De la Wikipedia, enciclopedia liber

Nevroza, potrivit concepiilor contemporane, se determin ca o boal, condiionat de

situaia conflictual psihogen acut sau cronic extraordinar n urma tulburrii
interrelaiilor umane, ce se manifest cu precdere prin dereglarea funciilor sistemelor
emotiv, vegetativ i endocrin.
Nevroza se caracterizeaz prin reversibilitatea dereglrilor patologice, independent de
vechimea procesului, prin specificitatea manifestrilor clinice cu dominarea
perturbrilor emoional afective i somatovegetative, prin pstrarea atitudinii critice a
pacientului fa de boal. Particularitile tabloului clinic al nevrozei depind nu numai
de caracterul situaiei conflictuale i emotive, dar i de personalitatea individului,
specificnd diverse variante clinice.
Cuprins
1 Etiologia nevrozelor
2 Patogenia nevrozelor
o 2.1 Conceptul neurodinamic
o 2.2 Conceptul neurochimic
3 Clasificare nevrozelor
o 3.1 Nevroza astenic
o 3.2 Nevroza isteric
o 3.3 Nevroza obsesiv
Etiologia nevrozelor
n prezent e acceptat concepia unei etiologii multifactoriale a nevrozelor. Diversitatea
factorilor etiologici se poate grupa n trei categorii: biologici, sociali, psihogeni. Fiecare
din factorii etiologici deine ponderea respectiv n instalarea unui anumit tip de
nevroz.
Nevroza se consider ca reacie la amploarea stresului psihosocial, proporional cu
poziia social a individului. Patogenitatea circumstanelor vitale se manifest doar n
combinare cu atitudinea individului fa de ele. Astfel, patogenia nevrozei este o reacie
la stres a unui psihic vulnerabil, cu un conflict interior dureros, la persoanele
neantrenate sau depite ca poziie social i pregtire, de rspunderile sociale mereu n
cretere.
Patogenia nevrozelor.Conceptul neurodinamic
Conceptul neurodinamic al nevrozelor prezint prima ncercare de a explica
mecanismele de formare a nevrozelor, bazndu-se pe conceptul lui I.Pavlov despre
tipurile activitii nervoase superioare. Astfel, prin nevroz se subnelege dereglarea de
lung durat a activitii nervoase superioare provocat de suprancordarea proceselor
nervoase din scoara cerebral sub aciunea excitanilor neadecvai ai mediului ambiant.
Tipul activitii nervoase superioare deine rolul de substrat care fie c predispune, fie
c mpiedic dezintegrarea proceselor nervoase (neurastenia apare la indivizii cu tipul
slab dezechilibrat sau puternic; isteria - la indivizii cu prevalarea subcortexului etc).
Conform acestui concept, la baza activitii nervoase superioare st corelarea a trei
sisteme: subcortexul (instinctele), sistema de semnalare cortical, care reflect lumea
nconjurtoare i sistema de semnalare, care asigur interaciunea individului cu sfera
cocial. Pentru nevroze este caracteristic dezintegrarea activitii sistemelor respective
i a interrelaiilor dintre ele, ce i gsete exprimare intr-o diversitate de forme clinice.
Studiile neurofiziologice contemporane au permis aprofundarea concepiilor lui I.
Pavlov despre mecanismele patogenetice ale nevrozelor. Datorit lor a fost elucidat
rolul formaiei reticulare n determinarea substratului morfologic al aciunilor asupra
scoarei cerebrale din partea regiunilor subcorticale, au fost explicate mecanismele
corelaiei dintre dereglrile activitii nervoase superioare i tulburrile vegetativ-
endocrine.
n patogenia nevrozelor un rol important l dein dou mecanisme fiziopatologice:
activarea sistemelor aferente i eferente ale creierului i dezechilibrul activitii
integrative ale creierului, ndeosebi al complexului limbico-reticular, ce posibil
determin tipul nevrozei. Astfel, patologia complexului hipotalamus regiunea frontal
a scoarei cerebrale induce nevroza isteric sau cea obsesiv, pe cnd disfuncia
complexului hipocamp - amigdalar provoac neurastenia.
La baza formrii nevrozelor experimentale drept factor patogenetic servete urmtoarea
triad informaional:
necesitatea prelucrrii unui volum mare de informaie;
deficitul de timp predispus creierului pentru prelucrarea informaiei respective;
nivelul nalt al motivaiei.
E necesar de menionat, c nevrozele experimentale i cele clinice nu sunt identice -
nevrozele experimentale servesc doar drept model al celor clinice i sunt predestinate
pentru determinarea legitilor biologice ale dereglrilor nevrotice.
Conceptul neurochimic
Conceptul neurochimic al nevrozelor se bazeaz pe teoria lui H. Selye despre stres,
ndeosebi cel emotiv, determinnd nevroza drept model de stres emoional cronic.
Examenul biochimic relev perturbri cantitative eseniale ale catecolaminelor, n
special al adrenalinei i noradrenalinei, la indivizii cu nevroze. Caracterul schimbrilor
metaboliilor i predecesorilor acestora depinde de tipul nevrozei. Astfel, cel mai jos
nivel al dopaminei a fost stabilit n neurastenie, pe cnd la bolnavii cu obsesii nivelul
catecolaminelor depete cel normal.
Un mare rol n patogenia nevrozei i se atribuie complexului hipotalamus-hipofiz-
suprarenale, care particip n meninerea homeostazei fiziologice i emoionale. La
indivizii cu nevroze se apreciaz o diminuare cantitativ a glucocorticoizilor i creterea
nivelului mineralocorticoizilor.
Se presupune, c hipersecreia ndelungat a catecolaminelor sub aciunea factorilor
stresani n cadrul nevrozelor induce micorarea funciei sistemului hipofizar
suprarenal, datorit secreiei excesive a hormonului adrenocorticotrop.
n patogenia nevrozelor se implic i structurile serotoninergice ale hipotalamusului i a
mezencefalului (nivelul serotoninei crete doar n stresul de scurt durat, pe cnd n cel
ndelungat activitatea sistemei enterohromafine rmne pe parcurs stabil).
n procesele de activare aferent a scoarei paralel cu mecanismele adrenergice se
implic i cele colinergice. Experimental s-a determinat o disociere a mediatorilor in
neurastenie: nivelul ecscreiei catecolaminelor crete, pe cnd cel al acetilcolinei se
micoreaz. Nevrozele obsesive se caracterizeaz printr-un paralelism al activitii
cuplului acetilcolin-adrenalin.
Un rol determinant n patogenia reaciilor vegetative n cadrul nevrozelor i se atribuie
histaminei - substan cu aciune preponderent parasimpatic, care se include n
mecanismele nervoase centrale i periferice. Histamina crete sinteza acetilcolinei,
concomitent inhib activitatea colinesterazei.
nvestigrile biochimice relev unele dereglri ale proceselor metabolice la bolnavii cu
nevroze, n particular al metabolismului glucidic, lipidic, al srurilor minerale i al celui
energetic. Astfel, s-a stabilit o reactivitate mrit a sistemelor ce regleaz nivelul
glucozei n snge, o tendin spre hipocaliemie, hipofosfatemie, hipernatriemie nsoit
de eozinofilie, hipoholesterinemie, activarea peroxidrii lipidelor, diminuarea proceselor
anaerobe, nsoit de creterea celor aerobe ale metabolismului energetic, ultima fiind
considerat drept reacie de adaptare survenit n urma deminurii proceselor
metabolice din scoara cerebral la indivizii cu nevroze.
n nevroze se relev tendina de cretere a concentraiei bazale n plasm a alfa- i
gamaendorfinei, ndeosebi n neurastenie i nevroza obsesiv.
n patogenia nevrozelor se proemineaz o corelare bine determinat ntre starea
funcional a SNC i nivelul activitii sistemelor hipofizar-adrenalice, simpato-
adrenalice, enterocromafine, al glandei tiroide, etc., care n mare msur determin
complexitatea reaciilor biologice n aceast patologie. Astfel, stresul psihoemoional,
care servete drept cauz patogenetic a nevrozei, iniiaz att dereglri funcionale ale
sistemului nervos central, ct i morfologice: destrucie membranal, degenerarea
neuronal, dereglri microcirculatorii locale etc.
Dependena strii emotive, funciilor vegetative i endocrine de starea funcional a
complexului limbico-reticular, a hipotalamusului i a altor stucturi ale creierului este
indiscutabil.
Dereglrile funciilor hipotalamusului i ale regiunilor din vecintatea lui provocate de
anumite cauze, provoac o dezintegrare monotipic a activitii sistemelor emotive,
vegetative i endocrine. n cazul, n care aceste dereglri survin consecutiv unei situaii
conflictuale, acestea sunt considerate de natur nevrotic, iar dac sunt postinfecioase
sau posttraumatice se consider de tip nevrotic. n ambele cazuri tabloul clinic const
din mbinarea simptomelor de labilitate emotiv i vegetativ cu dezechilibrul endocrin.
Att strile dr natur nevrotic, ct i cele de tip nevrotic sunt nsoite, de regul, de
manifestri secundare de insuficien de atenie, memorie, de epuizarea psihic, toate
fiind incitate de reducerea funciilor complexului limbico-reticular, ce activeaz scoara
cerebral.
Nevroza reprezint o dereglare psihogen a activitii complexului limbico-reticular,
care apare la dezintegrarea funciilor sferelor emotive, vegetative i endocrine. Aceast
dereglare este mai accentuat n cazul, n care trauma psihic a fost precedat de boli,
intoxicaii sau pe teren genetic nefavorabil.
Coninutul sindroamelor neuropatologice n caz de nevroze este determinat de nivelul
formaiunilor SNC ce intr n componena sistemelor patologice.
Pentru majoritatea nevrozelor e caracteristic i dereglarea funciilor viscerelor. Anume
acest proces de dizreglare e considerat ca fiind primordial n patogenia tuturor
dereglrilor SNC, i n particular a nevrozelor. Chiar i n cazul n care dereglrile
nevrotice apar n urma afectrii nemijlocite a structurilor nervoase, n mecanismele lor
patogenetice se includ perturbri ale proceselor neurochimice i biofizice.
Astfel, dereglrile nevrotice prezint o patologie dizreglatorie a sistemului nervos, care
se manifest la diferite niveluri de organizare morfo-funcional prin mecanisme
patogenetice proprii nivelului respectiv. Aici pot fi menionate urmtoarele: dereglarea
proceselor membranare i funciei canalelor ionice, interaciunea mesagerilor secundari
n sistemul semnalizrii intracelulare, perturbarea transmiterii informaiei, dereglarea
sintezei, stocrii i recepionrii substanelor, care realizeaz interaciunea intercelular.
Un rol important n patogenia nevrozelor revine particularitilor genotipului i
dereglrilor proceselor genomice ale neuronului (supresia i expresivitatea genelor,
apariia genelor recombinate etc.).
Factorii genetici dein un rol important n producerea nevrozei anxioase i a celei
obsesionale; ei sunt insignifiani n depresiunile nevrotice, isteria de conversiune i
tulburrile de tip fobie simpl. Conform ultimelor date, din tulburrile anxioase numai
anxietatea generalizat ar avea un substrat genetic neimportant, pe cnd forma panic i
agrofobia conin n patogenia sa un factor ereditar important.
Ca consecin sau expresie a patologiei dizreglatorii a SNC, inclusiv a nevrozelor, poate
fi menionat ieirea de sub control a structurilor nervoase, hiperactivarea neuronilor,
formarea generatorilor excitaiei patologice mrite i a sistemelor patologice. Astfel,
n cadrul nevrozelor se formeaz sisteme patologice, n care n calitate de verig
definitiv evolueaz un organ visceral concret, dereglarea funciei cruia determin
tabloul clinic al sindromului neurovisceral.
Simptoamele neurosomatice ale nevrozei pot anticipa cele psihonevrotice i persista
dup dispariia clinic a acestora. n patogenia nevrozei se evideniaz dou forme de
dereglare a activitii creierului: tulburri cauzate de astenizarea sistemului nervos i
tulburri cauzate de funcionarea sistemei patologice. Un rol important se atribuie
insuficienei funcionale a proceselor nervoase, perturbrii metabolismului, influienelor
patogene exo- i endogene. Nevroza poate fi expresia diminurii funcionale a
sistemelor fiziologice, sub aciunea sistemelor patologice, care pot provoca fie o
inhibiie radical a structurilor nervoase, fie abolirea funciilor acestora.
Orice sindrom nevrotic reprezint o exprimare concret a dereglrilor activitii
nervoase superioare i a comportamentului. La indivizii cu tipul inert al activitii
nervoase superioare un excitant emoional sau biologic poate provoca dereglri
profunde i persistente n sfera psiho-emoional. Aceleai dereglri survin i la indivizii
cu tipul labil al activitii nervoase superioare, doar n cazurile influienelor
psihotraumatizante cronice.
Se presupune formarea unor determinante patologice att n sfera sistemului nervos
central, ct i n comportamentul psihic, activate de stimuli specifici, ce au provocat
formarea acestora.
S-a elaborat i ipoteza existenei n creier a punctului de veghe, care reprezint o
formaiune a creierului de o excitabilitate selectiv avansat i care apare sub aciunea
unor excitani de situaie, avnd rol de mecanism declanator al procesului patologic n
SNC. Aceste puncte de veghe se pot forma n creier n diverse situaii, dar dispar
odat cu lichidarea aciunii stimulilor ce le-au generat. n cazul cnd punctele persist
timp ndelungat i provoac reacii, ce nu mai corespund necesitilor organismului i
situaiei respective, ele -i asum rolul determinantelor sistemelor patologice a
comportamentului neadecvat sau patologic.
Clasificare nevrozelor
Se disting urmtoarele forme principale de nevroze: forma astenic (neurastenia,
psihastenia), isteric (isterio-neurastenia) i obsesiv. Aceast clasificare a nevrozelor
este n conformitate cu conceptul lui I.P.Pavlov despre tipurile activitii nervoase
superioare la om:
puternic, neechilibrat, mobil; corespunde temperamentului coleric;
puternic, echilibrat, mobil; corespunde temperamentului sanguinic;
puternic, echilibrat, inert; corespunde temperamentului flegmatic;
slab, neechilibrat; corespunde temperamentului melancolic.
Ca parametri ai activitii nervoase superioare servesc capacitatea consolidrii reflexului
condiionat, expresivitatea i trinicia lui, fora inhibiiei interne i externe, viteza
iradierii i concentraiei proceselor de excitaie, gradul flexibilitatii la influene psihice
patogene.
n compartimentul nevroze sunt incluse i astfel de forme nozologice cum ar fi
enurezisul, crampele profesionale, ticul nervos, situaii nevrotice particulare.
Nevroza astenic
Nevroza astenic (neurastenia) a fost descris de medicul american Gh. Bard ca o boal,
ce apare n urma unei lupte suprancordate pentru existen. Actualmente neurastenia se
consider una din formele fundamentale de nevroz. Ea apare mai frecvent la
persoanele cu tip nervos echilibrat n urma suprancordrii proceselor nervoase
fundamentale (excitaiei sau inhibiiei), provocate de excitani cu for exagerat sau la
aciune ndelungat sau din cauza alternrii rapide a aciunii factorilor excitativi i celor
inhibitori (ciocnirea proceselor de excitaie i inhibiie).
Deoarece inhibiia activ intern este un proces mai fragil i mai vulnerabil, ea se
afecteaz n primul rnd. n acest mod, esena patofiziologic a nevrozei astenice const
n predominarea proceselor de exitaie asupra inhibiiei atenuate. Din aceast cauz
tabloul clinic al maladiei se manifest prin excitabilitate exagerat, iritabilitate,
irascibilitate, precum i contextul etnic (de exemplu: victimele discriminrii).
Neurastenia este provocat mai frecvent de situaii conflictuale persistente, ce duc la o
suprasolicitare emotiv ndelungat, dei poate fi i consecina unui stres emotiv acut.
Factorii, ce provoac boala sunt foarte diferii: situaii nefavorabile familiare sau
profesionale, srcia material, ruinarea stereotipului vital, nencrederea n ziua de
mine, emoiile negative etc.
Baza clinic a sindromului neurastenic o costituie excitabilitatea exagerat i epuizare
uoar, ce se manifest prin impulsivitate, hipersenzitivitate la durere, lumin, excitani
tactili i auditivi, percepere acutizat a impulsaiei din esuturi i organe, care provoac
parestezii sau sinestezii n cutia toracic, n abdomen sau n alte organe viscerale, fiind
diagnosticate ca nevroze cardiace cardiovasculare, intestinale etc. Este caracteristic i
cefaleea cu caracter constrictiv (simptomul de casc descris de Hipocrate), labilitatea
emotiv i vegetativ, hiperreflexia, dermografism modificat, hiperestezie total,
distragere, epuizare exagaret, scderea potenei sexuale, frigiditate i dismenoree.
Nevroza isteric
Nevroza isteric (isterio-neurastenia) este cunoscut din antichitate, termenul isterie
aparinnd filozofului antic grec Platon.
I.Pavlov considera, c aceast form de nevroz apare la indivizii cu tip artistic i
activitate cortical slab. Manifestrile isteriei pot fi apreciate ca o particularitate de
refugiu n boal sau a un deeu involuntar aprut n starea agravat a bolnavului,
stimulat de cei din jur prin comptimire i atenie exagerat. Persoanele cu isterie percep
boala cu o plcere condiionat, i nu doresc s se trateze. Pe fundalul creterii
labilitii emotive i vegetative sunt posibile diverse tulburri funcionale, ce pot imita
forme de patologie organic. Bazndu-se pe cunotinele dobndite i pe comportrile
altor bolnavi, istericii reproduc cu succes tabloul clinic al diverselor boli cu procese
distructive n sistemul nervos i n alte organe i esuturi (marea simulant).
Manifestrile isteriei survin att n urma consolidrii i amplificrii diverselor tulburri
funcionale primare neisterice, ct i sub influena mecanismului de sugestie i
autosugestie conform nchipuirilor bolnavului despre simptomele unei sau altei boli
imitate de el. Bolnavii au o plcere i dorin condiionat. Caracterul acestor
nchipuiri n limite mari poate condiiona o variabilitate neobinuit a tabloului clinic al
neurozei. Cu toate acestea, isteria ce caracterizeaz i prin particulariti specifice:
bolnavii se poatr demonstrativ i n acelai timp se creeaz impresia c pentru ei
manifestrile bolii sunt nensemnate. Ei se supun foarte uor autosugestiei, ce
condiioneaz diversitatea tabloului clinic. Deseori e posibil i sugestia contient sau
incontient ce vine de la medic sau de la cei ce-l nconjoar.
Multitudinea manifestrilor clinice include dereglri vegetative, de motilitate,
sensibilitate i ale activitii nervoase superioare. Accesele isterice se caracterizeaz
printr-un polimorfism deosebit i apar, de regul, n prezena apropriailor, medicilor i
niciodat nu sunt precedate sau nsoite de traume eseniale, durata lor depinznd de
comportamentul celor din jur. Caracterul acceselor este diferit i se asociaz frecvent cu
reacii emotive fulgertoare i poze cu manierism.
Tulburrile de mobilitate se manifest prin diferite pareze, paralizii i contracturi
isterice, imposibilitatea efecturii micrilor complicate, hiperkinezii i crizele isterice,
ce apar n situaii emotive importante. Spre deosebire de accesul epileptic, n timpul
accesului isteric bolnavul nu pierde cunotina i contactul cu mediul nconjurtor; nu-i
muc limba, reaciile fotopupilare, reflexele conjunctivale i corneene se pstreaz, nu
se constat reflexele patologice. Tulburrile de sensibilitate se manifest prin anestezie
local sau prin hiperstezie; sunt multiforme dup caracter si localizare (durerea isteric,
cefalee de tip cui btut, artralgii isterice, schiatic isteric etc.).
Dereglrile isterice ale vzului se manifest deseori prin ngustarea concentric a
cmpului vizual (scotomi, hemianopsie, amauroz total), n timp ce reaciile
fotopupilare, acomodaia i convergena se pstreaz.
O situaie analogic se observ i n cazul surditii isterice: bolnavul nu aude ceea ce i
se vorbete, n schimb reacioneaz la un zgomot surprinztor. Deseori apare mutism
isteric, blbial i afonie isteric, stare hipnogogic a contiinei, stupoare
pseudocatatonic icteric.
Tulburrile vegetative isterice se manifest prin senzaii de nod n gt, disfagie, vom,
meteorism etc.
Spre deosebire de alte forme de nevroze, isteria se caracterizeaz prin amprenta major
a particularitilor individuale ale bolnavului, care n mare msur determin specificul
psihopatologic.
Manifestrile isteriei ndelungate prevd o corelare deosebit a dereglrilor emoional-
afective, fobiilor, asteniei i a strilor ipohondrice, ce determin, la rndul su, existena
a trei variante ale isteriei: ipocondric, fobic i depresiv.
Nevroza obsesiv
Nevroza obsesiv (obsesivo-fobic) apare n situaii conflictuale la persoanele cu
trsturi de caractre alarmant ipohondrice, la care gndirea logic predomin asupra
sentimentelor. Bolnavii cu nevroz obsesiv nu sunt siguri de aciunile lor, fixeaz
legturile dintre unele mprejurri inofensive pentru ei cu succesul sau insuccesul
personal. Teama insuccesului i ndoielile servesc drept cauz a nesiguranei sale n
deciziile luate, privind aciunile proprii. La aceti bolnavi pot aprea diferite fobii:
algofobia (teama de durere), claustrofobia (teama de spaii nchise), agrofobia (teama de
spaii deschise), hematofobia (teama de snge), cardiofobia (teama de patologie
cardiac), cancerofobie (teama de cancer) etc.
Mai rare, dar tipice pentru nevroza obsesiv sunt gndurile, amintirile, micrile
obsesive, care n afar de caracterul lor obsesiv, se mai caracterizeaz prin
contientizarea efectului patogen i au o atitudine critic fa de acestea. O manifestare
frecvent a obsesiilor sunt ritualurile - micri i aciuni obsesive, nsoite de ndoieli,
team i spaim efectuate n contradicie cu raiunea, n sperana evitrii unor ntmplri
nefericite.
Nevroza
Sus
Nevroza este o afectiune psihogena unde simptomele sunt expresia simbolica a unui
conflict psihic ce-si are radacinile in istoria infantila a subiectului si constituie
compromisuri intre dorinta si aparare (Laplanche: dictionar de psihanaliza).
Din punctul meu de vedere, noi avem cu totii, in anumite momente, comportamente
nevrotice care nu raspund pe deplin situatiei prezente. Ele rezulta cel mai adesea din
mecanismele de aparare. Sunt esecurile in comunicare sau comportamentele
contaminate de conflictele neincheiate din trecut. Prefer sa aduc exemple concrete in
care o persoana aduce in prezent conflictele sale din prezent.
Nevroza este:
- incapacitatea de a fi prezent in prezent;
- incapacitatea de a avea acces la adevaratele sale nevoi, de a le identifica si de a gasi un
raspuns;
- a avea prejudecati, principii, ideologii in loc sa privesti in fata realitatea prezenta;
- a se servi de trecut pentru a justifica prezentul: obiceiurile, traditiile fixe, ritualurile
care fac viitorul previzibil (introiectii);
- a da prioritate trecutului si cunoscutului asupra prezentului si necunoscutului;
- a da prioritate viitorului si proiectelor asupra prezentului si actiunii;
- a se servi de ceilalti pentru a-si justifica pozitia: si ceilalti fac la fel;
- a-l acuza pe celalalt cand reproseaza ceva in loc sa asculte: Si tu atunci ;
- a-si pregati raspunsul in loc de a-l asculta pe celalalt;
- a vorbi ca sa se afle in treaba (evitare);
- a vorbi pentru a spune ceva;
- a dori sa fie mereu tot mai perfect si a se simti vinovat ca nu a reusit;
- a manipula in loc sa ceara, sa spuna in fata sau sa actioneze;
- a trai cu regrete pe care cauta mereu sa le satisfaca;
- a se simti vinovat (transfer) cand este vorba sa fie responsabil sau sa repare;
- a astepta regulat ca celalalt sa faca primul pas: a reactiona in loc de a actiona
(dependenta, simbioza);
- a trai prost si a nu lasa nici pe ceilalti sa traiasca;
- a nu-si accepta corpul, varsta, calitatile sau defectele;
- a fi in mod obisnuit gelos prin posesie sau din frica de a fi abandonat (simbioza);
- a se plange adesea sau niciodata din principiu (introiectie);
- a reprosa celorlalti ca sunt cauza sentimentelor sau comportamentelor sale: din cauza
ta;
- a se supune in mod regulat parerii celorlalti: gura lumii (introiectie);
- a dori sa aiba dreptate si sa domine in mod obisnuit;
- a cumpara dragostea cu bani, datoria sau obligatiile;
- a face glume fara incetare (evitare si adesea devalorizarea celuilalt ;
- a generaliza;
- a privi in alta parte;
- politete excesiva;
- a-si bate joc ;
- a-si reprima in mod obisnuit spontaneitatea;
- a face judecati critice sau a acuza;
- a raspunde la o intrebare printr-o alta intrebare.

Adesea rezulta de aici o deviere in comunicare, o declansare, o prelungire sau un impas

in conflict.

Autor: dr. Andre Moreau

Nevroza: o tulburare de care sintem constienti si pe care o resimtim in mod dureros
Aceasta nu atinge functiile esentiale ale personalitatii. Tocmai de aceea, spre deosebire
de psihotic, nevrozatul nu pierde contactul cu realul si ramine relativ adaptat la mediul
sau si la viata sociala. In numarul de astazi al "Ghidului pentru Sanatate", puteti citi
despre nevroza anxioasa. In numerele viitoare, cei interesati pot afla mai multe despre
nevroza obsesiva si nevroza de esec.
"Nevroza reprezinta o tulburare mintala care nu atinge functiile esentiale ale
personalitatii si de care subiectul este foarte constient. O nevroza se traduce in mod
obisnuit printr-un sentiment de teama, prin constanta judecatii, prin pasional si
imaginar, prin perturbatii ale vietii sexuale si sociale. Totusi, spre deosebire de psihotic,
nevrozatul nu pierde contactul cu realul si ramine relativ adaptat la mediul sau si la viata
sociala", spune dr. Gabriel Crumpei, medic psihiatru in Policlinica nr. 1 Iasi.
Nevrozele sint tulburari patologice functionale ale creierului cu ecou negativ in intregul
organism. Nevroza este o tulburare de care subiectul este constient si o resimte in mod
dureros. Nevroza poate fi considerata intr-un fel o modalitate de aparare impotriva
temerilor, a urii, a agresivitatii.
De obicei, nevrozele sint de trei feluri: nevroza anxioasa, nevroza obsesionala sa
nevroza de esec. Nevroza astenica se caracterizeaza prin cefalee, insomnie, oboseala,
lipsa de energie, imposibilitatea concentrarii, intr-un cuvint familiar, stare de "astenie".
Nevroza anxioasa
"Persoanele afectate de acest tip de nevroza sint persoane nelinistite. Nelinistea se poate
materializa intr-o tensiune fizica adesea excesiva, dar si in ginduri cu diferite tematici.
Spre exemplu, cel care sufera de o nevroza anxioasa va fi tentat sa se gindeasca la tot ce
este mai rau atunci cind o persoana apropiata intirzie.
Prin urmare, ei sint cei care isi fac griji prea intense si frecvente raportate la riscurile
vietii cotidiene. Au un adevarat radar pentru riscuri: sint vigilenti fata de tot ceea ce ar
putea lua o turnura neplacuta pentru a controla chiar si situatiile cu risc redus (fapte
putin probabile sau putin grave). In cazul lor, intilnim o tensiune excesiva in situatii
minore.
Spre exemplu, vor ajunge cu o jumatate de ora inainte la gara (in conditiile in care au
deja biletul cumparat), pentru a nu pierde trenul. Astfel de persoane vor fi mereu atente
sa plateasca la timp facturile, in caz contrar vor resimti situatia ca fiind catastrofala",
explica dr. Crumpei.
Permanent in alerta
La aceste persoane, gindurile care produc anxietate nu se opresc. Astfel, ele sint mereu
in alerta, permanent cu "ochii in patru".
Anxietatea devine maladie si se transforma in anxietate generalizata fiind insotita de
simptome cum ar fi:
* hiperactivitatea sistemului vegetativ: palpitatii, transpiratii, bufeuri, nevoia de a urina
des, "nod in git";
* tensiune musculara : zvicnituri, contracturi dureroase (spate, umeri, maxilare) care dau
adesea senzatia de oboseala;
* scrutarea vigilenta a ceea ce este in jur: senzatia de a fi permanent la pinda, intr-o
continua excitatie, dificultati de concentrare, perturbari ale somnului, iritabilitate.
Avantaje si dezavantaje
In cazul acestui tip de nevroza, exista avantaje, dar si multe dezavantaje: prudenta,
tendinta de a controla totul, tensiunea exagerata, suferinta. Convingerile unei persoane
anxioase si a uneia care nu este anxioasa se deosebesc doar prin frecventa si intensitatea
lor. De exemplu, o persoana care nu este anxioasa va fixa centura de siguranta fara vreo
anxietate deosebita, fara a tremura de teama unui accident la fiecare intersectie. Sau, in
privinta riscurilor al caror control ne scapa: o boala grea, accidentul sau moartea cuiva
apropiat, refuzam sa ne gindim la ele cita vreme nu sintem pusi in acea situatie.
"Anxietatea este o emotie fireasca. De exemplu, in fata unor situatii ce comporta un
anumit risc: examene, sustinerea unui discurs in fata unei adunari, prezentarea la un
interviu in vederea angajarii. Nu e placut pentru nici unul dintre noi sa incercam astfel
de emotii si atunci vom incerca sa le diminuam, cautind diferite solutii (unii se inchid in
ei si fumeaza, altii vorbesc foarte mult). Cei mai anxiosi se vor pregati temeinic pentru
ca nimic sa nu le scape de sub control, sa nu fie luati pe nepregatite. Persoanele mult
prea anxioase insa vor evita dezagreabilul anxietatii prin neprezentare", adauga dr.
Crumpei.
In cazul in care aveti in preajma astfel de persoane si daca vreti ca relatiile cu ele sa fie
bune, este bine sa le aratati ca se pot baza pe dumneavoastra (sa nu intirziati, sa nu ii
luati prin surprindere, daca este sef puteti sa ii faceti o nota informativa inainte de
sedinta), sa practicati un umor binevoitor, sa nu ii ironizati, sa ii ajutati sa vada ca nu se
va produce o catastrofa daca intirzie la gara sau daca nu vor plati la timp factura etc. Si,
mai ales sa ii determinati sa se trateze.
6,5% din populatia lumii sufera sau a suferit de anxietate
Anxietatea este una dintre cele mai raspindite tulburari ale afectivitatii, deoarece lumea
in care traim este una a violentei, indatoririlor si declinului valorilor morale. Devenim
din ce in ce mai dependenti de munca, adormim la ore tirzii, ne trezim prea devreme,
lucram multe ore peste programul obisnuit, nu ne odihnim si relaxam atit cit ar trebui si
mincam junk food in fuga, atunci cind ne permite timpul.
Cauzele anxietatii se datoreaza in primul rind schimbarilor radicale ce au loc in viata
noastra si evenimentelor care ne induc stari de neliniste si stres, dar aceasta dereglare
poate aparea si fara sa existe un anumit factor sau o relatie cauza-efect. Anxietatea este
starea de teama, neliniste, agitatie, nesiguranta si nervozitate.
Simptomele anxietatii includ stari de hipertensiune, neajutorare, inadaptabilitate, tristete
si ingrijorare, fiind manifestate la nivelul corpului prin palpitatii (ritm alert al batailor
inimii), tremurat, transpiratie la nivelul palmelor si insomnie. Se estimeaza ca
aproximativ 6,5% din populatia lumii sufera sau a suferit de anxietate diagnosticata
medical, dar sint mult mai multi cei care sufera simptome suparatoare de stres sau
anxietate.
Antidepresivele
* cel mai eficient tratament
* nu dau dependenta (unele)
* actioneaza si asupra depresiei
* nu dau somnolenta (unele)
* actioneaza in timp (sint necesare mai multe saptamini), uneori la inceput sporesc
anxietatea, alteori nu au efect, elimina simptomul, dar nu si cauza.
Anxiolitice
* efect rapid
* simplu de intrebuintat
* bine tolerate
* efect linistitor
* au reactii adverse ca : insomnie, tulburari de memorie (temporare), eficienta redusa in
anxietatile grave.
* anxioliticele pot aduce o ameliorare in momentele cele mai dificile, dar nu constituie
in nici un caz un tratament de fond si nu trebuie urmat vreme indelungata. Psihoterapia
permite, in general, vindecarea unei nevroze.

HOMEOPATIA SI PROBLEMATICA TERAPEUTICA A NEVROZELOR

Dr.Ioan Teleianu
Introducere
Termenul de nevroz a fost creiat de scoianul William Cullen, n 1769, care includea
aici toate bolile neinflamatorii ale sistemului nervos.
Karl Jaspers conchide c orice personalitate se modific n cursul existenei, principala
transformare existenial fiind legat de vrst i aceasta e considerat c se petrece n
limitele normalitii.
Exist ns i evoluii patologice:
- sub form de faz patologic, tranzitorie, indus fie endogen, ca o alterare a
vieii psihice fie accidental cu durat variabil (sptmni, ani, etc..) dup
care se restabilete starea anterioar;
- sub form de proces patologic, care determin o schimbare durabil a
personalitii, aprnd ca un fenomen cu totul nou - ca o gref psihic cu
alterare marcat a individului, mai ales pentruc are o evoluie constant i
ntrerupe biografia normal a personalitii individuale i colective anterioar.
Aceast evoluie se poate opri sau nu.
- Sub form de dezvoltare patologic, durabil, fr discontinuitate nct s
adaoge ceva n intregime nou.
Ca definiie a nevrozelor, nu s-a ajuns la conturarea unei noiuni unanim acceptate,
avnd n vedere nsi modificarea perpetu a conceptelor etiopatogenice ale medicinii
convenionale. Au fost totui conturate urmtoarele caracteristici clinice:
- origina predominent psihogen;
- caracterul subiectiv al tulburrilor psihice;
- caracterul inteligibil al simptomatologiei, n sensul posibilitii explicrii
fenomenului psihopatologic de ctre trecutul biopsihosomatic al pacientului, prin
analiza tendinelor contiente sau incontiente ale individului;
- caracterul contient al tririlor i chiar o excesiv contien a strii morbide;
- aspectul relativ minor al tulburrilor de comportament i ale diferitelor laturi
ale personalitii;
- pstrarea capacitii de comparaie a strii de dinainte i de dup mbolnvire,
fapt ce nu se petrece n cazul personalitii psihopate;
 - posibilitatea reversibilitii simptomelor;
- caracterul interesat, activ, de lupt continu, contient, pentru tratarea
propriei boli i tulburrilor acesteia care face ca pacientul s vin la medic i s
persevereze.
Psihiatria modern opereaz n prezent unele modificri n schema clasic de clasificare
a nevrozelor i ar fi foarte greu s zbovim prea mult n aceast sfer i aa puin
important pentru demersul homeopatic, care nu vizeaz clasificri i scheme-ablon ci
se bizuie pe ptrunderea ct mai adnc a semnificaiei simptomelor i semnelor culese
de la bolnav i de la anturajul acestuia.
n prezentarea coninutului cursului ce urmeaz, vom adopta o clasificare mai veche,
dar care se bucur de stabilitate i anume:
- Nevrozele anxioase
- Nevrozele fobice
- Nevroza histeric
- Nevrozele obsesive
Aceast clasificare, avnd drept criteriu simptomatologia dominant, se preteaz foarte
bine modului homeopatic de tratare a subiectului.
Prima speran a medicului care nva homeopatia cu privire la ansele tratamentului
homeopatic n nevroze este foarte mare, n justificarea aceste sperane venind
urmtoarele argumente:
- nevrozele constituie mbolnviri n zona funcional, cea cu mari rezerve de
reversibilitate a mbolnvirilor;
- Homeopatia, n materiile medicale, descrie adevrate personaliti nevrotice
la unele remedii, cu amnunte semnificative i extrem de precise;
- Terapeutica homeopatic este extrem de blnd i de eficient, fr
complicaiile toxicitilor induse de alte terapeutici putnd justifica de departe
anse mai mari pentru recurgerea cu predilecie la remedii homeopatice;
- Bolnavii ofer din plin toate varietile de simptome, chiar o beie de
simptome adic exact elementele de care are nevoie medicul homeopat ca s
pun un bun diagnostic de remediu.

Dificulti ale diagnosticului de remediu n nevroze

n practic, repede ne dm seama c terapeutica tulburrilor nevrotice este extrem de
dificil, cere de regul o perioad ndelung de tratament iar defriarea asperitilor
ntlnite devine cel mai adesea complex i complicat.
Unele din aceste dificulti in de diagnosticul homeopatic i de urmrirea
tratamentului, altele de faptul c vindecarea unei nevroze implic i elemente care nu in
de medicin ci de factorii care au declanat i ntreinut tulburrile, factori care rmn
activi i nu n ultimul rnd de faptul c atingerea profund a personalitii bolnavului
face dificil reinseria sa n circuitul profesional i social, uneori chiar dup marile
succese terapeutice obinute.
Aadar, n nevroze, tratamentul homeopatic este mai degrab dificil i aceasta se
ntmpl nu datorit cumva neputinei remediilor ci bolii n sine, handicapului n
stabilirea diagnosticului de remediu.
Noi punem acest diagnostic dup semne i simptome. Simptomul ns, este o expresie
simbolic a unui dezacord morfo-funcional sau m rog a unui proces adesea subtil,
greu de clarificat din punct de vedere cartezian.
Acest dezacord, ca substrat, de fapt, este elementul obiectiv care st la baza
simptomului perceput de bolnav. Cu alte cuvinte, conflictul propriu-zis dezacordul
poate s fie una din probleme iar refularea lui n simptom, alta.
Psihanalitii ncearc s adnceasc lucrurile i s admit c acest conflict este de ordin
psihic, cu rdcini adnci n copilria subiectului, constituind un compromis ntre
dorin i aprare, elemente primordiale ale propulsrii evolutive a bios-ului.
Aa se face c simptomele sunt prezentae medicului n locul unui sau unor conflicte
refulate. Deci iat c diagnosticul nostru, de care depinde decizia terapeutic, devine
problema de baz; el este, n general, n medicin, o problem de baz, dar dac nu
poate fi realizat convenabil, tot edificiul terapeutic devine aleatoriu.
Deci, n nevroze, mai mult dect n alte boli, homeopatia, a crei vocaie suprem este
de a da importan decisiv simptomelor prezentate de bolnav, poate s innoate n
incertitudine: dac s se sprijine i n ce msur, n mod direct, pe simptomele
prezentate de bolnavul nevrotic la care defectul bolii este tocmai bulversarea semnelor
bolii.n histerie, de ex., este inutil s cutm n repertorii remediul paraliziei, semn oferit
cu generozitate de bolnav n aceast afeciune. Sau, n nevroze fobice, s cutm
remediul fricii de obiecte ascuite.
Mai degrab le dm un remediu global, de teren, respectiv remedii ale funcionalitii
emoionale, reactive, obinuite.
 n nevrozele obsesive, trebuie s operm cu mare grij o selecie ntre simptomele
avansate de bolnav, pe cele care corespund modalitii somato-psihice de a reaciona, n
locul celor ce aparin unei elaborri psihice de origin incontient; acestea din urm nu
sunt direct curabile prin metoda homeopatic tot din cauza invalidabilitii simptotice.
Intr-un delir organizat i structurat, cum e cazul n paranoia sau n delirul
hipochondriac, de exemplu, este imposibil s aplicm legea similitudinii.
n schizofrenii, la cei cu eu-l rvit sau fragil sau fisurat, simptomele curg ca efect al
excesului de subiectivism i anxietate. i aici, de asemenea, cercetarea remediului
simillimum este imposibil. Dac tratm bolnavul pentru o alt boal dect psihoza lui,
trebuie s ne bizuim, ca i la nevroze, pe simptome ale modului reacional global
somato-psihic.
Psihoza maniaco-depresiv scap cu totul posibilitilor noastre terapeutice din cauza,
de aceast dat, a absenei de reactivitate a bolnavului n criz.
Formele mai discrete ale acestor mbolnviri sau delirul puin zgomotos, vor fi tratate
dar cu mult discernmnt.
Cu alte cuvinte, dificultile se datoreaz faptului c n aceste boli simptomele pot fi
proiectate imaginar pe corp i deci spusele bolnavului nu ajut cu nimic sau mai ru: ne
ncurc

NEVROZELE ANXIOASE
Nevroza anxioas cuprinde o gam de acuze pornind de la fric, team, angoas,
teroare pn la anxietate.
De obicei, pe un fond de anxietate apar crize acute, mai mult sau mai puin focalizate
pe aparate sau sisteme care domin tabloul clinic, uneori cu o acuitate extrem i
tenace.
Ca atare, vom aborda:
Crizele anxioase, cu tipologia lor clinic i evolutiv cea mai pregnant ; iar
apoi
Fondul anxios al unor personaliti frecvent ntlnite n practica curent.
I.CRIZELE ANXIOASE
Crizele anxioase pot apare - fie sub forma unor manifestri extrem de viguroase,
stenice i extrem de alarmante fie sub forma unor manifestri mai estompate, de
inhibiie, nct bolnevul cu greu i regsete linitea din cauza frmntrilor i
diferitelor temeri care l copleesc.
1. Crize anxioase de tip viguros, stenic
Cele mai tipice sunt oferite de urmtoarele remedii:
Aconitum:
Remediul cuprinde n patogenezia sa aproape toate simptomele de nevroz anxioas, n
mod esenial:
= agitaie anxioas cu fric de moarte, o fric curioas, greu de definit, cel mai
mic zgomot ducnd la tresriri, uneori chiar gndul contribuind la accentuarea
angoasei; pacientul n viaa obinuit are fric de orice: de a cdea, de a traversa
strada, de mulime, etc.
= somatizarea de regul se focalizeaz prin cteva angoase mai frecvente:
angoasa cardiac, manifestat prin palpitaii cu anxietate i fric de moarte,
puls plin, dur i rapid;
angoas digestiv: colici brusce, diaree, anxietate etc.
angoas pulmonar simulnd o pneumonie sau pleuritic, cu junghiuri atroce
i nelipsita fric de moarte pe prim plan;
= modalitile aconitului ne ajut la diagnostic: apariie acut, subit, zgomotoas
, agravare seara spre miezul nopii, n camer nchis i cald (vestita expunere
la vnt rece i uscat nu este o modalitate necesar n cadrul nevrozei).
Posologie: orice diluie este indicat n criza acut, remediul putnd fi repetat la
intervale scurte i rrit pe msura ameliorrii. Exist autori care au alopatizat aceast
posologie, recomandnd chiar zilnic, dimineaa i seara nainte de culcare, cte o priz
n cazurile cnd apar crize nocturne cu tendin cronic.
Stramonium (Solanee)
Tabloul este expresiv, cu fa roie i stare de teroare violent
= Criza are urmtoarele caracteristici:
bolnavul este extrem de agitat, cu micri, ticuri, sudori reci, agravat de
lumina
tulburri nervoase cu micri spasmodice, ticuri, delir;
absena durerilor;
se sperie uor, n special dimineaa, sare din nimic;
vrea s aib mereu pe cineva lng el, fiindu-i fric s stea singur;
fric de ntuneric (nici nu poate merge pe ntuneric);
terori nocturne, nu poate dormi, are halucinaii terifiante (animale,cini,
pisici, etc.)
anxietatea este nsoit de locvacitate
 = Fa de aconitum, Stramonium aduce acea not de violen n comportare,
teroare nocturn , angoas diferit i locvacitate mare n timpul crizei.
= somatizarea se face sub forma angoasei faringiene, a senzaiei de constricie,
bolnavul neputnd nghii;
Posologia este asemntoare cu cea menionat la aconitum.
Hyosciamus (Solanee)
Are comun cu Stramonium:
violena
delirul cu agitaia
frica de ap, de a auzi curgnd apa (n mai mic msur)
Apoi:
constricie spasmodic a faringelui, de tip anxios
insomnie cu agitaie
locvacitate cu tendin la mnie
Dei se aseamn cu Stramonium, Hyosciamus este indicat n strile consecutive
oboselii, slbiciunii nervoase, dup eforturi prelungite i neliniti. De asemenea este
foarte indicat la btrni, simptomele putnd ajunge pn la confuzie mintal. Acioneaz
bine n caz de deficit intelectual.
Belladonna (Solanee)
Este al 3-lea din familia Solanee.
Indicat n angoasa de extrem violen a tuturor semnelor:
anxietate cu dorina de a fugi, scpa
agresivitate fa de anturaj
locvacitate extrem
midriaz
Apoi:
angoas faringian, cu uscciune i nevoia de a nghii mici cantiti de ap
rece
insomnie cu mare sete de somn, cznd de somn dar fr s poat dormi;
secuse musculare la adormire
tresare la trezire;
micri convulsive ale membrelor.
i la Belladonna exist agravare nocturn, la lumin i la obiecte strlucitoare.
 Acest remediu este indicat n special n angoasa copilului, chiar dac nu are febr.
La aduli este indicat n formele cu stupoare, prostraie, tendin la halucinaii, etc.
(cu fa roie, midriaz..).
Chamomilla
Criza este tipic, bine descris, acompaniat de dizestezii cu senzaii de nepenire i
agitaie
angoas digestiv (diaree);
bolnavul este sedat de plimbarea cu automobilul;
Printre altele, are indicaie, devenit clasic, dup folosirea ndelungat a narcoticelor
sau n abuzul de cafea dndu-se ca remediu de tranziie i dup folosirea abuziv de
psiholeptice i tranchilizante.
Observaie:
Cele trei solanee (Stramonium, Hyosciamus i Belladonna), ca i Chamomilla, nu
ausimptomatologie cardiac ! Experiena arat c nevroza anxioas, n majoritatea
manifestrilor de crize, se acompaniaz de palpitaii, dureri precordiale, etc. De aici
indicaia de elecie a Aconitului, care este fr concuren.

Mai putem adoga, n caz de angor, remediul urmtor:

Cactus
Principalele simptome:
durere constrictiv precordial
anxietate, fric de moarte
tristee, proast dispoziie, somn anxios tulburat de pulsaii epigastrice
senzaie de constricie i n alte pri: cap, gt, esofag, stomac, rect, etc.
Toate aceste remedii se dau n aceleai diluii ca la Aconitum.
Ele corespund tipului de anxietate stenic, cu agitaie bine pronunat i aparen
spectacular a subiectului.
2. Crize anxioase de tip astenic, inhibitor
Dac anxietatea este nsoit de alte stri diferite ca intensitate i incisivitate, trebuie
s ne gndim la alt categorie de remedii.
Gelsemium
Bolnavul pare istovit, sleit de puteri, nepenit psihic, ndeosebi sub efectul emoiilor
pasagere sau cronice, al fricii i vetilor proaste.
Anxietatea se exprim prin:
 angoas cardiac, cu ncetinirea pulsului, ca i cnd s-ar opri inima,
slbiciune iminent, moleeal, care oblig bolnavul s se mite pentru a se calma (i
de teama de a nu se opri inima)
angoas laringian, dup o emoie, pn la afonie.
angoas vezical, cu emisiunii frecvente dup emoii (trac)
angoas digestiv, cu nevoia de scaun dup emoii;
slbiciune paretic a extremitilor, cu tremurturi i necoordonare, care
oblig bolnavul s se mite, s iese afar (nu ca la Aconitum care fuge de exterior, de
lume, etc.).
Ct privete remediile de fric i de terori particulare, materia medical indic multe
entiti ce pot fi gsite n repertorii i folosite, dup similitudine, n tratamentul crizelor
specifice.

II. FONDUL ANXIOS

Este partea cea mai important n ntreinerea i declanarea manifestrilor morbide.
Vom parcurge pe scurt, n acest cadru, cteva remedii mai frecvent ntlnite n practic,
lista acestora fiind, de bun seam, mai larg.
Arsenicum album
Aa cum Aconitum domin de departe tratamentul crizelor anxioase, tot aa Arsenicum
album este incontestabil cel mai mare remediu al fondului anxios:
anxietate agitaie fric de moarte
agravare ntre orele 1-3 noaptea, spre diminea;
periodicitatea cunoscut (la 1,2,4,7... zile;
slbiciune extrem:
lips de speran n vindecare, etc.
Somatizare:
cardiac
digestiv (arsuri agravate noaptea, vomismente care nu amelioreaz, .a.)
altenan dintre episoadele anxios-depresive i scurtele perioade de euforie
sunt caracteristice remediului
Posologie: 9 C.H. i diluii progresive, la intervalele indicate de starea pacientului.
Acest remediu, ne reamintim, nu se recomand n diluii nalte la pacienii cu modificri
lezionale.
n nevrozele vechi, n care fondul anxios este profund intricat cu crizele respective, se
pot complementa Arsenicum album cu Aconitum, date alternativ.
 Phosphorus
Are asemnri cu Arsenicum album dar cu unele nuane diferite, astfel:
angoasa este mai redus;
starea de anxietate se nsoete de o astenie cu repulsie pentru orice munc
(mai ales intelectual);
apatie: nu rspunde uor, sedeplaseaz lent.
Agitaia apare pe episoade;
Anxietatea se manifest ca o opresiune n piept (geniul remediului);
Agravare seara la crepuscul, nainte de miezul nopii.
Somatizare:
cardiac (cu agravare la micare i culcat pe stnga);
respiratorie (astm, lips de aer...);
digestiv (arsuri gastrice, vomismente...);
intestinal (diarei urgente dup crize anxioase, uneori scaune sau flatusuri
involuntare;
laringian (rgueal uoar agravat n perioada de anxietate)
Posologie adaptat profilului morbid i reactivitii pacientului.
Causticum
Are manifestri diferite fa de cele de mai sus.
criza anxioas apare dup un oc mai profund sau dup o boal epuizant i
se manifest prin lbiciune, moleeal cu tremurturi (se apropie de Gelsemium care
este chiar remediu su complementar;
bolnavul este melancolic, trist, tcut i nchis;
anxios ndeosebi seara spre crepuscul, ca i cnd ar avea fric de noapte
(copii);
agitaia anxioas mpiedic somnul, asemnndu-se astfel cu Arsenicum i
ceva mai puin cu Phosphorus;
Somatizare:
digestiv, dar slab reprezentat (constipaie);
dizestezii anxioase (parezii, furnicturi, mncrimi);
nu are angoas cardiac.
Caracteristic: nu este impresionat numai de necazurile sale ci i ale celor din jur, pe
care i nelege i pentru care se consum i sufer (cel mai altruist remediu din materia
medical)
Acest remediu nu este, de regul, indicat n nevroze dar trebuie luat n discuie n cazul
suferinzilor cronici ai sistemului nervos ca i la copiii fricoi, slab dezvoltai i cu
enurezis tardiv.
Iodum
i gsete indicaia fie i numai datorit faptului c anxietatea sa este unul din
simptomele dominante ale hipertiroidiei:
intoleran la cldur;
palpitaii pe prim plan, eretism cardiac;
slbire dei mnnc mult;
nu-i place imobilitatea sau s stea nchis n cas.
Argentum nitricum
Este de departe remediul instabilitii, al fricosului de orice i al anxietii de anticipaie.
precipitai n toate i anxioi;
instabilitate n picioare, cu mers impleticit;
pus pe fug, s scape.
Somatizare:
gastric (tahifagie reflux esofagian ulcer);
intestinal (diaree verzuie, emotiv, legat de apropierea unui examen, unui
termen prestabilit, angajament anticipat)
Deci, mai degrab este un remediu de sistem nervos
Ne reamintim c Gelsemium mpreun cu Argentum nitricum i Hyosciamus constituie
trio-ul tracului.
Cocculus
Are unele asemnri cu Argentum nitricum:
comportament evaziv (fug);
precipitat
accelerare a tranzitului
Dar frica i angoasa sa sunt interiorizate, ca la Gelsemium i duc la un comportament
obnubilat, confuzie i inhibiie.
Apoi:
prezint ameeli importante, care sunt derivate ale anxietii;
au dificulti n exprimare, fiind inhibai;
timpul li se pare c trece prea repede;
nu suport zgomotul, contradicia, micrile;
Observaie: Cocculus corespunde Gelsemiului aa cum Arsenicum corespunde
Aconitului.
Indicaiile Cocculus-ului apar n urmrile surmenajului i insomniei. Este remediul
lungilor stri de veghe din preajma bolnavilor.
Psorinum
Este un arsenic mai friguros, cu alternane multiple i anxieti acumulate, ntreptrunse
intens miasmatic.
Este indicat la btrni.
Acestor remedii li se pot altura multe altele, la care fondul morbid este extrem de labil
la diferii stimuli i se exteriorizeaz prin echivalene ale anxietii, ca de ex.:
Cyclamen: angoasa este ntreinut de o scrupulozitate exagerat, perfecionism,
idei de abandon i de nedemnitate; acestea se intensific n perioada ciclului menstrual
(durerea) i se nsoesc de migrene oftalmice i vertij;
Magnesia carbonica: grefat pe terenuri spasmofilice, cu nervozism exacerbat,
spasme dureroase (digestive, genitale, musculare),episoade diareice periodice;
transpiraii.Anxietatea este marcat ndeosebi ziua, cu tremurturi, disprnd seara n
pat; team de agresiuni i violene, sensibil la zgomot, nu are chef s vorbeasc
dimineaa la trezire; indispus;
Magnesia muriatica: agitaie nervoas (frmntri, nelinite), mai ales noaptea
n pat sau cnd nchide ochii, dureri crampoide, parestezii i inevitabila constipaie.
Nux vomica: iritabilitate i agresivitate cnd apar obstacole i impedimente n
calea ambiiei sale; enervat de ncetineala i ineficacitatea celor din jur; intolerant la
contradicie;
Nux moschata: Somnolena, obnubilarea i confuzia exprim anxietatea i
sensibilitatea emoional a acestui remediu.
Posologie:
Fiind vorba de fond anxios, sunt preferabile diluiile nalte i foarte nalte.

Remediile enumerate mai sus se refer desigur la stri morbide care n mod spontan
pot merge cel mai adesea spre agravare, stabilind n genere conexiuni cu suferine
organice cronice.
Am lsat la urm unul din marile remedii ale formelor atenuate ale nevrozei anxioase,
din sfera reversibilitii acuzelor i ca atare cu frecvente anse de ameliorare i
vindecare:
Ignatia.
Acest remediu va fi indicat cel mai des n nevrozele uoare. Semntura de indicaie a
Ignatiei o constituie senzaia de nod esofagian care nsoete sentimentul de fric i care
dispare prin alimentaie, respiraie profund, distracie.
Caracteristici:
este remediul senzaiilor somatice de tip paradoxal, ceea ce semnific
neorganicitate;
remediu tip al manifestrilor isterice sensibile la sugestie i emoii, mai ales
necazuri;
are dispoziie schimbtoare de la veselie la suprare;
teama ei este de tip inhibitor: poate mpiedica individul s vorbeasc, mai
ales c Ignaia este o persoan volubil;
emotivitate exagerat, melancolie, tristee, cu tendin de interiorizare dar
hipersensibil pn la refuz de consolare sau manifestri spectaculare;
suspin i casc constant i plnge din nimic;
Somatizare:
cardiac (tahicardie emotiv);
digestiv: bula histeric (esofag, cardia) ce dispare la alimentaie n loc s fie
agravat ca n cardiospasmele adevrate;
vezical, cu miciuni frecvente ca la Gelsemium.
Observaie: Complementarul clasic al Ignaiei este Natrum muriaticum, care nu este un
remediu al angoasei dar corespunde modalitii hiperemotive, foarte complexate i cu
dificulti n exprimare. Numai c la Natrum muriaticum bolnavul este mai nchis n el,
izolat, mut i cu sentimentul c nu este neles.
n ncheierea acestui capitol al nevrozelor anxioase trebuie s insistm asupra faptului
c tratamentul homeopatic cere mult tiin dar i mult timp, uneori sptmni sau luni
de zile i o impecabil rbdare i cooperare cu pacientul.

NEVROZELE FOBICE
Fixarea anxietii, n fobie, se face pe obiecte exterioare bolnavului, sub form de
repulsie, team, fric.
Se pot desprinde dou feluri de fobii:
a.- Fobii legate de sine-nsui, de ex.:
fric de moarte
fric de nebunie
fric de o boal grav
 fric de asfixie, etc.
b. Fobii legate de obiecte exterioare bolnavului:
fric de animale;
fric de spaii nchise;
fric de ntuneric;
fric de lume, mulime, oameni, societate;
frica de a apare n public;
fric de a nroi;
frica de schimbare, etc.
Aceast enunare este suficient pentru a sugera posibilitatea facil de a ne orienta
homeopatic, recurgnd la datele din repertorii, privitoare la remediile indicate.
De aceea, la concret, ne vom referi numai n mare la acest capitol de nevroye, cu
meniunea c nu ne putem asigura succesul terapeutic dac lum n seam numai fobia
n sine.
A.- Fobii intrinsece (ale subiectului).
Frica de moarte:
Este aproape fundamental n nevroze, iar variatele fobii nu sunt n realitate, din punctul
de vedere al psihanalizei, dect de substitute ale acesteia.
Arsenicum album
Aconutum
Frica de boal:
Se manifest sub diferite forme, cea mai actual este cancerofobia.
Se grefeaz de regul pe un teren obsesional.
Thuja este remediul fundamental n conflictul cu eu-l
Crocus i Sabadilla, sunt remedii mai mici care au unerle
particulariti semiologice cunoscute, astfel:
o Crocus: senzaie de ceva viu, mictor, n abdomen, pe partea
stng. Pacienta trece repede de la o stare de ilaritate la disperare
profund.
o Sabadilla: interpreteaz greit senzaiile i le exagereaz (i se pare
c e gravid dei are meteorism, sau c este umflat ntr-o parte a
corpului...
Frica de nebunie:
Actaea racemosa, se asociaz cu fric de orice, avnd un
frecvent semn caracteristic i anume, agravare n momentul
 ciclului, cu bine cunoscuta ei alternan ntre semnele psihice
i cele fizice (dureri).
Se cuvine s punctm faptul c n fobia acestui remediu,
simptomul mobilitii simptomelor este la antipodul fixitii
din Thuja.
Frica de pcat, melancolia religioas, frica de acte obscene, etc.
Lilium tigrinum, remediu la care se poate constata o profund deprimare,
cu plns, disperare, etc.
Deseori, n natura pacientei exist un conflict intern adnc, ntre firea sa
predominent sexual i principiile morale adnc nrdcinate. Acest conflict sau orice
tip de conflict interior produce un fel de frustrare care se exprim prin mnie. Putem
spune c Lilium tigrinum este cel mai iritabil dintre remedii. Pacienta se simte jignit
chiar dac e tratat ct se poate de amabil. Uneori pacienta oscileaz ntre un
comportament blnd, sincer i aceast stare tipic de mnie, enervare. Totui ori de cte
ori sentimentele sale morale, religioase, au o influen mai mare asupra sa, pacienta
simte remucri i deprimare. De aceea, Lilium tigrinum e caracterizat astfel: disperare
de natur religioas alternnd cu excitarea de natur sexual sau lascivitate alternnd
cu mnie. In urma suprimrii energiei sexuale apare un tip de stare frenetic cu o stare
mintal ciudat, nebuneasc (Med.), pacienta devine foarte grbit i mprtiat nct
nu mai poate ndeplini nimic, nu se poate fixa asupra vreunei realizri.
Lachesis:
crede c a comis acte reprobabile i se autoacuz (manie religioaas), aude
voci, i se pare c este sub influena unei fore divine, etc. (delir) Foarte
indicat n boli psihosomatice i alcoolism cronic.
Frica de a fi otrvit:
Hyosciamus
Rhus toxicodendron.i altele...
B. Fobii extrinsece (exterioare subiectului)
Teama de animale:
Tuberculinum: fric de cini
Ethylicum: fric de animale mici
Pulsatilla: fric de pisici
Agorafobia i claustrofobia:
 Argentum nitricum: are fric ndeosebi n strzile cu cldiri nalte de o
parte i de alta, ca i cnd s-ar prbui; dar i n claustrofobie (ncperi
mici, nchise i neaerate)
Aconitum, din contra: corepunde fricii din spaiile deschise, fricii de a
traversa o pia larg, deschis. De asemenea este indicat n fric de
mulime, de semenii si (antropofobie, la Aconitum fiind de gr.2)
Antropofobie marcat regsim i la remediile: Hyosciamus, Natriu carbonic,
Lycopodium i Rhus tox (gradul 3) i gr.2 la Acon.,Anac., Aur., Bar-c.,Carb-v., Caust.,
Con., Kali-c., Led., Nat-m.,, Plat., Puls.
Antropofobicii adolesceni ndeosebi, sunt mai degrab sensibili la Natriu muriatic, pe
care trebue s-l identificm prin alte semne.
Lycopodium prezint un gen de team de ceilali, mai degrab datorit unui complex de
a intra intr-o competiie cu alii (inferioritate), eul lui fiind de fapt mai bogat.
Nu tratm aici frica de a se sinucide, care corespunde depresiunii melancolice i nu
fobiilor.

NEVROZA HISTERICA
Aici acuzele se fixeaz pe bolnavul nsui i se convertesc ntr-un sindrom
obiectiv, o paralizie, o parez, afonie, etc., tulburri care n-au nimic organic dect
aparena. Este numai unul din capitolele bolilor funcionale cu multe tablouri
simptomatologice din domeniul neuro-vegetativului.
Marea criz isteric, descris de Charcot este astzi rarisim.
Remedii:
Moschus:
o Convulsii spasmodice sub form de crize nervoase foarte violente, cu
aprare, lein real sau disimulat, etc.
o Hiperexcitabilitate, rs-plns, etc.
Ignatia:
Corespunde unui temperament isteric mai atenuat, cu manifestri paradoxale i
spectaculare
Nux moschata
Cu stare de ru adesea fr motive
n concluzie, pentru teatralismul, exagerarea reaciilor i inconstana personalitii,
remediul de fond al isteriei pare a fi Ignatia, care se prescrie n diluii nalte, distanate.
Uneori si diluiile mijlocii pot da rezultate bune.
NEVROZELE OBSESIVE

Este vorba aici de fobiile evoluate i agravate. Bolnavul nu mai poate repudia,
izgoni, teama de ceva, aceast team devine fix, iar n jurul ei se formeaz o tram de
simptome care scap cmpului i controlului contienei.
Se formeaz impulsii, compulsii, ritualuri, agresiviti, etc.
De ex. Frica de hoi, cu obsesia de a verifica la infinit ncuiarea uilor, ferestrelor, etc.
Alii fac repetate calcule pentru a verifica ceva, etc.
Cteva exemple de remedii:
Hepar sulfur:
Este unul din obsedaii cei mai periculoi, datorit impulsiei de a face ru, de a vtma,
de a da foc, de a bate.
Alumina:
Obsesiile binecunoscute la vederea cuitelor ascuite, cu impulsii homicide.
Silicea i Spigelia, pentru obiectele care neap, ns fr impulsii.
Hyosciamus, cu impulsii la exhibiionism
Luesinum, cu obsesia de a se spla repetat pe mini, de a spla vesela sau lingeria,
avnd team de microbi...
Sulfur, impresia de a fi mereu murdar i cu mirosuri neplcute.., etc.
n repertorii mai apar i alte remedii cugnduri i idei persistente, obsedante, cum ar fi:
Mancinella: n legtur cu fore malefice, diavoli sau posedai de diavol;
Natrium muriaticum,gr.3, torturat de subiecte neplcute, ca i Ambra;
Thuja: c are ceva viu n abdomen; c este fragil, fcut din sticl i c s-ar putea
sparge;
Thea: de a ucide un membru al propriei familii sau pe cineva apropiat pe care l
iubete, sau mai ales pe unul din copiii si; pacientul poate resimi o fric teribil
c i va ucide propriul copil, fapt pentru care l trimite la un vecin pentru a-l
proteja;
Pulsatilla,gr.3, legate de o melodie obsedant;
Lachesis: gr.2, legat de ceva ru, nefast;
Obsesiile sexuale in adesea de remedii ca: Staphysagria, Conium, Graphites,
Kalium bromatum, Phosphorus, Platina, Selenium, Stramonium, Ustilago, i
altele.
La Anacardium orientale tabloul devine mai grav, aspectele obsesionale degenernd i
mai mult i fcnd ca bolnavul s recurg la acte iresponsabile, dictate de o for
paralel personalitii individului care are dou vointe opuse, cu impulsii contradictorii
i halucinaii senzoriale, manifestri delirante, crezndu-se urmrit, fiind bnuitor,
iritabil, ru i simind nevoia de a adresa injurii, calomnii.
Fiind vorba de o form grav de nevroz, tratamentul homeopatic trebue s fie foarte
bine condus. Cele mai bune rezultate s-au obinut nu tratnd obsesia ci terenul pe care
ea s-a gravat i care a permis agravarea.
De aceea, n ncheiere ne vom referi la cteva noiuni de homeopatie privind

RELATIA DINTRE TEREN SI NEVROZE

Nevroza anxioas pe teren tuberculinic
Tuberculinismul imprim nevrozei principalele sale caracteristici:
Astenia
Fragilitatea general
Hiperemotivitatea
Mobilitatea timic
Nevroza se dezvolt pe un fga depresiv i se accentueaz datorit mobilitii timice
(Pulsatilla), la factorii traumatizani.
i corespund:
Arsenicum album
Kali carbonicum asociat cu
Ignatia
Pulsatilla asocial cu
Silicea
Nevroza anxioas pe teren psoric
Psora imprim:
Alternanele
Manifestrile cutanate n antecedente
Evolutia prelungit
i corespund:
Sulphur (tipic)
Psorinum (cu sentimentul de incurabilitate, descurajare
Nevroza anxioas sicotic
Contrar celor precedente, aduce evoluiei o not de monotonie. Tulbur contiena
Eului i a timpului.
 Medorrhinum
Argentum nitricum
Thuja
Polarizarea somatic este mai ales uro-genital.
Anxietatea acestor bolnavi acoper practic totdeauna un fond obsesivo-fobic.
Nevroza anxioas din luetism
Aduce:
Agravarea nocturn (se refer mai ales la somn, realiznd patologia lui de
apogeu)
Caracterul exagerat al manifestriloe luetinice
Remedii:
Luesinum
Argentum nitricum
Aurum (mai ales pentru simptomele melancolice)
Nevroza obsesivo-fobic n tuberculinism
Comport foarte puin aspectele de agresivitate, mai mult cele de mobilitate fobic i
deloc pe cele de obsesie.
Frica de lume, de contacte Nat-m; Ign.
Frica de cstorie, de oameni, de sex Puls.
Frica de slbire, emaciere, febr Ars., Phos.
Frica de oboseal Kali-c.
Frica de cini T.K.
Nevroza obsesivo-fobic psoric
Teren ciclic; psora comport puine obsesii.
Hepar sulfur
Arsenicum album
Psorinum
Nevroza obsesivo-fobic sicotic
Este nevroza de elecie a acestui teren:
Frica de a avea ceva n abdomen Thuja. Crocus
Frica de a fi nsrcinat Thuja, Nux moschata
Frica de cancer, de boal incurabil Thuja, Arsenicum, Carcinosinum
Frica de ngrare Thuja
Frica de a nu-i rupe picioarele Thuja
o Medorrhinum mai ales dac a existat n antecedente infecie genital
pentru completarea tratamentului
o Argentum nitricum (impulsia de a fugi)
 Nevroza obsesivo-fobic luetic
Frica de murdrie, impuriti, cu impulsia de a se spla pe mini Luesinum
Frica de ruin Fluoric acid
Boala rezist luni i ani la tratament dar prin perseveren se obin vindecri dup ani de
zile
Isteria tuberculinic (teren de elecie pentru isterie)
Mobil
Hipersensibil
Influenabil
Sugestibil
o Natriu muriatic (nchis, ascuns, la extrem)
o Pulsatilla
Hiperinfluenabil,pasiv i variabil (la cellalt pol crize mai mici)
Somatizare pe cardio-pulmonar (astm, dispnee, palpitaii, fals angor)
Anorexie psihic
o Sepia
o Silicea
Isteria sicotic
Comport evident sarcina nervoas
Persistena timp de ani a unor tulburri isterice (afonie, cecitate, paralizii) evoc
sicoza i trebue ncercat:
o Medorrhinum i
o Thuja
Conversiunile somatice sunt minore (aerofagie, aerocolie)
Isteria luetic
Marea isterie se manifest n mod cert cel mai adesea pe teren luetic
Isteria psoric
Comport la maxim alternane de faze psihice i somatice,
Obligator manifestri cutanate
o Psorinu

PRONOSTIC, DIFICULTATI
n general un tablou simptomatologic att de complex i adesea durabil cum este cel
oferit de nevroze cere medicului homeopat o bun maniere a terapiei, o tiin a
asocierii remediilor simptomatice cu cele complementare direciilor luate de evoluia
acuzelor, respectiv ameliorare sau agravare, oportunitate i perseveren n folosirea
remediilor de teren cu bioterapicele respective, ceea ce impune o strategie terapeutic
homeopatic pe durate de ani de zile.
Se poate spera n vindecare sau ameliorri importante numai dup 2-3 ani de tratament.

EVALUAREA VINDECRII
Evaluarea vindecrii, n nevroze, este o treab grea pentru c evaluarea unei vindecri
trebue judecat n principal dup comportamentul pacientului (Barbancey), deci nu
numai dup ce spune ci dup fapte, dup dovezi furnizate de comportamentul modificat
sub influena tratamentului respectiv.
E logic deci s nu declarm vindecat un bolnav dect n msura cnd el i-a reluat
comportamentul normal, cel dinainte, n ipostazele socio-profesionale i conjuncturale
avute anterior. Se tie c revenit la locul su de munc sau n familie, pacientul se
rentlnete cu factori care au putut sa favorizeze declanarea tulburrilor, nelegai de
partea medical a lucrurilor i care ar putea s redeclaneze sau s ntrein lanul
nerestabilit complet al dereglrilor individului n continuare. Veriga restabilirii complete
a echilibrului i deci a nsntoirii se verific tocmai n prezena tuturor acestor factori.
Este motivul pentru care de multe ori n aceste cazuri de nevroze tratamentul se poate
prelungi pe durata a 2-3 ani pn la nsntoirea complet i durabil.
Nevroza
In medicina traditionala acupunctura si plantele medicinale sunt utilizate de milenii
pentru tratarea afectiunilor sistemului nervos, inclusv a celor de natura psihogena cum
este cazul nevrozelor. Organizatia Mondiala a Sanatatii a confirmat eficienta
acupuncturii in normalizarea activitatii psihicului uman si relaxarea sistemului nervos
de tensiunea acumulata prin stres, suprasolicitari mentale sau traume psihice.
Din punct de vedere organic, nevroza genereaza o tensiune psihica cu impact negativ
asupra intregului organism (perturba relatiile inter-organice, schimburile metabolice si
functiile organice). Bolnavul este constient de deteriorarea starii sale psihice si incearca
sa gaseasca solutii pentru restabilirea echilibrului psiho-afectiv.
Formele specifice de nevroza se diferentiza in functie de manifestarile prezente, astfel
se disting:
nevroza anxioasa (sau psihastenia manifesta simptome precum spaima sau stare
de neliniste permanenta, insomnii, teama de moarte, senzatie de sufocare,
transpiratii, ameteli, tremuraturi cu racirea extremitatilor, crampe abdominale,
senzatie de oprire a inimii, teama de boala, teama de lumina)
nevroza astenica (sau neurastenia, caracterizata de tulburari de somn, oboseala la
trezire, insomnii, cefalee, vartej, senzatie de nod in gat, sufocare sau dificultati de
respiratie, stare pernamenta de oboseala - astenie si lipsa de energie, tulburari de
 concentrare si memorare, nevralgii, amorteli si furnicaturi in zona membrelor,
stari de iritabilitate, nervozitate, hipersensibilitate emotiva si sensibilitate crescuta
la zgomote)
nevroza isterica (manifestata prin episoade sau crize isterice, declansate in
conditii de stres puternic, similare cu cele epileptice. Bolnavul este insa semi-
constient, raspunde la stimuli durerosi si isi aminteste episodul isteric iar pupilele
reactioneaza la stimuli luminosi)
nevroza viscero-vegetativa (sau nevroza cardiaca, include manifestari cardiace
precum palpitatiile, tahicardie, dureri precordiale, respiratie superficiala, astenie,
dispnee, balonari abdominale si constipatie)
Tratament
Faptul ca persoanele suferinde de nevroza sunt constiente de afectiunea lor si doresc sa
isi recapate echilibrul anterior afectiunii reprezinta un avantaj in obtinerea vindecarii.
Un aspect major al tratamentului il constituie stimularea oxigenarii zonei cerebrale
utilizate in procesele de evaluare personala si de construire a stimei de sine. Prin
imbunatatirea acestor procese de oxigenare se permite detensionarea psihicului
pacientului si reluarea functiilor cerebrale perturbate in parametrii optimi. Tehnicile
tibetane de tratament aplicate, acupunctura si plantele medicinale vor trata si
dezechilibrele organice prezente. Sedintele de consiliere psihologica medicala au rolul
de a ajuta pacientul sa isi reevalueze propriile forte, sa isi construiasca obiective ce pot
fi atinse prin capacitatile sale, sa isi descopere limitele si metode de a le depasi, sa isi
construiasca o viziune realista despre realitatea in care traieste si sa gaseasca solutii la
problemele cu care se confrunta. Prin reconstruirea imaginii de sine si a modului in care
pacientul se raporteaza la mediul exterior, pacientul isi va redobandi increderea in sine
si in capacitatea sa de a se dezvolta pentru a se simti implinit si multumit de propria
persoana.

Nevroza
Definitie - Nevroza este o tulburare a functiilor psihice superioare care are o cauza
psihogena (trauma psihica) si se caracterizeaza prin reversibilitate si stabilitate pe
ntreaga durata a maladiei. Nevroza nu este nsotita de halucinatii sau delir ceea ce o
diferentiaza de psihoza, n care individul pierde contactul cu realitatea.
Cauze
Clasificare
Semne si simptome
Tratament
Cauzele nevrozei
n etiologia nevrozei o importanta egala o au att factorii psihologici actuali (situatia
grea de la serviciu, probleme familiale sau sexuale) ct si traumele psihice din copilarie
(lipsa unui parinte, educatia incorecta, conflictele n familie sau tragediile familiale).
Un rol important n dezvoltarea nevrozelor l joaca si personalitate individului. O
trauma psihica devine o cauza a nevrozei doar atunci cnd situatia traumatica are o
ncarcatura emotionala pentru persoana si este dificil de a o suporta. Asa trasaturi ale
caracterului ca iritabilitatea, emotivitatea, labilitatea emotionala, rigiditatea n
comportament, suspiciozitatea predispun persoana spre a dezvolta nevroza ca raspuns la
o situatie stresanta. Dat fiind ca majoritatea trasaturilor de caracter se formeaza n
copilarie, este de nteles importanta pe care o are aceasta perioada a vietii n dezvoltarea
nevrozei. Predispozitia ereditara este implicata n formarea nevrozei prin conditionarea
trasaturilor de caracter ct si prin influenta directa asupra tipului si severitatii tulburarii
nevrotice. Componenta ereditara este mai pronuntata n cadrul nevrozei obsesiv-
compulsive si isterice.
Implicarea substratului anatomic n dezvoltarea nevrozei a fost demonstrata
experimental prin evidentierea rolului pe care l joaca sistemul limbic si girusul cingulat
n patogenia tulburarilor obsesiv-anxioase. Dereglarile n sistemele de neuromediatori
cerebrali contribuie la facilitarea reactiei nevrotice la anumite situatii stresante. Printre
aceste dereglari se numara hiperreactivitatea sistemului adrenergic, depletia receptorilor
GABA sau a liganzilor lor naturali, diminuarea continutului de serotonina n sistemul
nervos central.
Clasificarea nevrozei
Conform lui Freud nevroza trebuie divizata n felul urmator:
Nevroza isterica sau isteria
Nevroza obsesiva sau obsesiv-compulsiva
Nevroza anxioasa
Nevroza actuala
Nevroza fobica
Neurastenia sau nevroza astenica
Psihonevroza (nevroza de transfer sau nevroza narcisica)
n clasificarile recente nevrozele au fost grupate n trei categorii mari:
Tulburarile anxioase care includ atacurile de panica si nevrozele fobice si
obsesiv-compulsive
Tulburarile somatoforme - nevroza isterica sau conversiva si ipocondria
Tulburarile disociative
Semne si simptome
Manifestarile clinice ale nevrozei sunt foarte polimorfe si depind de tipul dereglarii
nevrotice, caracterul si personalitatea individului, severitatea maladiei. Principalele
elemente ale tabloului clinic al nevrozei sunt simptomele psihopatologice, emotional-
motivationale, cognitive, vegetoviscerale, algice si tulburarile de somn. Simptomele
vegetative sunt cvasipermanente n tabloul nevrozelor, frecvent acestea dominnd
asupra altor simptome.
Dereglarile astenice se manifesta prin fatigabilitatea fizica si intelectuala crescuta. Este
caracteristica scaderea memoriei si atentiei, dificultatea de a se concentra, dispozitie
instabila, apatie, iritabilitate crescuta, cefaleea, tulburarile de somn. Nu rareori se
observa dereglarile sexuale sub forma de scadere a libidoului sau a potentei.
Atacul de panica este manifestarea cea mai dramatica a nevrozei anxioase. Criteriile
care ne permit sa stabilim diagnosticul de atac de panica sunt urmatoarele:
Accese n timpul carora 4 sau mai multe din simptomele enumerate mai jos apar
subit si ating maximul n timp de 10 minute:
o Senzatia de insuficienta de aer, dispnee
o Palpitatii cardiace, senzatia ca inima "vrea sa iasa din piept"
o Disconfort n jumatatea stnga a cutiei toracice
o Respiratie ngreunata, sufocare
o Slabiciune, stare presincopala
o Frison, tremor
o Transpiratii
o Senzatie de nod n gt
o Greata sau disconfort abdominal
o Derealizare (senzatia ca tot ce se ntmpla este nereal) sau depersonalizare
(detasare de propria persoana)
o Teama de a pierde controlul sau de a nnebuni
o Frica de moarte sau senzatia de moarte iminenta
o Parestezii (amorteli, furnicaturi)
o Valuri de frig si caldura
Repetarea acceselor. n timp de 4 saptamni sunt necesare cel putin 4 accese.
Manifestarea acceselor are loc independent de careva factor organic (de exemplu
intoxicatie cu cofeina sau hipertireoza)
n perioada dintre accese este caracteristica agorafobia - teama de multime sau teama de
a parasi propria casa. Aceasta frica este legata cu nedorinta pacientului de a avea un
acces n mijlocul multimii, departe de sprijinul si ajutorul persoanelor apropiate. Ca
rezultat acesti pacienti nceteaza de a se folosi de mijloacele de transport comun, ies
foarte rar din casa cu toate ca nu vor sa ramna singuri acasa.
Nevroza isterica este o alta latura a tulburarilor nevrotice n care simptomatologia este
dominata de simptome motorii si senzitive, care n foarte multe cazuri mimeaza alte
maladii neurologice. Uneori diagnosticul diferential cu aceste maladii este foarte dificil
si necesita multa atentie din partea medicului. Nevroza isterica n marea majoritate a
cazurilor se dezvolta la persoanele de sex feminin, cu toate ca se cunosc si cazuri de
isterie la barbati, totusi cu un tablou clinic putin diferit. Simptomatologia isterica ca si
cea anxioasa are un caracter paroxismal. Este necesar de a ntelege ca simptomul isteric
este o ncercare de a scapa de nevroza si nu este un simptom n sensul larg al acestui
cuvnt. Simptomele motorii ale isteriei sunt foarte polimorfe:
 Pseudopareza isterica este unul din cele mai frecvente observate la pacientii cu
nevroza isterica. Daca pareza este nsotita de pierderea constientei, se va impune
diferentierea de starile comatoase sau sincopale.
Hiperkinezele isterice sunt reprezentate de spasme tonice implicnd diferite
portiuni ale corpului si care duc la formarea unor poze patologice ciudate.
Hiperkinezele n isterie de cele mai multe ori iau urmatoarele forme:
o Tremor de amplitudine mare si pseudomioclonii n membre
o Miscari de rasucire a corpului
o Aruncarea capului pe spate
o Blefarospasm
o Pseudohemispasm facial
Vocalizari diferite sub forma de gemete, mai rar plns sau ras. Frecvent apare
mutismul.
Dereglari ale mersului de tipul ataxiei, astazie-abazie, mers miopatic, hemiplegic
care imiteaza alte cauze organice ale tulburarii de mers.
Tulburarile de sensibilitate sunt cel mai greu de verificat la un pacient cu isterie si
sunt cele mai frecvente simptome prezente la prima adresare la medic. Ca regula
tulburarile de sensibilitate sunt de tipul hipoesteziei si frecvent au un caracter
lateralizat cu limita strict pe linia medie.
Tulburarile de constienta sunt un element frecvent al crizei isterice. Dereglarile
de lunga durata (areactivitatea psihica sau pseudocoma) sunt rare. Diagnosticul cu
starile comatoase de origine organica se face utiliznd proba calorica de evocare a
nistagmusului, sau n baza rezistentei pe care o opune pacientul ca raspuns la
ncercarea de a deschide ochii.
Tratament
Tratamentul nevrozei depinde de tipul nevrozei. Pentru nevroza anxioasa
tranchilizantele si antidepresantele (inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei) sunt
efectivi n cuparea acceselor de panica ct si n prevenirea acestora prin reducerea
nivelului de angoasa. Dintre acestea Alprazolam (2-6 mg/zi) este preparatul preferat la
momentul actual, nsa lorazepam si clonazepam sunt la fel de efective si se considera a
avea un risc putin mai mic de a provoca dependenta. Propanolol, un beta-blocant,
actioneaza asupra mecanismului adrenergic al nevrozei. Utilizarea lui (10-20 mg 3x/zi)
contribuie la diminuarea simptomelor vegetative care nsotesc atacurile de panica.
Psihoterapia este o alta optiune valoroasa n nevroza anxioasa n special daca este
prezenta agorafobia.
Tratamentul nevrozei isterice se bazeaza pe psihoterapie. Nu exista un tratament
medicamentos pentru isterie.
Astenia. Neurastenia. Nevroza
Astenie = 1) Scaderea fortelor, slabiciunea starii generale; 2) Slabirea functiilor
unui organism sau ale unui sistem. (Dictionar medical, Editura CERES, 1998)
Se vorbeste despre astenie de primavara si astenie de toamna, dar acestea nu sunt
notiuni stiintifice, medicale. Ele exprima stari astenice date de dificultatile organismului
de a se adapta la schimbarile imjportante ale mediului temperatura, luminozitate si,
poate la specificul hranei. Organismul este demineralizat, devitaminizat si prezinta
tulburari de tip astenic.
Neurastenie = [] o stare de mare oboseala, favorizata de surmenaj si insotita de
tulburari psihice (tristete, insomnie, nehotarare etc.), de tulburari functionale
(cardiovasculare, digestive, sexuale) si de dureri cu diferite localizari. In prezent, aceste
manifestari sunt asimilate cu tulburarile nevrotice. (Dictionar medical, Editura CERES,
1998)
Tot catre tulburarile nevrotice nevroze ne trimite si Dictionarul de Psihologie,
Editura Babel, 1997. In drumul catre termenul nevroza, trecem si prin acela de
nevropatie, un termen perimat.
Nevroza
Prin acest termen se definesc acele afectiuni psihice care debuteaza si evolueaza in
conditii de suprasolicitare psihica. Fenomenele psihice specifice nevrozei sunt, de
obicei, reversibile si nu sunt insotite de alterarea personalitatii; pacientul este constient
de boala sa.
Se descriu in clinica patru forme de nevroze: nevroza astenica, nevroza obsesivo-
fobica, nevroza isterica, nevrozele mixte.
Nevroza astenica (neurastenia) se caracterizeaza prin astenie, cefalee, insomnie.
Cauza principala a nevrozei astenice este suprasolicitarea indelungata, care duce la
epuizare, oboseala patologica a functiilor psihice, reversibila prin tratament.
Bolnavul suferind de nevroza astenica prezinta rezistenta scazuta la oboseala. Somnul
este neodihnitor, superficial sau, uneori, insomnia este totala. La trezire, se simte mai
obosit decat la culcare.
De asemenea, manifesta hiperexcitabilitate emotiva. Izbucneste repede in plans sau ras
nervos, este nerabdator, nu se poate concentra; nu poate asimila informatii.
Sensibilitatea psihica crescuta se dubleaza si de o hiperestezie polisenzoriala: il supara
zgomotele, fosnetul foilor, scartaitul usii; il supara chiar contactul pielii cu hainele
proprii, are furnicaturi, amorteli in membre, vederea i se tulbura, in campul vizual
aparand pete sau puncte luminoase.
Vertijul, senzatia de ameteala, nesiguranta in mers, pocniturile in urechi, sunt alte
semne de nevroza astenica pe linie somatica.
In cadrul hiperexcitabilitatii vasomotorii, pacientii au valuri de caldura alternand cu
senzatia de frig sau palpitatii cu tahicardie.
La nivelul aparatului respirator, nevroza se manifesta prin senzatii neplacute de
sufocare sau de nod in gat.
Cefaleea are caracterul unei dureri in casca, cu punct de plecare occipital.
Formele clinice variaza dupa predominanta fenomenelor psihice:
- simpla neurastenia clasica descrisa mai sus;
- anxioasa, la care se adauga anxietatea excesiva;
- cenestopata, ce se imbogateste cu senzatii neplacute sub forma unor tulburari
neurovegetative, traduse de bolnav prin senzatii de amorteli, intepaturi, furnicaturi in
membre, de-a lungul coloanei vertebrale etc.
Nevroza obsesivo-fobica. Aceasta forma de nevroza, cunoscuta si sub numele de
psihastenie, se caracterizeaza printr-o serie de simptome functionale reversibile, dar
foarte chinuitoare pentru bolnav. Aparitia obsesiilor si fobiilor, fata de care bolnavul
are atitudine critica, luptand contra lor, marcheaza aparitia psihasteniei.
Psihastenia se desfasoara pe un fond afectiv anxios, bolnavul fiind framantat de
teama, nesiguranta, dubii.
Simptomele obsesive sunt de mai multe feluri: amintiri obsesive, fobii, ritualuri, idei
obsedante etc. Functiile psihice intelectuale, ca atentia, memoria, rationamentul, sunt
pastrate. Vointa, randamentul in munca, fondul afectiv sufera cel mai mult insa in
psihastenie, prin faptul ca bolnavul este constient si lupta din rasputeri contra bolii. De
aceea, psihastenia mai poarta si denumirea de nebunie lucida.
Nevroza isterica (Isteria) a fost descrisa la inceputul acestui secol de medicii francezi
Jean-Martin Charcot si Joseph Babinski, fiind insa cunoscuta din antichitate. Vechii
greci puneau in legatura mecanismul de producere al isteriei cu suferinta uterului
(hystera = uter). Simptomele isteriei sunt polimorfe, ele manifestandu-se prin crize
isterice, tulburari de constienta de tip isteric, tulburari asemanatoare celor din unele boli
neurologice si tulburari somatice.
Crizele isterice se declanseaza in diferite conditii stresante. Bolnavul, in urma unui
conflict, a unei contrarieri, a unor certuri sau din dorinta de a atrage atentia celor din jur
asupra sa, intra in asa-numita criza de isterie.
Desi se manifesta asemanator crizelor epileptice, crizele isterice prezinta diferente clare
fata de acestea:
-Constienta nu se tulbura ca in epilepsie, ci se ingusteaza numai campul acesteia.
Bolnavul nu-si pierde urina si nu-si musca limba. Este atent unde cade; nu se
prabuseste, pur si simplu, ca in crizele de epilepsie.
-Contracturile tonice (persistente, prelungite, de intensitate mare) nu sunt urmate, ca in
epilepsie, de contracturile clonice (scurte, ritmice, repetate, sacadate, de intensitate
egala).
-Pupilele reactioneaza la stitmulii luminosi.
-La excitanti durerosi bolnavul raspunde, aparandu-se; astfel criza este scurtata,
pentru ca atentia bolnavului este distrasa de stimulul dureros care devine mai important.
(De aceea, in filme, se obisnuieste sa se administreze o pereche de palme sanatoase unei
persoane care nu vrea sa faca fata cu luciditate unei situatii tensionate.)
-Bolnavul percepe tot ce se petrece in jurul sau numai partial. Dupa risipirea crizei,
bolnavul pastreaza partial memoria celor petrecute, spre deosebire de bolnavul de
epilepsie, care prezinta amnezie lacunara, adica pierderea oricarei amintiri de pe durata
crizei.
Criza de isterie poate dura de la cateva minute pana la cateva ore.
Exista, in isterie, tulburari care simuleaza afectiuni neurologice ca: paraplegia,
hemiplegia isterica, coreea isterica, tulburari de sensibilitate. Mutismul isteric este
mutismul demonstrat de bolnav prin inlocuirea vorbirii printr-un limbaj gesticulat.
Tulburari organice: bolnavul acuza cecitate isterica (nu vede), surditate isterica (nu
aude). Aceste fenomene pot disparea usor, daca bolnavul este pus in situatii care impun
folosirea acestor analizori.
Bolnavului nu trebuie sa i se dea prea multa atentie in timpul crizei, pentru a nu o
exagera spre a-si prelungi suferinta, insa toata aceasta atitudine trebuie insotita de calm,
blandete si intelegere pentru boala psihica.
Nevrozele mixte
Acestea sunt forme clinice de nevroze caracterizate prin tulburari motorii ca si
maladia ticurilor, crampa profesionala, logonevroza (balbismul sau balbaiala).
Mihaela Serea
nevroza provocata de stres sau ce?

De mai bine de sase luni , mai precis din martie viata mea sa transformat intr-un cosmar.
Datorita unei lungi perioade de stress si suprasolicitare nervoasa din primavara starea
mea de sanatate sa degradat puternic.... simptomele sunt foarte variate si persista pe
toata durata zilei si impresioneaza prin intensitate, sunt insuportabile;;;;;;
Dureri de cap , ameteli puternice , stare permanenta de oboseala, slaba putere de
concentrare, palpitatii, frisoane, stari de lesin, lipsa energie pe toate planurile, extenuare
psihica
somnul este intrerupt , neodihnitor cu cosmaruri, dimineata ma trezesc obosit
dar cel mai deranjant lucru sunt starile de anxietate, diferite fobii, frica de moarte de
boala.... diferite analize au iesit bine nu sunt semne totusi ale unei boli clare cum ar fi
hepatita, etc
social sunt activ, am multi prieteni calatoresc f. mult si de o buna perioada manac
natural;;;;
inainte de aceste stari am fost perioada de cateva luni f. stresat la locul de munca, am
lucrat intr-un laborator analize medicale si din aprilie nu mai lucrez
dupa aceasta perioada de stress extrem au aparut aceste stari de rau.... va rog spuneti-mi
despre ce e vorba de fapt si ce remedii naturale ar fi...
totusi de la varsta de 19 ani am avut probleme cu stressul dar in nici un caz ca acum....
de cativa ani incoace mi-am facut si diferite investigatii neurologice, cardiologice,
endocrine si totul a iesit bine....analize ale sangelui nu mi-am mai facut de vreun an dar
ultima data au iesit foarte bune
mentionez ca in prezent am apelat la serviciile unui psiholog care mi-a spus ca
psihoterapia este solutia ::::: va multumesc
Dr. Simina Munteanu - Psihiatrie, Sibiu

Desigur, psihoterapia este una dintre solutii si este foarte bine ca ai decis sa o pui in
aplicare.

Dr. Andrei Dumitrescu - Psihiatrie, Bucuresti

Impreuna cu un psihoterapeut (bun) poti invata cum sa gestionezi altfel aparitia stress-
ului. Tot ce descrii tu - sunt efecte colaterale ale acestuia. Ca atare - asa pot sa si dispara
- ca efect colateral pe masura ce inveti o strategie eficienta de dizolvat stress-ul.

Remediile naturiste sunt bune, insa din pacate ele nu dau raspunsuri la intrebari...si nici
nu creeaza strategii de succes...
totusi nu sunt pe deplin multumit de rezultate .....iar spre seara starea de oboseala se
amplifica puternic..... dupa 6...7 seara apare o stare de anxietate o frica de moarte
extrema, pe fond de oboseala... de exemplu duminica trecuta am stat mai toata ziua pe
calculator cu treaba, facand un efort intelectual mai intens ...( iar noaptea dinainte am
dormit doar aprox 5-6 ore ) ...apoi am plecat la niste prieteni sa facem o partida de carti
... am avut o seara groaznica 3 ore am avut o stare de rau extrem de surmenaj cu stare de
lesin si o teama de moarte insuportabila sentimentul de moarte iminenta...am fost la
spital unde mi-au dat un calmant care nua a avut prea mare efect.....
de abia pe la 12 noaptea reusind sa adorm..... orice implica un pic de concentrare ma
oboseste , condusul masinii, cititul, si mai ales statul la calculator.........
nici plimbarile in aer liber la munte , km de mers pe jos nu ma ajuta prea mult
sunt realmente disperat ...ce solutii ar fi ca sa inlatur aceasta stare de oboseala? va
multumesc
de altfel , sa dori sa discut , eventual pe messenger , cu o persoana care a avut astfel de
probleme sau cu un doctor sau psiholog , daca se poate... cei ce au trecut prin astfel de
stari stiu cat de greu este, unele zile sunt de cosmar..
buna mi se pare ca am mai vazut mes si la anxietate sau asa ceva esti tanar ai toata viata
inainte si sigur vei reusi insa vad ca multa lume se sperie de pastile in primul rand
depinde cat de mult a avansat boala si daca e veche trebuie sa luam si medicatie
prescrisa de medic eu de multi ani am incercat tot felul de naturale insa anul acesta nu s-
a mai putut am luat pastile dar foarte putin neurol de 05 dim si seara cipralex de 10 jum
dim acum dupa cateva luni scad din neurol iau foarte putin si nu am nimic am vazut ca
sunt persoane care au luat si 5 pas de neurol pai nu trebuia nu sunt medic asta e parerea
mea ceai de tei este foarte bun si minerale calciu magneziu am luat si eu c-am 30 pe
luna dupa care pauza si incredere in DUMNEZEUdeci ceia ce vreau eu sa spun este sa
nu ne mai ferim de pastile este adevarat ca poate da dependenta insa daca luam cum
spune med si avem bunavointa ne rugam este bine eu cunosc toate sintomele sunt
groznice trebuie sa avem incredere in noi iti doresc mult succes sanatate si curaj adresa
mea am mai dato oricum o mai dau nu ma deranjeaza ib_salutia_tutti nu te sfatuiesc sa
ei pastile de somn asculta muzica ai rabdare si ai sa vezi ca totul o sa fie bine o seara
buna
Spui ca nu esti pe deplin multumit de rezultate... Rezultate la ce ? Ce ai reusit DEJA sa
obtii ? Ideea de a discuta pe messenger cu un psihoterapeut, e echivalenta cu ideea de a
primi un sfat de la oricine altcineva. Tine si de observarea si setarea prioritatilor tale:
daca tot ceea ce ai tu ca si disconfort nu merita DECAT o discutie pe mess cu cineva...
atunci probabil ca situatia nu e atat de grava in ochii tai...
Sfaturi probabil ca ai mai primit, si cu siguranta vei mai primi, fiindca toata lumea se da
in vant sa ofere sfaturi gratuite. Din pacate de obicei ce nu costa nimic, nu valoreaza
nimic... ne umplem de sfaturi semi-inutile.
Ba mai periculos, si semi-docte: recomandari de pastile sau remedii naturiste de la
persoane care nu au nici o legatura cu domeniul medical, si nu pot fizic extrapola efectul
remediilor recomandate de ei mai mult de propria persoana...
Cum vor trebui sa evolueze simptomele tale ca sa fii convins ca ai nevoie de
ALTCEVA decat sfaturi ("psihologice" sau "practice" ) ?
buna intrebare mia placut ai perfecta dreptate in primul rand drebuie ca noi sa ne ajutam
asa ca sa dam sfaturi si sa com e ok in rest DUMNEZEUcu mila dupa parerea mea cred
ca tu esti pe drumul cel bun si ca daca iti doresti sa fi bine vei fi cu siguranta iti doresc
succes o seara placuta
Salut , am o solutie la problema ta. Intra pe www.nlpmania.ro la sectiunea Stres
Management. Ai acolo inregistrari mp3 cu tehnici impotriva stresului. Poti sa le copiezi
pe telefon sau pe mp3-player si sa le asculti. Sunt comenzi verbale pentru tehnici de
relaxare fizica si mentala. Incearca. Sunt mai la indemana decat orice altceva pentru
stres. Succes.
Din cate imi dau seama, la fel a avut si sotul meu, ai nevroza anxioasa cred. Sunt
medicamente neuroleptice, de exemplu Tranxene, dar un psihiatru le poate prescrie. Tin
foarte bine sub control simptomele.

Recomanda un Psihoterapeut sau cauta unul!La-Psiholog.ro este un proiect

ROmedic care va prezinta peste 1600 de terapeuti din Romania. Avantajul acestui site
este ca pune mare pret pe recomandarile pacientilor. Gasiti prezentari detaliate ale
serviciilor psihologice, cititi recomandari, va puteti programa online. In plus, exista o
sectiune cu o multime de articole interesante si teste psihologice.
Nevroza, simptome, tipuri, manifestari, nevrozele tratament

Nevroza este o afectiune a creierului declanat de obicei mai ales de factorii negativi":
suprri diverse, eecul n anumite activiti, precum i efortul intelectual exagerat. Aa
se explic i varietatea formelor sub care se poate manifesta o nevroz. Se obinuiete
totui ca nevrozele s se mpart n trei mari categorii :
1. Nevroza astenic propriu-zis. Tulburarea principal const n oboseala rapid,
fizic i intelectual, la eforturi, nsoit de insomie i dureri de cap.
2. Nevroza isteric (sau isteria), n care manifestarea principal este exagerarea unei
senzaii anumite, care ulterior este considerat de bolnav drept real. Formele sale de
manifestare sunt foarte variate.
Cteva exemple : - epilepsia isteric (bolnavul este convins c are epilepsie i atunci
mimeaz - aa cum crede el - criza epileptic),
- paralizia isteric (bolnavul are convingerea c este paralizat). Aici, sugestia i unele
mijloace fizioterapice care s conving bolnavul" c nu este bolnav au un rol impor-
tant.
3. Psihastenia este o form de nevroz in care tulburarea principal este obsesia (sau
fobia) fa de anumite situaii. Bolnavul poate fi obsedat , de exemplu, c are cancer sau
sifilis, dei consult muli medici care infirm aceste boli. Uneori bolnavul i creeaz
convingerea c este incapabil de o anumit activitate. Alteori, n urma unei perieade de
insomnie, capt convingerea c nu mai poate dormi. Se culc, ateapt cu atenia
ncordat s-i vin somnul, care bineneles n aceste condiii va veni foarte greu.
Tratamentul nevrozelor Este diferit de la un bolnav la altul. Uneori, odihna sau simpla
schimbare a locului de munc ajung pentru ca totul s reintre n normal.
Alteori, somnifere uoare sau sedative ale scoarei cerebrale asigur repausul de care au
nevoie celulele sistemului nervos. Tratamentele cu somn prelungit, insulina n cantiti
progresive, urmate de o activitate mai uoar pe o anumit perioad, aduc n alte cazuri
vindecarea.

Tratamente naturiste -In nevroze, in special in neuroastenie si depresie, se indica

laptisor de matca + apilarnil + propolis (componentele flavonice si flavonoidice ajuta
metabolismul neuronal).
-Petalele de trandafir de dulceata ajuta in stari depresive si anxiolitice. Se bea macerat la
rece de petale.
-Valeriana sub forma de tinctura (30 picaturi cu putina apa) sau infuzie se ia cu cateva
ore inainte de culcare. Are efect sedativ profund si calmant.
-Nervosedin cu efect calmant, recomandat persoanelor agitate.
-Catina, folosite perioade mai mari, ajuta in bolile psihice, prin ridicarea nivelului de
serotonina, un neurotransmitator care induce o stare de calm si curaj.
NEVROZA
STIATI CA: "Nevroza este o afeciune psihogen unde simptomele sunt expresia
simbolic a unui conflict psihic ce-i are rdcinile in istoria infantil a subiectului i
constitue compromisuri intre dorin i aprare."(Laplanche: dicionar de psihanaliz)
Nevroza este declansata de factorii de mediul de viata suprasolicitant si de factori cum
ar fi efortul intelectual sau traumele psihice. In cadrul acestei boli sunt cuprinse
tulburarile anxioase si tulburarile obsesive, tulburari afective minore si reactii de
adaptare. Tipuri de nevroza: astenica, anxioasa, cardiaca, isterica, neurastenia,
depresiva, fobica, stari nevrotice cu exprimare motorie. Nevroza astenica se manifesta
prin dureri de cap, insomnie, oboseala, lipsa de energie si imposibilitatea de concentrare
in schimb, in cazul nevrozei anxioase, bolnavul acuza diferite tulburari cum ar fi fobiile,
diferite frici, care ar putea fi urmarile unor traume psihice pe care le-a trait in trecut. La
toate acestea se adauga o permanenta stare de neliniste, palpitatii, senzatia ca inima ii
sta in loc, tremuraturi insotite de o racire brusca a mainilor si picioarelor, crampe
abdominale. "Nevroza viscero-vegetativa, numita si nevroza cardiaca, se manifesta
printr-un complex de tulburari cardiace cum ar fi palpitatii, dureri precordiale, respiratie
superficiala, senzatie de oboseala, balonari abdominale, constipatie. Nevroza isterica
poate fi explicat prin dorine suprimate: persoana dorete s fie altcineva dect i
permit capacitile, posibilitile, i dorete ca mediul su s-o aprecieze, s fie mai atent
cu ea.Dac de exemplu nu este apreciat aa cum i dorete, nu este n centrul ateniei,
persoana n cauz se mbolnvete, atrgnd atenia asupra sa chiar prin aceast nevroz
isteric. Persoana isterica nu constientizeaza boala. Nevroza depresiva incepe cel mai
des din pricina problemelor de viata. Omului I se inrautateste dispozitia, nimic nu il mai
bucura, totul il enerveaza, cade in trandavie, intristare, descurajare, tot ce il inconjura ii
apare intr-o lumina intunecata. Neurastenia, senzaia de astenie i lips de energie vital
este apstoare, penibil, cu totul dezagreabil, nrdcinat n contient i care trezete
un sentiment de tristee, de nemulumire, de durere moral. Individul este demoralizat,
confuz n sentimente i n forele proprii dar perfect contient de suferina prin care
trece, chiar dac nu poate s-i explice determinismul. Nevroza fobica este nevroza care
asociaza o personalitate invecinata cu cea a istericului (subiect emotiv si sensibil, cu
imaginatie vie), cu crizele de fobie. Aceasta nevroza este caracterizata prin crize de
fobie, care deplaseaza angoasa provocata de un conflict interior pe o situatie exterioara
precisa, teama de spatiile inchise (claustrofobie), de spatiile deschise (agorafobie), de
privirea altuia etc. Individul lupta impotriva fobiei sale evitand situatia de care se teme
sau cautand sa fie insotit de o persoana apropiata. Stari nevrotice cu exprimare motorie
caracterizate prin tulburari motorii ca si maladia ticurilor, crampa profesionala,
logonevroza (balbismul sau balbaiala). Tratamentul bolnavilor este de durata, dar cu
ajutorul psihoterapiei si in special al familiei, se ajunge la o stare de ameliorare a bolii
Alte tipuri de nevroze (extras de pe site-ul APR). NEVROZA ACTUALA Tip de
nevroza pe care Freud il distinge de psihonevroze: a) Originea nevrozelor actuale nu
trebuie cautata in conflictele infantile, ci in prezent; Simptomele acestei nevroze nu sunt
o expresie simbolica si supradeterminata, ci rezulta direct din absenta sau inadecvarea
satisfactiei sexuale. Freud a inclus initial in categoria nevrozelor actuale nevroza de
angoasa si neurastenia, propunand ulterior alaturarea ipohondriei. NEVROZA DE
ANGOASA Tip de boala pe care Freud a izolat-o si a diferentiat-o: a) Din punct de
vedere simptomatologic, de neurastenie, prin predominanta angoasei (asteptare anxioasa
cronica, acces de angoasa sau echivalente somatice ale acesteia); Din punct de vedere
etiologic, de isterie: nevroza de angoasa este o forma de nevroza actuala caracterizata in
mod specific prin acumularea unei excitatii sexuale care se transforma direct in
simptom, fara mediere psihica. NEVROZA DE CARACTER Tip de nevroza in care
conflictul defensiv nu se traduce prin formarea de simptome izolabile in mod clar, ci
prin trasaturi de caracter, tipuri de comportament, chiar printr-o organizare patologica a
ansamblului personalitatii. NEVROZA DE DESTIN Desemneaza o forma de existenta
caracterizata prin revenirea periodica a unor inlantuiri identice de evenimente, de obicei
nefericite, inlantuiri carora subiectul pare sa le fie supus ca unei fatalitati exterioare,
desi, din punct de vedere psihanalitic, mecanismele trebuie cautate in inconstient si, in
mod special, in compulsia la repetitie. NEVROZA (sau SINDROM) DE ESEC Termen
introdus de Rene Laforgue si avand o acceptie foarte larga: desemneaza structura
psihologica a unei intregi game de subiecti, de la cei care par, in general, sa fie
responsabili de propria lor nenorocire, pana la cei care nu pot suporta sa obtina tocmai
ceea ce par sa-si doreasca mai intens. NEVROZA DE TRANSFER A) In sens
nosografic, categorie de nevroze (isteria de angoasa, isteria de conversie, nevroza
obsesionala) pe care Freud le distinge de nevrozele narcisice, in cadrul grupului de
psihonevroze. Fata de nevrozele narcisice, ele se caracterizeaza prin faptul ca libidoul
este totdeauna deplasat asupra obiectelor reale sau imaginare, in loc sa fie retras de la
aceasta asupra eului. De aici rezulta ca nevrozele de transfer sunt mai accesibile
tratamentului psihanalitic pentru ca se preteaza la constituirea in cadrul curei a unei
nevroze de transfer in sensul B. In teoria curei psihanalitice, nevroza artificiala in cadrul
careia tind sa se organizeze manifestarile de transfer. Ea se constituie in jurul relatiei cu
analistul; este o reeditare a nevrozei clinice; elucidarea ei conduce la descoperirea
nevrozei infantile. NEVROZA FAMILIALA Termen folosit pentru a desemna faptul ca,
intr-o familie data, nevrozele individuale se completeaza reciproc, punand in evidenta
influenta patogena pe care o poate exercita asupra copiilor structura familiala si, in
primul rand, cea a cuplului parental. NEVROZA MIXTA Forma de nevroza
caracterizata prin coexistenta unor simptome care evidentiaza, dupa Freud, existenta
unor nevroze distincte din punct de vedere etiologic. NEVROZA NARCISICA Termen
pe cale de disparitie in psihiatrie si psihanaliza, dar care se gaseste in scrierile lui Freud,
unde desemneaza o boala mentala caracterizata prin retragerea libidoului la nivelul
eului. Se opune astfel nevrozelor de transfer. Din punct de vedere nosografic, grupul
nevrozelor narcisice desemneaza ansamblul psihozelor functionale (ale caror simptome
nu sunt efectul unei leziuni somatice). NEVROZA OBSESIONALA Clasa de nevroze
definita de Freud si constituind unul dintre domeniile majore ale clinicii psihanalitice.
Conflictul psihic, in forma sa cea mai tipica, se exprima prin simptome numite
compulsive: idei obsedante, compulsie la comiterea de acte indezirabile, lupta contra
acestor ganduri si tendinte, ritualuri de exorcizare, etc. si printr-un mod de gandire
definit mai ales prin ruminatie mentala, scrupule si ducand la inhibitii ale gandirii si
actiunii. Freud a delimitat progresiv specificitatea etiopatogenica a nevrozei obsesionale
(deplasarea afectului asupra reprezentarilor mai mult sau mai putin departate de
conflictul originar, izolare, anulare retroactiva); din punct de vedere al vietii pulsionale
(ambivalenta, fixatie la stadiul anal si regresie); in sfarsit, din punct de vedere topic
(relatie sado-masochista interiorizata sub forma tensiunii dintre eu si un supraeu extrem
de crud). Aceasta punere in evidenta a dinamicii subiacente nevrozei obsesioanle si, pe
de alta parte, descrierea caracterului anal si a formatiunilor reactionale care il constituie,
permit adaugarea la nevroza obsesionala a unor tablouri clinice in care simptomele
propriu-zise nu sunt evidente la prima vedere. NEVROZA TRAUMATICA Tip de
nevroza in care aparitia simptomelor este consecutiva unui soc emotional legat, in
general, de o situatie in care subiectul si-a simtit viata amenintata. Ea se manifesta, in
momentul socului, printr-o criza anxioasa paroxistica, ce poate provoca stari de agitatie,
de stupoare sau de confuzie mentala. Evolutia ei ulterioara, care survine cel mai des
dupa un interval liber, permite desprinderea schematica a doua situatii: a) Traumatismul
functioneaza ca element declansator, care pune in evidenta o structura nevrotica
preexistenta; Traumatismul capata o pondere determinanta in insusi continutul
simptomului (retrairea evenimentului traumatizant, cosmar repetitiv, tulburari de somn,
etc.), care apare ca o tentativa repetata de a "lega" si a provoca abreactia traumei; o
asemenea "fixatie la trauma" e insotita de o inhibitie mai mult sau mai putin
generalizata a activitatii subiectului. Freud si psihanalistii rezerva, de obicei, denumirea
de nevroza traumatica acestui al doilea tablou clinic.