Monitoringul Resurselor Acvatice

A elaborat:Chisincu Ludmila
A verificat:Condruc Viorica
 PROGRAME DE MONITORIZARE
Sistemul naţional de monitorizare cuprinde
două tipuri:
monitorizarea de supraveghere
monitorizarea operaţională.
Monitorizarea de supraveghere a apelor de
suprafaţă, inclusiv râuri transfrontaliere, se
efectuează de Serviciul Hidrometeorologic de
Stat în baza reţelei staţionare de posturi
hidrologice. Rețeaua de monitorizare de
supraveghere a apelor din Republica Moldova
este înclusă în Regulamentul privind
monitorizarea şi evidenţa sistematică a stării
apelor de suprafaţă şi a apelor subterane
Serviciul Hidrometeorologic de Stat se
implică activ în proiectele de cooperare
regională şi internatională, care direct sau
indirect vizează obiectivele promovate de
agenţiile specializate ONU, precum FAO
(Organizaţia pentru Alimentaţie şi
Agricultură).
Actualmente reţeaua hidrologică
staţionară din Republica Moldova include
1 staţie hidrologică (la Bălţi) şi 46 de
posturi hidrologice: pe rîul Prut – 7, pe
afluenţii rîului Prut – 6, pe rîul Nistru – 8,
pe afluenţii rîului Nistru – 14, pe rîurile
cu scurgerea direct în Marea Neagră – 2 şi
7 posturi hidrologice pe lacurile de
acumulare mari (pe lacul Costeşti- Stînca
– 4 şi pe lacul Dubăsari – 3), CHE
Dubăsari și CHE Costești-Stînca.
Frecvenţa monitorizării trebuie să permită estimarea stării
ecologice și a calității apelor de suprafață în fiecare bazin
acvatic prin stabilirea şi întreţinerea unui număr suficient de
puncte de monitorizare, astfel încît să asigure o descriere
coerentă şi cuprinzătoare a stării apelor de suprafață în cadrul
fiecărui district al bazinelor hidrografice şi să depisteze
tendinţele evoluţiei factorului antropic.
Scopul Monitorizarii de supraveghere:
Evaluarea stării tuturor apelor din cadrul fiecărui bazin sau sub-
bazin hidrografic (conform punctelor și indicatorilor stabiliți în
Regulamentul privind monitorizarea şi evidenţa sistematică a stării
apelor de suprafaţă şi a apelor subterane).
 Monitorizarea operaţională
Monitorizarea operaţională se efectuează pentru corpurile de
apă ce riscă să nu îndeplinească obiectivele de protecţie a
apelor.
Scopul monitorizarii operationale
Prelevarea materialului are ca scop:
identificarea cauzelor depășirii limitelor cerințelor de calitate
pentru ape, pentru certificarea factorilor, din cauza cărora
bazinul acvatic nu poate atinge obiectivele de mediu,
identificarea mărimii și impactului poluărilor accidentale.
Materialul este colectat din zonele supuse poluării (în amonte și
aval de sursa de poluare) în cadrul unui plan sau program de
urgență, pentru obținerea informației necesare în vederea
elaborării măsurilor speciale de remediere a efectelor poluării
accidentale
 În conformitate cu standardul ISO 5667-1 : 2006,
sunt stabilite trei sarcini principale de recoltare a
probelor:
monitorizarea calității apei pentru implementarea
acțiunilor pe termen scurt;
monitorizarea calității apei pentru identificarea
modificărilor pe termen lung;
monitorizarea calității apei pentru identificarea
surselor de poluare.
 Programul de cercetare a poluării
Constă în identificarea surselor de poluare, determinarea concentrațiilor
și proceselor de migrație a poluanților în bazinul acvatic.
Aceste programe sunt bazate pe cunoașterea naturii poluanților și
frecvența contaminării.
Cea din urmă determină peridiocitatea colectării.
Programele de cercetare prevăd nu doar constatarea situației și
factorilor determinanți, dar și obținerea materialelor pentru elaborarea
noilor metodologii, stabilirea indicatorilor noi de calitate, în special
integrali, în baza investigațiilor de bioindicare, biotestare şi celor
ecotoxicologice.
Ele constau în colectarea simultană a probelor de apă, suspensii, mîluri
și organisme acvatice, pentru investigarea complexă calitativă și
cantitativă a proceselor de migrație a substanțelor chimice și fluxurilor
de materie și energie, descifrarea și evaluarea proceselor producțional-
destrucționale, de autoepurare și poluare secundară
 Concluzie
O apă curată ne oferă şansa la o viaţă mai sănătoasă, dar calitatea apei
reflectă şi comportamentul unei naţiuni faţă de apă şi a fiecăruia dintre noi,
în direcţia protejării şi conservării calităţii ei. Sănătatea umană este
influenţată de consumul apei de o calitate înaltă. În acelaşi timp, un
comportament adecvat faţă de apă, influenţează pozitiv calitatea ei. Mai
mult, nivelul de calitate foarte bună a apelor ridică standardul de viaţă al
unei naţiuni, deoarece calitatea bună a apei  dovedeşte modul în care această
naţiune s-a comportat faţă de apă de-a lungul istoriei sale şi în acelaşi timp,
o responsabilizează în prezent şi în viitor să conserve şi să protejeze
calitatea apelor prin aplicarea unor politici durabile de gospodărire a apelor.