Universitatea de Vest dinTimișoara

Facultatea de Chimie, Biologie, Geografie

Departamentul de Geografie

Specializarea Geografie

Avalanșele de zăpadă ca hazard natural

Referat

Disciplina: Geografie fizică generală

sem I 2019/2020

Neagoe Carla Maria

Geografie, an I
 Cuprins
Cuprins.............................................................................................................................................2
1. Hazarduri naturale....................................................................................................................3
Clasificarea hazardurilor naturale................................................................................................4
2. Avalanșele de zăpadă...............................................................................................................4
Formarea avalanșelor...................................................................................................................4
Clasificarea avalanșelor...............................................................................................................5
Efecte negative.............................................................................................................................6
3. Concluzii..................................................................................................................................7
4. Bibliografie...............................................................................................................................8

2
 1. Hazarduri naturale

Datorită înregistrării unei creșteri considerabile a fenomenelor naturale extreme din ultima
perioadă, s-au pus bazele unor terminologii specifice pentru întelegerea mai ușoară a acestora de
către autorități și comunitate, tocmai pentru a preveni și combate efectele distrugătoare și
periculoase ale acestor fenomene.
Hazardurile naturale sunt fenomene naturale extreme precum inundațiile, alunecările de teren,
avalanșele de zăpadă, cutremurele ș.a.m.d. care în mod direct influențează viața fiecărei
persoane, dar și a mediului înconjurător. Acestea sunt numite catastrofe sau dezastre în cazul în
care apar victime și distrugeri considerabile.
Aceste fenomene naturale se caracterizează prin vulnerabilitate, risc, intensitate, frecvență.
Vulnerabilitatea evidențiază gradul de expunere a omului la o catastrofă naturală. De cele mai
multe ori, cele mai vulnerabile sunt țările în curs de dezvoltare și grupurile sociale care nu dispun
de suficiente materiale pentru a se apăra. (Ş Iulian, 1974)
Riscul reprezintă gradul probabilității pierderilor de vieți omenești, numărului de răniți,
pagubelor materiale. Cu cât este mai puternic și violent hazardul, cu atât afectează un număr cât
mai mare de persoane, iar riscul de a se extinde crește considerabil. (Cazac, Boian and Afanasie,
2005)
Durata hazardurilor naturale este diferită în funcție de tipul hazardului. (Fig.1 )

Fig. 1 – Durata și localizarea hazardurilor naturale (Cazac, Boian and Afanasie, 2005)

3
Clasificarea hazardurilor naturale
Hazardurile naturale se clasifică în două categorii:
-hazarduri endogene: care au loc în interiorul planetei ( erupțiile vulcanice, cutremurele de
pamânt)

-hazardurile exogene: care sunt influențate de factori climatici, biologici, hidrologici etc. (secete,
alunecări de teren, inundații, tsunami etc.) (Cazac, Boian and Afanasie, 2005)

2. Avalanșele de zăpadă

Avalanșele sunt hazarduri naturale de tip exogen, care se caracterizează prin deplasarea sub forța
gravitațională a unei mase de zăpadă prin alunecare, prăbușire, rostogolire. Viteza de deplasare
este între 50 și 200 km/h. Avalanșele se declanșează brusc pe pante destul de abrupte (25° – 35°),
își măresc volumul și forța de impact. (Tanislav, D., Costache, 2007) (Fig. 2)

Fig. 2 – Avalanșă de zăpadă (https://www.swissinfo.ch/eng/intangible-heritage-_managing-

avalanche-risks-wins-unesco-status-/44580302)

Formarea avalanșelor
Declanșarea avalanșelor de zăpadă este generată de perturbarea maselor de zăpadă. Structura
zăpezii influențează producerea avalanșelor. Datorită ninsorilor succesive, zăpada este
stratificată în mod diferit: la sol se întâlnește zăpada veche, densă, stratul median prezintă zăpadă
de o densitate mai scăzută, iar zăpada cea mai de sus este o zăpadă afânată. Potrivit studiilor,

4
avalanșele se declanșează deseori în stratul median. De asemenea, un alt factor care sporește
declanșarea acestui hazard natural îl reprezintă crăpăturile din stratul de zăpadă. Un metru cub de
zăpadă afânată poate cântări aproximativ 50kg și poate ajunge până la valori de 800kg atunci
când zăpada este umedă și îmbibată cu apă. Zăpada poate fi sub mai multe forme: afânată sau
granulată, compactă și umedă sau cu plăci ori bulgări de gheață. Această structură neuniformă
influențează avalanșele.
Terenul este un alt factor declanșator al avalanșelor de zăpadă. Cele mai frecvente avalanșe se
produc pe pante cu inclinare între 25-60°. Dacă pantele sunt mai abrupte atunci pe versanți nu se
poate acumula o cantitate foarte groasă de zăpadă, iar dacă pantele sunt mai domoale, atunci
forțele de frecare menține stratul de zăpadă stabil. Un scut natural important împotriva
abalanșelor îl constituie pădurea. Aceasta diminuează viteza de deplasare a maselor de zăpadă,
volumul de zăpadă și de asemenea efectele posibil catastrofale ale acestor fenomene extreme.
Criteriu Tipuri de avalanșe
Forma spărturii Avalanșă în plăci Avalanșă de zăpadă fără coeziune
Poziția suprafeței de Avalanșă de suprafață Avalanșă de fund
alunecare
Mișcarea Avalanșă pudroasă Avalanșă de zăpadă curgătoare
Umiditatea Avalanșă de zăpadă uscată Avalanșă de zăpadă umedă
Forma traiectoriei Avalanșă de suprafață Avalanșă de culoar
Lungimea traiectoriei Avalanșă de vale Avalanșă de pantă
Tipul pagubelor Avalanșă provocând pagube Avalanșă provocând pagube
materiale corporale.
Fluctuațiile de temperaturi provoacă tasarea și ruperea stratelor de zăpadă. Acest fenomen are loc
de obicei pe timpul primăverii când pe timpul zilei se înregistrează temperaturi pozitive și se
topește brusc zăpada (mai ales pe versanții orientați către sud), iar noaptea se înregistrează
temperaturi negative. Atât viscolele cât și depunerile masive de precipitații sub formă de zăpadă
cresc instabilitatea stratului de zăpadă deja existent pe pantele versanților. Precipitațiile sub
formă de ploaie înmoaie și îngreunează masa de zăpadă. (Universitaria, no date)
Clasificarea avalanșelor
Tipologia avalanşelor se poate face după mai multe criterii: cauze genetice, vârsta zăpezii,
umiditatea zăpezii, forma desprinderii, poziţia suprafeţei de alun enetice, vârs ecare, tipul de
mişcare sau forma mişcării, aria de dominare sau de dezvoltare dinamică, profilul transversal al
reliefului, forma depozitului, periodicitatea. (Voiculescu Mircea, 2002) (Tabel 1) (Fig. 3)

Tabel 1 – Clasificare avalanșelor (Voiculescu Mircea, 2002)

5
 Fig. 3 Tipuri de avalanșe (https://people.uwec.edu/jolhm/EH3/Group4/references/snow
%20avalanche.htm)

Efecte negative

Avalanșele produc adesea victime din rândul schiorilor și alpiniștilor. Aceștia sunt asfixiați și cu
leziuni multiple provocate de greutatea zăpezii. Moldovan afirma în anul 2003 că anul se
înregistrează 200 de morți. Făcând abstracție de pierderile omenești, avalanșele provoacă pagube
materiale însemnate: imobile, blocarea traficului rutier și/sau feroviar, sistarea activităților
turistice etc.

În România cele mai frecvente avalanșe de zăpadă se produc în Carpații Meridionali, nordul
Carpaților Orientali și în Munții Apuseni. (Voiculescu Mircea, 2002)

Pentru prevenirea și stoparea sau diminuarea efectelor acestor fenomene extreme naturale, s-au
realizat tabele care caracterizează fiecare nivel de risc pe o scară de la 1 la 5. (Tabel 2)

6
Tabel 2- Scara europeană de risc la avalanșe (Voiculescu Mircea, 2002)

3. Concluzii

În concluzie, hazardurile sunt fenomene naturale extreme care sunt provocate atât de factori
naturali (clima, hidrologie, sol, vegetație, cutremure etc.) cât și de factori antropici (zgomote
puternice, dinamită etc.). Aceste fenomene sunt foarte periculoase, provocând adesea victime
multiple și pagube materiale. Pentru prevenția acestora și luarea unor măsuri este foarte
important ca înainte de toate să se facă o analiză amănunțită și să se cunoască în detaliu factorii
declanșatori, riscul, expunerea, intensitatea unui astfel de fenomen, caracteristicile acestuia,
frecvența cu care se produce, durata și localizarea.

Consider că toate țările au dreptul la apărare împotriva acestor hazarde care, deseori devin
dezastre naturale, catastrofe, în țările mai puțin dezvoltate.

7
 4. Bibliografie
 Cazac, V., Boian, I. and Afanasie, P. (2005) Principalele Tipuri
De Hazarduri Naturale Şi Impactul Lor Asupra Mediului Şi
Societăţii.
 Ş Iulian, P. I. A. (1974) ‘Riscuri naturale ( Cultura riscului )
Obiective generale ’:, pp. 1–27.
 Tanislav, D., Costache, A. (2007) Geografia hazardelor naturale
şi antropice, Edit. Transversal, Târgovişte, 158 p., ISBN 978-973-
7798-42-8.
 Universitaria, E. (no date) NATURALE Ş I TEHNOLOGICE
Natural and technological hazards assessment and mitigation.
 Voiculescu Mircea (2002) Fenomene geografice de risc în Masivul
Făgăraș.