PRINCIPALELE TIPURI DE DEZASTRE ŞI CARACTERISTICILE

ACESTORA

1. Generalităţi
Prin dezastre se înţelege:
a) fenomene naturale distructive de origine geologică sau meteorologică, ori îmbolnăvirea unui
număr mare de persoane sau animale, produse în mod
brusc, ca fenomene de masă.
În această categorie sunt cuprinse: cutremurele, alunecările
şi prăbuşirile de teren, inundaţiile şi fenomenele
meteorologice periculoase, epidemiile şi epizotiile;
b) evenimente cu urmări deosebit de grave, asupra
mediului înconjurător, provocate de accidente.
În acestă categorie sunt cuprinse: acccidentele chimice,
biologice, nucleare, în subteran, avarii la construţiile hidrotehnice sau conducte magistrale,
incendiile de masă şi exploziilor, accidentele majore la utilaje şi instalaţii tehnologice
periculoase, căderile de obiecte cosmice, accidente
majore şi avarii mari la reţelele de instalaţii şi
telecomunicaţii.
Conform terminologiei adoptate de OCHA/ONU
(Internationally agreed glossary of basic terms related to
disaster management, UN, IDNDR, Geneva, 1992), prin
dezastru (similar catastrofă) se înţelege:
Gravă întrerupere a funcţionării unei societăţi, generând
pierderi umane, materiale sau modificări nefaste ale
mediului, care nu poate fi refăcută prin resursele acesteia.
Dezastrele se pot clasifica fie după modul de manifestare (lente sau rapide), fie după cauză
(naturale sau antropice).
O altă formă de a defini dezastrele este formula următoare:
Dezastrele=Vulnerabilităţi+Hazard
Termenii formulei au următoarele semnificaţii:
Vulnerabilităţi = urbanizare, degradarea mediului, lipsa
de educaţie, creşterea populaţiei, fragilitatea economiei,
sărăcie, structuri de urgenţă birocratice etc.
Hazard = fenomen rar sau extrem de natură umană sau
naturală care afectează viaţa, proprietăţile şi activitatea
umană iar a cărui extindere poate duce la dezastre;
hazard=
-geologice (cutremure, erupţii vulcanice, alunecări de teren);

1
-climatice (cicloane, inundaţii, secetă); de mediu (poluarea mediului, epizootii, deşertificare,
efrişare păduri);
-epidemii şi accidente industriale; războiul (inclusive terorismul).
Conform acestei terminologii, se mai definesc:
criza= situaţie internă sau externă a cărei evoluţie poate genera o ameninţare asupra valorilor,
intereselor şi scopurilor prioritare ale părţilor implicate (separat sau împreună);
accident = întâmplare neprevăzută venită pe neaşteptate, curmând o situaţie normală, având
drept cauză activitatea umană;
accident complementar= accident care are loc pe timpul sau după desfăşurarea unui dezastru
naturale, datorat acestuia.
2. Definiţii pentru fenomene naturale distructive de origine biologică sau meteorologică, ori
îmbolnăvirea unui număr mare de persoane sau animale, produse în mod brusc, ca fenomene de
masă alunecare
 de teren = deplasare a rocilor care formează versanţii unor munţi sau dealuri, pantele
unor lucrări de hidroamelioraţii sau a altor lucrări de îmbunătăţiri funciare;
 cutremur = ruptură brutală a rocilor din scoarţa terestră, datorită mişcării plăcilor
tectonice, care generează o mişcare vibratorie a solului
ce poate duce la victime umane şi distrugeri materiale;
 epidemii = răspândirea în proporţii de masă a unei boli
transmisibile la animale;
 fenomene meteorologice periculoase = fenomene
meteorologice care afectează violent zone relativ mari
de teren pe termen lung, provocând pierderi de vieţi
omeneşti, pagube materiale şi degradarea mediului
ambiant;
 inundaţii = acoperirea terenului cu un strat de apă în stagnare sau mişcare, care prin
mărimea şi durata sa provoacă victime umane şi distrugeri materiale ce dereglează buna
desfăşurare a activităţilor socialeconomice din zona afectată.
3. Definiţii pentru evenimente cu urmări deosebit de grave asupra mediului înconjurător
provocate de accidente
 accident chimic = eliberarea necontrolată în mediul înconjurător a unei substanţe toxice
pe timpul producerii, stocării sau transportului acesteia;
 accident biologic = eliberarea necontrolată în mediul înconjurător a unui agent patogen
pe timpul producerii, stocării, manipulării sau transportului acestuia;
 accident nuclear = eveniment care afectează instalaţia nucleară şi poate provoca
iradierea şi contaminarea personalului acesteia, populaţiei sau a mediului înconjurător,
peste limitele admise;
 accident hidrotehnic = funcţionare defectuoasă a unei construcţii hidrotehnice ce duce la
pierderi de vieţi umane şi distrugeri materiale, în aval de locaţia acesteia;

2
  accidente majore la utilajele tehnologice periculoase = distrugerea sau avarierea unor
utilaje tehnologice, datorită neglijenţei umane, ducând la numeroase victime şi mari
pierderi materiale;
 accidente majore pe căile de comunicaţii = întreruperea temporară a circulaţiei, care
generează distrugerea acestor căi de comunicaţii, victime umane, animale, cât şi pagube
materiale;
 avarii majore la reţelele de instalaţii şi telecomunicaţii = distrugerea parţială a reţelelor
de instalaţii şi telecomunicaţii datorită acţiunii umane sau naturale;
 căderi de obiecte cosmice = pierderi umane sau distrugeri materiale generate de impactul
produs asupra pământului de prăbuşire a unor sateliţi, meteoriţi sau comete;
 incendiide masă = ardere declanşată natural sau artificial, în urma căreia se produc
însemnate pierderi de vieţi umane, animale, precum şi pagube materiale.
Apărarea împotriva dezastrelor comportă:
Măsuri de prevenire şi de pregătire pentru intervenţie;
-măsuri operative urgente de intervenţie după declanşarea fenomenelor periculoase cu urmări
deosebit de grave;
-măsuri de intervenţie ulterioară pentru recuperare şi reabilitare.
Scopurile apărării împotriva dezastrelor:
-reducerea (pe cât posibil evitarea) pierderilor posibile generate de diferitele dezastre;
-asigurarea unei asistenţe prompte şi calificate a victimelor;
-realizarea unei refaceri economicosociale cât mai rapide şi durabile.
Etapele apărării împotriva dezastrelor:
-pregătire pentru limitarea efectelor dezastrelor;
-declanşarea dezastrelor;
-alarmare;
-intervenţia;
-reabilitarea facilităţilor economico sociale afectate;
-dezvoltarea societăţii;
-continuarea pregătirii.
a) Principalele măsuri de prevenire a dezastrelor:
-includerea problematicii privind apărarea împotriva dezastrelor în strategiile de
dezvoltare ale societăţii, la nivel central şi local;
-realizarea lucrărilor de apărare specifice fiecărui tip de hazard;
-optimizarea activităţii structurilor care asigură coordonarea şi conducerea acţiunilor de
prevenire;
-dezvoltarea cercetării ştiinţifice în domeniu.
b) Principalele măsuri de protecţie împotriva dezastrelor:
-instruirea populaţiei privind normele de comportament în caz de dezastru;
-exerciţii şi aplicaţii cu forţele şi mijloacele destinate intervenţiei;
-pregătirea operativă a factorilor cu drept de decizie;

3
-realizarea unor acorduri internaţionale privind asistenţa umanitară în caz de dezastre.
c) Principalele măsuri de intervenţie în caz de dezastre:
-cercetare zonei afectate;
-coordonare acţiunilor de căutaresalvare (deblocaresalvare în caz de război), acordarea asistenţei
medicale de urgenţă, etc.;
-evacuarea populaţiei şi a valorilor de patrimoniu;
-crearea şi administrarea taberelor de sinistraţi;
-distribuirea ajutoarelor umanitare.
Fişele caracteristice ale principalelor tipuri de dezastre
Acest tip de fişe au fost elaborate de către specialiştii OCHA/ONU. Mai jos sunt detaliate
componentele principale ale acestor fişe pentru dezastrele caracteristice ţării noastre.

Cutremur
-cauza fenomenului: vezi definiţia.
-caracteristici generale: mişcare vibratorie generată de undele seismice care poate genera
prăbuşiri de teren, replici seismice, tsunami, lichefieri ale terenului şi alunecări de teren.
-predictibilitate: se pot realiza prognoze pe termen lung şi mediu cu o mare probabilitate de
reuşită. Pe termen scurt prognozele au o probabilitate de reuşită redusă. Predictibilitatea se
bazează pe monitorizarea activităţii seismice, istoricul acesteia şi observaţii în teren.
-factori de vulnerabilitate: construirea de localităţi în zone cu risc seismic ridicat; clădiri cu
structuri de rezistenţă antiseismică neadecvate (defecte de proiectare sau executare); densitate
mare de locuinţe şi populaţie pe suprafeţe reduse; informarea redusă (în special a populaţiei)
despre cutremure.
-efecte:distrugeri materiale (distrugerea sau avarierea unor clădiri sau a altor tipuri de
infrastructură, incendii, accidente hidrotehnice, alunecări de teren etc.);
pierderi umane ( procent ridicat mai ales în zonele des populate sau pentru clădirile prost
conformate antiseismic); sănătate publică (număr ridicat de persoane ce necesită intervenţii
chirurgicale, contaminarea apei potabile şi probleme de asigurare a condiţiilor sanitare minime
de supravieţuire).
-măsuri de reducere a riscului: proiectarea lucrărilor de investiţii conform normelor de zonare
seismice; informarea, pregătirea şi antrenarea populaţiei privind normele de comportament în caz
de cutremur.
-măsuri de pregătire specifice: înştiinţarea populaţiei, întocmirea şi exersarea măsurilor cuprinse
în planurile de protecţie şi intervenţie.
Măsuri postdezastru: evaluarea distrugerilor şi pierderilor, căutaresalvare, asistenţă medicală de
urgenţă, reabilitarea facilităţilor economico sociale. afectate, distribuirea de ajutoare.
Instrumente de evaluare a impactului: scările de evaluare a efectelor generate de cutremur
(Mercalli, MSK, japoneză, etc.).

Alunecare de teren

Cauza fenomenului: vezi definiţia.

4
-caracteristici generale: prezintă mai multe forme de manifestare sau pot apare ca efecte
secundare ale altor tipuri de dezastre (cutremur, fenomene meteorologice periculoase, erupţii
vulcanice, etc.), fiind considerat cel mai răspândit fenomen geologic.
-predictibilitate: după frecvenţa de apariţie, extinderea fenomenului şi consecinţele generate de
acesta, pot fi estimate zonele de risc, prin studiul zonei geografice.
-factori de vulnerabilitate: clădiri construite pe versanţii dealurilor şi munţilor, drumuri şi linii de
comunicaţii în zone muntoase, clădiri cu fundaţii slabe, conducte aeriene sau îngropate.
-efecte: distrugeri materiale, blocarea drumurilor, distrugerea liniilor de comunicaţie sau a
cursurilor de apă, reducerea producţiei agricole sau forestiere; pierderi umane.
-măsuri de reducere a riscului: realizarea hărţilor cu zone de risc, realizarea unei legislaţii în
domeniu, asigurarea bunurilor şi persoanelor.
-măsuri de pregătire specifice: educarea comunităţii posibil a fi efectuată, realizarea unui sistem
de monitorizare, înştiinţare şi evacuare.
-măsuri postdezastru: căutaresalvare, asistenţă medicală, adăpostirea de urgenţă a persoanelor
sinistrat.
-instrumente de evaluare a impactului: echipe de experţii.

Inundaţii
-Cauza fenomenului: vezi definiţia.
-caracteristici generale: viteza de deplasare a viiturii, înălţimea viiturii, durata şi frecvenţa
acesteia.
-predictibilitate: prognoze meteo pe termen lung, mediu şi scurt, în funcţie de nivelul tehnic al
sistemului de monitorizare al vremii şi al cursurilor de apă.
-factori de vulnerabilitate: clădiri construite în zona inundabilă, lipsa sistemului de avertizare a
populaţiei, capacitate redusă de absorbţie a solului, clădiri şi fundaţii cu capacitate de rezistenţă
slabă, stocuri de alimente neprotejate.
-efecte:distrugeri materiale, pierderi umane şi contaminarea surselor de apă.
-măsuri de reducere a riscului: lucrări de apărare şi amenajare a digurilor.
-măsuri de pregătire specifice: sisteme de detecţie şi alarmare, educarea şi participarea
comunităţii, planificarea executării lucrărilor de apărare.
-măsuri postdezastru: evaluarea efectelor dezastrului, căutaresalvare, asistenţă medicală,
aprovizionarea pe termen scurt cu apă şi alimente, purificarea apei şi adăpostire temporară.
-instrumente de evaluare a impactului: monitorizarea efectelor.
Secetă

Cauza fenomenului: deficit fluviometric, degradarea solului, creşterea temperaturii apei

oceanelor, creşterea concentraţiei de dioxid de carbon în atmosferă.
-caracteristici generale: dezastru cu efect temporar, mai ales asupra agriculturii, a căror forme de
manifestare depinde de o serie de factori (existenţa sistemului de irigaţii, etc.). -predictibilitate:
perioadele de precipitaţii reduse sunt normale pentru toate sistemele climatice. Prognozele
meteorologice fac posibilă avertizarea timpurie asupra posibilităţii de producerea a fenomenului.
-factoride vulnerabilitate: stabilirea de habitate în zone aride, terenuri agricole izolate, lipsa unor
resurse de alimentare cu apă, lipsa unei planificări privind alocarea resurselor în zonele de risc,
etc.

5
-efecte: scăderea producţiei agricole, viticole şi zootehnice, creşterea preţurilor, creşterea ratei
inflaţiei, reducerea stării nutriţionale a populaţiei, îmbolnăviri, criza energetică, etc.
-măsuri de reducere a riscului: sistem de monitorizare şi înştiinţare imediată.
-măsuri de pregătire specifice: dezvoltarea unui plan interdepartamental de apărare împotriva
efectelor dezastrului;
-măsuri postdezastru: menţinerea stabilităţii preţurilor, distribuirea centralizată a hranei,
asigurarea rezervelor de alimente la nivel curent, asigurarea cu apă, etc.
-instrumente de valoare a impactului: monitorizarea situaţiei meteorologice şi hidrologice,
nutriţionale şi economicosociale.
Poluarea mediului

Cauza fenomenului: poluarea aerului, poluare marină, poluarea apei potabile, creşterea globale a
temperatirii, distrugerea stratului de ozon.
-predictibilitate: poluarea este considerată şi raportată la consumul pe cap de locuitor, astfel că în
ţările în curs de dezvoltare ea este în creştere.
-factori de vulnerabilitate: industrializarea şi lipsa legilor în domeniu, lipsa resurselor pentru
contracararea fenomenului.
-efecte: distrugerea recoltelor agricole, pădurilor şi sistemului acvifer, distrugeri materiale,
înrăutăţirea stării de sănătate a populaţiei, creşterea temperaturii etc.
-măsuri de reducere a riscului: stabilirea unor standarde de calitate a mediului, promovarea de
politici pentru promovarea şi protecţia surselor de apă, controlul producerii de aerosol şi
produselor de freon, etc.
-măsuri de pregătire specifice: elaborarea unui plan de protecţie şi siguranţă a mediului la nivel
naţional, includerea problemelor de mediu în programele guvernamentale de dezvoltare etc.
-instrumente de evaluare a impactului: sisteme de supraveghere terestră şi aeriană a solului şi
apei, evoluţia climei, etc.

Defrişare păduri

Cauza fenomenului: incendiile de masă, boli ale masei lemnoase, exploatare neraţională.
-caracteristice generale: declanşarea altor hazarde prin slăbirea stabilităţii solului, masa
lemnoasă moartă.
-predictibilitate: depinde de politica ţării respective în domeniul şi existenţa unei baze de date
privind modul de manifestare al fenomenului.
-factori de vulnerabilitate: subdezvoltare, dependenţa de lemn ca sursă de energie, lipsa unei
politici de exploatare, creşterea rapidă a populaţiei etc.
efecte: distrugerea culturilor tradiţionale şi creşterea necesităţilor de import, inundaţii, secetă,
foamete etc.
-măsuri de pregătire specifice: educarea comunităţii, promovarea unor alternative la folosirea
lemnului ca combustibil.
-instrumente de evaluare a impactului: cartografierea pădurilor şi supravegherea acestora,
monitorizarea programelor de reîmpăduriri.

Epizootiile

-cauze: vezi definiţia.

6
-caracteristici generale: se datorează unei combinaţii de mai mulţi factori cum ar fi temperatura,
introducerea de noi soiuri de animale, folosirea de pesticide, calitatea apei şi migrarea
animalelor.
-predictibilitatea: sisteme de examinare a stadiului de dezvoltare a animalelor.
-factori de vulnerabilitate: numărul mare şi variat de animale, lipsa de control asupra
importurilor etc.
-efecte: îmbolnăvirea în proporţii de masă la nivelul comunităţii, foametea etc.
-măsuri de pregătire specifice: elaborarea unui plan naţional de apărare,programe de pregătire a
responsabililor guvernamentali şi a fermierilor, etc.
-instrumente de evaluare a impactului: evaluarea prin testare a incidenţei şi severităţii infecţiei.

Epidemii

Cauza fenomenului: condiţii sanitare precare, sărăcie, contaminarea apei şi alimentelor etc.
-caracteristici generale: posibilitate ridicată de răspândire, existenţa unor dezechilibre
economice şi sociale, lipsa personalului specializat, etc.
-predictibilitatea: studiile şi rapoartele epidemiologice pot creşte capacitatea de diagnoză şi
prognoză, inclusiv la bolile cu perioade mari de incubaţie, etc.
-factori de vulnerabilitate: sarcina, lipsa de imunizare la boli, nutriţie deficitară, apă potabilă de
slabă calitate etc.
efecte: bolnavi şi morţi, pierderi economice, panică etc.
-măsuri de reducere a riscului: monitorizarea evoluţiei factorului de risc medical de urgenţă,
elaborarea unui plan de protecţie cu alocarea resurselor necesare.
-măsuri de pregătire specifice: verificare şi confirmare diagnostice, identificarea cazurilor,
găsirea surselor epidemice, controlul evoluţiei cazurilor, etc.
-măsuri postdezastru: existenţa unui serviciu medical de urgenţă, ajutor medical.
- instrumente de evaluare a impactului: supraveghere epidemiologică, evaluarea periodică a
eficienţei serviciului medical de urgenţă.

Accident chimic şi industrial

Cauza fenomenului: greşeli de exploatare a instalaţiilor, nerespectarea regulilor de depozitare,

manipulare şi transport, accidente pe căile de comunicaţii, etc.
-predictibilitatea: sisteme de monitorizare, deoarece industrializarea va creşte incidenţa acestora.
-factori de vulnerabilitate: lipsa sistemului de avertizare şi alarmare, neinstruirea populaţiei
posibil a fi afectată, necunoaşterea şi nerespectarea legislaţiei în domeniu.
-efecte: distrugeri ale instalaţiilor şi structurilor industriale, generarea unor incendii de masă,
contaminarea apei, terenului şi aerului, morţi, răniţi, etc.
- măsuri de reducerea a riscului: dezvoltarea unor planuri de pregătire şi intervenţie la nivel
local.
-măsuri de pregătire specifice: identificarea materialelor periculoase, stabilirea zonelor de risc,
elaborarea şi testarea planurilor de protecţie şi intervenţie, etc.
-măsuri postdezastru: evacuarea din zona de risc, căutaresalvare, decontaminare zonei afectate şi
a personalului, măsuri de prim ajutor, etc.;
-instrumente de evaluare a impactului: sistem de monitorizare.

7
 ACCIDENTUL NUCLEAR

Radiaţiile sunt frecvente în natură sau pot fi produse în mod artificial fără a fi definite nici ca tip
nici ca efect. Iradierea naturală a organismului uman se datorează radiaţiilor ionizante existente
în mediul înconjurător (radiaţiile cosmice, radioactivitatea solului, a alimentelor etc).
La acestea se adaugă:
- folosirea radiaţiilor în investigaţiile şi tratamentele medicale
- iradierea datorată experimentelor nucleare în atmosferă şi industria energetică nucleară
Ponderea cea mai importantă în iradierea organismului uman o are iradierea naturală 66% ,
urmată de iradierea medicală 23% şi cu valori apropriate iradierea profesională şi cea
suplimentară. Deoarece efectele radiaţiilor sunt legate de doza de radiaţie primită, care asociază
un factor de risc s-a stabilit doza maximă admisă pentru populaţie de 5mSv/an.
Accidentul nuclear se consideră a fi evenimentul care afectează instalaţia nucleară şi provoacă
iradierea sau contaminarea populaţiei şi mediului înconjurător peste limitele maxime admise.
Instalaţiile şi activităţile care sunt luate în considerare ca sursă de accident nuclear sunt:
- reactoarele nucleare energetice şi de cercetare - instalaţiile din ciclul de producere a
combustibilului nuclear
- instalaţiile de tratare a deşeurilor radioactive
- transportul şi depozitarea combustibilului nucleari sau a deşeurilor radioactivă
- producerea, utilizarea, depozitarea, stocarea şi transportul radioizotopilor folosiţi în agricultură,
industrie, medicină, precum şi în scopuri ştiinţifice şi de cercetare
- utilizarea radioizotopilor pentru producerea de energie în obiecte spaţiale
În funcţie de riscul radiobiologic pentru populaţie şi de intensitatea sa de acţiune, accidentul
nuclear poate fi încadrat astfel:
- Accidentul nuclear minor (de rutină): este considerat evenimentul în care iradierea sau
contaminarea populaţiei şi a mediului înconjurător depăşeşte doza maximă admisă.
- Accidentul nuclear major: este considerat acel accident care reprezintă risc biologic mare, prin
iradierea externă şi internă a populaţiei.
- Accidentul nuclear maxim credibil de proiect: se ia în calcul la proiectarea centralei nucleare şi
este delimitat de expunerea rezultată din eliberarea de produse de fisiune cu o iradiere mai mare
de 0,25 Sv pe întregul organism şi de 1 Sv /om adult pe tiroidă.

Cauzele producerii accidentelor nucleare

a) cauze interne:
- supraîncălzirea elementelor combustibile

8
- ambalarea termică a unui reactor spre starea de criticitate, care atrage după sine o intensă
eliberare de materiale radioactive în atmosferă şi care poate duce în extremă situaţie la topirea
zonei active a reactorului
- cedarea circuitelor de răcire - avarii la sistemul de canalizare – colectare a deşeurilor
radioactive
- greşeli de manipulare a deşeurilor radioactive - neexecutarea la timp a reviziilor tehnice
b) cauze externe:
- dezastre naturale - acte de sabotaj
- impactul cu obiecte cosmice, rachete, avioane sau proiectile de calibru mare
Urmările accidentului nuclear
Riscul nuclear: acel complex de situaţii şi consecinţe, rezultat în urma eliberării necontrolate a
produşilor radioactivi în mediul înconjurător
Domeniile afectate de accidentul nuclear sunt :
- sănătatea publică
- economia zonei în general şi în special cea agricolă şi zootehnică
- alte aspecte economice şi sociale din zona afectată de răspândirea radioactivităţii eliberate
Factorii de care depind urmările şi consecinţele accidentului nuclear sunt:
- teritoriul în care se află C.N.E. la care se produce evenimentul (teritoriul naţional sau în afara
acestuia)
- proporţiile accidentului nuclear - anotimpul în care are loc accidentul
- relieful şi flora zonei înconjurătoare
- condiţiile meteo din momentul accidentului 10 - utilizarea terenului din zonă sub aspect agricol
şi zootehnic
- distanţele până la localităţi şi densitatea populaţiei din zonă
- distanţele la care sunt situate obiectivele sociale economice şi agrozootehnice importante
- fauna zonei
- mijloacele şi căile de comunicaţie cu localităţile din jur
Într-un accident nuclear, ca urmare a eliberării de substanţe radioactive în mediul înconjurător,
există următoarele riscuri:
a) riscul inhalării de substanţe radioactive:
- datorită gazelor emise şi transportului substanţelor radioactive, la distanţă de către aer
- efectele conjugate ale inhalării şi iradierii se manifestă direct
- inhalarea iodului radioactiv duce la riscul imediat
- efect cumulator asupra tiroidei (doza admisă pt. copii 0,25 Sv (Sievert)
b) Riscul rezultat din radioactivitatea depusă
Aprecierea riscului în acest caz se face prin:
- determinarea debitului dozei de radiaţie
- stabilirea radionuclizilor prezenţi În cazul în care doza debit de radiaţie poate fi tolerată din
punct de vedere al iradierii externe, este obligatoriu controlul radioactivităţii produselor
alimentare, direct sau indirect afectate de contaminarea radioactivă.
c) Riscul rezultat din acumularea lentă a radioactivităţii:
9
 - în alimente
- în aer
- în precipitaţii
Alimente critice:
- lapte
- legume cu foi
Dacă efectul inhalării se produce destul de rapid, pericolul datorat depunerilor radioactive este de
durată medie şi mare, ceea ce impune măsuri pe termen lung privind consumul de alimente, apă,
furaje şi controlul permanent al radioactivităţii.
Dozele maxime admise pentru anumite părţi ale organismului:
Organismul întreg 0,01 – 0,05 Sv/h
Pielea , glanda tiroidă 0,006 Sv
Organe simple 0,04 - 0,05 Sv
Mâini, antebraţe 0,225 Sv
Alte organe interne 0,015 Sv
Doze permise pentru personal:
Radiere, o singură dată în 24 ore 0,25 Sv
Radiere repetată,, în decurs de câteva zile 0,75 Sv
Iradiere sistematică (perioada 1 an) Câte 0,01 Sv /24 h dar nu mai mult de 2 SV pe tot timpul
iradierii
Unitati pentru doza de radiatii:

- Sievert=1Sv=1J/kg
- O unitate mai veche este rem(Rontgen

CUM SA TE PROTEJEZI SI SA INTERVII IN CAZ DE INUNDATII

· In cazul cand inundatia va surprins acasa blocati ferestrele astfel incat sa nu fie sparte de
vanturi puternice, de apa sau de obiecte care plutesc;evacuate animalele si bunurile de valoare in
locuri de refugiu;
Daca inundatia este iminenta procedati astfel: mutate obiectele carese pot misca in partea cea
mai de sus a casei ;deconectatiaparatele electrice ;parasiti locuinta ;deplasativa spre locul de
refugiu
· In cazul in care se trece la evacuare: respectati ordinea de evacuare stabilita: copii, batrani,
bolnavi;inainte de parasirea locuintei intrerupeti instalatiile de alimentare cu apa, gaze, energie
electrica si inchideti ferestrele la parasirea locuintei luati documentele personale, o rezerva
dealimente,apa, trusa sanitara, un mijloc de iluminat iar pe timp friguros
imbracaminte mai grosa
· La reantoarcerea acasa: nu intrati in locuinta in cazul in care aceasta a fost avariata sau a
devenit insalubra nu atingeti firele electrice nu consumati apa direct de la sursa, ci numai dupa ce

10
a fost fiarta consumati alimente numaidupa ce au fost curatate, fierte si dupa caz controlate de
organele sanitare nu folositi instalatiile de alimentare cu apa, gaze, electricitate decat dupa
aprobarea organelor de specialitate sprijiniti moral si material oamenii afectatide inundatii prin
gazduire, donare debunuri materiale, alimente, medicamente

CUM SA TE PROTEJEZI SI SA INTERVII IN CAZUL DESCOPERIRII

MUNITIILOR NEEXPLODATE
-nu le atingeti;
- nu le loviti sau miscati
-nu le introduceti in foc
-nu incercati sa demontati focoasele sau alte elemente componente
-nu ridicati, transportati sau introduceti munitiile neexplodate in incaperi, locuinte sau gramezi
de fier vechi
-in zonele unde se presupune ca ar exista munitii neexplodate nu executati lucrari deimbunatatiri
funciare, sapaturi manuale, nu aprindeti focul si
-interziceti circulatia vehiculelor, oamenilor si animalelor cand se executa lucrari si se depisteaza
munitii neexplodate se sisteaza imediat lucrarile, se indeparteaza personalul din zona periculoasa
si se anunta organele de interventie

CUM SA TE PROTEJEZI SI SA INTERVII IN CAZUL UNUI CUTREMUR

· Ce trebuie sa stii si sa faci inainte de producerea unui cutremur

- sa-ti insusesti regulile minimale pentru a-ti salva viata in caz de cutremur
-sa nu depozitezi in locuinta materiale combustibile, explozivi sau substante toxice
-sa fixezi mobilierul si alte obiecte incat acestea sa nu se rastoarne, sa alunece sau sa se
prabusesca devenind surse de pericol
-sa cunoasteti locurile celor mai apropiate unitati medicale, sediul politiei, protectiei civile si alte
adrese utile
· In cazul in care cladirea a fost afectata de cutremure anterioare
-este necesara expertizarea acesteia decatre un expert ethnic executarea lucrarilor deconsolidare
-estebinesa inchei o asigurare a cladirii
· In cazul producerii unui cutremur
-pastrati-va calmul
-inchideti sursele de foc
-departati-va de ferestre sau balcoane
-adapostiti-va sub o grinda langa un perete de rezistenta, toc de usa, sub birou sau o masa solida
-nu fugiti pe use, nu sariti pe geam, nu alergati pe scari, nu utilizati liftul daca sunteti pe strada,
-departati-va de cladiri, stalpi, sau alte obiecte cu echilibru precar
-deplasati-va cat mai departe de cladiri, evitati aglomeratia, nu alergati
-nu blocati strazile, lasati calelibera pentru masinile salvarii si echipelor de interventie
- ascultati anunturile posturilor de radio si televiziune si recormandarile
organelor in drept
· Ce trebuie sa faci imediat dupa cutremur
-nu parasi imediat locul in care te afli
-la parasirea locuintei luati-va actele de identitate
-inchideti instalatia degaz si electrica

11
-acorda primul ajutor celor afectati
-calmeaza persoanele intrate in panica sau speriate, in special copii
-imbracate corespunzator anotimpului
-dupa seism parseste cu calm cladirea fara a lua lucruri inutile
-dati prioritate celor raniti , copiilor , batranilor si femeilor
-combateti zvonurile, stirile false, panica si dezordinea
-evita pe cat posibil circulatia pe strazi
-ajuta echipele specializate de interventie respectand dispozitiileacestora

12