UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE

MONITORIZAREA SI CONTROLUL FACTORILOR DE MEDIU LA SOCIETATILE PRODUCATOARE DE MATERIAL DE CONTRUCTII

Cadru didactic:
Conf.dr.ing. Simion Gabriela

Ingineri: Buldan Alina Caliap Ramona Chiricioiu Cristina Dragomir Oana Paun Lorena

Anul universitar 2011-2012

"Calitatea vietii nu este un dar divin. Dimpotriva, de cnd omul a nceput sa se ridice pe scara evolutiei, aceasta a fost propria sa opera" J. BRONOWSKY

Organismul uman este permanent influentat de o multime de factori externi, care se mai numesc factori de mediu sau factori ecologici. ntre organismul uman si mediul ambiant apare un echilibru mobil. Acest echilibru fiind tulburat, duce la apariia anumitor maladii. Factorii de mediu pot fi grupati in: factorii fizici, ca presiunea atmosferica sau radiatiile ionizante; factori chimici, reprezentati de diferitele elemente sau substante existente in natura sau sintetizate de om; factori biologici, in mod deosebit virusurile, bacteriile, ciupercile si alte microorganisme care actioneaza asupra organismului si factori sociali, rezultati din interrelatiile dintre oameni sau dintre om si mediu. Influenta factorilor si conditiilor de mediu ambiant asupra sanatatii omului ar putea fi ilustrata schematic conform figurei de mai jos.

Influenta factorilor si conditiilor de mediu ambiant asupra sanatatii omului.

Cea mai evidenta actiune a factorilor de mediu asupra organismului uman este cea exercitata prin intemediul poluarii.

Prin poluarea mediului se intelege modificarea compozitiei normale a mediului si/ sau prezenta unor componenti straini care prin actiunea lor, prin concentratia in care se gsesc si prin timpul cat actionarii asupra omului, produc alterarea starii de sanatate sau creaz disconfort. Monitorizarea reprezinta observarea si inregistrarea regulata a activitatilor din cadrul unui proiect sau program. Acest proces presupune colectarea de rutina a informatiilor referitoare la toate aspectele unui proiect. A monitoriza inseamn a urmari desfasurarea activitatilor incluse ntr-un proiect. Aceasta presupune observarea sistematica a proceselor in desfasurare. Monitorizarea presupune de asemenea informarea periodica a donatorilor, celor direct implicati precum si a beneficiarilor asupra desfasurarii proiectului Raportarea datelor culese permite luarea unor decizii ce duc la imbunatatirea performantelor proiectului. Controlul si monitoringul mediului necesita dezvoltarea si mentinerea unor sisteme de supraveghere continua, care ar permite obtinerea informatiei veridice si complexe pentru rezolvarea problemelor legate de starea, utilizarea si protectia mediului si componentelor acestuia pentru diferiti utilizatori de informatie din cadrul societatii civile. Pentru a-si indeplini aceste sarcini ,Controlul si monitoringul mediului utilizeaza o serie de metode de studiu a relatiei dintre factori de mediu si societate. Aceste metode pot fi grupate astfel: - metode pentru investigarea factorilor de mediu care sunt imprumutate din mai multe stiinte si care sunt specifice factorilor de mediu cercetati; - metode experimentale, prin care se urmareste pe animale de laborator actiunea factorului de mediu cercetat, iar rezultatele obtinute sunt transpuse organismului uman; - metode pentru investigarea organismului uman, cum sunt metodele chimice aplicate in masa, metodele paraclinice sau de evidentiere a unor modificari functionale hematologice, serologice etc. produse in organism, mai ales in stadii incipiente de boala, si metode epidemiologice sau de investigare populationala; - metode statistice sau mai exact statistico-matematice, prin care se prelucreaza datele de investigare a mediului, cat si cele pentru investigarea organismului uman, in vederea obtinerii unor rezultate veridice pentru a fi interpretate corect. Cu ajutorul tuturor acestor metode Controlul si monitoringul mediului exercita o actiune complexa de supraveghere permanenta a starii mediului in vederea asigurarii securitatii ecologice. De aici reiese si scopul de baza al controlului asigurarea respectarii legislatiei ecologice, a normelor si standardelor in domeniu, a realizarii planurilor si programelor de actiune ale protectiei mediului de catre toate institutiile si organizatiile, activitatea carora are tangenta directa sau indirecta cu mediul inconjurator, agentii economici si persoanele fizice. n functie de obiectivele incredintate, Sistemul de Monitoring Ecologic Integrat include in calitate de subsisteme atat compartimentele de baza (aerul, apa, solul, flora, fauna, omul), cat si factorii complementari (radiatia solara si tehnogena, campurile electromagnetice, poluarea sonica, vibratiile, agentii biologici patogeni, substante toxice, ingrasamintele chimice, pesticide).

In plan teritorial, Monitoringul Ecologic se constituie din trei niveluri de supraveghere: - local (in zona de activitate a intreprinderilor, in localitati, rezervatii); - regional (in limitele unitatilor administrativ teritoriale, in perimetrul zonelor economice si naturale); - national, care cuprinde intreg teritoriul tarii. Monitorizarea factorilor de mediu In perioada de functionare a unei facilitati de stocare temporara a deseurilor periculoase din constructii si demolari pot rezulta urmtoarele tipuri de emisii: emisii in aer; emisii in apa (directe sau indirecte); emisii de zgomot; emisii pe sol. Emisii in aer Dupa cum a fost prezentat anterior, cea mai mare parte a deseurilor periculoase din construcii si demolari, inclusiv solurile contaminate sunt stocate temporar pe platforme impermeabilizate si acoperite, fie in gramezi, fie in containere sau saci. In aceste situatii emisiile generate sunt emisii necontrolate, care nu pot fi monitorizate. In cazul deseurilor cu continut de PCB, stocarea temporara a acestora se realizeaza in spatii inchise (magazii). Magaziile trebuie sa fie prevazute cu sistem de ventilatie. Monitorizarea emisiilor este recomandat sa se realizeze cu o frecventa de dou ori pe an, iar unul din parametrii obligatorii este concentratia de PCB. Emisii in apa Principalele categorii de ape uzate generate in cadrul unei facilitati de stocare temporara a deseurilor periculoase din constructii si demolari, inclusiv a solurilor contaminate, sunt apele pluviale colectate de pe platforma de stocare. Apele pluviale colectate de platforma de stocare temporara nu trebuie deversate direct in emisar. In cazul in care pe amplasament sau in vecinatatea acestuia exista un sistem de canalizare centralizat, acesta va prelua si apele pluviale colectate din incinta facilitatii de stocare temporara, in conditiile respectarii NTPA 002. In caz contrar, se va asigura colectarea apelor pluviale intrun bazin, acestea urmand a fi epurate fie pe amplasament, fie in cadrul unei statii de epurare. Calitatea apelor pluviale va fi monitorizata conform cerinelor autorittii de reglementare n domeniul gospodririi apelor. Indicatorii care vor fi monitorizati se vor stabiliti n funcie de tipul de deseuri stocate, iar n cazul solurilor contaminate n functie de poluantii din sol. Emisii de zgomot Emisiile de zgomot n cazul stocrii temporare a deseurilor din constructii i demolari sunt determinate n principal de manevrarea deseurilor, precum i de mijloacele de transport. Monitorizarea emisiilor de zgomot se recomanda a se realiza anual, la limita amplasamentului.

Ghid privind stocarea temporara a deseurilor periculoase din constructii i demolari. Emisii pe sol Deoarece stocarea temporara a deeurilor din constructii i demolari i a solurilor contaminate trebuie sa se realizeze numai pe platfome impermeabilizate, riscul poluarii solului este foarte sczut. n situatia n care n caz de accidente sau incidente apar deversari ale deseurilor periculoase direct pe sol, acestea trebuie ndepartate n cel mai scurt timp posibil. n acelasi timp, operatorul facilittii de stocare temporara trebuie s ia masurile prevazute n HG 1408/2007 privind modalitile de investigare i evaluare a poluarii solului i subsolului n zona n care a avut loc deversarea de deeuri periculoase. n cazul n care se constata poluarea mediului geologic, operatorul economic trebuie s ia toate masurile pentru refacerea zonei poluate, conform prevederilor HG 1403/2007 privind refacerea zonelor n care solul, subsolul i ecosistemele terestre au fost afectate. Poluarea in Romania In perioada 2008 - 2012, aproximativ 300 de instalatii din Romania au dreptul s emita un total de 379,7 milioane tone de emisii de gaze cu efect de sera, respectiv 75,9 milioane tone anual. Romania are un disponibil minim pentru comercializarea AAU-urilor (Assigned Amount Units - Unitati ale Cantitatii Atribuite) de 60 milioane tone CO2 echivalent, anual, n perioada 2008-2012, pentru care ar putea incasa pn la 2 miliarde euro (1 miliard de euro dup alte estimari). In anul 2010, Statul roman acorda in mod gratuit aceste certificate pentru 219 companii poluatoare de pe teritoriul tarii, in majoritatea lor cu capital de stat. Scopul este de a ajuta acesti poluatori sa investeasca in ecologizare. Aceste companii au posibilitatea sa vanda certificatele direct altor poluatori, romani sau straini, cu capacitate mai mare de productie, sa le listeze la bursele specializare sau sa le vanda unor intermediari. Nu exista fabrica producatoare de ciment sa nu polueze, dar totusi se poate monitoriza aceasta poluare si se poate tine sub control. n privinta ntreprinderii CarpatCement poluarea e controlata cu ajutorul utilajelor de nalta tehnologie de ardere a calcarului eliminnd doar o cantitate mica de CO2 si totusi polueaza ! Poluarea n general distruge sursa noastra principala de viata si anume mediul. Ironic este nsa ca toate sursele de poluare sunt facute de om constient sau nu de consecinte, omul construieste mult, descopera, inventeaza noi tehnologii folositoare ntr-adevar pentru noi, dar sursele de fabricare a acestora pot fi daunatoare mediului. Sa luam un exemplu din tara noastra : Centrala Nucleara de la Cernavoda. Ea poate alimenta cu energie electrica trei sferturi din tara noastra, dar radiatiile emise de uraniu (materia prima a centralei) este foarte daunator nu numai mediului inconjurator, dar si noua provocand boli, unele chiar fatale. Deci orice avantaj ar avea aceste surse care ne ofera noua conditii de viata mai confortabile sa zic asa, are si dezavantaje foarte mari. Cercetatorii din ziua noastra ncearca sa gaseasca modalitati de tinere sub control a acestor dezavantaje, dar si noi, oamenii de rnd, ar trebui sa ne gndim putin la aceasta problema

care nu se vede intr-un interval scurt de timp, dar care cu timpul va provoca pna si calamitati naturale foarte mari. Se vede deja o schimbare a climei, temperaturile si presiunea atmosferica schimbndu-se n defavoarea noastra si provocnd schimbarea climei. Sunt prea putini ntreprinzatori care iau in serios normele de protectie a mediului, ntreprinderile pe care le conduc, cu toate ca produc poate lucruri folositoare populatiei, distruge sursa noastra principala de viata : mediul. Sunt si oameni care se gandesc la acest lucru ncercand macar sa ncetineasca procesul acesta de 'autodistrugere'. Daca ar fi mai mult madiatizati factorii de poluare si s-ar pune mai mult accent pe aceasta problema ar putea ntelege si omul de rnd ca e totusi un lucru bun sa ngrijeasca natura, sa nu mai arunce gunoaiele oriunde se poate, ci n locuri special amenajate, exista acum chiar si centre de reciclare. Un minut din viata fiecarui om nseamna poate o suta de ani de longevitate a acestei lumi. Atmosfera - un adevarat scut la adapostul caruia se desfasoara viata pe Pamant Contine un amestec de aer (aprox. 21% oxigen, 79% azot, fractiuni subprocentuale de bioxid de carbon) si vapori de apa ntins, n proportie de 99% din masa totala, pna la altitudinea de 80 de km (vestigii ale atmosferei terestre se ntind pna la 50 000 km). Comportarea temperaturii cu altitudinea, legata de gradul de absorbtie a radiatiilor solare n diverse straturi, mparte atmosfera astfel: troposfera, cu naltimea medie de 10 km, n care proprietatile fizice ale aerului se modifica continuu (zona fenomenelor meteo); se ncalzeste direct de la radiatia solara si prin reflexie de la suprafata Terrei; temperatura scade odata cu cresterea altitudinii cu aprox. 6,4 grade Celsius/km; tropopauza, strat intermediar; stratosfera, ntinsa pna la altitudinea de 50 de km: temperatura creste; mezosfera: temperatura descreste; termosfera, cu crestere majora a temperaturii n urma reactiei chimice exoterme de formare a ozonului (O3) sub radiatie solara ultravioleta. Presiunea atmosferica (760 mm Hg la nivelul marii) scade cu 1 mm Hg la fiecare 10 m crestere n altitudine (relatie valabila pna la 3000 m). La aprox. 7000 m, unde presiunea partiala a oxigenului ajunge la 35 mm Hg fata de 160 mm Hg la nivelul marii, nu mai este posibila respiratia fara masca de oxigen. Proportia CO2 de 0,03-0,04% reflecta echilibrul ntre generare (de ex. prin combustia asociata producerii de energie) si consum (de ex. de catre plante sau prin fixarea CO2 de catre carbonatii din ape). Cnd echilibrul este amenintat n favoarea generarii, se considera ca excesul de CO2 poate produce o ecranare a radiatiei infrarosii de la nivelul solului urmata de cresterea temperaturii si modificari climatice. Poluarea atmosferica

Poluarea consta in impuruficarea atmosferei, apelor subterane, a celor subterane si a solului cu diferite substante. Reprezinta una din problemele fundamentale ale umanitatii si este cosecinta ruperii echilibrului ecologic dintre om si natura. Acest fenomen de poluare a atmosferei este ntr-o continua crestere. n ultimii 200 de ani industrializarea globala a dereglat raportul de gaze necesar pentru echilibrul atmosferic. Arderea carbunelui si a gazului metan a dus la formarea unor cantitati enorme de dioxid de carbon si alte gaze, mai ales dupa sfarsitul secolului trecut cnd a aparut automobilul. Dezvoltarea agriculturii a determinat acumularea unor cantitati mari de metan si oxizi de azot n atmosfera. n fiecare an dezvoltarea industriei genereaza miliarde de tone de materiale poluante. Poluarea mediului nconjurator are loc pe mai multe cai .Astfel poluarea poate fi : naturala, artificiala, chimica ,fizica, biologica. Factorii care contribuie la poluarea naturala sunt: ceata este formata din picaturi de marime variabila. Daca diametrul lor nu depaseste 10 cm picaturile se numesc ,,mist" (n engleza ceata fina ), iar daca este mai mare, se numesc fog (ceata deasa). vaporii sunt gaze care se condenseaza n conditii normale, de ex.: vaporii de apa. praful provine din diviziunea materiei fine in particule aproape coloidale de 10-100 cm. Alti factori de poluare si cei mai importanti sunt factorii artificiali(creati de om) : gazele sunt substante care, n conditii normale (temperatura locala, presiune 1013 hPa) sunt n stare gazoasa, lichefiindu-se la temperatura joasa (condensare), de ex.: CO2, SO2, ozonul. fumul este un amestec de particule solide si coloidale cu picaturi lichide. Factorii chimici contribuie si ei la poluarea aerului. Emisiile sunt substante eliberate n atmosfera de catre uzine. Aceste substante se raspandesc pretutindeni, caznd din nou sub forma de particule si mai fine dect poluarea atmosferica masurabila n locurile de emisie. Iata cateva exemple de factori poluanti de origine chimica : oxizi de sulf, oxizi de azot, amoniac, monoxid de carbon, compusi organici volatili si pulberi in suspensie - emisii in atmosfera cloruri, sulfati, amoniu, azotati, uree, fluoruri, fosfor, fier si substante n suspensie (n apele uzate); deseuri cu continut de fosfogips, cenusa de pirita si alte deseuri industriale specifice (depuneri pe sol). Un alt factor poluant sunt ploile acide. Ploaia acida este un tip de poluare atmosferica, formata cand oxizii de sulf si cei de azot se combina cu vaporii de apa din atmosfera, rezultnd acizi sulfurici si acizi azotici, care pot fi transportati la distante mari de locul originar producerii, si care pot precipita sub forma de ploaie. Ploaia acida este n prezent un important subiect de controversa datorita actiunii sale pe arii largi si posibilitatii de a se raspandi si in alte zone dect cele initiale formarii. ntre interactiunile sale daunatoare se numara: erodarea structurilor, distrugerea culturilor agricole si a plantatiilor forestiere, amenintarea speciilor de animale terestre dar si acvatice, deoarece putine specii pot rezista unor astfel de conditii, deci in general distrugerea ecosistemelor.

Efectul de sera. Cauzele efectului de sera Gazele deja existente n atmosfera trebuie sa retina caldura produsa de razele soarelui reflectate pe suprafata Pamntului. Fara aceasta Pamntul ar fi att de rece nct ar ngheta oceanele iar oamenii, animalele si plantele ar muri. nsa atunci cnd din cauza poluarii creste proportia gazelor numite gaze de sera, atunci este retinuta prea multa caldura si ntregul Pamnt devine mai cald. Din acest motiv n secolul nostru temperatura medie globala a crescut cu o jumatate de grad. Oamenii de stiinta sunt de parere ca aceasta crestere de temperatura va continua, si dupa toate asteptarile, pna la mijlocul secolului urmator va ajunge la valoarea de 1,5-4,5 grade C. Dupa unele estimari, n zilele noastre peste un miliard de oameni inspira aer foarte poluat, n special cu monoxid de carbon si dioxid de sulf, rezultate din procesele industriale. Din aceasta cauza, numarul celor care sufera de afectiuni toracice-pulmonare, n special n rndul copiilor si al batrnilor, este n continua crestere. La fel si frecventa cazurilor de cancer de piele este in crestere. Motivul este stratul de ozon deteriorat, care nu mai retine radiatiile ultraviolete nocive. Efectele poluarii sunt foarte drastice, poluarea nu afecteaza doar sanatatea oamenilor ci si moralitatea omului si chiar ecologia. naltele cosuri de fum pe care le folosesc industriile si filtrele lor nu ndeparteaza substantele poluante doar prin propulsarea lor n straturile nalte ale atmosferei, asa ca se considera posibilitatea sa se reduca concentratia agentilor poluanti n arealul respectiv, n locul unde se produc. Poluantii pot fi nsa transportati la mari distante de locul originar al emisiei, si pot produce efecte adverse nalte areale. Cresterea pe scara mondiala a consumului de petrol si carbune nca din anii '40 au condus la cresteri substantiale de dioxid de carbon. Efectul de sera ce rezulta din aceasta crestere de CO2 ce permite energiei solare sa patrunda n atmosfera dar reduce reemisia de raze infrarosii de la nivelul Pamntului, poate influenta tendinta de incalzire a atmosferei, si poate afecta climatul global si prin acest lucru calota glaciara de la poli s-ar topi partial. O posibila marire a paturii de nori sau o marire a absorbtiei excesului de CO2 de catre Oceanul Planetar, ar putea stopa partial efectul de sera, nainte ca el sa ajunga n stadiul de topire a calotei glaciare. Am putea sa contribuim si noi la combaterea poluarii. Am putea stopa criza energetica folosind energia ntr-un mod rational. Cteva din lucrurile pe care le-am putea face pentru a salva energie sunt: Folosirea mai rara a automobilelor: mersul, ciclismul, sau transporturile publice. Evitarea cumpararii bunurilor care sunt mpachetate excesiv. Este necesara energie pentru a confectiona ambalajele, dar si de a le recicla. Evitarea pierderilor: ceea ce folosesti, refoloseste, n loc sa cumperi altele noi, repara obiectele stricate n loc sa le arunci, si recicleaza ct mai mult posibil. Afla ce facilitati de reciclare sunt disponibile n zona ta. ncearca sa nu arunci lucrurile daca acestea ar mai putea avea o alta folosinta. Izoleaza-ti casa: cauta crapaturile din usi, ferestre, si asigura-te ca podul este suficient izolat pentru a pastra caldura casei.

 Foloseste aparatura electrica casnica care nu consuma multa energie: cnd cumperi noi aparate electrocasnice ntreaba care modele consuma mai putina energie. Foloseste becuri cu un consum scazut de energie si baterii rencarcabile. Economiseste apa: este necesara o mare cantitate de energie pentru a purifica apa. Un robinet stricat poate consuma aproximativ 30 de litri de apa pe zi. nvata ct mai mult posibil despre problemele energetice ale Pamntului si cauzele ce le determina. Afla daca sunt grupari ecologice n zona ta care te-ar putea informa. n viziunea UNESCO , consemnata n ,,Utilisation et conservation de la biosphere", se mentioneaza: "Pe ntinse regiuni ale lumii, aceste limite au fost deja depasite, ceea ce a avut ca efect deteriorarea unei parti importante a biosferei, antrenarea epuizarii solurilor si resurselor de apa dulce si disparitia numeroselor specii vegetale si animale. Omul si societatea umana fac parte integranta din biosfera si depind strans de resursele ei .Protectia biosferei este de o importanta capitala pentru umanitate". Pentru prevenirea unor catastrofe s-au luat unele decizii prompte de protectie ce au necesitat crearea de organizatii mondiale, regionale, neguvernamentale etc. care supravegheaza natura. Dar mai mult ca oricnd cadrele didactice sunt chemate sa formeze sistematic si gradat constiinta elevilor care mai taziu vor lucra n industrie, comert, urbanistica, etc. Pna atunci oamenii de stiinta au de luptat cu interese legate de profitul imediat ce implica consecinte negative asupra naturii (ex: deseurile chimice aduse din Germania la Sibiu), au de luptat cu inconstienta si atitudinea iresponsabila fata de natura. Poluantii Dupa efectele asupra sanatatii, poluantii se clasifica n: poluanti iritanti: pulberi netoxice precum si gaze/vapori (SO2, NO2, Cl, NH3); poluanti fibrozanti, dintre care SiO2; oxizi de fier, bariu, cobalt; poluanti toxici sistemici: poluanti anorganici (plumb, mercur, cadmiu, mangan, vanadiu, fosfor, fluor, seleniu) si poluanti organici (pesticide organofosforice si organoclorurate); poluanti alergizanti: naturali (polen, fungi, par, fulgi, produse de descuamare) si artificiali - n special emisii ale industriei maselor plastice sau farmaceutice (de sulf, substante din evantaiul gazelor de esapament, compusi berilici sau cobaltici); poluanti cancerigeni: organici (hidrocarburi policiclice aromatice, epoxizi, unele amine si nitrozamine) sau anorganici (cromul, arsenul, cobaltul, beriliu, nichel, seleniu si sarurile lor compozitii simple, sau n compozitii minerale complexe - azbestul). Dupa starea de agregare, poluantii sunt fie aerosoli (numite uzual pulberi, ceata sau fum: particule solide sau lichide intre 100 si 0,01 microni dispersate n mediu gazos; sedimenteaza rapid sau persista ndelungat n functie de dimensiune: pulberile mari sedimenteaza mai lesne), fie gaze/vapori (vaporii provin din substante n stare lichida la temperaturi si presiuni obisnuite).

Concentratiile maxime admise pentru pulberi n suspensie pentru zonele locuite sunt (in mg/m3) 0,15/ pe un interval de 24 h si 0,5/30 minute - specificate in STAS 12574/87. Dintre gaze, bioxidul de sulf devine detectabil prin miros la concentratia de 0,75 - 2,5 mg/m3. Concentratiile maxime admise erau la nivelul anului 1984 de 0,25 mg/m3/24 h si 0,75 mg/m3/30 min. Normele actuale sunt specificate n Ordinul Ministerul Apelor, Padurii si Mediului (MAPM) nr. 592/2002 ce prevad o descrestere anuala constanta; astfel n 2005, norma era 0,125 mg/m3/24 h. Emisiile extreme de bioxid de sulf asociaza pulberi (aerosoli) de acid sulfuric si sulfati care n anumite conditii meteorologice (inversia termica) produc smogul acid raspunzator pentru poluari catastrofale nregistrate n Belgia (valea Meuzei, 1930), SUA (Donor) - 1948, Anglia (Londra) - 1952. n privinta oxizilor de azot, concentratiile maxime admise (mg/m3) sunt: 0,1 /24 h si 0,3 /30 minute - STAS 12574/87. Monoxidul de carbon n zone locuite este admis n concentratie maxima de 6 mg/m3/30 minute (1987). Monoxidul de carbon este un gaz poluant asociat cu fumatul. Legea nr. 349/2002 n concordanta cu Normele generale de protectie a muncii (1996) admite n spatiile special amenajate si ventilate destinate fumatorilor nivele ocupationale (valabile n mediul de munca) pentru concentratia maxima admisibila de 20 mg/m3 de aer (durate lungi) si vrful maxim admis de 30 mg/m3. Principalele elemente poluante Numarul poluantilor atmosferici este foarte mare, azi reducndu-se ctva sute de elemente poluante clasificate dupa diferite criterii ca: originea, natura, starea de agregare etc. . Una dintre clasificarile cele mai cunoscute mparte poluanti atmosferici n doua grupe si anume: suspensii reprezentate de particulele solide sau lichide dispersate n atmosfera. Principala lor caracteristica consta n faptul ca-n functie de marime sau greutate ele au o stabilitate diferita n aer. Cele mai mari si mai grele se depun repede si se numesc pulberi sedimentabile, iar cele mai usoare sau mici, pot persista timp nedefinit si se numesc pulberi n suspensie; gazele sub forma de poluanti n stare gazoasa raspnditi n atmosfera datorita calitatii de a difuza cu usurinta, fiind purtati uneori la mari distante de locul unde au fost produsi si eliminati. Efectele poluarii aerului asupra populatiei Influenta poluarii aerului asupra populatiei este variata. Studiile efectuate n diferite parti ale oraselor au scos n evidenta o multime de situatii. Aceasta depinde, pe de o parte, de elementele poluate prezente n atmosfera, iar pe de alta parte, de nsasi populatia asupra careia

aceste elemente si exercita influenta. Binenteles ca nici conditiile n care are loc aceasta actiune nu pot fii neglijate, asa cum am vazut mai sus. Factorii care tin de poluarea aerului sunt reprezentati de natura elementelor poluante, n sensul ca unii poluanti sunt mult mai activi, mai agresivi sau mai nocivi dect altii. Un rol deosebit de important al are si numarul poluantilor concomitent n aer. n general, cu ct numarul acestor poluanti este mai mare, cu att influenta lor asupra populatiei este mai nociva. De cele mai multe ori actiunea nociva creste, fenomen cunoscut sub numele de potentare (de aceea se afirma ca, cu ct numarul poluantilor este mai mare, cu att influenta lor este mai ridicata ). Un alt factor este reprezentat de starea de sanatate a populatiei expuse. n general bolnavii sunt mai sensibili dect persoanele sanatoase, iar o serie ntreaga de afectiuni, mai ales cronice, ale plamnului, cordului, ficatului, rinichiului, etc. . Desigur exista si deosebiri individuale ntre diferitele persoane expuse poluarii aerului, ceea ce reprezinta factorul constitutional sau genetic, care face ca, n aceleasi conditii, unele persoane sa se mbolnaveasca, n timp ce altele sa reziste la actiunea nociva a aerului poluat. Fata de cele aratate mai sus rezulta ca efectele poluarii aerului asupra populatiei mbraca diferite forme de manifestare, de simple inconveniente, deranjamente sau disconfort si pna la influente puternice asupra organismului, manifestate prin tulburarea unor functii, agravarea unor boli sau chiar producerea unor afectiuni. Din acest motiv, organizatia Mondiala a Sanatatii a identificat o serie de actiuni grupnd diversi poluanti dupa actiunea lor specifica. Poluanti cu actiune iritanta. Actiunea specifica iritanta este cea mai frecvent ntlnita, organizatia Mondiala a Sanatatii stabilind o clasificare a acestor poluanti, dintre care i prezentam pe cei principali. Pulberile, att cele sedimentabile, ct mai ales cele n suspensie exercita o actiune puternica asupra organismului, ea manifestndu-se, n primul rnd, asupra cailor respiratorii. Pulberile foarte mari ( peste 50 ) sunt retinute la nivelul narilor, unde sunt filtrate prin perisorii nazali. Pulberile mijlocii ( ntre 50 si 5 ) sunt retinute la diferite nivele ale cailor respiratorii, cele mai mari n caile respiratorii extra pulmonare, iar cele mai mici n caile respiratorii intra pulmonare. Pulberile foarte mice ( sub 5 ) patrund n alveolele pulmonare ( se considera ca pulberile deosebit de mici - sub 0,1 - nu sunt retinute n aparatul respirator ci sunt vehiculate permanent cu aerul inspirat si expirat ). Actiunea iritanta a pulberilor se manifesta la oricare dintre nivelele la care acestea ajung. Auto purificarea aerului Aerul are calitatea de a scapa de elementele poluant, calitate denumita autopurificare, la baza caruia stau doua procese: sedimentarea sau depunerea, care se adreseaza n special suspensiilor ce se depun n functie de marime ti greutate. Asa cum am vazut mai nainte, cele sedimentabile se depun rapid, pentru cele n suspensie fiind necesar un timp mai ndelungat; de cele mai multe ori, suspensiile conglomereaza, formnd particule mai mari si se depun scaznd concentratia lor n atmosfera cu ct se departeaza de locul de eliminare sau emisie;

 dispersia sau raspndirea n aer este determinata de curentii de aer. Ea se adreseaza att suspensiilor, dar mai ales gazelor si vaporilor care se dilueaza ca urmare a dispersiei reducndu-si concentratia cu ct ne departam de locul emisiei. Datorita mecanismelor de autopurificare aerul poate, sau mai exact, a putut primi mari cantitati de poluanti. Pe masura nsa ce numarul surselor de poluare a crescut, iar cantitatile de poluanti eliminati au fost din ce n ce mai mari, capacitatea de autopurificare a nceput sa fie depasita. La aceasta se adaoga si anumite situatii care mpiedica autopurificarea aerului ducnd chiar la concentrarea poluantilor. Este cazul calmului atmosferic cnd,datorita lipsei curentilor de aer, dispersia nu are loc. Un rol mai important l are inversia termica. Se stie, de exemplu, ca, n mod normal, aerul cald din apropierea solului se ridica spre straturile superioare ale atmosferei, antrennd si poluantii prezenti n aer. n cazul inversiei termice, la sol se gaseste o masa de aer mai rece, care nu se ridica, mentinnd la nivelul emisiei poluantii prezenti n atmosfera. n sfrsit, daca ploaia sau zapada antreneaza poluantii din aer favoriznd autopurificarea, n schimb ceata este un fenomen negativ, care predispune la concentratia poluantilor. Autopurificarea aerului mai este influentata de configuratia terenului ( vai, munti, dealuri ), de suprafetele de apa, de modul de amplasare a cladirilor, strazilor etc. . Din cele aratate rezulta ca desi autopurificarea aerului este un element de care trebuie tinut seama n cadrul masurilor de protectie fata de poluare, ea nu trebuie supraestimata, deoarece aceasta a dus, n multe situatii, la cresterea nivelelor de poluare a aerului cu efecte grave asupra sanatatii oamenilor. Masuri de prevenire si combatere a poluarii aerului Data fiind actiunea nociva, att directa ct si indirecta, a aerului poluant asupra sanatatii populatiei, s-au elaborat o serie de masuri de prevenire si combatere a poluarii aerului pe care le putem mparti n doua grupe: masuri medicale si masuri tehnico-organizatorice. Masurile medicale. Constau, n primul rnd n stabilirea de norme sanitare sau de concentratii maxime admise pentru diversi poluanti atmosferic. Acceptarea acestor concentratii are la baza diversele nivele de actiune a poluantilor. Astfel, n functie de natura lor, diversii poluanti atmosferici pot actiona diferit la diverse concentratii. n stabilirea concentratiei maxime admise se iau n considerare toate aceste nivele, alegndu-se ca limita cea mai mica concentratie care produce un efect direct sau indirect asupra organismului uman. Stabilirea concentratiilor maxime admise se face att pe baza observatiile, anchetelor si studiilor n zone poluate, ct si pe baza cercetarilor experimentale pe animale de laborator puse n conditii diferite de poluare a aerului. n mod obisnuit se stabilesc doua norme sau concentratii maxime admise pentru fiecare poluant atmosferic si anume: o norma maxima momentana, care nu poate fii depasita n nici un moment deoarece este direct periculoasa organismului uman. Masurile tehnico-organizatorice pot fii sintetizate n: construirea de ntreprinderi industriale n afara zonelor de locuit;

 stabilirea, pe baza de calcul, a unor distante ntre ntreprinderile industriale poluante si locuinte, astfel nct poluarea sa nu depaseasca normele sanitare n zona protejata; tratarea prealabila a combustibilului folosit ( de exemplu desulfurizarea ) sau a unor materii prime pentru reducerea concentratiilor de poluanti produsi; asigurarea unor arderi complete a combustibililor utilizati n industrie pentru reducerea poluantilor rezultati n cantitati de oxigen reduse; nzestrarea ntreprinderilor industriale cu instalatii de retinere sau neutralizare a poluantilor atmosferici; construirea de cosuri ct mai nalte si, sau ridicarea presiunii de eliminare si a temperaturii emisiilor pentru usurarea difuzarii n atmosfera a poluantilor; autocontrolul poluantilor eliminati n atmosfera la nivelul emisiilor chiar de catre ntreprinderile industriale nsasi; asezarea industriilor poluante fata de zonele de locuit astfel nct vntul dominant ( cel mai frecvent n zona ) sa bate de la locuinte spre industrie si nu invers; dotarea zonelor libere dintre ntreprinderile industriale poluante si locuinte cu spatii verzi alcatuite din arbori rezistenti la actiunea poluantilor ( stejar, salcm, plop ) ; nlocuirea combustibilului inferior cu combustibil superior, mai putin poluant, pentru ncalzirea locuintelor si mai ales generalizarea sistemelor de ncalzire prin termoficare; pavarea strazilor si ntretinerea n bune conditii a acestora, inclusiv stropirea lor repetata n perioada de vara; reglarea corespunzatoare a arderilor la autovehicule pentru reducerea eliminarii poluantilor si controlul periodic al acestora la teava de esapament; interzicerea circulatiei autovehiculelor cu defecte de ardere care elimina cantitati mari de poluanti atmosferici n localitati; limitarea circulatiei autovehiculelor pe anumite zone sau strazi de mare aglomerare a cladirilor de locuit sau populatiei; amplasarea judicioasa a garilor si autogarilor, de preferat la marginea locuintelor, si, sau utilizarea de locomotive nepoluante. Nu exista, n lume, fabrica de ciment care sa nu fie poluanta. Orice fabrica de ciment polueaza ntr-o anumita masura, pentru ca acest lucru face parte din procesul tehnologic, care presupune decarbonatarea calcarului adica arderea sa rezultnd emisii de CO2. nimeni nu a inventat un alt sistem de a obtine cimentul. Da, fabricile polueaza, nsa masura n care acestea sunt poluante depinde de utilizator si de tehnologia utilizata. Daca se adopta o tehnologie de ultima ora si utilizatorul respecta normele de protectie a mediului si pe cele metodologice, fabrica poate deveni un poluator controlat. Acest lucru se realizeaza prin respectarea normelor europene viznd protectia mediului, care spun ct ai nevoie sa poluezi pentru fiecare tona de ciment produsa. Normele din tara noastra impun o concentratie de minum 50mg\Nmc. n momentul de fata, concentratia emisiilor de praf n fabricile CARPATCEMENT este n jur de 10-15 Mg\Nmc.

Instalatiile noi din Europa, care urmeza sa fie introduse de acum nainte au ca norma 30Mg\Nmc. Deci noi suntem sub ceea ce se cere la ora actuala n Europa. n industria cimentului se pot folosi peste o suta de tipuri de combustibili alternativi : tot ceea ce nseamna deseuri care nu sunt periculoase cum sunt cele medicale sau radioactive tot ce nseamna deseuri industriale, anvelope uzate, uleiuri uzate, reziduri petroliere si lemnoase. Acest proces respecta legislatia si normele n domeniu si nu afecteaza calitatea cimentului. Exemplul cauciucurilor uzate este foarte relevant. Tot ce nseamna mormane de cauciucuri uzate nu prea se mai vad la ora actuala pentru ca sunt adunate de colectori, sunt aduse la fabricile de ciment, unde sunt arse n mod ecologic.

MONITORIZAREA POLUARII ATMOSFERICE LA FABRICA DE CIMENT DIN ORASUL FIENI

Orasul Fieni Fieni, cu o populatie de 8.000 de locuitori, este situat in regiunea subcarpatica, la confluenta dintre raurile Ialomita si Ialomicioara. Printre atractiile din Fieni se numara biserica Sfantul Nicolae, construita in 1804 si declarata monument istoric, precum si clubul si vilele

construite in perioada interbelica de actionari ai fabricii de ciment din localitate. Prima atestare documentara a Fieniului se realizeaza in secolul XVI, in 1532 mai exa ... Fieni, cu o populatie de 8.000 de locuitori, este situat in regiunea subcarpatica, la confluenta dintre raurile Ialomita si Ialomicioara. Printre atractiile din Fieni se numara biserica Sfantul Nicolae, construita in 1804 si declarata monument istoric, precum si clubul si vilele construite in perioada interbelica de actionari ai fabricii de ciment din localitate. Prima atestare documentara a Fieniului se realizeaza in secolul XVI, in 1532 mai exact. Orasul Fieni a capatat statutul de oras n anul 1968 si se nscrie printre localitatile importante ale judetului Dmbovita, fiind situat ntre rul Ialomita si afluentul sau Ialomicioara de Vest ( Runcu ) n regiunea subcarpatilor. Situat n partea de nord a judetului, l desparte de ultima comuna Moroieni, numai 10 km. Fiind direct legat de Municipiul Trgoviste, resedinta judetului Dmbovita si de Bucuresti, capitala tarii, printr-o cale ferata directa Bucuresti - Titu - Trgoviste - Fieni si prin soseaua nationala nr. 71 Bucuresti - Bldana - Trgoviste - Fieni - Sinaia - Brasov (distanta Bucuresti Fieni fiind de 115km.). Se nvecineaza la nord cu Buciumeni si cu satul Dealu Mare, legatura facndu-se pe valea Ialomitei, pe malul drept. De asemenea cu comuna Runcu, satul Badeni, accesul facandu-se pe soseaua comunala Fieni - Runcu ce urmeaza cursul apei Ialomicioara de Vest si care se continua cu drumul forestier, cu punct terminus masivul Leaota. La sud cu orasul Pucioasa, principala statiune balneoclimaterica, legatura facndu-se prin D.N. 71 si prin calea ferata. La est cu comuna Bezdead si cu orasul Pucioasa (satele Bela, Miculesti, Diaconesti, serbanesti ), iar la Vest cu Vulcana Bai si Barbuletu. La noi n Romania problema poluarii este mult mai des ntalnita fata de alte tari europene. Exista foarte multe uzine care polueaza cu cantitati foarte mari de noxe si pulberi sedimentabile foarte nocive oamenilor si mediului nconjurator. Ar trebui amenajate cu aparate speciale de filtrare a cosurilor care elimina aceste substante sa tina sub control aceasta poluare.

Fabrica de ciment Fieni Fabrica de ciment din Fieni a fost fondata n anul 1914. Aceasta dispune de o capacitate de productie de 1,2 milioane de tone de ciment pe an. n octombrie 2002, a fost preluata fabrica de actionarii majoritari germani, numita pana atunci ,, Tagrimpex Romcif Fieni", actionarii retelei de fabrici de ciment Heidelberg Cement Group, acestia redenumind fabrica CarpatCement Group Fieni. Datorita calitatii cimentului fabricii din Fieni, aceasta a deventi lideri pe piata cimentului din Romnia. n momentul achizitiei fabricii, una dintre principalele instalatii folosite in procesul de productie a cimentului - electrofiltrul - era n functiune din anul 1974. Instalatia a fost inlocuita cu una ultramoderna, printr-o investitie de 2 milioane de Euro. Totodata, au fost modernizate utilajele de desprafuire folosite n procesele de productie, transport si stocare a cimentului. Astfel, s-a reusit reducerea cantitatilor de praf eliberat n

atmosfera si a emisiilor de gaze de ardere. n prezent, aceste emisii sunt situate sub limitele legale. Au fost realizate investitii de mediu n valoare totala de 10,4 milioane de Euro. Acestea constau n: modernizarea utilajelor de desprafuire; modernizarea managementului apei; mbunatatirea aspectului fabricii si crearea de spatii verzi. n Fieni, se regaseste aceasta problema a poluarii atmosferice. Ea are loc la nivelul intreprinderii CarpatCement Group, unele cosuri ale acestei fabrici eliminnd o cantitate mare de pulberi sedimentabile. Aceasta poluare a dus la monitorizarea stricta a calitatii aerului n aceasta zona de catre Ispectorii de mediu. Dupa ce acestia au evoluat timp de mai multe zile calitatea aerului in zona de impact a fabricii de ciment si de var au ajuns la rezultatul ca fabrica polueaza si cnd nu produce nimic. Deci un motiv de ngrijorare pentru populatia acestui oras foarte mult expus la aceste substante nocive. Datorita acestei probleme Inspectorii de mediu monitorizeaza acum nu numai orasul Fieni, ci si zonele din prejur, voind sa se stabilesca o arie poluata de acesta fabrica. Mai nou asociatii intreprinderii au adus tehnologii noi n vederea monitorizarii, si mentinerii sub control a poluarii atmosferice. Din perspectiva omului preocupat de starea mediului n care traieste, poluarea este primul lucru care vine invariabil, n minte atunci cnd pronunta cuvantul 'fabrica'. Indiferent n ce domeniu al industriei ar activa acesta. Iar daca vine vorba despre o fabrica de ciment, cuvintele-cheie cu ncarcatura negativa se multiplica : (praf) , ( emisii de CO2), ( ape uzate) . la prima vedere , ar putea parea ca orice activatate indutriala care tine de civilizatie este de blamat. Totusi, o astfel de atitudine nu este benefica, iar acest lucru se observa cu usurinta in mediul international, unde activistii ecologici extremisti sunt ironizati pentru stilul de viata pe care-l adopta complet rupt de civilizatie. Performata de mediu Att la preluarea fabricii, ct si n primii ani dupa aceasta, emisiile de praf in atmosfera s-au situat cu mult peste limita legala. Prin investitiile facute, emisiile au scazut sub limita legala, cu peste 90 de procente. Emisiile de gaze de ardere s-au situat sub limitele legale n toti anii de dupa achizitia fabricii, avnd un trend descendent. Astfel, n anul 2006 au ajuns la 40 de procente sub limita legala. Pentru a se ncadra n limitele legale autorizate, calitatea apelor menajere este monitorizata periodic de catre: - Laboratoare proprii; - Directia Apelor Buzau-Ialomita - SGA Dambovita; - Un laborator independent acreditat.

Pentru a se ncadra n limitele legale autorizate, calitatea apelor menajere este monitorizata periodic de catre: - Laboratoare proprii; - Directia Apelor Buzau-Ialomita - SGA Dambovita; - Un laborator independent acreditat. Tabelul de mai jos prezinta valorile emisiilor specifice de la fabrica Fieni in comparatie cu rezultatele obtinute prin folosirea celor mai bune tehnologii disponibile in Uniunea Europeana. Indicator Emisie pulberi cuptor Emisie NOx cuptor UM kg/t clincher kg/t clincher Fabrica Fieni 0.025 0.75 Cele mai bune valori UE 0.01 - 0.4 < 0.4 - 6

Alte statistici despre evolutia performantelor de mediu:

Premii si recunoasteri: In luna iulie 2006, fabrica de la Fieni a obtinut autorizatia integrata de mediu din partea Agentiei Regionale de Protectie a Mediului Arges. Cum reduce Carpatcement poluarea, folosind combustibili alternative ? 1. Schimbarile climatice - problema la nivel global

Problema ncalzirii globale provocata de poluare se regaseste constant pe agenda publica, n ultimii ani. Subiectul a devenit prilej de ntlniri si negocieri la nivel nalt ntre sefi de state si de guverne. De asemenea, efectele poluarii sunt dezbatute intens de presa si de simplii cetateni. 2. Impactul industriei cimentului asupra poluarii

La nivel global, betonul ( obtinut din amestecul cimentului cu alte materiale) este cea mai utilizata materie, dupa apa. Din pacate, procesele specifice productiei de ciment fac din aceasta industrie una din cele mai poluante, la nivel mondial. 5% din emisiile de gaze cu efect de sera provin din fabricarea cimentului. O etapa importanta a proceselor de productie este realizarea clincherului. Pentru obtinerea acestuia, "faina bruta" (amestec de calcar, argila si un material cu aport de fier) trebuie ncalzita n cuptoare, pna la temperaturi de 2000 de grade Celsius. Pentru obtinerea unor astfel de temperaturi este nevoie de combustibili cu valori energetice mari: carbune, petrol, gaze naturale. Arderea acestora produce nsa un volum mare de gaze cu efect de sera. 3. Combustibilii alternativi - solutie pentru a limita poluarea O solutie pentru a limita volumul de gaze cu efect de sera este folosirea n cuptoarele fabricilor, pe lnga combustibili traditionali, si a unora alternativi.

Acesti combustibili alternativi pot fi: deseuri menajere, anvelope uzate , deseuri plastice, lemnoase sau petroliere, solventi sau uleiuri reciclate. Valorile lor energetice sunt apropiate de cele ale combustibililor traditionali. Un avantaj major al folosirii combustibililor alternativi este faptul ca temperaturile ridicate din cuptoare i dezintegreaza aproape complet. Astfel, rezulta o cantitate mica de cenusa. Acest lucru este important pentru ca cenusa este una din cele mai daunatoare materii pentru mediul nconjurator. Un alt beneficiu este ca, folosind combustibili alternativi, industria Anvelope uzate cimentului ajuta la eliminarea deseurilor produse de alte domenii de activitate (industria petroliera, auto, agricultura etc.) Nefolosite, rezidurile din aceste domenii sunt surse importante de poluare. Carpatcement si-a modificat procesele de productie pentru a limita poluarea CarpatCement a fost primul producator din Romnia care a folosit combustibili alternativi n procesele de productie. Acest lucru s-a ntmplat n 2004, n fabrica de la Deva. n functie de natura combustibililor alternativi, exista o serie de procedee si de riscuri la care compania a fost nevoita sa adapteze utilaje si metodologia de lucru din fabrici. De asemenea, pentru folosirea acestui tip de combustibili a fost nevoie de construirea unor spatii speciale sau de achizitionare a unor echipamente noi. Astfel, prin investitiile pe care CarpatCement le-a facut: - A construit zone de primire si depozitare a anvelopelor. Acestea sunt formate din platforme cu facilitati speciale pentru a descarca anvelopele si pentru a le aseza pe o banda trasportatoare; - A achizitionat "clape" duble sau triple, pozitionate la intrarea anvelopelor n cuptoare de ardere. Sunt folosite pentru stabilirea volumului de anvelope care urmeaza sa fie ars; - A achizitionat sisteme prin care deseurile plastice, cartonul si hrtia se maruntesc n fragmente de aproximativ 25 mm pentru a putea fi arse; - A achizitionat sisteme pe baza de aer comprimat cu ajutorul carora deseurile plastice, hrtia, textilele si cartonul maruntite sunt transportate n cuptorul de ardere. Datorita unor dozatoare performante si a unei retete de produs finit bine stabilite, sistemele sunt flexibile si pot fi folosite si pentru alte tipuri de combustibili alternativi (spre exemplu rumegus impregnat); - A achizitionat utilaje speciale pentru arderea deseurilor lemnoase n fabrica de la Bicaz. Valoarea investitiei a fost de 1 milion de Euro; Din 2006, CarpatCement a investit peste 2 milioane de Euro pentru arderea deseurilor petroliere la fabrica din Fieni, fiind pionier an acest domeniu. Experienta acumulata n acesti ani, a facut compania mai eficienta si mai responsabila.

Tipuri de combustibili alternativi folositi de CarpatCement: Anvelope uzate, provenite din activitatile aferente industriei auto; Plastice, folii, carton si hrtie contaminata provenite din diverse activitati industriale; Rumegus impregnat cu uleiuri , lacuri si vopseluri.

Dupa ce este colectat de la generatori, rumegusul este supus unor tratamente speciale. Doar n acest mod poate fi utilizat n fabricile CarpatCement. Din cauza riscului de poluare pe care l reprezinta, rumegusul trebuie transportat si manipulat cu o atentie deosebita. Uleiuri uzate si solventi. Provin din industriile auto si chimica. CarpatCement acorda o atentie speciala transportului lor, din cauza compozitiei chimice si a pericolului de explozie; Reziduri petroliere. Provin din activitatile zilnice ale industriei petroliere. si n acest caz este nevoie de o supraveghere atenta a transportului; Deseuri lemnoase. Provin din industria agricola, silvicultura sau din industria de procesare a lemnului. Despre riscurile folosirii combustibililor alternativi Pe de o parte, utilizarea combustibililor alternativi rezolva o dubla problema: reduce emisiile de gaze cu efect de sera si ajuta la reciclarea deseurilor. Pe de alta parte, folosirea lor nu este lipsita de riscuri. De aceea e important de stiut ca atunci cnd foloseste combustibili alternativi, Carpatcement respecta niste standarde stricte. Acestea se aplica n toate unitatile de productie ale Grupului HeidelbergCement si respecta recomandarile internationale n materie. Astfel: Se folosesc doar deseuri si combustibili alternativi cu origini bine cunoscute si care corespund strict criteriilor CarpatCement de acceptare; Nu se folosesc deseuri n cuptoare daca exista alte solutii mai ecologice de eliminare a lor; Nu se folosesc combustibili alternativi daca acestia ar putea avea un impact negativ asupra sanatatii umane, mediului nconjurator sau a comunitatii locale; Nu se folosesc deseuri sau combustibili alternativi daca volumul emisiilor rezultat din arderea lor este mai mare dect cel emis prin arderea unei cantitati similare de combustibili traditionali; Se co-incinereaza deseuri si combustibili alternativi respectnd acordurile internationale de mediu.

Folosirea combustibililor alternativi mpreuna cu alte investitii de mediu pe care compania le-a desfasurat, au adus la readucerea volumului de gaze emise de fabricile CarpatCement cu 30 % n ultimii ani. De asemenea, prin investitiile facute, CarpatCement a economisit materii prime naturale si combustibili fosili. n plus CarpatCement a conservat resurse de energie si a valorificat deseuri, aducnd astfel un beneficiu ntregii comunitati. Spre exemplu, n 3 ani, de cnd CarpatCement a introdus combustibilii alternativi in procesele de productie, a co-incinerat: - aproximativ 50.000 de tone de anvelope uzate; - peste 20.000 tone de deseuri lemnoase; - aproximativ 15.000 tone de reziduri ale industriei petroliere. Investitiile facute, experienta acumulata n ultimii 3 ani si suportul de specialitate peimit din partea HeidelbergCement, cac compania sa creada ca volumele de combustibili alternativi folosite n fabricile ei, vor fi mult mai mari.

MONITORIZAREA POLUARII ATMOSFERICE LA FABRICA DE CIMENT DIN ORASUL DEVA

Istoricul fabricii Fabrica de ciment Deva s-a infiintat in anul 1972 si a intrat in functiune in 1976. Este situata in apropierea orasului Deva, in localitatea Chiscadaga. Capacitatea de productie

autorizata a fabricii este de 1,6 milioane de tone de ciment pe an. Carpatcement Holding a preluat acesta fabrica in anul 2000. Inca de la achizitie s-au realizat investitii de mediu in valoarea totala de 8,6 milioane de Euro. Acestea constau in: modernizarea utilajelor de desprafuire achizitionarea instalatiilor automatizate de ardere a combustibililor alternativi. A avut loc modernizarea utilajelor de desprafuire folosite in procesele de productie, transport si stocare a cimentului. Astfel, s-a redus cantitatea de praf eliberat in atmosfera si emisiile de gaze de ardere. In prezent,acestea sunt sub limitele legale. De asemenea, s-au achizitionat instalatii automatizate de ardere a combustibililor alternativi: anvelope uzate si combustibil solid "Eco-fuel". Prin aceste masuri contribuim la conservarea resurselor neregenerabile (minerale si combustibili fosili) si respectam principiile dezvoltarii durabile. Performanta de mediu 1. La preluarea fabricii, emisiile de praf in atmosfera se situau cu mult peste limita legala. Prin investitiile facute, emisiile au scazut sub aceasta limita. Spre exemplu, pentru racitorul gratar, concentratia emisiilor de praf a scazut de peste 250 de ori fata de anul 1998.

2. Pentru a se incadra in limitele legale autorizate, calitatea apelor menajere este monitorizata periodic de catre: o Laboratoare proprii; o Directia Apelor Mures; o Un laborator independent acreditat.

3. Tabelul de mai jos prezinta valorile emisiilor specifice de la fabrica Deva in comparatie cu rezultatele obtinute prin folosirea celor mai bune tehnologii disponibile in Uniunea Europeana. Indicator Emisie pulberi cuptor Emisie NOx cuptor UM kg/t clincher kg/t clincher Fabrica Deva 0.03 1.60 Cele mai bune valori UE 0.01 - 0.4 < 0.04 - 6

Alte statistici despre evolutia performantelor de mediu:

Premii si recunoasteri In anul 2004, fabrica a fost selectata de Ministerul Mediului sa participe la unul dintre cele doua proiecte pilot pentru acordarea primei autorizatii integrate de mediu din Romania, conform standardelor Uniunii Europene.

Prin aceasta, le-au fost recunoscute eforturile depuse pentru:

imbunatatirea performantei de mediu; imbunatatirea modului in care impactul asupra mediului este tinut sub control; investitiile realizate pentru folosirea celor mai bune tehnologii disponibile.

La finalul anului 2005, fabrica a primit Autorizatia Integrata de Mediu nr. 1 de la Agentia Regionala Timisoara. Procesul de obtinere a autorizatiei a implicat consultarea tuturor partilor interesate, inclusiv a vecinilor si a ONG-urilor. Ce isi propun pentru viitor In continuare, au in vedere largirea gamei de combustibili alternativi utilizati. Astfel, contribuie la managementul durabil al resurselor si vor diminua problema deseurilor in zona. Cel mai important avantaj al folosirii acestor combustibili consta in faptul ca sunt economisite cantitati semnificative de combustibili fosili, adica de resurse naturale neregenerabile.Totodata se reduc si emisiile de gaze de sera. Un alt beneficiu adus comunitatii este ca sunt valorificate si eliminate complet deseuri generate de alte industrii si activitati (industria petroliera, auto, agricultura, silvicultura, deseuri municipale). Arderea in cuptorul de clincher asigura conditiile optime de valorificare a acestor deseuri. Componenta organica a deseurilor este complet distrusa si produce energie termica, in timp ce componenta minerala este integrata chimic in structura clincherului, fara a mai produce zguri sau cenusi.

CARPATCEMENT Holding si-a modificat procesele de productie pentru a utiliza combustibili alternativi Compania a fost primul producator de ciment din Romania care a folosit combustibili alternativi in procesele de productie. Acest lucru s-a intamplat in 2004, in fabrica de la Deva. In functie de natura combustibililor alternativi, exista o serie de procese si de riscuri controlate, pentru care a fost nevoie sa adaptam utilajele si metodologia de lucru din fabrici. De asemenea, pentru folosirea fiecarui tip de combustibil a fost nevoie sa construiasca spatii speciale sau sa achizitioneze noi echipamente: de transport, de prelucrare, de alimentare, de monitorizare etc. Astfel, prin investitiile pe care le-au facut:

- Au construit zone de receptie si depozitare a anvelopelor. La randul lor, acestea sunt formate din platforme cu facilitati speciale pentru a descarca anvelopele si pentru a le aseza pe o banda transportatoare.

- Au achizitionat si montat instalatii automate de cantarire si alimentare a anvelopelor in cuptoarele de ardere, intregul sistem find supravegheat video si complet monitorizat atat ca activitate cat si ca istoric de date. - Au achizitionat sisteme prin care deseurile plastice, foliile cartonul si hartia se maruntesc in fragmente de aproximativ 25 mm pentru a putea fi arse. - Au achizitionat sisteme pe baza de aer comprimat cu ajutorul carora deseurile plastice, hartia, textilele si cartonul maruntite sunt transportate in cuptorul de ardere. Datorita unor dozatoare performante si a unei retete de produs finit bine stabilite, sistemele sunt flexibile si pot fi folosite si pentru alte tipuri de combustibili alternativi (spre exemplu rumegus impregnat). - Au achizitionat utilaje speciale pentru maruntirea deseurilor lemnoase care sunt arse in fabrica de la Bicaz.

- Din 2006 au realizat investitiile pentru arderea deseurilor petroliere la fabrica din Fieni, compania noastra fiind pionier in domeniu. Totalul investitiilor realizate pana acum de CARPATCEMENT Holding si partenerii sai pentru pre-tratarea si co-incinerarea deseurilor in cuptoarele de clincher se ridica la 14 milioane de Euro. Tipuri de combustibili alternativi folositi de Carpatcement

Anvelopele uzate, provenite din activitatile industriei auto. (inclusiv anvelope auto de mari dimensiuni pentru care am investit special intr-un sistem hidraulic de taiere si maruntire urmat de dozare si transportul ulterior spre banda de alimentare); Materiale plastice, folii, carton, hartie contaminata si textile, provenite din diverse activitati industriale dar si din deseurile menajere sortate; Uleiuri uzate si solventi, proveniti din industriile auto si chimica. Acordam o atentie speciala transportului lor din cauza compozitiei chimice si a pericolului de explozie; Deseuri petroliere, provenite din activitatile curente ale industriei petroliere. Si in acest caz este nevoie de o supraveghere atenta a transportului; Rumegus pe care il impregnam cu uleiuri, lacuri, vopseluri sau deseuri petroliere. Dupa ce este colectat de la generatori, rumegusul este supus unor tratamente speciale. Din cauza riscului de poluare pe care il reprezinta, rumegusul impregnat trebuie trasportat si manipulat cu o atentie deosebita; Deseuri lemnoase, provenite din industria agricola, silvicultura sau din industria de procesare a lemnului.

Sistem de prelucrare a anvelopelor uzate de mari dimensiuni :

Sistem de prelucrare a maselor plastic, a cartonului, a hartiei contaminate si a textilelor :

Sistem de prelucrare a deseurilor lemnoase:

Despre riscurile folosirii combustibililor alternativi Pe de o parte, utilizarea combustibililor alternativi rezolva o dubla problema: 1) reduce emisiile de gaze cu efect de sera si 2) ajuta la valorificarea si eleminarea deseurilor produse de alte industrii.

Pe de alta parte, folosirea lor nu este lipsita de riscuri. De aceea este important sa se stie ca atunci cand folosesc combustibili alternativi respecta niste standarde stricte. Acestea se aplica in toate unitatile de productie ale Grupului HeidelbergCement si respecta recomandarile internationale in materie. Astfel: Folosesc doar deseuri si combustibili alternativi cu origini bine cunoscute si care corespund strict criteriilor lor de acceptare, disponibile la cerere; Inainte de a fi introduse in cuptoare, toate deseurile sunt supuse unor teste riguroase in ceea ce priveste caracteristicile fizico-chimice. Analizele complete sunt obligatorii la inceputul utilizarii fiecarui nou tip de deseu si pe parcurs, ca proba medie, pe anumite cantitati; Nu folosesc ca si combustibili deseuri pentru care exista solutii mai ecologice de distrugere a lor; Nu folosesc combustibili alternativi daca acestia ar putea avea un impact negativ asupra sanatatii umane, mediului inconjurator sau a comunitatii locale; Nu folosesc deseuri sau combustibili alternativi daca emisiile rezultate din arderea lor sunt mai mari decat emisiile rezultate din arderea combustibililor traditionali; Activitatea de co-incinerare este strict reglementata de autorizatii emise de autoritatile competente. Emisiile la cos sunt monitorizate continuu. Echipamente de laborator, care testeaza parametrii fizico-chimici ai combustibililor alternativi :

Rezultate pe care le-au obtinut folosind combustibili alternativi in fabricile CARPATCEMENT Holding Au conservat resurse de energie si au valorificat deseuri, aducand astfel un beneficiu intregii comunitati. Spre exemplu, in perioada 2004 - 2009, de cand au introdus combustibilii alternativi in procesele de productie, au co-incinerat: peste 90.000 de tone de cauciuc, inclusiv anvelope uzate; peste 37.000 tone de deseuri lemnoase; aproximativ 24.000 tone de reziduuri din industria petroliera; aproximativ 23.000 tone de rumegus impregnat cu ulei uzat sau deseuri petroliere;

peste 5.000 tone combustibil preparat din deseuri industriale si menajere sortate; aproximativ 1.000 tone deseuri de lacuri, vopsele, solventi, emulsii, materiale plastice si textile, ulei uzat. Investitiile facute, experienta acumulata in ultimii 5 ani si suportul de specialitate primit din partea HeidelbergCement, ne fac sa credem ca volumele de combustibili alternativi pe care le vor utiliza in viitor vor creste, reprezentand astfel o contributie din ce in ce mai semnificativa la gestionarea corecta a deseurilor.

Protectia biodiversitatii in carierele de gips, marna si calcar

Grija fata de biodiversitate reprezinta un obiectiv al dezvoltarii durabile. Extractia unor minerale care s-au format in milioane de ani este un proces care are un impact important atat asupra peisajului, cat si a biodiversitatii. De aceea, orice companie care desfasoara activitati miniere in cariere sau exploatari de agregate ar trebui sa gestioneze cu responsabilitate aceste resurse, pentru a respecta principiul fundamental al dezvoltarii durabile: acela de a ne satisface propriile nevoi, lasand totodata o mostenire viabila generatiilor viitoare. HeidelbergCement Group este prima companie producatoare de ciment care a dezvoltat Ghiduri speciale de promovare a biodiversitatii, in locatiile de extractie a mineralelor. Aceasta preocupare este specifica Grupului, nu numai in anul 2010, declarat Anul Biodiversitatii, ci in intreaga lor activitate. De asemenea, grija fata de biodiversitate este integrata in toate planurile de refacere si renaturare a fostelor locatii in care au avut exploatari. Iar aceste planuri iau in calcul atat aspectele economice, cat si cele ecologice sau nevoile sociale ale comunitatilor invecinate.

Reconstructia ecologica a carierelor de la Pucioasa (gips) si de la Malu Rosu (marna)

In 2008 o parte din lucrarile de exploatare de la carierele de la Pucioasa si Malu Rosu au incetat. De aceea, in acelasi an, in perioada noiembrie-decembrie au derulat un amplu proiect de reconstructie ecologica in cele 2 zone. Obiectivele pe care si le-au propus au fost: Stabilizarea terenurilor, prin oprirea proceselor de degradare si eroziune, cu influente pozitive asupra asezarilor umane si asupra suprastructurii (cai de comunicatii etc.); Diminuarea valorilor extreme ale factorilor climatici (temperatura mai ales), imbunatatirea regimului hidric si hidrologic al solului si implicit asigurarea conditiilor pentru mentinerea si dezvoltarea vegetatiei forestiere; Ameliorarea si imbunatatirea conditiilor de mediu, reducerea prafului din atmosfera,

purificarea aerului prin stocarea dioxidului de carbon si marirea continutului de oxigen in atmosfera prin procese de fotosinteza; Imbunatatirea aspectului peisagistic al zonelor limitrofe Valoarea totala a investitiei a fost de aproximativ 30.000 Euro. Lucrarile au acoperit o suprafata de teren de 1,67 ha, in cazul Carierei de Gips Pucioasa, si de circa 1.8 ha, in cazul Carierei de Marna Malu Rosu. Pentru fiecare zona s-a realizat, cu sprijinul Institutului de Cercetari si Amenajari Silvice, cate un proiect tehnic. Acestea au plecat de la identificarea tipurilor si subtipurilor de sol. In acest scop s-au recoltat probe si s-au determinat: pH-ul, continutul de humus, de azot total, de carbonati si textura solului. In urma analizei s-au stabilit speciile forestiere cele mai potrivite pentru cele doua suprafete de teren. Pe baza proiectului tehnic, activitatile de impadurire de la Pucioasa au constat in: Plantarea pe versanti si platouri a 5.000 de puieti de stejar rosu; Plantarea pe versanti si platouri a 5.000 de puieti de maces (rolul acestora este sa mentina umiditatea solului pe versantii insoriti, in perioada de vara, cand precipitatiile sunt reduse); Plantarea in macrodepresiuni a 1.000 de puieti de plop alb.

Pucioasa: suprafata de cariera iesita din exploatare, inainte de reconstructie

Aceeasi suprafata, finalizarea proiectului

dupa

In ceea ce priveste Cariera Malu Rosu, s-au plantat: 7.000 de puieti de stejar rosu; 4.000 de puieti de maces; 1.000 de puieti de plop alb. Plantarile s-au facut conform cu cele mai bune practici in domeniul silvic. La ora actuala, in urma lucrarilor de intretinere, adaptate fiecarei zone, copacii se dezvolta in conditii normale.

Aceste lucrari au fost executate conform recomandarilor din Proiectul tehnic, recomandari care au avut la baza "Normele tehnice privind compozitia, scheme si tehnologii de regenerare a padurilor si de impadurire a terenurilor degradate" (aprobate prin Ordinul de ministru nr.1652/31.10.2000). Promovarea biodiversitatii la Cariera de Calcar Lespezi Dambovita In 2010, cu ocazia Zilei Internationale a Mediului, compania HeidelbergCement Group a organizat mai multe actiuni de promovare a dezvoltarii biodiversitatii. Printre acestea s-a numarat o actiune in care s-am implicat 30 copii de la scoala nr. 4 din orasul Pucioasa. Impreuna am mers pana la Cariera de Calcar Lespezi, aflata in apropierea fabricii de ciment Fieni, si situata la o altitudine de peste 1200 m. Copiii au semanat ierburi si plante adaptate la climatul alpin, pe o suprafata de 2.5 ha, care nu se mai afla la ora actuala in exploatare. Fotografii de la actiunea din 5 iunie 2010, cu ocazia Zilei Mediului,

MONITORIZAREA POLUARII ATMOSFERICE LA FABRICA DE CIMENT DIN ORASUL BICAZ

Istoricul fabricii Fabrica Bicaz s-a infiintat in anul 1951, ca urmare a cererii masive de ciment in constructiile hidrotehnice, industriale si edilitare, in modernizarea si dezvoltarea retelei de drumuri si realizarea pe raul Bistrita a primei mari hidrocentrale din Romania. In anul 1975 s-a construit noua fabrica de ciment in comuna Tasca. Aceasta a fost achizitionata in 1998 de HeidelbergCement, fiind prima achizitie in Romania a grupului german. Prin modernizarea si extinderea de capacitate realizata in anul 2009, capacitatea de productie autorizata a fabricii este de 2,3 milioane tone de ciment pe an. Ce au facut de la achizitie : Au realizat investitii de mediu in valoarea totala de 14,9 milioane de Euro. Au modernizat utilajele de desprafuire folosite in procesele de productie, transport si depozitare. Astfel, au redus cantitatea de praf eliberat in atmosfera si emisiile de gaze de ardere. In prezent, acestea se situeaza sub limitele legale. Respectand principiile dezvoltarii durabile, au facut eforturi pentru conservarea resurselor neregenerabile (minerale si combustibili fosili). In acest sens, au introdus in procesul de producere a cimentului combustibilii alternativi: anvelope uzate, uleiuri, reziduuri petroliere si lemnoase. Deschiderea celei de-a doua linii de productie In 2009, in urma unei investitii substantiale, au deschis o a doua linie de productie a clicherului. Criteriul principal la alegerea echipamentelor a fost un impact de mediu cat mai redus.

Spre exemplu, utilajul principal de desprafuire este un filtru cu saci de ultima generatie, care garanteaza o emisie de maxim 10 mg/Nm3, mult peste performantele electrofiltrului clasic.

Cuptorul de clincher este dotat cu un arzator performant, care asigura emisii reduse de NOx si permite arderea simultana atat a combustibililor traditionali, cat si a celor alternativi. Cuptorul este de asemenea echipat cu o instalatie moderna de monitorizare continua a emisiilor la cos (debit de gaze de ardere, temperatura, umiditate, emisii de pulberi, oxizi de azot, dioxid de sulf, carbon organic total, acid clorhidric, acid fluorhidric, amoniac etc.). In plus toate echipamentele noii linii de productie beneficiaza de instalatii locale de desprafuire (filtre cu saci si minifiltre). Acest lucru asigura un nivel maxim de reducere a poluarii, dar si un consum minim de energie electrica.

Performanta de mediu

1. Cand au preluat fabrica, emisiile de praf in atmosfera se situau cu mult peste limita legala. Prin investitiile facute, emisiile de praf au scazut sub aceasta limita. Spre exemplu, pentru racitorul gratar, concentratia emisiilor de praf a scazut de peste 200 de ori fata de anul 1998.

2. Pentru a se incadra in limitele legale autorizate, calitatea apelor menajere este monitorizata periodic de catre: o Laboratoare proprii; o Directia Apelor Siret Bacau; o Un laborator independent acreditat. Tabelul de mai jos prezinta valorile emisiilor specifice de la fabrica Bicaz in comparatie cu rezultatele obtinute prin folosirea celor mai bune tehnologii disponibile in Uniunea Europeana. Indicator Emisie pulberi cuptor Emisie NOx cuptor UM kg/t clincher kg/t clincher Fabrica Bicaz 0.002 0.89 Cele mai bune valori UE 0.01 - 0.4 < 0.4 - 6

Alte statistici despre evolutia performantelor de mediu:

Premii si recunoasteri In 2005, fabrica a primit autorizatia integrata de mediu de la Agentia Regionala de Protectia Mediului Bacau, in conformitate cu standardele Uniunii Europene. Autorizatia a fost revizuita in urma punerii in functiune a celei de a doua linii de productie. Astfel, au fost recunoscute eforturile pe care le-au depus pentru imbunatatirea performantelor de mediu, precum si a investitiilor realizate pentru folosirea celor mai bune tehnologii disponibile. Ce isi propun in viitor In continuare au in vedere largirea gamei de combustibili alternativi utilizati. Astfel, vor contribui la managementul durabil al resurselor si vor diminua problema deseurilor in zona.

Concluzii
n final tin sa precizez ca atmosfera si nunumai ea, totodata tot mediul nconjurator trebuie protejat pentru ca mediul este sursa noastra de viata. Fabrica CarpatCement respecta mediul si natura ncercnd pe ct posibil sa evite poluarea si deteriorarea naturii, folosind tehnologii de ultima ora, folosind combustibili alternativi n procesele de fabricare a cimentului, montnd spatii verzi. Cu toate acestea totusi polueaza ceea ce e ngrijorator pentru populatie. Totusi este un exemplu aceasta fabrica pentru toata industria din tara noastra, toate fabricile care folosesc mijloace de industrializare care polueaza ar trebui sa foloseasca tehnologii ct mai noi si nu n ultimul rnd combustibili alternativi si deseuri n procesele de fabricare a produselor. Nici noi nu ar trebui sa fim indiferenti cnd vine vorba de poluare. Ar trebui ca si noi sa utilizam mijloace de transport care nu folosesc combustibile care elimina noxe, sau daca le folosim sa fie n perioade mai scurte. Folosirea transportului n comun este o solutie si nu a automobilelor personale pentru trasporturile catre locurile de munca sau catre scoli. Poluarea atmosferica trebuie monitorizata permanent deoarece trebuie tinut sub control acest proces de auto distrugere, deoarece este de datoria noastra morala sa respectam mediul nconjurator cu toate frumusetile lui.

Bibliografie 1. Dumitru Stancu: Fieni: Pagini de istorie si istoria culturii; 2. Dumitru Stancu si colaboratorii sai: Combinatul de lianti si Azbociment - Fieni : 60 de ani de productie; 3. Lucian Ghinea: Apararea naturii; 4. Sergiu Manescu: Poluarea mediului si sanatatea; 5. Corneliu Rauta si Stelian Crstea: Poluarea si protectia mediului nconjurator; 6. Silviu Neguta: Un singur pamnt. 7. www.mdrl.ro 8. www.scritube.ro 9. www.cpnt.ro 10. www.wikipedia.ro 11. www.heidelbergcement.ro