Referat pe tema:

Hazardurile naturale și antropice

A elaborat elevul grupei E3/21:Grama Vladimir

 Cuprins
Definiție și clasificare a hazardurilor naturale și antropice……… pag.2

Impactul hazardurilor antropice asupra mediului…………………pag.3

Exemple hazarduri naturale și consecințele lor asupra mediului...pag.4

Cutremurele de pământ......................................................................pag.5

Hazardele geomorfologice...................................................................pag.6

Măsuri de prevenire și reducere a impactului hazardurilor naturale și

antropice……………………………………………………………….pag.7

Hazarde biologice................................................................................pag.8
Definiție și clasificare a hazardurilor naturale
și antropice

Hazardul este acel fenomen care are loc intamplator,

accidental, si careare efecte negatice.Se pot distinge doua
feluri de hazarduri:
• Naturale ( alunecari de teren, schimbari climatice,
desertificari,incendii, cutremure, etc.)
• Antropice ( hazarduri industriale, nucleare, degradarea
antropica aterenurilor, etc.)
Este cunoscut faptul că mediul înconjurător şi societatea
umană suportă adesea acţiunea unor fenomene extreme
periculoase cu originediferită, naturală sau antropică, ce
pot produce dereglări distructive şi brutaleîn anumite
sisteme sau situaţii prestabilite.Aceste evenimente
(cutremure, erupţii vulcanice, tsunami, alunecări deteren,
furtuni, inundaţii, secete, incendii, accidente tehnologice,
situaţiiconflictuale etc.) se produc de regulă pe neaşteptate
şi pot provocanumeroase victime în rândul oamenilor şi
animalelor, un volum mare de pagube materiale,
dezechilibre ecologice şi chiar grave tulburări ale stării
psihice şi morale a populaţiei ce intră sub incidenţa
fenomenului respectiv
Impactul hazardurilor antropice asupra mediului
Poluare

Activitățile industriale, emisiile de gaze poluante și deșeurile periculoase impactează calitatea

aerului și a apei.

Defrișările masive conduc la pierderea habitatelor naturale și la diminuarea

biodiversității.

Deșeuri Nucleare

Stocarea neadecvată a deșeurilor radioactive reprezintă un hazard major pentru mediu și

sănătatea umană.
Exemple de hazarduri naturale și
consecințele lor asupra mediului
Inundații

Inundațiile pot duce la distrugerea terenurilor agricole și la poluarea apei potabile.

Cutremure

Cutremurele produc modificări ale terenului și pot genera alunecări de teren periculoase.

Furtunile puternice cauzează daune structurilor și afectează ecosistemele fragile.

 Cutremurele de pămâmt
Seism sau Cutremur sunt termenii folosiți pentru mișcările pământului, ce
constau în vibrații generate în zonele interne ale Terrei, propagate în formă de
unde prin roci. Aceste vibrații rezultă din mișcările plăcilor tectonice, fiind des
cauzate de o activitate vulcanică.

Cuvântul cutremur este folosit doar pentru acele mișcări ale plăcilor
tectonice care provoacă daune majore, seism sau mișcări seismice pentru cele
care trec neobservate și mișcări non-seismice pentru cele provocate de om.

Elementele unui cutremur sunt: durata (fracțiuni de secundă sau secunde),

intensitatea (microseisme, macroseisme), frecvența, adancimea. După
adâncimea hipocentrului, cutremurele sunt: superficiale (0 - 70 km), intermediare
(50-70 pâna la 300 km), adanci (300 pâna la 700-800 km)

Cutremurele puternice pot distruge construcții, clădiri, chiar localități întregi,

provoacă alunecări de teren, chiar catastrofe naturale. Cutremurele submarine
pot declanșa formarea de valuri uriașe (de până la 30 de metri înălțime și
atingând viteze neașteptate (800 km/h). Astfel, în Oceanul
Pacific fenomenele tsunami (provocate de cutremurele submarine) au produs
pagube materiale foarte mari, cu pierderi de vieți omenești.

Știința care se ocupă cu studiul cutremurelor (mișcărilor seismice) se

numește seismologie.
 Hazardele geomorfologice

Hazardele geomorfologice cuprind o gama variata de procese, cum sunt

alunecarile de teren, curgerile de noroi, prabusirile, procesele de eroziune in
suprafata si ravenarea, care produc mari pagube materiale si uneori victime.
Aceste procese determina o degradare accentuata a versantilor, distrugerea
stratului fertil de dol si transformarea unor suprafete intinse in terenuri
neproductive sau slab productive.

Alunecarile reprezinta procese de miscare a unor mase de pamant sub

actiunea gravitatiei, in lungul unor suprafete de alunecare care le separa la
partea stabila a versantului. Cele mai numeroase alunecari se inregistreza pe
versantii cu inclinari moderate, constituiti din argile si din alternante de
argile, marne, gresii si nisipuri. Materialele deplasate prin alunecari pot avea
grosimi diferite, de la zeci de centimetri la zeci de metri.

Alunecarea de teren din provincia chineza Gansun, din decembrie

1920,datorata unui puternic cutremur, a distrus o suprefata de circa 70000
km2 modificand total peisajul (localnicii numind fenomenul "muntii
mergeau") si a provocat moartea a peste 200000 de persoane.

Prabusirile sunt deplasari rapide ale maselor de roci pe versantii abrupti,

prin cadere libera, prin salturi sau prin rostogolire. Acestea se produc mai
ales la inceputul primaverii, datorita alternantelor frecvente ale inghetului si
dezghetului.

Prabusirile reprezinta un factor de risc important pentru localitatile si caile de

comunicatie din spatiul montan.

Curgerile de noroi si grohotisuri se produc in urma imbinarii cu apa a

depozitelor de alterare de pe versantii despaduriti din regiunile montane
afectate de precipitatii abundente. Datorita faptului ca materialul noroios
depaseste de 1,5-2 ori densitatea apei, curgerile de noroi au o mare putere
de transport si de distrugere. Spre exemplu, in 1970, in Anzii Peruvieni,unde
o curgere de noroi cu o lungime de 15 km s-a deplasat cu o viteza de peste
300 km/h,acoperind in cateva minute localitatile Yungay si Ramrahirca; au
fost inregistrate 18000 de victime.
Măsuri de prevenire și reducere a impactului
hazardurilor naturale și antropice
 Hazarde biologice
sunt reprezentate de epidemii si de invazii de insecte.

Epidemiile sunt caracterizate prin imbolnavirea in masa ale populatiei,

datorita unor agenti patogeni cum sunt virusii, rickettsiile, bacteriile, fungii si
protozoarele. Cele mai grave maladii sunt transmise de agenti purtatori
precum tantarii( malaria, febra galbena), musca tete( boala somnului),
puricii, paduchii(tifosul exantematic).

Epidemiile de mari proportii poarta denumirea de pandemii au generat

milioane de victime, mai ales in Evul Mediu( ciuma bubonica, spre ex. , in
Europa). In prezent se manifesta maladia SIDA( Sindromul Imunodeficientei
Dobandite), determinata de virusul HIV, cu transmitere sexuala sau prin
transfuzii de sange.

Epidemiile sunt favorizate de saracie, lipsa de igiena, infestarea apei, aglomerarea

gunoaielor menajere, inmultirea sobolanilor si a cainilor comunitari. Hazardele

naturale, cum sunt inundatiile sau cutremurele puternice, sunt insotite de pericolul

declansarii unor epidemii.

Masurile preventive cuprind vaccinarea si educarea populatiei, pastrarea

igienei in scoala si in familie, izolarea focarelor de declansare a epidemiilor,
combaterea agentilor purtatori.

Invaziile de insecte, in special lacuste, produc pagube mari agriculturii,

indeosebi in Africa, Asia, estul Europei si in America de Nord. Combaterea
lacustelor se realizeaza prin diferite metode, cum ar fi distrugerea oualor,
utilizarea insecticidelor si a unor capcane pentru distrugerea nimfelor de
lacustelor.