Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
StudiuI Independent
Situaţii
excepţionale
Situaţiile Excepţionale neconflictuale la rândul lor pot fi clasificate în dependenţă de mai multe
criterii. Astfel conform Hotărîrii Guvernului RM nr. 347 din 25 martie 2003 “Cu privire la modul
de acumulare şi schimb de informaţii în domeniul protecţiei populaţiei şi a teritoriului în condiţii de
situaţii excepţionale” sunt stabilite:
în dependenţă de mărimea teritoriului răspândirii lor, numărul sinistraţilor care au avut de suferit,
prejudiciul material cauzat, gravitatea consecinţelor:
de obiect - situaţii în urma cărora au avut de suferit pînă la 10 persoane sau au fost afectate
condiţiile de activitate vitală a mai puţin de 100 persoane, ori prejudiciul material cauzat constituie
cel mult 18 mii lei la ziua producerii situaţiei excepţionale şi nu depăşeşte raza teritoriului
obiectivului industrial sau de menire socială;
cu caracter local - situaţii în urma cărora au avut de suferit mai mult de 10, dar cel mult 50
persoane, ori au fost afectate condiţiile activităţii vitale a circa 100, dar cel mult 300 persoane, ori
prejudiciul material cauzat constituie mai mult de 18 mii lei, dar nu mai mult de 90 mii lei la ziua
producerii situaţiei excepţionale, iar zona situaţiei excepţionale nu depăşeşte limita hotarelor
localităţii, oraşului, municipiului;
situaţii excepţionale teritoriale - situaţii în urma cărora au avut de suferit mai mult de 50, dar
cel mult 100 persoane, ori au fost dereglate condiţiile de activitate vitală a mai mult de 300, dar cel
mult 500 persoane, ori prejudiciul material cauzat constituie mai mult de 90 mii lei, dar cel mult 360
mii lei la ziua producerii situaţiei excepţionale, iar zona situaţiei excepţionale nu depăşeşte limita
hotarelor judeţului (raionului);
situaţii excepţionale de proporţie naţională - situaţii în urma cărora au avut de suferit mai mult
de 100 persoane, ori au fost afectate condiţiile de activitate vitală la cel mult 500 persoane, ori
prejudiciul material cauzat constituie mai mult de 360 mii lei, iar zona situaţiei excepţionale
depăşeşte limita hotarelor a două şi mai multe judeţe (raioane);
situaţii excepţionale de proporţii transfrontaliere - situaţii în care factorii de afecţiune
depăşesc hotarele ţării sau situaţia excepţională s-a produs peste hotarele Republicii Moldova şi
afectează teritoriile acesteia.
Făcînd trimitere la Hotărîrea Guvernului nr. 347 din 25 martie 2006 menţionată mai sus situaţiile
excepţionale se clasifică în funcţie de factorii provocatori în felul următor:
SITUAŢII EXCEPŢIONALE
INUNDAŢIILE – pot fi denumite ca fenomen de sporire extremă a apei din râuri, bazine
acvatice din cauza ploilor torenţiale, topirii zăpezilor şi gheţii.
Principalul fenomen natural ce poate duce la inundaţii în Republica Moldova îl
constituie ploile torenţiale, ce se manifestă cu preponderenţă în perioada lunilor mai-
august – iunie – 36 %, iulie – 40 %, august – 15 % .
Din toate precipitaţiile doar 5% au un volum de 50 mm în focarul lor, ce tot pot aduce
unele daune (spălarea solului, inundarea văilor). Cele mai mari prejudiciu le aduc ploile ce
depăşesc 70 mm sau cele ce trec de 100 mm în 24 de ore. Cu toate acestea s-au înregistrat
şi precipitaţii ce au depăşit nivelul de 150-200 mm în perioada anilor 1946-1997.
Pentru diminuarea pagubelor ce pot fi provocate de inundaţii ar trebui întreprinse mai
multe măsuri organizatorice:
a) construirea zăplazurilor, canalelor de scurgere, diguri, păstrarea lor în condiţii optime
de funcţionare, cu scopul diminuării puterii undei de viitură;
b) întărirea drumurilor şi podurilor, pomparea apelor din sectoarele inundate;
c) crearea rezervelor materialelor de construcţie în caz de situaţie excepţională;
d) crearea şi funcţionarea sistemului de înştiinţare şi telecomunicaţii;
e) asigurarea cu tehnica de excavare;
f) planificarea strămutării şi evacuării populaţiei, animalelor, mijloacelor materiale.
Totodată fenomenul de inundaţii poate fi provocat prin ridicarea nivelului apei din
rîuri în urma topirii zăpezilor şi a gheţarilor, care practic, pe parcursul istoriei, odată la 10
ani afectau numaidecât teritoriul dintre Prut şi Nistru. Acest fenomen oamenii se străduie
să-l stopeze prin construcţia de mari rezervoare de apă.
1954 – barajul de la Dubăsari (pe Nistru) – de 485 mln m3 apă;
1973 – barajul Novo-Dnestrovsk (pe Nistru) – de 3 km3 apă;
1976 – barajul rezervor Costeşti-Stînca (pe Prut) – de 1085 mln m 3 apă, lucru ce permite
scurgerea prin ele a apelor în timpul celor mai mari viituri.
Inundaţiile pot fi provocate şi de acumulările sau aglomerările de gheaţă. Pe rîurile
Prut şi Nistru primăvara cînd se topeşte gheaţa creşte nivelul apei din cauza aglomerărilor
de gheaţă. Formarea de aglomerări de gheaţă (ce au loc de obicei pe parcursul de mijloc şi
inferioare ale râurilor) sunt cauzate de viiturile din zonele carpatice ale râului, provenite
din topirea rapidă a zăpezilor sau a ploilor torenţiale, în timp ce râul în mare parte este
încă acoperit de gheaţă.
În prezent pentru diminuarea efectelor nefaste ale acestui fenomen se aplică unele
metode de combatere cum ar fi:
dirijarea procesului de zăporîre şi îmbunătăţirea mişcării sloiurilor de gheaţă;
măsuri ce ar forma aceste aglomerări pe teritorii cu pierderi minime;
8
controlul asupra procesului de spargere a gheţii.
Persoanele ce locuiesc în zone cu risc sporit trebuie să ţină cont de unele măsuri ce ar
trebui întreprinse.
1. să aibă pregătită valiza cu cele mai necesare obiecte, mijloace de salvare, trusă
medicală:
2. în timpul inundaţiilor este necesar deconectarea gazului, apei luminii, transferarea
obiectelor de preţ la nivelurile mai ridicate, evacuarea din zona afectată;
3. în caz de inundaţie neaşteptată păstraţi calmul, ajutaţi sinistraţii, copiii, bătrînii, urcaţi-
vă pe locurile înalte, deplasaţi-vă cu luntrea, nu beţi apă din fîntînile inundate.
PROBLEMELE ECOLOGICE
Acest tip de situaţii excepţionale nu este mai puţin important ca cele enumerate mai
sus, iar prin manifestarea lor tot mai accentuată şi cu urmări nefaste merită şi este necesar
de a i se acorda o atenţie prioritară. Asemenea situaţii excepţionale se manifestă deja şi în
Republica Moldova, iar nesoluţionarea acestor probleme poate duce în final la unele
catastrofe ecologice. În acest context de idei amintim şi ne vom referi în continuare la
următoarele situaţii ecologice caracteristice teritoriului republicii noastre.
FENOMENE CAUZATE DE SCHIMBAREA STĂRII PĂMÎNTULUI.
Activitatea economică a omului de-a lungul timpului a influenţat mult starea solului,
care pînă la urmă a dus la o serie de catastrofe – surpări, alunecări, prăbuşiri.
O cauză principală este contaminarea solului cu metale grele – Zinc, mercur, Plumb, etc.
care nimerind în sol contribui la nimicirea şi distrugerea organismelor vii.
10
Erozia solului – este pierderea treptată a calităţii solului sub influenţa unor factori –
natural şi activitatea omului. Acest fenomen poate apărea în urma:
a. aplicarea incorectă a îngrăşămintelor chimice;
b. erozia în urma tăierii pădurilor;
c. incendiile din pădure.
În final acest fenomen duce la pustiirea terenului – fenomen ce se caracterizează prin
micşorarea sau dispariţia potenţialului biologic de pe o anumită suprafaţă, legat în
principal de dispariţia resurselor de apă. Ca factori ai pustiirii menţionăm:
degradarea acoperirii ierboase a teritoriului;
folosirea neraţională a teritoriului;
dezechilibrul între agricultură şi păstorit;
distrugeri în urma construcţiilor industriale.
O latură aparte a acestei probleme o constituie epuizarea resurselor minerale. Se
cunoaşte că resursele minerale se împart în reversibile şi ireversibile. Resursele reversibile
– pădurile, vegetaţia, fauna, etc. – se pot restabili chiar şi fără intervenţia omului.
Resursele ireversibile, însă, - petrolul, cărbunele, gazul natural, etc. - nu au proprietatea
de a se restabili în tempourile de dezvoltare a Omenirii. Epuizarea totală a lor poate
provoca o criză economică mondială, de aceea ele trebuie folosite raţional.
12
Îmbucurător pare faptul că în anul 2000 cercetările făcute de NASA au concluzionat că
"…planeta Pămînt arată un pic mai verde decât cu 10 ani în urmă…", dar acest lucru nu
trebui să ne bucure prea mult.
Nr. de Inclusiv
Anul Nr. decedaţi Nr. de răniţi Inclusiv copiii
accidente copiii
1996 3 208 554 74 3 717 719
2000 - - - - -
1965
2001 318 ? 2452 392
9 luni
2002 2899 412 ? 3509 ?
2003 2670 424 3 3215 -
2004 2447 405 ? 2888 ?
2005 2289 391 ? 2770 ?
13
1. prezenţa combustibilului – materie ce poate trece în stare de combustie în prezenţa
focului sau a temperaturilor înalte (lemn, hîrtie, gaz inflamabil, etc.);
2. prezenţa oxidantului – substanţă ce întreţine arderea (oxigenul);
3. prezenţa sursei de căldură – care amorsează reacţia (scînteia, flacăra, alt mijloc de
aprindere).
Odată cu încetarea activităţii unui factor incendiul se stopează. De aceea pentru
evitarea unui incendiu trebuie de separat aceşti factori, iar pentru stingerea lui e necesar de
înlăturat măcar unul din aceşti factori. Acest principiu a fost pus la baza elaborării
mijloacelor şi tehnologiilor folosite în prevenirea şi stingerea incendiilor. spaţiul în care se
declanşează un incendiu poate fi împărţit în 3 zone:
A. zona de ardere – spaţiul cuprins de flăcări, unde decurg procesele de descompunere
termică sau de evaporare a substanţei combustibile;
B. zona de influenţă termică – se mărgineşte cu zona de ardere şi în cadrul ei decurge
procesul schimbului de căldură;
C. zona de inundare cu fum – spaţiu mărginit cu zona de ardere, în care e imposibilă
prezenţa omului fără o protecţie a organelor respiratorii.
A
B
C
14
ACCIDENTE CU DEGAJARE DE SUBSTANŢE RADIOACTIVE
Descoperirea energiei nucleare a creat multe facilităţi pentru activitatea omului în
diferite domenii ale ştiinţei. Cu toate acestea energia nucleară are şi aspectele sale
negative. Folosirea ei în crearea unor arme de distrugere în masă sau chiar şi în scopuri
paşnice poate fi destul de periculoasă pentru sănătatea şi viaţa oamenilor.
Pe teritoriul Republicii Moldova, din fericire, nu sunt dislocate instalaţii de arme
nucleare, iar în economia ţării nu se foloseşte energia produsă de SAE. În schimb în
apropierea hotarelor ţării noastre există o serie de SAE, la care accidentele ce pot avea loc
vor afecta şi teritoriul Republicii Moldova. În plus în ţară există peste 150 de întreprinderi
şi organizaţii ce folosesc în activitatea lor radiaţia ionizantă.
Astfel, pericolul unei contaminări radioactive a teritoriului nostru este ceva real, fapt
dovedit de avaria de la SAE Cernobîl din 26.04.1986, când au fost aruncate în atmosferă
aproximativ 50 tone de combustibil nuclear sub formă de mici particule a radionuclizilor
I-131, Pl-239, Cs-137, Str-90.
Condiţiile meteorologice au contribuit la contaminarea teritoriului Scandinavei, Poloniei,
Germaniei, Austriei, Italiei, Rusiei, Ţărilor Baltice, Ucrainei, Bielorusei, Moldovei,
României. Contaminarea s-a produs sub formă de pete. Nivelul cel mai ridicat al
depunerilor radioactive s-a înregistrat în zonele joase (văi, lunci, vâlcele).
16
Dacă mirosul se păstrează sau este mai puternic ieşiţi din zona contaminată (la
indicaţiile organelor PC) perpendicular direcţiei vântului, în mijloace de protecţie
individuală.
REŢINEŢI ! Norul toxic se extinde pe o distanţă mare, reţinându-se în spaţii închise,
scuare, vâlcele, răpi, subterane.
Ieşind din zona contaminată este necesar de petrecut curăţirea îmbrăcămintei (de
scuturat atent hainele, de şters încălţămintea).
Dacă pe piele sunt picături de substanţe nocive, tamponaţi cu o cârpă, hârtie picăturile
(se interzice de şters ,astfel se măreşte suprafaţa afectată) apoi spălaţi locul cu apă.
Cele mai răspîndite substanţe toxice sunt:
Clorul – gaz galben, mai greu ca aerul, se acumulează în locurile joase. Evacuarea se face
perpendicular direcţiei vântului, la etajele de sus, pe un loc ridicat. Căile respiratorii sunt
protejate cu o pânză umedă cu apă şi oţet.
Amoniacul – gaz fără culoare, mai uşor ca aerul. Evacuarea se face în locurile mai joase,
adăposturi, beciuri. Căile respiratorii sunt protejate cu o pânză umedă cu o soluţie de 2 %
de carbonat de sodiu.
Respectaţi regulile de comportare şi aplicaţi corect măsurile de protecţie în această
situaţie.
C O N C L U Z I I.
Ideea generală care se desprinde din cele expuse mai sus este, că, multe din
situaţiile excepţionale sunt create sau ca premise de declanşare activitatea, de multe ori
dăunătoare, a omului asupra mediului înconjurător.
Este clar că pentru a stopa sau pentru a micşora daunele aduse de diverse SE, omul
trebuie să-şi analizeze atent acţiunile sale, să prevadă urmările unor acţiuni pînă a le
întreprinde, să folosească raţional resursele naturale, să protejeze mediul înconjurător, să
ţină cont de faptul că declanşarea unei situaţii excepţionale poate provoca declanşarea
altor asemenea situaţii şi că el trebuie să fie gata în orice moment să le prevadă, să le
stopeze sau să le facă faţă.
17
18