IMPACTUL RISCURILOR SI HAZARDELOR ASUPRA ACTIVITATILOR TURI STICE

SUPORT CURS

Risc
expresia rezultatelor unor fenomene extreme
Probabilitatea aparitiei unei / unor pagube si a consecintelor probabile ca urmare a aunui
eveniment
Functie de nivelul asteptat al pierderilorin cazul producerii evenimentului
Riscul nu poate fi definit in lipsa omului (a comunitatii umane)
Perceptia subiectiva asupra unei realitati probabile (Armas, 20..)


Hazard az-zahar neprevazut
Posibilitatea de aparitie sau producere a unui eveniment cu efecte devastatoare intr-un anumit timp
si intr-un anumit spatiu
fenomene cu mare potential de risc (lit. amer)
implica grade diferite de periculozitate
Hazardul este o amenintare si nu evenimentul in sine

Vulnerabilitate vulnerare a rani
mediul fragil vulnerabilitate mare
masura in care un sistem expus unui hazard poate fi afectat
disfunctionalitati potentiale interne
n functie de capacitatea sistemului de a reactiona la modificarea conditiilor de mediu
extern si intern
functie a intensitatii evenimentului
in lipsa capacitatii de adaptare, va depinde senzitivitatea la schimbari de mediu
singura variabila la care omenirea are acces direct, fiind cheia reducerii riscului
cuantificare:pondere a pagubelor probabile (posibile) in cazul unui hazard
relatia dintre magnitudine / intensitate pagube

Senzitivitatea
gradul n care se induc schimbari n atributele interne ale unui sistem, din cauza unor transformari ale
parametrilor externi
expresia rezistentei pe care acesta o opune la schimbare
senzitvitate ridicata + adaptabilitate (flexibilitate slaba):
= iesirea din starea de echilibru
= reorganizarea sistemului la un alt nivel
Susceptibilitatea
predispozitie pentru anumite mecanisme specifice de
reorganizare interna, n functie de conditiile initiale ale sistemului
reprez. un nivel de stabilitate sau instabilitate a mediului
evalueaza printr-o prognoza asupra spatiului (Guzzeti et al., 2006)
vulnerabilitatea = gradul de susceptibilitate pe care acesta l prezinta fata de manifestarea anumitor procese

Elemente de risc
Oameni
Cladiri
Terenuri
Infrastructura
Servicii

Dezastru
Evenimentul ce implica riscul s-a produs
Incapacitate a societatii de a se adapta imediat
Disfunctionalitate grava la nivelul societatii

Catastrof
Disfunctionalitate grava la nivelul societatii
Refacerea necesita ajutor extern
RISC
R=H*E*V
unde,
R = RISC
H = HAZARD
E= ELEMENTE DE RI SC
V= VULNERABILITATE

CLASIFICAREA RISCURILOR
CRITERII
1. Origine
1. Geologice
1. Tectonice
1. Miscari disjunctive
2. Miscari epirogenetice
3. Miscari seismice
4. Miscari vulcanice
5. Miscari de subductie
2. Litogene
1. Dizolvari
2. Disolutii
3. Mecanice
4. Sedimentari rapide


2. Geomorfologice
1. Procese gravitationale
2. Procese fluviale
3. Procese glaciale si crionivale
4. Procese mecanice
5. Procese climatice
6. Procese maritime
3. a. hidrice
I. extreme
I. Inundatii
II. viituri
III. Seceta hidrologica
II. Stationare
I. Excesul de umiditate
II. Curgeri noroioase

3.b. hidrodinamice
1. Valuri
2. Maree
3. Curenti
4. Oscilatia nivelului marii, oceanului
5. Iceberguri
6. Avalanse

4.. Fenomene de risc meteorologic
I. Descarcari electrice
II. Caderi de grindina,
III. vanturi puternice (cumulonimbus)
IV. Trombe, tornade
V. Cicloni tropicali
VI. Bruma, chiciura, poleiul, inghetul, ceata, viscolul
VII. seceta

Alte criterii:
1. frecventa
2. mod de manifestare
1. violent
2. progresiv
3. lent
3. pagube produse
4. grad de vulnerabilitate

Dupa marimea impactului
Gigacatastrofa: explozii vulcanice
Megacatastrofa: seisme, eruptii
Mezocatastrofa:
Catastrofa
Fenomene localizate pe versanti

Dupa gradul de vulnerabilitate
Mica
Medie
Mare
IDNDR: grd vulnerabilitate = 0 100% victime si pagube
Dupa extindere
Zonale
Regionala
locala
































Clasificarea multidimensionala a riscurilor:variabile





Dauphine, 2001














Preci sa, difuza al eatorie l ocali zare
Ci cli ca, complexa, al eatori e Imprejurare
Locala regionala zonala mondial a Inti ndere
Scurta mij loci e l unga durata
Lenta progresiva, brusca decl ansare
Slab, mij loci u, puterni c Impact uman
Puterni ca sl aba Reversi bili tate
Slab, medi u puterni c Impact socio - cul tural
Slab, puterni c Grad de control indi vi dual
Slab, mij loci u, puterni c Impact economi c
Supraeval uata, subevaluata Evol utia perceperii
Slab medi u, puterni c Grad de percepere
In crestere, i n scadere Evol utia vul nerabili tatii
Slaba, puterni ca vulnerabili tae
Da nu partial preveni re
Da, nu, parti al previ ziune
RISC TURISTIC

FENOMEN cu potenial distructiv ce poate afecta turismul

asupra:
- resurselor turistice (a fondului atractiv),
- infrastructurii
- turistilor
- rentabilitii turismului

Categorii de risc
Riscul
SLAB
MODERAT
INSEMNAT
MARE
IMINENT
HAZARD
CARACTERI STICI
LOCALIZARE
INTENSITATE (MAGNITUDINE)
FRECVENTA
PROBABILITATE DE MANIFESTARE

DACA fenomenul SE MANIFESTA IN LIMITE DE TOLERANTA RESURSA

depinde de conditiIle: naturale si
socio economice ale comunitatii
Clasificarea hazardelor
criterii si tipuri

criterii:
modul de formare (genez)
durata de manifestare
arealul afectat
numrul victimelor posibile
complexitatea fenomenelor

.
Criteriu Tipul hazardului
Geneza Naturale: - endogene
- exogene
Antropice
Suprafata
afectata
- Globale, sistemice;
- Globale cu efecte regionale
- Regionale
- Locale si punctuale
Mrimea
efectelor
Cu efecte reduse
Cu efecte severe
Dezastre, catastrofe





1. n functie de genez
A. Hazarde naturale endogene
eruptiile vulcanice
cutremurele
Hazarde naturlale exogene
- hazarde climatice (tornade, furtuni, fulgere, grindin, polei, secet etc)
- hazarde geomorfologice (eroziune, deplasri de teren, avalanse)
- hazarde hidrologice (inundatiile, viiturile avalanse)
- hazarde oceanografice (ridicarea nivelului oceanului planetar)
- hazarde biologice (epidemii, invazii de insecte si roztoare)
- hazarde biofizice (focul)
- hazarde astrofizice (cderea meteoritilor)


B. Hazardele antropice ~
Accidente
Industrie
Agricultur
Transporturi
Rzboaie
Dezastrele tehnologice reglementari legislative
materialele chimice, radioactive
poluarea cu metale grele - accidente tehnologice:prabusiri ale galeriilor de min, alunecri,
lichefieri ale haldelor de steril, ruperi ale iazurilor de decantare


2. n functie de suprafata afectat

Hazarde globale, sistemice,
tendinta de nclzire a climei din cauza efectului de ser artificial
reducerea stratului de ozon,
tendinta de crestere a nivelului Oceanului Planetar

Hazarde globale cu efecte regionale devin globale prin cumulare
desertificarea
eroziunea solurilor

Hazarde regionale care afecteaz suprafee ntinse pe continente, oceane
furtunile
poluarea apei, aerului si solului

Hazarde locale punctuale efecte deosebit de puternice
alunecrile de teren
eruptiile vulcanice
cutremurele
3. n functie de mrimea efectelor (numr de persoane afectate, pagube economice, distrugeri ale mediului)
reduse, care produc
pagube mici ce pot fi remediate prin forte locale
severe, care produc
perturbri ale functionrii societtii,
pagube importante
rniri de persoane ce necesit interventia formatiunilor de protectie civil
Dezastre, catastrofe, care produc
ntreruperea sau perturbarea grav a functionrii societtii
genereaz victime omenesti
mari pagube materiale si distrugeri ale mediului.
depsesc capacitatea societtii de a reactiona eficient
necesare interventii, ajutoare pe plan national si international

Tip dezastru Persoane decedate Persoane afectate Pagube materiale
Cutremur 1977 1641 396300 ?
Inundatii 1975 - 1.000.000 ?
inundatii 2005 76 14670 5975202 mii lei
Temperaturi extreme 27 ? -


Clasificarea hazardului (pentru turism)




Modificat dupa Granger, k, 2000, adaptat de Fotiou, S

n contextul relaiilor cu mediul, omul se regsete n sintagmele:
activitatea uman
vulnerabilitatea teritoriului
Omul = dubla calitate
declansator si potentator al fenomenlor de risc
poate minimiza sau ameliora efectele riscurilor
OMUL:
Activitatea umana: = aciunea specific la nivelul societatii ce implica consum, modificare de resurse si energie
preluate si cedate mediului inconjurator
vntoare,
punat,
agricultur,
despdurire,
utilizarea resurselor naturale
lucrrile inginereti

Activitatea turistica
= poate fi rezumat spre ex. n termenii
Vanatoare
Pescuit
economice foc vulcani
Averse si
inundatii
Accidente de
trafic
Epidemii Tsunami Tornade
Terorism crime
Epidemii
animale
a;lunecari si
prabusiri
avalanse
Furtuni
Conflicte politice eroziuni
Geruri si
avalanse
Accidente
industriale
Epidemi umane Seismic Cicloni
Uman Biologic
Terestru
(geoglogic si
geogmorfologic)
Climatic
(Atmosferic si
hidrologic)
Tracking
Turism de sanatate
schi



Relaiile intre Mediul i Om





















Vulnerabilitatea
teritoriului
complexul tuturor lucrurilor care exist ca rezultat al interveniilor umane
direct sau indirect senzitive la pagubele materiale
populaia,
cldirile
Structurile
infrastructurile,
activitatea economic,
organizarea social
programe de dezvoltare
1. Mediul Geomorfologic : pasiv n relaie cu Omul (activ).
O resurs poate fi alterat sau distrus de activitatea uman
2. Hazardele n relaie cu Vulnerabilitatea Teritoriului:
Mediul : activ n relaie cu Omul (pasiv).
un hazard poate altera sau distruge cteva cldiri sau infrastructuri


IMPACT = efectele, activitii umane asupra unei resurse de mediu
RISC = consecinele hazardelor asupra unei localizri a vulnerabilitii teritoriului










mediu
Resurse
nat si antropice
Activitatea
umana (turistica)
Vulnerabilitatea
teritoriului
Hazarde
naturale si
antropice
RISC IMPACT
CLASIFICAREA ACTI VITATILOR TURISTICE

1. Mobilitate
1. turism de sejur
2. Itinerant
3. de tranzit
4. Drumetie
5. Excursie
2. Sezonalitate
1. turism de vara
2. Turism de iarna
3. Turism de circumstanta
4. Turism de cunoastere
3. Motivatie
1. Turism de croazier
2. Turism sportiv
1. pescuitul sportiv
2. vanatoarea sportiva
3. sporturi nautice
3. Turism de aventur
1. Schi
2. Cicloturism
3. Clrie
4. Scufundri
5. Rafting
6. Surfing
7. Speoturism
8. Alpinism
9. Crri
10. deltaplan
4. Turism balnear
1. Recreativ
2. tratament balnear
4. Forme si tipuri de turism
1. Turism cultural
2. Rural / agroturism
3. Turism medical / de sanatate
4. Turism vitivinicol
5. Turism stiintific
6. Turism de reuniuni
7. Turism de eveniment
8. Turism de afaceri
9. Turism social
10. Turism cinegetic
11. pelerinaj
12. Ecoturism
1. birdwatching
2. foto-safari
5. caracteristicile social-economice
1. Turism de masa
2. Individual
3. particular
6. Turism alternativ
7. Destinaie
7. Litoral
8. Mountan
9. staiuni balneoclimaterice


RAPORTURILE RISC / VULNERABILITATE / HAZARD TURI ST / TURISM

succesiunea manifestrilor unui eveniment extreme sau a unui hazard calificat ca dezastru


HAZARD - in faza initial
RISC - relatie cu societatea uman
IMPACTUL cu societatea sau, uneori l - faza de apogeu a unui fenomen extrem
FAZA POST-IMPACT - faza finala





raporturile dintre hazard si risc


riscul include probabilitatea ca un anume hazard s
se produc
hazard ~ cauza
risc~ consecinta


hazardul (cauza) reprezint o amenintare potential
pentru societatea uman si valorile ei
riscul (efectul) este probabilitatea ca un anumit hazard s
se produc

Dezastru cel puin 10 decese sau 50 de persoane rnite
i pierderi materiale de peste un milion de $
(Blteanu i erban (2005)

hazardele naturale afecteaz
- infrastructura
- bunurile turitilor
- direct turitii
- panic
- evacuare
- vtmri corporale
- pierderi de viei omeneti


totalitatea relaiilor dintr-un anumit context social n combinaie cu forele mediului, produc un dezastru










HAZARD
RISC
AMENINTARE
IMPACT /
DEZASTRU
FAZA
POST - IMPACT
comunitatea
vulnerabila
risc
hazard
dezastru
dezastru
Caracteristici
ale
elementelor
de risc
Hazardul
natural



1. regiune
2. perioad cu activitate turistic intens
3. tipul de activiti recreative (desfurate n zone de risc)
4. tabere de corturi
5. alte adposturi (improvizate)
6. gradul de vulnerabilitate al unei regiuni
7. infrastructur deficitar, defectuos realizat
8. grad sczut de rezisten
1. baraje care cedeaz la suprasolicitare
9. lipsa unor sisteme eficiente de avertizare
10. lipsa mijloacelor de evacuare rapid
11. lipsa de personal calificat pentru acordarea primului ajutor
12. cldiri, campinguri tabere de corturi amplasate n locuri neadecvate (terenuri inundabile, locuri expuse la
avalane )
13. construcii care nu respect normele de protecie antiseismic

organismul uman i mediu
Factorii naturali induc stare de confort,
stres

Factorii naturali de risc induc intodeauna stare se stres
Stress = orice rspuns al organismului consecutiv oricrei cerine sau solicitri exercitate asupra
organismului H Selye ,80
= o stare de tensiune acut a organismului, obligat s-i mobilizeze mijloacele de aprare spre a face fa
unei situaii amenintoare


factori fizici psihici
variaii extreme de temperatur suprasolicitare nervoas
radiaie solar intens traume psihice
vant puternic ocuri emoionale
umiditate mare
zgomot


Aciunea factorilor naturali:
limitativ
adaptativ
declanatoare (stimulativ)


















PROCESE SI FENOMENE DE HAZARD, RI SCURILE
SI TURI STUL / TURISMUL

Ionizarea:
Cauzele ionizarii pozitive:
factori cosmici (radiaia cosmic i solar)
substane radioactive din roci i din ap
pulverizarea i dispersia picturilor de ap
cderi de ap (cascade) sau valurilor mrii
combustii naturale sau artificiale,
fenomene de poluare atmosferic
fenomene naturale
vnturile de tip foehn
Efecte:
diverse tulburri
efecte excitante
stri de ru inexplicabile
ru de munte,
sindrom de asfixiere, grea,
vom,
scderea tensiunii arteriale,
pierderea cunotinei iritabilitate crescut
pierderea puterii de concentrare
apatie
Rager (1975), Olivereau, citat de E. Teodoreanu (2002)


Cauzele ionizarii negative (O+)
disocierea moleculelor de aer si apa
altitudine

Efecte:
aciune favorabil
aciune stimulatoare asupra mijloacelor de aprare a organismului
regleaz funciile fiziologice
metabolismul
tensiunea arterial
stimuleaz funciile intelectuale
crete stabilitatea nivelului globulelor roii
scade aciditatea mediului intern, ridicnd pH-ul
efect calmant asupra sistemului nervos central


Dioxidul de carbon (C0
2
)
excitant natural al centrului respirator = reglatorul principal al ritmului respiraie

Emanatii antropice:
poluare
efect de sera
Instalatii de incalzire neadecvate
Emanaii naturale de CO
2

scoara terestr
manifestri postvulcanice
mofete tratament balnear(circulaiei sangvina)
atentie copiii !!
peteri
Ionizarea aerului
poziti va negati va
efecte:
3% (100 Xvaloarea normala ) respiraia se accelereaz si mai profund
4% reacii neplcute ca senzaie de constricie toracic
dureri de cap
agitaie psihic
tahicardie
hipertensiune arterial
vrsturi
lein
8 -10% pierderea cunotinei deces
20% provoac moartea n minute
paralizia centrului nervos respirator


Azotul (N2)


1. Scufundri la mare adncime

embolia gazoase boala de decompresiune
revenirea foarte rapid
degajare brusca la nivelul esuturilor
nedizolvarea in snge
curgerea sngelui din nas
paralizii ale membrelor inferioare
moartea prin infarct cardiac sau pulmonar

2. Scufundari la adncime indelungate
narcoza hiperbaric (beia adncurilor)
aciunea narcotice a azotului
stare de euforie
tulburri senzoriale i de memorie
dezorientare,
lipsa de coordonare a micrilor
incapacitate de a reveni la suprafa


Radiaia solar = radiatia electromagnetica emisa de Soare

: radiaii infraroii 750 1 000 000nm (1mm)
luminoase 400 700 nm
ultraviolete 100 400nm





Variaza cu:
altitudinea
anotimpul
zpada
gradul de expunere
pigmentarea pielii FOTOSENSI BILITATEA :
deficiene genetice
aciunea medicamentelor


Efecte generale:
insolaie
mbtrnirea pielii
fotodermatoze
cancerului de piele

Radiaiile infraroii
pielea nclzire i nroire
ochii leziuni pe retin sau cataract
temperatura corpului
exces produce transpiraie
insolaie
oc termic

Radiaia solar luminoas
stimuleaz glandele cu secreie intern
efect pozitiv asupra strii generale a organismului
produce bun dispoziie

Radiaiile ultraviolete (UV)
Efecte asupra pielii
nroirea bronzare usturime descuamare
asupra prului
deschiderea la culoare albire deteriorarea firului
asupra ploapelor
umflare, conjunctivit
asupra corpului
intensificarea metabolismului creterea secreiei gastrice hipertiroidism

aciunea antirahitic sinteza vitaminei D n organism
activitatea circulaiei formarea globulelor roii i albe
mresc rezistena la rceal
la boli infecioase

Cura heliomarin = cota parte din efectele pozitive ale radiaiei UV

Insolaia
arsuri ale pielii, ale ochilor - keratit solar
simptome provocate de creterea temperaturii n centrii nervoi
febra
puls accelerat
dureri de cap si de abdomen
vertijuri
greuri
vrsturi
orbire temporar
recuperarea complet n cteva ore

Fotodermatozele Fotosensibilitate


n cazul activitilor turistice: fotoprotecia necesar
excursii n ri tropicale vestimentaie
cura helio-marin produse protectoare
schi



Umiditatea atmosferic
umezeal relativ a aerului ~ 60% stare de confort hidric
80% stare disconfort
50% stare disconfort
conductivitate mare a apei

umiditatea ridicat a aerului umezirea hainelor
dezvoltarea microorganismelor i a paraziilor


Ceata
suspensia n ptura troposferic inferioar a unor picturi mici de ap, cristale fine de gheat sau mixte
- micsoreaz vizibilitatea orizontal ( 2 m) sub 1 km

T: -5C...+5C
V: vntului de 1-3 m/s

noaptea
dimineata

toamna
iarna

ceata vizibilitate = accidente
sosele
aeroporturi
artere navigabile
trasee turistice

Vizibilitate sub 50 m = factor de risc
Activitate turistica:
drumetie montana in golul alpin RATACIRE
IZOLARE
ACCIDENTE
HIPOTERMIE



Vreme cald i uscat si canicula
pierderea de ap prin transpiraie rcorirea suprafeei corpului
epuizarea rezervelor de ap

DESHIDRATAREA:
- uoar (se pierde 3-5% din greutate)
- moderat (6-9%)
- sever (peste 10%)
- modificarea nivelul de Na i K rit mul cardiac

Efecte ale deshidratrii:
uscciunea gurii
dureri de cap/de rinichi
oboseal, stare de letargie, confuzie
respiraie accelerat
puls accelerat (100 bti / min)
vertij
rcirea extremitilor
ochii uscai, nfundai n orbite
nvineirea buzelor
scderea tensiunii arteriale
crampe musculare
spitalizare

Praful
Particulele solide din aer
pulberi
particule necoezive
produi de ardere (cenu, funingine)
activiti industriale (ex. ciment)
particule natur organic (polen, spori, microrganisme (virusuri, bacterii, ciuperci microscopice etc)

particule se sedimenteaza
se difuzeaza

pulberi n aerul inspirat
simple erodri
procese inflamatorii
mbolnviri grave (pneumoconioze)


La nivelul pielii
aciune iritant
reacii inflamatorii (acnee, piodermite)
reduc capacitatea de termoreglare

Alergeni
= substante care patrund in organism si provoaca reactii anormale

Polenul
puful plopilor
penele, firele de pr din blana animalelor
antibiotice seruri, anestezice locale
Microorganismele
Bolile aerogene gripa, pojarul, rubeola
Bolile infecioase digestive
Exceptie: spatiul montan aer liber can reduse de pulberi in atmosfer
categorii de alergeni:
pneumoalergenii
trofalergenii
Alergia = reacie anormal i specific a unui organism la contactul cu o substan strin (alergen)
o sensibilizare la substana respectiv
predispunere genetica

turitii vin n contact cu diferii alergeni ntr-un mediu nefamiliar
manifestri variate: astm, dermatit, rinit alergic


ocul anafilactic
- insuficien circulatorie sever provocat de o alergie grav fa de o substan
- alimente
- medicamente
- anestezice locale
- nepturi de viespi sau albine
Declanare: min 1 h
intens senzaie de ru,
frisoane, transpiraii
paloare urmat de nroire difuz
erupie (urticarie)
jen respiratorie
cdere de tensiune
pulsul devine imperceptibil
crize de astm


CIRCULAIA ATMOSFERIC
= perturbaii atmosferice intense
- fronturi atmosferice
- ciclonii i anticiclonii

Efecte:
- sensibilitate neurovegetativ accentuat
- capacitate de reacie fiziologic limitat
- bolnavi de astm, boli cardiovasculare, afeciuni reumatice

Vntul
- accentueaza senzaia de cldur sau de frig
- accentueaza convecia
- rol pozitiv
- rol negativ

Vntul puternic
- inutilizarea instalaiilor pe cablu
- teleferic
- telecabin
Vntul
- accentueaza senzaia de cldur sau de frig
- accentueaza convecia
- rol pozitiv
- rol negativ

Vntul puternic
- inutilizarea instalaiilor pe cablu
- teleferic
- telecabin

Vntul n condiii de vreme cald i uscat

- propagarea rapid a incendiilor de vegetaie
- afecteaza case de vacan, infrastructura
staiuni de odihn
- determina evacuarea rapid a turitilor

Riscuri
- foarte mari - n cazul schimbrii brute a direciei vntului
- dirijarea focului spre arii din afara pericolului
- blocarea retragerii turitilor din faa focului
- deplasarea n main periculoas

Vnturi puternice
- creterea cantitii de praf din atmosfer
- furtunile de nisip sau de praf (efecte si in regiuni indepartate)
Romania 18 apr 2012

Cauze
practici agricole necorespunztoare
regiuni predispuse la deertificare

Vnturile ce provoac furtuni de praf sau nisip poart denumiri locale

Simunul (simoom)
= vnt puternic, uscat, care afecteaz rile sahariene
- sufoca oamenii i animalele
- ridic temperatura corpului, - oc termic

Hamsinul
= vnt uscat i fierbinte
= dinspre Sahara

Haboobul
= vnt puternic nsoit de descrcri electrice

- transport mari cantiti de nisip sau praf care nainteaz ca un zid (nlimi de 1000 m)

Harmattanul - vestul Africii

Samalul n Irak i zona Golfului Persic
Furtunile de praf
- reduc vizibilitatea
- afecteaz activitatea din aeroporturi
- circulaia pe osele
- efect mecanic direct, inclusiv prin deplasarea dunelor
- creaz disconfort
- ntrerup toate activitile turistice n aer liber
- efecte negative asupra strii de sntate
- cantitii mari de particule n aerul inspirat
-dureri n gt
- crize de astm
- probleme oculare
- transporta poluanilor, viruilor i fungilor patogeni

Furtunile de praf ample
deertificare
creterea presiunii antropice
inclzirea climatic global
Rul de altitudine
Presiunea atmosferic = exercitat de atmosfer asupra organismelor aflate la suprafaa Terrei, contrabalansat de
presiunea egal sub care se gsesc gazele din interiorul corpului

U.m.
mm Hg coloan de mercur
mb
Pa (pascali)

variaza:
altitudinea
0 m 760 mmHg
la 1000 m 674 mm Hg
la 2000 m 596 mmHg
la 5000 m 405
la 8000 m 267 mmHg

circulaia maselor de aer
presiunea atmosferic sczut - o nrutire a vremii
persoane meteosensibile, scderea presiunii provoac tulburri (dureri reumatice, somnolen,
migrene)
Rul de altitudine
Cu 15% mai mic la 3000 m
cu 25% la 5000 m (Alexandrescu, 1988)
ascensiuni pe munte, persoanele cu o bun stare de sntate
nu prezint tulburri
~ alt 3000 m: modificari fiziologice, respiratorii i circulatorii
alt = 3000 - 6000 m
n fc de starea vremii
valorile variabile n timp ale p. atm.
ritmul de ascensiune
dozarea efortului

Alpi, Caucaz, Ararat, Anzi, Himalaya, Kenya, Kilimanjaro.
apariia rului de munte
= ru de altitudine
= stres hipoxic
= boal de ascensiune

Se manifest
dureri de cap (de la uoare pn la severe, cu senzaia c i pocnesc tmplele),
oboseal sau slbiciune,
ameeli,
senzaie de plutire,
perturbri ale somnului (perioade de insomnie alternnd cu comaruri),
greuri, vrsturi,
incapacitate de a efectua micri,
apatie,
senzaie de frig interior,
scderea capacitii de gndire - genera decizii greite
dificulti de orientare, uneori cu consecine dramatice.

n form grav
edem pulmonar exces de lichid n plmni
simptome:
dificulti la mers
senzaia de contracie a toracelui
tuse din piept
oboseal/slbiciune extrem
puls accelerat (90-100 b / min n repaus)
cianoza extremitilor
febr
confuzie
colaps, com
in form fatal
edemul cerebral exces de lichid acumulat in creier
stri de confuzie
beie de altitudine (mers legnat, czturi)
dificulti de vorbire
halucinaii
pierderea cunotinei

\Termoreglarea: termoliza si termogeneza

radiatia 60 %
depinde de t (mediu si corp)
echipament (grosime si densitate)


evaporarea 25 %
vapori,
respiratie
transpiratie

convectia 15 %
consecinta incalzirii aerului pe 1-2 mm
depinde de:
S corporala expusa
V vantului
t (mediu si corp)
echipament (grosime si densitate)

conductibilitatea %

Confort termic
zona neutra
Stres bioclimatic
Indici
Temperatura - umiditate
Indicele Missenard
Indicele Thom
Indicele de stres bioclimatic

Valurile de frig
Termogenez = creterea ratei metabolice
ficatul
musculatura
esutul adipos
organismul insuficient protejat:
frisoane = fenomen reflex de contractare a musculaturii striate
creterea produciei de cldur
vasoconstricie periferic
reducerea transpiraiei
contracia muchilor
stimularea secreiei glandei tiroide i a suprarenalelor
reduceri ale numrului de fagocite
fenomene de imunosupresie
alterari ale mucoasei respiratorie
mbolnviri ale aparatului respirator
frigul este o agresiune direct pentru epiderm
ncetinire a circulaiei n capilarele dermei
uscarea pielii
prurit
crparea buzelor

fenomenul de hipotermie = scaderea temp interne a corpului
t C foarte sczute
mbrcminte neadecvata
accidente
cdere n ap foarte rece
rtcire pe timp de viscol
oboseala
imobilizare voluntara sau involuntara
deces

Simptome
tremuratul - prin contracii musculare rapide
t.i.o. 35 tremuratul nceteaz
meninerea cldurii n organele vitale (creier, inim, plmni)
blocheaz circulaia n membre
ameeala i dezorientarea
pulsul devine lent, intermitent i slab
vasele de snge se dilat i apare o senzaie de cldur,
stare de incontien
stop cardiac

degerturi - determin necroza esuturilor afectate
Forma uoar
Forme mai avansate
Forme foarte avansate - cangren

Viscolul
transport de zpad deasupra suprafeei pmntului provocat de vnt puternic i turbulent, nsoit sau nu de
ninsoare

interaciunea a dou mase de aer cu caracteristici fizice diferite

Romnia: advecia maselor de aer polar sau arctic care interacioneaz cu aerul mai cald, umed, mediteranean (n
special cicloni mediteraneeni)

viscolul = fenomen de risc n urmtoarele situaii:
- vnturi cu viteze mari i ninsori deosebit de abundente n plin sezon de iarn
- viscole foarte timpurii sau foarte trzii n extrasezon
turitii nu sunt pregtii pentru astfel de situaii
risc ridicat: munii nali - turitii fr echipament adecvat
- pe trasee de var care devin impracticabile

Cantitatea mare de zpad
intensificrile de vnt
troienirea zpezii
Consecine:
ntreruperea circulaiei rutiere i feroviare
mpiedic funcionarea instalaiilor pe cablu,
turitii izolai n cabanele montane
distrugerea acoperiurilor
ruperea cablurilor electrice i telefonice
hipotermie
degerturi grave
decese

VALURILEDE CLDUR
Termoliza - vasodilataie periferic si transpiraie
Transpiraia excesiv
spolierea organismului de unele elemente (Na, K N)
pierderea masiv de ap - concentrarea sngelui
Cldura induce reducerea secreiei gastrice
Consumul de alcool - congestie cerebral

reacii de intoleran:
greuri,
parestezie (senzaie anormal, la nivelul pielii corpului)
pierderea cunotinei
oc termic (caloric)
temperatur intern ridicat 40 C
facies cenuiu
slbiciune muscular
crize convulsive
Cldurile excesive pot fi foarte periculoase
persoanele neobinuite cu astfel de situaii
turiti neantrenai din zona temperat ajuni n ri tropicale
turisti ce se aventureaz pe trasee lungi n timpul zilei
Cldurile excesive reprezinta si cauza fenomenelor de risc biologice
incendii de padure

FURTUNILE

influeneaz cmpul electric terestru
sarcini electrice negative - suprafaa terestra
sarcini pozitive - n aerul din apropierea solului
= diferen de potenial = cca 150 voli
gradientul creste cu inaltimea/ altitudinea
o persoan cu nlimea de 160 cm d. p. cap - picioare = 225 voli
orase / incaperi nul
linile de curent ale cmpului electric: paralele cu suprafaa globului
se apropie - forme pozitive de relief
se ndeprteaza - forme negative
vrful munilor - cmpul electric este mai intens
n vi i n cmpii camp electric mai slab

Gradientul crete n caz de vreme nchis
negativ pe timp de ploaie
fluctueaz intens n timpul furtunilor
picturile din atmosfera (norii) sunt ncrcate electric
fenomene orajoase (orajelor)
fulgere
trznete
diferenele de potenial electric ~ 10 - 20 mil. de voli
tunetul
Riscuri
obiectele nalte de la suprafaa solului
arbori predispui de a fi lovii de trznet se numr stejarul i plopul
unilor cu descrcri electrice nu este indicat adpostirea sub arbori nai.
obiectele metalice (piolet sau ciocan geologic)
suprafaa terenului - vrfurilor de munte izolate, stncoase
locuine nalte neprotejate cu paratrznete
construcii izolate cabane, refugii, oproane, slae
declanarea incendiilor de pdure
omul: moartea instantanee datorit gradientului de tensiune care produce distrugerea sistemului
nervos, sincop cardiac i hipertensiune
accidente aviatice

CICLONII TROPICALI
Taifunurile i uraganele
- agresiunea mecanic direct a vntului
- fenomenele nsoitoare (precipitaii abundente, inundaii, valuri marine, oraje)
Furtunile tropicale = dinamica atmosferica exceptionala (Teodoreanu 2007)
deasupra oceanelor - 8 -15 gr lat. N i S
temp ale apei 27
oraje
mari cantiti de precipitaii
diferene de nclzire dintre uscat i mare
mari variaii termice i barice

Stadii in fct de intensitate
1. perturbaie tropical
2. depresiune tropical
3. furtun tropical
4. uragan
viteze ale vntului - 300 km/h
ochiul ciclonului - calm atmosferic

Activitatea turistic
Manifestarea furtunilor intens pe litoral =paradisuri tropicale
plaj
inot
plimbri cu mici ambarcaiuni de agrement
surfing
snorkeling
pescuit
croazier

Tornada
ciclon mic ca extensie a bazei = diametru al bazei de pn la 1 km
extins pe vertical
n form de plnie
micare de rotaie turbionar violent
Viteza micrii turbionare = 400-800 km/h
Viteza deplasrii orizontale de 40-60 km/h
Bangladesh - 1989 tornada cu cele mai multe victime, cca 1300
Romnia fenomenul tornadelor era necunoscut
vrtejuri de vnt = tornade de mici proporii
12 aug 2002 Fcieni
tornad - 4 min
3 decese 10 rnii
14 case distruse total altele distruse parial
a dobort 200 ha de pdure 6 stlpi de nalt tensiune
(Teodoreanu, 2004)
GRINDINA
= form de precipitaii solide = granule de ghea
transparente, opace, sferice, coluroase, cu dim. variabile (0,5 - 50 mm)
aversele de ploaie
aspect de furtun
sezoni cald al anului
instabilitatea maselor de aer este foarte mare
RISCURI
pagube materiale
culturi agricole
bunuri materiale (autoturisme, acoperisuri constructii usoare)
riscuri pentru oameni


APA
caracteristici
chimice
biologice
fizice
temperatura
caract organoleptice

Utilizari
consum
igiena
activitati
not
snorkeling
scufundri
schi nautic
plimbri cu barca
iahting

HAZARDE HIDROLOGICE

INUNDAIILE
ploi extremde abundente
uneori asociate i cu topirea zpezilor
in istorie:
China:
1887 din bazinul Fluviului Galben, victime 900 mii 2 mil
1931 1 - 4 mil. victi me
Romnia
1970,1975, 2005
pe rurile mici i pe praie din regiuni de munte i de deal

formarea podurilor de ghea pe ruri
baraje
debitul rului crete
zpoare
frecvent : Bistria
fluviile siberiene
gheata cedeaza: sub greutatea persoanelor ce traverseaza
pescuiesc la copc
ruperea barajelor lacurilor de acumulare i a digurilor fluviale
Cauze:
precipitaiilor abundente
cutremure
China 1975 - fl. Huai (provincia Henan) - barajului Banqiao
ruperea in cascada a altor 62 de diguri din aval
formarea unui val de ap (l=10 km lime, h= 3-7 m)
victime = 250 000
Frana - 1959 - Coasta de Azur barajul R. Reyran staiune turistic Frjus
val h = 40 m, v = 70 km/h,
pagube = 2 localiti
victime = 400
ruperea digurilor marine
cauze:
maree nalte
furtuni de mare putere
creterea cu pn la 5 m a nivelului mrii peste nivelul obinuit al fluxului
Mrii Nordului - Olanda
zeci de mii de mori n 838, 1014, 1206, 1287, 1530
localiti au disprut
1953 Olanda i Marea Britanie
18000 de decese
lucrari hidrotehnice Planul Delta
2007
valuri de maree ampla = unele pagube materiale

Elemente de risc:
Muzee - manuscrise
Biblioteci
Burguri
Localitati turistice
Obiective turistice
piatete
Trombele de ap
= micarea turbionar a aerului exercit o for de aspirare / in conditiile generate in prezentra unui nor de
convectie
= se ridic imense coloane de ap, (curent ascendent )
n mri i oceane, n apropiere de rm (apa marii avand o tempreatura ridicata)
n condiiile unor intense turbulene atmosferice

FENOMENE ce apar in conditii meteorologice instabile
asemanatoare turbioanelor de vant
face legatura intre baza unui nor convectiv si mare
fenomene spectaculoase
periculoase din zona de litoral
Tsunami
valuri marine imense care ptrund n interiorul uscatului
provocate de cutremure
prbuiri de teren de mare amploare submarine
erupiile vulcanice submarine
cutremur subacvatic
ins. Sumatra - dec 2004 - magnitudinea de 9.1 9.3
= catastrofa 230 000 de persoane
din care mii turiti din staiuni balneare
Valuri: h = 30 m
- Messina 1908
tsunamiul = 70 000 de victime
- Valdivia (Chile), - 1960 - magnitudinea de 9.5 grade
CEL MAI PUTERNIC CUTREMUR NREGISTRAT
- Samoa sept 2009 magnitudinea 8
avertizare in timp util pagube materiale
vulcanism
1792 - prbuirea unui dom de lav - Unzen (Japonia)
cca 1500 de persoane
1883 - Krakatoa (Indonezia)
36000 de mori


sistem de avertizare = Pacific Rim Tsunami Warning System

tendin de intensificare a impactului fenomenelor extreme asupra societii,
modificri globale ale mediului
creterea densitii populaiei
habitatrea pe treapta hipsometrica 0 200 m
turism:
cresterea nr turistilor
lrgirea paletei destinaiilor turistice
ponderea activitilor recreaionale cu grad ridicat de risc
prevenirea situaiilor de criz
asigurarea unei bune informri a turitilor asupra riscurilor
asupra msurilor de precauie necesare



HAZARDE GEOLOGICE

SEI SME / cutremure = tensiuni interne acumulari mari de energie eliberare brusca unde
propagate n diferite direcii
Cauze
presiunea exercitat de deplasarea lent a plcilor tectonice

Zonare a riscului seismic
1. cercul de foc al Pacificului- ~ 40 000 km
80 % cutremure intense pe glob
marginea estic a Asiei - arh. Filipine
Japonia - ins. Kurile
ins. Aleutine - latura V a Americii de Nord i de Sud
America central - ariile din apropierea foselor oceanice
Mariane, Tonga, Kermadec
2. aria de contact a plcii eurasiatice cu plcile african, arabic i indian
cca 17% dintre cutremurele majore
lanurile muntoase i regiunile adiacente Oc. Atlantic SE-ul Asiei
Pen. Iberic, - zona Mediteranei
lanul alpino-carpatic himalaian, - Pen. Balcanic,
Anatolia, - Iran
3. arhipelagul indonezian. Pen. India

Elemente:
focar / hipocentru
pct-ul aflat pe falia dintre placi
Superficiale
Intermediare
Profunde

epicentru

frecventa (2-3 cutremure /an)

magnitudine
scara Richter - indica marimea energiei degajate in focar
0 - 9 grd
Intensitate

scara MKS- indica efectele la suprafata terenului, mediului natural, fiintelor vii si constructiilor
I - XI I grd (MKS)
se stabileste prin masurarea:
acc. max. pe orizontala a solului (cm/sec)
vitezei maxime a oscilatiilor solului (cm/sec)
amplitudinii deplasarii (cm/sec)














EFECTELE MISCARILOR SEISMICE ASUPRA OAMENILOR SI MEDIULUI INCONJURATOR
(MSK)

Gradul de
intensitate
seismica
Efectele actiunii seismice
I - Cutremur imperceptibil - este detectat numai instrumental
II - Cutremur abia simtit - este simti t de putini oameni care stau linistiti in interiorul locuintelor
III - Cutremur slab - este resimtit de putini oameni aflati in interiorul locuintelor sau afara, oscilatiile fiind
asemanatoare cu zguduirile produse de trecerea unui autocamion usor; se remarca oscilatii usoare ale
obiectelor atarnate
IV - Cutremur puternic - este simtit de multi oameni aflati in interiorul cladirilor (50%) si putini aflati afara (5%),
oscilatiile fiind asemanatoare cu zguduirile produse de trecerea unui autocamion greu incarcat; ferestrele,
usile si vesela zangane, pardoselile si peretii scartaie, mobila incepe sa uruie, obiectele atarnate si lichidele
din vase oscileaza usor
V - Cutremur desteptator - este simtit de toti oamenii aflati in interiorul locuintelor si de multi oameni aflati afara;
multi dintre cei adormiti se trezesc insa putini oameni parasesc locuinta. Cladirile sunt zguduite, obiectele
atarnate oscileaza considerabil, tablourile se deplaseaza, obiectele nefixate se rastoarna sau deplaseaza,
usile si ferestrele se inchid si se deschid, lichidele se varsa, oscilatiile se aseamana cu cele produse de
caderea unor obiecte grele in interiorul cladirii; animalele sunt nelinistite
- avarii usoare (fisuri si desprinderea unor bucati de tencuiala la putine constructii din piatra nefasonata,
caramida nearsa, valatuci, pamant batut (tip A)
- uneori apar tulburari in debitul izvoarelor
VI - Cutremur care provoaca spaima - este resimtit de toti oamenii aflati in interiorul cladirilor si de majoritatea
celor aflati afara; multi oameni aflati in interiorul cladirilor alearga afara; putini oameni isi pierd echilibrul;
animalele domestice isi parasesc adaposturile, se sparg obiectele fragile; mobila se deplaseaza, se aude
sunetul clopotelor mici din clopotnita
- avarii usoare si moderate ( crapaturi mici in pereti, caderea unor tigle de pe acoperis, crapaturi si
desprinderi ale unor parti din cosurile de fum) la constructiile de tip A si avarii usoare la putine constructii
obisnuite din caramida arsa, piatra fasonata, blocuri de beton cu schelet de lemn si cu zidarie, fara masuri de
protectie antiseismica sau asigurate pentru gradele VI si VII (Tip B)
- in putine cazuri in terenurile umede sunt posibile crapaturi cu latimea pana la 1 cm.; in zonele muntoase
pot sa apara cazuri izolate de surpari; apar modificari ale debitului izvoarelor si ale nivelului apei din fantani
VII - Cutremur care provoaca avarierea cladirilor
- majoritatea oamenilor sunt speriati si parasesc locuintele, multi oameni cu greu isi mai mentin echilibrul
- avarii importante (crapaturi mari si adanci in pereti, desprinderea unor bucati mari de tencuiala, caderi de
cosuri de fum, cu distrugerea locala a acoperisurilor) si distrugeri (crapaturi foarte mari in pereti, ruperea
legaturilor dintre diferitele elemente ale constructiilor, dislocarea unor parti din cladire, prabusirea unor ziduri
interioare si a unor pereti de umplutura a structurilor de cadre) la constructii de tip A, avarii moderate la multe
constructii de tip B si avarii usoare la multe constructii din zidarie portanta cu samburi si plansee de beton
armat asigurate antiseismic pentru gradul 8 (tip B.8) si la multe constructii cu schelet din beton armat monolit
sau din elemente prefabricate asigurate antiseismic la gradele VI-VII (tip C)
- la suprafata apei se formeaza valuri, apa lacurilor se tulbura ca urmare a ridicarii malului; se modifica
nivelul apelor din fantani si debitul izvoarelor; in cazuri izolate se produc alunecari ale unor parti din malurile
nisipoase si de pietris
VIII - Cutremur care provoaca avarii puternice ale cladirilor - cutremurul provoaca spaima si panica; manifesta
neliniste chiar persoanelor care conduc autoturisme; copacii se scutura puternic si uneori se pot rupe ramuri
si trunchiuri; se deplaseaza si uneori se rastoarna mobila grea; parte din lampile suspendate se avariaza
- prabusiri (distrugerea totala a constructiilor sau a unui tronson din aceasta) la putine constructii tip A,
distrugeri la multe constructii tip A si la putine constructii tip B, avarii importante la multe cladiri tip B si C,
avarii moderate la multe cladiri tip B.8 si C, avarii usoare la multe cladiri tip B.9 (constructii cu zidarie portanta
cu samburi si plansee de beton armat asigurate antiseismic la gradul 9) si la multe cladiri tip C.8
- in cazuri izolate se produce ruperea portiunilor de imbinare a conductelor
- monumentele si statuile se deplaseaza si se rasucesc
- i mprejmuirile din piatra se prabusesc
- se observa mici alunecari de teren in zonele depresionare si pe pantele abrupte ale drumurilor taluzate;
in teren apar crapaturi de cativa centimetri; apar noi bazine de apa, puturi secate se umplu cu apa iar in altele
apa seaca sau apar schimbari ale nivelului si debitului apei in fantani
IX - Cutremur care provoaca avarii importante ale cladirilor
- panica generala, avarii mari ale mobilelor, animalele se agita si tipa
- prabusiri la multe cladiri tip B si putine de tip B.8 si C, avarii importante la multe constructii tip B.8, c si la
putine de tip C.8, avarii moderate la multe constructii tip B.9 si C.8, avarii usoare la multe constructii tip C.9
(schelet din beton armat monolit sau din elemente prefabricate asigurate antiseismic la gradul 9)
- monumentele si coloanele se rastoarna
- avarii importante ale rezervoarelor artificiale de apa, conductele subterane sunt partial distruse
- in cazuri izolate apare deformarea sinelor de cale ferata si avarierea partilor carosabile ale drumurilor
- apar inundatii in urma revarsarilor apelor din albii, crapaturile in teren ating 10 cm. si chiar mai mult pe
pante si pe malurile raurilor; caderi de roci, alunecari si curgeri de terenuri; la suprafata apei apar valuri mari,
puturile secate isi recapata debitul, altele seaca
X - Cutremur distrugator
- prabusiri la majoritatea constructiilor tip A, la multe tip B si la
putine tip B.8 si C, distrugeri la multe constructii tip B.8, C, putine B.9 si C.8, avarii importante la multe
constructii tip B.9, C.8 si la putine constructii tip C.9, avarii moderate la constructii tip C.9
- avarierea critica a barajelor si digurilor, avarierea importanta a drumurilor, deformari ale sinelor de cale
ferate
- ruperi sau deformari ale conductelor subterane
- pavajele drumurilor si asfaltul prezinta suprafete ondulate
- in teren apar crapaturi pana la 1 m., fisuri largi, paralele cu albiile cursurilor de apa, alunecari in terenul
neconsolidat cu pante abrupte si pe malurile abrupte ale raurilor si tarmurilor marine, deplasari ale maselor
nisipoase si maloase in zonele litorale
- schi mbarea nivelului apelor din fantani; apa din canale, lacuri, rauri se revarsa, se formeaza noi lacuri
XI - Cutremur catastrofal
- avarii serioase la majoritatea cladirilor bine construite
- poduri, baraje, cai ferate, sosele devin impracticabile
- distrugerea conductelor subterane
- deformari importante ale terenurilor sub forma de crapaturi largi; fracturi si deplasari pe directia orizontala
si verticala;
numeroase alunecari de teren si caderi de roci
XII - Cutremur care provoaca modificarea reliefului
- practic toate constructiile de suprafata si subterane sunt avariate puternic sau distruse total
- suprafata pamantului este complet schimbata; in teren apar crapaturi considerabile cu deplasari
importante pe directia orizontala si verticala; caderi de roci si prabusiri de maluri pe suprafete mari
- apar caderi de apa si avarii ale cursurilor de apa, se formeaza noi lacuri indiguite natural



Tipuri de unde seismice - viteze diferite in medii diferite
Unde prime (P)
Ajung primele la obsaervator
Unde de dilatare si compresie succesive pe directia de deplasare
v = de 4.-7 km/s (n crust)
v = 8,0.-8,2 km/s (sub suprafata Moho)
Undele secunde (S)
unde transversale
deformri perpendicular pe directia de deplasare
viteze de 2-.4 km/s (n crust)
Undele superficiale (L)
= interferena n epicentru a undelor P si SSunt unde lungi (simbolul L)
v = 3,4 km/s.
Se propag lent n formatiunile superficiale

Litologia si riscul seismic
Riscul seismic diferit in raport cu rocile
V>: In rocile compacte fat de cele afnate
pietrsuri si nisipuri,
v de propagare mic

roci cristaline compacte Rs = 1
rocile putin coezive sinecoezive
Rs = 1 : 2,4 n roci sedimentare cimentate
Rs = 1,4 : 4,4 n nisipuri umede
Rs = 4,4 : 11,6 n rambleuri
Rs = 12 n terenuri mlstinoase


Cutremure distrugtoare in istorie si monumentele
226 . Chr - Colosul din Rhodos
placi tectonice egeean i african
mausoleul din Halicarnas, al regelui Mausol (sec. IV .Chr. n Anatolia)
956, 1303, 1323 - Farul din Alexandria
sec I-II .Chr - grdinile suspendate din Babilon
Romnia
zona seismogen Vrancea
cutremure subcrustale (de adncime)
orientarea general a undelor de oc pe direcia NE-SV
acceleraiile mai mari
1802
1838 - 217 biserici
1940 - 1000 de victime
1977 - 1570 decese - 90% n Bucureti
11300 de persoane rnite

Efecte
declaneaza avalane, alunecri de teren, prbuiri, tsunami, ruperea unor baraje, avarierea oselelor i
podurilor
C.m. m. decese sunt cauzate de prbuirea total sau parial a cldirilor
amploarea efectelor depinde i de grd de rezisten a construciilor

Intensitatea efectelor
grd populare
tipul de construcii
ora producerii evenimentului

MANAGEMENTUL RISCULUI SEI SMIC

harti de hazard seismic = probabilitatea ca un anumit nivel al acceleratiei maxime s fie depsit ntr-un
anumit interval de timp
hri de expunere i risc asociate planurilor teritoriale de management al prevenirii dezastrelor
sisteme de avertizare / sisteme de cercetare a perceptiei (did you feel it?)
construciile - se ncadreaza categoriilor de rezisten la cutremure corespunztoare gr. de risc

Hazardul seismic / Riscul seismic
HS
probabilitatea de aparitie a unui cutremur de o anumit magnitudine, ntr-un anumit loc si timp

RS
= probabilitatea ca efectele sociale sau economice, exprimate n bani sau victime
s egaleze sau s depseasc valorile asteptate la un anumit amplasament ntr-un anumit interval de timp
depinde, local, de formaiunile geologice de suprafat
se apreciaz si prin perioada de revenire a unui cutremur cu anumit intensitate sau magnitudine

ERUPTIILE VULCANICE
Fenomene distructive
curgeri de lav
emanaii de gaze toxice i fierbini
depuneri de cenu
curgeri piroclastice
viteze f mari - distrugeri
blocuri
bombe vulcanice
pulberi fine (cenu vulcanic)
lahare - curgere noroioas - alunecare
erupii vulcanice
umectarea materialului datorit topirii brute a zpezii, a gheii
1985: vulcanul Nevado del Ruiz (Columbia) - Armero
lahar gros de 60 m
cca 20 000 de decese
prbuiri ale domurilor de lav
cutremure
tsunami
Cercul de foc al Pacificului
c.m m risc de erupii catastrofale
localizai 75% dintre vulcanii activi i stini
arh. Filipine, m-ii Cascadelor SUA America central peninsular i insular, Anzii,
1980 / St. Helens 57 decese si pagube
1902: Martinica, vulcanul Montagne Pele
Catastrofa:distrugere completa a ora Saint Pierre
Cca 30 000 loc
arh indonezian
1815 ins Sumbawa vulcanul Tambora = Catastrofa cca 100 000 victime
Decese directe
Decese indirecte: foamete boli, distrugerii locuine recoltelor

Impactul activitatii vulcanice asupra omului

suflul exploziilor si produsele activitatii vulcanice zeci / sute km
Emanatiile de gaze = nocive in vecinatate, dar in timp SO2, H2S, s.a.
Curgerile de lav (spectaculoase)
daune materiale importante
Laharii = torenti de noroi ce antreneaz blocuri mari de roc ce se deplaseaz cu v. pe versanti
Cml torent - Cotopaxi - Ecuador
Norii arztori (periculosi) - mii victime
caracter de torenti incadendescenti
L=zeci km, l = km
cutremurele care nsotesc activitatea vulcanica
orice eruptie este precedat de cutremure
10% din seisme nsotesc eruptiile vulcanice
cutremure de suprafata
valurile seismice (tsunami)
C.m.i mp. evacuare
1991 n insula Luzon din Filipine
erupia vulcanului Pinatubo
extrem puternic
ample valuri piroclastice i laharuri
cca 60 000 loc
distrus mii de case
suprafee de pdure tropical
terenuri agricole
Decese: 800 de pers
2006: Vulcanul indonezian Merapi
evacuarea a zeci de mii de persoane veau locuinele pe versanii vulcanului.
Vulcanii:
o mare for distructiv
o atracie turistic
1991 -Vulcan Unzen - curgere piroclastic = 43 decese
993 Galeras - 6 vulcanologi si 3 turiti
Vezuviul - Oraul Pompei si Herculaneum 10 - 25 de mii de oameni
1631 - 3000 de decese
1906, - 100 de decese
1944,
= accesibil vizitatorilor pn n vrf
Stromboli obs de pe navele de agrement
2001 - 2006, interzis vizitarea
Etna 2002-2003 staiunea turistic distrusa.

Prevederea momentului eruptiei vulcanice
zonarea vulcanic;
stabilirea vulnerabilitatii terenurilor la eruptii
pozitia vulcanului
orientarea produselor vulcanice
directia dominant a vntului .
fenomene geochimice;
cresterea valorilor raportului sulf/clor de la 1 la 7-8.
fenomene geofizice;
cresterea temp.n sol
scderea rezistivittii electrice
schimbri n cmpul geomagnetic
schimbari ale campului gravitational
activitate seismic local.
schimbri topografice.
ridicri lente


HAZARDE GEOMORFOLOGICE
Avalanse / lavine
mase de zpad care se deplaseaz rapid pe versanii munilor
pot fi nsoite de zgomot
efect de suflu prin naintare

deplasarea
unui strat de zpad pe suprafaa altui strat de zpad
ntregului strat de zpad pe suprafaa terenului subiacent
si a fragmente de roc de diferite dimensiuni, grohoti, bulgri de pmnt, arbori i alte materiale
avalana incorporeaz noi cantiti de zpad, mrindu-i greutatea

mod
se canalizeaz cu regularitate pe anumite trasee de pe versant
culoare de avalane bine evideniate n relief
culoarele de avalane sunt evidente i sub aspectul vegetaiei

ameninri pentru viaa turitilor in anotimpul rece / in fiecare an
Carpai, n Alpi, n Anzi i n diverse alte masive muntoase
Decese
locuine sau cabane turistice, autovehicule.distruse / ingropate


se produc atunci cnd:
forele de coeziune din interiorul depunerilor de zpad sau dintre zpad i substrat sunt depite
de greutatea zpezii
alte fore acioneaz asupra zpezii
Echilibrul poate fi perturbat
de noi depuneri de zpad
de modificri interne n masa de zpad
de o presiune suplimentar asupra zpezii
de greutatea unei singure persoane -turist schior
Coeziunea zpezii variaz n funcie de
structura cristalelor de zpad
legturile dintre ele
proprietile termomecanice ale cristalelor de zpad
temperatura
umiditatea aerului
prognozarea momentul i locul declanrii unei avalane
dificil
modele matematice
CLASIFICARE
Criterii
tipul de zpad implicat
motivul declanrii
suprafaa pe care se deplaseaz
mecanismul de propagare
nclinarea versantului
direcia
altitudinea

Clasificare
Criterii
tipul de zpad

1. - avalane afnate, (= uscate)
1. n zpada lipsit de coeziune
2. pornesc dintr-un punct
3. acumulnd tot mai mult zpad
4. aer pe msur ce se rostogolesc la vale
5. se ajunge la o form aproximativ triunghiular - spre partea inferioar a
versantului
6. zpada proaspt czut
1. densitate sczut
2. frecvente pe terenuri cu pante mari
2. - avalane umede, care antreneaz strate de zpad umed i grea
3. - avalane n plac sau scndur
1. se declaneaz printr-o ruptur profund n stratul de zpad
2. se propag alte linii de fractur
3. un bloc compact de form aproximativ dreptunghiular
4. o cantitate mare de zpad coeziv alunec pn la baza versantului
5. sute de metri n lime i mai muli metri grosime
6. Se produc n zpad ntrit, compactat
7. tipul cel mai periculos
1. suprafa mare de teren
2. oameni, locuine, ci de comunicaie
3. peste 90% din cazurile de deces legat de avalane


Dup tipul de deplasare
avalansa in placi
avalane curgtoare

avalane sub form de pulbere (prfoase sau pulverulente)
zpada se amestec cu aerul
La trecerea peste o poriune stncoas, abrupt, a versantului
Viteza de 300 m/s
masa de 10 mil. t
nainteaza mult pe vi i urca o poriune pe versantul opus

Evolutia deplasarii avalanselor
1. stratul de zpad se fragmenteaza, se rostogolesc avalana in placi
2. fragmentele devin destul de mici avalana curgtoare
3. particulele fine se amesteca cu aer avalan pulverulent

Riscul de declanare a avalanelor
configuraia reliefului
panta
s permit att acumularea de zpad
ct i deplasarea rapid n josul pantei
deci riscul schiorilor de a fi surprini de avalane este ridicat pe versanii destul de netezi
pentru a permite acumularea de zpad dar i destul de nclinai pentru a fi favorabili
pentru schiat.
Gradul de nclinare a versantului pn la care zpada este stabil depinde de fora de
forfecare a zpezii
depinde de temperatura
gradul de umiditate al zpezii
Zpada uscat i rece se poate menine doar pe pante slab nclinate
zpada umed i mai cald poate s se menin chiar pe versani puternic
nclinai
Zpada puternic umezit se poate deplasa cu rapiditate chiar pe pante
domoale
zpada ntrit se mic mai lent
pante nsorite alternana ngheului puternic din timpul nopii cu nclzirea din
timpul zilei poate duce la instabilitatea stratului de zpad.
Pe versantii adapostiti de vnt
cantiti mai mari de zpad
probabilitate mai mare de apariie a unor
poriuni cu zpad anormal de adnc
cornie de zpad
declanarea de avalane
pe versanii expui vnturilor puternice
lipsii de strat de zpad
pe versanii conveci
mai instabili
zpada este mai puin compact
Pe versanii cu pante:
25 ; 60 - puin expui la avalane
35 45 - inciden mare
38 - unghiul critic - cea mai mare frecven a avalanelor
presiunea antropic / activitatea turistic intens

Acumulrile de zpad
straturi care s-au depus succesiv
condiii meteorologice diferite
Dup depunere continu s sufere modificri sub influena condiiilor meteorologice existente n
acel interval de timp
Avalanele se produc atunci cnd
exist un strat cu coeziune mai slab sub un altul cu coeziune ridicat
Factorii care influeneaz stabilitatea zpezii i caracteristicile ei specifice variaz
pe suprafee mici
Zpada proaspt are nevoie de timp pentru a adera strns la zpada preexistent

stratul de zpad mai subire, depus peste stnci, tufe izolate sau alte neregulariti ale terenului
slbesc rezistena ansamblului
gradientului termic diferit
Cristalele de zpad
Mari
coluroase indic o coeziune mai slab a stratului de zpad

FACTORII CRITICI PENTRU STABILITATEA STRATULUI DE ZPAD
radiaia solar
pierderea de cldur prin radiaia reflectat
gradienii termici diferiti
cantitatea de zpad acumulat
tipul zapada
T~ 0C = nghe dezghe
creterea brusc a temp. = declaneaza avalane
temp. sczute persistente = diferente temp. ntre suprafaa stratului de zpad si baza
cristale cu slab aderen - risc de avalane
Vntul pe versanii:
expui zapada spulberata
adapostiti zapada acumulata
strat de zpad foarte friabil
neaderent la stratul de dedesubt
depunerile in lungul curbelor de nive
perpendicular pe ele
periculoase sunt corniele de zpad
zpad suflat de vnt peste creasta unui munte
n surplomb

viscolul i ploaia mresc riscul de avalane
incalzirea radiativ sau convectiv
cderile de stnci
alte impacturi brute
circulaia persoanelor (schiori, turiti), snii, snowmobile
explozii controlate
Evoluia n timp a proprietilor zpezii conduce la instabilitate

Evolutia deplasarii avalanselor
1. stratul de zpad se fragmenteaza, se rostogolesc avalana in placi
2. fragmentele devin destul de mici avalana curgtoare
3. particulele fine se amesteca cu aer avalan pulverulent


60% dintre cei prini de avalane mor pe loc din cauza ocului
15 45 min sufocare

sanse
15 min > 90%
35 min < 30%
120 min = 0%

PREVENIREA ACCIDENTELOR PRODUSE DE AVALANE

condiii meteorologice
respectarea traseelor recomandate
evitarea culoarelor de avalane
evitarea traseelor de sub cornie de zpad
evitarea deplasarii concomitente pe acelai versant cu ali turiti
grupuri mici cu distan ntre persoane
popasurile i instalarea corturilor s se fac n locuri sigure
In statiuni montane:
monitorizarea strii stratului de zpad
declanarea controlat a avalanelor
garduri, parapete care s devieze acumulrile de zpad si avalansele
coard sau radioemitoare / GPS / semnalul telefonului mobil.
dispozitiv de salvare numit AvaLung - timpul de supravieuire mai mare cucca 60 min.
mingii de avalanr.
veste de salvare cu airbag
deplasaea in lateral fata de cursul avalansei








Serviciul european de avertizare a avalanselor (EAWS)



Zonele expuse riscului de avalan
pante moderat nclinate: < 30
nclinate: cu unghiul de nclinare > 30
pante foarte nclinate i periculoase:: > 40

suprarancrcre:
slab, uoar:
schior izolat / snowboarder cobornd lin, fr a cdea
turist fr schiuri, pe jos; grup care pstreaz distana minim de 10 m ntre turiti
mare:
doi sau mai muli schiori / snowboarderi, care nu pstreaz distana de siguran ntre ei; ratracuri,
snowmobile; explozivi; un singur hiker/alpinist


TORENTIALITATEA, ALUNECARILE DE TEREN SI PRABUSIRILE
Efecte:
provoac frecvent pagube activitilor turistice
distrugerea drumurilor de acces
a spaiilor de cazare
deplasarea terenului este relativ lent timp pentru salvare
caracter de dezastru, cu pagube materiale i decese
grav afectate dotrile edilitare i infrastructura rutier.


TORENTIALITATEA
Geomorfologic
vi torentiale nguste n form de V, vers. abrupti, pante mari
procese de eroziune n adncime
Hidrologic
curs natural intermitent
bazin hidrografic redus (x00 x000 ha)
cresteri rapide de debite
Elementele unui organism torrential / elemente de risc
Bazinul de receptie
Canal de scurgere
Con de dejectie
profil de echilibru

Factori favorizanti
Preciciptatii abundente
Substrat geologic favorabil
Lipsa vegetatiei arborescente


ALUNECARILE DE TEREN DEZECHILIBRE MAJORE

modifica morfografia versantului
deplasri de roci slab coezive umectate depozite si sol
plane de alunecare (separare) de partea stabil
Evolutia:
faza pregtitoare, de alunecare lent, incipient (crapaturi)
alunecarea propriu-zis
.stabilizarea natural
Viteze
v > 0,3 m/s - alunecri rapide
v < 1,5 m/an, alunecri foarte lente

Cauze
Panta
Factorii climatici
Factorii geologici
Alterarea / dezagregarea
Conditiile hidrogeologice
Vegetatia
Supraincarcarea
Stabilitatea versantului
Interrelationarea factorilor amintiti

Cauze naturale declansatoare:
Suprasaturatia in apa a rocilo
Precipitatii abundente
vibratiions cauzate de cutremure
Subsaparea versantilor prin actiunea valuri /eroziunea laterala a raurilorlcanic eruptions.

Elemente
rapa de desprindere
patul de alunecare
masa de alunecare
crapaturi

Criterii de clasificare
dimensiunea
adncimea planului de alunecare
Forma
Vechime
sensul evoluiei
Stabilitate
clasa importantei a posibiblelor distrugeri
coninutul n ap
tipul de miscare
starea fizic a masei alunecate

Riscul asociat alunecrilor de teren = evaluarea cantitativ
valoric- uniti monetare, a pierderilor materiale cauzate de producerea alunecrilor
numeric, a victimelor omeneti nregistrate n urma catastrofelor cauzate de alunecri.
Semne de avertizare pentru alunecri de teren:
apa iese din pmnt n locatii noi
usile sau ferestrele se blocheaz pentru prima dat
apar noi crpturi n pereti sau fundatie
Semnele care anunt iminenta unei alunecri de teren:
gardurile, zidurile de sustinere, stlpii sau copacii se nclin sau sunt usor de miscat;
zgomot usor care creste n intensitate / sunete: crparea copacilor si lovirea stncilor
pavaj prbusit, torente de noroi, stnci czute
modificare a nivelului apei si la transformarea apei curate n ap tulbure
Cum actionati dac suspectati iminenta unei alunecri de teren:
anuntati la 112 ISU
evacuati zona rapid din calea alunecarilor de teren si a torentelor
Cum actionati in timpul alunecrilor de teren:
atentie cand conduceti: terasamentele drumurilor afectate, stanci czute pe carosabil
prioritatea are salvarea vietii oamenilor.
sigure sunt zonele :
relativ plane, la distant de pante;
de culme

CURGERI NOROIOASE
Fenomene bruste
roci plastice (argiloase) suprasaturate cu ap
se deplaseaz si se depun la baza pantei
mare amploare
ngroapa complet case, osele, vehicule
. Cauze:
Ploi torentiale
natura rocilor
Salvarea victimelor este aproape imposibil
Elemente de risc:
zeci de mii de oameni case
localiti ntregi disprute
osele, poduri, reele de electricitate

PRBUIRI (MASIVE)
Deplasari bruste a unor mase de roci coezive compacte = destabilizarea versanilor
Cauze
nclinarea mare a stratelor
gradul ridicat de diaclazare / fisurare
adncirea rurilor
eroziunea lateral a rurilor
subsparea bazei versantului antropice (exploatari miniere, drumuri sau cldiri)
cutremure
subminarea falezelor sub aciunea valurilor marine
Consecinte:
blocarea temporar arterelor de circluatie
Frecvent
nghet-dezghet = proc. fizico-mecanice

Rostogoliri
Procese de deplasare individuala a materialor din cauza:pierderea echilibrului static
greutatea masei
pantei
gravitatiei





MANAGEMENTUL RI SCULUI

procesul public prin care riscul se evita sau se reduce la nivele acceptabile prin reglementari i
ntreprindere de aciuni adecvate
Consta in:
cunoaterea existenei unui risc
evaluarea riscului VA(a) = P(a) x E(a)
unde: VA(a) = valoarea asteptata a evenimentului (a)
P(a) = probabilitatea de aparitie a evenimentului (a)
E(a) = efectul aparitiei fenomenului (a)
luarea deciziilor (in urma simularilor)
aplicarea msurilor necesare

Pe teritoriul Romniei

hazardele se diferentiaz pe principalele trepte de relief n functie de
etajarea factorilor fizico-geografici
repartitia neuniform a populatiei
repartitia activittilor economice
gradul de echipare
vechimea instalatiilor
nivelul de pregtire al angajatilor

modificrile globale climatice = prioritate de cercetare n Strategia european pentru dezvoltare durabil
modificarea conditiilor de mediu prin:
despduriri
distrugeri ale perdelelor forestiere
distrugeri ale sistemelor de irigatii
alte actiuni antropice


STRATEGII DE PREVENIRE A RISCURILOR N PLANURILE DE DEZVOLTARE DURABIL
Conferina Mondial pentru reducerea dezastrelor de la Kobe (Japonia) - 2005
sisteme eficiente de avertizare din timp asupra dezastrelor
instituirea programului internaional de avertizare rapid al ONU
(International Early Warning Programme)


Strategia Internaional a Naiunilor Unite pentru Reducerea Dezastrelor (UNISDR)
Managementul Riscului Dezastrelor: Procesul sistematic de a folosi decizii administrative, organizare, abiliti
operaionale i capaciti pentru a implementa tactici, strategii i capaciti ale societii i comunitilor
pentru a minimaliza impactul pericolelor naturale i a dezastrelor ecologice i tehnologice ce decurg din
acestea. Aceasta implic toate tipurile de activiti, inclusiv msurile structurale i non-structurale de evitare
(prevenire) sau de limitare (reducere i pregtire) a efectelor adverse ale pericolelor.
Reducerea Riscurilor de dezastre: Cadrul conceptual al elementelor considerate a oferi posibilitatea de
minimalizare a vulnerabiliti i a riscurilor de dezastre ntr-o societate, de evitare (prevenire) sau de limitare
(reducere i pregtire) a efectelor adverse ale pericolelor, n contextul mai larg al dezvoltrii durabile.


n Romnia
HG 77/2003, completat ulterior cu alte prevederi, instituie msuri pentru prevenirea accidentelor montane i
organizarea activitii de salvare n muni
patrularea preventiv
asigurarea permanenei la punctele i refugiile Salvamont
cutarea persoanelor disprute
acordarea primului ajutor medical n caz de accidentare
transportarea bolnavului sau accidentatului la prima unitate sanitar
amenajarea refugiilor
pentru orientarea turitilor n condiii meteo neobinuite, la cabane:
semnalizatoare luminoase
mijloace de avertizare sonore

Sistemul Naional de Management al Situaiilor de Urgen
coordoneaz activitatea comitetelor judeene i a celor locale pentru situaii de urgen.
servicii voluntare pentru situaii de urgen n comune, orae i municipii
n subordinea consiliilor locale
Inspectoratul Naional pentru situaii de urgen (ISU)
Asociaia Naional a Salvatorilor Montani
echipe judeene Salvamont
Uniti Salvaspeo pentru salvare n peteri
Jandarmeria montan
Salvatorii marini (Salvamarul)
Serviciul Mobil de Urgen, Reanimare i Descarcerare (SMURD)
unitate de intervenie public care are n structura sa echipe integrate de reanimare specializate
(inclusiv terapie intensiv mobil)
echipe cu personal medical specializat n acordarea de primajutor calificat
colaboreaz cu pompierii sub aspect operativ
ambulante,eliicoptere i avioane.
Protecia Civil in cadrul Sistemului naional de Aprare
prevenirea i atenuarea efectelor dezastrelor naturale sau provocate de om
desfoar activiti de asisten i protejare a populaiei, a bunurilor materiale, a valorilor
culturale i a factorilor de mediu n situaii de criz

Stadii si activitati de interventie si reabilitare:
1. planificare pre-dezastru:
diverse construcii fcute pe baza unor proiecte care iau n considerare rezistena materialelor de
construcie, structuri, incadrarea seismica, etc
serie de analize topografice de rezisten a solului, planuri de evacuare
studii geotehnice, geofizice
2. pregtiri:
alertarea imediat a populaiei atunci cnd se preconizeaz producerea unei catastrofe
programe concrete de alertare de urgen a populaiei de maxim eficien
simulari privind mobilizarea conform planului de evacuare
3. rspuns: temporal
nainte i dup producerea evenimentului respectiv
reacia la diferitele activiti de avertizare a populaiei i de evacuare rapid
4. refacere i reconstrucie:
activitate pe termen lung
revenirea la normalitate dup o sever devastare

Turismul pune n contact oameni din mediul urban i din diferite regiuni geografice cu noi condiii de mediu

Aciunea factori naturali poate fi:
limitativ
adaptativ
declanatoare (stimulativ)
orice factor poate deveni limitativ n anumite condiii
valoarea: in extremele intervalului = efect letal
mpiedica activitatea normal
ACLIMATIZAREA = FORM DE ACOMODARE N CARE FACTORII DE
MEDIU ACI ONEAZ N SPECI AL ASUPRA MECANISMELOR
FIZIOLOGICE, SI A METABOLISMULUI

Activitatea turistic
adaptat nevoilor specifice fiecrui tip de personalitate
- diminuarea
- anihilarea efectelor negative ale stresului


efectele individuale depind de
1. capacitatea de reactie a organismului
2. varsta
3. gradul de pregatire fizica a persoanelor participante
4. gradul de pregatire psihica si morala
5. experienta

TURITII RESIMT ACIUNEA COMBINAT A FACTORILOR CE ACIONEAZ CONCOMITENT
Excursie: racire brusca + cea + vnturi puternice+ furtuni + mresc riscul de inundaii
cutremure + alunecri de teren ruperi de baraje +inundaii
Hazardele pot avea efecte::
reduse pagube minore autoritile locale
severe perturbri ale activitilor curente protecie civil, organisme specializate
pagube importante
rniri de persoane
dezastre (catastrofe) perturbari grave intervenii / ajutoare la niv naional internaional
ntreruperea activitilor curente
pierderi de viei omeneti
calitatea mediului

hazardele naturale in activitatea turistic afecteaz :
masiv infrastructura
bunurile turitilor
produc efecte directe asupra turitilor
panic
- evacuare n condiii precare
- vtmri corporale
- pierderi de viei omeneti

CARACTERUL DE DEZASTRU AL UNUI HAZARD NATURAL ESTE LEGAT I DE CARACTERISTICILE
ELEMENTELOR EXPUSE RISCULUI

1. regiune i perioad cu activitate turistic intens
2. activiti recreative care se desfoar n zone de risc
3. tabere de corturi
4. adposturi improvizate care nu ofer un grad de protecie ridicat contra intemperiilor
5. gradul de vulnerabilitate al unei regiuni
6. totalitatea relaiilor dintr-un anumit context social
1) infrastructur deficitar sau prost realizat
2) grad sczut de rezisten a constructiilor (ex baraje care cedeaz la suprasolicitare)
3) lipsa unor sisteme eficiente de avertizare
4) lipsa mijloacelor de evacuare rapid
5) lipsa de personal calificat pentru acordarea primului ajutor
6) cldiri, campinguri sau tabere de corturi amplasate n locuri neadecvate
1) - terenuri inundabile
2) - locuri expuse la avalane
7) construcii care nu respect normele de protecie antiseismic










VARIETATEA RISCURILOR DI VERSITATEA FORMELOR DE TURISM

reducerea efectelor hazardelor naturale asupra turitilor
iniierea activitii turistice servicii de prognoz
coduri:


galben se prevd fenomene meteorologice obinuite,
temporar pot deveni periculoase (averse, descrcri electrice,
grindin, intensificri ale vntului, valuri de cldur, creteri de
debit pe cursurile mici de ap)
portocaliu - se prevd unele fenomene meteorologice periculoase, de
intensitate mare, inundaii pe cursurile mici
rou se prevd fenomene meteorologice periculoase de intensitate
foarte mare, risc de viituri i inundaii majore
verde nu se prevd fenomene periculoase