2015-2016

Proiect la ITRAM
Amplasarea locala de panouri fonoabsorbante in Municipiul Ramnicu Sarat

STUDENTII:
1.Enache Georgiana
2.Cucu Marius
3.Ghiuzan Sergiu
Specializarea: SRTIM
Anul: II
2015-2016
Proiect la ITRAM

Cuprins:

Capitolul I:Definirea parametrilor de mediu pentru zona analizată: calitatea aerului, apei, solului,
zgomotul ......................................................................................................................................... 2
Capitolul II:Prezentarea solutiei propuse ........................................................................................ 8
CAPITOLUL III: Identificarea impactului de mediu ................................................................... 22
CAPITOLUL IV: Participarea publicului: validare, definirea proiectului. .................................. 26
Capitolul V: Previziune, prognoză, metodele utilizate ................................................................. 27
Capitolul VI: Evaluarea: economică, socială şi tehnico-ştiinţifică ............................................... 33
Capitolul I:Definirea parametrilor de mediu pentru zona
analizată: calitatea aerului, apei, solului, zgomotul
Introducere:
Râmnicu Sărat este un municipiu în județul Buzău, regiunea istorică Muntenia, România.
Are o populație de aproximativ 41500 de locuitori . Aflat în extremitatea nordică a județului,
orașul a apărut în secolul al XV-lea și a fost în secolele al XIX-lea–al XX-lea reședința județului
Râmnicu Sărat.
Orașul se află în nordul Munteniei și al județului Buzău, pe malul stâng al râului cu
același nume. Este străbătut de șoseaua națională DN2, care îl leagă spre sud
de Buzăuși București, și spre nord de orașele din Moldova: Focșani, Bacău, Roman, și Suceava.
Din acest drum, la Râmnicu Sărat se ramifică DN22, care leagă orașul de Brăila și mai departe
(prin trecerea Dunării cu bacul), de orașele dobrogene Tulcea și Constanța. DJ202 (șosea
județeană) duce din oraș în aval de-a lungul râului Râmnicu Sărat către localitățile învecinate.
Reducerea polării fonice ṣi chimice în municipiul Râmnicu Sărat este necesara. Se are în
vedere ṣi faptul că municipiul Râmnicu Sărat este tranzitat de DN2 E85 care face legătura între
Zona de Sud a ţării ṣi Regiunea Moldovei.
Mediul reprezintă ansamblul de condiţii şi elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul,
subsolul, aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferice, toate materiile
organice şi anorganice, precum şi fiinţele vii, sistemele naturale în interacţiune, cuprinzând
elementele enumerate anterior, inclusiv unele valori materiale şi spirituale, calitatea vieţii şi
condiţiile care pot influenţa bunăstarea şi sănătatea omului.
Protecţia mediului constituie obligaţia şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei
publice centrale şi locale, precum şi a tuturor persoanelor fizice şi juridice.

Aerul
Monitorizarea calităţii aerului în România şi implementarea prevederilor legale în acest
domeniu s-a făcut prin Sistemul Naţional de Evaluare şi Gestionare Integrată a Calităţii Aerului,
denumit în continuare SNEGICA, care a asigurat cadrul organizatoric, instituţional şi legal de
cooperare între autorităţile şi instituţiile publice, cu competenţe în domeniu, în scopul evaluării şi
gestionării calităţii aerului înconjurător, în mod unitar, pe întreg teritoriul României, precum şi
Proiect la ITRAM

pentru informarea populaţiei şi a organismelor europene şi internaţionale privind calitatea aerului

înconjurător. SNEGICA cuprinde, ca părţi integrante, următoarele două sisteme:
a) Sistemul Naţional de Monitorizare a Calităţii Aerului, denumit în continuare SNMCA,
care a asigurat cadrul organizatoric, instituţional şi legal pentru desfăşurarea activităţilor de
monitorizare a calităţii aerului înconjurător, în mod unitar, pe teritoriul României;
b) Sistemul Naţional de Inventariere a Emisiilor de Poluanţi Atmosferici, denumit în continuare
SNIEPA, care a asigurat cadrul organizatoric, instituţional şi legal pentru realizarea inventarelor
privind emisiile de poluanţi în atmosferă, în mod unitar, pe întreg teritoriul ţării.
SNMCA a asigurat monitorizarea calităţii aerului înconjurător prin Reţeaua Naţională de
Monitorizare a Calităţii Aerului, denumită în continuare RNMCA, obiectiv de interes public
naţional, aflată în administrarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului. RNMCA
include instrumentele de prelevare şi măsurare amplasate în punctele fixe şi echipamentele de
laborator aferente acestora, precum şi echipamentele necesare colectării, prelucrării, transmiterii
datelor şi informării publicului privind calitatea aerului înconjurător.
În cadrul RNMCA, pe teritoriul judeţului Buzău există o staţie fixă automată de
monitorizare a calităţii aerului, aflătă la sediul instituţiei (în funcţiune), o staţie fixă automată de
monitorizare a calităţii aerului, amplasată în municipiul Râmnicu Sărat, care însă nu este pusă în
funcţiune deoarece nu este realizat branşamentul electric, dotări de laborator, un panou fix
exterior de informare a publicului montat la sediul instituţiei şi două panouri mobile destinate
pentru spaţiile publice (sediile primăriilor din municipiul Buzău şi municipiul Râmnicu Sărat.
Ca urmare începând cu anul 2008 de pe teritoriul județeului Buzău s-au furnizat date la
nivel nasțional provenite de la stația automată de monitorizare a calității aerului BZ-1, pentru
SO2, NO, NO2, NOx, CO, O3, benzen, toluene, etil-benzen, p-xilen, m-xilen, o-xilen, pulberi în
suspensie ( PM10, PM2,5, funcție de dotarea existentă) și date meteo (direcție vânt, viteză vânt,
temperatură aer, umiditate relativă a aerului, presiune atmosferică, radiație solară, precipitații).
Agenția pentru Protecția mediului Buzău, nu a fost dotată până în present cu aparatura necesară
pentru determinarea plumbului, arsenului, cadmiului, nichelului și benzo(a)piren. Tot începând
cu anul 2008, Agenția pentru Protecția Mediului Buzău, informează publicul privind calitatea
aerului astfel: -prin intermediul panoului exterior de informare a publicului, aflat montat în fața
sediului instituției și unde publicul este informat cu date despre calitatea aerului (determinate la
stația BZ-1) actualizate la fiecare oră, prin intermediul indicelui generali de calitate a aerului; -
prin intermediul panoului interior de informare a publicului aflat la sediul primăriei municipiului
Buzău cu datele de calitate a aerului măsurate automat la stația BZ-1, sub formă de graphic pe
ultimile 24 ore; -prin intermediul unui bulletin zilnic de informare a publicului care se postează
în fiecare zi la ora 13.00 pentru ziua precedentă (considerată de la ora 01 la ora 24), pe situl
instituției. În perioada 2007-2011, Agenţia pentru Protecţia Mediului Buzău, a monitorizat
calitatea aerului în judeţul Buzău în plus față de rețeaua națională cu ajutorul unor staţii manuale
de monitorizare prin măsurători indicative, pentru indicatorul pulberi în suspensie PM10, pulberi
sedimentabile și analiza precipitațiilor, în punctele prezentate mai jos în raport.
Relaţiile dintre factorii de mediu sunt de tip cauză-efect; perturbarea echilibrului dinamic
al unuia dintre aceştia va avea consecinţe şi asupra celorlalţi, iar acţiunea lor conjugată se
răsfrânge asupra sănătăţii umane.
Principalele presiuni asupra calităţii aerului sunt determinate de traficul rutier, lucrările
de construcţii, activităţi sociale (încălzirea locuinţelor prin utilizarea lemnului drept combustibil),
arderile de combustibili în procese tehnologice sau în centrale termice industriale, exploatarea
materiilor prime, respectiv depozitarea acestora şi activităţile agro-zootehnice (utilizarea
pesticidelor, creşterea intensivă a animalelor)
Poluarea aerului este cea mai gravă problemă; efectele negative sunt de natură a pune în
pericol sănătatea omului (afectează în special aparatul respirator), să dăuneze resurselor
biologice şi ecosistemelor şi chiar să provoace pagube economice.
Încadrarea concentraţiilor de poluanţi în limitele admise în municipiu Râmnicu Sărat se
explică pe de o parte prin faptul ca există o preocupare continuă a operatorilor economici în ceea
ce priveşte asigurarea funcţionării corespunzătoare a instalaţiilor tehnologice precum şi a
echipamentelor de depoluare şi asigurarea unei monitorizări periodice a poluanţilor emişi în
mediu, pe de altă parte programele derulate la nivel naţional în ceea ce priveşte îmbunătăţirea
calităţii aerului contribuie semnificativ la menţinerea unui nivel în limitele admise a poluării
aerului la nivel local.

Apa
Resursele de apă ale Municipiului Râmnicu Sărat sunt reprezentate prin ape subterane
(freatice şi de adâncime) şi superficiale (râuri şi lacuri) care fac parte din bazinele hidrografice.
Proiect la ITRAM

Cel mai important râu, Râmnicu Sărat, cu o suprafaţa totală de 943 kmp, îşi are obârşia pe
versantul sudic al masivului Furu, la circa 1310 m altitudine.

În judeţul Buzău Sistemul de Gospodărire a Apelor Române, gestionează datele

privitoare la calitate apei, conform Ordinului 1146/2002.
Conform acestuia limitele corespunzatoare sunt:

Clasa I – apa ce se poate potabiliza pentru consum uman;

Clasa a II-a de calitate „corespund valorilor ţintă pentru protecţia ecosistemelor acvatice – bună
pentru piscicultura, uz industrial, agricol;

Clasele III-IV, valorile limită „reflectă ponderea influenţei antropice” în sensul că nu mai poate
fi utilizată la irigaţii în agricultura, fiind depăşite şi condiţiile maximale pentru îmbăiere;

În oraşul Râmnicu Sărat nu s-au constatat depăşiri ale valorilor normale de hidrocarburi
sau de azot în apele de suprafaţă şi cele subterane.

Principalele presiuni asupra calităţii apei sunt determinate de contaminarea cu apele uzate
urbane care conţin, în special materii în suspensie, substanţe organice, nutrienţi, dar si alţi
poluanţi ca metale grele, detergenţi, hidrocarburi petroliere, micropoluanţi organici, etc.
Îngrăşămintele chimice utilizate în agricultură, pesticidele utilizate pentru combaterea
dăunătorilor, dar şi animalele domestice din bazinele/spaţiile hidrografice analizate, construcţii
hidrotehnice cu barare transversală, lucrările de îndiguire.

Principala sursă de poluare a apelor o reprezintă contaminarea cu ape uzate (orăşeneşti şi

industriale) deversate direct în emisari.

Solul
 La nivelul regiunii Râmnicu Sărat suprafeţele de teren cu destinaţie agricolă sunt tot mai
afectate de diferite procese de degradare, fie că vorbim de procesele induse de activitatea
antropică sau fenomene naturale. Principalele probleme se referă la sărăturarea, acidifierea
solurilor,
eroziunea de suprafaţă şi/sau de adâncime, excesul de umiditate, pe care se manifestă fenomene
de eroziune a apei sau terenuri. Manifestarea acestor probleme este intensificată de practicile
agricole neadaptate condiţiilor de mediu, utilizarea pesticidelor şi a îngrăşămintelor chimice,
depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor industriale şi menajere, defrişările intense şi abuzive.
Calitatea solului mai este influenţată şi de o serie de procese şi fenomene naturale, cum ar fi
alunecările de teren, inundaţiile sau secetele prelungite.

Influenţarea negativă a solului este cauzată de incorporarea de elemente chimice cu

caracter toxic. Incărcarea solului cu astfel de elemente chimice (metale grele, sulf, etc.)
degradează însuşirile fizice, chimice şi biologice, contribuind astfel la reducerea capacităţii
productive. Modificările antropice ale solului datorate construcţiilor de toate felurile, prin
operaţiuni de decopertare, modelare, etc., au dus la crearea altor tipuri de soluri, aşa numitele
protosoluri antropice.

Dintre poluanţii proveniţi din îngrăşăminte, cei mai cunoscuţi sunt nitraţii, datorită
efectelor negative provocate de prezenţa lor în exces.

Pentru prevenirea problemelor posibile, autoritatea locală poate realiza amenajări cu

scopul de a proteja populaţia împotriva inundaţiilor, poate accesa fonduri europene pentru
proiecte pentru prevenirea alunecărilor de teren.

Managementul deşeurilor
Proiect la ITRAM

Toate activităţile economico-productive şi sociale sunt generatoare de produse secundare

cu valoare economică foarte scăzută sau chiar inexistentă pe care le putem numi generic deşeuri.

Din punct de vedere al protecţiei mediului, gestionarea acestora este o problemă acută la
nivelul României, mai ales în contextul cererii crescânde pentru toate produsele alimentare şi
nealimentare.

Impactul gestionării necorespunzătoare a deşeurilor este unul negativ asupra factorilor de mediu,
dar şi asupra factorului uman, fie că ne referim la sănătatea acestuia sau la activităţile sale
productive. Depozitarea deşeurilor în rampe de deşeuri înseamnă pierderi irecuperabile de teren
şi resurse. Impactul negativ se răsfrânge asupra mai multor componente ale mediului
înconjurător: deşeurile biodegradabile se descompun producând gaze (poluare atmosferică) şi
levigat (poluarea solului şi a apei), aria de teren utilizată este relativ extinsă. Deşeurile menajere
depozitate pot constitui vectori importanţi în răspândirea infecţiilor, pot constitui condiţii pentru
înmulţirea insectelor şi rozătoarelor, iar peisajul se degradează din punct de vedere estetic.

În categoria deşeurilor biodegradabile din deşeurile locale sunt cuprinse:


deşeuri biodegradabile rezultate în gospodării;

deşeuri biodegradabile din unităţi de alimentaţie publică;

deşeuri vegetale din parcuri;

deşeuri vegetale din grădini ale populaţiei, sere, solarii etc.;

deşeuri biodegradabile din pieţe agro-alimentare;

componenta biodegradabilă din deşeurile stradale;

nămol orăṣenesc de la epurarea apelor uzate menajere.

Este greu a se face o apreciere corectă a generării si colectării deşeurilor municipale în

Municipiul Râmnicu Sărat, ca de altfel în întreg judeţul, deoarece nu au existat până în prezent
sisteme corecte de urmărire a acestor indicatori. Dintre acestea enumerăm: absenţa unei evidenţe
corecte a numărului de locuitori deserviţi, acceptarea colectării unor cantităţi de deşeuri
nepericuloase de producţie şi introducerea lor în cantităţile raportate ca deşeuri menajere, absenţa
sistemelor de cântarire, ca urmare a folosirii unor indici aleatorii la transformarea din metri cubi
în tone.

Zgomotul

În mediul urban, zgomotul este de asemenea un factor poluant, efectele sale asupra
sănătăţii populaţiei incluzând hipoacuzia, stare de oboseală, iritabilitate. Reţeaua de drumuri ce
străbate oraṣul reprezintă o sursă permanentă de poluare fonică, alături de zgomotele rezultate
din activitatea industrială. Directiva 2002/49/EC privind evaluarea ṣi gestionarea zgomotului
ambiental este transpusă în legislaţia românească prin HG 321/2005, care stabileṣte cadrul
general pentru dezvoltarea măsurilor de reducere a zgomotului emis de principalele surse de
zgomot: vehicule feroviare, rutiere (ṣi infrastructura acestora), echipamentele destinate utilizării
în exteriorul clădirilor ṣi maṣinile industriale mobile.

Măsurile pe care autorităţile le pot întreprinde în zonele cu nivel de zgomot ridicat sunt
de exemplu: alegerea unor surse alternative mai silenţioase, amenajarea teritoriului, planificarea
traficului, măsuri tehnice la nivelul surselor de zgomot (dacă acestea sunt surse fixe).

Principalele avantaje ale realizării unei hărţi de zgomot o reprezintă dezvoltarea de zone
rezidenţiale, identificarea zonelor cu trafic sporit ṣi atragerea de fonduri nerambursabile pentru
dezvoltarea unor sisteme alternative silenţioase.

Capitolul II:Prezentarea solutiei propuse

Proiect la ITRAM

Solutia propusa: Amplasarea locala de panouri fonoabsorbante (de-a lungul unui tronson
de drum) in Municipiul Ramnicu Sarat
Localizare: Sectorul in cauza incepe la intrarea in municipiul Ramnicu Sarat si este flancat
de 5 intersectii la nivel.

Fig.1Tronsonul de drum
Necesitatea si justificarea proiectului:
Sesizând creşterea poluării fonice şi a efectelor datorate ei, ţările din întreaga lume s-au aliat
pentru a găsi modalităţi de identificare, prevenire şi combatere a zgomotului. Astfel Uniunea
Europeană a emis în acest sens Directiva 2002/49/EC emisă şi adoptată de Parlamentul European
şi Consiliul Europei, transpusă în legislaţia românească prin Hotărârea Guvernului nr.321/2005,
republicată, ce are drept scop evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental.
Deşi principalul atribut al barierelor de zgomot este de a proteja comunităţile de poluarea
sonora provenită de la traficul rutier în continuă ascensiune, marea majoritate a acestora nu
satisfac această necesitate, având în primul rând un rol estetic şi abia după aceea un rol de
protecţie. Cu toate acestea, există bariere de zgomot la care o uşoară optimizare a designului,
modului de amplasare, poziţiei şi dimensiunilor acestora ar putea ridica nivelul de protecţie
împotriva poluării sonore. Pentru a evita aceste greşeli costisitoare şi pentru a ne asigura că
fiecare barieră de zgomot oferă o protecţie sonoră ridicată, este esenţial să se înţeleagă principiile
de bază ale teoriei barierelor acustice.
Consideraţii teoretice
Factori acustici ce caracterizează panourile stradale Pe autostrăzile pe care nu sunt
amplasate bariere de zgomot, poluarea sonoră este datorată în principal zgomotului rutier produs
de autovehiculele aflate în mişcare şi afectează în mod direct zonele expuse. Acest zgomot este
reprezentat în metoda razelor printr-o linie ce uneşte sursa cu receptorul şi se notează cu Lp,dir şi
se numeşte zgomot direct. Un alt zgomot care prezintă un nivel înalt de poluare sonoră, este
zgomotul produs de autovehicul şi reflectat de partea carosabilă-autostrada sau solul aflat în
apropierea autostrăzii . Acest zgomot se numeşte zgomot indirect şi se notează cu Lp,grd (figura
2).

Fig.2 Propagarea zgomotului produs de autovehicul prin metoda razelor

Amplasarea unei bariere de zgomot între sursă şi receptor poate reduce foarte mult
puterea zgomotului direct, deşi de cele mai multe ori, barierele practic reprezintă mediul prin
care acesta este filtrat şi transmis către receptor. Acest zgomot se numeşte zgomot transmis şi se
notează cu Lp,trans. Undele de zgomot direct care depăşesc bariera de zgomot sunt difractate
către receptor, respectiv sol sau parte carosabilă, după cum este cazul. Acesta este zgomotul
difractat şi se notează cu Lp,diff. (figura 2). Prezenţa barierei, de asemenea, elimină zgomotul
indirect Lp,grd , o altă sursă importantă de poluare sonoră.
Utilizând metoda razelor, Maekawa, s-au pus în evidenţă performanţele acustice ale unei
bariere de zgomot, adică diferenţa dintre Lp,dir şi Lp,diff.
Teoria dezvoltată de Maekawa calculează performanţele acustice ale unui ecran vertical
în ceea ce priveşte numărul Fresnel N, care este definit ca:
Proiect la ITRAM

unde:

- este diferenţa dintre lungimea de undă a zgomotului difractat şi lungimea de undă a

zgomotului direct;

- -lungimea de undă a sunetului în aer.

Strada şi elementele ei constitutive Continua dezvoltare şi modernizarea accentuată a
străzilor şi componentelor adiacente lor, au determinat o separare tot mai mare între mediul
înconjurător şi străzi, respectiv autostrăzi.
Dezavantajele străzilor, respectiv autostrăzilor sunt, separarea generată de arterele mari
pe teritoriul traversat, factori perturbatori de natură fizică, perceptivă, psihologică şi
poluantă, fiind înţelese ca de o inserare a unui alt punct de mediu, sau ca o adevărată poluare
a aerului, a apei, a solului şi a liniştii.
Cercetările urmăresc atât prezentarea raportului om – vehicul – infrastructura – peisaj, cât
şi obţinerea unui model de panou cu proprietăţi acustice deosebite, construcţie uşor de
realizat şi modulat, design adecvat mediului de amplasare, durabilitate, fiabilitate, rezistenţă
mare la impact şi costuri reduse. Până la dezvoltarea pe scară largă a căilor ferate, în secolul
XIX, ideea de infrastructură, de comunicare şi transport, a fost împrumutată de la căile de
acces şi drumuri şi, de fapt, a coincis cu
. Într-adevăr, excepţie făcând rutele maritime (şi unele lacuri şi râuri), căile de legătură între
zonele locuite, constau în poteci, drumuri pentru transportul animalelor, drumuri pentru
transportul mărfurilor (drumul sării, drumul mătăsii, etc.) al căror prototip a fost şi va rămâne de-
a lungul mileniilor strada. Elementele constitutive ale străzii sunt: carosabilul, marginea
carosabilului, parapet protector, panourile stradale fonoabsorbante, reţea de colectare a apei,
canalul pentru cablajul reţelei electrice şi de telefon, canal pentru colectarea apei pluviale,
elemente de semnalizare, elemente pentru asigurarea siguranţei stradale.
O importanţă deosebită o are marginea carosabilului, fiind zona cea mai populată cu
elemente componente informaţionale necesare fluidificării traficului şi în acelaşi timp reprezintă
graniţa între ambientul extern şi zona carosabilă.
Clasificarea panourilor stradale fonoabsorbante
 Există mai multe tipuri de panouri stradale fonoabsorbante care se pot clasifica în funcţie
de materialele ce intră în componenţa lor, performanţete acustice, estetică, durabilitate, costuri de
întreţinere, etc. O clasificare primară a barierelor acustice în funcţie de provenienţa materialelor
din care sunt realizate le împarte pe aceste în două mari categori:
o Bariere acustice artificiale:

o Bariere acustice naturale

– forme de relief (movile, coline, etc.);

Panouri stradale refelectorizante

Panourile stradale reflectorizante sunt barierele construite din materiale de construcţii
comune cum ar fi:
• panouri prefabricate de beton;
• blocuri de cărămidă;
• blocuri de beton uşor sau panouri;
• panouri de ciment fibros;
• panouri de foi de metal (oţel, aluminiu);
• panouri de sticlă;
• panouri de materiale plastice;
• panouri din lemn.
Bariere fonoabsorbante
Absorbţia de sunet poate fi exprimată: - ca un coeficient de absorbţie care exprimă
raportul dintre energia sunetului reflectat şi energia sunetului incident pe o barieră acustică; - ca
un coeficient ie care exprimă raportul dintre energia sunetului incident şi energia sunetului
reflectat de o barieră; - ca indice de absorbţie, coeficient de reducere al zgomotului Barierele
fonoabsorbante reprezintă o inovaţie relativ nouă şi, prin urmare, utilizarea lor nu este larg
răspândită asa cum e cazul barierelor reflectorizante.
Proiect la ITRAM

Bariere absorbante includ în construcţia lor:

• panouri compozite realizate cu ajutorul unor materiale de umplutură cu proprietăţi
fonoabsorbate cum ar fi fibra minerală, situate în spatele unor foi - panouri de metal perforate,
din lemn, elemente de plastic, beton cu perforaţii, etc.
• panouri compozite din ceramică;
• panouri compozite din metal sinterizate
• panouri dintr-un amestec de ciment şi aşchii de lemn sau lemn;
• panouri sau blocuri de beton celular;
• blocuri de caramida cu cavităţi de rezonanţă;
• bariere alcatuite complet din plante.
Putem identifica două tipuri de sisteme constructive utilizate pentru a obţinerea de
panouri fonoabsorbante:
- panouri tip sandwich ce includ în alcatuirea lor un material fonoizolant;
- panouri alcatuite din blocuri de material poros sau cu cavităţi.
O bariera a sunetului este o structură, naturală sau artificială, interpusă între sursa de
zgomot şi punctul de recepţie, care intersectează linia vizuală directă între aceste două puncte. În
funcţie de forma lor barierele acustice se împart în:

Proprietăţi fizice şi acustice ale panourilor stradale fonoabsorbante Proprietăţi fizice ale
panourilor stradale fonoabsorbante
 Fig 3.Fenomenul de difracţie al undelor sonore

Fig.4.Determinarea înălţimii barierei acustice

h=H/e(0.5Q+B)

O prima caracteristică a barierelor acustice care prezintă o importanţă majoră în construcţia

acestora este înălţimea minimă a barierei care se calculează cu relaţia de mai sus unde:
H – este distanţa de la nivelul carosabilului pană la înălţimea clădirii afectate de poluarea
sonoră;
e – distanţa de la axul drumului până la peretele cel mai apropiat al clădirii afectate de poluarea
sonoră;
Q – lăţimea părţii carosabile;
B – distanţa de la marginea carosabilului până la bariera acustică.
Determinarea înălţimii minime a panourilor stradale fonoabsorbante
Determinarea înălţimii minime a panourilor stradale fonoabsorbante se efectuează cu
ajutorul relaţiei: hmin = H unde:
- H - este înălţimea receptorului care trebuie protejat de zgomotul rutier;
Proiect la ITRAM

- d - distanţa de la axul drumului până la bariera acustică;

- D - distanţa de la axul drumului până la receptor.

Fig 5.Determinarea înalţimii minime a panoului fonoabsorbant

Determinarea înălţimii eficiente a panourilor stradale fonoabsorbante

Determinarea înălţimii eficiente a panourilor stradale fonoabsorbante se face în funcţie de
nivelul de atenuare a zgomotului care trebuie obţinut în zona respectivă în urma amplasării lor.
În acest fel se observa ca înălţimea eficientă a barierei acustice este direct proporţională cu
distanţa dintre barieră şi receptor.

Fig.6. Determinarea înălţimii eficiente a panoului fonoabsorbant

Lungimea optima a barierei acustice Difracţia de sunet nu apare doar la marginea de sus a
unei bariere acustice, ci, de asemenea, şi în zona finală, la capete. Astfel, de reducerea nivelului
global de zgomot prevăzut de o barieră de zgomot nu depinde doar de înălţimea şi localizarea ei
între sursa de zgomot şi receptor, ci, de asemenea, de lungimea sa. Sunetul difractat în jurul
capetelor unei bariere va tinde să fie mai puţin semnificativ decât sunetul difractat în zona de la
marginea de sus a barierei. S-a constatat că, în general, că o barieră acoperă un unghi de 160 °
pornind de la sursă la receptor, o zonă în care undele sonore difractate nu sunt semnificative

Fig.7.Unghiul de acoperire al unei bariere

Lungimea barierei poate fi redusă, în cazul în care spaţiul permite, prin orientarea
capetelor barierelor sonore la un anumit unghi spre interiorul autostrăzii

Fig 8.Optimizarea lungimii barierei prin orientarea capetelor la un anumit unghi

Constructia propriu-zisa:
Constructia solutiei propuse a fost realizata in programul PC-Crash versiunea 10.2 Pentru
realizarea acestei figuri, s-a introdus o sosea cu 4 benzi de circulatie (2 benzi de circulatie pe
Proiect la ITRAM

sens), conform segmentului de drum ales. Latimea unei benzi de circulatie masoara 3.7 m, iar
acostamentul 0.2m .
S-au incarcat autovehicululele, casele si panourile acustice. Panourile au fost pozitionate
in fata caselor, astfel incat sunetul emis de autoturisme sa se propage peste ele.

Fig.9.Vedere de ansamblu al solutiei propuse

Pentru determinarea solutiei constructive a panourilor, s-au efectuat masuratori
privind inaltimea maxima a caselor incarcate in program, determinarea distantei de la axul
drumului pana la panourile acustice si respectiv la receptor.
In Fig 9 respectiv Fig. 10sunt prezentate masuratorile efectuate si obtinerea
datelor de intrare in vederea efectuarii calculului inaltimii minime necesare panourilor acustice.
 Fig.10Specificatii tehnice

Determinarea inaltimii minime a barierei acustice:

hmin= (H*d)/D = 2.22 m

Pentru a fi eficiente, se propune o inaltime a barierelor acustice de 2.65 m.

Determinarea inaltimii maxime a a receptorului pentru o bariera acustica cu inaltimea de
2.65 m.

H= (D*hmin)/d = 5.04 m
Aceste bariere sunt eficiente in cazul inaltimii maxime a ferestrelor de 5.04 m. Liniile
rosii din figura 9reprezinta unda de sunet transmisa de autovehiculele aflate in miscare, spre cele
mai inalte puncte ale ferestrelor.
Proiect la ITRAM

Axul drmului
Bariera
acustica Sursa de
zgomot
4.24 m
8.77 m

16.7 m

Distanta de la axul drumului pana la receptor

Fig 11. Masuratorile efectuate in programul PC-Crash

Specificaţii de performanţă pentru dispozitive de reducere a zgomotului generat de traficul
rutier
Performanţe acustice

Criteriul de alegere a barierei fonice corepunzătoare condiţiilor de trafic are în vedere

valoarea minimă a nivelului de izolare fonică, corespunzătoare compoziţiei spectrale. Valoarea
minimă a reducţiei sonore trebuie să fie cel puţin egală cu diferenţa dintre:
valoarea cea mai mare a nivelului de zgomot corepunzător compoziţiei spectrale generate
de tipul vehiculelor, tipul suprafeţei de rulare şi intensitatea/debitul traficului, determinate pe
bază de măsurări acustice “in situ” şi anchete de trafic
valoarea maximă admisibilă a nivelului de zgomot,
Performanţele acustice care trebuie avute în vedere la alegerea corespunzătoare a unui
dispozitiv de reducere a zgomotului se referă în principal la:
- izolare la zgomot aerian “DLR” (indicele de reflexie a sunetului) - valoare declarată, în
dB, pe spectre de frecvenţe;
 - absorţia sunetului “DL” - valoare declarată, în dB, pentru părţile absorbante ale
eceranului de absorbţie a sunetului, pe spectre de frecvenţe.
Performanţele acustice ale dispozitivelor de reducere a zgomotului generat de traficul
rutier se determineă prin măsurători “in situ” sau în laborator.

Performanţe mecanice

Performanţele mecanice au în vedere menţinerea funcţionalităţii dispozitivelor de

reducere a zgomotului rutier, pe întreaga durată de viaţă estimată, sub efectul conjugat al acţiunii
agenţilor mecanici şi de mediu natural şi antropic, la valori ale intensităţilor corespunzatoare
exploatării normale.
Performanţele mecanice care trebuie avute în vedere la alegerea unui dispozitiv de
reducere a zgomotului generat de traficul rutier într-un anumit amplasament, se referă în
principal la:
- greutatea proprie a dispozitivului de reducere a zgomotului;
- valoarea maximă cumulată a încărcărilor orizontale (vânt) corespunzătoare zonei geo-
climatice în care urmează să fie amplasate, până la care nu se produc deformaţii care să
degradeze funcţionalitatea elementelor componente ale barierei fonice, astfel:
deformaţie orizontală maximă – deformaţie orizontală maximă “h/50”, în care “h”
reprezintă grosimea panoului;
deformaţie verticală cu element de protecţie, aşa cum este utilizat în practică - deformaţie
maximă “L/400”, în care “L” reprezintă înălţimea barierei (înălţimea stâlpului barierei).
Performante cu privire la durabilitate
Durabilitatea se apreciază fie prin durata de exploatare garantată, ca valoare curentă la
nivelul performanţelor nemodificate, fie ca durată ultimă de serviciu atunci când perfromanţele
acustice determinate se reduc sub 30%. Atunci când sunt supuse unor condiţii de mediu a căror
natură şi severitate sunt precizate în SR EN 60721-3.
Durabilitatea se declară de către producător pentru următoarele durate: 5 ani, 10 ani,
15 ani sau 20 de ani.
Pentru performanţele non-acustice, durabilitatea se evaluează în raport cu tipul
materialului utilizat, tipul protecţiei/straturilor de potecţie, clasele de expunere, astfel:
Proiect la ITRAM

- pentru elemente din beton, beton armat sau beton precomprimat – clase de expunere
conform NE 012/1-2007
- pentru elemente metalice – clase de corozivitate conform GP 111 – 2004
- pentru elemente din lemn – clase de serviciu conform NP 005 – 2003
Performante referitoare la mentenanţă
Mentenanţa se referă la inspectarea periodică (recomandabil cel puţin primăvara şi
toamna) a dispozitivelor de reducere a zgomotului aerian şi remedierea degradărilor ca urmare a
acţiunii mediului sau actelor de vandalism, ca de ex. curăţirea zonei inferioare a barierei fonice
de iarbă sau deşeuri aruncate, desfundarea perforaţiilor panourilor fonoabsorbante de frunze sau
alte suspensii transportate de vânt, repararea locală a stratului de protecţie, etc.
Se recomandă utilizarea unor sisteme de dispozitive de reducere a zgomotului realizate în
sisteme constructive care să permită înlocuirea numai a unui modul de panou (degradat
accidental sau din vandalism), prin simpla demontare şi remontarea a panourilor adiacente.

Diverse solutii constructive:

CAPITOLUL III: Identificarea impactului de mediu

REFERINŢE TEHNICE ŞI LEGISLATIVE

Legislaţie

Nr. Acte legislative Publicaţia

crt.
1. Legea 10/1995 privind calitatea în construcţii
2. Hotărârea de Guvern nr. 321 din 14 aprilie 2005
– privind evaluarea şi gestionarea zgomotului
ambiental
3. Hotărârea de Guvern nr. 1236/20012 privind
stabilirea cadrului instituţional şi a unor măsuri
pentru aplicarea prevederilor Regulamentului
(UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European şi
al Consiliului din 9 martie 2011 de stabilire a
unor condiţii armonizate pentru comercializarea
produselor pentru construcţii şi de abrogare a
Directivei 89/106/CEE a Consiliului
4. Directiva 2000 / 14 / CE – din 8 mai 2000,
privind armonizarea legislaţiei statelor membre
cu privire la zgomotul emis de echipamentele
utilizate în exterior (transpusa prin Hotărârea de
Guvern nr. 1756/2006).
5. Directiva 2002 / 49 / CE – din 25 iunie 2002,
Referitoare la evaluarea şi managementul
zgomotului ambiental. (transpusa prin Hotărârea
de Guvern nr. 321/2005)
6. Legea 319/2006 privind protecţia si securitatea
muncii
Monitorul Oficial nr. 12 din
24.01.1995 (cu actualizări)
Republicată în Monitorul Oficial
nr. 19 din 10.01.2008 (cu
actualizări)
Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 876/21.12.2012 (cu
actualizări)
Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 48/22.01.2007 (cu
actualizări)
Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 358/27.04.2005 (cu
actualizări)
Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 646 din 26 iulie 2006
(cu actualizări)

Standarde

Nr. Standarde - Indicativ Denumire

crt.
1. SR EN 14388:2006 Dispozitive de reducere a zgomotului din traficul rutier.
Specificaţii
2. STAS 10009-88 Acustica în construcţii. Limite admisibile ale nivelului
Temă proiect ITRAM

de zgomot
3. STAS 10144/1-90 Străzi. Profiluri transversale. Prescripţii de proiectare
4. STAS 1957/1-88 Acustică. Acustică fizică. Terminologie
5. STAS 1957/2-87 Acustică. Acustică psihofiziologică. Terminologie
6. STAS 1957/3-88 Acustică. Acustică în construcţii şi transporturi.
Terminologie
7. SR EN ISO 80000-4: Mărimi şi unităţi. Partea 4: Mecanică
2013
8. SR EN ISO 80000-8: Mărimi şi unităţi. Partea 8: Acustică
2007
9. SR EN 61672-1:2004 Electroacustică. Sonometre. Partea 1: Specificaţii
10. SR EN 1793-3: 1999 Dispozitive pentru reducerea zgomotului din traficul
rutier. Metodă de încercare pentru determinarea
performanţei acustice. Partea 3: Spectrul sonor
standardizat al circulaţiei
11. SR EN ISO 3095:2006 Aplicaţii feroviare. Acustică. Măsurarea zgomotului
emis de vehicule care circulă pe şine
12. SR EN ISO 11200:2010 Acustică. Zgomotul emis de maşini şi echipamente.
Ghid de utilizare a standardelor de bază pentru
determinarea nivelurilor de presiune acustică ale emisiei
la locul de muncă şi în alte poziţii precizate
13. SR ISO 1996-1:2008 Acustică. Descrierea, măsurarea şi evaluarea zgomotului
din mediul ambiant. Partea 1: Mărimi fundamentale şi
metode de evaluare
14. SR ISO 1996-2:2008 Acustică. Descrierea, măsurarea şi evaluarea zgomotului
din mediul ambiant. Partea 2: Determinarea nivelurilor
de zgomot din mediul ambiant
15. SR EN 61260:1997 Electroacustică. Filtre de bandă de octavă şi de bandă de
fracţiune de octavă
16. SR EN 14389-2:2005 Dispozitive de reducere a zgomotului din traficul rutier.
Metode de evaluare a performanţelor pe termen lung.
Partea 2: Caracteristici neacustice
17. SR EN 1794-1:2011 Dispozitive de reducere a zgomotului din traficul rutier.
Performanţe neacustice. Partea 1: Performanţe mecanice
şi cerinţe de stabilitate
18. SR EN 60721-3-4: 2006 Clasificarea condiţiilor de mediu. Partea 3: Clasificarea
grupelor de agenţi de mediu şi a gradelor de severitate
ale acestora. Secţiunea 4: Utilizarea staţionară în spaţii
neprotejate împotriva intemperiilor
19. SR EN 1793-1: 2013 Dispozitive pentru reducerea zgomotului din traficul
rutier. Metodă de încercare pentru determinarea
performanţei acustice. Partea 1: Caracteristici intrinseci
ale absorbţiei acustice
20. SR EN 14389-1:2008 Dispozitive de reducere a zgomotului din traficul rutier –
Proceduri de evaluare a performanţei pe termen lung.
 Partea 1 – Caracteristici acustice
21. SR EN 1794-2:2011 Dispozitive de reducere a zgomotului din traficul rutier.
Performanţe neacustice. Partea 2: Cerinţe generale de
securitate şi mediu
22. SR EN 1991-1-4:2006 Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor. Partea 1-4:
/AC:2010/A1:2010 Actiuni generale – Actiuni ale vantului
23. SR EN 1991-1-4:2006 Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor. Partea 1-4:
/NB:2007 Actiuni generale – Actiuni ale vantului. Anexa nationala
24. CEN/TS 1793-4:2003 Road traffic noise reducing devices - Test method for
determining the acoustic performance - Part 4: Intrinsic
characteristics - In situ values of sound diffraction
25. SR EN 1317-2:2000 Dispozitive de protecţie la drumuri. Partea 2: Clase de
performanţă, criterii de acceptare a încercărilor la şoc şi
metode de încercare a parapetelor de siguranţă
26. SR EN 60651:2002 Sonometre
27 SR EN 1317-2:2010 Dispozitive de protecţie la drumuri. Partea 2: Clase de
performanţă, criterii de acceptare a încercărilor la impact
şi metode de încercare pentru parapetele de siguranţă

Reglementări tehnice

Nr. Reglementare tehnică Publicaţia

crt.
1. Normativ pentru producerea şi Monitorul Oficial al României, Partea I,
executarea lucrărilor din beton, beton nr. 374 bis din 16.05.2008
armat şi beton precomprimat, NE
012/1-2007, Partea 1: Producerea
betonului, aprobat prin O.M.D.L.P.L nr.
577 / 29.04.2008
2. Ghid de proiectare privind protecţia Monitorul Oficial al României, Partea I,
împotriva coroziunii a construcţiilor din nr. 441 bis din 25.05.2005
oţel, GP 111 – 2004
3. Normativ privind proiectarea Ordinul nr. 303/2003 pentru aprobarea
construcţiilor din lemn, NP 005 – 2003 Reglementării tehnice Normativ privind
proiectarea construcţiilor din lemn
(revizuire NP 005-96), indicativ N.E. 018-
03, publicat în Monitorul Oficial, Partea I
nr. 671 din 23.09.2003
Buletinul Constructiilor, nr. 14 / 2004 și nr.
14/2006.
4. Cod de proiectare. Bazele proiectării şi Ordinul ministrului transporturilor,
acţiuni asupra construcţiilor. Acţiunea construcțiilor și turismului nr. 165/2005
vântului, NP 082-2004 pentru aprobarea Reglementării tehnice
“Cod de proiectare. Bazele proiectării și
acțiuni asupra construcțiilor. Acțiunea
Temă proiect ITRAM

vântului”, indicativ NP-082-04; pulicat în

Monitorul Oficial, Partea I, nr. 349 bis din
25.04.2005
5. Cod de poiectare. Evaluarea acţiunii Ordinul ministrului transporturilor,
zăpezii asupra constrcuţiilor, CR 1-1-3- construcțiilor și turismului nr. 2.228/2005
2005 pentru aprobarea Reglementării tehnice
“Cod de proiectare. Evaluarea acţiunii
zăpezii asupra constrcuţiilor”, indicativ CR
1-1-3-2005; pulicat în Monitorul Oficial,
Partea I, nr. 148 bis din 16.02.2006

Avantajele solutiei propuse

 Protectie ridicata a comunităţile de poluarea sonora
 Estetica deosebita
 Dificulate redusa de executie
 Durata mica de executie
Dezavantaje
 Cost ridicat
CAPITOLUL IV: Participarea publicului: validare, definirea
proiectului.
Odata cu integrarea in Uniunea Europeana, Romania trebuie sa respecte reglementarile
europene care au scopul de a diminua impactul nociv cauzat de factorii de mediu asupra sanatatii
populatiei.
Cu ajutorul un chestionar cu 10 intrebari,am incercat sa surprindem parerea locatarilor
din zona, a pietonilor, a conducerii unei scoli din apropiere si a elevilor acesteia privind proiectul
propus.
Principalele intrebari cuprinse in chestionar au fost:”Cat de mult va afecteaza zgomotul
produs de vehiculele care tranziteaza zona aceasta?” ,”Credeti ca proiectul nostru ar fi benefic
pentru Dvs?”
In urma centralizarii raspunsurilor oferite de oameni putem spune ca acestia se declara
deranjati de zgomotul produs de traficul din zona.
Efectele negative ale poluarii fonice:
Zgomotul acţionează asupra întregului organism, deoarece senzaţia auditivă ajunge la
sistemul nervos central, prin intermediul căruia influenţează alte organe. Efectele resimţite de om
sunt: reducerea atenţiei, a capacitaţii de muncă, deci creşte riscul producerii accidentelor;
Zgomotul poate crea dificultăţi în procesul de învăţare, în special în cadrul şcolilor, unde
este necesar un nivel foarte scăzut al zgomotului. Testările au arătat numărul de greşeli pe care le
fac copiii la ascultarea unor propoziţii standard într-un mediu zgomotos. Rata de greşeli este de
4.3% când nivelul de zgomot este mai puţin de 55dB(A). Rata de greşeli obţinută este de cel
puţin 15% când nivelul de zgomot din mediu este 60dB sau mai mult.
Avand in vedere efectele negative pe care oamenii le resimt datorita zgomotului produs
de traficul rutier,acestia isi doresc sa nu mai fie expusi mediului zgomotos.
In urma propunerii acestei solutii ,pasagerii si persoanele care locuiesc in apropierea
amplasarii barierelor fonoabsorbante sunt increzatori in proiectul nostru si spera sa reduca
zgomotul.
Temă proiect ITRAM

Capitolul V: Previziune, prognoză, metodele utilizate

Prognoze privind evaluarea implementării şi a rezultatelor
planului
de acţiune
Prin implementarea rezultatelor planului de acţiune se va reduce numărul persoanelor şi
locuinţelor afectate de zgomot. Ştiind că zgomotul afectează starea de sănătate şi viaţa
oamenilor, scăderea numărului locuitorilor afectaţi de această noxă va fi benefică pentru că un
număr însemnat de oameni se vor bucura de o viaţă liniştită şi fără să le fie şubrezită sănătatea.
Pentru cei afectaţi se ştie că aceştia au o capacitate de muncă mai redusă şi în plus intervine
costul intervenţiilor şi tratamentelor medicale.
Implementarea măsurilor de reducere a zgomotului trebuie continuată până când nu mai
există persoane sau locuinţe afectate de zgomot.
Reducerea zgomotului în clădirile de locuit în urma implementării planului de acţiune va
contribui în mod indirect la creşterea productivităţii muncii prin faptul că un lucrător care trăieşte
într-un mediu liniştit va avea un randament mult mai ridicat în timpul orelor de producţie.
Eficienţa ecranelor
În figura următoare sunt prezentate schematic elementele de calcul care stau la baza
evaluării efectului unui ecran asupra nivelului de zgomot transmis de la sursă la receptor.

În cele de mai jos se prezintă rezultatele evaluării eficienţei unor tipuri de ecrane
asupra nivelului de zgomot la receptor.
 Cazul 1: Atenuările unui ecran echivalent cu distanţa dSR = 300 m, H = 10 m
(Se considera un ecran semiinfint)
Cazul 1 corespunde situaţiilor în care sursele de zgomot sunt utilajele situate în
carieră, începând de la adâncimi de câteva zeci de metri, iar marginile carierei constituie
ecrane echivalente cu înălţimi de peste 10 m.

Cazul 2: Atenuările unui ecran echivalent cu dSR = 300 m, H = 3 m

Cazul 2 corespunde unor situaţii posibile în care se realizează protecţia prin ecrane a
căror înălţime eficace este de minimum 3 m amplasate în vecinătatea surselor în lucru.

Din analiza valorilor atenuărilor se constată eficacitatea mai mare a ecranului

amplasat în apropierea sursei sau a receptorilor.
Din punct de vedere economic, apare că, acolo unde este posibil, este de preferat
ecranarea în vecinătatea surselor, în acest caz aria protejată este considerabil mai mare.
Pentru reducerea zgomotului produs de trafic, se recomandă:
- realizarea unei structuri rutiere cu un strat de uzură silenţios, pentru reducerea
zgomotului de contact pneu-şosea;
- reducerea vitezei de deplasare a vehiculelor (de ex. introducerea de marcaje
rutiere de limitare a vitezei maxime);
- amplasarea căilor rutiere, la o distanţă mai mare faţă de receptor.
Pentru adoptarea unei soluţii corespunzătoare de panouri acustice şi de amplasare a
panourilor acustice, înainte şi după montarea panourilor acustice, se vor efectua măsurări
Temă proiect ITRAM

acustice la sursă şi la receptor pentru evidenţierea spectrului sonor al circulaţiei şi verificarea

nivelului de zgomot admisibil la receptor. În cazul în care, limita nivelului de zgmot admisibil
este depăşită, se impune utlizarea unor panouri acustice care să asigure o reducere suficientă a
nivelului de zgomot la receptor.
Principalele caracteristici de care trebuie să se ţină seama atunci când se doreşte
proiectarea şi alegerea unui anumit tip de barieră de zgomot, sunt:
 alegerea materialului care trebuie să ţină seama de:
- transmisibilitatea acestuia, deoarece undă sonoră ajunge de la sursă la
receptor prin fenomenul de transmisie. Pentru că protecţia receptorului să
fie asigurată, trebuie ca energia transmisă să fie cât mai mică, deci indicele
de atenuare a zgomotului să aibe valori cât mai mari;
- absorbţia şi izolarea acustică.
 înălţimea ecranului. Din practică s-a dovedit că valoarea optimă a acestui parametru este
acea valoare pentru care receptorul este situat, în totalitate, în zona de umbră din spatele
ecranului (relativ la linia sursă - receptor). Astfel, înălţimea optimă a ecranului acustic
este evaluată în funcţie de doi parametri importanţi, şi anume: înălţimea receptorului şi
distanţa sursă – receptor. La proiectarea soluţiei constructive trebuie să se ţină seama că o
înălţime foarte mare a ecranului poate diminua semnificativ gradul de vizibilitate al
receptorului. Acest lucru poate fi evitat prin “rabatarea” ecranului înspre sursa de zgomot,
cu unghiuri de până la 900, astfel încât receptorul să rămână în continuare, în totalitate, în
zona de umbră din spatele ecranului.
 locul de amplasare a barierei în raport cu sursa de zgomot. Pentru un maxim
de eficacitate, ecranul acustic trebuie amplasat cât mai aproape de sursa de zgomot.
 locul de amplasare a barierei în raport cu receptorul de zgomot.
 greutatea proprie a structurii ecranului acustic. Acest factor este impus de natura
terenului pe care va fi amplasat ecranul şi poate fi influenţat atât de starea naturală a
acestuia, cât şi de existenţa sau posibilitatea executării unor lucrări de consolidare a
acestuia.
 încărcarea datorată vântului. Acest factor este influenţat de locul de amplasare
a dispozitivului de protecţie în funcţie de frecvenţă şi intensitatea vântului din zona
geografică respectivă.
  natura şi tipul fundaţiei. Împreună cu greutatea proprie a structurii ecranului acustic,
acest factor este determinant în ceea ce priveşte stabilitatea şi capacitatea de realizarea a
gradului de izolare impus pentru dispozitivul de protecţie considerat.
Analizând aspectele prezentate mai sus se constată că proiectarea unei bariere de zgomot
este dependentă de înălţimea sa, de distanţa de la sursă la receptor şi invers şi de tipurile de
materiale folosite la construcţia ei. De asemenea eficacitatea unei bariere de zgomot depinde şi
de natura frecvenţelor undelor sonore incidente sunetului.
În stadiul de proiectare a ecranelor acustice trebuie avute în vedere aspectele privind atât
parametrii acustici (caracteristica de izolare acustică şi caracteristica de fonoabsorbţie) cât şi
parametrii privind siguranţa în exploatare (rezistenţă mecanică la şocuri, încărcări din vânt,
zăpadă, etc).
Analizând legea maselor pentru realizarea unui indice de atenuare acustică "R" cât mai
mare, trebuie respectat principiul conform căruia capacitatea de izolare acustică a unui element
de construcţie creşte odată cu mărirea masei superficiale a acestuia.
În acest sens, în literatura de specialitate se menţionează că, pentru a fi eficiente, ecranele
acustice trebuie să fie alcătuite dintr-o structură de tip sandwich, în care unul dintre straturi -
numit strat de bază - să aibă un indice de atenuare acustică R ≥ 20 dB.
Pentru a fi utilizate ca materiale cu proprietăţi fonoabsorbante, la realizarea ecranelor
acustice, materialele de construcţii trebuie să fie caracterizate prin coeficienţi de absorbţie
acustică, α ≥ 0,3 în toată banda de frecvenţe cuprinsă între 125 ÷ 4000 Hz.
Pentru a indica performanţa produselor fonoabsorbante, trebuie stabiliţi indici de
evaluare, indice ce trebuie ponderaţi în funcţie de spectrul sonor standardizat al circulaţiei, aşa
cum este definit în standardul SR EN 1793-3:1998:

fi [Hz] Li [dB]
100 -20
125 -20
160 -18
200 -16
250 -15
315 -14
400 -13
500 -12
630 -11
Temă proiect ITRAM

800 -9
1000 -8
1250 -9
1600 -10
2000 -11
2500 -13
3150 -15
4000 -16
5000 -18

Spectrul sonor standardizat al circulaţiei se utilizează pentru calculul performanţei

acustice a dispozitivelor de reducere a zgomotului din trafic, amplasate în apropierea căilor
rutiere, sub formă de indici de evaluare a absorbţiei acustice şi a izolării la zgomote aeriene.
Spectrul sonor standardizat al circulaţiei se exprimă prin niveluri relative ale presiunii acustice
ponderate A, în dB, în benzi de treime de octavă Li în domeniul de frecvenţă de la 100 Hz până
la 5 kHz şi niveluri relative al presiunii acustice ponderate A, în dB, a spectrului sonor
standardizat al circulaţiei măsurat în banda de treime de octavă cu frecvenţă centrală fi.
Astfel, pentru a indica performanţele acustice şi de izolare la zgomote aeriene, se definesc
următorii indici în funcţie de spectrul sonor standardizat al circulaţiei indicat în tabelul alăturat.

Indicele unic de evaluare a absorbţiei acustice, DLα, dB:

18

 Si 100,1Li
DL  10 log 1  i 1
18
, i=1,2,….,18
10
i 1
0,1Li

unde:
DLα este indicele unic de evaluare a perormanţei de absorbţie acustică, exprimat sub forma
unei diferenţe de nivel de presiune acustică ponderată A, în dB;
αSi - coeficientul de absorbţie în banda spectrală de 1/3 octavă, centrată pe frecvenţa fi;
Li - nivelul presiunii acustice standardizate ponderată A, exprimat în dB, a zgomotului
de circulaţie în banda spectrală de 1/3 octavă, centrată pe frecvenţa fi.
 Indicele unic de evaluare DLα este un element adaptat, în mod special, pentru a
caracteriza performanţa de absorbţie a zgomotului în situaţia în care zgomotul produs de trafic se
reflectă pe suprafaţa absorbantă şi se propagă direct până la receptor fără o altă reflexie pe
suprafeţe sau difracţie, prin marginile ecranelor antizgomot sau obstacole. Dacă raportul sumelor
din expresia DLα depăşeşte valoarea 1, valoarea maximă a acestui raport trebuie să fie limitată
la valoarea 0,99.
Valorile obţinute pentru coeficienţi de evaluare a absorbţiei acustice trebuie rotunjite la
cea mai apropiată a doua zecimală, iar indicele DLα trebuie doar consemnat după ce a fost
rotunjit.
Pentru încadrarea rezultatelor performanţelor de izolare se utilizează următoarele categorii,
aşa cum este prezentat în tabel, în conformitate cu cerinţele din standardul de referinţă SR EN
1793-1, astfel:

Categorii pentru încadrarea rezultatelor performanţelor de izolare

Categorie DLα [dB]
A0 nedeterminat
A1 <4
A2 4…7
A3 8…11
A4 >11
Temă proiect ITRAM

Capitolul VI: Evaluarea: economică, socială şi tehnico-ştiinţifică

Studiu de caz – Analiza costului montarii panourior fonoabsorbante in fata unei gradinite

Gradinita aleasa pentru studiu se afla de-a lungul drumul European E85. In aceasta

gradinita sunt inscrisi peste 200 de copii, cu varste cuprinse intre 3-6 ani. Cladirea fiind aproape

de aceasta drumul europea foarte traficat, sunt expusi la zgomot pe toata perioada zilei.

Lungimea cladirii in fata careia vor fi montate panourile este de 98 m.

Panourile utilizate sunt marca STRATOCELL WHISPER, care se remarca printr-o

excelenta performanta in absorbtia sunetului fiind una din cele mai bune solutii disponibile in

acest moment. Aceasta performanta este data de structura interna a materialului realizata din

celule deschise.

O alta caracteristica unica a acestui produs este abilitatea de a-si pastra caracteristicile de

absorbtie fonica chiar in cazul in care acesta este expus la umiditate, fum sau praf. Aceasta

caracteristica face posibila montarea acestui material intr-o gama foarte larga de industrii.

Panourile din STRATOCELL WHISPER au o greutate foarte redusa permitand in acest

mod montajul lor fara a fii necesara utilizarea unei structuri aditionale.

STRATOCELL WHISPER este disponibil in culorile alb sau negru. Sunt disponibile in

stoc doua grosimi, respectiv 2.5 cm si 4 cm. La comanda se pot aduce si placi cu grosime de 5

cm.

In Fig. este prezentata caracteristica de absorbtie fonica a acestor panouri.

 Fig. 13. Coeficientul de absorbtie fonica in contrast cu frecventa

Placile utilizate au urmatoarele dimensiuni:

Latime – l = 140 cm =1.4m

Inaltime – H = 270 cm = 2.7 m

Grosime – d = 5 cm = 0.05 m

Pretul unei placi este de 152.42 lei fara TVA.

Pretul cu TVA este:

P=152.42*1.2 = 182.9 RON

Determinarea numarului necesar de panouri

X – nr de panouri

D=98 m – lungimea gradinitei

l = 1.4 m – latimea panoului

D=l*X
Temă proiect ITRAM

Rezultand 
X= D/l = 98/1.4 = 70 de panouri

Determinarea pretului total al investitiei

Ptotal = P*X = 182.9 * 70 = 12803 RON