Generalități în situații cu

victime multiple

Curs de prim ajutor calificat

Consolidarea cursului de bază - Paramedici
 OBIECTIVE

 Consolidarea informațiilor.
 Implementarea modificărilor procedurale.
 Conţinutul cursului

1. Introducere.
2. Generalităţi.
3. Acţiuni de realizat.
4. Situaţii speciale.
5. Evaluare.
 Introducere
Ce este o situaţie cu victime multiple? (SVM)

 Atunci când numărul victimelor este mai mare decât

capacitatea de intervenție a echipajelor de intervenție.
 Anumite S.V.M. sunt speciale (număr mare de victime afectate
de eveniment), situație în care este necesară declanşarea unui
plan special de intervenție (PLANUL ROSU).
 Generalități
A – TIPURI DE S.V.M.

 M.P.I. – Incident cu victime multiple (sub 15

victime).

 M.C.I. – Incident în masă (15 sau mai multe

victime).
 Generalități
A. MPI

 M.P.I . este o situație unică care prezintă un

număr mic de victime (mai mic de 15) și care,
în mod normal, poate fi foarte gestionat și
preluat de echipele de salvare (ALPHA).
 Generalități
MCI

 MCI este o situație care implică un raport inadecvat

în timp între necesități și mijloace deoarece:
 numărul de victime este în special foarte mare
(peste 15);
 accesul pentru realizarea operațiuniilor este
limitat…
 Generalități
 S.V.M. sunt adesea cauzate de:
 accidente de trafic: rutier, feroviar, aerian, maritim sau
fluvial;
 incendii: incendii în blocurile de locuință, unități de
îngrijire (spitale, azile),etc;
 prăbușiri de imobile sau explozii;

 accidente sociale: manifestări cu risc ridicat, agresiuni

colective;
 acte de terorism;

 catastrofe naturale;

 accidente tehnologice;

 accidente biologice.
 Generalități
B – CAUZELE SVM

Accident rutier Incendiu Acte de terorism

Catastrofă naturală Accidente tehnologice

Prăbușire de imobil

Accidente sociale Accidente biologice

 Generalități
C – FACTORII AGRAVANȚI

 Afectarea zonei de intervenție:

 Adesea asociate cu cauza S.V.M., acestea
pot:
 împiedica accesul la locație și la victime
(prăbușiri, distrugere de căi de acces și
comunicații etc.;
 implică riscuri persistente pentru salvare;

 dezorganizează acțiunea de salvare;

 Generalități
C – FACTORI AGRAVANȚI

 Numărul de răniți :
 Evaluat de la sosirea salvatorilor, acesta trebuie să fie
consdierat ca fiind relativ, luându-se în considerare faptul
că:
 anumiți răniți validați vor părăsi imediat locația după
eveniment înainte de a doua revenire a unității de
salvare, sau să fie găsiți mai târziu;
 starea răniților poate evolua rapid în bine sau în rău;

 anumite victime încarcerate nu sunt accesibile și

necesită mijloace specifice de căutare și de salvare.
 Generalități
C – FACTORI AGRAVANȚI
 Factori diverși:
 Alți factori pot agrava starea victimelor și pot
perturba munca salvatorilor:
 condițiile meteorologice: (ploaie, frig, ninsoare
sau căldură excesivă);
 noaptea (lipsa iluminării);

 fumul, emanațiile toxice;

 mișcările de panică, mobilitatea sau

agresivitatea mulțimii.
 Generalități
D – PRINCIPII DE ORGANIZARE

Pe parcursul unei intervenții cu victimele

multiple.
 primii salvatori sunt depășiți de situație în
fața numărului răniților și a gravității
rănilor acestora.
Prima evaluare a intervenției este esențială.
 pentru declanșarea sosirii echipajelor de
întărire adecvate, chiar dacă un plan de
intervenție predefinit a fost inițiat deja.
 Generalități
D – PRINCIPII DE ORGANIZARE

 Primii salvatori trebuie să își adapteze activitățile, cât

mai eficienți cu putință.
 Pentru aceasta, vor realiza următoarele activități:
 Evaluarea situației:
 scopul este acela de a estima riscurile existente sau
previzibile și numărul de victime posibile și de a se
stabili mijloacele suplimentare de intervenție
necesare;
 informarea dispeceratului;

 acționarea prin aplicarea măsurilor de siguranță și

de urgență adecvate.
 Generalități
D – PRINCIPII DE ORGANIZARE

 În afara acțiunilor care trebuie să fie realizate de primii

salvatori, organizarea tutoror măsurilor de implementare
pentru a gestiona situația cu victime multiple respectă
următoarele patru etape:
 recunoaștere și salvare;

 triaj și stabilizare inițială;

 îngrijiri medicale sau nu;

 evacuare.

 PMA -ul trebuie să fie implementat, ceea ce reprezintă mereu

o problemă deoarece victimele trebuie deplasate.
 Acțiuni de realizat
 Evaluare de ansamblu a situației găsite . În acest scop trebuie
să:
1. Să stabilească natura accidentului.
2. Identificarea semnelor de intoxicare care sunt direct vizibile:
 mai multe persoane prezintă simptome clinice identice
(comă, tulburări de cunoștință, insuficiență respiratorie,
tuse importantă, rinoree, hiper salivare, convulsii);
 animale bolnave sau moarte

 mirosuri neașteptate

 maladii colective.

3. Să caute existența unui pericol care amenință toate victimele

și siguranța.
4. Să estimeze numărul și tipologia victimelor de la accident
(arse, lovite, politraumatizate, intoxicate …
 Acțiuni de realizat
5. Să informarea şi eventual prin punerea în aplicare a
planului de salvare, prestabilit. Întăririlor necesare,
inclusiv serviciile publice .
 adresa exactă pentru intervenție;

 natura dezastrului (explozie, foc, accident de trafic,

accident tehnologic, prăbușire…);
 numărul aproximativ și tipul de victime;

 accesul care trebuie asigurat cu prioritate pentru

echipele de intervenție;
 o zonă principală de derulare (ZDI) pentru
acordarea primului ajutor.
 Acțiuni de realizat

 Eventual :
 amplasarea unor zone de regrupare a victimelor,
cum ar fi un PMA;
 drumurile sau zonele interzise;

 perimetrul de securitate;

 riscurile specifice (inundații, instabilitate a

structurilor, explozie);
 măsuri de securitate care trebuie luate…
 Acțiuni de realizat

6. Să extragă victimele din zona de pericol, atunci

când acesta este persistent , dar și să regrupeze
victimele la distanță.
7. Să trieze victimele pe parcursul unei prime
examinări rapide pentru a separa cazurile care
prezintă o detresă vitală (UA) sau de alt tip (DCD
sau UR).
8. Să încerce să limiteze fenomenele de panică.
 Acțiuni de realizat
9. Să evite evacuările dezorganizate.
10. Să regrupeze persoanele implicate în accident, dacă
este necesar, într-un loc distinct față de cel în care se
află victimele.
 În funcție de amploare, o SVM poate prezenta situații
specifice.
 Se disting în mod special, următoarele situații
specifice:
 acțiunile teroriste;

 actele de natură chimică;

 actele de natură radiologică.

 Situații speciale
A – ACȚIUNILE TERORISTE

 Particularitățile acestui tip de acțiune sunt:

 riscul de saturație a serviciilor de securitate
și care duc la mai multe acțiuni cvasi
simultane în cadrul unor locații distincte;
 riscul de dezorganizare a unui lanț de
acordare de prim ajutor în cadrul unei locații
care conduce la o acțiune secundară, ușor
diferită în timp, în cadrul aceleași zone.
Situații speciale
 Situații speciale
A – ACȚIUNILE TERORISTE

 În general provocate de explozii (vehicule sau colete

capcană, acțiuni de tip kamikaze…) în apropierea
locațiilor cu concentrații mari de populații (gări, stații
transport în comun,) acest tip de acțiune este
susceptibil de a implica un număr mare de victime.
 Obiectivul principal pentru salvarea persoanelor
implicate este acela de a extrage de urgență toate
victimele oricare ar fi starea acestora și de a le
regrupa în siguranță, la distanță de locul faptei.
 Situații speciale
B – ACTELE DE NATURĂ CHIMICĂ

 Acest tip de situație poate fi consecutiv unui act de

rea-voință sau unui accident tehnologic.
 Limitarea majoră pentru actele de prim ajutor este
reprezentată de existența unui mediu contaminat, ceea
ce se întâmplă adesea la utilizarea armelor de
distrugere în masă.
 Obiectivul prioritar pentru echipajele de acordare
prim ajutor este acela de a limita extinderea și
transferul contaminării în alte locații și la alte
persoane..
 Situații speciale
B – ACTE DE NATURĂ CHIMICĂ

 În cazul în care primele echipe de intervenție

constată că există semne de intoxicație, aceștia trebuie
să:
 nu se angajeze imediat să salveze victimele;

 să solicite inițierea planului roșu dacă situația o

impune;
 evitarea oricărui contact fizic , în măsura în care
acest lucru este posibil;
 Situații speciale
B – ACTE DE NATURĂ CHIMICĂ

 evacuarea prin dirijare verbală a persoanelor care

se pot deplasa;
 extragerea de urgență a victimelor care nu se pot
deplasa din zonele periculoase;
 regruparea persoanelor în zona controlată,
insistând pentru staționarea acestora;
 semnalizarea rapidă că ați intrat la un anumit
moment dat al intervenției, în zona contaminată.
 Situații speciale
C – ACTE DE NATURĂ RADIOLOGICĂ

 Acest tip de situație poate fi urmare unui act rău-voitor sau a

unui accident tehnologic.
 Persoanele care sunt contaminate radiologic necesită o
preluare specifică, pentru a se limita dispersia acestei
contaminări.
 O persoană care a fost iradiată nu prezintă nici un fel de risc de
contaminare pentru echipajul de prim ajutor.
 Obiectivul principal pentru echipajele de intervenție constă în
a limita extinderea și transferul contaminării la alte locații sau
la alte persoane.
 Acest lucru se bazează în principal pe implementarea unei
decontaminări prealabile.
 Situații speciale
C – ACTE DE NATURĂ BIOLOGICĂ

 Acest tip de situație este în general urmare unui act de rea-

voință, a cărui formă cea mai clasică este diseminarea unei
pudre suspecte într-un colet sau plic.
 Obiectivul prioritar pentru echipajele de intervenție constă în a
limita extinderea și transferul contaminării în alte locații și la
alte persoane
 Persoanele contaminate trebuie să fie preluate în mod special,
pentru a se limita dispersia acestei contaminări.
 Acest lucru se bazează în principal pe realizarea unei
decontaminări și echiparea victimei în ținută adaptată, ulterior
aceasta fiind evacuată la un spital specializat cu ajutorul unor
vehicul special.
ÎNTREBĂRI ???