Analiza de Predictibilitate A Riscurilor Climatice În Județul Constanța

UNIVERSITATEA „OVIDIUS” CONSTANȚA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE NATURII ȘI ȘTIINȚE AGRICOLE
SPECIALIZAREA ȘTIINȚA MEDIULUI
LUCRARE DE DISERTAȚIE
(ANALIZA DE PREDICTIBILITATE A RISCURILOR
CLIMATICE ÎN JUDEȚUL CONSTANȚA)
Conducător ştiinţific,
Conf. univ. dr. Paraschiv Gabriela-Mihaela
Absolvent,
MUNTEANU ANDREEA-CRISTIANA
Constanța
2018
1
Cuprins
Introducere…………………………………………………………………………………….…..3
Capitolul I. Hazarde și riscuri meteorologice.................................................................................4
Capitolul II. Metodologie de analiză și predictibilitate a hazardelor meteorologice ....................20
II. 1. Analiza regresiei………………………………………………………………………...….20
II. 2.1. Regresia liniară…………………………………………………………...………...….21
II. 2.1.3. Regresia polinomială………………………………………………..…………….21
Capitolul III. Crearea și analiza bazei de date ..............................................................................22
III.1. Variația lunară a parametrilor climatici în orașul Constanța…………...…………………23
III.1.1. Caracterizare ………………………………………………………………………....23
III.1.2. Temperatura aerului………………………………………………..…………………23
III.1.3. Precipitații…………………………………………………………………………….40
III.1.4. Umezeala aerului……………………………………………………………………..52
III.1.5. Radiația solară, Nebulozitatea și Temperatura solului……………………………....59
III.2. Variația sezonieră a parametrilor climatici în orașul Constanța…………………………76
III.2.1. Anotimpul Iarna………………………………………………………………………76
III.2.2. Anotimpul Primăvara…………………………………………………………………79
III.2.3. Anotimpul Vara………………………………………………………………………83
III.2.4. Anotimpul Toamna…………………………………………………………………...87
III.2.5. Concluzii……………………………………………………………………………..90
III.3. Variația lunară a parametrilor climatici în județul Constanța.............................................91
Capitolul IV. Studiul fenomenelor extreme din județul Constanța................................................94
IV.1. Prezentare generală ............................................................................................................94
IV.2. Selectarea factorilor de risc pentru județul Constanța……………………………………94
IV. 2.1. Fenomene climatice de risc din perioada caldă a anului…………………………….95
1) Precipitațiile torențiale…………………………………………………………………...95
2) Grindina………………………………………………………………………………...108
3) Încălzirile masive……………………………………………………………………….112
IV.2.2. Fenomene climatice de risc din perioada rece a anului……………………………...115
1) Răcirile masive…………………………………………………………………………115
IV.2.3 Fenomene climatice de risc posibile în tot anul………………………………………117
1) Seceta…………………………………………………………………………………...117
2) Variații extreme de
precipitații………………………………………………………………………………118
3) Variații extreme de temperatură………………………………………………………...131
Capitolul V. Concluzii finale…………………………………………………………………...145
Bibliografie……………………………………………………………………………………..147
2
Introducere
Motivația pentru a scrie această lucrare o reprezintă continuarea studiului realizat în lucrarea
mea de licență "Riscurile pluviometrice și influența lor asupra mediului geografic al municipiului
Constanța".
Prin acest studiu îmi propun analiza fenomenelor de risc pentru orașul și județul Constanța și
studiul predictibilității acestora.
3
Capitolul I. Hazarde și riscuri - definiții, clasificări
Hazardul, termenul este definit ca ”un eveniment potențial dăunător pentru om și pentru
mediul înconjurător, determinat de fenomene naturale sau antropice într-o perioadă de timp și un
spațiu bine definit, ce variază în intensitate, frecvență și probabilitate” (Tanislav, Costache,
2007).
Tabelul 1. Clasificarea hazardelor
Hazarde naturale:
1. astrofizice
1. căderea meteoriților
2. biologice
2. epidemii, invazii de insecte și rozătoare
3. permafrost, iceberguri, avalanșe de zăpadă
3. glaciare
4. alunecări de teren, prăbușiri, surpări și căderi
de pietre, procese de eroziune și ravenare, curgeri
de noroi și grohotișuri
4.
Naturale
5. cutremure, erupții vulcanice, tsunami
geomorfologice
6. inundații, valuri de furtună

7. cicloni tropicali, tornade, trombele marine,
5. geologice
turbioanele de praf și de zăpadă, furtuni
extratropicale, furtuni de nisip și praf, orajele,
6. hidrologice
7. climatice
grindină, viscolul, bruma, chiciura, poleiul, ceața,
meteorologice
temperaturi extreme, secetă, îngheț
acestea sunt generate de factori naturali de
impact, efectele produse pot fi devastatoare;
Hazarde antropice - generate

antropice de factori naturali de impact
tehnologice
economice
Hazarde complexe - generate de
nucleare
(accidentele politice asocierea a două sau mai multe
(sărăcia, lipsa
industriale, (voluntare-
hranei de (conflicte armate,
transport, experiențe sau
subzistență, a terorism) hazarde naturale și/sau
infrastructură, involuntare)
apei potabile)
explozii, incendii ) antropice
4
grila de evaluare a hazardelor/riscurilor
nesemnificative semnificative masive dezastre catastrofe
pagube materiale pagube pagube pagube fenomene în masă

materiale și sub materiale materiale de și extinse
10 răniți ușor însemnate și cel mare amploare,
puțin 10 pierderi apariția
de vieți hazardelor
omenești complexe și
peste 50 pierderi
de vieți
omenești
(date după Cazac, Boian și Prepeliță, 2005).
Figura 1.1. Grila de măsurare a hazardelor
Hazardele climatice
Sunt o categorie de fenomene şi procese atmosferice care determină pierderi materiale cu
sau fără pierderi de vieţi omeneşti sau rănirea unor persoane şi distrugeri ale mediului
înconjurător. (Cazac și colab, 2005)
Criteriul de Tipul Descriere Condiții de formare

clasificare
viteza de Ciclonii Definiție: depresiuni barice foarte joase, Contactul dintre masele de
apariție formate la latitudini cuprinse între 8 și aer, presiunea aerului,
tropicali
rapidă 15° la N și S de Ecuator, deasupra orografia litorală, etc.
oceanelor tropicale (Grecu, 2009); (Lungu, și colab., 2008).
Forma: spirală noroasă (diametru 500 - Cea mai propice perioadă de
1000 km, chiar peste 1000 km), cu o producere a cicloniilor
desfășurare vastă pe verticală de 10-50 tropicali este în intervalul
km; în perioada de maturitate vântul se iulie-octombrie în emisfera
intensifică, iar când ″ochiul ciclonului″ nordică și intervalul
este îngust, devine un ciclon violent. decembrie-martie în
Traiectorie: deși în general sunt emisfera sudică, și cu o
5
considerate neprevăzute, s-a constatat că medie de evoluție între 6 și
de fapt sunt precis direcționate funcție de 8 zile (Tanislav, Costache,
mai mulți parametrii (Lungu, și colab., 2007).
2008).
Tornadele Definiție: ,, vârtejuri cu vânturi deosebit Necesită existența unor
de puternice ce se rotesc cu viteză în straturi de aer cu fluctuații
jurul unui centru de joasă presiuneˮ termice pe întinderi relativ
(Marinescu, și colab., 2018). restrânse determinând
Forma: aspectul unei coloane de aer care deplasări ale aerului și
se rotește cu viteză mare (în medie între condensări chiar în
64-177 km/h,) adesea sub formă de proximitatea suprafeței
pâlnie de condensare (cu diametru de terestre, la nivelurile de
circa 75 metri) care se formează într-un convergență ale aerului
nor instabil de tip Cumulonimbus sau (Grecu, 2009):
Cumulus (Lungu, și colab., 2008). Se formează cel mai
Traiectorie: se desfășoară pe lungimi de frecvent pe continente între
câțiva km până la câteva zeci de km, 20 și 60° latitudine nordică
respectiv între 15 - 100 km și o viteză de și sudică și au o direcția de
peste 480 km (Lungu, și colab., 2008). deplasare frecventă dinspre
sud-vest spre nord-est dar
apar și situații neprevăzute.
(Lungu, și colab., 2008).
Pe teritoriul României s-au înregistrat de-a lungul timpului mai multe tornade, deși aceste fenomene
sunt neobișnuite pentru zona temperată, frecvența lor fiind posibilă din cauza încălziri globale; astfel,
tornade s-au înregistrat:
- în București la 9 iunie 1886;
- în comuna Satu Mare din raionul Rădăuți la 9 mai 1963;
- în Corbești-Crișana la 3 iulie 1991;
- în satul Dobrodor din comuna Moțăței-Dolj la 5 mai 1998;
- în satul Rahmanu din Delta Dunării la 30 iulie 2002 și
- la Făcăeni din județul Ialomița la 12 august 2002, aceasta din urmă fiind singura tornadă care a
provocat distrugeri masive a peste 120 ha vegetație forestieră, peste 30 de locuințe, peste 400 de
gospodării din care 14 case au fost devastate în totalitate și 20 de case au suferit distrugerea structuri de
resistență, decesul a două persoane și avarierea aproape în totalitate a rețelei electrice; tornada de la
Făcăeni s-a desfășurat pe o suprafață întinsă, în preajma localității Jegălia până la nord-est de
localitatea Ghindărești din județul Constanța (Tanislav, Costache, 2007); trebuie menționat faptul că
tornada și-a avut geneza în Bulgaria, amplificându-se rapid cu o desfășurare din Munții Balcani spre
nord-est și spre România, traseul fiind spre Ucraina și Republica Moldova (Lungu, 2009).
În anul 2005, sudul României a fost lovit de 9 tornade în mai puțin de două luni, în condițiile în care
vremea a devenit din ce în ce mai schimbătoare. Zonele în care tornadele au distrus acoperișurile
caselor și chiar structura acestora s-au observat la Movilița, Buftea și Ciobanu în data de 7 mai 2005,
dar și la Brezoaiele, Olimp, Cernavodă, Nicolae Bălcescu, Topolog și Alexandria. Tornade mai recente
s-au înregistrat în perioda 8-10 mai 2007 în județul Bihor unde au deplasat o remorcă de 3 tone pe o
distanță de 100 m și au devastat ultimele două nivele a unor case din cărămidă, dar și în după amiaza
zilei de 30 mai 2007 pe dealurile din împrejurimile orașului Deva cu dimensiuni reduse culminând cu
apariția unei tube rotitoare în cadrul municipiului Cluj-Napoca în data de 1 iunie 2007 (Mureșanu,
2007).
6
Trombele Definiție: coloane de aer cu o rotație rapidă în În cadrul trombei
jurul unei axe verticale care se pot forma dintr-un marine, masa de aer
marine
nor Cumulonimbus sau Cumulonimbus este instabilă care
Congestus deasupra unei întinderi de apă precum realizează o mișcare
râu, lac, mare sau ocean (Peltier, Caudmont, circulară împrejurul
2013). unei zone reduse cu
Forma: coloane de aer sub formă de pâlnie cu o presiune atmosferică
viteză a vântului care poate atinge 80 km/h, o scăzută. Desfășurarea
desfășurare pe verticală de 300-700 m, chiar 1500 verticală a aerului
m și un diametru al pâlniei de până la turbionar se produce
aproximativ 50 m (Lungu, și colab., 2008). din cauza circulației
Traiectorie: trombele marine au o structură și un convergente din
ciclu diferit, preajma solului și a
pierzându-și organizarea atunci când se oscilației
deplasează de pe suprafața acvatică pe cea termodinamice,
terestră. Trombele marine sunt de două categorii : oscilație rezultată din
trombe marine de vreme bună care sunt mai circulația aerului cald
răspândite și mai puțin primejdioase, și umed din straturile
asemănătoare vârtejurilor de praf și în trombe inferioare însoțit de
marine de tip tornadă care i-au naștere din aerul rece și ucat din
tornadele de uscat deplasate pe suprafețele altitudine, la care se
acvatice sau din tornade create la suprafața pot interveni și
suprafețelor acvatice, acestea din urmă fiind mult curenți puternici. În
mai distrugătoare din cauza intensității pe care o urma interferenței
au (Lungu, și colab., 2008). dintre circulația
convergentă din
straturile inferioare și
divergența din
altitudine, se produce
aspirarea aerului și a
particulelor de nisip,
precum și rareori
adunarea vietăților de
pe suprafețele
acvatice ca broaștele
și peștii (Lungu,
2009).
Pe litoralul românesc, în perioada 2002 - 2005 s-au înregistrat următoarele cazuri de
trombe marine : la Gura Portiției, din 19 iulie 2002; în stațiunea Olimp, din 7 mai 2005
și în stațiunea Neptun, din 10 iulie 2005 (Lungu, 2009). Unul dintre cele mai recente
cazuri s-a semnalat pe data de 16 iulie 2013 la Vama Veche când un grup de mai multe
trombe marine s-au format în condițiile unei furtuni de vară cu ploi torențiale, fulgere
și rafale de vânt (Marinescu, și colab., 2014).
7
Turbioanele Definiție: numite și ″diavolii de praf″ Deoarece își primesc
sunt vârtejuri convective cu presiuni vorticitatea din vânturile
de praf
scăzute și un nucelu cald cu diametre de locale arată faptul că
suprafață tipice între 1 și 50 m ce se acestea pot fi datorate atât
formează în regiunile uscate foarte calde circulației convective, cât
și deșertice (Rennó, și colab., 1998). și a unor fenomene la scară
Forma: de coloană sau conică are o largă, rotindu-se ciclonic
desfășurare verticală rar depășind 600 sau anticiclonic cu o
metri și o structură rapidă care transportăprobabilitate egală (Rennó,
praf la o înălțime de cel puțin 1 m și colab., 1998).
(Sinclair, P.C., 1966). Turbioanele de praf nu
Traiectorie: În timpul verii, stratul realizează contactul dintre
frontal convectiv se extinde la nor și sol și se produc
aproximativ 3-4 km deasupra solului atunci când o masă de aer
peste regiunile deșertului (Rennó, N.O., și rece și uscat a unei furtuni
colab., 1998). Se pot declanșa cel mai face o trecere spre o masă
frecvent la intersecția a două șosele, la de aer staționar, cald și
contactul dintre două vânturi cu direcții umed, determinând un
diferite. (Lungu, și colab., 2008). efect de răsucire. Deși nu
au o intensitate mare și nu
primește influența forței
Coriolis, deplasându-se
pe spații limitate, atunci
când vântul are o
intensitate mare, aerul ce
se învârte pe orizontală
sau pe diagonală poate
intra în contact cu solul
determinând distrugeri în
mediul înconjurător
(Lungu, M., și colab.,
2008). În general,
instabilitatea este
generată de o încălzire
solară puternică, deși și
masele de aer reci pe o
suprafață caldă le pot
provoca (Lorenz, și
colab., 2016).
Pe teritoriul Românie, microcicloanele locale de genul vârtejurilor sunt comune în
special în Dobrogea și Bărăgan, unde clima este temperat-continentală cu influențe de
ariditate, acestea antrenând în aer paie, frunze, praf, hârtii și alte obiecte ușoare
(Bogdan, 2005).
8
Turbioanele de Definiție: sunt fenomene rare Posibila cauză a formării
cercetate în prezent de meteorologi, este cea mecanică,
zăpadă
care se pot forma deasupra turbionul de zăpadă fiind
suprafețelor acoperite cu zăpadă produs de obstacole fizice
semnalate în Antarctica și Groenlanda cum sunt colinele sau
(Lungu, și colab., 2008). insulele. La orginea
Forma: de coloană sau conică. mecanică a turbioanelor de
Traiectorie: nu se cunoaște, în zăpadă se pot adăuga și
cercetare. vânturile puternice în
rafale care pot înregistra
diametre mari, în special în
Antarctica (Lungu, și
colab., 2008). În cazul în
care se presupune că
răsturnarea convectivă nu
determină producerea
turbioanelor de zăpadă,
aceasta trebuie să fie
cauzată de vortexurile
induse mecanic în fluxul
de vânt (Storr, 1972).
Furtunile Definiție: cele mai importante perturbații atmosferice care produc
fenomene devastatoare la latitudini medii unde activitatea
extratropicale
ciclonică este intensă - deasupra Pacificului de Nord, deasupra
Atlanticului de Nord, deasupra Oceanului Indian de Sud și sudul
Mării Tasmaniei (Ulbrich, și colab. 2009).
Forma: nu sunt date.
Traiectorie: depresiunile ciclonale sunt însoțite de furtunile
extratropicale și se deplasează de la vest la est ocupând suprafețe
de kilometri² (Cazac, și colab., 2005).
Condiții de formare
Trecerea cicloniilor extra-tropicali este asociată cu vânturi

puternice, precipitații și schimbări de temperatură, activitatea
ciclonică reprezintând o măsură importantă a stării atmosferei
(Ulbrich, și colab. 2009).
Furtunile extratropicale cu intensitate mare se formează la
contactul dintre masele de aer polar și masele de aer tropical ca
urmare a contrastelor termice ridicate În perioada caldă, furtunile
extratropicale au un caracter local și se formează din cauza
supraîncălziri aerului și ascensiuni lui în stratele superioare și reci
ale atmosferei, iar în urma condensării vaporilor de apă se produc
ploi abundente care determină formarea inundațiilor și a
proceselor de versant, însoțite de intensificări ale vitezei vântului
urmate de doborâturi de arbori, distrugeri de construcții și
conducători aerieni. În perioada rece, furtunile extratropicale sunt
asociate cu ninsori abundente și intensificări a vitezei vântului care
9
determină întreruperi ale circulației rutiere sau în alimentarea cu
energie electrică, pagube materiale și câteodată chiar victime
umane (Tanislav, Costache, 2007).
Pe teritoriul României, furtunile extratropicale au determinat ploile cu caracter

torențial ce au dus la apariția inundațiilor pe majoritatea râurilor mari în anul 1970, în
1972 și 1975 în special în partea de sud a țării și în 1997 în Subcarpații Moldovei pe
râurile Tazlău și Trotuș care au distrus barajul de la Belci (Grecu, 2009). În perioada
2-5 iunie 1970 ciclonul retrograd a avut o evoluție deosebită în sud-estul țării
totalizând 25 l/m2 la Constanța (Struțu, Țicu, 1971).
Cele mai catastrofale inundații din perioada 1969-1973 când au generat 3700 victime
animale și 650 000 păsări, au inundat total sau parțial 1200 de localități, 83 000 de
case, au distrus și avariat 40 000 de case, peste 2 270 km de drumuri asfaltate sau
pietruite, peste 2200 de poduri și podețe și 1800 km linii electrice și au compromis 5
000 000 ha de culturi (Bogdan, 2006), și în perioada aprilie-septembrie 2005 când s-
au înregistrat cele mai lungi intervale ploioase cu mici intermitețe și au depășit cu
mult mediile lunare multianuale, cu excepția regiunii montane, generând pagube
materiale în sute de localități și pe suprafețe agricole întinse, precum și 62 de victime
umane (Vasenciuc, Dragotă, 2007).
Furtunile Definiție: perturbări severe ale atmosferei însoțite de vânturi puternice

care, prin antrenarea pulberilor în atmosferă micșorează vizibilitatea la
de nisip și
mai puțin de 1000 m, în special în regiunile uscate, aride și semiarid
praf (Tanislav, Costache, 2007).
Forma: -
Traiectorie: nu sunt date.
Aceste perturbații atmosferice apar sub influența curenților de
convecție. Suprafața terestră se încălzește intens, iar aerul fierbinte se
ridică și determină diferențieri în presiune și temperatura sa formând
vânturi puternice (Tanislav, Costache, 2007).
Pe lângă acești factorii vântul și căldura, respectiv fenomenul de
încălzire globală care favorizează creșterea temperaturii și
intensificarea furtunilor, o influență mare o are și factorul antropic,
pășunatul excesiv care favorizează extinderea deșertului. Astfel, vântul
acționează asupra suprafeței terestre prin răscolirea nisipului foarte fin,
care sare și ricoșează, și ulterior prin căderea lină pe pământ atunci
când vântul scade în intensitate (Mureșanu, 2007).
Furtunile de praf și nisip sunt generate și de vânturile nord-africane
Sirocco și Khamsin care transportă particule la altitudini ridicate de
aproximativ 4000-5000 m și adesea au o culoare roșie datorită
compușilor de oxizi de fier. De asemenea, s-au semnalat cazuri în care
furtunile de praf și nisip s-au format din cauza factorilor locali
(Marinică, și colab., 2017).
10
Pe teritoriul României, furtunile de praf și nisip sunt asociate adesea cu Suhoveiul
determinat de Anticiclonul Asiatic care se desfășoară mai intens în zonele din sudul
și estul țării, în Bărăgan și sudul Moldovei. Cele mai intense furtuni de praf și nisip
au avut loc în aprilie 1928 când s-au deplasat dinspre raioanele de stepă ale Ucrainei
spre România și Polonia, dar și la 23 aprilie 1960 și 18 aprilie 1965. Alte cazuri sunt
furtunile de praf și nisip generate de vânturile nord-africane Sirocco și Khamsin și
însoțite de precipitații care au dus la apariția precipitațiilor de culoare roșiatică la 23
aprilie 1973, 20 aprilie 2012, 30 mai 2013, în perioada 3-5 aprilie 2014, în perioada
29 februarie-1 martie 2016 și la 9 aprilie 2016. De asemenea, s-au semnalat și furtuni
de nisip și praf generate de factorii locali precum cele din 31 mai 2014 la centrala
electrică din satul Halânga, jud.Mehedinți care au dus la formarea unui nor de praf ce
a acoperit tot satul și la 14 august 2014 la sit-ul de construcții din centrul orașului
Timișioara care a provocat un nor de praf uriaș (Marinică, și colab., 2017).
Orajele Definiție: ansamblu de electrometeori care Apariția orajelor este
se manifestă vizibil și/sau acustic în adesea condiționată de
atmosferă prin descărcări electrice care pot dezvoltarea norilor de tipul
fi discontinue precum fulgerul și tunetul, și Cumulonimbus, Cumulus
lente precum focul Sf. Elm și aurorele congestus și Nimbostratus
polare (ANM, 2008). și de stratificarea instabilă a
Forma: Fulgerul poate fi : liniar, plan sau aerului, precum și de
difuz, sferic sau globular, în formă de existența unei cantități mari
boabe. Aurorele pot avea : structură de vapori de apă în masa de
radială, mobile sub formă de raze, coroane aer. Aceste condiții sunt
luminoase sau benzi, având aspectul unei specifice intervalului cald
draperii enorme, şi structură neradială, fixe al anului când la trecerea
sub formă de arcuri colorate în galben- unei zone frontale sau în
verzui (Povară, 2006). urma convecției
Traiectorie: Fulgerele se desfășoară astfel : termodinamice dintr-o masă
fulgerul liniar între 2 și 20 km, fulgerul de aer, mișcările aerului
sferic sau globulare între câteva fracțiuni de sunt pe verticală și deosebit
secunde până la câteva minute, fulgerul în de intense. În intervalul
formă de mărgele cu dimensiuni de tranziție rece al anului orajele se
între cel liniar și cel globular. Tunetul se formează în urma unei
aude după ce se vede fulgerul, având o activități frontale deosebite
viteză de propagate a luminii de 300.000 în special a fronturilor reci.
km/s și a sunetului de 340.000 km/s (Grecu, Pe teritoriul României
2009). orajele se formează în
Trăsnetul se desfășoară de la câteva sute de perioada rece atunci când
metri, iar mair rar între 2-3 km (Stăncescu, aerul tropical este înlocuit
1980). brusc de o masă de aer rece
Aurorele polare se desfășoară în înălțime la polară, situație frecventă și
limita inferioară între 95-110 km și la limita pentru Europa Centrală
superioară 1000-1200 km, în lungul unde zonele depresionare se
litoralului nordic al Norvegiei, insula rotesc la periferia sud-estică
Novaia Zemlea, Peninsula Taimâr, nordul a câmpurilor de presiune
Alaskăi, Canada și sudul Groenlandei atmosferică ridicată
(Povară, 2006). (Iliescu, Stăncescu, 1973).
11
Pe teritoriul României, fenomenele orajoase au cea mai redusă activitate deasupra
litoralului și a Deltei Dunării din cauza vecinătății vaste a acvatoriului marin cu
temperaturi relativ scăzute care determină în general mișcări descendete ale aerului.
Astfel, durata medie anuală este de sub 10 zile în zona deltei Dunării și a
complexului lacustru Razelm și între 15-20 de zile în sudul litoralului, în timp ce
activitatea maximă este de ˃30 zile/an în zonele montane și premontane, chiar ˃40
zile/an în Subcarpații sudici, 20 zile/an izolat ˃30 zile/an în sudul litoralului și 18
zile/an în nordul litoralului. Conform studiului din perioada 1961-1970, orajele au o
activitate maximă în lunile mai, iunie, în special iulie pe fondul unei convecții
termice determinată de evapotranspirația puternică, după care scad treptat până în
ultimele luni ale anului pe fondul umidității atmosferice reduse, în luna ianuarie fiind
inexistente. În ceea ce privește variația diurnă, 51% din oraje se produc după-amiaza,
27% din oraje în prima parte a nopții, 13% din oraje în a doua parte a nopții și 9% în
primele ore ale dimineții. Valorile medii de 105-130 fulgere/an s-au înregistrat în
lunile mai-iunie în sudul litoralului (Șelariu, Șelariu, 1971). În zona montană orajele
au o activitate intensă în perioada caldă din mai până în august înregistrând 24 de zile
în luna iunie la Fundata și Parâng, în timp ce în sezonul rece sunt aproape inexistente
înregistrând cel mult 1-2 zile. Astfel, în perioada 1961 - 2000, cele mai mai mari
valori au fost de 94 de zile la Fundata și de 94 de zile la Parâng (ANM, 2008).
În perioada rece a anilor 1946-1970 orajele au apărut în mod cu totul excepțional pe
fondul înlocuirii bruște a aerului tropical cu aerul rece de origine polară, totalizând
între 10-13 zile cu oraje în luna martie la stațiile meteorologice Călărași și Timișoara,
între 5-7 zile cu oraje în luna noiembrie la stațiile meteorologice din Banat, Câmpia
Dunării și Subcarpații Munteniei, 6 zile cu oraje în luna februarie la două stații
meteorologice Arad și Bârlad, între 1-4 zile cu oraje în luna decembrie la stațiile
meteorologice Ocna Șugatag, Oradea, Arad, Brașov, Tr.Severin, Craiova, Tr.
Măgurele, Câmpulung Muscel, Ploiești, Constanța, Bârlad, Bacău, Piatra Neamț, Iași,
Predeal, Vf.Omu, Sinaia și 2 zile cu oraje în luna ianuarie la stațiile meteorologice
Ocna Șugatag, Arad și Brașov (Iliescu, Stăncescu, 1973).
Viteză de Grindina Definiție: formă de precipitații solide . Cauzele genetice ale

formate din particule mari de gheață grindinei sunt determinate de
apariție
numite greloane, transparente, parțial sau
particularitățile circulației
intermediară total opace de forme diferite ce se generale a atmosferei, în
formează în nori de tipul Cumulonimbus interdependență cu
sau Cumulus congestus atât separate particularitățile suprafeței
unele de altele, cât și aglomerate în active. Circulației generale a
blocuri (Runcanu, și colab., 2014); atmosferei determină apariția
adesea se formează în sezonul cald având grindinei prin existența
o frecevență maximă după-amiaza când fronturilor reci, dinamice,
se înregistrează temperaturi extreme și care se deplasează peste zone
este însoțită de fenomene orajoase, vânt supraîncălzite și formează
puternic și averse de ploaie care au un prin convecție dinamică un
impact economic negativ în special în contrast termic foarte mare
agricultură (ANM, 2008). între aerul cald de sol ce se
ridică în altitudine și aerul
Forma: în general sferice, conice sau rece din altitudine. Astfel,
12
neregulate și diametre variabile între 5 și ascensiunea aerului cald este
50 milimetri (Bogdan, 1978). forțată și rapidă, ridicându-se
Traiectorie: sub formă de fâșii restrânse la 5000-6000 m altitudine,
de teren, late de 10-15 km și lungi de rareori până la 10 000-12
zeci, uneori chiar sute de km (Berbecel, 000 m altitudine și determină
și colab., 1970). condensarea vaporilor de apă
și ulterior înghețarea sub
formă de granule (Urbán, și
colab., 1999-2000).
În România greloanele au înregistrat căderi record ce au format un strat de gheață de
15-30 cm în doar 15 min persistent timp de 6 zile în zonele adăpostite în Brăila în
perioada 6-7 iunie 1880, greloane de mărimea unui ou de porumbel cu greutatea de
300-320 gr. înregistrate în jud. Iași la 4 august 1950, greloane cu diametre între 5 și 6
cm înregistrate în București-Băneasa și Otopeni la 18 iunie 1979 (Lungu M.,
Păltineanu C., Mihăilescu I. F., 2008) și greloane cu diametre între 3 și 7 cm în
județul Bihor la 31 iulie 1999 afectând în comunele Ceica, Dobrești și Băile Felix
circa 100 de case și biserica de lemn (Grecu, F., 2009). De-a lungul timpului s-au
înregistrat cazuri în care grindina s-a produs dimineața pe terenurile expuse în pantă
cum ar fi la ora 09:08 din 3 iulie 1963 la Greaca, la ora 09:06 din 1 mai 1965 și la ora
09:09 din 19 septembrie 1968 la Odobești și la ora 10:09 din 2 iulie 1969 la Pietrosa,
dar și cazuri produse spre seară cum ar fi la ora 18:03 din 10 august 1963 pe terasa
Brăilei, la Viziru, precum și noaptea cum este cazul din 26-27 august 1967 când a
căzut pe o suprafață mare din sudul țării în județele Dolj, Argeș, Ifov, Galați etc.
Formarea grindinei seara și noaptea este pusă pe seama contrastului termic foarte
mare între aerul tropical supraîncălzit din fața frontului și aerul polar poziționat în
spatele frontului atmosferic, determinând o mare instabilitate atmosferică în
troposfera mijlocie și superioară. Furtunile cu grindină sunt hazarduri climatice care
produc pagube materiale imense în agricultură prin acțiunea mecanică a boabelor de
grindină care determină ciuruirea frunzelor, culcarea recoltelor, scuturarea boabelor
și a fructelor, ruperea ramurilor tinere și a tulpinilor culturilor, distrugerea covorului
erbaceu, a pădurilor și eroziunea solurilor, dar și distrugerea automobilelor și
locuințelor prin spargerea ferestrelor, acoperișurilor, tencuiala zidurilor și victime
umane (Bogdan O., 1978).
Viscolul Definiție: fenomen climatic deosebit de complex în care zăpada este
spulberată la înălțime sub acțiunea vântului puternic, însoțit sau nu de
ninsoare, ce determină o vizibilitate redusă (Bogdan, 1978).
Forma: -
Traiectorie: -
Cauzele genetice ce determină formarea viscolelor sunt particularitățile
circulației generale a atmosferei sub acțiunea caracteristicilor suprafeței
active. Condițiile sinoptice apariției viscolelor sunt existența contrastului
termic dintre o masă de aer rece situată la sol și o masă de aer caldă
tropicală din altitudine ce determină intensificarea puternică a vântului.
Cele mai favorabile situații se îndeplinesc atunci când peste Europa
Centrală și de Est acționează un brâu de mare presiune sau numeroși
13
anticicloni precum Azoric, Scandinac, Siberian, și simultan cu
depresiunile ce se dezvoltă deasupra Mării Mediterane și Mării Negre
(Bogdan, 1978).
Pe teritoriul României cele mai violente viscoluri s-au produs : la Constanța când
iarna grea a anului 1928-1929 a determinat la 10 februarie un minim absolut sub -
25ºC, iar viscolul puternic a ridicat sloiurile Mării Negre unele peste altele formând
la 45º lat. o imagine asemănătoare mărilor polare și totodată împiedicând deplasarea
vapoarelor precum vasul Regele Carol care a fost ridicat 70-80 cm peste nivelul
mării, dar singurele vapoare care la 14 februarie circulau neîntrerupt între Occident și
Orient sunt vapoarele Serviciului Maritim Român. Marinarii au recurs la diferite
metode precum folosirea apei clocotite în cazul unui vas german, sau tăiera gheții
împrejurul canonierei Chiculescu și bricului Mircea ce riscau a se sparge (Salsovia,
1930). Viscolul neobișnuit din februarie 1954 care s-a produs în mai multe intervale
și în condițiile deplasării unei mase aer cald și umed tropical cu temperaturi de 7-8
ºC, peste mase de aer foarte recei la sol, arctice cu temperaturi de -15ºC ce au
deteminat cantități abundete de zăpadă de peste 100 cm și o viteză a vântului de peste
125 km/h, afectând cel mai mult sud-estul țării. Viscolul din februarie 1956, viscolul
din 4-7 ianuarie 1966 care a întregistrat în Moldova viteza maximă a vântului de
peste 200 km/h. Un caz aparte este viscolul înregistrat în perioada 18-20 august 1949
în zona montană la peste 1500 m, însoțit de ninsori abundente, avalanșe și vânturi
puternice (Bogdan, 1978). Viscolele violente produse pe teritoriul Dobrogei din
noiembrie 1993, 4-5 noiembrie 1995 și 21-22 noiembrie 1998 au determinat
suspendarea traficului rutier timp de 3-5 zile, cauza fiind în mod special neprevenirii
la timp a fenomenului. Viscolul înregistrat în perioada 2-4 ianuarie 2008 a determinat
restricții de trafic, întârzieri ale trenurilor și suspendarea traficului maritim pe toată
suprafața țării, iar în Constanța 31 de comune au rămas fără electricitate (Lungu,
Panaitescu, 2010). În urma interacțiunii a șase cicloane mediteraneene cu domeniul
anticiclonic, în cadrul Europei s-au format cantități abundente de zăpadă și viscole,
înregistrând pe teritoriul României 3 intervale de viscole : 25 ian.-26 ian. 2011 5 feb.
-8 feb.2012, și 12 feb.-14 feb. 2012, cu viteze între 80-90 km/h în nord-estul, sudul și
sud-estul țării, peste 10km/k în zonele montane înalte, cantități abundente de zăpadă
183 cm la Bâlea Lac și 42 cm în extremitatea vestică a Dobrogei, temperaturi record
de -28,9ºC la Băilești, -28,6ºC în Ob. Lotrului, -28,4ºC la Apa Neagră, -28,1ºC la
Tg.Logrești, -26,1ºC la Calafat, -24ºC la Bechet, provocând închiderea a 12 șosele
naționale, suspendarea traficului feroviar, devstarea acoperișurilor, distrugeri în
agricultură, lipsa harnei pentru animalele sălbatice (Marinincă, și colab, 2012).
Bruma Definiție: hidrometeor sub formă de Condițiile atmosfericesunt
depunere de gheață pe suprafața terestră generate de particularitățiile
rezultată direct din sublimarea vaporilor de generale a atmosferei:
apă din aer, cu aspect in general invazii de aer rece polar,
cristalin(ANM, 2008) subpolar și artic ce se
formează iarna, toamna și
Formă: Ace, pene solzi, evantaie (ANM, primăvara. Aceste situații
2008) sinoptice se caracterizează
prin nebulozitate redusă,
Traiectorie: -
radiație efectivă mare,
temperatura aerului de 0ºC,
14
temperatura solului sub -10
ºC, umezeala aerului între
sub 50% și peste 80%, vânt
slab de 2 m/s sau calm
atmosferic (Bogdan, 1978)
Pe teritoriul României frecvența apriției brumei este următoarea: cel mai redus număr
mediu anual de zile cu brumă se înregistrează în Delta Dunării și pe litoralul Mării
Negre, totalizând sub 30 de zile/an, Dobrogea Centrală, Câmpia Olteniei, zonele
subcarpatice și vestul Podișului Moldovenesc între 30-40 de zile, partea de N-E a
Câmpiei Române, zona Centrală a Podișului Moldovenesc, Câmpia Moldevei, sudul
Podișului Transilvaniei, depresiunile intramontane Giurgeu-Ciuc, piemonturile
Transilvane, V și N Podișului Dobrogei între 40-50 de zile cu brumă, iar în partea
Centrală a Câmpiei Române, Câmpia de Vest, N Podișului Transilvaniei și estul
Podișului Moldovenesc peste 50 de zile cu brumă(ANM, 2008). Cele mai timpurii
brume s-au înregistrat la deal și câmpie, zone agricole, respectiv în a 2-a decadă a
lunii Septembrie 15-17.09.1952, 16-20.09.1956, în timp ce cele mai târzii brume s-au
semnalat în ultima decadă a lunii Mai 20-22.05.1952, 23-25.05.1955, având un
impact negativ asupra agriculturii (Bogdan, 1978).
Chiciura Definiție: depunere de gheață a vaporilor Cauzele genetice care
de apă din atmosferă pe ramuri, conductori provoacă formarea chiciurei
aerieni electrici și linii de telecomunicații, sunt circulația generală a
colțurile și muchiile obiectelor ce se atmosferei, respectiv
formează în condiții de ceață la sol și vânt invazia aerului maritim
slab (Bogdan, 1978), distingându-se două artic cu temperaturi sub -30
feluri de chiciură: moale și tare (ANM, ºC peste aerul mai cald,
2008). generând formarea ceții,
sau din cauza răcirii bruște
Forma: ia forma obiectelor pe care se a aerului temperat maritim
depune, căpătând aspect de ghirlande, (Bogdan, 1978).
ciucuri, frunze de ferigă, dantelării, puf de Se formează prin
păpădie, ramuri de asparagus (Bogdan, sublimarea vaporilor de apă
1978). sau în urma înghețării
Traiectorie: - picăturilor de apă
suprarăcite specifice aerului
deosebit de rece și umed
din timpul iernii
(Stăncescu, 1980).
Pe teritoriul României, perioada de formare a chiciurei este din Octombrie până în
Mai în funcție de treptele de relief. Numărul anual de zile cu chiciură variază astfel:
peste 50 de zile/an în zonele montane la peste 2000 m altitudine, peste 85 de zile/an
la peste 2500 m la Vârful Omul între 2-3 zile/an la sud de Constanța și în regiunile cu
föhn – Subcarpații Moldovenești, Subcarpații de Curbură, Subcarpații Getici și
pantele estice ale Munților Apuseni. Anii favorabili producerii chiciurei au fost:
1953, 1954, 1962, 1964, 1968, 1973, când s-au înregistrat un număr maxim anul de
zile cu chiciură:5-10 pe litoral, 10-30 de zile pe văi, culoare, depresiuni
intracarpatice, 80-120 de zile la altitudini la 800-1600 m și 120-180 de zile la cele
mai mari altitudini, respectiv 112 zile la Vlădeasa, 161 de zile la Țarcu, 165 de zile în
15
Vf. Lăcăuț și 181 de zile în Vf. Omu (Bogdan,1978).
Poleiul Definiție: depunere de gheață subțire Condițiile genetice care
densă, mată sau transparentă la suprafața stau la baza apariției
solului sau pe obiecte, în special în zonele poleiului sunt circulația
expuse văntului, având un impact negativ generală a atmosferei și
pentru transporturi rutiere, aeriene și prin particularitățiile suprafeței
cablu, precum și pentru populație (ANM active. Adesea poleiul se
,2008). produce în condițiile treceri
fronturilor atmosferice sau
Forma: ia forma suprafeței pe care se în cazul advecțiilor aerului
depune. cald și umed peste suprefețe
Traiectorie:- cu temperaturi sub 0 ºC,
frecvent între 0 ºC și -3ºC
(Bogdan, 1978).
Astfel poleiul apare în
urma solidificării
picăturilor suprarăcite de
burnițe sau ploaie pe sol
(Lungul și Colab., 2008).
Pe teritoriul României, poleiul își face apariția în intervalul Octombrie – Aprilie.
Numărul mediu anual de zile cu polei a înregistrat 6 zile în vestul Podișului
Dobrogean, peste 5 zile în cea mai mare parte a Podișului Moldovenesc, Bărăgan și o
zi în jumătatea estică a Deltei Dunării, Mți. Apuseni, sudul Podișului Transilvaniei și
cea mai mare parte a Carpațiilor Orientali (ANM, 2008).
Cele mai periculoase depuneri de polei s-au înregistrat la 25 decembrie 1977, când s-
au produs peste 80 de tamponări de mașini (Lungu, 2008).
Ceața Definiție: suspensie atmosferică de picături Cauzele apariției ceții sunt :
foarte mici sub formă de cristale fine de saturarea aerului în vapori
gheață ce se desfășoară în pătura de apă la temperaturi între -
troposferică inferioară, care reduce 5ºC - +5ºC și o viteză a
vizibilitatea sub 1 km și crează senzația de vântului între 1-3 m/s.
umezeală (Ielenicz și Colab., 1999). Condensarea este posibilă
în prezența numeroaselor
Forma: - nuclee de condensare,
Traiectorie: - precum fumul și praful, și
la o umiditate relativă de
sub 100%, determinând un
aer impurificat în orașe.
Ceața se poate forma de
asemenea și prin sublimare,
la temperaturi sub -30ºC și
la umidități relative, de cca.
80% (Grecu, 2009).
Pe teritoriul României, numărul mediul anual de zile cu ceață crește odată cu
altitudinea, peste 200 - 250 de zile/an în zona montană și sub 40 de zile/an în zona
Deltei, partea estică a Podișului Moldovei, Câmpia de Vest și arealele izolate din
Podișul Transilvaniei (ANM, 2008). Ca aspect de risc, în Constanța, ceața a
16
determinat perturbarea activitățiilor turistice în anul 2008, respectiv la 14.01.2008 a
îngreunat traficul în intervalul orar 09 a.m.- 11 a.m., iar la 10.08.2008 ceața a durat
15 minute, provocând diferențe mari de temperatură între cea a mării și cea a aerului
de 10 ºC , ceea ce a dus la suspendarea activitățiilor portuare și interzicerea turiștilor
de a intra în mare (Lungu, 2009). În ultima decadă a lunii noiembrie 2009, ceața s-a
semnalat în mai multe zile, chiar persistând uneori ceea ce a avut un impact negativ
în partea de vest a țării cauzând întârzieri și anulări ale mai multor zboruri pe
aeroporturile din Oradea, Arad și Timișoara (Nichita, Hauer, 2010).
Temperaturi Definiție: reprezintă creșterile sau În ceea ce privește apariția
extreme scăderiile semnificative de temperatură valurilor de căldură,
față de mediile multianuale, provocate aceastea sunt determinate
de valurile de căldură tropicală sau de advecțiile aerului
valuri de frig polare (Tanislav, tropical, caracterizat prin
Costache, 2007). perioade îndelungate cu
vreme excesiv de fierbinte.
Forma: - Valurile de frig sunt
Traiectorie: - determinate de advecțiile de
aer foarte rece, polare,
influențat de anticicloni și
caracterizat prin răciri
masive. (Tanislav,
Costache, 2007).
Pe teritoriul României, valurile de căldură sunt indicate de zilele tropicale în care
temperatura maximă diurnă ≥30 ºC, zilele caniculare în care temperatura maximă
diurnă ≥35 ºC și de nopțiile tropicale în care temperatura maximă diurnă ≥20 ºC .
Acestea sunt specifice zonelor din sudul, sud – estul și estul țării, înregistrandu-se un
maxim în lunile: iulie 1916, 1950, 1957, 1985, 1988 și august 1945, 1946, 1951,
1952. Valurile de frig sunt indicate de valorile medii lunare ale temperaturii aerului
≤-10 ºC și temperaturile minime ≤ -30 ºC, zilele cu îngheț în care temperatura
minimă diură ≤0 ºC, zilele de iarnă în care temperatura maximă diurnă ≤0 ºC și
nopțile geroase la care temperatura minimă diurnă este ≤-10 ºC (Tanislav, Costache,
2007).
Ȋngheț Definiție: fenomenul caracterizat de Condițiile genetice care
scădere a temperaturii a aerului și a solului stau la baza apariției
sub 10ºC, ce se produce în sezonul de iarnă, înghețului sunt: în cazul
dar și toamna, mai rar primăvara și foarte înghețului advectiv
rar vara în zonele montane (Bogdan, 1978). deplasarea maselor de aer
de sub 0 ºC peste o regiune
Forma: - mai caldă, ce cauzează
Traiectorie: în funcție de deplasarea scăderea temperaturii
maselor de aer aerului și a solului pe
această regiune sub 0 ºC
sub actiunea anticiclonilor
Siberian, Scandinav sau
Groelandez. Cazul
înghețului radioactiv este
provocat de radiația
17
efectivă mare a suprafeței
active, iar în perioadele de
tranziție difetențele termice
între zi și noapte sunt mari.
Cazul înghețului mixt este
cauzat de advecția unei
mase de aer foarte rece și
radiația mare a suprafeței
active (Bogdan, 1978).
Iarna anilor 1953-1954, stratul de zăpadă stabil s-a menținut peste 90 de zile
consecutive în sudul României, cu o grosime medie decadică mai mare de 50 de cm,
provocând scăderea temperaturii aerului la sub -25ºC. Astfel s-au intesificat
inversiunile de temperatură, înregistrând în Februarie, 1954 - 9ºC, -10 ºC, fenomen ce
s-a produs și în iarna anilor 1955 și 1956, (Bogdan, 1978). Documentele istorice
atestă faptul că din cauza temperaturilor negative apele Mării Negre au înghețat timp
de zeci de la o mare îndepărtare de țărm încă din 1928-1929, 1941-1942, 1953-1954,
iar în perioada 1984-1989 apele mării au înghețat zile în șir până la 100-200 m de
țărm (Andronic, și colab., 1989).
Viteză de Seceta Definiție: reprezintă intervalul de 21 de zile Cauzele apariției secetei:

în care se înregistreazeă mai puțin de 30% particularitățiile generale
apariție lentă
din cantitatea normală de precipitații și în ale atmosferei și
condiții de temperatură ridicată a aerului particularitățiile de ordin
(Lungu și Colab., 2008) termic, influența
formațiunilor barice,
Forma: - anticiclonice, staționare cu
Traiectorie: este dependentă de deplasarea desfășurare foarte mare,
maselor de aer cald și uscat precum anticiclonii ce se
produc în Europa de nord –
est sau sud – est, dorsala
anticiclonică din nordul Oc.
Atlantic, existența barajului
orografic al Carpațiilor în
calea alvecțiilor de aer
uscat și fierbinte, ce
determină producerea unei
secete ce variază în funcție
de zonă și intensitate
(Bogdan, 1978)
Pe teritoriul României, cea mai mare peioadă de secetă a fost de 12 și s-a semnalat în
1904 și 1959 în regiunile din sudul-estul țării. În Câmpia de Vest 6 perioade de secetă
în 1902. În Bărăgan,perioadele de secetă s-au produs în lunile de toamnă, înregistrând
56 de zile în 1945, 61 de zile în 1951 și 57 de zile în 1979 (Bogdan, 1978).
18
Furtuni extratropicale
Orajele
Furtuni de nisip și praf
Grindina
Tornade
Viscolul
Trombele marine
Bruma
Turbioanele de praf și de
Periodicitate Chiciura Cicloni tropicali
zăpadă
Poleiul
Ceața
Temperaturi extreme
Seceta
Îngheț
Secete permanente
Gradul de Secete episodice Înghețuri permanente
vulnerabilitatea Un îngheț Înghețuri
al teritoriului episodice
Riscul, termenul este definit ca ”numărul posibil de piederi umane, persoane rănite, pagube
asupra propietăților și întreruperii activității economice în timpul unei perioade de referință într-o
regiune dată, pentru un fenomen natural particular” (IDNDR, 1999).
19
Capitolul II. Metodologie de analiză și predictibilitate a hazardelor meteorologice
În vederea atingerii obiectivelor acestei lucrări am folosit atât informații și date climatologice
recente cât și din perioadele anterioare.
Pentru elaborarea lucrării am folosit ca program principal Excel în care am utilizat următoarele
elemente :
o Grafice liniare, grafice tip coloană;
o Funcție de regresie liniară (linia roșie);
o Funcție de predicție polinomială de ordin 2 (linia verde=ciclul pe 50 de ani).
2.1. Analiza regresiei
În modelarea statistică, analiza de regresie este un set de procese statistice pentru estimarea
relațiilor între variabile. Acesta cuprinde multe tehnici de modelare și analiză a mai multor
variabile, atunci când accentul se pune pe relația dintre o variabilă dependentă și una sau mai
multe variabile independente. Mai exact, analiza de regresie ajută la înțelegerea modului în care
valoarea tipică a variabilei dependente, se modifică atunci când oricare dintre variabilele
independente este variată, în timp ce celelalte variabile independente sunt menținute fixe.
Cel mai frecvent, analiza de regresie estimează așteptarea condiționată a variabilei dependente,
dată de variabilele independente - adică valoarea medie a variabilei dependente atunci când
variabilele independente sunt fixe.
Performanța metodelor de analiză de regresie în practică depinde de forma procesului de
generare a datelor și de modul în care se referă la abordarea de regresie utilizată. Deoarece
adevărata formă a procesului de generare de date nu este cunoscută în general, analiza de
regresie depinde de multe ori de o presupunere asupra acestui proces. Aceste ipoteze sunt uneori
verificabile dacă este disponibilă o cantitate suficientă de date. Modelele de regresie pentru
predicție sunt adesea utile chiar și atunci când ipotezele sunt încălcate moderat, deși este posibil
ca acestea să nu funcționeze optim. Cu toate acestea, în multe aplicații, în special cu efecte mici
sau probleme de cauzalitate pe baza datelor observaționale, metodele de regresie pot da rezultate
înșelătoare.
Într-un sens mai restrâns, regresia se poate referi în mod specific la estimarea variabilelor de
răspuns continuu (dependent), spre deosebire de variabilele de răspuns discrete utilizate în
20
clasificare. Cazul unei variabile dependente continuu poate fi mai specific denumit regresie
metrică pentru a o deosebi de problemele conexe.
2.1.2. Regresia liniară
În statistică, regresia liniară este o abordare liniară pentru modelarea relației dintre un răspuns
scalar, sau o variabilă dependentă și una sau mai multe variabile explicative sau variabile
independente.
În regresia liniară, relațiile sunt modelate folosind funcții de predicție liniară ale căror parametri
de model necunoscuți sunt estimate din date. Astfel de modele sunt numite modele lineare.
Regresia liniară a fost primul tip de analiză de regresie care a fost studiată riguros și a fost
utilizată extensiv în aplicații practice. Acest lucru se datorează faptului că modelele care depind
liniar de parametrii lor necunoscuți sunt mai ușor de potrivit decât modelele care sunt legate
neliniar de parametrii lor și deoarece proprietățile statistice ale estimatorilor care rezultă sunt mai
ușor de determinat.
Modelele de regresie liniară sunt adesea montate folosind abordarea celor mai mici pătrate, dar
pot fi de asemenea montate în alte moduri. În schimb, abordarea celor mai mici pătrate poate fi
utilizată pentru a se potrivi modelelor care nu sunt modele lineare.
2.1.3. Regresia polinomială
În statistici, regresia polinomială este o formă de analiză de regresie în care relația dintre
variabila independentă și variabila dependentă este modelată ca un polinom de grad n.
Regresia polinomială se potrivește unei relații neliniare între valoarea x și media condițională
corespunzătoare.
Modelele de regresie polinomiale sunt potrivite de obicei folosind metoda celor mai mici
pătrate, metoda care minimizează variația estimatorilor imparțiali ai coeficienților.
21
Capitolul III. Crearea și analiza bazei de date
În vederea analizării evoluției în timp a riscurilor meteorologice din județul Constanța am

preluat date meteorologice zilnice pe o perioadă de 52 de ani respectiv perioada 1961-2013 din
arhiva ANM pe care ulterior le-am prelucrat dezvoltând o bază de date lunară și pe decade
alcătuită din numeroase elemente meteorologice precum temperatura aerului, precipitațiile,
umiditatea, nebulozitatea, radiația solară, temperatura solului.
Astfel, se poate spune că baza de date creată este alcătuită dintr-o sumă de înregistrări care la
rândul lor sunt alcătuite dintr-o colecție de caracteristici climatice specifice județului Constanța
precum precipitațiile torențiale, răcirile masive, încălzirile masive, grindina și seceta.
Structura acestei baze de date este alcătuită în diferite modalități : organizată și structurată prin
mai multe tabele și ulterior numeroase grafice. Aceste baze de date ce pot fi structurate astfel au
denumirea de baze de date relaționale.
Prima etapă în constituirea bazei de date este aceea de a genera structura bazei de date, adică
fundamentarea planului din care va rezulta înregistrarea, din câte câmpuri va fi alcătuită,
denumirea câmpurilor, tipul de date și o varietate de reprezentări.
În a doua etapă se constituie tabelele în care vor fi distribuite înregistrările, precum și legătura
dintre acestea. Această fază reprezintă un pas important în proiectarea și alcătuirea bazei de date,
atenția și precizia cu care se străbate acesta etapă reprezentând succesul ulterior al aplicației.
Când structura bazei de date a fost generată, se trece la următoarea fază, aceasta fiind
completarea înregistrărilor cu informații. Această acțiune este, de regulă, continuă și executându-
se simultan cu cercetarea și exploatarea bazei de date. Prin această acțiune, se realizează
rapoarte, statistici și ulterior grafice, pornind de la datele deja aflate în posesie.
Prin analiza statistică a datelor climatice din județul Constanța se indentifică în șirurile de date
caracteristici asociate unor procese climatice care depășesc limita normală la un anumit moment
de timp pentru această zonă.
Analizele descriptive scot în evidență aspectele particulare ale variabilității din setul de date prin
abaterile standard stabilindu-se dacă variațiile analizate sunt diferite sau nu de ceea ce ar trebui
să ne așteptăm de la o serie de timp aleatoare și se caracterizează evenimentele considerate
extreme pentru județul Constanța.
22
III.1. Variația lunară a parametrilor climatici în orașul Constanța
II.1.1. Caracterizare
Orașul Constanța, situat la 44º11' lat. Nordică și 28º39' lat. Estică prezintă un climat temperat-
continental cu o serie de trăsături caracteristice.
Parametrii climei din orașul Constanța sunt modificați de o serie de elemente precum
construcțiile, străzile, parcurile, care determină o varietate de microclimate (Chémery, 2003).
Temperatura medie anuală este de 11,7ºC pentru perioada 1965-2005, fiind cea mai ridicată din
Dobrogea, respectiv din zona litorală. Temperatura medie a lunii ianuarie este de 1 ºC, iar
temperatura medie a lunii iulie este de 22ºC (1965-2005) datorită proximității Mării Negre.
Influența Mării Negre asupra regimului temperaturii aerului se manifestă atât prin atenuarea
invaziilor de aer rece și cald, cât și a răcirilor și încălzirilor de origine radiativă. Vara, contrastul
termic dintre Marea Neagră și uscat este cel mai accentuat din timpul anului, reducerea acestuia
fiind determinată de periodicitatea ridicată a brizelor care în timpul zilei transportă în interiorul
orașului aerul marin și umed. Media umezelii relative anuale este de 81%, având printre cele mai
ridicate valori în cadrul Dobrogei ca urmare a surselor importante și stabile de vapori de apă
transportate de brizele marine. M.edia anuală a nebulozității este de 5,4 zecimi, în timp ce durata
medie anuală a strălucirii Soarelui de 2270 ore. Cantitățile medii anuale de precipitații sunt de
circa 412 mm în perioada 1965-2005, schimbările neîncetate care se produc de la un an la altul în
frecvența și caracteristicile maselor de aer fiind antrenate de vânturile dominante, ciclonii și
anticiclonii mobili (Lungu, 2009).
III.1.2. Temperatura aerului
Temperatura aerului este unul dintre cei mai importanți parametri ai stării aerului ce se
caracterizează printr-o variabilitate deosebită în timp și spațiu, fiind influențată de circulația
generală a atmosferei, fluxul de radiații solare, relief. De asemenea, temperatura aerului oscilează
în funcție de factorii astronomici și de circulația atmosferei (Lungu, 2009).
 Observând datele din grafice pentru orașul Constanța s-au constatat următoarele:
 În luna decembrie (fig. nr. 1, 2 și 3) :
 Temperatura medie lunară rămâne relative constantă.
 Temperatura minimă lunară a înregistrat o ușoară descreștere cu circa 0,5ºC.
 Temperatura maximă lunară rămâne relativ constantă.
23
Temperatura medie
7
4
y = 0.0027x - 2.8389
3
R² = 0.0005
T ( *C )
2 Dec
1 Liniar (Dec)
0
1961 1971 1981 1991 2001 2011
-1
-2
-3
-4
Figura Nr. 1 : Temperatura medie în luna decembrie în perioada 1961-2013 la Constanța
Temperatura min
0
1961 1971 1981 1991 2001 2011
-2
-4
y = -0.0127x + 17.057
R² = 0.0039
-6
T ( *C )
Dec
-8
Liniar (Dec)
-10
-12
-14
-16
Figura Nr. 2 : Temperatura minimă în luna decembrie în perioada 1961-2013 la Constanța
Temperatura max
25
20
y = -0.0041x + 22.992
R² = 0.0004
15
T ( *C )
Dec
Liniar (Dec)
10
0
1961 1971 1981 1991 2001 2011
Figura Nr. 3 : Temperatura maximă în luna decembrie în perioada 1961-2013 la Constanța
24
 În luna ianuarie :
 Temperatura medie lunară a înregistrat o creștere cu circa 2ºC. Realizând o regresie
liniară a temperaturilor medii din luna ianuarie, se observă că acesta are o pantă
ascendentă (fig. nr. 4).
 Temperatura minimă lunară rămâne relativ constantă (fig. nr. 5).
 Temperatura maximă lunară a înregistrat o creștere cu circa 3ºC (fig. nr. 6).
Temperatura medie
8
4
y = 0.0357x - 70.351
R² = 0.0578
2
T ( *C )
Ianuarie
0
1961 1971 1981 1991 2001 2011 Media Lunara
-2
-4
-6
-8
Figura Nr. 4 : Temperatura medie în luna ianuarie în perioada 1961-2013 la Constanța
Temperatura min
0
1961 1971 1981 1991 2001 2011
-2
-4
-6 y = 0.0033x - 17.647
R² = 0.0002
-8
T ( *C )
Ianuarie
-10
Liniar (Ianuarie)
-12
-14
-16
-18
-20
Figura Nr. 5 : Temperatura minimă în luna ianuarie în perioada 1961-2013 la Constanța
25
Temperatura max
20
18
16
14
y = 0.0588x - 104.28
12 R² = 0.0759
T ( *C )
10 Ianuarie
Liniar (Ianuarie)
8
0
1961 1971 1981 1991 2001 2011
Figura Nr. 6 : Temperatura maximă în luna ianuarie în perioada 1961-2013 la Constanța
 În luna februarie :
 Temperatura medie lunară a înregistrat o ușoară creștere cu circa 0,5ºC (fig. nr. 7).
Temperatura medie
8
4
y = 0.015x - 28.137
2 R² = 0.0087
T ( *C )
Februarie
0
1961 1971 1981 1991 2001 2011 Liniar (Februarie)
-2
-4
-6
-8
Figura Nr. 7 : Temperatura medie în luna februarie în perioada 1961-2013 la Constanța
26
Temperatura min
0
1961 1971 1981 1991 2001 2011
-2
-4
-6 y = -0.0035x - 2.0712
R² = 0.0002
-8
T ( *C )
Februarie
-10
Liniar (Februarie)
-12
-14
-16
-18
-20
Figura Nr. 8 : Temperatura minimă în luna februarie în perioada 1961-2013 la Constanța
Temperatura max
25
23
21
19
y = 0.0543x - 93.341
R² = 0.0447
17
T ( *C )
15 Februarie
Liniar (Februarie)
13
11
5
1961 1971 1981 1991 2001 2011
Figura Nr. 9 : Temperatura maximă în luna februarie în perioada 1961-2013 la Constanța
 În luna martie :
 Temperatura medie lunară a înregistrat o creștere cu circa 2ºC (fig. nr. 10).
 Temperatura minimă lunară a înregistrat o creștere cu circa 2ºC (fig. nr. 11).
27
Temperatura medie
10
y = 0.0351x + 4.1432
6 R² = 0.0694
T ( *C )
Martie
4
Liniar (Martie)
0
0 10 20 30 40 50 60
-2
Figura Nr. 10 : Temperatura medie în luna martie în perioada 1961-2013 la Constanța
Temperatura min
2
0
1961 1971 1981 1991 2001 2011
-2
y = 0.0376x - 79.178
-4 R² = 0.0396
T ( *C )
Martie
-6
Liniar (Martie)
-8
-10
-12
-14
Figura Nr. 11 : Temperatura minimă în luna martie în perioada 1961-2013 la Constanța
Temperatura max
30
28
26
24
y = 0.0517x - 83.203
22 R² = 0.0459
T ( *C )
20 Martie
Liniar (Martie)
18
16
14
12
10
1961 1971 1981 1991 2001 2011
Figura Nr. 12 : Temperatura maximă în luna martie în perioada 1961-2013 la Constanța
28
 În luna aprilie :
 Temperatura medie lunară a înregistrat o ușoară creștere cu circa 1ºC (fig. nr. 13).
 Temperatura maximă lunară rămâne relativ constantă (fig. nr. 15).
Temperatura medie
14
12
10
y = 0.0237x - 36.881
R² = 0.063
8
T ( *C )
Aprilie
6 Liniar (Aprilie)
0
1961 1971 1981 1991 2001 2011
Figura Nr. 13 : Temperatura medie în luna aprilie în perioada 1961-2013 la Constanța
Temperatura min
7
4
y = 0.0177x - 33.582
R² = 0.0221
3
T ( *C )
Aprilie
2
Liniar (Aprilie)
1
0
1961 1971 1981 1991 2001 2011
-1
-2
-3
Figura Nr. 14 : Temperatura minimă în luna aprilie în perioada 1961-2013 la Constanța
29
Temperatura max
35
30
y = 0.0146x - 6.3858
25 R² = 0.0049
T ( *C )
Aprilie
Liniar (Aprilie)
20
15
10
1961 1971 1981 1991 2001 2011
Figura Nr. 15 : Temperatura maximă în luna aprilie în perioada 1961-2013 la Constanța
 În luna mai :
Temperatura medie
20
19
18
y = 0.0346x - 52.811
17
R² = 0.194
T ( *C )
16 Mai
Liniar (Mai)
15
14
13
12
1961 1971 1981 1991 2001 2011 2021
Figura Nr. 16 : Temperatura medie în luna mai în perioada 1961-2013 la Constanța
30
Temperatura min
12
10 y = -0.0007x + 8.1411
R² = 3E-05
8
T ( *C )
6 Mai
Liniar (Mai)
0
1961 1971 1981 1991 2001 2011
Figura Nr. 17 : Temperatura minimă în luna mai în perioada 1961-2013 la Constanța
Temperatura max
38
36
y = 0.0606x - 93.244
R² = 0.1312
34
32
30
T ( *C )
Mai
28 Liniar (Mai)
26
24
22
20
1961 1971 1981 1991 2001 2011
Figura Nr. 18: Temperatura maximă în luna mai în perioada 1961-2013 la Constanța
 În luna iunie :
 Temperatura minimă lunară a înregistrat o ușoară creștere cu circa 0,5 ºC (fig. nr. 20).
 Temperatura maximă lunară a înregistrat o ușoară creștere cu circa 0,5 ºC (fig. nr. 21).
31
Temperatura medie
24
23
22
21 y = 0.038x - 54.951
R² = 0.2636
T ( *C )
20
Iunie
19 Liniar (Iunie)
18
17
16
15
1961 1971 1981 1991 2001 2011
Figura Nr. 19 : Temperatura medie în luna iunie în perioada 1961-2013 la Constanța
Temperatura min
16
15
14
13
y = 0.0152x - 18.89
12 R² = 0.0215
T ( *C )
11 Iunie
Liniar (Iunie)
10
6
1961 1971 1981 1991 2001 2011
Figura Nr. 20 : Temperatura minimă în luna iunie în perioada 1961-2013 la Constanța
Temperatura max
37
35
33 y = 0.0176x - 4.3063
R² = 0.0275
T ( *C )
31 Iunie
Liniar (Iunie)
29
27
25
1961 1971 1981 1991 2001 2011
Figura Nr. 21 : Temperatura maximă în luna iunie în perioada 1961-2013 la Constanța
32
 În luna iulie :
Temperatura medie
27
26
25
y = 0.0557x - 87.982
24
R² = 0.3434
T ( *C )
23 Iulie
Liniar (Iulie)
22
21
20
19
1961 1971 1981 1991 2001 2011
Figura Nr. 22 : Temperatura medie în luna iulie în perioada 1961-2013 la Constanța
Temperatura min
19
18
17 y = 0.0563x - 97.874
R² = 0.2239
16
T ( *C )
15
Iulie
14 Liniar (Iulie)
13
12
11
10
1961 1971 1981 1991 2001 2011
Figura Nr. 23 : Temperatura minimă în luna iulie în perioada 1961-2013 la Constanța
33
Temperatura max
41
39
37
y = 0.0577x - 82.978
35
R² = 0.161
T ( *C )
33 Iulie
Liniar (Iulie)
31
29
27
25
1961 1971 1981 1991 2001 2011
Figura Nr. 24 : Temperatura maximă în luna iulie în perioada 1961-2013 la Constanța
 În luna august :
Temperatura medie
27
26
25
y = 0.053x - 83.032
R² = 0.3243
24
T ( *C )
23
August
22 Liniar (August)
21
20
19
18
1961 1971 1981 1991 2001 2011
Figura Nr. 25 : Temperatura medie în luna august în perioada 1961-2013 la Constanța
34
Temperatura min
18
16
y = 0.0431x - 72.9
R² = 0.1423
14
T ( *C )
12 August
Liniar (August)
10
6
1961 1971 1981 1991 2001 2011
Figura Nr. 26 : Temperatura minimă în luna august în perioada 1961-2013 la Constanța
Temperatura max
39
37
35 y = 0.0346x - 36.957
R² = 0.07
33
T ( *C )
August
31 Liniar (August)
29
27
25
1961 1971 1981 1991 2001 2011
Figura Nr. 27 : Temperatura maximă în luna august în perioada 1961-2013 la Constanța
 În luna septembrie :
 Temperatura minimă lunară a înregistrat o creștere cu circa 2,5ºC (fig. nr. 29).
35
Temperatura medie
23
22
21
y = 0.0159x - 13.47
20
R² = 0.04
T ( *C )
19 Septembrie
Liniar (Septembrie)
18
17
16
15
1961 1971 1981 1991 2001 2011
Figura Nr. 28 : Temperatura medie în luna septembrie în perioada 1961-2013 la Constanța
Temperatura min
14
12
10
y = 0.0537x - 98.382
R² = 0.1441
8
T ( *C )
Septembrie
6 Liniar (Septembrie)
0
1961 1971 1981 1991 2001 2011
Figura Nr. 29 : Temperatura minimă în luna septembrie în perioada 1961-2013 la Constanța
Temperatura max
35
34
33
y = 0.0178x - 6.706
32
R² = 0.0213
31
T ( *C )
30 Septembrie
Liniar (Septembrie)
29
28
27
26
25
1961 1971 1981 1991 2001 2011
Figura Nr. 30 : Temperatura maximă în luna septembrie în perioada 1961-2013 la Constanța
36
 În luna octombrie :
 Temperatura medie lunară a înregistrat o ușoară creștere cu circa 0,5ºC (fig. nr. 31)
 Temperatura minimă lunară a înregistrat o ușoară creștere cu circa 0,5ºC (fig. nr. 32).
Temperatura medie
18
y = 0.0105x - 8.0309
R² = 0.0121
17
Octombrie
Liniar (Octombrie)
16
15
T ( *C )
14
13
12
11
10
1961 1971 1981 1991 2001 2011
Figura Nr. 31 : Temperatura medie în luna octombrie în perioada 1961-2013 la Constanța
Temperatura min
8
4
y = 0.0071x - 12.24
R² = 0.0021
2
T ( *C )
Octombrie
Liniar (Octombrie)
0
1961 1971 1981 1991 2001 2011
-2
-4
-6
Figura Nr. 32 : Temperatura minimă în luna octombrie în perioada 1961-2013 la Constanța
37
Temperatura max
33
31
29
y = 0.0273x - 29.57
27
R² = 0.0314
T ( *C )
25 Octombrie
Liniar (Octombrie)
23
21
19
17
1961 1971 1981 1991 2001 2011
Figura Nr. 33 : Temperatura maximă în luna octombrie în perioada 1961-2013 la Constanța
 În luna noiembrie :
 Temperatura medie lunară rămâne relativ constantă (fig. nr. 34).
 Temperatura minimă lunară a înregistrat o ușoară creștere cu circa 1,5ºC (fig. nr. 35).
 Temperatura maximă lunară a înregistrat o creștere cu circa 0,5ºC (fig. nr. 36).
Temperatura medie
14
12
10
y = -0.0044x + 16.447
R² = 0.001
8
T ( *C )
Noiembrie
6 Liniar (Noiembrie)
0
1961 1971 1981 1991 2001 2011
Figura Nr. 34 : Temperatura medie în luna noiembrie în perioada 1961-2013 la Constanța
38
Temperatura min
6
y = 0.0258x - 54.138
R² = 0.0173
0
1961 1971 1981 1991 2001 2011
T ( *C )
Nov
-2
Liniar (Nov)
-4
-6
-8
-10
Figura Nr. 35 : Temperatura minimă în luna noiembrie în perioada 1961-2013 la Constanța
Temperatura min
6
2
y = 0.0258x - 54.138
R² = 0.0173
0
1961 1971 1981 1991 2001 2011
T ( *C )
Noiembrie
-2
Liniar (Noiembrie)
-4
-6
-8
-10
Figura Nr. 36 : Temperatura maximă în luna noiembrie în perioada 1961-2013 la Constanța
39
III.1.3. Precipitații
Precipitațiile atmosferice reprezintă elementul climatic caracterizat prin discontinuitate şi mari

variații în timp şi spațiu, influențate de circulația generală a atmosferei și particularitățile
structurii suprafeței active (Văduva, 2003), consituind unul dintre elementele cele mai
importante ale potențialului climatic al orașului Constanța.
 Observând datele din grafice pentru orașul Constanța s-au constatat următoarele:
 În luna decembrie (fig. nr. 3 și 38) :
 Precipitațiile totale rămân relativ constante.
 Maxima zilnică de precipitații a înregistrat o creștere cu circa 3 mm (l/m2).
Precipitații totale
180
160
140
120 y = -0.0554x + 147.69

R² = 0.0009
mm ( l/m2 )
100
Dec
80 Liniar (Dec)
60
40
20
0
1961 1971 1981 1991 2001 2011
Figura Nr. 37 : Precipitațiile totale în luna decembrie în perioada 1961-2013 la Constanța
Precipitații (maxima zilnică)

30
29
28
27
26
25
24
23
22
21
20 y = 0.0616x - 110.79
19 R² = 0.0229
18
mm ( l/m2 )
17
16
15 Dec
14
13 Liniar (Dec)
12
11
10
9
8
7
6
5
4
3
2
1
0
1961 1971 1981 1991 2001 2011
Figura Nr. 38 : Maximă zilnică de precipitații în luna decembrie în perioada 1961-2013 la Constanța
40
 În luna ianuarie :
 Precipitațiile totale rămân relativ constante (fig. nr. 39).
 Maxima zilnică de precipitații rămâne relativ constantă (fig. nr. 40).
160
140
120
100
mm ( l/m2 )
80
Ianuarie
Liniar (Ianuarie)
60
y = 0.0585x - 86.876
40
R² = 0.0014
20
0
1961
1971
1981
1991
2001
2011
-20
Figura Nr. 39 : Precipitațiile totale în luna ianuarie în perioada 1961-2013 la Constanța

40
35
30
25
mm ( l/m2 )
20
Maxime
15 Liniar (Maxime)
10
0
1961
1971
1981
1991
2001
2011
Figura Nr. 40 : Maxima zilnică de precipitații în luna ianuarie în perioada 1961-2013 la Constanța
41
 În luna februarie :
 Precipitațiile totale au înregistrat o scădere cu circa 16 mm (l/m2) (fig. nr. 41).
 Maxima zilnică de precipitații a înregistrat o scădere cu circa 3 mm (l/m2) (fig. nr. 42).
110
100
90
80
y = -0.2924x + 607.07
70 R² = 0.0546
mm ( l/m2 )
60
Februarie
50 Liniar (Februarie)
40
30
20
10
0
1961 1971 1981 1991 2001 2011
Figura Nr. 41 : Precipitațiile totale în luna februarie în perioada 1961-2013 la Constanța
Precipitații maxime
30
25
20
mm ( l/m2 )
15 Maxime
Liniar (Maxime)
10
0
1961
1971
1981
1991
2001
2011
Figura Nr. 42 : Maxima zilnică de precipitații în luna februarie în perioada 1961-2013 la Constanța
42
 În luna martie :
 Precipitațiile totale au înregistrat o creștere cu circa 4 mm (l/m2) (fig. nr. 43).
 Maxima zilnică de precipitații a înregistrat o creștere cu circa 2 mm (l/m2) (fig. nr. 44).
90
80
70
60
y = 0.0754x - 121.53
50
mm ( l/m2 )
R² = 0.0038
40 Martie.
30
20
10
2011
1961
1971
1981
1991
2001
-10
Figura Nr. 43 : Precipitațiile totale în luna martie în perioada 1961-2013 la Constanța
Precipitații maxime
35
30
25
20
mm ( l/m2 )
Maxime
15
Liniar (Maxime)
10
0
1961
1971
1981
1991
2001
2011
-5
Figura Nr. 44 : Maxima zilnică de precipitații în luna martie în perioada 1961-2013 la Constanța
43
 În luna aprilie :
110
100
90
80
y = 0.1041x - 176.34
70 R² = 0.0072
mm ( l/m2 )
60
Aprilie
50 Liniar (Aprilie)
40
30
20
10
0
1961 1971 1981 1991 2001 2011
Figura Nr.45 : Precipitațiile totale în luna aprilie în perioada 1961-2013 la Constanța

60
50
40 y = 0.0335x - 53.574
R² = 0.0024
mm ( l/m2 )
30 Aprilie
Liniar (Aprilie)
20
10
0
1961 1971 1981 1991 2001 2011
Figura Nr. 46 : Maxima zilnică de precipitații în luna aprilie în perioada 1961-2013 la Constanța
44
 În luna mai :
 Precipitațile totale au înregistrat o creștere cu circa 1 mm (l/m2) (fig. nr. 47).
 Maxima zilnică de precipitații este aproximativ constantă (fig. nr. 48).
120
100
80
y = 0.0209x - 0.545
R² = 0.0001
mm ( l/m2 )
60
Mai
Liniar (Mai)
40
20
0
1961 1971 1981 1991 2001 2011
-20
Figura Nr. 47 : Precipitațiile totale în luna mai în perioada 1961-2013 la Constanța

60
50
40 y = 0.009x - 4.2254
R² = 0.0002
mm ( l/m2 )
30 Mai
Liniar (Mai)
20
10
0
1961 1971 1981 1991 2001 2011
Figura Nr.48 : Maxima zilnică de precipitații în luna mai în perioada 1961-2013 la Constanța
45
 În luna iunie :
120
100
80 y = 0.1556x - 268.79
R² = 0.0102
mm ( l/m2 )
60 Iunie
Liniar (Iunie)
40
20
0
1961 1971 1981 1991 2001 2011
Figura Nr. 49 : Precipitațiile totale în luna iunie în perioada 1961-2013 la Constanța

70
60
50
y = 0.0458x - 75.733
R² = 0.0039
mm ( l/m2 )
40
Iunie
30 Liniar (Iunie)
20
10
0
1961 1971 1981 1991 2001 2011
Figura Nr. 50 : Maxima zilnică de precipitații în luna iunie în perioada 1961-2013 la Constanța
46
 În luna iulie :
140
130
120
110
100
90 y = 0.348x - 654.4
R² = 0.044
mm ( l/m2 )
80
70 Iulie
60 Liniar (Iulie)
50
40
30
20
10
0
1961 1971 1981 1991 2001 2011
Figura Nr. 51 : Precipitațiile totale în luna iulie în perioada 1961-2013 la Constanța

75
50 y = 0.1565x - 294.55
R² = 0.035
mm ( l/m2 )
Iulie
Liniar (Iulie)
25
0
1961 1971 1981 1991 2001 2011
Figura Nr. 52 : Maxima zilnică de precipitații în luna iulie în perioada 1961-2013 la Constanța
47
 În luna august :
150
140
130
120
110
100 y = -0.0758x + 184.16
90 R² = 0.0014
mm ( l/m2 )
80
August
70
Liniar (August)
60
50
40
30
20
10
0
1961 1971 1981 1991 2001 2011
Figura Nr. 53 : Precipitațiile totale în luna august în perioada 1961-2013 la Constanța

100
75
y = -0.0643x + 144.24
R² = 0.0037
mm ( l/m2 )
50 August
Liniar (August)
25
0
1961 1971 1981 1991 2001 2011
Figura Nr. 54 : Maxima zilnică de precipitații în luna august în perioada 1961-2013 la Constanța
48
 În luna septembrie :
 Maxima zilnică de precipitații a înregistrat o creștere cu circa 22 mm (l/m2)
(fig. nr. 56).
160
150
140
130
120
110
y = 0.4714x - 898.78
100
R² = 0.0515
90
mm ( l/m2 )
80
Septembrie
70
Liniar (Septembrie)
60
50
40
30
20
10
0
-101961 1971 1981 1991 2001 2011
-20
Figura Nr. 55 : Precipitațiile totale în luna septembrie în perioada 1961-2013 la Constanța

70
60
50
y = 0.1172x - 215.59
40 R² = 0.0185
mm ( l/m2 )
Septembrie
30
Liniar (Septembrie)
20
10
0
1961 1971 1981 1991 2001 2011
-10
Figura Nr. 56 : Maxima zilnică de precipitații în luna septembrie în perioada 1961-2013 la Constanța
49
 În luna octombrie :
 Maxima zilnică de precipitații a înregistrat o creștere cu circa 13 mm (l/m2)
(fig. nr. 58).
130
120
110
100
90
y = 0.4276x - 815.71
80 R² = 0.0732
mm ( l/m2 )
70
Octombrie
60
Liniar (Octombrie)
50
40
30
20
10
0
1961 1971 1981 1991 2001 2011
-10
Figura Nr. 57 : Precipitațiile totale în luna octombrie în perioada 1961-2013 la Constanța

90
80
70
60 y = 0.2522x - 486.07
R² = 0.0812
50
mm ( l/m2 )
Octombrie
40
Liniar (Octombrie)
30
20
10
0
1961 1971 1981 1991 2001 2011
-10
Figura Nr. 58 : Maxima zilnică de precipitații în luna octombrie în perioada 1961-2013 la Constanța
50
 În luna noiembrie :
120
110
100
90
80 y = -0.2771x + 589.19
R² = 0.0221
mm ( l/m2 )
70
60 Noiembrie
40
30
20
10
0
1961 1971 1981 1991 2001 2011
Figura Nr. 59 : Precipitațiile totale în luna noiembrie în perioada 1961-2013 la Constanța

50
45
40
35
y = -0.1161x + 244.63
R² = 0.0362
30
mm ( l/m2 )
25 Noiembrie
Liniar (Noiembrie)
20
15
10
0
1961 1971 1981 1991 2001 2011
Figura Nr. 60 : Maxima zilnică de precipitații în luna noiembrie în perioada 1961-2013 la Constanța
51
III.1.4. Umezeala aerului :
Umezeala aerului este influențată de particularitățile fizice ale maselor de aer în mișcare,
temperatură, precum și de caracteristicile locale ale suprafeței subiacente – întinsa suprafață
acvatică a Mării Negre, prezenla lacurilor, proximitatea fluviului Dunărea și a Canalului Dunăre
Marea Neagră, și mari suprafețe vegetale - care constituie surse constante de evaporație și
evapotranspirație. (ANM, 2008).
 Observând datele din grafice pentru orașul Constanța s-au constatat următoarele :
 În luna decembrie (fig. nr. 61) :
 Umiditatea a înregistrat o scădere de la 88% la 85% .
 Umiditatea a înregistrat variații sub 80% : 1 (1989).
 Umiditatea a înregistrat variații peste 90% : I-1 , II-1, III-2, IV-1, V-0.
Umiditatea relativă
95
90
y = -0.0478x + 181.37
R² = 0.0634
85
%
80 Decembrie
Liniar (Decembrie)
75
70
65
1961 1971 1981 1991 2001 2011
Figura Nr. 61 : Umezeala aerului în luna decembrie în perioada 1961-2013 la Constanța
 În luna ianuarie (fig. nr. 62). :

 Umiditatea a rămas constantă la 85%.
 Umiditatea a înregistrat variații sub 80% : I-0, II-1, III-2, IV-1, V-1.
 Chiar dacă media nu prezintă o pantă ascendenta sau descendentă, se observă că încep
să apară mai des ani în care umiditatea scade sub 80% si peste 90%, adică variațiuni
mai mari de uscăciune și umezeală, factori care denotă modificări în biotop, care
afectează ecosistemul.
52
95
90
y = 0.0041x + 76.567
R² = 0.0002
85
%
80 Ianuarie
Liniar (Ianuarie)
75
70
65
1961 1971 1981 1991 2001 2011
Figura Nr. 62: Umezeala aerului în luna ianuarie în perioada 1961-2013 la Constanța
 În luna februarie (fig. nr. 63) :

 Umiditatea a înregistrat o scădere de la 84,5% la 81,5%.
95
90
85
y = -0.0606x + 203.3
R² = 0.0387
%
80
Februarie
Liniar (Februarie)
75
70
65
1961 1971 1981 1991 2001 2011 2021
1961 - 2013
Figura Nr. 63: Umezeala aerului în luna februarie în perioada 1961-2013 la Constanța
53
 În luna martie (fig. nr. 64) :
 Umiditatea a înregistrat o scădere de la 86% la 76% și se poate observa o ciclicitate la
50 de ani.
 Umiditatea a înregistrat variații sub 80% : I-4, II-1, III-3 (un caz cu umiditate sub 70%
și un caz sub 76%), IV-5, V-8.
 Umiditatea a înregistrat variații peste 90% : I-0, II-1, III-3, IV-0, V-0.
95
90
85
y = -0.1771x + 433
%
80 R² = 0.2277
75 Martie
Liniar
70 (Martie)
Poli.
(Martie)
65
1961 1971 1981 1991 2001 2011 2021
1961 - 2013
Figura Nr. 64 : Umezeala aerului în luna martie în perioada 1961-2013 la Constanța
 În luna aprilie (fig. nr. 65) :

 Umiditatea a înregistrat o scădere de la 83,5% la 75% și se poate observa o ciclicitate
la 50 de ani.
 Umiditatea a înregistrat variații sub 75% : I-1, II-0, III-1, IV-1, V-3 (un caz de
umiditate sub 70% și 2 cazuri sub 65%),
54
90
85
80 y = -0.1601x + 397.42
R² = 0.211
Aprilie
%
75
Liniar (Aprilie)
Poli. (Aprilie)
70
65
60
1961 1971 1981 1991 2001 2011
Figura Nr. 65 : Umezeala aerului în luna aprilie în perioada 1961-2013 la Constanța
 În luna mai (fig. nr. 66) :

50 de ani.
90
85
y = -0.0897x + 254.12
R² = 0.0957
80
Mai
%
Liniar (Mai)
75 Poli. (Mai)
70
65
1961 1971 1981 1991 2001 2011 2021
Figura Nr. 66 : Umezeala aerului în luna mai în perioada 1961-2013 la Constanța
55
 În luna iunie (fig. nr. 67) :
50 de ani.
 Umiditatea a înregistrat variații peste 80% : I-0, II-4, III-2 (un caz cu umiditate peste
85%), IV-0, V-0.
90
85
80 y = -0.1377x + 347.74
R² = 0.197
Iunie
%
75
Liniar (Iunie)
Poli. (Iunie)
70
65
60
1961 1971 1981 1991 2001 2011
Figura Nr. 67 : Umezeala aerului în luna iunie în perioada 1961-2013 la Constanța
 În luna iulie (fig. nr. 68) :

50 de ani.
 Umiditatea a înregistrat variații sub 68% : I-1, II-0, III-0, IV-3, V-3 (toate cazurile sunt
consecutive și au umiditate sub 65%) .
56
85
80
75
y = -0.1005x + 272.18
R² = 0.0913
70
Iulie
%
Liniar (Iulie)
65
Poli. (Iulie)
60
55
50
1961 1971 1981 1991 2001 2011 2021
Figura Nr. 68 : Umezeala aerului în luna iulie în perioada 1961-2013 la Constanța
 În luna august (fig. nr. 69) :

 Umiditatea a înregistrat o scădere de la 73,5% la 71% și se poate observa o ciclicitate la
50 de ani.
 Umiditatea a înregistrat variații sub 70% : I-5, II-1, III-0, IV-1, V-5 (două cazuri cu
umiditate sub 65%).
85
80
y = -0.0456x + 163
R² = 0.0177
75
August
%
Liniar (August)
70 Poli. (August)
65
60
1961 1971 1981 1991 2001 2011 2021
Figura Nr. 69 : Umezeala aerului în luna august în perioada 1961-2013 la Constanța
57
 În luna septembrie (fig. nr. 70) :
 Umiditatea a rămas relativ constantă la 74%, dar se poate observa o ciclicitate la 50 de
ani.
84
83
82
81
80
79
78 y = -0.0084x + 90.421
77 R² = 0.001
76
75 Septembrie
%
73 Poli. (Septembrie)
72
71
70
69
68
67
66
65
1961 1971 1981 1991 2001 2011 2021
Figura Nr. 70 : Umezeala aerului în luna septembrie în perioada 1961-2013 la Constanța
 În luna octombrie (fig. nr. 71) :

 Umiditatea a înregistrat o creștere de la 77% la 80%.
 Umiditatea a înregistrat variații sub 73% : I-3 (un caz cu umiditate sub 70%), II-1, III-0,
IV-1, V-0.
90
85
y = 0.0595x - 39.759
R² = 0.0492
80
%
Octombrie
Liniar (Octombrie)
75
70
65
1961 1971 1981 1991 2001 2011 2021
Figura Nr.71 : Umezeala aerului în luna octombrie în perioada 1961-2013 la Constanța
58
 În luna noiembrie (fig. nr. 72) :
 Umiditatea a rămas relativ constantă la 82,5%.
95
90
y = -0.0042x + 90.734
85 R² = 0.0002
%
Noiembrie
Liniar (Noiembrie)
80
75
70
1961 1971 1981 1991 2001 2011 2021
Figura Nr.72 : Umezeala aerului în luna noiembrie în perioada 1961-2013 la Constanța
III.1.5. Radiația solară, Nebulozitatea și Temperatura solului :
Radiația solară, nebulozitatea și temperatura solului sunt trei elemente meteorologice

importante ce se află într-o strânsă legătură.
Radiația solară este factorul climatogenetic cel mai important fiind principala sursă energetică a
fenomenelor fizice și geofizice ce se produc în atmosferă (Văduva, 2008). Gradul de însorire
depinde de anotimp, nebulozitate precum și de efectele de mască legate de relief (Chémery,
2003).
Nebulozitatea reprezintă elementul climatic influențat de factorii naturali precum poziția
geografică, altitudinea, prezența bazinelor de apă, de formarea și evoluția maselor de aer, a
fronturilor atmosferice aferente, precum și de factorii antropici precum activitățile umane în
zonele puternic industrializate sau cu un grad ridicat de urbanizare care determină creșterea
gradului de poluare a aerului, respectiv a nuceelor de condensare. Nebulozitatea are o influență
asupra distribuției și variației celorlalte elemente și fenomene climatic, mai ales asupra
precipitațiilor (ANM, 2008).
59
Temperatura solului este influențată în primul rând de radiația solară (la un anumit moment de
timp, latitudine și modul de expunere a suprafeței active), dar și de proprietăţile termofizice ale
solului, macro şi microrelieful, covorul vegetal, stratul de zăpadă, caracteristicile morfologice ale
solului (Povară, 2006).
 Observând datele din tabelul nr. și graficul nr. pentru orașul Constanța s-au constatat
următoarele :
 În luna decembrie (fig. nr. 73, 74 și 75) :
 Orele cu soare au înregistrat o creștere de la 66 ore/lună la 78 ore/lună.
 Acoperirea cu nori a înregistrat o scădere de la 7% la 6,5%.
 Temperatura solului a înregistrat o ușoară creștere cu 0,2ºC de la 2ºC la 2,2ºC.
Ore cu soare
130
120
110
100
90 y = 0.3664x - 658.94
80 R² = 0.0867
t ( ore )
70
Decembrie
60
Liniar (Decembrie)
50
40
30
20
10
0
1961 1971 1981 1991 2001 2011
Figura Nr. 73 : Numărul orelor cu soare în luna decembrie în perioada 1961-2013 la Constanța
Acoperirea cu nori
9
8.5
7.5
y = -0.0125x + 31.685
7 R² = 0.0557
%
6.5 Decembrie
Liniar (Decembrie)
6
5.5
4.5
4
1961 1971 1981 1991 2001 2011
Figura Nr. 74 : Acoperirea cu nori în luna decembrie în perioada 1961-2013 la Constanța
60
Temperatura solului
6
4
y = 0.0053x - 8.4601
3 R² = 0.0022
2
T ( *C )
Decembrie
1
Liniar (Decembrie)
0
1961 1971 1981 1991 2001 2011
-1
-2
-3
-4
Figura Nr. 75 : Temperatura solului în luna decembrie în perioada 1961-2013 la Constanța
 În luna ianuarie (fig. nr. 76, 77 și 78) :

 Acoperirea cu nori a înregistrat o scădere de la 6,8% la 6,6%.
 Temperatura solului a înregistrat o creștere semnificativă cu 1,5ºC de la -0,8ºC la
+1,3ºC.
Ore cu soare
140
130
120
110
100
90 y = 0.2218x - 366.05
R² = 0.0237
80
t ( ore )
70 Ianuarie
60 Liniar (Ianuarie)
50
40
30
20
10
0
1961 1971 1981 1991 2001 2011
Figura Nr. 76 : Numărul orelor cu soare în luna ianuarie în perioada 1961-2013 la Constanța
61
Acoperirea cu nori
9
8.5
7.5 y = -0.0039x + 14.49

R² = 0.0039
7
%
6.5 Ianuarie
Liniar (Ianuarie)
6
5.5
4.5
4
1961 1971 1981 1991 2001 2011
Figura Nr. 77 : Acoperirea cu nori în luna ianuarie în perioada 1961-2013 la Constanța
Temperatura solului
6
5
4
3
2 y = 0.0401x - 79.48
1 R² = 0.0834
0
T ( *C )
1961 1971 1981 1991 2001 2011 Ianuarie

-1
Liniar (Ianuarie)
-2
-3
-4
-5
-6
-7
-8
Figura Nr. 78 : Temperatura solului în luna ianuarie în perioada 1961-2013 la Constanța
 În luna februarie (fig. nr. 79, 80 și 81) :

 Acoperirea cu nori a înregistrat o scădere de la 7,7% la 6%.
 Acoperirea cu nori pare să prezinte o ciclicitate.
 Temperatura solului a înregistrat o creștere cu 0,8ºC de la 1,4ºC la 2,2ºC.
62
Ore cu soare
170
160
150
140
130 y = 0.6828x - 1268.4
120 R² = 0.1338
110
100
t ( ore )
90
80 Februarie
70
60
50
40
30
20
10
0
1961 1971 1981 1991 2001 2011
Figura Nr. 79 : Numărul orelor cu soare în luna februarie în perioada 1961-2013 la Constanța
Acoperirea cu nori
8
y = -0.024x + 54.273
R² = 0.108
7
%
Februarie
Poli. (Februarie)
5
4
1961 1971 1981 1991 2001 2011
Figura Nr. 80 : Acoperirea cu nori în luna februarie în perioada 1961-2013 la Constanța
Temperatura solului
8
7
6
5
4
3 y = 0.0149x - 27.934
R² = 0.0092
2
T ( *C )
1 Februarie
-11961 1971 1981 1991 2001 2011
-2
-3
-4
-5
-6
-7
Figura Nr. 81 : Temperatura solului în luna februarie în perioada 1961-2013 la Constanța
63
 În luna martie (fig. nr. 82, 83 și 84) :
 Temperatura solului a înregistrat o creștere semnificativă cu 1,5ºC de la 5,2ºC la 6,7ºC.
Ore cu soare
230
220
210
200
190
180
170 y = 0.5796x - 1018.9
160 R² = 0.0644
150
t ( ore )
140 Martie
130 Liniar (Martie)
120
110
100
90
80
70
60
50
1961 1971 1981 1991 2001 2011
Figura Nr. 82 : Numărul orelor cu soare în luna martie în perioada 1961-2013 la Constanța
Acoperirea cu nori
9
7 y = -0.0225x + 50.956
R² = 0.1277
%?
6 Martie
Liniar (Martie)
3
1961 1971 1981 1991 2001 2011
Figura Nr. 83: Acoperirea cu nori în luna martie în perioada 1961-2013 la Constanța
64
Temperatura solului
11
10
9
8 y = 0.0285x - 50.698
7 R² = 0.0463
6
T ( *C )
Martie
5
Liniar (Martie)
4
3
2
1
0
1961 1971 1981 1991 2001 2011
-1
Figura Nr. 84 : Temperatura solului în luna martie în perioada 1961-2013 la Constanța
 În luna aprilie (fig. nr. 85, 86 și 87) :

 Temperatura solului a înregistrat o creștere semnificativă cu 1,1ºC de la 12ºC la 13,1ºC.
Ore cu soare
280
270
260
250
240 y = 0.5536x - 909.77
230 R² = 0.086
220
210
t ( ore )
200 Aprilie
190 Liniar (Aprilie)
180
170
160
150
140
130
120
1961 1971 1981 1991 2001 2011
Figura Nr. 85 : Numărul orelor cu soare în luna aprilie în perioada 1961-2013 la Constanța
65
Acoperirea cu nori
9
8.5
7.5 y = -0.0053x + 16.164

R² = 0.0139
7
%?
6.5 Aprilie
Liniar (Aprilie)
6
5.5
4.5
4
1961 1971 1981 1991 2001 2011
Figura Nr. 86 : Acoperirea cu nori în luna aprilie în perioada 1961-2013 la Constanța
Temperatura solului
17
16
15
y = 0.0194x - 26.059
14 R² = 0.0289
13
T ( *C )
Aprilie
12 Liniar (Aprilie)
11
10
8
1961 1971 1981 1991 2001 2011
Figura Nr. 87 : Temperatura solului în luna aprilie în perioada 1961-2013 la Constanța
 În luna mai (fig. nr. 88, 89 și 90) :

 Temperatura solului a înregistrat o creștere cu 0,8ºC de la 19ºC la 19,8ºC.
66
Ore cu soare
350
340
330
320
310 y = 0.7017x - 1130.2
300 R² = 0.0753
290
280
270
t ( ore )
260 Mai
250 Liniar (Mai)
240
230
220
210
200
190
180
170
1961 1971 1981 1991 2001 2011
Figura Nr. 88 : Numărul orelor cu soare în luna mai în perioada 1961-2013 la Constanța
Acoperirea cu nori
7
6.5
5.5 y = -0.0103x + 25.276

R² = 0.0312
5
%?
4.5 Mai
Liniar (Mai)
4
3.5
2.5
2
1961 1971 1981 1991 2001 2011
Figura Nr. 89 : Acoperirea cu nori în luna mai în perioada 1961-2013 la Constanța
Temperatura solului
25
24
23
y = 0.0346x - 48.835
22 R² = 0.0798
21
T ( *C )
20 Mai
Liniar (Mai)
19
18
17
16
15
1961 1971 1981 1991 2001 2011
Figura Nr. 90 : Temperatura solului în luna mai în perioada 1961-2013 la Constanța
67
 În luna iunie (fig. nr. 91, 92 și 93) :
 Acoperirea cu nori a rămas constantă la 4% și prezintă o ciclicitate.
 Temperatura solului a înregistrat o creștere semnificativă cu 1,5ºC de la 24,4ºC la
25,9ºC.
Ore cu soare
360
350
340
330
320
310 y = 0.4111x - 527.3
300 R² = 0.036
290 Iunie
t ( ore )
280
Liniar (Iunie)
270
Poli. (Iunie)
260
250 Poli. (Iunie)
240
230
220
210
200
190
1961 1971 1981 1991 2001 2011 2021
Figura Nr. 91: Numărul orelor cu soare în luna iunie în perioada 1961-2013 la Constanța
Acoperirea cu nori
6
5.5
5
y = -0.001x + 5.8981
4.5 R² = 0.0005
Iunie
%
4
Liniar (Iunie)
Poli. (Iunie)
3.5
2.5
2
1961 1971 1981 1991 2001 2011
Figura Nr. 92 : Acoperirea cu nori în luna iunie în perioada 1961-2013 la Constanța
68
Temperatura solului
30
29
28
y = 0.0293x - 33.071
27 R² = 0.0791
T ( *C )
26 Iunie
Liniar (Iunie)
25
24
23
22
1961 1971 1981 1991 2001 2011
Figura Nr. 93 : Temperatura solului în luna iunie în perioada 1961-2013 la Constanța
 În luna iulie (fig. nr. 94, 95 și 96) :

 Orele cu soare au înregistrat o creștere de la 310 ore/lună la 336 ore/lună și prezintă o
ciclicitate.
 Acoperirea cu nori a înregistrat o scădere de la 3,2% la 3%.
28,3ºC.
Ore cu soare
390
370 y = 0.5185x - 707.68

R² = 0.0873
350
t ( ore )
330 Iulie
Liniar (Iulie)
310 Poli. (Iulie)
290
270
250
1961 1971 1981 1991 2001 2011
Figura Nr. 94 : Numărul orelor cu soare în luna iulie în perioada 1961-2013 la Constanța
69
Acoperirea cu nori
5
4.5
4 y = -0.0032x + 9.3909
R² = 0.0046
3.5
%
3 Iulie
Liniar (Iulie)
2.5
1.5
1
1961 1971 1981 1991 2001 2011
Figura Nr. 95 : Acoperirea cu nori în luna iulie în perioada 1961-2013 la Constanța
Temperatura solului
34
33
32
31
y = 0.0504x - 73.012
30
R² = 0.1553
29
T ( *C )
28 Iulie
27 Liniar (Iulie)
26
25
24
23
22
1961 1971 1981 1991 2001 2011
Figura Nr. 96 : Temperatura solului în luna iulie în perioada 1961-2013 la Constanța
 În luna august (fig. nr. 97, 98 și 99) :

 Acoperirea cu nori a înregistrat o scădere de la 3% la 2,9%.
28,1ºC.
70
Ore cu soare
360
350
340
330
y = 0.4286x - 550.73
320 R² = 0.0503
310
300
t ( ore )
290 August
280 Liniar (August)
270
260
250
240
230
220
1961 1971 1981 1991 2001 2011
Figura Nr. 97 : Numărul orelor cu soare în luna august în perioada 1961-2013 la Constanța
Acoperirea cu nori
5.5
4.5
y = -0.0015x + 5.7933
4 R² = 0.0006
3.5
%?
August
3 Liniar (August)
2.5
1.5
1
1961 1971 1981 1991 2001 2011
Figura Nr. 98 : Acoperirea cu nori în luna august în perioada 1961-2013 la Constanța
Temperatura solului
32
31
30
29 y = 0.043x - 58.44
R² = 0.1479
28
T ( *C )
27 August
Liniar (August)
26
25
24
23
22
1961 1971 1981 1991 2001 2011
Figura Nr. 99 : Temperatura solului în luna august în perioada 1961-2013 la Constanța
71
 În luna septembrie (fig. nr. 100, 101 și 102) :
 Temperatura solului a rămas constantă în jurul valori de 22,4ºC.
Ore cu soare
290
270
y = -0.3831x + 982.17
250 R² = 0.0363
230
t ( ore )
Septembrie
190
170
150
1961 1971 1981 1991 2001 2011
Figura Nr. 100 : Numărul orelor cu soare în luna septembrie în perioada 1961-2013 la Constanța
Acoperirea cu nori
7
5 y = 0.0193x - 34.643
R² = 0.0825
4
%
Septembrie
0
1961 1971 1981 1991 2001 2011
Figura Nr. 101 : Acoperirea cu nori în luna septembrie în perioada 1961-2013 la Constanța
72
Temperatura solului
26
25
24
y = -0.0028x + 26.079
23 R² = 0.0008
22
T ( *C )
21 Septembrie
Liniar (Septembrie)
20
19
18
17
16
1961 1971 1981 1991 2001 2011
Figura Nr. 102 : Temperatura solului în luna septembrie în perioada 1961-2013 la Constanța
 În luna octombrie (fig. nr. 102, 103 și 104) :

 Temperatura solului a rămas constantă în jurul valori de 13,2ºC.
Ore cu soare
250
230
210
190
y = -0.8258x + 1805
170 R² = 0.1731
t ( ore )
150 Octombrie
Liniar (Octombrie)
130
110
90
70
50
1961 1971 1981 1991 2001 2011
Figura Nr.102: Numărul orelor cu soare în luna octombrie în perioada 1961-2013 la Constanța
73
Acoperirea cu nori
8
6 y = 0.0176x - 30.136
R² = 0.0794
%?
5 Octombrie
Liniar (Octombrie)
2
1961 1971 1981 1991 2001 2011
Figura Nr. 103 : Acoperirea cu nori în luna octombrie în perioada 1961-2013 la Constanța
Temperatura solului
19
18
17
16 y = 0.0022x + 8.8968
R² = 0.0005
15
T ( *C )
Octombrie
14 Liniar (Octombrie)
13
12
11
10
1961 1971 1981 1991 2001 2011
Figura Nr. 104 : Temperatura solului în luna octombrie în perioada 1961-2013 la Constanța
 În luna noiembrie (fig. nr. 105, 106 și 107) :

 Acoperirea cu nori a rămas constantă la 6,2%.
 Temperatura solului a înregistrat o scădere cu 0,4 ºC de la 7,5ºC la 7,1 ºC.
 Temperatura solului prezintă o ciclicitate.
74
Ore cu soare
160
140
120 y = 0.1144x - 133.42

R² = 0.0042
100
t ( ore )
Noiembrie
60
40
20
1961 1971 1981 1991 2001 2011
Figura Nr. 105 : Numărul orelor cu soare în luna noiembrie în perioada 1961-2013 la Constanța
Acoperirea cu nori
9
8.5
7.5
y = 0.0008x + 4.6055
7 R² = 0.0001
%?
6.5 Noiembrie
Liniar (Noiembrie)
6
5.5
4.5
4
1961 1971 1981 1991 2001 2011
Figura Nr. 106 : Acoperirea cu nori în luna noiembrie în perioada 1961-2013 la Constanța
Temperatura solului
13
12
11
10
y = -0.0077x + 22.571
9 R² = 0.003
8
T ( *C )
7 Noiembrie
5 Poli. (Noiembrie)
4
3
2
1
0
1961 1971 1981 1991 2001 2011
Figura Nr. 107: Temperatura solului în luna octombrie în perioada 1961-2013 la Constanța
75
III.2. Variația sezonieră a parametrilor climatici în orașul Constanța
III.2.1. Anotimpul Iarna
 Observând datele din grafice în anotimpul iarna pentru orașul Constanța s-au constatat
următoarele:
 Temperatura medie (fig. nr. 108):
- Regresia liniară arată o creștere a temperaturii medii lunare cu 1ºC, de la aprox.
1ºC la aprox. 2ºC.
 Temperatura minimă (fig. nr. 109):
- Regresia liniară arată o creștere a mediei temperaturilor minime lunare cu 1ºC.
 Temperatura maximă (fig. nr. 110):
- Regresia liniară arată o creștere a mediei temperaturilor maximă lunare cu 1ºC.
 Temperatura solului (fig. nr. 111):
- Regresia liniară arată o creștere a temperaturii medii lunare a solului cu aprox
1ºC, de la aprox. 1ºC la aprox. 2ºC.
 Preceipitațile totale (fig. nr. 112):
- Regresia liniară arată o scădere a valoriilor precipitațiilor totale cu 25 de mm pe
durata întregului sezon.
 Umiditatea relativă (fig. nr. 113):
- Regresia liniară arată o scădere a valoriilor umidități relative cu aprox.2% pe
 Numărul de ore cu soare (fig. nr. 114):
- Regresia liniară arată o creștere a numărului total de ore cu soare cu aproximativ
22 de ore, de la 67 de ore la 89 de ore.
 Acoperirea cu nori (fig. nr. 115):
- Regresia liniară arată o scădere a procentului de acoperire cu nori cu aprox.0,6%
pe durata întregului sezon.
76
Figura Nr. 108: Temperatura medie în anotimpul iarna în perioada 1961-2013 la Constanța
Figura Nr. 109: Temperatura minimă în anotimpul iarna în perioada 1961-2013 la Constanța
Figura Nr. 110: Temperatura maximă în anotimpul iarna în perioada 1961-2013 la Constanța
77
Figura Nr. 111: Temperatura solului în anotimpul iarna în perioada 1961-2013 la Constanța
Figura Nr. 112: Precipitațiile totale în anotimpul iarna în perioada 1961-2013 la Constanța
Figura Nr. 113: Umiditatea relativă în anotimpul iarna în perioada 1961-2013 la Constanța
78
Figura Nr. 114: Precipitațiile totale în anotimpul iarna în perioada 1961-2013 la Constanța
Figura Nr. 115: Acoperirea cu nori în anotimpul iarna în perioada 1961-2013 la Constanța
III.2.2. Anotimpul Primăvara
 Observând datele din grafice în anotimpul primăvara pentru orașul Constanța s-au constatat
următoarele:
 Temperatura medie (fig. nr. 116) :
- Regresia liniară arată o creștere a temperaturii medii lunare cu 1,6 grd C, de la
aprox. 9,7 grd C la aprox. 11,3 grd.C.
 Temperatura minimă (fig. nr. 117):
- Regresia liniară arată o creștere a mediei temperaturilor minime lunare cu
aprox.2 grd C.
79
 Temperatura maximă (fig. nr. 118) :
- Regresia liniară arată o creștere a mediei temperaturilor maximă lunare cu
aprox.3 grd C.
 Temperatura solului (fig. nr. 119) :
- Regresia liniară arată o creștere a temperaturii medii lunare a solului cu aprox 1,5
grd C, de la aprox. 12 grd C la aprox. 13,5 grd.C.
 Preceipitațile totale (fig. nr. 120) :
- Regresia liniară arată o creștere a valoriilor precipitațiilor totale cu 10 de mm pe
 Umiditatea relativă (fig. nr. 121) :
- Regresia liniară arată o scădere a valoriilor umidități relative cu aprox.7% pe
durata întregului sezon, de la 82% la 75%.
 Numărul de ore cu soare (fig. nr. 122) :
 Acoperirea cu nori (fig. nr. 123) :
- Regresia liniară arată o scădere a procentului de acoperire cu nori cu aprox.0,7%
-
Figura Nr. 116: Temperatura medie în anotimpul primăvara în perioada 1961-2013 la Constanța
80
Figura Nr. 117 : Temperatura minimă în anotimpul primăvara în perioada 1961-2013 la
Constanța
Figura Nr. 118: Temperatura maximă în anotimpul primăvara în perioada 1961-2013 la Constanța
Figura Nr. 119 : Temperatura solului în anotimpul primăvara în perioada 1961-2013 la Constanța
81
Figura Nr. 120: Precipitațiile totale în anotimpul primăvara în perioada 1961-2013 la Constanța
Figura Nr. 121: Umiditatea relativă în anotimpul primăvara în perioada 1961-2013 la Constanța
Figura Nr. 122 : Orele cu soare în anotimpul primăvara în perioada 1961-2013 la Constanța
82
Figura Nr. 123 : Acoperirea cu nori în anotimpul primăvara în perioada 1961-2013 la Constanța
III.2.3. Anotimpul Vara
 Observând datele din grafice în anotimpul vara pentru orașul Constanța s-au constatat
următoarele:
- Regresia liniară arată o creștere a temperaturii medii lunare cu 2,6 grd C, de la
aprox. 20,5 grd C la aprox. 23,1 grd.C.
 Temperatura minimă (fig. nr. 125) :
- Regresia liniară arată o creștere a mediei temperaturilor minime lunare cu
aprox.1,5 grd C.
aprox.2 grd C.
- Regresia liniară arată o creștere a temperaturii medii lunare a solului cu aprox 2
grd C, de la aprox. 25,4 grd C la aprox. 27,4 grd.C.
- Regresia liniară arată o creștere a valoriilor precipitațiilor totale cu aprox. 21 de
mm pe durata întregului sezon.
83
- Regresia liniară arată o scădere a valoriilor umidități relative cu aprox. 5% pe
durata întregului sezon, de la 75% la 70%.
- Regresia liniară arată o scădere minoră a procentului de acoperire cu nori cu
aprox.0,1% pe durata întregului sezon.
Figura Nr. 124 : Temperatura medie în anotimpul vara în perioada 1961-2013 la Constanța
Figura Nr. 125 : Temperatura minimă în anotimpul vara în perioada 1961-2013 la Constanța
84
Figura Nr. 126 : Temperatura maximă în anotimpul vara în perioada 1961-2013 la Constanța
Figura Nr. 127 : Temperatura solului în anotimpul vara în perioada 1961-2013 la Constanța
Figura Nr. 128 : Precipitațiile totale în anotimpul vara în perioada 1961-2013 la Constanța
85
Figura Nr. 129 : Umiditatea relativă în anotimpul vara în perioada 1961-2013 la Constanța
Figura Nr. 130 : Umiditatea relativă în anotimpul vara în perioada 1961-2013 la Constanța
Figura Nr. 131 : Acoperirea cu nori în anotimpul vara în perioada 1961-2013 la Constanța
86
III.2.4. Anotimpul Toamna
 Observând datele din grafice în anotimpul toamna pentru orașul Constanța s-au constatat
următoarele:
- Regresia liniară arată o creștere a temperaturii medii lunare cu 0,4 grd C, de la aprox.
12,7 grd C la aprox. 13,3 grd.C.
 Temperatura minimă (fig. nr. 133) :
- Regresia liniară arată o creștere a mediei temperaturilor minime lunare cu aprox.
0,4 grd C.
aprox.1 grd C.
- Regresia liniară arată o ușoară scădere a temperaturii medii lunare a solului cu
aprox 0,2 grd C.
- Regresia liniară arată o creștere a valoriilor precipitațiilor totale cu 30 de mm pe
- Regresia liniară arată o creștere ușoară a valoriilor umidități relative cu aprox.1%
pe durata intregului sezon.
- Regresia liniară arată o scădere mojoră a numărului total de ore cu soare cu
aproximativ 19 de ore, de la aprox. 169 de ore la 150 de ore.
- Regresia liniară arată o creștere a procentului de acoperire cu nori cu aprox.0,7%
87
Figura Nr. 132 : Temperatura medie în anotimpul toamna în perioada 1961-2013 la Constanța
Figura Nr. 133 : Temperatura minimă în anotimpul toamna în perioada 1961-2013 la Constanța
Figura Nr. 134 : Temperatura maximă în anotimpul toamna în perioada 1961-2013 la Constanța
88
Figura Nr. 135 : Temperatura solului în anotimpul toamna în perioada 1961-2013 la Constanța
Figura Nr. 136 : Precipitații totale în anotimpul toamna în perioada 1961-2013 la Constanța
Figura Nr. 137 : Umiditatea relativă în anotimpul toamna în perioada 1961-2013 la Constanța
89
Figura Nr. 138 : Orele cu soare în anotimpul toamna în perioada 1961-2013 la Constanța
Figura Nr. 139 : Acoperirea cu nori în anotimpul toamna în perioada 1961-2013 la Constanța
III.2.5. Concluzii
 Analizând datele și graficele privind anotimpul iarna în perioada 1961-2013 la Constanța s-

a constatat o modificare a întregului anotimp privind parametrii acestuia respectiv : s-a
observat atât o încălzire a temperaturi aerului și a solului, cât și o scădere a precipitațiilor și
a umidității relative, iar aceste constatări sunt întărite de faptul că a crescut numărul de ore
cu soare și a scăzut procentul de acoperire cu nori.
 Analizând datele și graficele privind anotimpul primăvara în perioada 1961-2013 la
Constanța s-a constatat o modificare a întregului anotimp privind parametrii acestuia
90
respectiv : s-a observat atât o încălzire a temperaturi aerului și a solului și o creștere a
volumului de precipitații, cât și o scădere a umidității relative explicată prin faptul că
numărul de ore cu soare a crescut considerabil, în timp ce acoperirea cu nori a scăzut.
 Analizând datele și graficele privind anotimpul vara în perioada 1961-2013 la Constanța s-
a constatat o modificare a întregului anotimp privind parametrii acestuia respectiv : s-a
observat atât o încălzire a temperaturi aerului și a solului, și o creștere a volumului de
precipitații, cât și o scădere a umidității relative explicată prin faptul că numărul de ore cu
soare a crescut considerabil, în timp ce acoperirea cu nori a rămas aproximativ constantă la
o valoarea redusă.
 Analizând datele și graficele privind anotimpul toamna în perioada 1961-2013 la Constanța
s-a constatat o modificare a întregului anotimp privind parametrii acestuia respectiv : s-a
observat o încălzire foarte mică a temperaturi aerului, dar o ușoară răcire a a temperaturii
solului, o creștere a volumului de precipitații și o creștere ușoară a umidității relative
explicată prin faptul că numărul de ore cu soare a scăzut considerabil, în timp ce acoperirea
cu nori a înregistrat o creștere ușoară.
III.3. Variația lunară a parametrilor climatici în județul Constanța
Județul Constanța, prin poziția sa geografică pe care o ocupă în sud-estul României, în

Dobrogea, între Marea Neagră la est și bălțile Dunării la vest și prin complexitatea structurii
suprafeței active peste care se suprapun influențele marilor centrii barici de acțiune – ciclonii
mediteraneeni, pontici, anticiclonii Azoric, Scandinav și Euro-Asiatic – se individualizează
printr-un climat temperat-continental. Individualitatea climatică a județului Constanța este
determinată de interferența complexă, dar distinctă a factorilor climatogeni dinamici, radiativi și
fizico-geografici. În cadrul județului Constanța, factorii climatogeni dinamici sunt reprezentați
prin circulația generală a atmosferei și prin circulațiile termobarice de tip briză : circulația
circulaţia vestică sau zonală cu o frecvenţă de circa 45%, circulaţia tropicală cu cele două forme
maritimă şi continentală de 15%, circulaţia polară de 30% şi circulaţia de blocare de 10%. Aceste
categorii principale de circulaţie atmosferică sunt produse de principalii centri barici ai regiunii
sinoptice naturale europene : Anticiclonul Azoric, Depresiunea Islandeză, Anticiclonul Euro-
Siberian, Depresiunile Mediteraneene, și într-o pondere redusă Anticiclonul Groenlandez,
Anticiclonul Scandinav, Anticiclonul Nord-African şi Depresiunea Arabă (Lungu, 2009).
91
Anticiclonul Azorelor deplasează vara, peste Marea Mediterană, Europa sudică şi vestică, aer de
origine tropicală din Sahara determinând până în perimetrul județului Constanța un timp senin şi
valori ridicate ale temperaturii, iar anticiclonul eurosiberian provoacă scăderi ale temperaturii
aerului, iar ciclonii mediteraneeni aduc ploi, îndeosebi în anotimpurile de tranziţie (Popovici,
1984). Iarna, circulația atmosferică este mai activă, fiind generată de anticiclonul siberian care
aduce vânturi puternice și uscate din nord-est, crivățul. Evapoarea succesivă a apei din Marea
Neagră, dar și din Dunăre produce o umiditatea constantă a aerului și simultan reduce încălzirea
acestuia (Andronic, și colab., 1980).
Factorii climatogeni radiativi determină în cadrul județului Constanța cantități mari de energie
solară de 122,94 kcal/cm2 an datorită poziției geografice în sudul țării ce influențează unghiuri
mai mari ale înălțimii razelor solare și în estul țării ce generează o nebulozitatea mai redusă, a
altitudini reduse, reliefului relativ uniform, prezența acvatoriului marin al Mării Negre și a
circulației specifice vestice din troposfera mijlocie. În ceea ce privește distribuția teritorială a
sumelor medii ale radiației globale, acestea prezintă fluctuații legate de alternanța transparenței
atmosferice precum nebulozitatea, ceața, pâcla, însă sunt puțin semnificative, în timp ce
distribuția temporală variază considerabil periodic și neperiodic. În regim anual, cele mai reduse
medii lunare de radiație globală se înregistrează în luna decembrie la solstițiu când unghiul de
incidență ale înălțimii razelor solare este cel mai redus și nebulozitatea cea mai mare, iar cele
mai ridicate în luna iulie când unghiul de incidență ale înălțimii razelor solare este mai mare și
nebulozitatea redusă (Lungu, 2009). Astfel, durata zilei la trecerea de la solstițiul de vară la cel
de iarnă este de 6 ore și 30 min (Brânză, 2004).
Factorii climatogeni fizico-geografici se prezintă în cadrul județului Constanța sub două tipuri
fundamentale de suprafață activă : marină și continentală. Suprafața activă continentală este
relativ uniform, cu câteva particularități care pot determina schimbări locale suficient de
importante în valorile și regimurile unor elemente meteorologice (Lungu, 2009). Prin intermediul
suprafeței active subiacente se face transformarea radiației solare predominant în domeniul
spectrului vizibil, în energie caloric și transferul ei straturilor inferioare ale atmosferei, la care
contribuie și diversitatea formelor de relief, a solurilor și a asociațiilor vegetale, hidrografia și
implicațiile activității antropice având o pondere ascendentă (ANM, 2008).
În cadrul județului Constanța diversitatea formelor de relief respectiv tipul formei de relief,
altitudinea, constituția sa petrografică este reprezentată prin structura de podiș cu altitudini
predominant sub 200 m, diferențele altitudinale între părțile component fiind reduse în partea
92
nordică a județului apar fragmentar cu altitudini între 200-250 m, după care scad spre culoarul
văii Carasu la 50 m. De aici altitudinile cresc atingând între 100-200 m în partea centrală a
Podișului Casmicea ce prezintă un relief larg ondulat cu fragmentare slabă și câțiva martori de
eroziune precum colți stâncoși de șisturi verzi care străbat cuvertura de loess și o mare
fragmentare de văi adânci și asimetrice tributare Dunării cu versanți supuși eroziunii torențiale
pe marginea dunăreană a podișului, precum și două trepte de abraziune marină de 35-55 m și 55-
85 m în cadrul depresiunilor lagunare Corbu-Tașaul și Razim-Sinoie separate de mare de
cordoane de nisip pe marginea litorală a podișului. În partea de sud-est a podișului prezența
rocilor calcaroase a determinat formarea unui relief carstic reprezentat prin lapiezuri, doline,
polii, peșteri cu suprafețe reduse și văi în chei, iar spre sud către granița cu Bulgaria altitudinile
ating circa 200 m având aspectul unei câmpii înalte, calcaroase, acoperită cu depozite groase de
loess, în timp ce pe laturile dunăreană și maritimă altitudinile oscilează între 0-100 m și este
format din cordoane de nisip relicte și actuale care separă marile lacuri Sinoie, Corbu, Tașaul și
Siutghiol, iar în zona sudică a zonei litorale faleza este abrupt cu înălțimi de 15-30 m sculptată în
calcar și loess. În ceea ce privește influența hidrografiei asupra climei locale, pe teritoriul
județului Constanța apele curgătoare sunt reduse ca număr însă pe marginea estică există o serie
de limane fluviale legate de Dunăre, lacurile Sinoie, Istria, Nuntași, limane fluvio-marine ca
Tașaul, Corbu, Techirghiol, Mangalia, lagune ca Siutghiol, lacul Tăbăcăriei, și numeroase
izvoare precum cele de ape minerale și termale la Mangalia, izvoare sulfuroase în zona Hârșova,
izvoare hipotermale în zona Topalu, (Andronic, și colab., 1980).
Cel de-al doilea fundament de suprafață activă este reprezentat de Marea Neagră datorită
suprafeței întinse și a proximității de județul Constanța. Marea Neagră creează topoclimatul
acvatic specific de litoral prin modul diferit de încălzire și răcire, respective prin prezența
brizelor, briza de mare în sezonul cald când încălzirea puternică a suprafeței terestre din timpul
zilei determină adevcția aerului mai rece și mai umed de pe suprafața mării, și briza de uscat care
se manifestă noaptea când aerul mai rece de pe suprafața terestră se deplasează spre mare, care se
păstrează mai caldă în timpul nopții, precum și prin sursa constantă de evaporare, prin
modificările nebulozității, precipitațiilor, presiunii atmosferice și a vântului (ANM, 2008).
93
Capitolul IV. Studiul fenomenelor extreme din județul Constanța
IV.1. Prezentare generală
În cadrul județului Constanța se regăsesc o varietate de riscuri climatice precum ploile

torențiale, seceta, grindina, încălzirile masive, răcirile masive, variațiile extreme de precipitații și
variațiile extreme de temperatură.
Varietatea riscurilor climatice se datorează ca urmare a localizării județului Constanța în cadrul
Dobrogei, regiune ce se află în zona de interferență sau schimbare a masei de aer polare în mase
de aer tropical, respectiv a masei de aer tropicale în masă de aer polară. Astfel, invaziile maselor
de aer foarte reci și uscate, arctice sau polare determină apariția riscurilor climatice de iarnă
precum răcirile masive, înghețurile, în timp ce invaziile maselor de aer fierbinte tropical
determină apariția riscurilor climatice de vară precum încălzirile masive, seceta, grindina ș.a. În
ceea ce privește evoluția sezonieră și multianuală a acestor fenomene climatice de risc s-a
observat că de-a lungul timpului în cadrul județului Constanța au un caracter neperiodic
neputând fii întotdeauna preconizate și evitate. Aceste fenomene sunt cel mai primejdioase
atunci când se formează în afara sezonului specific determinând limitarea perioadei de vegetație
și ulterior pagube mari în agricultură (Lungu, 2009).
IV.2. Selectarea factorilor de risc pentru județul Constanța
Pentru analiza factorilor de risc din orașul Constanța am împărțit perioada 1961-2010 în cinci
decade :
1. 1961-1970
2. 1971-1980 Tabelul Nr. 2 : Factori de risc în perioada 1961-2010 la Constanța
3. 1981-1990
Precipitații Zile de Răcirile Încălzirile
Nr.Crt. Decadă
4. 1991-2000 Torențiale Secetă Masive masivă
5. 2001-2010 1 1961-1970 15 96 11 54
2 1971-1980 15 85 4 43
3 1981-1990 12 166 5 54
4 1991-2000 16 138 1 122
5 2001-2010 21 81 5 177
94
IV. 2.1. Fenomene climatice de risc din perioada caldă a anului
1) Precipitațiile torențiale
Ploile torențiale se înregistrează în perioada caldă a anului datorită intensificării activităţii

Anticiclonului Azoric şi a celei ciclonice oceanice şi mediteraneene, determinând cantități
ridicate într-un timp foarte scurt cu intensitate mare ce au ulterior efecte dezastruoase asupra
societății umane prin distrugerile așezărilor omenești și a covorului vegetal, eroziunea de
suprafață și în adâncime și ridicarea debitelor râurilor. Parametrii specifici ploilor torențiale –
intensitatea, durata și cantitatea de precipitații - care se înregistrează pe teritoriul județului
Constanța oscilează în funcție de altitudine, forma de relief, depărtarea de mare, dat şi de alte
condiții locale şi de timp (Lungu, 2009).
În județul Constanța ploile torențiale sunt de origine frontală și se înregistrează în general ziua
sub formă de averse însoțite de grindină și descărcări electrice generând cantități mari de
precipitații într-un timp foarte scurt. Un factor important asupra variației de precipitații în cadrul
județului Constanța îl constituie prezența Mării Negre care prin influența brizelor marine
generează cantități maxime de precipitații și implicit ploi torențiale mai reduse în lungul
litoralului și mai ridicate la distanțe de circa 30-35 km de țărm (Lungu, Panaitescu, Nițu, 2011).
Figura Nr. 140 : Intensitatea maximă a precipitațiilor (mm/mp/min) în Dobrogea (1965-2005).

Sursa : Marius Lungu, Liliana Panaitescu, Simona Nițu, Torrential rainfall in Dobruja, în
Present Environment and Sustainable Development, Vol. 5, No. 2, 2011, p. 135-150.
95
Analizând figura nr. 140, se observă că în perioada 1965-2005, în județul Constanța cantitățile
maxime de precipitații au oscilat între 6 mm/mp și peste 10 mm/mp.
În cea mai mare partea a litoralului, precum și o parte din interiorul județului, ploile torențiale
au înregistrat un minim sub 6 mm/mp sub influența podișului stepic cu altitudinii reduse și
fragmentare relativ redusă care au o acțiune minimă asupra frontului brizelor marine, și un
maxim de peste 10 mm/mp pe fondul convecției și a schimbului turbulent din interioriul maselor
de aer. Vulnerabilitatea județului Constanța față de ploile torențiale este cu atât mai mare cu cât
intensitatea este mai mare și durata mai mică și invers (Lungu, Panaitescu, Nițu, 2011).
Analizând intensitatea ploilor torențiale cu diferite perioade de revenire (ani) din tabelul nr. 3 și
fig. nr. 141 cu curbele de egală frecvență ale intensității ploilor torențiale la stația meteorologică
Constanța din figura nr. 2 se observă că în toți cei 7 ani durata cea mai mare s-a înregistrat în 5
minute atingând cea mai mare valoare de 2,92 mm/min la 100 ani de revenire a ploilor torențiale,
în timp ce durata cea mai scăzută s-a înregistrat în 1440 minute atingând cea mai mică valoare de
0,02 mm/min la 1 an de revenire a ploilor torențiale.
Tabelul Nr. 3 : Intensitatea ploilor torențiale cu diferite perioade de revenire (ani) la stația
meteorologică Constanța
Ani minute
5 10 15 30 45 60 90 120 240 360 720 1440
1 1,03 0,83 0,69 0,44 0,32 0,26 0,19 0,15 0,09 0,06 0,03 0,02
2 1,31 1,07 0,90 0,60 0,44 0,35 0,26 0,20 0,12 0,08 0,05 0,03
5 1,69 1,38 1,17 0,80 0,59 0,46 0,33 0,26 0,15 0,11 0,06 0,04
10 1,98 1,61 1,38 0,96 0,70 0,55 0,39 0,31 0,18 0,13 0,07 0,04
20 2,26 1,85 1,58 1,11 0,82 0,64 0,46 0,35 0,20 0,15 0,08 0,05
50 2,64 2,16 1,86 1,32 0,97 0,76 0,53 0,41 0,24 0,17 0,10 0,06
100 2,92 2,39 2,06 1,47 1,08 0,85 0,59 0,46 0,26 0,19 0,11 0,06
Sursa : Administrația Națională de Meteorologie, Clima României, Editura Academiei Române,

București, 2008, pag. 289.
96
100
Intensitatea (mm/min.)
10 1/100 ani
1/50 ani
1
1/20 ani
1/10 ani
0.1
1/5 ani
0.01 1/2 ani

1/1 an
Durata (min.)
Figura Nr. 141 : Curbe de egală frecvență ale intensității ploilor torențiale la
stația meteorologică Constanța.
 Analizând cantitățile maxime de precipitații (mm) căzute în 24 h pe teritoriul județului

Constanța în perioada 1965-2000 din tabelul nr. 4 și figura nr. 142 s-au constatat următorele :
- Graficul arată ca este concurent în ceea ce privește volumul de precipitații maxime pe zi,
toate zonele au o valoare medie care tinde spre aceleași valori ca celelalte, respectiv
graficele sunt intercalate și nu se pot distinge unele de altele, ele arată valori
asemănătoare și se suprapun unele peste altele;
- Se observă o discrepanță în ceea ce privește valorile maxime în luna August . Graficul se
răspândește pe verticală, graficele se individualizează, ceea ce prezintă diferențe mari
între valorile zonelor;
- Se distinge pentru luna August că în zona Agigea s-a înregistrat o valoare contrastantă
foarte mare de 280 mm/24h, în Constanța o valoare de 205.5 mm/24h și în Valu lui
Traian o valoare de 151 mm/24h, valori peste media maximelor de 95.6 mm/24h (linia
punctata);
- Se distinge pentru luna Iunie că în zona Negru Vodă s-a înregistrat o valoare contrastantă
mare de 155.8 mm/24h și în Nicolae Balcescu o valoare de 129 mm/24h, în comparație
cu media locală de 79.3 mm/24h;
- Graficul și în special media locală arată cum volumul de preciptații maxime lunare are
valori mărite în timpul sezonului cald în intervalul mai-septembrie, culminând în lunile
iunie și august având valori reduse în restul anului sub 50 mm/24h;
97
- Cele mai puternice ploi torențiale s-au format în luna August la Constanța 205.5 mm, la
Valul lui Traian 151.5 mm, la Agigea 280.5 mm și în luna Septembrie la Lipnița 134.8
mm, atunci când contrastul termobaric este foarte mare.
- Zonele cele mai predispuse la inundații sunt : Nicolae Bălcescu, Negru Vodă, Valu lui
Traian, Constanța, Agigea, Lipnița și Mangalia;
- În lunile de vară cantitățile maxime de precipitații zilnice se înregistrează la distanțe de
30-35 km de țărmul Mării Negre sub influența redusă a brizelor marine (Lungu M.,
Panaitescu L., Nițu S., 2011).
Tabelul Nr. 4 : Cantitatea maximă de precipitații (mm) în 24 h în județul Constanța (1965-2005)

Tabelul Nr. 1 : Cantitatea maximă de precipitații (mm) în 24 h în județul Constanța (1965-2005)
Stații meteorologice I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Constanța 46.7 28.3 44.7 50.1 49.8 69.9 44.4 205.5 58.4 75.7 56.8 28
Mangalia 33.6 29.4 31.4 62.8 66.7 69.1 59.4 86.6 127.7 50.1 68.6 31.6
Hârșova 77.1 33 27.2 35.8 58.4 64.1 83.4 87.6 96.7 46.5 38.3 37.7
Medgidia 25.2 29.5 27.3 45.7 48 52 61.2 84.5 67.6 38.9 34.8 35
Adamclisi 25.4 23 34.2 58.9 65.4 67.4 45 60.3 83.3 52.8 39.4 44.5
Valu lui Traian 29.4 26.8 50.2 51.2 51.1 80.4 99.6 151.5 78.8 46 46.2 33.9
Cernavodă 56.6 28.8 33.6 52.3 47.6 69.4 58.3 82.4 61.4 48.2 29.9 54.7
Agigea 43.7 41 32.7 59.5 43.5 78.1 112 280.5 87 50.4 36.3 36.7
Năvodari 34.7 30.8 18.9 42.2 37.2 41.5 70 77 44 61.5 32.8 26.3
Tătaru 48.8 28 56 55.1 87.5 90 49 75.3 70 83 35.1 67.6
Basarabi 44.5 25.4 46.1 53 62.7 100.3 57 53.2 62.8 37.1 50 27.3
Amzacea 54.9 23 49.4 42.4 102 68 61.7 82.6 101.5 47 33.5 26
Bărăganu 29.3 20.3 46 37.4 68.2 56.5 48.4 76.1 85.5 45 45.7 37.2
Nisipari 25.5 32.2 28.1 34.6 37.8 70 55 86.9 93.8 43 34.4 50.2
Nicolae Bălcescu 41.7 36.5 27.6 38.9 46.2 129 61 60.5 55.9 63.1 30.2 26.4
Negru Vodă 43.7 30.8 43.1 52 57.3 155.8 66 65 69.5 60.5 37.5 51
Cobadin 43 34.1 35 58 62.6 94 95 61 75.8 37.1 43.9 35
Alimanu 31.2 27.3 54 46 70.1 69.9 56 89 47.1 41 41 48.8
Lipnița 45.7 36.4 54.7 38.2 63.9 80 49 63.1 134.8 49.7 38.4 31.3
Ostrov 48 49 35.5 28.2 43 84.5 45.3 83 83.8 60.4 40.6 51
Medie Locală 41.435 30.68 38.785 47.115 58.45 79.495 63.835 95.58 79.27 51.85 40.67 39.01
Sursa : Marius Lungu, Liliana Panaitescu, Simona Nițu, Torrential rainfall in Dobruja, în Present Environment and Sustainable
Development, Vol. 5, No. 2, 2011, p. 135-150.
98
Volum de precipitații maxime lunare - maximă zilnică Constanța
Mangalia
(1965 - 2005)
Hârșova
300 Medgidia
Adamclisi
Valu lui Traian
250 Cernavodă
Agigea
Năvodari
200
Tătaru
mm/24h
Basarabi
150 Amzacea
Bărăganu
Nisipari
100 Nicolae Bălcescu
Negru Vodă
Cobadin
50
Alimanu
Lipnița
0 Ostrov
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Medie Locală
Lunile anului
Figura Nr. 142 : Volumul de precipitații maxime lunare și maxime zilnice în județul Constanța în perioada
1965-2005.
În perioada studiată 1965-2005 din tabelul nr. 5 și figura nr. 143 cele mai puternice ploi
torențiale din județul Constanța au înregistrat 10,20 mm la Valu lui Traian pe 13 iulie 1978, 10
mm la Hârșova pe 11 iulie 1967, 8,0 mm la Constanța, 7,40 mm la Mangalia, 7,0 mm la
Medgidia pe 28 august 2004 și 5,90 mm la Adamclisi pe 1 iulie 1981.
Tabelul Nr.5
Intensitatea maximă a precipitațiilor în jud. Constanța (1965-2005)
Stații meteorologice Intensitatea maximă (mm) Durata (min.) Data
Adamclisi 5,90 1 1 iulie 1981
Constanța 8,0 1 28 august 2004
Hârșova 10,00 1 11 iulie 1967
Mangalia 7,40 1 28 august 2004
Medgidia 7,0 1 28 august 2004
Valu lui Traian 10,20 1 13 iulie 1978
Sursa : Marius Lungu, Fenomene climatice de risc din Dobrogea, Ed.Universitară, București, 2009,
pag. 85.
99
Intensitatea maximă a precipitațiilor în
jud. Constanța (1965-2005)
Adamclisi Constanța Hârșova Mangalia Medgidia Valu lui Traian
mm/ min
10 10.2
8 7.4 7
5.9
1981 2004 1967 2004 2004 1978
Figura Nr. 143 : Intensitatea maximă a precipitațiilor în jud. Constanța (1965-2005)
Pentru perioadă 1965-2005 pe teritoriul județului Constanța se remarcă evenimentul extrem din
perioada 28-30 August 2004 între orele 05:50-21:10 când au fost semnalate averse de ploaie de
intensitate excepțională însoțite de descărcări electrice și intensificări puternice ale vântului,
cantitatea de precipitații depășind 150 mm/mp în 24 h. Astfel, cantitățile de precipitații
înregistrate în 24 h au fost de : 312 mm/mp la Pantelimon, 280,5 mm/mp la Agigea, 205,5
mm/mp la Constanța, 200 mm/mp la Mamaia Sat, 169 mm/mpla Techirghiol, 151,5 mm/mp
Valu lui Traian, 147,7 mm/mp la Lumina, 120 mm/mp la Mircea Vodă, 105 mm/mp la Crucea
unde 50 mm/mp s-au înregistrat între orele 04:02-16:10 și 82,6 mm/mp la Amzacea unde 68
mm/mp s-au înregistrat într-o oră ( Torică, Potra, 2007).
Conform tabelului nr. 6 se observă că în data de 28.08.2004 la Constanța, pe anumite intervale de
timp, respectiv între orele 15:30-17:00, s-au înregistrat peste 60 mm/mp, iar într-un minut din
intervalul 16:27-16:28 s-a consemnat o cantitate foarte mare de 8,0 mm/mp., în timp ce la ora
16:30 s-a înregistrat cea mai mare cantitate de apă de la începutul ploi de 182,1 mm cu o
intensitate de 1,05 mm/min.
100
Tabelul Nr. 6
Intensitatea maximă a precipitațiilor în Constanța în data de 28.08.2004
Începutul ploii Cantitatea de apă Intensitatea

și al (mm) ploii în Observații
Data ploii intervalelor De la În Durata intervalul
caracteristice început intervalul intervalelor stabilit
Ora min. stabilit (mm/min.)
16 23 170,0 8,0 5 1,60
28.08.2004
16 27 172,0 2,0 4 0,50
Intensitate
16 28 180,0 8,0 1 8,00
foarte
16 30 182,1 2,1 2 1,05 mare
........... ............ ............ ............ ............
205,8 920 0,22
Sursa : Marius Lungu, Fenomene climatice de risc din Dobrogea, Ed.Universitară, București,
2009, pag. 85.
În figura nr. 144 a hărții sinoptice din data de 28 august 2004 se observă un brâu de presiune
ridicată format prin unirea dorsalei Azoricului cu cea a Anticiclonului Est-European și ulterior
divizarea centrilor depresionari, izolarea și umplerea progresivă a ciclonului din Marea Neagră
(Cheval, și colab., 2006).
Din figurile nr. 145, 146 și 147 se observă că pe teritoriul României au fost deplasate masele de
aer tropical umede și calde de către centrii barici mediteraneeni din sud-estul Europei, precum și
masele de aer polar umede și reci sub acțiunea anticiclonilor Azorici sau a unui maxim baric
centrat în nordul Europei. Aceștia au determinat formarea a doi poli de precipitații : unul situat
deasupra Podișului Casimcei și celălalt deasupra regiuni localizate între sudul orașului Constanța
și nordul orașului Eforie Sud (ABA Dobrogea Litoral, 2011).
Ploaia torențială din 28.08.2004 a determinat : în orașul Constanța inundarea a peste 110 case,
20 de spații comerciale, obiectivele cultural turistice precum Teatrul de Vară din Mamaia,
Edificiul roman cu mozaic, Faleza Port, gara Constanța-pasajul și inundarea arterelor principale
respectiv 36 de străzi și bulevarde unde pe câteva dintre ele apa atingea 1 m (figurile nr. 148 și
149), în Agigea inundarea a 110 locuințe dintre care la 6 dintre ele le-a fost distrusă structura de
rezistență, în orașul Năvodari afectarea a 98 de gospodării dintre care 4 case distruse, zeci de
101
subsoluri de bloc inundate, 3 km de drum deteriorat și distrugerea posturilor de transformare
electrică în urma descărcărilor electrice, în Techirghiol inundarea a 20 de locuințe și afectarea
Sanatoriului Balnear, în Eforie Nord afectarea a 2 km din faleza în zona Belona, iar în satul Lazu
inundarea a 14 locuințe (Lungu, și colab., 2009).
În concluzie, ploaia torențială din 28 august 2004 de pe teritoriul județului Constanța au
generat inundații a 284 de case, 65 de anexe gospodărești, 1 drum național, 2 trasee de căi ferate,
32 de obiective social-economice, 36 de posturi de transformare și 50 ha terenuri agricole,
reactivarea proceselor de prăbușire la faleza Eforie Nord, precum și rănirea a 2 persoane în
stațiunea Mamaia și un deces în localitatea Mircea Vodă. Toate aceste pagube materiale și
umane se datorează atât cantităților mari de precipitații căzute într-un timp foarte scurt, cât și a
distrugerii sistemului de canalizare de-a lungul timpului și a slabei pregătiri a infrastructurii
(Cheval, și colab., 2006).
Figura 144 : Presiunea atmosferică la nivelul de 500 Figura 145 : Imagine satelitară a sistemului noros
hPA și la sol în data de 28.08.2004. din 28.28.2004.
Sursa : Cheval S., Breza T., Baciu Mădălina, Bostan Sursa : Vasile Torică, Adelina Potra, The
Diana, 2006, Precipitații extreme în Podișul Dobrogei exceptional rain fallen in Constanta district and
de Sud și în spațiul litoral adiacent. Studiu de caz – on the Black Sea Coast on the 28th of August
Ploaia din 28 August 2004, în Revista Riscuri și 2004, în Analele Universității Ovidius, Seria
Catastrofe, Vol. 5, Nr. 3, p.83-92, Cluj-Napoca. Geografie, Vol. III. Nr.1, Ovidius University
Press, Constanța, 2007, pag. 141.
102
Figura 146 : Harta precipitațiilor la 28.08.2004. Figura 147 : Harta Dobrogei cu izohiete rezultată
Sursa : Vasile Torică, Adelina Potra, The exceptional în urma producerii fenomenelor hidro-
rain fallen in Constanta district and on the Black Sea meteorologice din 28.08.2004
Coast on the 28th of August 2004, în Analele Universității Sursa : Administrația Bazinală de Apă Dobrogea –
Ovidius, Seria Geografie, Vol. III. Nr.1, Ovidius Litoral, Planul pentru Prevenirea, Protecția și
University Press, Constanța, 2007, pag. 142. Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Spațiul
Hidrografic Dobrogea-Litoral, pag. 10.
Figura 148 : Consecințe ale trombei de apă în stațiunea Figura 149 : Inundații în stațiunea Mamaia din
Mamaia pe 28.08.2004 28.08.2004
Sursa : Vasile Torică, Adelina Potra, The exceptional Sursa : Vasile Torică, Adelina Potra, The
rain fallen in Constanta district and on the Black Sea exceptional rain fallen in Constanta district and on
Coast on the 28th of August 2004, în Analele Universității the Black Sea Coast on the 28th of August 2004, în
Ovidius, Seria Geografie, Vol. III. Nr.1, Ovidius Analele Universității Ovidius, Seria Geografie, Vol.
University Press, Constanța, 2007, pag. 143. III. Nr.1, Ovidius University Press, Constanța, 2007,
pag. 143.
103
Un alt eveniment extrem semnalat pe teritoriul județului Constanța este ploaia torențială din
perioada 22-23 Septembrie 2005 care a depășit pragul critic înregistrând cele mai mari valori de
161.5 l/mp la Eforie, de 222 l/mp la Biruința și de 200.7 l/mp la Techirghiol care au produs mari
inundații. Astfel, se remarcă inundațiile din jurul zonei Costinești care au acoperit văile
dimprejurul orașului Costinești și a satului Schitu și cale ferată de 2,5 metri care blocat temporar
curgerea spre Lacul Costinești și spre mare când a atins pragul critic a distrus case, străzi, 4 ha de
plajă și a produs victime (Lungu, și colab., 2011).
Analizând datele din tabelul nr. 7 și figura nr. 150 s-a constatat că proporția cauzelor pagubelor
provocate de ploaia torențială și grindină din jud. Constanța este de 44%.
Tabelul Nr. 7 : Suprafața distrusă în județul Constanța de către

principalele riscuri climatice (1965-2005)
Ploaia torențială și
Media grindina
Locație suprafeței
afectate % din suprafeței
Ha.
afectate
Agigea 150 50 33.4
Albești 620 241 38.2
Amzacea 1048 737 70.3
Ciocârlia 630 99 15.7
Cobadin 192 144 51.6
Mangalia 279 144 51.6
M.Kogălniceanu 1694 1098 64.8
Nazarcea 393 2 0.5
Negru Vodă 1741 992 57
Topraisar 222 0 0
Cogealac 1921 1509 78.5
Dorobantu 1204 802 66.6
Murfatlar 695 8 1.2
N. Bălcescu 1164 772 66.6
Poarta Albă 591 331 56
Săcele 832 334 40.1
Târgușor 1912 1003 52.5
Tortomanu 964 245 25.4
Medgidia 1391 247 17.8
Independența 176 0 0
Peștera 868 40 4.6
Pietreni 2227 1323 59.4
Stupina 764 102 13.4
104
Vulture 619 0 0
Crucea 804 0 0
Hârșova 463 463 100
Adamclisi 209 0 0
Băneasa 673 482 71.6
Cernavodă 1278 144 11.3
Ostrov 2324 1185 51
Totalul pe județ 28066 12353 44
Sursa : Marius Lungu, Liliana Panaitescu, Simona Nițu, Torrential

rainfall in Dobruja, în Present Environment and Sustainable
Development, Vol. 5, No. 2, 2011, p. 135-150.
Proporția pagubelor din jud.Constanța

(1965-2005)
Ploaia
torențială și
grindina Restul
44% factorilor
56%
Figura Nr. 150 : Proporția pagubelor din jud. Constanța (1965-

2005)
 Analizând tab. nr. 7 și graficul nr. 151 s-a constatat că cele mai afectate zone de
principalele riscuri sunt :
o Ostrov cu 2324 ha;
o Pietreni cu 2227 ha;
o Cogealac cu 1921 ha;
o Târgușor cu 1912 ha;
o Negru Vodă cu 1741 ha;
o Mihail Kogălniceanu cu 1694 ha;
o Medgidia cu 1391 ha;
o Cernavodă cu 1278 ha;
105
o Dorobanțu cu 1204 ha;
o Nicolae Bălcescu cu 1164 ha;
o Amzacea cu 1048 ha.
Media suprafeței afectate: 1965-2005

Supreafața ( Ha )
2227 2324
1741 1921 1912
1694
1204 1391 1278
1048 1164
832 964 868
620 630 695 591 764 619 804 673
393 463
150 192 279 222 176 209
Figura Nr. 151 : Media suprafeței afectate în jud. Constanța (1965-2005)
 În ceea privește media suprafeței afectate de ploaie torențială și grindină din tab. nr. 7 și
graficul nr. 152 s-a constat următoarele :
 Cele mai afectate zone sunt :
1. Topraisar cu 1509 ha;
2. Peștera cu 1323 ha;
3. Cernavodă 1185 ha;
4. Mangalia cu 1098 ha;
5. Săcele cu 1003 ha;
6. Nazarcea cu 992 ha;
7. Cogealac cu 802 ha;
8. Murfatlar cu 772 ha;
9. Albești cu 737 ha.
 Zonele cele mai afectate proporțional de polaia torențială și grindină sunt :
1. Crucea cu 100%;
2. Topraisar cu 78,5%;
3. Adamclisi 71,6 %;
4. Albești cu 70,3%;
5. Cogealac cu 66,6%;
106
6. Murfatlar cu 66,6%;
7. Mangalia cu 64,8%;
8. Peștera cu 59,4%;
9. Nazarcea cu 57%;
Media suprafeței afectate de ploaie torențială și grindină: 1965-2005

Supreafața ( Ha )
1509
1323
1098 1185
992 1003
737 802 772
463 482
241 331 334 245 247
50 99 144 144 40 102 144
2 0 8 0 0 0 0
Figura Nr. 152 : Media suprafeței afectate de ploaia torențială și grindină în jud. Constanța (1965-2005)
 Astfel, ploile torențiale înregistrate în perioada 1965-2005 în județul Constanța reprezintă un

factor de risc prin gradului mare de eroziune a solului și ulterior a pagubelor produse asupra
agiculturii. Conform statisticilor Departamentului pentru Agricultură și Dezvoltară Rurală
din Constața (DARD) din tabelul nr. , ploile torențiale însoțite de grindină au distrus o
suprafață de 12,353 ha din 28,066 ha ceea ce reprezintă 44% din teritoriu generând pagube
de 16 mil. RON, repectiv circa 1295 RON/ha (Lungu, și colab., 2011).
 Conform tabelului nr. 8 și graficului nr. 153 cu precipitațiile torențiale înregistrate pe
teritoriul orașului Constanța în perioada 1961-2010 am considerat ploaie torențială atunci
când cantitatea de precipitații a depășit 25mm/24 h. Astfel, pentru fiecare decadă am adunat
numărul zilelor în care volumul de precipitații a depășit valoarea de 25 mm/24h.
 Analizând graficul nr. observăm că numărul de fenomene de precipitații torențiale a crescut
de la 15 fenomene în prima decadă 1961-1970 la 21 de fenomene în ultima decadă 2001-
2010.
 Linia de prezicere indică faptul că pentru decada 2011-2021 vom avea o valoare de circa 20
fenomene.
107
Tabelul Nr. 8 : Precipitații torențiale în
perioada 1961-2010 la Constanța
Precipitații
Nr.Crt. Decadă
Torențiale
1 1961-1970 15
2 1971-1980 15
3 1981-1990 12
4 1991-2000 16
5 2001-2010 21
Figura Nr. 153 : Precipitațiile torențiale în perioada 1961-2013 la Constanța
2) Grindina
O serie de caracteristici locale ale fenomenului de grindină de pe teritoriul județului

Constanța rezultă din analiza unor parametri specifici ai acestora.
Frecvenţa medie a zilelor cu grindină de pe teritoriul județului Constanța este influențată
de contrastul termobaric dintre mare şi uscat, instabilitatea maselor de aer, expunerea
reliefului faţă de razele solare şi faţă de advecţiile de aer umed, forma de relief, altitudine
etc. Sub influența acestor factori, frecvenţa grindinei de pe teritoriul județului Constanța se
micșorează de obicei dinspre litoral unde aerul este mai umed şi mai instabil, spre uscat
108
unde aerul este mai cald și uscat, respectiv mai stabil. Astfel, zilele cu grindină se formează
odată cu creșterea gradului de continentalism (Lungu, 2009).
Conform figuri nr. 154, în perioada 1965-2005 pe teritoriul județului Constanța s-a
înregistrat un număr mediu anual de zile cu grindină de peste 1,5 zile/ an în zona litorală,
între 1 și 1,5 zile/an în partea centrală și sub 1 zi/an în partea vestică a județului.
Figura Nr. 154 : Harta repartiției numărului mediu anual de

zile cu grindină în Dobrogea (1965-2005).
Sursa : Marius Lungu, 2009, Climatic hazards in the warm
period in Dobrogea, în Revista Riscuri și Catastrofe, Vol.
VIII, Nr.6, Cluj-Napoca, p. 99 -106.
 Din tabelul nr. 9 și graficul nr. 155 se observă că zonele cu cele mai multe zile cu
grindină dintr-un an înregistrate în județul Constanța în perioada 1965-2005 sunt :
 Constanța cu 1,6 zile;
 Medgidia cu 1 zi;
 Hârșova cu 0,8 zile;
 Adamcisi cu 0,6 zile;
 Mangalia cu 0,4 zile.
 Zilele cu grindină se înregistrează în intervalul martie-septembrie, fiind mai numeroase
în perioada caldă, în intervalul aprilie – iunie, sub influența convecției termice ridicate.
109
Tabelul Nr. 9
Numărul mediu lunar și anual de zile cu grindină în județul Constanța (1965-2005)
LUNILE
Stația Anuală
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie
Constanța 0.50 0.30 0.10 0.10 0.30 0.30 1.6
Mangalia 0.05 0.03 0.13 0.08 0.10 0.03 0.40

Hârșova 0.03 0.10 0.18 0.18 0.13 0.05 0.05 0.80
Medgidia 0.15 0.18 0.26 0.23 0.10 0.03 1.00
Adamclisi 0.03 0.13 0.01 0.18 0.28 0.03 0.03 0.60
Sursa : Marius Lungu, Fenomene climatice de risc din Dobrogea, Ed. Universitară, București, 2009,
pag. 77.
 Analizând tab. 9 nr și graficul nr. 156, în Constanța numărul mediu lunar de zile cu
grindină se constată următoarele :
 lunile aprilie, septembrie, august și mai au numărul cel mai mare de zile cu
grindină, respectiv 0,5 zile, 0,3 zile, 0,3 zile și 0,3 zile;
 lunile iunie și iulie prezintă un număr mai mic de zile cu grindină de 0,1 zile;
 în restul lunilor nu s-a semnalat fenomenul de grindină.
Numărul anual de zile cu grindină în

jud. Constanța (1965-2005)
Adamclisi
0.60
Constanța
1.6
Medgidia
1.00
Mangalia
Hârșova 0.40
0.80
Figura Nr. 155 : Numărul anual de zile cu Figura Nr. 156 : Numărul lunar de zile cu grindină la
grindină în jud. Constanța (1965-2005) Constanța (1965-2005)
 Analizând tab. nr. 9 și graficul nr. 157, în Medgidia numărul mediu lunar de zile cu
 lunile iunie, iulie, mai și aprilie au numărul cel mai mare de zile cu grindină,
respectiv 0,26 zile, 0,23 zile, 0,18 zile și 0,15 zile;
110
 lunile august și septembrie prezintă un număr mai mic de zile cu grindină de 0,10
zile și 0,003 zile;
 Analizând tab. nr. 9 și graficul nr. 158, în Hârșova numărul mediu lunar de zile cu
 lunile iunie, mai și iulie au numărul cel mai mare de zile cu grindină, respectiv
0,18 zile, 0,18 zile și 0,13 zile;
 lunile aprilie, august, septembrie și martie prezintă un număr mai mic de zile cu
grindină de 0,1 zile, 0,05 zile, 0,05 zile și 0,03 zile;
Figura Nr. 157 : Numărul lunar de zile cu Figura Nr. 158 : Numărul lunar de zile cu grindină la
grindină la Medgidia (1965-2005) Hârșova (1965-2005)
 Analizând tab. nr. 9 și graficul nr. 159, în Adamclisi numărul mediu lunar de zile cu grindină
se constată următoarele :
 lunile iulie, iunie și aprilie au numărul cel mai mare de zile cu grindină, respectiv
0,28 zile, 0,18 zile și 0,13 zile;
 lunile august, septembrie, martie și mai prezintă un număr mai mic de zile cu
grindină de 0,03 zile, 0,03 zile, 0,03 zile și 0,01 zile;
111
 Analizând tab. nr. 9 și graficul nr. 160, în Mangalia numărul mediu lunar de zile cu
 lunile iunie, august, iulie și aprilie au numărul cel mai mare de zile cu grindină,
respectiv 0,13 zile, 0,10 zile, 0,08 zile și 0,05 zile;
 lunile septembrie și mai prezintă un număr mai mic de zile cu grindină de 0,03
zile și 0,03 zile.
Figura Nr. 159 : Numărul lunar de zile cu Figura Nr. 160 : Numărul lunar de zile cu grindină
grindină la Adamclisi (1965-2005) la Mangalia (1965-2005)
3) Încălzirile masive
 Analizând tab. nr. 10 și graficul nr. 161 și 162 în perioada 1965-2005 în cadrul județului
Constanța se constată că :
o localitățile Hârșova Medgidia și Adamclisi au înregistrat valorile cele mai mari :
atât la numărul mediu anual cât și la numărul maxim de zile tropicale;
o cele mai multe zile cu temperaturi ≥30ºC s-au înregistrat în lunile august și iulie,
sensibil mai mari în luna iulie în toate localitățile.
 Analizând tab. nr. 1 și graficul nr. 163 în perioada 1965-2005 la Constanța se constată că:
112
o numărul mediu al zilelor cu temperaturi ≥30ºC s-au înregistrat în lunile august și
iulie cu 2.20 zile.
Tabelul Nr. 10
Numărul mediu al zilelor tropicale în județul Constanța (1965-2005)
Numărul mediu al zilelor tropicale (temperatura maximă >30° C) în perioada 1965 - 2005
Nr. max. An
Localitatea I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual
zile / an produc
Constanța 0.05 0.22 0.90 2.20 2.20 0.40 0.02 5.90 20 1999
Mangalia 0.02 0.11 0.60 1.30 1.30 0.70 0.02 4.05 15 2000
Medgidia 0.13 1.20 4.60 9.30 8.60 1.30 0.40 25.53 50 1999
Hârșova 0.13 1.60 7.00 11.90 10.90 2.60 0.19 34.32 61 1994
Adamclisi 0.08 1.00 4.50 9.20 9.40 2.40 0.50 27.08 49 1999
Sursa : Marius Lungu, Fenomene climatice de risc din Dobrogea, Ed. Universitară, București, 2009,
pag. 90.
Numărul mediu anual al zilelor tropicale

în jud. Constanța (1965 - 2005)
5.90
4.05
27.08 Constanța
Mangalia
25.53
Medgidia
Hârșova
Adamclisi
34.32
Figura Nr. 161 : Numărul mediu anual al zilelor Figura Nr. 162 : Numărul maxim anual al zilelor
tropicale în jud. Constanța (1965-2005) tropicale în jud. Constanța (1965-2005)
Figura Nr. 163 : Numărul mediu lunar al zilelor tropicale la Constanța (1965-2005)
113
 Analizând încălzirile masive în cadrul orașului Constanța pentru fiecare decadă am adunat
numărul zilelor în care temperatura maximă absolută a depășit valoarea de 30ºC.
Tabelul Nr. 11 : Încălzirile masive

în perioada 1961-2010 la Constanța
Încălzirile
Nr.Crt Decadă
masivă
1 1961-1970 54
2 1971-1980 43
3 1981-1990 54
4 1991-2000 122
5 2001-2010 177
 Analizând graficul nr. 164 observăm că fenomenul de încălzire masivă se întâmplă cu o

frecvență din ce în ce mai mare de la o valoare de 54 în prima decadă 1961-1970 la o
valoare de 177 în ultima decadă 2001-2010.
 Linia de prezicere indică către un număr crescut de circa 188 de fenomene pentru decada
2011-2021.
Figura Nr. 164 : Încălzirile masive în perioada 1961-2013 la Constanța
114
IV.2.2. Fenomene climatice de risc din perioada rece a anului
1) Răcirile masive
 Analizând tab. nr. 12 și graficul nr. 165 în perioada 1965-2005 în cadrul județului
Constanța se constată că :
o zilele cu cele mai scăzute temperaturi minime ≤10ºC s-au înregistrat în toate
localitățile în lunile decembrie, ianuarie, februarie și martie din cauza valurilor de
frig ce transportă aer polar și mai ales aer arctic continental dinspre Groenlanda sau
de pe continentul euroasiatic, precum și din cauza predominării anticiclonului care
favorizează apariția răcirilor radiative (zonele colorate cu albastru);
o cea mai scăzută temperatură minimă ≤10ºC s-a înregistrat la Constanța în perioada
decembrie-martie din cauza proximității Mării Negre cu efect moderator;
o cele mai puține zile cu temperaturi minime ≤10ºC s-au înregistrat în lunile iunie,
iulie și august pe litoral datorită efectului moderator al acvatoriului marin (zonele
colorate cu roșu).
 Analizând tab. nr 12 și graficul nr. 166 în perioada 1965-2005 la Constanța se constată că :
o cele mai scăzute temperaturi ≤10ºC s-au înregistrat în perioada decembrie-martie.
Tabelul Nr. 12
Temperaturile minime absolute în ºC în jud. Constanța (1965-2005)
Temperaturi minime absolute în° C în perioada 1965 - 2005

Localitatea I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual
Constanța -16.1 -17.4 -12.2 -1.4 4.0 8.7 10.9 8.3 4.0 -8.2 -8.4 -13.8 -17.4
Mangalia -18.2 -18.5 -12.6 -1.8 -2.9 8.8 8.4 9.2 1.4 -3.4 -8.4 -15.7 -18.5
Medgidia -21.0 -19.4 -14.8 -6.0 1.4 6.9 10.0 6.6 -1.5 -5.2 -12.7 -16.0 -21.0
Hârșova -20.5 -19.5 -15.0 -2.2 0.0 5.5 9.5 6.7 -4.5 -7.1 -14.3 -18.0 -20.5
Adamclisi -23.2 -19.0 -14.8 -2.6 0.6 7.8 9.2 6.5 -1.9 -6.7 -12.5 -17.6 -23.2
Sursa : Marius Lungu, Fenomene climatice de risc din Dobrogea, Ed. Universitară, București,
2009, pag. 72.
115
Temperatura minimă anuală în jud. Constanța
(1965 - 2005)
-17.4 Constanța
-23.2 Mangalia
-18.5 Medgidia
-20.5 Hârșova
Adamclisi
-21.0
Figura Nr. 165 : Temperatura minimă anuală în jud. Constanța (1965-2005)
Temperatura minimă lunară la Constanța (1965 - 2005)

15.0
10.9
10.0 8.7 8.3
Temperatura minimă în C
4.0 4.0
5.0
0.0
-1.4
-5.0
-10.0
-15.0 -12.2 -8.2 -8.4

-16.1
-20.0 -17.4 -13.8
Figura Nr. 166 : Temperatura minimă lunară la Constanța (1965-2005)
 Analizând răcirile masive în cadrul orașului Constanța, pentru fiecare decadă am adunat
numărul zilelor în care temperatura minimă absolută a scăzut sub -15ºC.
Tabelul Nr. 13 : Răcirile masive în

Răcirile
Nr.Crt. Decadă
Masive
1 1961-1970 11
2 1971-1980 4
3 1981-1990 5
4 1991-2000 1
5 2001-2010 5
116
 Analizând taabelul nr. 13 și graficul nr. 167 observăm că fenomenul de răcire masivă se
repetă cu o frecvență din ce în ce mai mică scăzând de la un număr de 11 fenomene în prima
decadă 1961-1970 până la un număr de 5 fenomene în ultima decadă 2001-2010, iar decada
1991-2000 a înregistrat un singur fenomen de răcire masivă.
 Linia de prezicere indică către un număr foarte scăzut de aproximativ un singur fenomen
pentru decada 2011-2021.
Figura Nr. 167 : Răcirile masive în perioada 1961-2013 la Constanța
IV.2.3 Fenomene climatice de risc posibile în tot anul

1. Seceta
 S-a luat ca interval de referință perioada de secetă care reprezintă ,,perioada de cel puțin
14 zile consecutive în semestrul rece al anului (octombrie-martie) și cel puțin 10 zile
consecutive în semestrul cald al anului (aprilie-septembrie) în care nu au căzut
precipitații, cantitățile nu au depășit valoarea de 0,1 mmˮ (Sorovocski, V., 2009).
 Pentru fiecare decadă am numărat zilele de secetă.
117
Tabelul Nr. 14: Zilele de secetă în
Zile de
Nr.Crt Decadă
Secetă
1 1961-1970 96
2 1971-1980 85
3 1981-1990 166
4 1991-2000 138
5 2001-2010 81
 Analizând tabelul nr. 14 și graficul nr. 168 observăm că numărul zilelor cu secetă
variază de la o decadă la cealaltă, dar linia de predicție prezintă un trend ascendent și
indică spre o valoare de circa 146 zile de secetă în decada 2011-2021.
Zile de Secetă
200
Număr de zile
150
y = 3.8x + 123.8
100 R² = 0.0324
50
0
1961-1970 1971-1980 1981-1990 1991-2000 2001-2010
Zile de Secetă Liniar (Zile de Secetă)
Figura Nr. 168 : Răcirile masive în perioada 1961-2013 la Constanța
2. Variații extreme de precipitații

 Precipitații extreme am numit fenomenul în care diferența dintre precipitațiile totale
lunare și maximele lunare este mai mică de 5 mm. Acest fenomen face referire la 2
factori de risc contradictorii adică inundația și seceta și indica prezența secetei dar și o
posibilă inundație în aceeași lună.
 Acest fenomen este indicat atât în graficul precipitațiilor totale și maxime prin
evenimentele în care graficul precipitațiilor totale se intersectează sau este foarte apropiat
de cel al precipitațiilor maxime lunare, dar și statistic în graficul precipitațiilor extreme.
118
 În luna ianuarie :
 Analizând tabelul nr. 15, graficele nr. 169 și 170 (precipitații extreme și precipitații totale
și maxime) s-a constat că :
 Graficul prezintă un maxim de precipitații extreme în perioada 1981-1990 cu 5 cazuri;
graficul este simetric față de această perioadă având o perioadă de creștere înainte și o
perioadă de descreștere după aceasta.
Tabelul Nr. 15 : Precipitațiile extreme în luna Precipitații extreme

ianuarie în perioada 1961-2013 la Constanța 6
5
Precipitații
Nr.Crt. Decada
Nr. de cazuri
4
extreme
3 Precipitații extreme
1 1961-1970 1
2
2 1971-1980 2 Liniar (Precipitații
1 extreme)
3 1981-1990 5
4 1991-2000 2 0
5 2001-2010 1
Figura Nr. 169 : Precipitațiile extreme în luna ianuarie în

Precipitații totale lunare și maxime lunare

160
140
120
100
mm ( l/m2 )
80
Maxime
Precipitatii total lunare
60
40
20
0
1961
1971
1981
1991
2001
2011
-20
Figura Nr. 170 : Precipitațiile totale lunare și maxime lunare în luna ianuarie în perioada 1961-2013 la Constanța
119
 În luna februarie :
 Analizând tabelul nr. 16 și graficele nr. 171 și 172 (precipitații extreme și precipitații
totale și maxime) s-a constat că :
- Graficul prezintă variații de la decadă la decadă, dar regresia liniară prezintă o pantă
ascendentă ceea ce înseamnă că media numărului de cazuri este în creștere de la o
medie de circa 2 cazuri la o medie de aproape 3 cazuri.
Tabelul Nr. 16 : Precipitațiile extreme în luna

Precipitații extreme
februarie în perioada 1961-2013 la Constanța 4
Precipitații 3
Nr.Crt. Decada
Nr. de cazuri
extreme
1 1961-1970 1 2 Precipitații extreme

1
3 1981-1990 1 extreme)
4 1991-2000 3 0
5 2001-2010 2
Figura Nr. 171: Precipitațiile extreme în luna februarie în


120
100
80
mm ( l/m2 )
60
Maxime
40
20
0
2011
1961
1971
1981
1991
2001
Figura Nr. 172 : Precipitațiile totale lunare și maxime lunare în luna februarie în perioada 1961-2013 la Constanța
120
 În luna martie :
- Graficul prezintă că în 3 decade din 5 nu s-au semnalat aceste fenomene, iar linia de
regresie prezintă o pantă descendentă adică factorul de risc a acestor fenomene este
în scădere în această lună.
Tabelul Nr. 17: Precipitațiile extreme în luna Precipitații extreme

martie în perioada 1961-2013 la Constanța
4
Precipitații
Nr.Crt. Decada
extreme 3
Nr. de cazuri
1 1961-1970 0
2 1971-1980 2
1
4 1991-2000 0 extreme)
5 2001-2010 0
0
Figura Nr. 173 : Precipitațiile extreme în luna martie în perioada

1961-2013 la Constanța

90
80
70
60
50
mm ( l/m2 )
Maxime
40
30
20
10
0
1961
1971
1981
1991
2001
2011
-10
Figura Nr. 174 : Precipitațiile totale lunare și maxime lunare în luna martie în perioada 1961-2013 la Constanța
121
 În luna aprilie :
 Analizând tabelul nr . 18 și graficele nr. 175 și 176 (precipitații extreme și precipitații
- Graficul prezintă faptul că regresia liniară a numărului de cazuri este ascendentă.
- Întrucât numărul de apariții pe decadă maxim este 2, considerăm că factorul de risc
este destul de redus pentru acest fenomen.
Tabelul Nr. 18 : Precipitațiile extreme în Precipitații extreme

luna aprilie în perioada 1961-2013 la
3
Constanța
Precipitații
Nr.Crt. Decada
extreme 2
1 1961-1970 1 Nr. de cazuri Precipitații extreme

2 1971-1980 0
1 Liniar (Precipitații
3 1981-1990 1
extreme)
4 1991-2000 1
5 2001-2010 2 0
Figura Nr. 175 : Precipitațiile extreme în luna aprilie în


120
100
80
mm ( l/m2 )
60
Maxime
40
20
0
1961
1971
1981
1991
2001
2011
Figura Nr. 176 : Precipitațiile totale lunare și maxime lunare în luna aprilie în perioada 1961-2013 la Constanța
122
 În luna mai :
- Graficul prezintă faptul că regresia liniară a numărul de cazuri fluctează de la o lună
la altă, ceea ce ar putea să indice o posibilă ciclicitate în luna mai, iar regresia liniară
este constantă.
- Întrucât numărul de apariții pe decadă maxim este 2, considerăm că factorul de risc
este destul de redus pentru acest fenomen.
3
mai în perioada 1961-2013 la Constanța
Precipitații
Nr.Crt. Decada
Nr. de cazuri
2
extreme
1 1961-1970 2
2 1971-1980 0 1
Liniar (Precipitații
3 1981-1990 2 extreme)
4 1991-2000 0 0
5 2001-2010 2
Figura Nr. 177: Precipitațiile extreme în luna mai în perioada


120
100
80
mm ( l/m2 )
60
Maxime
40
20
0
2011
1961
1971
1981
1991
2001
-20
Figura Nr. 178 : Precipitațiile totale lunare și maxime lunare în luna mai în perioada 1961-2013 la Constanța
123
 În luna iunie :
- Graficul prezintă faptul că regresia liniară este ascendentă.
- Întrucât numărul de apariții pe decadă maxim este 1, considerăm că factorul de
risc este destul de redus pentru acest fenomen.
2
iunie în perioada 1961-2013 la Constanța
Precipitații
Nr. de cazuri
Nr.Crt. Decada
extreme
1 1961-1970 1
extreme)
3 1981-1990 0
4 1991-2000 1 0
5 2001-2010 1
Figura Nr. 179 : Precipitațiile extreme în luna iunie în perioada


120
100
80
Maxime
mm ( l/m2 )
60
Precipitatii total
lunare
40
20
0
1961
1971
1981
1991
2001
2011
-20
Figura Nr. 180 : Precipitațiile totale lunare și maxime lunare în luna iunie în perioada 1961-2013 la Constanța
124
 În luna iulie :
- Graficul prezintă faptul că factorul de risc al fenomenului este în creștere întrucât
regresia liniară este ascendentă, în primele două decade s-a înregistrat 1 caz, iar în
ultimele 2 decade s-au înregistrat 4 cazuri, câte 2 cazuri pe decadă. Deci factorul de
risc a crescut mai mult decât dublu.
Tabelul Nr. 21 : Precipitațiile extreme în Precipitații extreme

luna iulie în perioada 1961-2013 la
3
Constanța
Precipitații
Nr.Crt. Decada
extreme Nr. de cazuri 2
1 1961-1970 1 Precipitații extreme
2 1971-1980 0
1
4 1991-2000 2 extreme)
5 2001-2010 2 0
Figura Nr. 181: Precipitațiile extreme în luna iulie în perioada


140
120
100
mm ( l/m2 )
80
Maxime
60 Precipitatii total lunare
40
20
0
2011
1961
1971
1981
1991
2001
Figura Nr. 182 : Precipitațiile totale lunare și maxime lunare în luna iulie în perioada 1961-2013 la Constanța
125
 În luna august :
- Graficul prezintă faptul că factorul de risc este în creștere întrucât regresia liniară
prezintă o pantă ascendentă, în prima decadă s-au înregistrat 2 cazuri, iar în ultima
decadă s-au înregistrat 5 cazuri.

august în perioada 1961-2013 la Constanța 6
Precipitații 5
Nr.Crt. Decada
extreme
Nr. de cazuri
4
1 1961-1970 2 3 Precipitații extreme

2 1971-1980 3 2
3 1981-1990 5 extreme)
1
4 1991-2000 2
0
5 2001-2010 5
Figura Nr. 182 : Precipitațiile extreme în luna august în


160
140
120
100
mm ( l/m2 )
80
Maxime
60
40
20
0
2011
1961
1971
1981
1991
2001
-20
Figura Nr. 183 : Precipitațiile totale lunare și maxime lunare în luna august în perioada 1961-2013 la Constanța
126
 În luna septembrie :
- Graficul prezintă faptul că factorul de risc este în descreștere întrucât regresia liniară
prezintă o pantă descendentă, în prima decadă s-au înregistrat un număr de 3 cazuri,
iar în ultima decadă nu s-a înregistrat nici un fenomen.
- Numărul maxim de cazuri s-a înregistrat în decada a treia 1981-1990 cu 4 cazuri.

septembrie în perioada 1961-2013 la Constanța
5
Precipitații 4
Nr.Crt. Decada
Nr. de cazuri
extreme 3
1 1961-1970 3 2
1 extreme)
3 1981-1990 4
0
4 1991-2000 3
5 2001-2010 0
Figura Nr. 184 : Precipitațiile extreme în luna septembrie în


160
140
120
100
mm ( l/m2 )
80
Maxime
60
40
20
0
2011
1961
1971
1981
1991
2001
-20
 Figura
În luna 185: Precipitațiile
Nr.octombrie : totale lunare și maxime lunare în luna septembrie în perioada 1961-2013 la Constanța
127
 În luna octombrie :
- Graficul prezintă faptul că în primele 4 decade s-a înregistrat o valoare constantă de
2 cazuri pe decadă, iar în ultima decadă 2001-2010 s-au înregistrat 4 cazuri. Astfel,
factorul de risc este în creștere întrucât regresia liniară prezintă o pantă ascendentă.
5
octombrie în perioada 1961-2013 la Constanța
4
Precipitații
Nr. de cazuri
Nr.Crt. Decada 3
extreme
1 1961-1970 2 2
2 1971-1980 2 1 extreme)
3 1981-1990 2
0
4 1991-2000 2
5 2001-2010 4
Figura Nr. 186 : Precipitațiile extreme în luna octombrie în


140
120
100
80
mm ( l/m2 )
Maxime
60
40
20
0
2011
1961
1971
1981
1991
2001
-20
Figura Nr. 187 : Precipitațiile totale lunare și maxime lunare în luna octombrie în perioada 1961-2013 la Constanța
 În luna noiembrie :
128
- Graficul prezintă faptul că factorul de risc este în descreștere întrucât regresia liniară
prezintă o pantă descendentă, în prima decadă s-au înregistrat 3 cazuri, iar în ultima
decadă 1 caz. Astfel, factorul de risc este de 3 ori mai mic.
4
noiembrie în perioada 1961-2013 la Constanța
Precipitații 3
Nr.Crt. Decada
Nr. de cazuri
extreme
1 1961-1970 3
1
3 1981-1990 2 extreme)
4 1991-2000 1 0
5 2001-2010 1
Figura Nr. 187 : Precipitațiile extreme în luna noiembrie în


120
100
80
mm ( l/m2 )
60 Maxime
40
20
0
2011
1961
1971
1981
1991
2001
Figura Nr. 188 : Precipitațiile totale lunare și maxime lunare în luna noiembrie în perioada 1961-2013 la Constanța
 În luna decembrie :
129
- Graficul prezintă faptul că factorul de risc este scăzut pentru această lună întrucât în
3 din 5 decade nu s-a înregistrat nici un caz, iar numărul maxim s-a înregistrat în a
doua decadă cu 2 cazuri, iar regresia liniară are o pantă descendentă.
Tabelul Nr. 26 : Precipitațiile extreme în luna 3
decembrie în perioada 1961-2013 la Constanța
Precipitații
Nr. de cazuri
Nr.Crt. Decada 2
extreme
1 1961-1970 0
2 1971-1980 2 1
3 1981-1990 0 extreme)
4 1991-2000 1 0
5 2001-2010 0
Figura Nr. 189 : Precipitațiile extreme în luna decembrie în perioada


180
160
140
120
mm ( l/m2 )
100
Maxime
80
60
40
20
0
2011
1961
1971
1981
1991
2001
Figura Nr. 190 : Precipitațiile totale lunare și maxime lunare în luna decembrie în perioada 1961-2013 la Constanța
130
3. Variații extreme de temperatură
 Temperatura extremă am numit fenomenul în care diferența dintre temperatura maximă și

minimă în cadrul aceleiași luni a depășit valoarea de 25ºC.
 S-a luat în considerare acest fenomen deoarece variațiile bruște de temperatură sunt
dăunătoarea atât pentru oameni, animale, dar și plante.
 În luna ianuarie :
 Analizând tabelul nr. 27 și graficul nr. 191 (temp.extreme) s-a constat că :
- Graficul prezintă numărul de cazuri dintr-o decadă în care variația lunară de
temperatură a depășit valoarea de 25ºC;
- Numărul de cazuri a rămas constant la valoarea de 3 cazuri/decadă, dar în ultima
decadă a crescut la valoarea 4 cazuri.
 Analizând graficul nr. 192 (diferența dintre temp. Max și min) s-a constat că :
- Media valorilor a crescut de la o diferență de aprox. 22ºC până la aprox. 24 ºC ceea
ce reprezintă o mărire a diferențelor de temperatură maximă și minimă cu 2ºC;
- Graficul prezintă o ciclicitate reprezentată de linia sinusoidală pe o perioadă de 27 de
ani care are o rată ascendentă reprezentată de regresia liniară (linia roșie);
- Variația cea mai mică de temperatură s-a înregistrat în anul 1997 și are valoarea de
14,1ºC;
- Variația cea mai mare de temperatură s-a înregistrat în anul 2010 și are valoarea de
34,8ºC.
Temperaturi extreme
Tabelul Nr. 27 : Temperaturi extreme în luna 5
ianuarie în perioada 1961-2013 la Constanța
4
Temperaturi
Nr. de cazuri
Nr.Crt. Decada 3
extreme Temperaturi extreme
2
1 1961-1970 3
Liniar (Temperaturi
2 1971-1980 3 1 extreme)
3 1981-1990 3 0
4 1991-2000 3
5 2001-2010 4
Figura Nr. 191: Temperaturile extreme în luna ianuarie în

131
Diferențe dintre temperatura maximă și minimă
36
35
34
33
32 Variații mari
31 de
30 temperatură
29 într-o lună
28
27
T ( *C )
26 Ianx
25
Liniar (Ianx)
24
23 Poli. (Ianx)
22
21 y = 0.0555x - 86.631
R² = 0.0469
20
19 Variații mici de
18 pemperatură într-o
17 lună
16 ( dif < 20 grade )
15
14
1961 1971 1981 1991 2001 2011
Figura Nr. 192: Diferențele dintre temperatura maximă și în luna ianuarie în perioada 1961-2013 la Constanța
 În luna februarie :
- Graficul prezintă că numărul de cazuri diferă de la o decadă la cealaltă, dar linia de
predicție (regresia liniară) are o pantă ascendentă.
- Media valorilor (linia roșie=regresia liniară) a crescut de la o diferență de aprox.
22ºC până la aprox. 25 ºC ceea ce reprezintă o mărire a diferențelor de temperatură
maximă și minimă cu 3ºC ;
- Graficul prezintă o ciclicitate la 27 de ani;
- Variația minimă de temp. s-a înregistrat în anul 1961 și are valoarea de 16,1ºC;
- Variația maximă de temp. s-a înregistrat în anul 1965 și are valoare de 34,7ºC.
Temperaturi extreme
7
Tabelul Nr. 28 : Temperaturile extreme în luna
februarie în perioada 1961-2013 la Constanța 6
5
Nr. de cazuri
Temperaturi 4
Nr.Crt Decada Temperaturi extreme
extreme 3
1 1961-1970 6 2 Liniar (Temperaturi

1 extreme)
2 1971-1980 2
0
3 1981-1990 1
4 1991-2000 5
5 2001-2010 5
Figura Nr. 193 : Temperaturile extreme în luna februarie
132
Diferențe dintre temperatura maximă si minimă
36
35
34
33
32 Variații mari de
31 temperatură
30 într-o lună
29 ( dif > 30 grade )
28
27
T ( *C )
26 Febx
25
Liniar (Febx)
24
23 Poli. (Febx)
22 y = 0.0578x - 91.269
21 R² = 0.0467
20
18 temperatură într-o
17 lună
16 ( dif < 20 grade )
15
14
1961 1971 1981 1991 2001 2011
Figura Nr. 194 : Diferențele dintre temperatura maximă și în luna februarie în perioada 1961-2013 la Constanța
 În luna martie :
- Graficul prezintă o ciclicitate a temperaturilor extreme o dată la două decade.
- Media valorilor (linia roșie=regresia liniară) prezintă o constanță (cu o variație
˂0,5ºC).
- Graficul nu prezintă o ciclicitate a valorilor medii de temperatură;
- Graficul nu prezintă diferențe discrepante între valorile maxime sau între valorile
minime.
- Valorile maxime depășesc în mod repetat valoarea de 28ºC;
- Valorile minime scad destul de rar sub valoarea de 18ºC.
- Corelând informația din cele două grafice s-a constatat că frecvența fenomenului
variază de la decadă la decadă dar în luna martie variațiile sunt mari depășind
valoarea de 28ºC în mod comun.
- Corelând informația din cele două grafice s-a constatat că luna martie prezintă un
risc ridicat de apariție a acestor fenomene
133
martie în perioada 1961-2013 la Constanța
Temperaturi
Nr.Crt Decada
extreme
1 1961-1970 5
2 1971-1980 3
3 1981-1990 6
4 1991-2000 3
5 2001-2010 6
Figura Nr. 195 : Temperaturile extreme în luna martie în


36
35
34
33
32
31
29 temperatură
28 într-o lună
27 ( dif > 30 grade )
T ( *C )
26
25 Marx
24 Liniar (Marx)
23
y = 0.0142x - 4.0255
22 R² = 0.0034
21
20
18 pemperatură într-
o lună
17
( dif < 20 grade )
16
15
14
1961 1971 1981 1991 2001 2011
Figura Nr. 196 : Diferențele dintre temperatura maximă și în luna martie în perioada 1961-2013 la Constanța
 În luna aprilie :
- Graficul indică lipsa fenomenelor extreme în primele două decade 1961-1980, iar în
decadele III, IV și V s-a înregistrat un caz în fiecare;
- Linia de regresie prezintă o pantă ascendentă.
134
- Media valorilor (linia roșie=regresia liniară) prezintă o constanță cu o variație
˂0,5ºC.
- Variația minimă de temperatură s-a înregistrat în anul 1984 și are valoarea de
14,5ºC;
- Variația maximă de temperatură s-a înregistrat în anul 1985 și are valoarea de
32,8ºC.
- Corelând informația din cele două grafice s-a constatat că luna aprilie prezintă un
risc scăzut de apariție a acestor fenomene (concluzia IV.3.4. )
Temperaturi extreme
Tabelul Nr. 30 : Temperaturile extreme în luna 2
aprilie în perioada 1961-2013 la Constanța
Temperaturi
Nr.Crt Decada
Nr. de cazuri
extreme
1 Tempera turi extreme
1 1961-1970 0
Linia r (Tempera turi
2 1971-1980 0 extreme)
3 1981-1990 1
4 1991-2000 1 0
5 2001-2010 1
Figura Nr. 197 : Temperaturile extreme în luna

aprilie în perioada 1961-2013 la Constanța
Diferențe dintre temperatura maximă si minimă

36
35
34
33
32
temperatură
30
într-o lună
29 ( dif > 30 grade )
28
27
T ( *C )
26
25 Aprx
24 Liniar (Aprx)
23
22 y = -0.0031x + 27.196
R² = 0.0002
21
20
17 lună
16 ( dif < 20 grade )
15
14
1961 1971 1981 1991 2001 2011
Figura Nr. 198 : Diferențele dintre temperatura maximă și în luna aprilie în perioada 1961-2013 la Constanța
135
 În luna mai :
- Graficul indică două decade 1971-1980, 2001-2010 în care acest fenomen este
absent, iar în celelalte decade s-a întregistrat câte un caz.
- Linia de regresie prezintă o pantă descendentă.
 Analizând graficul nr. 200 (diferența dintre temp. max și min) s-a constat că :
- Media valorilor (linia roșie=regresia liniară) prezintă o creștere cu 3ºC, de la 19ºC la
22ºC;
- Variația minimă de temperatură s-a înregistrat în anul 1991 și are valoarea de
14,6ºC;
- Variația maximă de temperatură s-a înregistrat în anul 1969 și are valoarea de
28,1ºC;
- Valorile înregistrate au în general valori apropiate de la o lună la altă.
- Corelând informația din cele două grafice s-a constatat că luna mai prezintă un risc
scăzut de apariție a acestor fenomene.

mai în perioada 1961-2013 la Constanța
Temperaturi extreme
2
Temperaturi
Nr. de cazuri
Nr.Crt Decada
extreme
Temperaturi
1 1961-1970 1 1 extreme
2 1971-1980 0
3 1981-1990 1 Liniar
4 1991-2000 1 0 (Temperaturi
5 2001-2010 0 extreme)
Figura Nr. 199 : Temperaturile extreme în luna mai în

136
36
35
34
33
32
30 temperatură
într-o lună
29
( dif > 30 grade )
28
27
26
T ( *C )
25 Maix
24 Liniar (Maix)
23
22 y = 0.0613x - 101.38
R² = 0.0999
21
20
17 lună
16 ( dif < 20 grade )
15
14
1961 1971 1981 1991 2001 2011
Figura Nr. 200 : Diferențele dintre temperatura maximă și în luna mai în perioada 1961-2013 la
Constanța
 În luna iunie :
 Analizând tabelul nr . 32 și graficul nr. 201 (temp.extreme) s-a constat că :
- Graficul prezintă lipsa totală a fenomenului pe perioada 1961-2013.
- Media valorilor (linia roșie=regresia liniară) prezintă o constanță;
- Corelând informația din cele două grafice s-a constatat că luna iunie prezintă un risc
foarte mic de apariție a acestor fenomene.
Temperaturi extreme
iunie în perioada 1961-2013 la Constanța
Temperaturi
Nr. de cazuri
Nr.Crt Decada
1 1961-1970 0 Liniar (Temperaturi

2 1971-1980 0 extreme)
3 1981-1990 0 0
4 1991-2000 0
5 2001-2010 0
Figura Nr. 201 : Temperaturile extreme în luna iunie
137
36
35
34
33
32 Variatii mari de
31 temperatură
30 într-o lună
29 ( dif > 30 grade )
28
27
T ( *C )
26
25 Iunx
24 Liniar (Iunx)
23
22 y = 0.0024x + 14.584
21 R² = 0.0003
20
19
16 lună
15 ( dif < 20 grade )
14
1961 1971 1981 1991 2001 2011
Figura Nr. 202 : Diferențele dintre temperatura maximă și în luna iunie în perioada 1961-2013 la Constanța
 În luna iulie :
- Media valorilor (linia roșie=regresia liniară) prezintă o constanță;
- Corelând informația din cele două grafice s-a constatat că luna iulie prezintă un risc
foarte mic de apariție a acestor fenomene (concluzia IV.3.4. )
Temperaturi extreme
iulie în perioada 1961-2013 la Constanța
Temperaturi
Nr. de cazuri
Nr.Crt Decada
extreme
Temperaturi extreme
1 1961-1970 0
3 1981-1990 0 extreme)
4 1991-2000 0 0
5 2001-2010 0
Figura Nr. 203 : Temperaturile extreme în luna iulie în

138
36
35
34
33
32
31
29 temperatură
28 într-o lună
27
26
T ( *C )
25 Iulx
24
23 Liniar (Iulx)
22
21 y = 0.0013x + 14.896
20 R² = 8E-05
19
18
15 lună
14 ( dif < 20 grade) )
13
1961 1971 1981 1991 2001 2011
Figura Nr. 204 : Diferențele dintre temperatura maximă și în luna iulie în perioada 1961-2013 la Constanța
 În luna august :
- Media valorilor (linia roșie = regresia liniară) prezintă o constanță;
- Corelând informația din cele două grafice s-a constatat că luna august prezintă un
risc foarte mic de apariție a acestor fenomene (concluzia IV.3.4. )
Temperaturi extreme
Tabelul Nr. 34 : Temperaturile extreme în 1
luna august în perioada 1961-2013 la
Constanța
Nr. de cazuri
Temperaturi
Nr.Crt Decada Temperaturi extreme
extreme
extreme)
2 1971-1980 0
3 1981-1990 0 0
4 1991-2000 0
5 2001-2010 0
Figura Nr. 205 : Temperaturile extreme în luna august în

139
36
35
34
33
31 temperatură
30 într-o lună
29 ( dif > 30 grade )
28
27
T ( *C )
26
25 Augx
24 Liniar (Augx)
23
22 y = -0.0086x + 35.942
21 R² = 0.0035
20
17 lună
16 ( dif < 20 grade )
15
14
1961 1971 1981 1991 2001 2011
Figura Nr. 206 : Diferențele dintre temperatura maximă și în luna august în perioada 1961-2013 la Constanța
 În luna septembrie :
- Graficul a înregistrat doar două cazuri ale fenomenului în decada 1971-1980 și în
decada 1981-1990.
- Linia de regresie are o pantă descendentă.
- Media valorilor (linia roșie=regresia liniară) prezintă o pantă ușor descendentă cu o
variație de circa 1ºC;
- Valorile înregistrate au în general valori apropiate de la o lună la altă în special în
ultimele două decade.
- Corelând informația din cele două grafice s-a constatat că luna septembrie prezintă
un risc foarte mic de apariție a acestor fenomene.
140
Temperaturi extreme
2
septembrie în perioada 1961-2013 la Constanța
Temperaturi
Nr.Crt Decada
Nr. de cazuri
extreme
1 Temperaturi extreme
1 1961-1970 0
extreme)
3 1981-1990 1
4 1991-2000 0 0
5 2001-2010 0
Figura Nr. 207 : Temperaturile extreme în luna septembrie


36
35
34
33
32
30 temperatură
29
într-o lună
28
27
T ( *C )
26 Sepx
25
24 Liniar (Sepx)
23
22 y = -0.0359x + 91.676
21 R² = 0.0484
20
18 pemperatură
17 într-o lună
16 ( dif < 20 grade
15
14
1961 1971 1981 1991 2001 2011
Figura Nr. 208 : Diferențele dintre temperatura maximă și în luna septembrie în perioada 1961-2013 la Constanța
 În luna octombrie :
- Graficul prezintă o creștere a numărului de fenomene în luna octombrie pornind de
la o cazuri în decada I atingând un maxim de 4 cazuri în decada IV (1991-2000);
- Linia de regresie are o pantă ascendentă.
- Media valorilor (linia roșie=regresia liniară) prezintă o pantă ușor ascendentă cu o
variație de circa 1ºC;
141
- Valorile înregistrate au valori mici în decada I ( valoarea minimă de 13,5ºC în anul
1961 și valoarea maximă de 32,9ºC în 1973 și de 33ºC în 1997;
- Corelând informația din cele două grafice s-a constatat că în luna octombrie a crescut
riscul apariției a acestui fenomen.
Tabelul Nr. 36 : Temperaturile extreme în luna Temperaturi extreme

octombrie în perioada 1961-2013 la Constanța
5
Temperaturi 4
Nr.Crt Decada
extreme
Nr. de cazuri
3
1 1961-1970 0 Temperaturi extreme
2 1971-1980 2 2
Liniar (Temperaturi
3 1981-1990 3 1 extreme)
4 1991-2000 4
0
5 2001-2010 2
Figura Nr. 209 : Temperaturile extreme în luna octombrie în


36
35
34
33
31 temperatură
30 într-o lună
29 ( dif > 30 grade )
28
27
26
T ( *C )
25 Octx
24
23 Liniar (Octx)
22
21 y = 0.0202x - 17.33
20 R² = 0.0068
19
17 temperatură
16 într-o lună
15 ( dif < 20 grade
14
13
1961 1971 1981 1991 2001 2011
Figura Nr. 210 : Diferențele dintre temperatura maximă și în luna octombrie în perioada 1961-2013 la Constanța
 În luna noiembrie :
- Graficul indică numărul de apariție a fenomenului a scăzut de la 5 fenomene în
decada I la 2 fenomene în ultima decadă
142
- Linia de regresie are o pantă descendentă.
- Media valorilor (linia roșie=regresia liniară) este relativ constantă;
- Graficul nu prezintă o ciclicitate regulată a valorilor medii de temperatură;
- Valorile înregistrate, atât maximele cât și minimele au valori apropiate una față de
altă, nu există cazuri extreme în nicio direcție.
- Corelând informația din cele două grafice s-a constatat că în luna noiembrie a scăzut
riscul apariției a acestui fenomen.

noiembrie în perioada 1961-2013 la Constanța Temperaturi extreme
6
Temperaturi
Nr.Crt Decada
extreme 5
1 1961-1970 5 Nr. de cazuri 4

2 1971-1980 3 3 Temperaturi extreme
3 1981-1990 3 2
1 extreme)
5 2001-2010 2
0
Figura Nr. 210 : Temperaturile extreme în luna noiembrie în


36
35
34
33
31 temperatură
30 într-o lună
29 ( dif > 30 grade
28
27
T ( *C )
26
25 Novx
24 Liniar (Novx)
23
22 y = -0.0112x + 45.156
21 R² = 0.0026
20
17 lună
16 ( dif < 20 grade )
15
14
1961 1971 1981 1991 2001 2011
Figura Nr. 211 : Diferențele dintre temperatura maximă și în luna noiembrie în perioada 1961-2013 la Constanța
143
 În luna decembrie :
- Graficul prezintă în decada II o scădere bruscă a numărului de fenomene la 1 caz,
dar a revenit la valoarea inițială de 4 cazuri pe decadă.
- Linia de regresie are o pantă ascendentă.
 Analizând graficul nr. 213 (diferența dintre temp. max și min) s-a constat că :
- Media valorilor (linia roșie=regresia liniară) este relativ constantă;
- Graficul indică un maxim de temperatură în 1989 cu 32,1 ºC.
- Corelând informația din cele două grafice s-a constatat că în luna decembrie a
crescut riscul apariției a acestui fenomen (concluzia IV.3.4. )
Temperaturi extreme
decembrie în perioada 1961-2013 la Constanța
4
Nr. de cazuri
Temperaturi 3
Nr.Crt Decada
2
1 extreme)
2 1971-1980 1
3 1981-1990 3 0
4 1991-2000 4
5 2001-2010 4
Figura Nr. 213 : Temperaturile extreme în luna decembrie

36
35
34
33
31 temperatură
30 într-o lună
29 ( dif > 30 grade )
28
27
T ( *C )
26
25 Decx
24 Liniar (Decx)
23
22 y = 0.0085x + 5.935
21 R² = 0.001
20
19
16 lună
15 ( dif < 20 grade )
14
1961 1971 1981 1991 2001 2011
Figura Nr. 214 : Diferențele dintre temperatura maximă și în luna decembrie în perioada 1961-2013 la Constanța
144
Capitolul V. Concluzii finale
 Pentru a concluziona rezultatele privind factorii de risc am pornit mai întâi cu imaginea
de ansamblu a climatului din Constanța :
 în toate sezoanele se observă o încălzire generală :
- iarna temperatura aerului și a solului cresc, scad precipitațiile și umiditatea ca
urmare a creșterii considerabile a numărului de ore cu soare și scăderea nebulozității;
- primăvara temperatura aerului și a solului și volumul de precipitații cresc, scade
umiditatea ca urmare a creșterii considerabile a numărului de ore cu soare și scăderea
nebulozității;
- vara temperatura aerului și a solului și volumul de precipitații cresc, scade
umiditatea ca urmare a creșterii considerabile a numărului de ore cu soare și scăderea
nebulozității;
- toamna temperatura aerului crește ușor, volumul de precipitații și umiditatea cresc,
temperatura solului scade ca urmare a creșterii ușoare nebulozității și scăderii
numărului de ore cu soare.
 Aceste variații climatice ale sezoanelor oferă contextul necesar pentru realizarea
predictibilității factorilor de risc.
 Fenomenele care prezintă factori de risc pentru județul Constanța sunt : precipitațiile
torențiale, încălzirile masive, răcirile masive și seceta.
 În urma acestui studiu am concluzionat că :
- Precipitațiile torențiale au tendința de creștere și am preconizat că pentru
perioada 2011-2021 se vor înregistra circa 20 de fenomene;
- Încălzirile masive au tendința de creștere și am preconizat că pentru perioada
2011-2021 se vor înregistra circa 188 de fenomene, consituind un real factor
de risc pentru județul Constanța;
- Răcirile masive au tendința de scădere și am preconizat că pentru perioada
2011-2021 se va înregistra circa 1 de fenomen, ceea ce evidențiază fenomenul
de încălzire locală;
- Zilele de secetă au tendința de creștere și am preconizat că pentru perioada
2011-2021 se vor înregistra circa 146 de zile cu secetă.
145
 În cazul acestui studiu am observat anumite fenomene care prezintă un potențial factor de
risc : variațiile extreme de temperatură și variațiile extreme de precipitații.
 Pentru variații de precipitații am constatat următoarele :
- Acestea prezintă o creștere în 4 luni din sezonul cald și 2 luni din sezonul rece și o
scădere într-o lună din sezonul cald și 3 luni din sezonul rece;
- Am preconizat că pentru perioada 2011-2021 se vor înregistra circa 21 de cazuri.
 Pentru variații de temperatură am constatat următoarele :
- Acestea prezintă o creștere în 2 luni din sezonul cald și 4 luni din sezonul rece și o
scădere într-o lună din sezonul cald și 2 luni din sezonul rece;
- Am preconizat că pentru perioada 2011-2021 se vor înregistra circa 24 de cazuri.
146
Bibliografie
1. Andronic Ghe., Antonescu Elisabeta, Apostol N., Ariton P., Banciu Paraschiv, Bavaru
A., Bădică I., Brukner Liviu, Bujin Steliana, Catană Andrei, Căriceru Adrian, Ciobănete
Veronica, Codrea Viorel, Constantin D. Z., Constantin N., Dan Stoica, Dinu I., Dochie
Ghe., Dumitrescu Romeo, Florea Al., Georgescu Octavian, Gheorghe Al. I., Guju I.,
Iliescu Mariana, Iliescu Marcel, Ionescu Veta, Jurcă C., Lungu I., Mihăescu George,
Micu Ghe., Mirea V., Munteanu Ghe., Mureșean Ghe., Niculescu N., Poșarlie Julieta,
Rădulescu A., Sozanski Virgil, Seceleanu Aurelian, Șerb Iosif, Trandafir V., Trandafir
C., Tudoran N., Vasiliu Eugen, Vâsii I., 1980, Județul Constanța. Monografie, Județele
Patriei, Editura Sport-Turism, București.
2. Andronic Ghe., Neațu M., Rădulescu Adrian, Lascu Stoica, Litoralul românesc al Mării
Negre, Ed. Sport-Turism, București, p.147.
3. Berbecel O, și colab, 1970, Agrometeorologia, Editura Ceres, București.
4. Bogdan O., 1987, Fenomene climatice de iarnă și de vară, Editura Științifică și

Enciclopedică, București, p. 120.
5. Bogdan, O., 2006, Asupra recordurilor climatice cu exemple din România, în Analele
Universității Spiru Haret, Seria Geografie, Nr. 9, p. 15-20, Ed. Fundației România de
Mâine, București.
6. Bogdan, Octavia, 2005, Caracteristici ale hazardurilor/riscurilor climatic de pe teritoriul
României, în Mediul Ambiant, Nr. 5 (23), p. 26-36, București.
7. Brînză, D. (2004), Caracterizarea climei din zona litoralului românesc, Editura Nautic,
Constanța, p. 120.
8. Cazac V., Boian I., Prepeliță A., 2005, ″Principalele tipuri de hazarduri naturale și
impactul lor asupra mediului și societății″, în Mediul Ambiant, Nr.5, p.18, București.
Citit de la :
http://www.clima.md/files/CercetareSC/Publicatii/Mediul%20Ambiant%20nr%205%20
Octombrie%202005%20Cazac%20Boian%20Prepelita.pdf la data de 23.03.2018.
9. Chémery Laure, 2003, Mica enciclopedie Larousse Clima, Editura RAO, București,
p.128.
10. Cheval S., Breza T., Baciu Mădălina, Bostan Diana, 2006, Precipitații extreme în Podișul
Dobrogei de Sud și în spațiul litoral adiacent. Studiu de caz – Ploaia din 28 August 2004,
în Revista Riscuri și Catastrofe, Vol. 5, Nr. 3, p.83-92, Cluj-Napoca. Citit de la
http://riscurisicatastrofe.reviste.ubbcluj.ro la data de 20.05.2018.
11. Grecu, F., 2009, Hazarde și riscuri naturale, ediția a IV-a cu adăugiri, Edit. Universitară,
București, 303 p.
147
12. Ielenicz Mihai, Comănescu Laura, Nedelea Al., Mihai Bogdan, Oprea Răzvan, Pătru
Ileana, 1999, Dicționar de geografie fizică, Ed. Corint, București, 503 p.
13. Iliescu M., Stăncescu. I, 1973, Fenomenele orajoase din perioada rece a anului în
Republica Socialistă România, în Revista Hidrotehnica, Vol. 18, Nr.1, p. 44-48,
București.
14. Lorenz R. D., Balme M. R, Gu Z., Kahanpää H., Klose M., Kurgansky M. V., Patel M.
R., Reiss D., Rossi A. P., Spiga A., Takemi T., Wei W., 2016, History and Application of
Dust Devil Studies, în Space Science Reviews, Vol. 203, p. 5-37. Citit de la :
https://link.springer.com/content/pdf/10.1007/s11214-016-0239-2.pdf la data de
02.04.2018.
15. Lozan, R., Tărîţă A., Sandu M., Boian, I., 2007, Furtunile de praf - sursă de poluare a
aerului atmosferic : cauze și consecințe, în Mediul Ambiant, Vol. 36, Nr. 6, p. 32-34,
Chișinău. Citit de la :
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Furtunile%20de%20praf_0.pdf la data de
09.03.2018.
16. Lungu M., Păltineanu C., Mihăilescu I. F., 2008, Riscuri climatice și hidrologice, Edit.
Universitară, București, 193 p.
17. Lungu M., Panaitescu Liliana, 2010, Blizzard – Venture Hydrometeor in Dobrogea, în
Present Environment and Sustainble Development ,Nr. 4, p. 247- 253. Citit de la
http://pesd.ro/articole/nr.4/Lungu%26Panaitescu.pdf la data de 26.05.2018.
18. Lungu M., Panaitescu Liliana, Lungu Dumitrela, Nițu Simona , Torrential distribution of
hydrometeors risk in Dobruja during the hot season, în Present Environment and
Sustainable Development, Vol. 7, No. 2, 2013, p. 111-122. Citit de la
http://www.pesd.ro/articole/nr.7/PESDVOL7NR22013/09TDOHRIDDTHS17102013111
122.pdf la data de 26.05.2018.
19. Lungu M., Panaitescu Liliana, Nițu Simona, Torrential rainfall in Dobruja, în Present
Environment and Sustainable Development, Vol. 5, No. 2, 2011, p. 135-150 . Citit de
lahttp://pesd.ro/articole/nr.5/2/12.%20Lungu.pdf la data de 26.05.2018.
20. Lungu, M., 2009, Fenomene climatice de risc din Dobrogea, Edit. Universitară,
București, 146 p.
21. Marinescu Al., Dan S., Dinu M., Cioacă A., Ilinca N., Ene M., Banciu H., Țiu M., Călin
D., Gheorghiu Ș., Șonka A., 2018, Ciclonii tropicali și tornadele - Stihiile dezlănțuite, în
Revista Terra Magazin, Nr.4 (217) anul XXIV, p. 16-17, Ed. CdPress, București.
22. Marinescu, C., Arghiuș, V., Muntean, L.O., 2014, Vama Veche Waterspouts of 16 July
2013, în Revista Riscuri și Catastrofe, Vol. 14, Nr.XIII, Nr.1/2014, p. 87-97, Cluj-
Napoca. Citit de la http://riscurisicatastrofe.reviste.ubbcluj.ro la data de 10.03.20018.
148
23. Marinică I., Văduva I., Marinică Andreea Floriana, Blizzards of the winter of 2011-2012,
în Revista Riscuri și Catastrofe, An. XI, Vol. 11, Nr.2, p. 117-124. Citit de la
http://riscurisicatastrofe.reviste.ubbcluj.ro/ pdf data de 28.05.2018.
24. Mureșanu, Cristian, 2007, Apocalipsa eco-climatică și factorii generatori. Descriere,

cazuistică, modele, proiecte, implicații socio-umane, Ed. AcademicPress, Cluj-Napoca,
656 p.
25. Nichita Cristian, Hauer Eliza, 2010, Meteorological ground fog forecast tools, în Revista
Riscuri și Catastrofe, An. IX, Vol. 8, Nr. 1, p. 119-128. Citit de la
http://riscurisicatastrofe.reviste.ubbcluj.ro/ pdf data de 28.05.2018.
26. Peltier Al., Caudmont S., 2013, Observation d'une trombe marine dans le lagon Sud, în
La Météorologie, Série 8, No. 82, p. 60-65, Ed. Association Météo et Climat, Nouvelle-
Calédonie. Citit de la : http://documents.irevues.inist.fr/handle/2042/51483?show=full la
data de 04.04.2018.
27. Popovici, I., Grigore, M., Marin, I., Velcea, I. (1984), Podișul Dobrogei și Delta Dunării,
Natură, om, economie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, p. 301.
28. Povară, Rodica, 2006, Meteorologie generală, Ed. Fundația România de Mâine, 212 p.
29. Rennó N.O., Burkett M. L., Larkin M.P., 1998, A Simple Thermodynamical Theory for
Dust Devils, în Journal of the atmospheric sciences, Vol. 55, p. 3244-3252, Department
of Atmospheric Sciences, The University of Arizona, Tucson, Arizona. Citit de la :
https://journals.ametsoc.org/doi/pdf/10.1175/1520-
0469%281998%29055%3C3244%3AASTTFD%3E2.0.CO%3B2 la data de : 10.04.2018.
30. Salsovia (1930), Iarna anului 1928-29 la Constanța, Analele Dobrogei, Revista Societății
Culturale Dobrogene, Insitutul de Arte grafice și Editură „Glasul Bucovinei”, Cernăuți,
Anul XI, p. 215-217.
31. Șelariu Mira, Șelariu Octavian, 1971, Date privind furtunile și fenomenele orajoase pe
litoralul românesc al Mării Negre, în Comunicări de Geografie și Istorie, Sesiunea
Științifică, p. 109-116, Constanța.
32. Sinclair, P.C., 1966, A quantitative analysis of the dust devil, Ed. The University of
Arizona, 285 p. Citit de la :
https://arizona.openrepository.com/bitstream/handle/10150/565138/AZU_TD_BOX319_
E9791_1966_58.pdf;jsessionid=87DC2B2E9115FECABB4FBC2C1F21D62E?sequence
=1 la data de 02.04.2018.
33. Stăncescu, I., 1980, Din tainele atmosferei, Edit. Ion Creangă, București, 214 p.
34. Storr, D., 1972, Snow devils - A meteorological oddity în Atmosphere Journal, Vol. 10,
No. 1, p. 23-25, The Canadian Meteorological and Oceanographic Society (CMOS).
Citit de la https://www.tandfonline.com/doi/pdf/10.1080/00046973.1972.9648329 la data
de 27.04.2018.
149
35. Struțu Margareta, Țicu Constantin, 1971, Evoluția ciclonului retrograd din perioada 2-5
iunie 1970, în Hidrotehnica, Vol. 16, Nr. 3, p. 159-164, București.
36. Torică, V., Potra, Adelina, 2007, The exceptional rain fallen in Constanta district and on
the Black Sea Coast on the 28th of August 2004, în Analele Universității ”Ovidius”, Seria
Geografie, Vol. III, nr.1, Ed. Ovidius University Press, Constanța, p. 138-143.
37. Ulbrich U., Leckebusch G.C., Pinto J.G., 2009, Extra-tropical cyclones in the present
and future climate : a review, în Theoretical and Applied Climatology,Vol. 96, No. 1-2,
p. 117-131, Ed. Springer Vienna. Citit de la
https://link.springer.com/article/10.1007/s00704-008-0083-8 la data de 27.04.2018
38. Urbán József, Breza T., Baciu M., 1999-2000, Grindina, fenomen periculos și implicațiile
sale majore asupra activității umane, în Lucrările Seminarului Geografic ˮDimitrie
Cantemir, Nr. 19-20, p. 265-169. Citit de la
http://www.seminarcantemir.uaic.ro/index.php/cantemir/article/viewFile/565/547 la data
de 20.05.2018.
39. Vasenciuc F., Dragotă, C.S, 2007, Umezeala excesivă din perioada Aprilie-Septembrie
2005 în România, în Analele Universității ,,Ovidiusˮ Constanța, Seria : Geografie, Vol.
III, Nr.1, Ed. ,,Ovidiusˮ University Press, Constanța, p. 115-135.
40. Tanislav D., Costache Andra, 2007, Geografia hazardelor naturale şi antropice, Edit.
Transversal, Târgovişte, 158 p.
41. *** (2009) Clima României, Administrația Națională de Meteorologie, Ed. Academiei
Române, București, 365 p.
42. *** (2011), Planul pentru prevenirea, protecția și diminuarea efectelor inundațiilor în
spațiul hidrografic Dobrogea-Litoral, Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral.
150

Analiza de Predictibilitate A Riscurilor Climatice În Județul Constanța

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Analiza de Predictibilitate A Riscurilor Climatice În Județul Constanța

Încărcat de

Drepturi de autor:

UNIVERSITATEA „OVIDIUS” CONSTANȚA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE NATURII ȘI ȘTIINȚE AGRICOLE

SPECIALIZAREA ȘTIINȚA MEDIULUI

Conf. univ. dr. Paraschiv Gabriela-Mihaela

6. inundații, valuri de furtună

Hazarde antropice - generate

nesemnificative semnificative masive dezastre catastrofe

pagube materiale pagube pagube pagube fenomene în masă

Figura 1.1. Grila de măsurare a hazardelor

Criteriul de Tipul Descriere Condiții de formare

Trecerea cicloniilor extra-tropicali este asociată cu vânturi

Pe teritoriul României, furtunile extratropicale au determinat ploile cu caracter

Furtunile Definiție: perturbări severe ale atmosferei însoțite de vânturi puternice

Viteză de Grindina Definiție: formă de precipitații solide . Cauzele genetice ale

Viteză de Seceta Definiție: reprezintă intervalul de 21 de zile Cauzele apariției secetei:

2.1. Analiza regresiei

2.1.2. Regresia liniară

2.1.3. Regresia polinomială

În vederea analizării evoluției în timp a riscurilor meteorologice din județul Constanța am

III.1.2. Temperatura aerului

Figura Nr. 1 : Temperatura medie în luna decembrie în perioada 1961-2013 la Constanța

Figura Nr. 2 : Temperatura minimă în luna decembrie în perioada 1961-2013 la Constanța

Figura Nr. 3 : Temperatura maximă în luna decembrie în perioada 1961-2013 la Constanța

Figura Nr. 4 : Temperatura medie în luna ianuarie în perioada 1961-2013 la Constanța

Figura Nr. 5 : Temperatura minimă în luna ianuarie în perioada 1961-2013 la Constanța

Figura Nr. 6 : Temperatura maximă în luna ianuarie în perioada 1961-2013 la Constanța

Figura Nr. 7 : Temperatura medie în luna februarie în perioada 1961-2013 la Constanța

Figura Nr. 8 : Temperatura minimă în luna februarie în perioada 1961-2013 la Constanța

Figura Nr. 9 : Temperatura maximă în luna februarie în perioada 1961-2013 la Constanța

Figura Nr. 10 : Temperatura medie în luna martie în perioada 1961-2013 la Constanța

Figura Nr. 11 : Temperatura minimă în luna martie în perioada 1961-2013 la Constanța

Figura Nr. 12 : Temperatura maximă în luna martie în perioada 1961-2013 la Constanța

Figura Nr. 13 : Temperatura medie în luna aprilie în perioada 1961-2013 la Constanța

Figura Nr. 14 : Temperatura minimă în luna aprilie în perioada 1961-2013 la Constanța

Figura Nr. 15 : Temperatura maximă în luna aprilie în perioada 1961-2013 la Constanța

Figura Nr. 16 : Temperatura medie în luna mai în perioada 1961-2013 la Constanța

Figura Nr. 17 : Temperatura minimă în luna mai în perioada 1961-2013 la Constanța

Figura Nr. 19 : Temperatura medie în luna iunie în perioada 1961-2013 la Constanța

Figura Nr. 20 : Temperatura minimă în luna iunie în perioada 1961-2013 la Constanța

Figura Nr. 21 : Temperatura maximă în luna iunie în perioada 1961-2013 la Constanța

Figura Nr. 22 : Temperatura medie în luna iulie în perioada 1961-2013 la Constanța

Figura Nr. 23 : Temperatura minimă în luna iulie în perioada 1961-2013 la Constanța

Figura Nr. 24 : Temperatura maximă în luna iulie în perioada 1961-2013 la Constanța

Figura Nr. 25 : Temperatura medie în luna august în perioada 1961-2013 la Constanța

Figura Nr. 26 : Temperatura minimă în luna august în perioada 1961-2013 la Constanța

Figura Nr. 27 : Temperatura maximă în luna august în perioada 1961-2013 la Constanța

Figura Nr. 28 : Temperatura medie în luna septembrie în perioada 1961-2013 la Constanța

Figura Nr. 29 : Temperatura minimă în luna septembrie în perioada 1961-2013 la Constanța

Figura Nr. 30 : Temperatura maximă în luna septembrie în perioada 1961-2013 la Constanța

Figura Nr. 31 : Temperatura medie în luna octombrie în perioada 1961-2013 la Constanța

Figura Nr. 32 : Temperatura minimă în luna octombrie în perioada 1961-2013 la Constanța

Figura Nr. 33 : Temperatura maximă în luna octombrie în perioada 1961-2013 la Constanța

Figura Nr. 34 : Temperatura medie în luna noiembrie în perioada 1961-2013 la Constanța

Figura Nr. 35 : Temperatura minimă în luna noiembrie în perioada 1961-2013 la Constanța

Figura Nr. 36 : Temperatura maximă în luna noiembrie în perioada 1961-2013 la Constanța

Precipitațiile atmosferice reprezintă elementul climatic caracterizat prin discontinuitate şi mari

120 y = -0.0554x + 147.69

Figura Nr. 37 : Precipitațiile totale în luna decembrie în perioada 1961-2013 la Constanța

Precipitații (maxima zilnică)

Figura Nr. 39 : Precipitațiile totale în luna ianuarie în perioada 1961-2013 la Constanța

Precipitații (maxima zilnică)

Figura Nr. 41 : Precipitațiile totale în luna februarie în perioada 1961-2013 la Constanța

Figura Nr. 43 : Precipitațiile totale în luna martie în perioada 1961-2013 la Constanța

Figura Nr.45 : Precipitațiile totale în luna aprilie în perioada 1961-2013 la Constanța

Precipitații (maxima zilnică)

Figura Nr. 47 : Precipitațiile totale în luna mai în perioada 1961-2013 la Constanța