - P+3 niveluri tehnologice;
 Suprafaţă construită = 330 m2;
 H max = 25 m;
 Această cladire nu are locuri permanente de lucru. Accesul operatorilor se face în cazurile de
inspecţie şi mentenanţă

Secţia are formă rectangulară cu dimensiuni maxime de 13,40 m x 25,00 m, cu tramă regulată de 6 x
6 m. Accesul la nivelurile tehnologice se face printr-o scară metalică amplasată pe latura scurtă a
construcţiei. Opus scării metalice în două rampe a fost prevazută o scara de salvare în caz de incendiu.
Vor fi prevăzute balustrade metalice de protecţie cu înălţime de 1,10 m.

Structura clădirii este realizată din stâlpi şi grinzi metalice. Stâlpii metalici sunt protejaţi la foc cu
produse de torcretare 2h conform scenariului de securitate la incendiu.

Pe contur este prevăzut un soclu din beton armat având o înălţime peste cota 0,00 de H = 0,20 m.

Pardoseala la cota 0,00 este realizată din placă de beton armat cu sistem de vopsea epoxidică de tip
WHG şi antiscânteie. Pentru nivelurile tehnologice au fost prevăzute pardoseli din grătar metalic.

A080 - Depozit rezervoare bioetanol


 Platformă tehnologică;
 Suprafaţă construită = 1010 m2;
 H max rezervor = 24 m.

Depozitul de etanol este o platformă tehnologică prevazută cu bazin colector cu înălţimea parapetului
de beton de 2,30 m.

Cuva de retenţie este capabilă să preia cantitatea celui mai mare rezervor. Betonul cuvei este finisat cu
sistem de vopsea epoxidică şi antiscânteie.

Rezervoarele prezente sunt următoarele:


Tabel nr. 4 – Rezervoare prezente în cadrul depozitului rezervoare bioetanol (A080)
Nr. Denumire Diametru (mm) Înălţime (mm) Volum (m3)
B08001 Bioetanol rezevor 1 11000 22500 2138
B08008 Bioetanol rezevor 2 11000 22500 2138
Bioetanol de zi rezervor 1
B08002 4500 13000 207
(control calitate)

22
Bioetanol de zi rezervor 2
B08003 4500 13000 207
(control calitate)
B08004 Ulei de fuzel rezervor 3000 7500 53
Alcool (fracţii/capete
B08005 rezultate de la distilare) 3000 7500 53
rezervor
B08009 Benzină (Otto-fuel) rezervor 3000 7500 53

Pe latura scurtă este prevăzută o platformă pentru pompele de etanol cu o suprafaţa de 170 m2. Cu
ajutorul pompelor etanolul este trimis către rampele de încărcare: 2 rampe expediţie pe calea ferată
(A080.2) şi o rampă de expediţie auto (A080.3) Acestea sunt realizate din platforme din beton şi
structuri metalice cu învelitoare din tablă cutată.

A093 - Platformă acoperită reactivi


 Construcţie deschisă acoperită, Regim de înălţime – Parter;
 Suprafaţă construită = 320 m2;
 H max = 13,80 m.

Platforma de depozitare reactivi este o zonă deschisă acoperită cu tablă trapezoidală şi structură
metalică. Depozitarea de reactivi se realizează în rezervoare cu dublă mantă. Staţia de primire este
situată în zona alăturată pentru a reţine cantităţile mici eliberate în timpul descărcării chimicalelor.
Capturarea scurgerilor din timpul încărcării substanţelor se realizează prin utilizarea unor bazine mobile
de protecţie. Pentru zona de depozitare a rezervoarelor de reactivi este prevăzut un bazin de colectare
cu soclu din beton armat având o înălţime peste cota 0,00 de H = 0,20 m. Acesta este proiectat să
reţină volumul de produs al celui mai mare rezervor. Betonul va fi tratat cu vopsea epoxidică rezistentă
la acizi şi coroziune.

Rezervorul de acid sulfuric are o cuvă de retenţie separată de restul rezervoarelor, capabilă să reţină
întregul volum din rezervor.
Tabelul nr. 5 – Rezervoare prezente în cadrul platformei acoperite reactivi (A093)
Nr. Substanţă Diametru (mm) Înălţime (mm) Volum (m3)
Leşie (KOH sau NaOH) -
B09301 4300 10500 152,50
rezervor 1
B09302 H2SO4 - rezervor 3500 5000 30
B09303 NH3 - rezervor 3500 5000 30
Leşie (KOH sau NaOH) -
B09305 4300 10500 152,50
rezervor 2
B09307 Uree - rezervor soluţie 3500 5000 48

A700 – Anexă tehnică


 Construcţie închisă – Parter + 1 etaj;
 Suprafaţă construită = 725 m2;
 Suprafaţă desfăşurată = 950 m2;
 H max = 12,25 m.

În plan construcţia are formă rectangulară cu dimensiuni maxime de 24,70 m x 29 m, cu patru deschideri
de 6 m şi şase travei de 5 şi 4 m.

23
Structura este realizată din placi de beton armat şi zidărie de cărămidă de 30 cm cu stâlpi din beton
armat. Înălţimea liberă a încăperii este de 6,00 m la parter şi 5 m la etaj.

Pardoseala este realizată din placă monolită din beton armat turnată pe folie de polietilenă cu suprafaţă
elicopterizată. Pereţii vor avea termosistem pentru izolarea exterioară a faţadelor: adeziv, vată minerală
de 10 cm, mortar de finisare - suport de armare cu plasă din fibră de sticlă şi finisaj din tencuială silicată
colorată în masă. La interior sunt realizate tencuieli decorative pentru pereţi şi tavane.

Tâmplarii exterioare. Uşile metalice sunt prevăzute cu grile de ventilaţie izolate fonic.

Învelitoarea este de tip terasă alcătuită din placă de beton armat, beton de pantă folie de difuzie a
vaporilor, termoizolaţie din plăci rigide de vată bazaltică şi hidroizolaţie din membrană hidroizolantă
polimerică.

Accesul la etaj se face prin intermediul unei scări metalice independente, prevăzută cu balustradă
perimetrală cu H = 1,10 m.

Pentru camera E04 si E05 – distribuţie şi control este necesară instalarea unei pardoseli suspendate
având o înălţime liberă de minim 0,80 – 1,00 m.

A100.2 - A100.5 - Anexe tehnice Trafo /MCC


 A100.2 - Anexă tehnică Trafo / MCC:
o Clădire închisă – Parter + 1 etaj;
o Suprafaţă construită = 67.50 m2;
o Suprafaţă desfăşurată = 135 m2;
o H max = 10.25 m;
 A100.5 - Anexa tehnica Trafo / MCC:
o Clădire închisă pentru utilităţi – Parter + 1 etaj;
o Suprafaţă construită = 132 m2;
o Suprafaţă desfasurată = 264 m2;
o H max = 10.25 m.

Structura este realizată din plăci de beton armat şi zidărie de cărămidă de 30 cm cu stalpi din beton
armat. Înălţimea liberă a încăperii este de 4,00 m. Accesul la etaj se face printr-o scară metalică
exterioară.

Pereţii vor avea termosistem pentru izolarea exterioară a faţadelor: adeziv, vată minerală de 10 cm,
mortar de finisare - suport de armare cu plasă din fibră de sticlă şi finisaj din tencuială silicată colorată
în masă. La interior sunt realizate tencuieli decorative pentru pereţi şi tavane.

Tâmplăria exterioară pentru ferestre este realizată din tâmplărie de aluminiu cu geam termopan. Uşile
de evacuare pietonale vor fi metalice, prevăzute cu bară de acţionare antipanică şi deschidere spre
exterior. Uşile metalice simple şi duble sunt prevăzute cu grile de ventilaţie.

24
Învelitoarea este de tip terasă alcătuită din placă de beton armat, beton de pantă folie de difuzie a
vaporilor, termoizolaţie din plăci rigide de vată bazaltică şi hidroizolaţie din membrană hidroizolantă
polimerică. Accesul pentru mentenanţa învelitorii se face prin intermediul unei scări metalice drepte de
intervenţie cu coş de protecţie.

Pardoseala este realizată din placă de beton cu suprafaţă elicopterizată şi pardoseală suspendată cu
înălţime liberă de min 0,80 – 1,00 m şi structură suplimentară ca suport de susţinere pentru cabinetele
MCC.

A501 – Anexă administrativă


 Regim de înălţime: P+2;
 Suprafaţă construită = 452 m2;
 Suprafaţă desfăşurată = 1184 m2;
 H max = 12 m.

Clădirea administrativă este poziţionată în afara incintei industriale şi beneficiază de parcaj auto (25 de
locuri) şi acces pietonal. Controlul accesului în fabrică se face la recepţie şi are ieşire monitorizată direct
în incintă. Accesul principal este protejat de o copertină metalică. Camerele tehnice şi laboratorul au
acces direct din exterior.
Tabel nr. 6 – Inventar camere A501 – Anexă administrativă
Nr. Destinaţie Suprafaţă (m2) Înălţime (m)
INVENTAR CAMERE PARTER
P1 Hol intrare 26,32 2,7
P2 Coridor 5,74 2,7
P3 Grup sanitar 2,7 2,7
P4 Grup sanitar 2,9 2,7
P5 Cameră comandă 76,05 2,7
P6 Coridor 5,9 2,7
P7 Coridor 83,85 2,7
P8 Punct medical 16,5 2,7
P9 Grup sanitar 2,3 2,7
P10 Coridor 11,13 2,7
P11 Oficiu 13,1 2,7
P12 Punct termic 24,75 2,7
P13 Cameră electrică 8,78 2,7
P14 Laborator 2 15,76 2,7
P15 Laborator 1 32,11 2,7
P16 Laborator 3 16 2,7
P17 Laborator 4 98,65 2,7
P18 Grup sanitar 4,06 2,7
P19 Cameră curăţenie 3,2 2,7
P20 Coridor 4 2,7
P21 Centrală de incendiu 5,7 2,7
P22 Cameră server 11,7 2,7
P23 Birou 13,7 2,7
INVENTAR CAMERE ETAJ 1
E1 01 Hol 41,52 2,7
E1 02 Coridor 5,74 2,7
E1 03 Grup sanitar 2,7 2,7
E1 04 Grup sanitar 2,9 2,7
E1 05 Birou 48,5 2,7

25
Nr. Destinaţie Suprafaţă (m2) Înălţime (m)
E1 06 Birou 34,33 2,7
E1 07 Vestiar femei (12 persoane/schimb) 13,64 2,7
E1 08 Duş femei 3,63 2,7
E1 09 Grup sanitar femei 3,98 2,7
E1 10 Vestiar bărbaţi (18 persoane/schimb) 17,86 2,7
E1 11 Duş bărbaţi 3,48 2,7
E1 12 Grup sanitar bărbaţi 3,77 2,7
E1 13 Coridor 32,69 2,7
E1 14 Server 13,03 2,7
E1 15 Depozitare pt. Birouri 15,86 2,7
E1 16 Arhivă 15,78 2,7
E1 17 Sală mese 48,5 2,7
E1 18 Oficiu 26,93 2,7
E1 19 Sală şedinţe 44,03 2,7
E1 20 Coridor 4 2,7
E1 21 Cameră imprimante 5,7 2,7
INVENTAR CAMERE ETAJ 2
E2 01 Hol 46,4 2,7
E2 02 Coridor 12,6 2,7
E2 03 Coridor 4 2,7
E2 04 Coridor 5 2,7
E2 05 Oficiu 11,8 2,7
E2 06 Cameră imprimante 5,7 2,7
E2 07 Grup sanitar 2,7 2,7
E2 08 Grup sanitar 2,9 2,7
E2 09 Birou 15,6 2,7
E2 10 Birou 19,6 2,7
E2 11 Birou 19,3 2,7
E2 12 Birou 19 2,7
E2 13 Birou 26,6 2,7
E2 14 Sală şedinţe 48,3 2,7

Etajul 1 dispune de o terasă circulabilă şi copertină cu structură metalică. De pe terasă se poate accesa
etajul administrativ din clădirea A502-A503 prin intermediul unei pasarele metalice independente cu
pardoseală din grilaj metalic şi mana curentă din structură metalică cu panouri din tablă perforată cu
înălţimea de 1 m.

Încăperile P14 / P15 / P16 / P17 vor avea destinaţia de Laborator. Aici va avea loc analiza culturilor de
început. Acestea sunt substanţe lichide stocate la temperatura de -18°C în sticle ermetic închise. Când
sunt necesare culturi de început, acestea sunt dezgheţate și aduse la fermentatorul de enzime.

În cadrul laboratoarelor se vor depozita numai cantităţi mici de substanţe necesare pentru analize
chimice, cca. 500 ml. Depozitarea substanțelor chimice periculoase se va face separat în cabine cu
materiale periculoase (T90, ignifug, bazin de reținere), iar în cazul solvenților va exista aspirație de aer.
Aceştia vor fi prezenţi numai în cantități mici (maxim 2 l). Se va realiza depozitarea separată a acizilor
și a alcalinelor. În cadrul laboratoarelor vor fi instalate puncte de lucru pentru analiza microbiologică. În
cazul apariţiei unor eventuale scurgeri, se va curăţa uscat cu dezinfectant.

În plan construcţia are formă neregulată cu dimensiuni maxime de 26,65 m x 26,65 m, cu tramă
regulată de 5 m. Structura cladirii este realizată din plăci, grinzi şi stâlpi din beton armat.

26
Închiderile laterale vor fi realizate din Sistem de faţadă - casete structurale, tablă cutată, hidroizolaţie
şi vată minerală – 12 cm pentru parter şi etaj 1. Pentru etajul 2 se vor folosi panouri tristrat cu vată
minerală – 120 mm, montate. La interior camerele vor fi placate cu gipscarton dublu. Pe contur este
prevăzut un soclu din beton armat finisat în culoare gri, protejat cu termoizolaţie şi hidroizolaţie având
o înălţime peste cota 0.00 de 0,2 m.

Învelitoarea este de tip terasă necirculabilă alcătuită din placă de beton armat, beton de pantă, folie de
difuzie a vaporilor, termoizolaţie din plăci rigide de vată bazaltică şi hidroizolaţie din membrană
hidroizolantă polimerică. La nivelul 1 birourile au acces la terasa circulabilă alcătuită din placa de beton
armat, beton de pantă, folie de difuzie a vaporilor, termoizolaţie din plăci rigide PIR şi hidroizolaţie din
membrană hidroizolantă în 2 straturi, şapă armată de pantă, finisajul este realizat din plăci ceramice
antiderapante de exterior. Pe conturul terasei este prevăzută balustradă metalică din oţel galvanizat
vopsită în câmp electrostatic cu panouri din tablă perforată. Pe acoperiş se va monta un sistem certificat
de protecţie împotriva căderii pentru lucru la înălţime de tip “linia vieţii”. Accesul pentru mentenanţă se
face prin intermediul unei scări metalice drepte de intervenţie cu coş de protecţie. Intrarea principală şi
accesul pe terasă sunt potejate de copertine metalice.

Pardoseala este realizată din placă de beton finisată cu gresie antiderapantă şi pardoseală din PVC. Placa
de beton va fi turnată peste folie de polietilenă şi va fi termoizolată pe conturul exterior cu placi de
polistiren extrudat de 5 cm. Toate spaţiile în care sunt puncte de apă vor fi prevăzute cu sifoane de
pardoseală. Scara interioară este realizată din beton armat şi va fi placată cu gresie antiderapantă cu
piese special pentru trepte anti-alunecare.

Camerele tehnice (punctul termic şi tabloul electric) au pereţi interiori din zidărie de cărămida de 25 cm.
Compartimentările interioare sunt realizate din pereţi din gipscarton dublu sau triplu placaţi cu rezistenţă
la foc şi umiditate în funcţie de destinaţia încăperii. Finisarea acestora se va face cu vopsea lavabilă
aplicată în două straturi şi plăci ceramice până la cota tavanului în zona duşurilor şi până la 2 m în
grupurile sanitare. În hol se vor realiza placări decorative din tablă perforată şi lemn.

Tâmplăria exterioară este realizată din aluminiu cu rupere de punte termică şi geam termopan. Glafurile
spre exterior sunt realizate din profile din tablă zincată prevopsită, iar spre interior vor fi prevăzute
glafuri din compozit.

Uşile exterioare de evacuare vor fi prevăzute cu bară de acţionare antipanică cu deschidere spre exterior.
Uşile de la centrala termică şi tabloul electric vor avea geam simplu şi grille de ventilaţie şi se deschid
spre exterior.

Tâmplăria interioară:
 Uşi pline din panouri celulare - lemn sau HDF (Hight Density Fiberboard - Plăci din fibre de
densitate mare);
 Uşi metalice pietonale pivotante rezistente la foc EI 45/90 C pentru încăperile prevăzute în
scenariul de Securitate la incendiu;
 La grupurile sanitare se vor monta grile de transfer în partea inferioară a uşilor;

27
 Toate uşile de evacuare vor fi prevăzute cu sisteme de deschidere – bare antipanică şi sisteme
de autoînchidere.

Toate încăperile vor fi prevăzute cu plafon suspendat cu plăci casetate de 60 x 60 cm cu izolare acustică
– demontabile şi margine din gipscarton perimetrală şi plafon casetat metalic cu perforaţii dedicat
sistemului de climatizare de tip tavane reci. Înălţimea interioară este 2,70 m. Camerele tehnice nu vor
avea plafon suspendat.

A502 - A503 - Atelier şi depozit piese


 Clădire închisă – Parter + 1 etaj;
 Suprafaţă construită = 692 m2;
 Suprafaţă desfăşurată = 1154 m2;
 H max = 12,00 m.
Tabel nr,7 – Inventar camere A502 - A503 - Atelier şi depozit piese
Nr. Destinaţie Suprafaţă (m2) Înălţime (m) Etaj
P1 Atelier reparaţii 216 6,8 Parter
P2 Atelier reparaţii piese mici 70,6 6,8 Parter
P3 Depozit piese 168,5 6,8 Parter
P4 Grup sanitar 4 2,7 Parter
P5 Grup sanitar 4 2,7 Parter
P6 Vestiar femei (10 persoane/schimb) 7 2,7 Parter
P7 Grup sanitar 4 2,7 Parter
P8 Grup sanitar 10,7 2,7 Parter
P9 Vestiar barbati (40 persoane/schimb) 19,7 2,7 Parter
P10 Cameră tehnică 13,1 3 Parter
P11 Birou 18,6 3 Parter
P12 Birou 18 3 Parter
P13 Hol 32,7 3 Parter
P14 Oficiu 20,8 3 Parter
E1 01 Hol 151,2 3 Etaj 1
E1 02 Garderobă 27,7 3 Etaj 1
E1 03 Depozitare mostre 15 3 Etaj 1
E1 04 Depozitare produse de prezentare 14,8 3 Etaj 1
E1 05 Sală conferinţe - 50 persoane 115,6 3 Etaj 1
E1 06 Depozitare echipamente de protecţie 20,3 3 Etaj 1
E1 07 Cafetarie şi catering 47,5 3 Etaj 1
E1 08 Grup sanitar 11,9 3 Etaj 1
E1 09 Grup sanitar 11,9 3 Etaj 1

Structura este realizată din plăci de beton armat şi zidărie de cărămidă de 30 cm cu stâlpi din beton
armat. Înălţimea liberă a încăperii este de 6,00 m şi 3 m.

Pardoseala este realizată din placă de beton finisată cu gresie antiderapantă şi pardosealăă de tip
covor/mocheta de trafic intens din PVC. Placa de beton va fi turnată peste folie de polietilenă şi va fi
termoizolată pe conturul exterior cu plăci de polistiren extrudat de 5 cm. Toate spaţiile în care sunt
puncte de apă vor fi prevăzute cu sifoane de pardoseală.

Pereţii exteriori vor avea termosistem pentru izolarea exterioară a faţadelor: adeziv, vată minerală de
10 cm, mortar de finisare - suport de armare cu plasă din fibră de sticlă şi finisaj din tencuială silicată
colorată în masă. La interior sunt realizate tencuieli decorative pentru pereţi şi tavane.

28
Peretii interiori de compartimentare sunt realizaţi din gipscarton dublu sau triplu placaţi cu rezistenţă la
foc şi umiditate în funcţie de destinaţia încăperii. Finisarea acestora se va face cu vopsea lavabilă aplicată
în două straturi şi plăci ceramice până la cota tavanului în zona duşurilor şi până la 2,00 m în grupurile
sanitare. În holul de la etaj se vor realiza placări decorative din tablă perforată şi lemn.

Tâmplăria exterioară pentru ferestre este realizată din tâmplărie de aluminiu cu geam termopan.
Glafurile spre exterior sunt realizate din profile din tablă zincată prevopsită, iar spre interior vor fi
prevăzute glafuri din compozit.

Uşile de evacuare pietonale vor fi metalice, prevăzute cu bară de acţionare antipanică şi deschidere spre
exterior. Uşile secţionale vor avea dimensiunea de 3,00 x 4,00m şi sistem de deschidere pe orizontală.
Uşile sunt alcătuite din panouri tristrat orizontale din plăci metalice şi spumă poliuretanică cu o grosime
de minim 40 mm. Uşile vor fi complet echipate cu motor electric cu buton de comandă în 3 trepte (up–
stop-down) şi cu protecţie a uşilor de tip stâlpi de marcare sau ghiduri de intrare.

Clădirea A502 – Depozit piese este prevăzută cu trape de fum şi ventilare montate în faţadă şi vor avea
acţionare automată şi manuală. Suprafaţa liberă necesară pentru desfumare va fi stabilită prin scenariul
de siguranţă la incendiu.

Tâmplăria interioară:
 Uşi pline din panouri celulare - lemn sau HDF (Hight Density Fiberboard - Plăci din fibre de
densitate mare);
 Uşi metalice pietonale pivotante rezistente la foc EI 45/90 C pentru încăperile prevăzute în
scenariul de Securitate la incendiu;
 La grupurile sanitare se vor monta grile de transfer în partea inferioară a uşilor;
 Toate uşile de evacuare vor fi prevăzute cu sisteme de deschidere – bare antipanică şi sisteme
de autoînchidere.

Învelitoarea este de tip terasă alcătuita din placă de beton armat, beton de pantă folie de difuzie a
vaporilor, termoizolaţie din plăci rigide de vată bazaltică şi hidroizolaţie din membrană hidroizolantă
polimerică. Accesul pentru mentenanţa învelitorii se face prin intermediul unei scări metalice drepte de
intervenţie cu coş de protecţie.

Etajul 1 dispune de terase circulabile şi copertine cu structură metalică. De pe terasă se poate accesa
terasa din clădirea administrativă A501 şi etajul tehnic din clădirea A040-A045 prin intermediul a două
pasarele metalice independente cu pardoseala din grilaj metalic şi mana curentă din structură metalică
cu panouri din tablă perforată cu înălţimea de 1,00 m.

Terasa circulabilă este alcătuită din placă de beton armat, beton de pantă, folie de difuzie a vaporilor,
termoizolaţie din plăci rigide PIR şi hidroizolaţie din membrană hidroizolantă în 2 straturi, sapă armată
de pantă, finisajul este realizat din plăci ceramice antiderapante de exterior. Pe conturul terasei este
prevăzută balustradă metalică din oţel galvanizat vopsită în camp electrostatic cu panouri din tablă
perforată. Evacuarea persoanelor aflate la acest nivel se realizează prin 2 scări metalice exterioare
independente poziţionate pe laturile scurte ale clădirii.

29
Toate încăperile vor fi prevăzute cu plafon suspendat cu plăci casetate de 60 x 60 cm cu izolare acustică
– demontabile şi margine din gipscarton perimetrală. Înălţimea interioară este 2,70 m. Camerele tehnice
nu vor avea plafon suspendat.

A505 - A506 - Case poartă


 A505 – Cabină poartă intrare:
o Suprafaţă construită = 135,50 m2;
o Regim de înălţime – Parter;
o H max = 4,15 m
 A506 – Cabină poartă ieşire:
o Suprafaţă construită = 166 m2;
o Regim de înălţime – Parter;
o H max = 4,15 m

Soluţii constructive şi finisaje

În plan construcţiile au formă regulată cu dimensiuni maxime de: A505 - 17.66 m x 7.66 m şi A506 -
21.66 m x 7.66 m, cu tramă regulată de 4 m x 6 m.

Structura clădirii este realizată din grinzi şi stâlpi metalici neprotejaţi la foc.

Închiderile laterale sunt realizate din Sistem de faţadă - casete structurale, tablă cutată, hidroizolaţie şi
vată minerală – 12 cm. Pe contur este prevăzut un soclu din beton armat finisat în culoare gri, prevăzut
cu termoizolaţie şi hidroizolaţie având o înălţime peste cota 0,00 de H = 0,20 m.

Învelitoarea este de tip terasă necirculabilă alcătuită din panou tristrat cu vată minerală pentru acoperiş
– 120 mm.

Pardoseala este realizată din placă de beton finisată cu gresie antiderapantă şi pardoseală din PVC. Placa
de beton va fi turnată peste folie de polietilenă şi va fi termoizolată pe conturul exterior cu placi de
polistiren extrudat de 5 cm. Toate spaţiile în care sunt puncte de apă vor fi prevăzute cu sifoane de
pardoseală.

Compartimentarile interioare sunt realizate din gipscarton dublu sau triplu placaţi cu rezistenţă la foc şi
umiditate în funcţie de destinaţia încăperii. Finisarea acestora se va face cu vopsea lavabilă aplicată în
două straturi şi plăci ceramice până la cota de 2,00 m în grupurile sanitare.

Tâmplăria exterioară:
 Tâmplăria exterioară este realizată din aluminiu cu rupere de punte termică şi geam termopan.
 Glafurile spre exterior sunt realizate din profile din tablă zincată prevopsită, iar spre interior vor
fi prevăzute glafuri din compozit.
 Uşile exterioare pietonale pivotante vor fi prevăzute cu bară de acţionare antipanică cu
deschidere spre exterior.

Tâmplăria interioară:

30
 Uşi pline din panouri celulare - lemn sau HDF (Hight Density Fiberboard - Plăci din fibre de
densitate mare);
 La grupurile sanitare se vor monta grile de transfer în partea inferioară a uşilor;

Toate încăperile vor fi prevăzute cu plafon suspendat cu placi casetate de 60 x 60 cm cu izolare acustică
– demontabile şi margine din gipscarton perimetrală. Înălţimea interioară este 2,70 m.

A508 - Gospodărie de apă de incendiu / A518 - Staţie instalaţii de stingere cu spumă


 A508 - Gospodărie de apă de incendiu, Parter:
o Construcţie închisă pentru utilităţi;
o Suprafaţă construită = 165 m2;
o H max = 4.50 m.
 A518 - Staţie instalaţii de stingere cu spumă, Parter:
o Constructie închisă pentru utilităţi;
o Suprafaţă construită = 66.50 m2;
o H max = 4.50 m.

Structura este realizată din plăci de beton armat şi zidărie de cărămidă de 30 cm cu stâlpi din beton
armat. Înălţimea liberă a încăperii este de 3,35 m.

Pardoseala este realizată din placă monolită din beton armat turnată pe folie de polietilenă cu suprafaţă
elicopterizată.

Pereţii exteriori vor avea termosistem pentru izolarea exterioară a faţadelor: adeziv, vată minerală de
10 cm, mortar de finisare - suport de armare cu plasă din fibră de sticlă şi finisaj din tencuială silicată
colorată în masă. La interior sunt realizate tencuieli decorative pentru pereţi şi tavane. Pereţii interiori
de compartimentare sunt realizaţi din zidărie de cărămidă de 25 cm.

Tâmplăria exterioară pentru ferestre este realizată din tâmplărie de aluminiu cu geam termopan. Uşile
duble şi simple vor fi metalice, prevăzute cu bară de acţionare antipanică, deschidere spre exterior şi
sunt prevăzute cu grile de ventilaţie.

Învelitoarea este de tip terasă alcătuită din placă de beton armat, beton de pantă, folie de difuzie a
vaporilor, termoizolaţie din plăci rigide de vată bazaltică şi hidroizolaţie din membrană hidroizolantă
polimerică. Accesul pentru mentenanţa învelitorii se face prin intermediul unei scări metalice drepte de
intervenţie cu coş de protecţie.

A509 – Platformă Diesel

Aceasta este reprezentată de o platformă betonată pe care vor fi amplasate:


 o pompă de alimentare cu motorină a motostivuitoarelor care operează în incinta fabricii;
 un rezervor cu motorină de 10 m3 prevăzut cu o cuvă de retenţie;
 conducte de legătură a pompei cu rezervorul.

31
A517 - Depozit chimicale
 Construcţie închisă – Parter;
 Suprafaţă construită = 220 m2;
 H max = 10 m.

Soluţii constructive şi finisaje

În plan construcţia are formă rectangulară cu dimensiuni maxime de 16,90 m x 13,00 m, cu o deschidere
de 12 m şi 4 travei de 4 m.

Structura clădirii este realizată din stâlpi, ferme şi pane metalice neprotejate la foc.

Închiderile laterale sunt realizate din panouri tristrat cu vată minerală – 100 mm, montate orizontal pe
profile metalice de închidere. Pe contur este prevăzut un soclu din beton armat finisat în culoare gri,
prevăzut cu termoizolaţie şi hidroizolaţie având o înălţime peste cota 0,00 de H = 0,30 m.

Tâmplăria exterioară pentru ferestre este realizată din tâmplărie de aluminiu cu geam termopan. Uşile
de evacuare pietonale vor fi metalice, prevăzute cu bară de acţionare antipanică şi deschidere spre
exterior.

Uşile secţionale vor avea dimensiunea de 3,00 x 4,00 m şi sistem de deschidere pe verticală. Uşile sunt
alcătuite din panouri tristrat orizontale din plăci metalice şi spumă poliuretanică cu o grosime de minim
40 mm. Uşile vor fi complet echipate cu motor electric cu buton de comandă în 3 trepte (up–stop-down)
şi cu protecţie a uşilor de tip stâlpi de marcare sau ghiduri de intrare.

Învelitoarea este realizată din panouri tristrat cu vată minerală - respectiv 120 mm. Aceasta va avea
panta minimă de 10%. Scurgerile se realizează prin colectarea apelor pluviale prin intermediul
jgheaburilor şi burlanelor. Pe acoperiş se va monta un sistem certificat de protecţie împotriva căderii
pentru lucru la înălţime de tip “linia vieţii”. Accesul pentru mentenanţă se face prin intermediul unei
scaăi metalice drepte de intervenţie cu coş de protecţie.

Trape de fum şi ventilare sunt montate în acoperişul halei şi vor avea acţionare automată şi manuală.

Pardoseala este realizată din placă de beton armat elicopterizată – de tip pardoseli industriale. Placa de
beton va fi turnată peste folie de polietilenă şi va fi termoizolată pe conturul exterior cu plăci de polistiren
extrudat de 5 cm pe o lăţime de 2,00 m. Sunt prevăzute rosturi de dilatare.
Tabelul nr. 8 – Aditivii prezenţi în depozitul de chimicale
Nr. de paleţi / Cantitate
Substanţă Mod de stocare
stocată
Antispumant 16/16 m3 Container IBC plastic de 1 m3
Soia 22/22 m3 Saci mari de 1 m3 pe palet de lemn
Sulfat de amoniu 100% 10/10 m3 Saci mari de 1 m3 pe palet de lemn
Fosfat diacid de potasiu
10/10 m3 Saci mari de 1 m3 pe palet de lemn
(KH2PO4)
Clorură de calciu Saci de 25 kg / 40 de saci într-un
4/4000 kg
(CaCl2x2H2O) singur palet de lemn
Sulfat de magneziu Saci de 25 kg / 40 de saci într-un
4/4000 kg
(MgSO4x7H2O) singur palet de lemn

32
Nr. de paleţi / Cantitate
Substanţă Mod de stocare
stocată
Uree solidă 22/33 m3 Saci mari de 1,5 m3 pe palet de lemn

3 METODOLOGIA DE EVALUARE

Conform Liniilor directoare pentru manageri de proiect: Realizarea de investiții rezistente la schimbările
climatice4, etapele de lucru pentru stabilirea necesității de adaptare la schimbări climatice a proeictului
de ”Costruire fabrică de producție a etenolului din celuloză”, urmăreste parcurgerea a 7 etape, și anume:

 Analiza sensibilității
 Evaluarea expunerii
 Analiza vulnerabilității
 Evaluarea riscului
 Identificarea opțiunilor de adaptare
 Evaluarea opțiunilor de adaptare
 Integrarea în proiect a Planului de acțiuni cu măsurile de adaptare și ameliorare.

Figura 1 Metodologia de evaluare a riscurilor asociate schimbărilor climatice și stabilirea măsurilor de


adaptare

Stabilirea unor măsuri adecvate de adaptare la variabilitatea și schimbarea climei trebuie să se bazeze
pe evaluarea cât mai completă a riscurilor. În cadrul proiectului realizat de SEERISK5: Metodologia
comună de evaluare a riscurilor pentru macro-regiunea Dunării, s-a elaborat o metodologie de evaluare
a riscului aplicabilă inclusiv fenomenelor meteorologice extreme legate de variabilitatea și schimbarea
climei, importante pentru România, precum seceta, inundații, episoade de vânt extrem și valurile de
căldură. Conform acestui raport, evaluarea riscului la care sunt sau pot fi supuse lucrările proiectate,
din punct de vedere al schimbărilor climatice, se face plecînd de la premisele inițiale privind condițiile
climatice actuale.

4Non-paper gudline for Project managers: Making vulnerable investments climate resilient

(http://ec.europa.eu/clima/policies/adaptation/what/docs/non_paper_guidelines_project_managers_e
n.pdf)
5
Seerisk: Common Risk Assessment Methodology for the Danube Macro-Region
(http://www.rsoe.hu/projectfiles/seeriskOther/download/Act_3_1_Common_Risk_Assessment_Methodology.pdf )

33
Procedura de evaluare a riscurilor asociate schimbărilor climatice este prezentata în figura de mai jos.

Figura 2 Procedura de evaluare a riscurilor asociate schimbărilor climatice

În prima fază, înainte de începe evaluarea riscurilor asociate, s-au identificat condițiile naturale de
amplasament, hazardele specifice zonei și schimbarile climatice.

Abordarea folosită pentru evaluarea riscului și stabilirea măsurilor potrivite de atenuare și ameliorare a
potențialului impact pe care îl pot avea schimbările climatice și efectele adverse ale acestora asupra
lucrărilor propuse prin prezentul proiect, sunt prezentate în cele ce urmează.

3.1 ANALIZA SENSIBILITĂȚII

Sensibilitatea proiectului în studiul de față a fost determinată pe baza contextului actual și prognozat al
schimbărilor climatice și efectelor primare și secundare (hazarde) ale acestora.

Sensibilitatea opțiunilor alese în raport cu schimbările climatice și efectele adverse ale acestora s-a făcut
separat, în funcție de temele cheie care cuprind principalele componente ale fabrici de bioetanol,
considerate astfel:

 Intrări: materii prime, apă, energie;


 Procese:

o Producție de drojdie, producție de enzime, fermentație;


o Epurare ape uzate;
o Transport materii prime/produse finite.

 Ieșiri: calitatea și cantitatea apei brute, calitatea și cantitatea apei epurate evacuate în emisar;
 Interdependențe: creșteri economice viitoare.

Pentru evaluarea senzitivității proiectului la schimbările climatice s-a acordat un scor, conform clasificării
de mai jos, rezultând astfel matricea de evaluare a senzitivității.

34
Risc 0 Nu există impact asupra componentelor proiectului
Schimbările climatice/Hazardele au impact nesemnificativ asupra
Sensibilitate scazută componentelor proiectului (investiția poate fi afectată negativ de
riscurile climatice cu impact minim)
Schimbările climatice/Hazardele pot avea impact potential asupra
componentelor proiectului ((investiția va fi afectată -
Sensibilitate medie
ex.întreruperi ale alimentării cu energie electrică - incidente de
poluare minore)
Schimbările climatice/Hazardele pot avea impact semnificativ
Sensibilitate ridicată asupra componentelor proiectului ((investiție nefuncțională,
conducte sparte, inundarea sistemului)

3.2 EVALUAREA EXPUNERII

Dupa identificarea și evaluarea punctelor sensibile ale componentelor proiectului, pasul următor este
evaluarea expunerii proiectului la fenomenele date de efectele schimbărilor climatice în zonele în care
vor fi amplasate.

Evaluarea expunerii se face conform Tabelului nr. 9.


Tabel 9 – Scara de evaluare a expunerii lucrarilor propuse la schimbarile climatice si riscurilor asociate
acestora

Expunere ridicată Expunere medie Expunere scazută Expunere 0


Probabilitatea de apariție a Probabilitatea de Probabilitatea de apariție a Nu există
inundatiilor cu frecvență apariție a inundațiilor inundațiilor mai mică de 1 la hazarde în zona
ridicată (mai mult de 1 la75 între 1 la 75 ani și 1 la 100 ani, temperature ridicate de amplasare a
ani), temperaturi ridicate (mai 100 ani, temperaturi înregistrate mai puțin de 5 proiectului, atât
mari de 300C) înregistrate mai ridicate înregistrate zile/an, creșterea nivelului în present cât
mult de 10 zile/ an, creșterea mai mult de 5 zile/an, marii cu 20 cm, mai puțin de nici preconizat
nivelului marii mai mult de 50 creșterea nivelului 5 furtuni/an
cm, peste 10 furtuni/an marii cu 20 – 50 cm, 5
– 10 furtuni/an

Pentru această investiție, au fost evaluate categoriile de risc specifice în raport cu expunerea acestora
la efectele adverse ale schimbărilor climatice și modului în care ar putea fi afectate.

În acest sens, au fost colectate date cu privire la condițiile de amplasare, variabilele climatice și
pericolele aferente cu sensibilitate medie spre ridicata. Aceste date sunt prezentate detaliat în
continuare, în capitolele următoare.

3.3 EVALUAREA VULNERABILITĂȚII

Vulnerabilitatea reprezintă rezultatul multiplicării senzitivității proiectului cu probabilitatea de expunere


la hazardele climatice identificate.

Senzitivit Expune Vulnerabilitat


ate re e

35
3.4 SEVERITATE

În funcție de hazardele identificate în etapele anterioare, pentru aprecierea severității de expunere a


lucrărilor proiectate la acetea se utilizează scări de la 1 la 5, a caror semnificații este redată în tabelul
de mai jos.
Tabel nr. 10 –Scara de evaluare a severitatii riscului
1 2 3 4 5
Nesemnificativ Minor Moderat Major Catastrofic
Semnificație Impact minim ce Eveniment care Eveniment Eveniment Dezastru ce
poate fi diminuat prin afectează serios care critic poate
activități curente operarea necesită necesitând conduce la
normală a acțiuni acțiuni oprirea rețelei
proiectului, suplimentare, deosebite, sau a stațiilor,
rezultând impact rezultând rezultând în producînd
local temporar impact impact pagube
moderat semnificativ, semnificative
disipat sau pe si impact
termen lung extins pe
termen lung.

3.5 PROBABILITATE DE APARIȚIE

Probabilitatea de apariție reprezintă probabilitatea ca un eveniment să se producă în zona de amplasare


a lucrărilor propuse. Pentru a aprecia probabilitatea de apariție a unui hazard identificat în etapa
anterioara, se utilizeaza scări de la 1 la 5, a caror semnificații este redată în tabelul de mai jos.
Tabelul nr. 11 – Scara de evaluare a probabilității de expunere la risc
1 2 3 4 5
Rar Puțin probabil Posibil Probabil Aproape
sigur
Semnificație Foarte putin Luând în Incidentul a Incidentul Incidentul
probabil ca riscul considerare aparut intr-o este probabil este foarte
sa apara sau 5% practicile și localitate sa apara sau probabil să
/an probabilitate procedurile actuale, similara sau 80%/an apară sau
de apariție acest incident este 50%/an probabilitate 95%/an
puțin probabil să probabilitate de apariție probabilitate
apara sau 20%/an de apariție de apariție
probabilitate de
apariție
Sau
Semnificație 5% șanse de 20% șanse de 50% șanse de 80% șanse de 95% șanse de
apariție/an apariție/an apariție/an apariție/an apariție/an

3.6 EVALUAREA RISCULUI

Analiza de risc prezentata constituie suport pentru procesul decizional și stabilirea unor măsuri concrete,
menite să ducă la limitarea și diminuarea, pe cât posibil, a pericolelor la care pot fi expuse lucrările
proiectate.

Conform Ghidului de adaptare la schimbărea climei și evaluarea riscului în macroregiunea Dunării


(SEERISK, 2014), etapele metodologice ale unei analize de risc sunt:

 stabilirea contextului și identificarea riscului


 elaborarea scenariilor cu determinarea probabilității de apariție a unui anumit pericol
 evaluarea impactului acestui pericol specific asupra elementului selectat și supus riscului

36
 definirea nivelurilor de risc/clasificarea riscului (cantitativă sau calitativă)

Hazard

RIS

Probabilitate Severitate

Riscul este evaluat, in cazul de față, ca funcție a probabilității de producere a unei pagube și a
consecintelor probabile/severitatea, fiind înteles astfel ca măsura a mărimii unei amenințări natural.

Probabilit Severit
Risc
ate ate

Pentru evaluarea severității și probabilitații de apariție a hazardelor în zona de amplasare a proiectului,


s-a acordat un scor conform clasificării de mai jos, din care va rezulta scorul completat în matricea de
evaluare a riscului.

În acest context, Riscul identificat are intelesul prezentat mai jos.


Probabilitate
1 2 3 4 5
Severitate

1
2
3
4
5
Risc neglijabil
Risc scazut
Risc mediu
Risc ridicat
Risc extrem

37
3.7 IDENTIFICAREA SI EVALUAREA MĂSURILOR DE ADAPTARE ȘI AMELIORARE

Conform definiției date de Comisia Europeana în Cartea verde6, măsurile de adaptare se iau pentru a
face faţă schimbărilor climatice, de exemplu, o cantitate mai mare de precipitaţii, temperaturi mai
ridicate, resurse de apă mai reduse sau furtuni mai frecvente, fie în prezent, fie în anticiparea unor
astfel de evenimente viitoare. Adaptarea are obiectivul de a reduce în mod rentabil riscurile şi pagubele
provocate de efectele negative prezente sau viitoare sau de a exploata potenţialele beneficii. Exemple
de astfel de măsuri includ utilizarea mai raţională a resurselor limitate de apă, adaptarea codurilor de
construcţie existente pentru a face faţă schimbărilor climatice viitoare şi fenomenelor meteorologice
extreme, construcţia de dispozitive de protecţie împotriva inundaţiilor şi ridicarea nivelului digurilor
împotriva creşterii nivelului mării, dezvoltarea de culturi rezistente la secetă, selecţia speciilor şi
practicilor forestiere mai puţin vulnerabile la furtuni şi incendii, crearea de coridoare terestre destinate
sprijinirii migrării speciilor. Adaptarea poate cuprinde strategii naţionale sau regionale, precum şi măsuri
practice luate la nivel de comunitate sau individual. Măsurile de adaptare pot fi anticipatoare sau
reactive. Adaptarea se aplică în egală măsură sistemelor naturale şi umane. Investiţiile a căror
durabilitate este asigurată pe întreaga durată de viaţă, ţinând cont în mod explicit de schimbările
climatice, sunt adesea numite „imune la schimbările climatice”.

O acţiune timpurie va aduce beneficii economice certe, datorită anticipării pagubelor potenţiale şi
reducerii la minimum a riscurilor pentru ecosisteme, sănătatea umană, dezvoltarea economică, bunuri
şi infrastructuri.

Directiva-cadru apă7 stabileşte un cadru coerent pentru gestionarea integrată a resurselor de apă.
Aceasta nu abordează însă direct chestiunea schimbărilor climatice. Provocarea va fi aceea de a
încorpora măsurile referitoare la schimbările climatice în cadrul punerii în aplicare a acesteia, începând
cu primul ciclu de planificare pentru 2009. Concret, instrumentele economice şi principiul „utilizatorul
plăteşte” ar trebui aplicate în toate sectoarele, inclusiv cel al locuinţelor, al transporturilor, al energiei,
al agriculturii şi al turismului. Astfel se vor crea stimulente puternice pentru reducerea consumului de
apă şi eficientizarea utilizării acesteia.

Descrierea Riscului Rating de risc Măsuri de adaptare Rating de risc


rezidual*

*riscul rezidual este riscul ramas dupa ce toate celelalte măsuri sunt implementate

4 SCHIMBĂRI CLIMATICE
4.1 SCHIMBĂRI CLIMATICE ÎN CONTEXTUL ACTUAL

Cantitatea de dioxid de carbon din atmosferă a crescut cu peste 40% față de epoca preindustrială, iar
cantitatea de metan s-a dublat ca urmare a activităților umane8 contribuind astfel la intensificarea

6
Carte Verde a Comisiei catre Consiliu, catre Parlamentul European, catre Comitetul Economic si Social European si catre Comitetul
Regiunilor – Adaptarea la schimbari climatice in Europa – Posibilitati de actiune a Uniunii Europene http://eur-lex.europa.eu/legal-
content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52007DC0354&from=RO
7
http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=URISERV:l28002b&from=RO
8
Raport de evaluare cu numarul 5, elaborat de IPCC pentru anul 2014

38
efectului de seră. Cantitatea sporită de energie care apare ca urmare a intensificării efectului de seră
(prin creșterea concentrației atmosferice a gazelor radiativ-active) este transportată în sistem de
circulațiile atmosferice și oceanice și poate determina geosistemul să evolueze spre o nouă stare de
referință, adică spre o nouă climă. Indexul anual al gazelor cu efect de seră (GES) elaborat de NOAA
(SUA) arată că din 1990 până în 2013 forțajul radiativ al GES a crescut cu 34%, din care contribuția
dioxidului de carbon acoperă 80%. Din 1880, până în 2012 temperatura medie globală a crescut cu
0,85°C. Temperatura medie în Europa a crescut chiar mai mult, cu aproape 1°C, tendința crescătoare
cea mai accentuată înregistrându-se în ultimele decenii9. Din primii 15 ani considerați cei mai călduroși,
din observațiile disponibile începând cu a doua jumătate a secolului XIX, 14 s-au înregistrat în secolul
XXI.

Nu doar temperatura aerului la suprafața terestră a crescut, observațiile indică o încălzire a întregii
troposfere (stratul cel mai consistent al atmosferei din punct de vedere al masei și locul de producere
al principalelor fenomene de vreme și climă), începând cu a doua jumătate a secolului XX. În același
timp, frecvența și intensitatea unor fenomene extreme observate au crescut, începând din 1950.
Frecvența valurilor de căldură a crescut în mare parte din Europa, Asia și Australia. Din ce în ce mai
multe episoade cu precipitații abundente s-au înregistrat în multe regiuni continentale, în special în
America de Nord și Europa. Nu doar troposfera se încălzește, ci și oceanul planetar,după cum arată
observațiile. Mai mult de 90% din energia reținută în sistem prin intensificarea efectului de seră,
începând din 1971 până în 2010, a fost înmagazinată în oceanul planetar.

Conform rapoartelor Ageniei Nationale de Meteorologie10, analiza tendințelor în variabilitatea


precipitațiilor sezoniere arată creșteri semnificative toamna, fapt ce se reflectă direct în tendințele de
creștere a debitelor din anotimpul respectiv. Totuși, tendințele semnificative sunt mai puțin numeroase
decât cele din perioada 1961-2010. Scăderi în cantitățile de precipitații au avut loc în Delta Dunării
(iarna și primăvara) și în sud-vest (primăvara).

În ansamblu, trebuie menționat faptul că nu au fost prezente creșteri sau scăderi semnificative, regimul
precipitațiilor fiind stabil pe perioada analizată.

După 1961, această încălzire a fost mai pronunțată și a cuprins aproape toată țara. Similar cu situația
înregistrată la nivel global, s-au evidențiat schimbări în regimul unor evenimente extreme (pe baza
analizei datelor de catre ANM de la mai multe stații meteo):

 creșterea frecvenței anuale a zilelor tropicale (maxima zilnică > 30°C) și descreșterea frecvenței
anuale a zilelor de iarnă (maxima zilnică < 0°C).
 creșterea semnificativă a mediei temperaturii minime de vară și a mediei temperaturii maxime
de iarnă și vară (până la 2°C în sud și sud-est în vară).

Fenomenele de creștere a temperaturii s-au intensificat după anul 2000, iarna din 2006-2007 fiind
considerată cea mai caldă de când există măsurători instrumentale în România. În acel an, abateri

9
Raport de evaluare cu numarul 5, elaborat de IPCC pentru anul 2014
10
Schimbarile climatice – de la bazele fizice la riscuri si adaptare, editura Printech, 2015

39
pronunțate ale temperaturii maxime/minime față de regimul mediu multianual au persistat pe perioade
lungi de timp.

4.2 PROGNOZE VIITOARE ÎN ROMÂNIA

Conform Conform Raportului de evaluare cu numarul 511, elaborat de IPCC12 pentru anul 2014, si
raportului Administratiei Nationale de Meteorologie (ANM)13, scenariile climatice realizate cu diferite
modele climatice globale au prognozat o creștere a temperaturii medii globale pană la sfârșitul secolului
XXI (2090 – 2099), față de perioada 1980-1990 cu valori între 1,8°C și 4,0°C, în funcție de scenariul
privind emisiile de gaze cu efect seră considerate. Datorită inerției sistemului climatic, încălzirea globală
va continua să evolueze în pofida aplicării imediate a unor măsuri de reducere a emisiilor, dar creșterea
temperaturii va fi limitată în funcție de nivelul de reducere aplicat. Este foarte probabil ca precipitațiile
să devină mai abundente la latitudini înalte și este probabil ca acestea să se diminueze în cea mai mare
parte a regiunilor subtropicale.

Schimbările în regimul climatic din România se încadrează în contextul global, ținând seama de condițiile
regionale: creșterea temperaturii va fi mai pronunțată în timpul verii, în timp ce în nord-vestul Europei
creșterea cea mai pronunțată se așteaptă în timpul iernii. După estimările prezentate în Raportul cu
numarul 5 al IPCC, în România se așteaptă o creștere a temperaturii medii anuale față de perioada
1980-1990 similare întregii Europe, cu mici diferențe între rezultatele modelelor în ceea ce privește
primele decenii ale secolului XXI și cu diferențe mai mari în ceea ce privește sfârșitul secolului, astfel:

 între 0,5°C și 1,5°C pentru perioada 2020 – 2029;


 între 2,0°C și 5,0°C pentru 2090 – 2099, în funcție de scenariu (între 2,0°C și 2,5°C în cazul
scenariului care prevede cea mai scăzută creștere a temperaturii medii globale și între 4,0°C și
5,0°C în cazul scenariului cu cea mai pronunțată creștere a temperaturii).

a) b)
Figura 3. Creșterea medie a temperaturii aerului a) iarna, în intervalul 2021-2050 față de intervalul
1971-2000 și b) vara, în intervalul 2070-2099 față de intervalul 1971-2000

11
https://www.ipcc.ch/report/ar5/
12
Intergovernamental Panel on Climat Change
13
Schimbarile climatice – de la bazele fizice la riscuri si adaptare, editura Printech, 2015

40
În cazul temperaturilor extreme (media maximelor și minimelor) pentru perioada 2070 – 2099 (față de
1961 – 1990) s-au obținut rezultate cu certitudine mai mare în următoarele cazuri:

 media temperaturii minime de iarnă: creșteri mai mari în regiunea intra-carpatică (4,0°C –
6,0°C) și mai scăzute în rest (3,0°C – 4,0°C) (Figura 2.15); acest semnal climatic a fost deja
identificat în datele de observație pentru perioada 1961 – 2000: o încălzire de 0,8 – 0,9°C în
nord-estul și nord-vestul țării;
 media temperaturii maxime de vară: o creștere mai mare în sudul țării (5,0°C – 6,0°C) față de
4,0°C – 5,0°C în nordul țării; acest semnal climatic a fost deja identificat în datele de observație:
în luna iulie, pe perioada 1961 – 2000, în centrul și sudul Moldovei, s-a identificat o încălzire
cuprinsă între 1,6°C și 1,9°C și mult mai scăzută în restul țării (între 0,4°C și 1,5°C).

Din punct de vedere pluviometric, peste 90% din modelele climatice prognozează pentru perioada 2090
- 2099 secete pronunțate în timpul verii în zona României, în special în sud și sud-est (cu abateri
negative mai mari de 20% față de perioada 1980–1990). În ceea ce privește precipitațiile din timpul
iernii, abaterile sunt mai mici și incertitudinea este mai mare.

În cadrul unor colaborări internaționale, Administrația Națională de Meteorologie a realizat modele


statistice de detaliere la scară mică (la nivelul stațiilor meteorologice) a informațiilor privind schimbările
climatice rezultate din modelele globale. Rezultatele respective au fost ulterior comparate cu cele
generate de modelele climatice regionale, realizându-se o mai bună estimare a incertitudinilor. Astfel,
s-au obținut rezultate cu o certitudine mai mare privind creșterea precipitațiilor de iarnă în vestul și
nord-vestul României, cu 30-40 mm în perioada 2070-2099 față de perioada 1961-1990.

a) b)
Figura 4. Diferențe în cantitatea medie de vară a precipitațiilor în intervalul a) 2021-2050 față de
intervalul 1971-2000 si b)2070-2099 față de intervalul 1971-200014

Pentru cazul proiecțiilor viitoare ale precipitațiilor extreme,modelele sugerează pentru mijlocul secolului
(2021-2050), comparativ cu perioada de referință (1971-2000), o creștere a frecvenței de apariție a
episoadelor cu precipitații care depășesc în 24 de ore cantitatea de 20 l/m2. Creșterea preconizată
acoperă majoritatea regiunilor României. Creșterea numărului de zile cu episoade extreme de precipitații

14
Informatiile relatate sunt prezentate detaliat in,,Schimbarile climatice – de la bazele fizice la riscuri si adaptare,
editura Printech, 2015’’

41
este mai mare în zone de deal și munte și în apropierea coastei Mării Negre, comparativ cu cele de
câmpie.

În ceea ce privește viteza medie a vântului, scenariile realizate de ANM sugerează modificări de mică
magnitudine a vitezei vântului la 10 m, pentru perioada 2071-2100 față de perioada de referință 1971-
2000. Astfel, rezultatele modelelor climatice regionale sugerează o creștere a vitezei vântului de ordinul
a 1 m/s în zonele extracarpatice ale României precum și în cea mai mare parte a bazinului Mării Negre,
însoțită de o ușoară scădere (-0,5m/s) în zona Munților Carpați și Transilvania, dar și în estul și, izolat,
în sudul Mării Negre. Configurațiile observate ale vitezei medii a vântului pentru intervalul 1961-2013
indică o tendință generală de scădere a vitezei vântului pe teritoriul României.

Din modelele efectuate în ceea ce privește evoluția vânturilor extreme, rezultatele obtinute sugerează
pentru perioada 2071-2100, comparativ cu perioada de referință 1971-2000, o ușoară creștere a
frecvenței de apariție a vânturilor puternice (cu viteze mai mari de 10 m/s). Deși magnitudinea acestor
schimbări este mică (sub 2%), în zonele carpatice și intracarpatice în special, ele indică o probabilitate
mai ridicată de apariție a evenimentelor de vreme asociate cu vânt puternic pe fondul scăderii vitezei
medii a vântului; de asemenea, se preconizeaza o creștere a frecvenței de apariție a vânturilor puternice
in zona litorală a României, respectiv sub-bazinul vestic al Mării Negre cu 2-4%.

4.3 AMPRENTA DE CARBON A PROIECTULUI

Termenul de amprentă de carbon este folosit frecvent pentru a indica contribuția activităților umane și
a celor industriale în termeni de emisii de carbon. Gazele cu efect de sera care contribuie la amprenta
de carbon, conform protocolului de la Kyoto, sunt reprezentate de: dioxid de carbon (CO2), Metan
(CH4), protoxid de azot (N2O), hidrofluorocarburi.

Pentru simplificarea raportarii amprentei de carbon, acesta este exprimat în termeni de cantitate de
dioxid de carbon (CO2) plus echivalentul acesteia în alte Gase cu Efect de Sera (GES) – CO2 – echivalent
(CO2-eq) emise. O altă definiție a amprentei de carbon este: întreaga cantitate de emisii de gaze cu
efect de seră (GES) cauzate de o organizație, un eveniment sau un produs. Astfel, se poate spune ca
Amprenta de carbon este o evaluare a ciclului de viață limitată la indicatorul referitor la emisiile de
carbon.

Abordarea folosită pentru integrarea externalităților date de schimbările climatice, cum este amprenta
de carbon, se bazează pe Metodologia Amprentei de Carbon a Băncii Europene de Investiții, care a fost
elaborată în concordanță cu propunerile Uninunii Europene privind reducerea Carbonului pana in anul
2050.

Pașii recomandați presupun:

 Cuantificarea volumului emisiilor în atmosferă datorate componentelor proiectului; emisiile sunt


cuantificate pe baza factorilor de emisie specifici proiectului și se exprima în tone/an;

42
 Calcularea CO2-eq total se face folosind Potențialul de Incalzire Globală al gazelor cu efect de
sera (GES) emise; GES emise, altele decat CO, sunt transformate în CO2 – eq prin înmulțirea
valorii emisiilor de GES cu un factor de încalzire globala aferent.

Gazele cu efect de seră precum dioxidul de carbon (CO2), metanul (CH4), protoxidul de azot (N2O) și
hidrofluorocarburile au un potențial diferit de încălzire globală. De exemplu, o tonă de metan este
echivalentă cu 21 tone CO2 iar o tonă de protoxid de azot, este egala cu 310 tone CO2. Pentru a ține
cont de acest aspect, cantitatea de emisii pentru fiecare gaz cu efect de seră este transformată în dioxid
de carbon echivalent (CO2e), astfel încât impactul total al surselor să poată fi agregat într-o singură
cifră.

Având in vedere specificul lucrarilor propuse prin prezentul proiect, surse de emisii de GES au fost luate
în considerare:

Emisii directe
a. Emisii CO2 provenite din procesul tehnologic - Procesul de obținerea a drojdiei, Procesul de
obținerea a enzimelor, Procesul de Fermentație.

Emisii indirecte
b. Emisii de CO2 provenite din consumul de energie electrică – in special provenite de la
utilizarea combustibilului fosili pentru producerea energiei electrice din reteaua nationala;
c. Emisiile de metan (CH4) provenite din procesul de tratare al apei uzate – de la tratare aerobă
a apei uzate cu decantare primară, cu tratare aerobă a nămolului în exces, deshidratare,
înlăturare nămol și eliminare
d. Emisii CO2 provenite din combustia combustibilului fosil in motoarelor vehiculelor utilizate
pentru transportul materiilor prime/produselor finite/diverse substanțe chimice pentru
epurarea apei/deșeurilor și a personalului

4.3.1 Emisii CO2e provenite în perioada de funționare din procesul tehnologic

Cantitatea de CO2 rezultată din fabricarea etanolului din celuloză în cadrul investiţiei propuse este
estimată la 60.560 tone/an ( v. tabelul nr.13).

Tabelul nr. 13 - Cantitatea de CO2 rezultată din fabricarea etanolului din celuloză
Procesul de producție CO2 (kg/h)
Producție drojdie 60
Fermentație 6.092
Producție de enzime 1.418
Total 7.570 kg/h
Număr ore fabricație 8.000 h
Total pe an de operare 60.560 t/an

43
Pentru fabricarea etanolului se vor utiliza ca materie prima paiele, care intra in categoria biomasei. CO2
rezultat din procesul de fermentatie este supus unui proces de purificare prin spalarea gazelor in
scruberele umee. Provenind de din prelucarea biomasei, acest tip de CO2 poate fi cosiderat biogenic.

Majoritatea carbonului din materia primă (paiele) care intră în procesul de fermentare iese de fapt din
sursa staționară, ca produs (de exemplu, etanol) sau subprodus (de exemplu, borhot) . Marea majoritate
a carbonului biogen încorporat în etanol va fi ulterior emis ca CO2 de către sursele de emisii mobile, în
aval care utilizează etanolul drept combustibil. Această cantitate nu este inclusă în rezultatul final atunci
când se calculează factorul de evaluare pentru emisiile de CO2 din instalația de etanol .

4.3.2 Emisii de CO2 provenite de la Stația de Epurare Ape Uzate generate în perioada
de funcționare

Folosind Metodologiile pentru Evaluarea Emisiilor de GES și variațiile Emisiilor, elaborat de Banca
Europeana de Investiții în anul 2014, s-a estimat amprenta de carbon, pentru SEAU prevazută a se
realiza prin proiect, în ceea ce privește emisiile de CO2 provenite din metatancurile de fermentare a
nămolului.

Metodologia de calcul folosită este conform Ghidului privind Analiza Cost Beneficiu a Proiectelor de
Investitii15, Cap 2.8.8. Evaluarea gazelor cu Efect de Seră.

Metoda de calcul a fost aleasa conform Metodologiei pentru evaluarea proiectelor cu emisii de GES –
Amprenta de Carbon a proiectelor finantate de BEI, Anexa II16, considerând ca tehnologie selectată
pentru tratarea apelor uzate și a nămolului (Metoda #7 Apa uzată & Tratarea Namolului CO2, CH4) este:

Metoda de calcul no. 1 - Tratare aerobă a apei uzate cu decantare primară, cu tratare aerobă a nămolului
în exces, deshidratare, înlăturare nămol și eliminare*, fomula de calcul fiind:

CO2e (tone/an) = Pop eq * 0,1104 (1)

Apele uzate menajere, pot fi evaluate pe baza unor factori standard de emisie, cum ar fi locuitorii
echivalenţi (populaţia echivalentă = p.e.). Locuitorii echivalenţi se determină potrivit relaţiei de mai
jos:

locuitor echivalent: încărcare zilnică de substanţe organice biodegradabile de 60g CBO5


(un locuitor echivalent - p.e. = 60g CBO5/zi).

Stația de epurare propusă pentru proiectul care face obiectul acestui studiu are 57.500 de locuitori
echivalenti. Astfel cantitatea de CO2e, calculata cu formula de mai sus, provenită din activitatea de
operare a stației de epurare , exprimate în tone pe an este: 6348 tone/an.

15
Guide to Cost – Benefit Analyses of Investment Projects – Economic appraisal tool for Cohesion Policy 2014 – 2020, December
2014, issued by European Commission http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/studies/pdf/cba_guide.pdf
16
European Investment Bank Induced GHG Footprint -The Carbon Footprint of projects financed by the Bank – Metrhodologies for
the Assessment of Project GHG Emissions and Emissions Variations, Version 10.1, 2014, issue by European Investment Bank
http://www.eib.org/attachments/strategies/eib_project_carbon_footprint_methodologies_en.pdf

44
4.3.3 Emisii CO2e din consumul de energie electrică

Obiectivul va fi alimentat cu energie electrică din două surse:


 66,66 % din energia electrică necesară va proveni de la o instalație de cogenerare (CHP),
obiectiv ce va fi construită în vecinătatea fabricii şi va fi operată de un alt investitor.
Combustibilul utilizat pentru stația de cogenerare este lignina, rezultată din procesul de
fabricație a etanolului.
 33,33% din energia electrică necesară va proveni de la sistemul sistemnul național de energie
electrică.

Acestă situație, reprezintă scenariul cel mai defavorabil. Clariant își propune ca până la atingerea
capacității maxime de producere, începând cu 2023, procentul de energie electrică provenit de la
instalația de cogenerare să fie mai mare de 66,66%, tinzând spre zero consum energia electrică din
Rețeaua Națională.

Consumul de energie electrică estimat pentru producția bioetanolui este de: 1,88 MWh / tonă de produs.

Capacitatea de producție a fabricii este: 50.000 t bioetanol pe an. Cantitatea anuală de energie electrică
estimata a fi necesara pentru realizarea producției anuale de bioetanol este: 94.000 MWh/an. Din
această energie un procent de 33,33% provine din Sistemul Național restul de 66,66% de la instalația
de congenerare.

Emisiile de dioxid de carbon care provin din combustia biomasei (material biologic alcătuit din carbon,
hidrogen şi oxigen) sunt considerate neutre din punct de vedere al carbonului deoarece carbonul este
generat prin ciclul carbonului în natură. Conform actualului Protocol de la Kyoto şi programelor privind
emisiile de gaze cu efect de seră existente, folosirea biomasei şi a subproduselor biomasei drept
combustibili alternativi poate fi clasificată ca o masura de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.

In cazul de fata, instalația de cogenerare (CHP) utilizata pentru productia de energie electrica, folosește
ca și combustibil lignina. Lignina este un combustibil de tip biomasă considerat neutru din punct de
vedere al emisiilor de CO2 (conform Anexei 1 din Regulamentul (UE) NR. 601/2012 al Comisiei din 21
iunie 2012 privind monitorizarea și raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră în conformitate cu
Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului) cu un factorul de emisie pentru CO2
zero, amprenta de carbon este zero. Avand in vedere acest aspect pentru estimarea emisiilor de CO2 s-
a luat în considerare doar procentul de energie electrică provenit din Rețeaua Națională.

Astfel, calculul emisiilor s-a realizat în funcție de factorul de emisie locală și consumul de energie
electrică, utilizând formula de calcul:

ECO2e = EFE x TCE (2)


unde,
EFE = [(TCE-LPE-GEP) * NEEFE + CO2LPE + CO2GEP] / TCE (3)
EFE – factorul local de emisie pentru electricititate [t/MWh]
TCE – consumul total de electricitate pe amplasament [MWh]
LPE – productia locala de electicitate de catre autoritatea locala [MWh]

45
GEP – achizitie de electricitate ecologica de catre autoritatea locala [MWh]
NEEFE – factor de emisie national sau european pentru electricitate [MWh]
CO2LPE – emisii CO2 din productia locala [t]
CO2GEP – emisii de CO2 din productia de electricitate ecologica certificata [t]
Factori de emisie [t CO2/MWh]
Factor România

Factor standard de emisie 0,701


Factor de emisie LCA 1,084
Sursa: “Conventia primarilor” – Anexa tehnica la instructiunile pentru modelul SEAP – Factori de emisie
(http://www.eumayors.eu/IMG/pdf/seap_guidelines_en.pdf)

Emisiile de CO2 provenite din consumul de energie electrică este prezentat în tabelul următor:

Tabel nr. 14 - Emisiile de CO2 provenite din consumul de energie electrică


Fabrica de producție
etanol din celuloză TCE* (MWh/an) Emisii CO2_eq [t/an]
Operare 31330,2 33.961,93

4.3.4 Emisii CO2e generate de transport rutier în perioada de funcționare

În perioada de functioare a fabricii traficul rutier este compus din:

 Vehicule grele pentru transport materii prime;


 Vehicule grele pentru transportul diverselor substante chimice utilizate în proces și pentru
epurarea apei;
 Vehicule grele pentru transportul deșeurilor generate pe amplasament;
 Vehicule usoare utilizate de angajati pentru transport;
 Autobuze pentru transportul personalului.

Componența traficului rutier este prezentată în anexa 1 a acestui raport.

Pentru calcule emisiilor s-au luat în calcul vehiculele grele, având contributia mai mare la emisiilor de
GES ținând cont și de consumul de combustibil.

Vehiculele grele vor utiliza ca și combustibil motorina. Consumul mediu recomandat de EMEP/EEA air
pollutant emission inventory guidebook 2016 – Update Jul. 2018 este aproximativ 240 g combustibil/km
însemnând cca.28 l/100 km.

În perioada de funcționarea, se estimează ca vor utiliza minim 6 vehicule grele pe zi. Estimările de GES
au fost realizate pentru cea mai defavorabilă situație, luând un considerare maxim 121 vehicule grele
pe zi (situație care este puțin probabil să se existe), care se deplasează pe distanțe cuprinse între 20
km și 200 km.

Totodată pentru estimarea cantitățiilor de gaze cu efect de sera - GES (CO2, N2O, CH4) s-au utilizat
factorii de emisie globali prezentati în EMEP/EEA air pollutant emission inventory guidebook 2016 –

46
Update Jul. 201817, Cap. 1.A.3.b.i-iv „Transport rutier 2018”. In Anexa 1 (Bulk Tier 1 emissions factors
for selected European countries) a acestui capitol, se prezinta o serie de tabele cu valori globale ale
factorilor de emisie pentru poluantii din transport rutier la nivel de state membre UE, inclusiv pentru
România (v. tabelul A1-0-24).

În tabelul A1-0-24 din anexa 1 a ghidului amintit anterior se prezinta factorii de emisie aferenți
poluanților CO2 și CH4 , valorile acestor factori sunt raportate la anul 2005. Pentru poluantul N2O s-a
utilizat factorul de emisie global pentru vehicule grele, prezentat în tabelul 3-7 al aceluiași ghid.

 FCO2 = 3,170 kg CO2 per kg combustibil


 FN2O = 0,051 g/kg combustibil
 FCH4 = 0,29 g/kg combustibil

Pentru calcul s-a aplicat Metoda 1 recomandată de ghidul EMEP/EEA air pollutant emission inventory
guidebook 2016 – Update Jul. 2018. Gazele cu efect de seră luate în considerare pentru mijloacele de
transport sunt: N2O, CH4 si CO2.

Pentru calculul emisiilor EGES generate de transportul rutier pentru materii prime/produse finite/diverse
materiale/deșeuri se folosește relația:
EGES = FEGES x FC,
Unde
 FE CO2e – factorul de emisie echivalent;
 FC – consumul de carburant.

Emisiile de GES se exprima în CO2 echivalent. Relațiile de echivalare in CO2 pentry CH4 și N2O fiind: 1 t
CH4 = 21 t CO2; 1 t N2O = 310 t CO218

Valorile estimate pentru emisiile de GES provenite din transportul rutier sunt prezentate în tabelul
următor:

Tabel nr. 15 – Emisii GES provenite de la traficul rutier

Emisii GES Emisii CO2 Emisii CH4 Emisii N2O

Emisii GES tone/zi 2,92 0,000267 4,702


Tone CO2 echivalent tone /zi 0,00561 0,0145
Total tone CO2 /zi 2,942
Emisii GES tone/an 1115,03 0,102 0,0179
Tone CO2 echivalent /an 2,142 5,561
Total tone CO2echivalemt /an 1122,734

17
https://www.eea.europa.eu/publications/emep-eea-guidebook-2016/part-b-sectoral-
guidance-chapters/1-energy/1-a-combustion/1-a-3-b-i/view
18
http://www.eib.org/attachments/strategies/eib_project_carbon_footprint_methodologies_en.pdf
https://www.ipcc.ch/publications_and_data/ar4/wg1/en/ch2s2-10-2.html.

47
Acest nivel de emisii depinde de fluxul de transport posibil , cantitati de materii prime/diverse substanțe
chimice/deșeuri/produse finite transportate, frecvența de transport și alternative de rute sau combinatii
ale acestora accesibile, locuri de destinatie și distanțe de transport, care pot suferi modificari
semnificative cel putin in combinatiile pentru termen mediu si lung.

Emisiile de CO2e pot suferi modificări substanțiale în timp, în condițiile în care ipotezele de lucru definite
anterior vor suferi modificări.

4.3.5 Identificarea efectelor proiectului asupra schimbărilor climatice

Bioetanolul este un combustibil ecologic, formula chimică fiind aceeaşi cu cea a alcoolului etilic găsit în
băuturile spirtoase. Bioetanolul reprezintă o alternativă la benzină, utilizarea lui având darul de a reduce
emisiile de gaze nocive ce generează efectul de seră. Conform normelor Uniunii Europene, începând cu
1 ianuarie 2009, operatorii economici din România au putut introduce pe piaţă doar benzină cu conţinut
de bioetanol de 4,5-5% în volum, procentul crescând treptat, ţinta Uniunii Europene fiind de 20% în
2020.

Bioetanolul contribuie la reducerea emisiilor de CO2, fiind un combustibil benefic pentru mediu. Utilizarea
drept combustibil amestec-bioetanol pentru automobile poate reduce în mod semnificativ utilizarea
petrolului şi evacuare emisiilor de gaze cu efect de seră.

În figura 5 sunt prezentate emisiile de gaze cu efect de seră rezultate din utilizarea bioetanolului produs
din diferite materii prime în comparaţie cu benzina pe un ciclu de viaţă.

Figura 5. Emisii de gaze cu efect de seră rezultate prin utilizarea bioetanolului produs din diferite
materii prime în comparaţie cu benzina (pe durata întregului ciclu de viaţă)19

19
Philippidis G. The potential of biofuels in the Americas. Energy cooperation
and security in the hemisphere task force, center for hemispheric policy – The
University of Miami, July 24; 2008. <www6.miami.edu/hemispheric-policy/
Philippidis> [accessed October 2009].

48
În figura 6. se prezintă procentul de reducere a gazelor cu efect de sera în funcție de tipul de
combustibil produs.

20
Figura 6. Procentul de reducere a gazelor cu efect de sera în funcție de tipul de combustibil produs

Procentul de emisii de gaze cu efect de seră prin utilizarea bioetanolului produs prin tehnologia Sunliquid
comparativ cu utilizarea combustibililor fosili se prezinta în figura următoare:

Figura 7. Procentul de reducere a gazelor cu efect de sera – bioetanol produs prin tehnologia Sunloquid
comparativ cu alti combustibil fosili

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GHG) ca urmare a folosirii etanolului celulozic (produs
finit ce va fi obţinut ca urmare a implementării proiectului) în detrimentul combustibililor fosili este
semnificativă. Astfel, etanolul celulozic poate genera o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră de
aproximativ 90-95%, emisiile de dioxid de carbon fiind aproape egale cu zero.

20
Michael Wang. May Wu Hong Huo (Center of Transportation Research-Argonne National Laboratory) – Life-cycle
energy and greenhouse gas emission impact of different corn ethannol plant types(22.05.2007), in Environmental
Research Letters, Volume 2, nr.024001,p1.

49
Un litru de biocombustibil reduce emisiile nete de CO2 cu peste 95%, astfel că un litru de biocombustibil
va economisi aproximativ 2,3 kg de CO2..

Capacitatea de producție a fabricii propuse va fi de 50.000 t bioetanol pe an, astfel se estimează că prin
utilizarea acestui bioetanol se salveaza o cantiate de 2,3 x 50.000 tone/an= 115.000 t CO2/an.

Din literatura de specialitate (Aulakh et al., 2001) se cunoaste faptul că, paiele ramase pe câmp,
încoporate în sol, fără incendiere, conduc la emisii de CO2 (cantitatea estimată de CO2 emisă din acest
proces este de cca 3 tone CO2/an).

Pentru fabrica de etanol propusă, materia primă necesara procesului de producție (paie) este recoltată
de pe o suprafață de aprox. 100.000 ha aflate pe o rază de 50-70 km în jurul localității Podari. Prin
introducerea acestor paie în procesul de fabricare a etanolului, se va reduce aparitia unei cantitati de
emisiile de CO2 de aprox. 300.000 t CO2/an.

Inventarul emisiilor de gaze cu efect de seră rezultate în perioada de operare a frabricii incluzand atat
activitatea de productie (emisii directe) cat si activitatile conexe (emisii indirecte) este prezentat in
tabelul urmator:
Tabel 12- Inventar emisii de gaze cu efect de seră – perioada de operare, estimare pentru un an de
functionare
Activitatea Emisii CO2echivelent Observatii
Procesul de productie (emisii directe)
Productie drojdie 480 t/an dioxidul de carbon rezultat din fermentația alcoolică, producția
de drojdii și de enzime ce utilizează ca materii prime deșeurile
Fermentatie 48.736 t/an agricole (paie) poate fi considerat biogenic, fiind reintrodus în
Productie enzime 11.344 t/an circuitul natural prin fotosinteză în procesul de creștere a
plantelor (cerealelor).
Total CO2 pe an de
fucntionare (8000 h) 60.560,00 t/an
Activitati conexe (emisii indirecte)
Tratare apa uzata 6.348,00 t/an
Considerand 33% consum de energie electrica provenita din
Reteaua Naționala,
Pentru producrea de energie electrica provenita de la centrala de
cogenerare se consideră ca emisiile de CO2 sunt zero
Consum de energie (pentrubiomasa, factorul de emisie este zero, lignina este
electrica 33.625,68 t/an carbon neutra
Transport materii prime 1122,734 t/an
Total 101.176,41 t/an

Un litru de biocombustibil reduce emisiile nete de CO2 cu peste 95%, astfel că un litru de biocombustibil
va economisi aproximativ 2,3 kg de CO2..

Capacitatea de producție a fabricii propuse va fi de 50.000 t bioetanol pe an. Se estimează că prin


utilizarea acestui bioetanol se salveaza o cantitate de 2,3 x 50.000 tone/an= 115.000 t CO2/an.

50
Din literatura de specialitate (Aulakh et al., 2001) se cunoaste faptul că, paiele ramase pe câmp,
încoporate în sol, fără incendiere, conduc la emisii de CO2 (cantitatea estimată fiind de cca 3 tone/an).

Pentru fabrica de etanol propusă, materia primă este recolatată de pe o suprafață de aprox. 100.000
ha aflate pe o rază de 50-70 km în jurul localității Podari. Prin introducerea acestor paie în procesul de
fabricare a etanolului, se va reduce aparitia unei cantitati de emisiile de CO2 de aprox. 300.000 t/an.

În tabelul următor sunt prezentate efectele pozitive si/sau negative ale proiectului asupra schimbarilor
climatice.

Tabel 13 – Efecte pozitive si/sau negative ale proiectului asupra schimbarilor climatice

Etape Efecte pozitive Efecte negative


Costruire și operare fabrică Optimizarea si reducerea consumurilor Emiise de GES din actitivatea de productie,
energetice cu reducerea emisiilor de tratarea apei uzate, transportul materiei
GES. prime.

Reduce aparitiei unei cantitati de Cantitatea totala de emisii de GES estimata


300.000 tone/an de emisii de pentru an de functionare la capacitatea
CO2echivsalent rezultată din incorporarea maxima proiecta este de:
paielor în sol
 101.176,41 tone CO2 echivalent/an
Favorizarea punerii pe piată a din care 60.560 tone/an este CO2
combustibilor altenrativi, contribuind biogenic fiind rezultat din procese
la reducerea emisii de GES.
ce utilizează ca materie prima
Prin punerea pe piata a 50.000 tone de biomasa (fermentatie, producere
etanol, cantitate produsa intr-un an de drojdii și enzime), restul din
zile, se estimeză ca se va salva o activitatea de transpor, consum
cantitate de 115.000 tone/an de CO2. de energie electrică și tratare apei
Cantitate CO2 estimată ca fiind salvata: uzate

415.000 tone/an salvată


 Scazand și cantitatea de CO2
biogenic din procesul de productie,
cantitatea de CO2 emisă intr-un an
de operare va fi 40.612,41
tone/an.

Utilizarea produsul finit obtinut in aceasta fabrica ca si combustibil alternativ va avea un impact pozitiv
semnificativ asupra shimbarilor climatice, ducand la salvare unei cantitati considerabile de gaze cu efect
de sera ce ar putea fi generate de traficul rutier al vehiculelor care utilizeaza cambustibili fosili si de
paiele lasate pe câmp.

Scăzând cantitatea de GES emisă în perioada de operare a fabricii, se consideră ca proiectul va contribui
pe an de funcționare la salvarea unei cantitati de GES de cca. 313.823,58 tone CO2echivalent/an. Dacă
considerăm căa mai mult de 59% din cantitatea totală de CO2 generata din activitatea de producție este
biogenică (având în vedere că în procesul de fabricație se utilizează ca materie primă biomasă),
cantitatea totală de GES salvată prin realizarea acestui proiect este de 374.383,58 tone CO2echivalent /an.

51
4.3.6 Măsuri de reducerea emisiilor de GES

Una dintre principalele priorități in procesul de constructie al fabricii este cel de a obtine o reducere de
durată a consumului energetic și a emisiilor de CO2.

Prin punerea pe piață a bioetanolului și utilizarea acestuia ca și combustibil alternativ va conduce la o


economie de 115.000 tone CO2/an raportat la producția anuală estimată. Scăzând emisiile de CO2
rezultate din producție, economia anuală de CO2 va fi de aproximativ 313.823,58 tone CO2echivalent/an.

Una dintre prioritățile principale în etapa de functionare a fabricii este obținerea unei reduceri pe termen
lung a consumului de energie și a emisiilor de CO2 din activitate de productie. După o analiză
aprofundată a procesului, au fost identificate și vor fi implementate următoarele măsuri pentru
reducerea emisiilor de CO2 rezultate din procesul de fermentație:
 Emisiile de CO2 provenite din fermentație vor fi colectate printr-o conductă, care va permite
directionarea acestuia catre un scruber umed. Acest scruber umed este echipat cu un sistem
bine structurat pentru a asigura o eficiență ridicată a netralizării unei părți din CO2 rezultat din
procesul de fermentație, prin utilizarea unei solutii caustică (KOH). Principiul de functionare a
acestui scruber se bazează pe reacția:

2KOH (sol)+CO2 (g) = K2CO3(sol) + H2O (l)

Cantitatea de CO2 care poate fi neutralizată prin această tehnică depinde de cantitatea de solutie caustica
utilizată. Trebuie avant în vedere ca utilizarea in exces a acestei solutii caustice poate duce la creșterea
volumului de trafic (aprovizionare periodica) și cantitatea de apa uzata.

Alte tipuri de măsuri recomandate:


 Performanța energetică a cladirilor propuse va respecta criteriile prevăzute de standardul
construcțiilor pasive sau al construcțiilor cu consum redus de energie.
 masură pentru reducerea emisiilor de GES, a fost utilizarea de energie electrică obținută din
surse alternative. Fabrica va utiliza un procent de 66,6% de energie electrică obținută din
resurse alternative – biomasă (lignina). Biomasa este considerată neutră din punct de vedere al
emisiilor de CO2.
 Pentru reducerea emisiilor provenite din transportul rutier, se propune utilizare de vehicule grele
de ultimă generație (EURO IV-VI) care au un nivel de CO2 g/kg combustibil mai redus față de
cele convenționale. Pentru reducerea consumului de combustibil se va realiza și implementa un
Plan de trafic adecvat care să țină cont de rutele alese pentru transport, optimizarea
transportului de marfă, evitarea traficului și limitarea accelerării și franării puternice,
menținerea anvelopelor într-o condiție optimă, menținerea sistemelor mecanice. Un stil de
condus ecologic poate determina reducerea emisiilor între 5 % și 15 %.

În ceea ce priveşte activitățile de protecție a mediului, societatea asuma monitorizarea:


 consumul de combustibil diesel (prin aplicarea unui condus ecologic);

52
 consumului de energie (achiziționarea de echipamente cu un consum scăzut de energie,
eficientizarea uzului de energie a sistemelelor de aer condiționat; monitorizarea și menținerea
consumului de electricitate în anumiți parametri).

 deșeuri (aplicarea unor măsuri de reducere a cantitățiile de deșeuri generate astfel încât să se
reducă numărul transporturilor necesare pentru elminarea/valorificarea acestora).

4.4 Identificarea efectelor schimbărilor climatice asupra proiectului

4.4.1 Evaluarea sensibilității zonei

În context global, schimbările climatice pot avea atât efecte directe cât și indirecte, dintre care cele mai
importante sunt:

 Consecințe primare:

o Schimbarea temperaturii medii;


o Temperaturi extreme;
o Schimbarea precipitațiilor medii;
o Precipitații extreme;
o Viteza medie a vântului;
o Umiditate.
 Efecte secundare/Hazarde asociate:
o Eroziunea costieră;
o Seceta/Disponibilitatea resurselor de apă;
o Inundații;
o Alunecări de teren;
o Cutremure;
o Eroziunea solului;
o Fenomene extreme/Dezastre climatice;
o Creșterea temperaturii;
o Incendii
În categoria hazardelor care pot provoca in România pagube importante sau chiar dezastre naturale
intra producerea de fenomene ca: ploi abundente/inundații, alunecări de teren, grindina, descărcări
electrice, polei, avalanșe, furtuni, viscole, secete, valuri de caldură, valuri de frig. Conform datelor
prezentate de Pool-ul de Asigurare Impotriva Dezastrelor Naturale (PAID), in cazul României, expunerea
cea mai mare la dezastrele naturale este cea asociata cutremurelor, inundațiilor și alunecărilor de teren.
In condițiile schimbărilor climatice, nu se aștepta ca tipuri noi de hazard sa iși faca aparitia pe teritoriul
Romaniei (de exemplu, uraganele), in schimb, cele deja existente isi vor schimba caracteristicile date
de frecventa si intensitatea fenomenelor de vreme si clima.

Romania, prin amplasarea geografica, caracteristici climatice, geomorfologice, geologice si hidrografice,


este predispusa manifestarii a 3 tipuri de hazarde:

o geomorfologic;
o hidrologic;
o climatic.

53
Cele trei tipuri de hazard se pot manifesta atat individual cât și prin suprapunere, astfel incât efectele
generate pot varia într-un domeniu foarte larg, de la pagube minore până la dezastre.

Hazardul geomorfologic, poate produce pe terenuri in pantă:

o eroziunea solului;
o alunecări de teren;
o inundații locale, cu caracter de torențialitate.
Hazardul hidrologic, prin neuniformitatea regimului de curgere poate produce:

o inundarea terenurilor plane;


o exces de umiditate în sol;
o eroziune de mal.
Hazardul climatic - cu regimul cel mai variabil în timp - poate produce prin repartiția neuniformă a
temperaturilor și precipitațiilor:

o secete atmosferice și pedologice;


o exces de umiditate în sol;
o inundații;
o eroziune eoliană.
Dintre cele enumerate, la nivelul comunei Podari se manifesta doar o parte din hazardele prezentate
anterior, asa cum se prezinta mai jos.

Informațiile au fost extrase din următoarele surse de documentare:

o Strategia de dezvoltare locală a comunei Podari 2016-2020;


o Planul de Management actualizat al Bazinului hidrografic Jiu;
o Planul pentru prevenirea, protecția și diminuarea efectelor inundațiilor în bazinul hidrografic
Jiu;
o Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național -
Secțiunea a V-a Zone de risc natural;
o Planuri de apărare D.A Jiu;
o Plan de analiză si acoperire a riscurilor al Județului Dolj, an 2016

 Inundații

Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a V-a
Zone de risc natural, identifică la nivel național,zonele de risc natural, în interiorul cărora există un
potențial de producere a unor fenomene naturale distructive (inundații, cutremure, alunecări de teren)
care pot afecta populația, activitățile umane, mediul natural și cel construit și pot produce pagube și
victime omenești.

Localitatea Podari se regăsește în anexa nr.5 a legii, la unități administrativ-teritoriale afectate de


inundații (la poziția 597), fiind zonă cu risc la inundații.

Conform informațiilor disponibile in Planul de analiză si acoperire al riscurilor al județului Dolj in anul
2014 localitatea Podari a fost afectată de inundații.

54
Figura 8 - Harta cu zonele afectate de inundatii istorice semnificative – Bazinul Hidrografic
Jiu21

21http://www.rowater.ro/pmri_site/3.%20Planul%20de%20Management%20al%20riscului%20la%20I

nundatii%20-%20Draft/P.M.R.I.%20Jiu/RO2_FRMP_PMRI_20160322.pdf

55
Tabel 20 – Date caracteristice pentru acţiuni operative ale organelor locale de apărare
împotriva inundaţiilor22

Mărimi locale Mărimi de Timp de O


Nr. Comisia sau Curs de Nr.telefon, Amplasament de apărare Amplasament apărare propag. afla
crt. comandamentul apă fax la staţie staţie avertizoare a
local de primărie, hidrometrică CA CI CP hidrometrică CA CI CP viiturilor la
apărare Cod post de locală F I FII FIII avertizoare F I F II F III sau de
cadastral poliţie, praguri critice conc. a
şcoală la precipitaţii precipit.

0 1 2 3 4 5 6 7 8
Comuna Jiu Primarie Sh Podari Sh Racari 355 435 470 10 ore St.
Podari 264155 300 400 460 BJ,
Prodila Politie To
264385 - - Pp Podari 15 l/mp/3 8h go
Pr. Abator h;25 l/mp/6 35
- - Pp Podari h; 25 l/mp/1 h
Torent 15 l/mp/3 8h -40
Hotu - - Pp Podari h;25 l/mp/6 50
h; 25 l/mp/1 h
15 l/mp/3 8h
h;25 l/mp/6
h; 25 l/mp/1 h go
20

-1

22http://www.rowater.ro/dajiu/Continut%20Site/Planuri%20de%20aparare/Planuri%20Jude
tene.aspx

56
Tabelul nr.20 de mai sus a prezentat datele caracteristice pentru acţiuni operative ale organelor
locale de apărare împotriva inundaţiilor la nivelul comunei Podari.

Conform informațiilor disponibile în Planul pentru prevenirea, protecția și diminuarea efectelor


inundațiilor în bazinul hidrografic Jiu, prezentăm tendința de evoluție a debitelor maxime la stația
hidromterică Podari, pe râul Jiu, între anii 1956-2006:

Figura 9 - Tendința de evoluție a debitelor maxime la stația hidromterică Podari, pe râul


Jiu, între anii 1956-2006

În luna august 2018 a fost elaborat Studiul de inundabilitate și hidrologic care a avut ca scop cercetarea
în detaliu a componentelor proiectului care sunt sau pot fi afectate de inundații. Conform rezultatelor
acestor studii, concluzia este că Investitia nu va fi afectată de inundații la probabilitate 1% si 0, 1 % (a
se vedea fingura 10 și 11)

57
Figura 10 - Risc Inundabilitate 1% R. Jiu în zona de studiu

Figura 11 - Risc Inundabilitate 0.1% R. Jiu în zona de studiu

 Alunecări de teren

Din punct de vedere morfologic, amplasamentul este relativ plan cu uşoară pantă pe direcţia vest-est.
Amplasamentul este situat în zona terasei superioare a râului Jiu, într-o zonă în care nu au fost întâlnite
fenomene geologice negative – alunecări de teren active, sufoziuni evidente (spălări subterane de
material), prăbuşiri, eroziuni excesive şi alte fenomene fizico-geologice negative care să pună în pericol
stabilitatea viitoarei investiţii.

58
Comuna Podari nu reprezintă risc ridicat în ceea ce privește alunecările de teren. Conform informațiilor
prezentate în cadrul Planul de analiză si acoperire al riscurilor al județului Dolj, in anul 2006, in comuna
Podari s-a produs o alunecare de teren între gabionul P1 și P2.

 Cutremure

Din punct de vedere al seismicității, investiția se află in zona D de seismicitate are gradul 82 de
seismicitate (gradul 8 cu o perioada de revenire de 100 ani).

Conform zonării teritoriului României în termeni de perioada de control (colţ), Tc a timpului de răspuns,
perimetrul cercetat are coeficientul Tc = 1.0 s. iar conform zonării teritoriului României în termeni de
valori de vârf ale acceleraţiei terenului pentru proiectare ag pentru cutremure având intervalul de
recurenţă IMR = 225 ani (20% probabilitate de depășire în 50 ani), zona proiectului are valoarea ag =
0.20 g. Încadrarea seismică este în conformitate cu “Codul de proiectare seismică – Partea I – Prevederi
de proiectare pentru clădiri”. indicativ P 100 – 1/2013.

Figura 12 - Zonarea valorilor de accelarație terenului pentru proiectare ag cu IMR=225 ani


și 20% probabilitate de depășire în 50 de ani23

23
Codul de proiectare seismică – Partea I – Prevederi de proiectare pentru clădiri”. indicativ P 100 –
1/2013.

59
Figura 13 - Zonarea teritorului României în termeni de perioadă de colț (Tc), a spectrului de

cotrol24

 Incendii

Terenurile cultivate cu cereale situate lângă păduri, sunt afectate de un mare risc de incendii. Cel mai
mare risc de incendii este concentrat în decursul lunilor Februarie-Martie şi Iulie-August, atunci când
este cel mai probabil să apară seceta. Defrişările masive, procesul de deşertificare şi ploile abundente
din ultimii ani au mărit incidenţa alunecărilor de teren în cadrul Judeţului Dolj, în special în zonele
caracterizate de soluri preponderent argiloase, şi de aceea mai expuse la riscul producerii acestor
calamităţi naturale.

 Seceta/Disponibilitatea resurselor de apă

Seceta trebuie tratată atât din punct de vedere hidrologic cât și pedologic.

În ceea ce priveşte fenomenul de secetă în condiții naturale, în prezent zonele expuse la secetă în
România sunt zona de sud a ţării și zona Dobrogei, cu risc accentuat față de fenomenul de secetă, și o
parte din Podişul Central Moldovenesc (cu risc față de fenomenul de secetă). Riscul a fost stabilit pe
baza cuantificării caracteristicilor secetei, frecvenţei, duratei, extinderea şi intensitatea secetelor.

În figura următoare se prezintă zonele cu risc accentuat și zone cu risc față de fenomenul de secetă
indentificate în România. Conform acestei hărți, localitatea Podari nu se încadrează în zonele cu risc
accentuant sau cu risc față de fenomenul de secetă.

24
Codul de proiectare seismică – Partea I – Prevederi de proiectare pentru clădiri”. indicativ P 100 –
1/2013.

60
Figura 14 - Zonele afectate de secetă de pe teritoriul România25

În România, zonele afectate de secetă s-au extins în ultimele decenii, iar cele mai afectate zone sunt
cele situate în sudul şi sud-estul României.

Pe baza scenariilor climatice previzible pentru perioadele 2011-2040 şi 2021-2050 şi efectele


cuantificabile asupra temperaturii medii multianuale şi precipitațiilor medii multianuale în România,
printre bazinele hidrografice identificate ca fiind supuse, în mod frecvent, fenomenului de secetă
hidrologică, atât în prezent cât și în viitor, luând în considerare efectele schimbărilor climatice, se
numără și cele care se află pe teritoriul Administrației Bazinale de Apă Jiu19.

În ceea ce privește seceta pedologică pentru România, în perioada următoare, se așteptă o extindere
a suprafețele agricole cu deficite de precipitații și o creștere a intensității fenomenului de secetă
pedologică în sudul, sud-estul si estul țării, existând o probabilitatea apariției unei aridităţi tot mai mari
a solului, care, combinată cu vânturi calde, va accentua riscul de eroziune eoliană şi degradare a solului
în special în regiunile sudice, sud estice şi estice ale României.

Pentru identificarea resurselor de apă subterane și propunerea de solutii optime pentru asigurarea
cerintei de apă aferente investiției a fost realizat un Studiu hidrogeologic preliminar. Concluziile acestuia
sunt următoarele:
o Stratul acvifer freatic a fost captat de forajele executate pana la adancimea de 15.00 m.
o Forajele au fost executate pentru alimentarea diferitelor obiective industriale (Fabrica de zahar
si ulei si Abătorul de păsări) din comuna Podari, aflate in apropierea Fabricii de producție a
etanolului din celuloză.
o De asemenea, au fost executate și foraje care au deschis strate acvifere de medie adâncime.
Acvirefele de adancime sunt reprezentate de stratele de Fratesti. Stuctura acviferului de
adâncime, cu ape ascendente este constituită din stratele depozitelor nisipoase situate la
adâncimi de peste 135-140 m.

25
Planul de management actualizat al spațiului hidrografic Jiu

61
o Grosimea acestor depozite acvifere sarmaţiene sub presiune variază între limite largi, apa
subterană având caracter ascensional. In zona comunei Podari au fost executate foraje cu
adancimea cuprinsa intre 107 si 150.00 m.

In urma analizarii contextului geologic si hidrogeologic general al zonei și al rezultatelor obținute prin
forajele executate pentru alimentarea cu apă a investiției, s-a considerat că soluția optimă pentru
asigurarea necesarului de apă din sursa proprie a Fabricii de productie a etanolului din celuloză, o
reprezintă executia unor foraje de exploare/exploatare cu adancimea de 15.00 m, acestea urmând să
capteze stratul poros-permabil freatic din acumularile aluvionare ale terasei Vaii Jiului.
o Din monitorizările realizate pe teritoriul ABA Jiu, respectiv corpul de apă subterană ROJO5, s-a
constat că nivelul hidrostatic mediu nu este influențat de impactul activităţilor umane (supra-
exploatare), ci în principal de cantităţile reduse de precipitaţii.
o Dupa finalizarea fiecarui foraj, se va intocmi un raport hidrogeologic in care se vor preciza datele
obtinute la executia forajului (litologice, date de tubare, rezultatele testelor de pompare, izolari
etc.), precum si valorile maxim admise calculate ale caracteristicilor de exploatare (debit,
adancime nivel hidrodinamic). In functie de rezultatele si observatiile constatate la executia
fiecarui foraj, programele de executie ale urmatoarelor foraje de explorare – exploatare se vor
adapta in mod corespunzator, având in vedere si prevederile studiului hidrogeologic preliminar.

 Precipitatii extreme / Umiditate

Regimul climatic în judeţul Dolj este temperat continental specific de câmpie, cu influențe
submediteraneene datorate poziției depresionare pe care o ocupă județul în sud-vestul țării. Valorile
medii ale temperaturii sunt cuprinse între 10-11,5 °C iar precipitațiile sunt mai scăzute decât în restul
teritoriului.

Schimbarile circulaţiei generale a atmosferei de la un anotimp la altul sunt clar reflectate de modificările
frecvenţei vânturilor pe anumite direcţii. La toate staţiile se observă că în prima jumătate a anului
frecvenţa vânturilor de vest este cu mult mai mare decât în lunile din a doua jumătate.

Circulaţia vestică determină ierni blânde în cursul cărora predomină precipitaţiile sub formă de ploaie.
Vara ea determina o mare variabilitate în aspectul vremii şi un grad accentuat de instabilitate. Circulaţia
polară determină răciri de primăvară-vară şi toamnă, iar iarna temperaturi foarte coborâte şi uneori
căderi abundente de zăpada însoţite de viteze mari ale vântului.

Temperatura medie anuală în zona proiectului este de aproximativ 10,8 °C, în timp ce mediile lunii iulie
sunt de 22,7 °C, iar luna ianuarie înregistrează o medie de -2,5 °C. Maxima absolută a fost de 41,0 °C
(02.07.1927), iar minima absolută de -35,5 °C (25.01.1963).

Precipitaţiile atmosferice înregistrează o valoare medie anuală de 523,0 mm. Media lunii iunie este de
71,3 mm, iar a lunii februarie de 28,2 mm. Durata medie anuală a stratului de zăpadă este de 47,5 zile,
iar grosimea medie este variabilă, fiind cuprinsă între 6,0 cm în luna ianuarie şi 14,0 cm în luna februarie.

62
Conform studiului geotehnic realizat penru această investiție, adâncimea de îngheț a terenului natural
din zonă este de 100 cm (conform STAS 6054). Durata medie a intervalului de zile fără ingheț este de
peste 200 zile/an. Primul ingheț apae după data de 25 octombrie.

Vânturile predominante sunt cele din est (24,6%), urmate de cele din vest (18,7%).

Figura 3 - Evoluția temparaturii și a cantității de precipitații în perioada 1961-199026

Pornind de la informațiile existente privind regimul climatologic actual, regimul climatologic prognozat,
condițiile hidrogeologice/geotehnice și aplicând metodologia de evaluare propusă s-a evaluat sensibilitatea
invenstițiilor propuse prin proiectul de Construire Fabrică de producție bioetanol la riscuri climatice.

În cele ce urmează se prezintă rezultatele acestei evaluări pentru perioada operare a fabricii ținând cont
de măsurile adoptate pentru adaptare la efectele schimbărilor climatice și reziliența la creșterea factorilor
de risc natural.
Evaluarea s-a facut în funcție de temele cheie care cuprind principalele componente ale investiției,
considerate astfel:
 Intrări: materii prime, apă, energie;

26 http://www.meteoromania.ro/anm2/servicii/date-meteorologice/arhiva-precipitatii/

63
 Bunuri: secții producție și dotările aferente, platforme rezervoare, anexă adminstrativă,
stația de epurare, gospodăria de apă de incendiu, depozit chimicale, stația de cogenerare,
stație carburanți.
 Procese:
o pocesul de producție etanolului din celuloză;
o procesul de producție energie electrică și termică;
o transport și epurare apă uzată, evacuare apă tratată;
 Ieșiri: bioetanol, calitatea și cantitatea apei epurate evacuate în emisari (receptori naturali);
 Interdependențe: creșteri economice viitoare.
Asa cum s-a descris și în capitolele anterioare riscurile apariției unor fenomene naturale depind de
caracteristicile și conditiile geologice respectiv fizico-geografice ale zonelor propuse pentru amplasarea
investițiilor din proiect.

Zona de amplasare a proiectului prezintă un risc scăzut la secetă, alunecări de teren și inundații și risc
moderat cutremure (având în vedere amplsarea în zona de risc seismic82).

Evaluarea sensibilității pentru fabricii de producție a etanolului din celuloză se prezintă în tabelul următor.

Tabel nr. 21 – Evaluarea sensibilității pentru investiție – activitatea de producție bioetanol

SENSIBILITATE
Situația de operare
Interdepende
Intrari Bunuri Procese Iesiri
Riscuri climatice nte
Consecințe primare alre schimbărilor climatice
Schimbarea temperaturii medii
Temperaturi extreme
Schimbarea precipitatiilor
medii/Precipitații extreme
Viteza medie a vantului
Umiditate
Efecte secundare/Hazarde asociate
Seceta/Disponibilitatea
resurselor de apa
Inundatii
Alunecari de teren
Cutremure
Eroziunea solului
Fenomene extreme/Dezastre
climatice
Creșterea/scăderea temperaturii
Incendii

Rezultatele acestei evaluări indică următoarele:

 Intrările (în special disponibilitatea apei și a paielor de cereale) și prezintă o sensibilitate


moderată în perioadele cu schimbare a precipitațiilor medii/precipitații extreme și temperaturi
extreme, putând fi afectate de reducerea cantității și calității apei disponibile, concomitent cu
creșterea cerinței de apă sau reducerea cantității de cereale;
 Intrările prezintă totodată o sensibilitate minoră la efectele secundare ale schimbărilor climatice,
respectiv la secetă (influențată de modificări de temperatură și cantitatea de precipitații medii
anuale).
 Intrările influențează în mod direct procesele, ieșirile (produl finit: cantitatea de biotanol
produsă) și dezvoltarea economică. Astfel procesele, ieșirile și interdependețele prezintă și ele

64
la rândul lor o sensibilitate moderată în perioadele cu schimbări cantitate de precipitații
medii/precipitații extreme.
 Bunurile implicit procesele, ieșirile și interdependentele prezintă o sensibilitate moderată la
cutremere, acestea pot fi afectate de cutremure (având în vedere că o serie de localitatea Podari
se află într-o zonă cu intensitate seismica 82 pe scara MSK).

4.4.2 Evaluarea expunerii


În cele ce urmează se prezintă rezultatele evaluării la riscurile climatice realizate conform metodologiei
propuse, pentru fabricarea de producție a etanolului din celuloză.

Tabelul nr.22 - Evaluarea expunerii pentru fabrica de producție a etanolului din celuloză

Expunerea
Riscuri climatice Situația de operare
Consecințe primare ale schimbărilor climatice
Schimbarea temperaturii medii
Temperaturi extreme
Schimbarea precipitatiilor
medii/Precipitații extreme
Viteza medie a vantului
Umiditate
Efecte secundare/Hazarde asociate
Seceta/Disponibilitatea resurselor de
apa
Inundatii
Alunecari de teren
Cutremure
Eroziunea solului
Fenomene extreme/Dezastre climatice
Creșterea/scăderea temperaturii
Incendii

• Pentru activitatea fabricii de producție a etanolului din celuloză, pericolul generat de expunerea la
secetă este de la nivelul redus; pericolul de inundații se menține la expunere nesemnificativă;
pericolul de cutremere de expunere la cutremure se manifestă la nivel moderat (încadrarea unităților
administrativ teritoriale propuse pentru amplasarea investițiilor propuse pentru proiect în zone
macroseismice de gradul 82 pe scara MSK).

4.4.3 Evaluarea vulnerabilității


Așa cum s-a menționat și în metodologia propusă, evaluarea vulnerabilității proiectului la schimbările
climate se obține din produsul dintre sensibilitate și expunere. Ea a fost realizată pentru factorii de risc
natural, identificați în capitolele anterioare, la scorul global de sensibilitate.

Rezultatele evaluarii vulnerabilității proiectului sunt prezentate în tabelul următor.

Tabelul nr.23 - Evaluarea expunerii pentru fabrica de producție a etanolului din celuloză

Vulnerabilitate
Riscuri climatice Situația de operare
Consecințe primare ale schimbărilor climatice
Schimbarea temperaturii medii
Temperaturi extreme
Schimbarea precipitatiilor medii/Precipitații
extreme
Viteza medie a vantului
Umiditate
Efecte secundare/Hazarde asociate
Seceta/Disponibilitatea resurselor de apa

65
Inundatii
Alunecari de teren
Cutremure
Eroziunea solului
Fenomene extreme/Dezastre climatice
Creșterea/scăderea temperaturii
Incendii
Vulnerabilitatea fabricii de producție a etanolului din celuloză se manifestă la nivelul redus pentru secetă,
la nivel nesemnificativ pentru inundații și la nivel moderat la cutremure (încadrarea unităților
administrativ teritoriale propuse pentru amplasarea investițiilor propuse pentru proiect în zone
macroseismice de gradul 82 pe scara MSK) și la schimbările de temperatură și cantitate de precipitații.

4.4.4 Evaluarea riscurilor asupra proiectului

Magnitudinea consecințelor hazardelor identificate anterior se prezintă în matricea de evaluare de mai


jos, așa cum a fost grupate anterior.

Conform metodologiei propuse, evaluarea riscului se obține din produsul între probabilitatea de
producere și nivelul de gravitate al consecintei/impactul generat de variabilele de schimbări climatice cu
risc natural relevant.

Așa cum a fost prezentat în capitolul anterior, din evaluarea vulnerabilității a rezultat că fabrică de
producție a etanolului din celoză prezintă vulnerabil moderata la cutremure, temperaturi extreme,
creșterea/scăderea temperaturii.

a1 – Risc la inundații

Riscul la inundații are relevanță în special pentru procesului de producție, putând afecta calitatea
materiilor prime folosite, buna funcționare a echipamentelor din dotare. Din analiza studiilor de
inundabilitate și a prognozelor pentru regimul climatic din România, a rezultat că riscul la inundații este
nesemnificativ pentru fabrica de producție a etanolului din celuloză.

a2 –Riscul la Seceta (deficitului de apă/diminuarea resurselor)

În perioada de secetă, lipsa precipitațiilor și creșterea cerinței de apă pot conduce la diminuarea
resurselor de apă. Probabilitatea de apariție a acestui fenomen conform prognozelor pentru regimul
climatic din România este de 80% pentru perioada viitoare (2021-2050) iar riscul este considerat a fi
unul minor pentru sistemele de alimentare cu apă și producția fabricii.

a3 – Riscul la alunecări de teren

Apariția alunecărilor de teren prezintă relevanță pentru construcții de pe amplasament, sistemul de


distribuție a apei și a sistemului de canalizare dacă acestea ar fi amplasate în zone cu risc ridicat.
Localitatea Podari și locația aleasă pentru amplasarea fabricii sunt situate în zone cu risc nesemnificativ
la apariția acestor alunecări de terem.

a4 - Cutremure

Se consideră că probabilitatea de apariție a cutremurelor este moderatădar efectele acestora pot fi


majore afectând în special elementele constructive ă. Riscul este unul mediu.

66
Tabelul nr. 24 - Evaluarea gravitatii impactului si a probabilitatii de apariție în zona fabricii

Factor de risc Gravitate Probabilitate


impact

a1 – Inundații moderat puțin probabil


a2 - Seceta/diminuarea
resurselor de apă moderat rareori
a3 - Alunecari de teren moderat puțin probabil
a4 - Cutremure major putin probabil

Evaluarea riscurilor a fost stabilit din produsul dintre impact și probabilitate. Rezultatele evaluării
riscurilor sub forma matricială în tabelul următor:

Tabelul nr.25 - Matrice de evaluare a riscurilor asupra proiectului – Fabrica de producție a


etanolului din celuloză

Putin Aproape
Probabi Rareori, Moderat, Probabil,
probabil, sigur,
litate 5% 50% 80%
20% 95%
Gravitate/Impact 1 2 3 4 5
Nesemnificativ 1
Minor 2
Moderat 3 a2 a1, a3
Major 4 a4
Catastrofic 5
Nivelul de risc din matricea se prezintă astfel:

a2 Risc neglijabil
a1, a3 Risc scazut
a4 Risc mediu
Risc ridicat
Risc extrem

Pentru realizarea etapei de evaluare a riscurilor asupra proiectului s-au analizat următoarele date și
informații disponibile:

 Pentru alunecările de teren:

o Legii nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului National –


Sectiunea a V-a – „Zone de risc natural”- anexele 6, 6a și 7;

o Planul de management al Bazinului Hidrografic Jiu;

o Studiile geotehnice realizate până în prezent pentru acest proiect;

 Pentru seceta:

o Strategia națională a Romaniei privind schimbările climatice 2013 – 2020, elaborata de


Ministerul Mediului si Schimbărilor Climatice, sintetizatemai jos (subcap. 1.1.5.2);

o Planul de management al Bazinului Hidrografic Jiu;

o Scenarii de schimbare a regimului climatic în România pentru perioada 2001-2030


realizat de Administrația Națională de Meteorologie;

67
 Pentru inundații:

o Studiile de inundabilitate realizate până în prezent pentru proiect;

o Studiile hidrogeologice realizate până în prezent pentru proiect;

o Planul de amenajare a teritoriului – zone de risc natural (conform Legii nr. 575/2001
privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului National – Sectiunea a V-a –
„Zone de risc natural” , anexele 4, 4a și 5;

o Planul de management al riscului la inundatii in BH Jiu viituri remarcabile,


probabilitatea de inundare, lucrări de aparare gestionate de ABA Argeș-Vedea;

o Planul de management al Bazinului Hidrografic Jiu;

 Pentru seismicitate (cutremure):

o Studiile geotehnice realizate până în prezent pentru proiect.

o Planul de Amenajare a Teritoriului Național – Sectiunea a V-a – „Zone de risc natural”,


anexa nr. 2.

4.4.5 Identificarea și evaluarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice

Adaptarea este capacitatea sistemelor naturale și antropogenice de a reacționa la efectele schimbărilor


climatice (actuale sau asteptate), inclusiv variabilitatea climei și evenimentele meteorologice extreme,
cu scopul de a reduce pagubele potențiale, de a beneficia de oportunitatăți și de a reacționa adecvat la
consecințele schimbărilor climatice, având în vedere faptul ca societatea resimte efectul individual și
cumulat al tuturor acestor componente.

În acest context, există mai multe tipuri de adaptare:

o anticipativă și reactivă,
o privată și publică,
o autonomă și programată.
Adaptarea este un proces complex, datorită faptului că gravitatea efectelor variază de la o regiune la
alta, de la o componentă la alta, în funcție de expunerea, vulnerabilitatea fizică, grad de dezvoltare
socio-economica, capacitatea naturalasi umana de adaptare si mecanismelor de monitorizare a
dezastrelor.

Provocarea pentru adaptare constain cresterea rezistentei sistemelor economice si ecologice si


reducerea vulnerabilității lor la efectele schimbărilor climatice.

În acest sens, pentru riscurile identificate în capitolul anterior ca fiind scăzute spre medii, s-au prevăzut
încă din faza de proiectare, măsuri specifice de adaptare si ameliorare a efectelor pe care le au sau le
pot avea shimbările climatice și hazardele asociate acestora asupra lucrărilor, în scopul de a minimiza
pe cât posibil,efectele adverse provocate de acestea asupra lucrărilor proiectate.

Pentru toate riscurile identificate, entitatea responsabilă cu implementarea măsurilor de prevenire și


atenuare a efectului acestora este titularul investiției. Acesta poate delega responsabilitatea riscului
către constructori sau alte entități implicate în implementarea proiectului, în diferite faze ale acestuia
(construcție, operare, dezafectare).

Măsurile de adaptare luate în considerare pentru realizarea investiției propuse pentru acest proiect
sunt prezentate în tabelul ce urmează.

68
Tabelul nr. 26 – Măsuri de adaptare la schimbările climatice prevăzute în proiect
Riscuri climatice Tipuri de măsuri de adaptare generale
Consecinte primare ale Schimbărilor climatice
Schimbarea temperaturii medii Amplasarea rețelelor sub adâncimea de îngheț
Temperaturi extreme Asigurarea rezervei de apă bruta și/sau apa potabilă
Schimbarea precipitatiilor medii
Soluțiile de fundare adaptate categoriei geotehnice unde se
Precipitatii extreme amplasează proiectele
Viteza medie a vantului Soluții constructive adaptate specificului zonei
Materiale specifice de pozare a conductelor, cu respectarea
Umiditate
normativelor în vigoare;
Efecte secundare/Hazarde asociate
Amplasarea obiectivului în zonă ne- inundabilă, conform
Inundații concluziilor studiului de inundabilitate elaborat pentru proiect;

Fenomene extreme/Dezastre Programe de instruire a personalului pentru intervenție în caz


climatice de catastrofe naturale
Creșterea temperaturii Toate rețelele se vor amplasa sub adâncimea de îngheț

Alunecări de teren Amplasarea obiectivului în zone fără alunecări de teren.


Soluțiile de fundare adaptate categoriei geotehnice unde se
amplasează proiectul
Cutremure Respectarea normelor de proiectare antiseismică
Prevederea obiectivului cu echipamente de stingere a
Incendii incendiilor, hidranți
Realizarea planului de prevenire și stingere a incendiilor

5 BIBLIOGRAFIE

1. http://www.podari.ro/admin/fisiere/documente/prorame_si_strategii_180208093714.pdf

2. Strategia de dezvoltare locală a comunei Podari 2016-2020;


3. Planul de Management actualizat al Bazinului hidrografic Jiu;
4. Planul pentru prevenirea, protecția și diminuarea efectelor inundațiilor în bazinul hidrografic Jiu;
5. Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a V-
a Zone de risc natural;
6. Planuri de apărare D.A Jiu;
7. Plan de analiză si acoperire a riscurilor al Județului Dolj, an 2016
8. Guidance document:Technical principles and methodology for calculating GHG balances of
Bioethanol

69