MINISTERUL MEDIULUI SI GOSPODARIRII APELOR ORDIN Nr. 31 din 13.01.

2006
Pentru aprobarea Manualului pentru modernizarea si dezvoltarea Sistemului de Monitoring Integrat al Apelor din Romnia (SMIAR) In temeiul prevederilor art. 35 alin. 1 si 110 din Legea Apelor nr. 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare, precum si ale art. 5 alin. (8) din Hotararea Guvernului nr. 408/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor, cu modificarile si completarile ulterioare, emite urmatorul: ORDIN Art. 1 (1) Se aprob Manualul pentru modernizarea si dezvoltarea Sistemului de Monitoring Integrat al Apelor din Romnia (SMIAR), prevazut in Anexa nr. 1 care face parte integranta din prezentul ordin. (2) Sistemul de Montoring Integrat al Apelor din Romnia are ca scop stabilirea de programe pentru monitoringul starii apelor. Art. 2 Directia Managementul Resurselor de Apa din cadrul Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor si Administratia Nationala Apele Romane vor duce la indeplinire prevederile prezentului ordin. Art. 3 Pe data in vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului apelor si protectiei mediului nr. 35/2003 pentru aprobarea metodelor de masurare si analiza folosite la determinarea substantelor prioritare/prioritar periculoase din apele uzate evacuate si apele de suprafata, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. din data de..........., se abroga. Art. 4 Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, cu exceptia Anexelor nr. 1A 1H la manual, care se pun la dipozitia factorilor interesati la cerere.

MINISTRU Sulfina BARBU

ANEXA nr. 1 Manual pentru modernizarea si dezvoltarea Sistemului de Monitoring Integrat al Apelor din Romnia (SMIAR) Art. 1 (1) Modernizarea si dezvoltarea sistemului de monitoring integrat al apelor are ca obiect cunoasterea starii starii corpurilor de apa si a evolutiei acesteia in timp; este un proces dinamic, complex, cu evolutie in spirala, unele activitati avand un caracter iterativ sau indicativ, presupunand parcurgerea unor etape distincte stabilirea subsistemelor de monitorizare; stabilirea mediilor de investigare ; stabilirea structurii spatiale;

definirea tipurilor de monitoring;

stabilirea parametrilor de monitorizare; stabilirea frecventelor de monitorizare; ierarhizarea laboratoarelor. (2) Strategia de modernizare si dezvooltare necesita adesea ajustari in timp, pe masura ce se impune re-evaluarea informatiilor. Dinamica informatiilor impune o regandire periodica a strategiei de colectare a informatiilor si a activitatilor de monitoring care decurg din acestea in scopul actualizarii abordarii. Aceasta dinamica nu trebuie sa neglijeze continuitatea in timp a seriilor de masuratori, necesare detectarii tendintei semnificative si realiste a starii apelor. Art. 2 - Sistemul National de Monitoring Integrat al Apelor este reprezentat de 6 subsisteme, si anume: 1. rauri; 2. lacuri naturale si de acumulare; 3. ape tranzitorii; 4. ape costiere; 5. ape subterane; 6. ape uzate; Art. 3 - Monitorizarea sub-sistemului rauri (1)Informatiile referitoare la sectiuni de monitoring, programe de monitoring, medii de investigare, elemente si parametrii de monitoring, frecventa de monitorizare pentru subsistemul rauri se vor completa conform modelelor din tabelul 1 si tabelul 2; datele din tabelul 1 se refera la caracteristicile fizico-chimice si bacteriologice ale mediului acvatic, iar datele din tabelul 2 se refera la monitorizarea biotei. a) In coloanele numar 1-3 se va completa: numele raului, numele sectiunii si corpul de apa/corpurile de apa care este caracterizat de acea sectiune. Se vor analiza toate sectiunile din anexele cuprinse in prezentul manual precum si alte sectiuni daca e cazul, astfel incat sa se poata ajunge la o cunoastere a starii tuturor corpurilor de apa; pentru corpurile de apa in regim natural sau cvasi-natural care sunt de acelasi tip, o sectiune poate descrie starea mai multor corpuri de apa. Pentru corpurile de apa la risc trebuie sa existe cel putin o sectiune reprezentativa de monitoring. In cazul in care, pe un corp de apa la risc sau posibil la risc nu s-a stabilit o sectiune de monitoring, starea acestui corp poate fi determinata de o alta sectiune situata pe un alt corp de apa care prezinta aceeasi

tipologie si aceleasi categorii de presiuni antropice, cu precizarea ca acest lucru trebuie foarte bine argumentat si justificat. De asemenea, in aceasta rubrica corpul/corpurile de apa se va/vor prezenta codificat - codul corpului/corpurilor de apa - iar denumirea completa, se va prezenta intr-o anexa separata. b) In coloana numar 4 se vor mentiona tipurile de programe de monitorizare. Tipurile programelor de monitorizare sunt in concordanta cu cerintele Legii Apelor numar 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu cerintele legislatiei care a transpus legislatia europeana din domeniul apei. Legea Apelor numar 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare prevede mai multe tipuri de programe de monitoring pentru apele de suprafata, si anume: I. Programul de monitoring de supraveghere (S) - are ca scop evaluarea starii globale a apelor din cadrul fiecarui bazin sau sub-bazin hidrografic, furnizand informatii pentru: validarea procedurii de evaluare a impactului, proiectarea eficienta a viitoarelor programe de monitoring, evaluarea tendintei de variatie pe termen lung a resurselor de apa, inclusiv datorita impactului activitatilor antropice. Monitoringul de supraveghere se realizeaza pe o perioada de un an in cadrul unui ciclu de 6 ani corespunzator planului de gospodarire a apelor, pentru toate sectiunile de monitorizare precum si pentru toate elementele de calitate biologice, hidromorfologice si elementele fizico-chimice generale II. Programul de monitoring operational (O) - trebuie realizat pentru toate acele corpuri de apa care, pe baza presiunilor, a evaluarii impactului, a monitoringului de supraveghere, sunt identificate ca avand riscul sa nu indeplineasca obiectivele de mediu. Monitoringul operational are ca scop stabilirea starii ecosistemelor acvatice ce prezinta riscul de a nu indeplini obiectivele de mediu precum si evaluarea oricaror schimbari in starea unor astfel de ecosisteme acvatice, sachimbari aparute datorita aplicarii programului de masuri. III. Programul de monitoring de investigare (I) - trebuie efectuat pentru: - identificarea cauzelor depasirilor limitelor prevazute in standardele de calitate si in alte reglementari din domeniul gospodaririi apelor, - certificarea cauzelor pentru care un corp de apa nu poate atinge obiectivele de mediu, acolo unde monitoringul de supraveghere arata ca obiectivele stabilite pentru un corp de apa nu se pot realiza, iar monitoringul operational nu a fost inca stabilit, - stabilirea impactului poluarilor accidentale. IV. Programul de sectiuni de referinta (R) - se stabileste pentru acele sectiuni in regim natural sau cvasi-natural - fara impact antropic sau cu influente antropice minime - care au ca scop stabilirea conditiilor de referinta pentru fiecare tip, in conformitate cu cerintele Legii Apelor numar 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare. V. Programul cea mai buna sectiune disponibila (CBSD) - se va aplica pentru fiecare tip de curs de apa care sufera impactul activitatii umane, numit si corp de apa care prezinta o singura categorie de risc, pentru care nu a fost posibila gasirea unei sectiuni de referinta. Acolo unde nu se pot identifica sectiuni pentru corpurile de apa care prezinta o singura categorie de risc, se vor selecta sectiuni pentru corpurile de apa cu mai multe categorii de risc.

VI. Programul de intercalibrare pentru starea ecologica (IC) - se refera la sectiunile care participa la exercitiul european de intercalibrare, al carui scop este definirea claselor starii ecologice, respectiv valorile limita intre starea foarte buna/buna si dintre starea buna/moderata, in conformitate cu prevederile Legii Apelor numar 107/1996 cu modificarile ci completarile ulterioare. VII. Programul de potabilizare (P) - se refera la sectiunile de captare apa de suprafata destinata potabilizarii cu debit de prelevare > 100 m3/zi, unde se vor monitoriza parametrii din HG 100/2002 si substantele prioritare/ prioritar periculoase din Hg 351/2005; frecventa este in functie de comunitatea deservita, respectiv: - 4/an pentru <10.000, - 8/an pentru 10.000-30.000 - 12/an pentru >30.000 locuitori). VIII. Programul de monitorizare din zonele vulnerabile (ZV) - se refera la sectiunile de monitorizare din perimetrele ce au fost definite ca zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati, inclusiv sectiunile pentru apele identificate a fi poluate sau susceptibil a fi poluate cu nitrati din surse agricole, conform cu prevederile HG 964/2000 cu modificarile si completarile ulterioare; in cadrul acestui program, frecventa de monitorizare a formelor de azot, in special a nitratilor, poate fi marita fata de prevederile in vigoare. IX. Programul de monitoring pentru ihtiofauna (IH) - se refera la zonele salmonicole si ciprinicole identificate, iar parametrii fizico-chimici si frecventele de monitorizare sunt cele prevazute de HG 202/2002. Pentru corpurile de apa unde: - parametrii s-au incadrat in obiectivele de calitate prevazute in HG 202/2002, programul IH se va realiza cu frecventa de supraveghere stabilita. - apa, care necesita protectie si imbunatatire a calitatii pentru a intretine viata piscicola situate in aval de sursele de poluare, care nu se incadreaza in cerintele legislatiei, impune frecventa de monitorizare prevazuta in HG 202/2002; acest program nu se aplica corpurilor de apa folosite pentru cresterea intensiva a pestilor. X. Programul pentru protectie habitate si specii (HS) - se va aplica in zonele protejate, unde se vor monitoriza parametrii mediului hidric caracteristici pentru fauna si/sau flora protejata. XI. Programul pentru conventii internationale (CI) - va monitoriza acele sectiuni si acei parametrii prevazuti in conventiile si acordurile internationale la care Romnia este parte, cu frecventa stabilita in acestea. XII. Programul de cunoastere a alterarilor presiunilor morfologice (CAPM) - are ca scop cunoasterea impactului alterarilor hidromorfologice asupra apelor. In aceste sectiuni se vor monitoriza obligatoriu parametrii biologici, deoarece pot exista sectiuni unde se analizeaza elementele biologice si hidromorfologice, fara a se analiza cele fizico-chimice, cu frecventa mai mare pentru parametrii mai sensibili la tipul de alterare hidromorfologica. Sectiunile de monitorizare se vor selecta: - pentru acele corpuri de apa care sunt la risc/posibil la risc numai datorita alterarilor hidromorfologice;

- astfel incat sa se studieze un singur tip de impact ca: impactul regimului nivelelor in aval de un lac de acumulare, impactul regimului debitelor minime in aval de un lac de acumulare sau in aval de prelevari de debite importante, impactul unui obstacol important asupra speciilor migratoare, impactul disparitiei zonelor umede asupra florei si faunei pe un sector de rau. In cazul in care o sectiune de monitoring poate servi mai multor tipuri de programe de monitoring, poate fi o sectiune pentru S, O, CBSD, IC, P, IH, ZV, HS, se vor monitoriza toti parametrii ceruti de fiecare program, alegand frecventa cea mai ridicata pentru fiecare din indicatori si utilizand datele obtinute pentru completarea informatiilor si ortarilor cerute de diferitele programe de monitorizare. c) in coloanele numar 5-8 vor fi completate mediile de investigare: A-apa, Ssedimente, MS-materii in suspensie, B-biota precum si elementele si parametrii de monitorizare, tinand cont de categoriile de risc, pentru fiecare mediu de investigare. Art. 4 (1)Parametrii de investigare pentru rauri, indiferent de categoriile de risc, sunt: a) parametri fizico-chimici: - G generali - temperatura, conductivitate/reziduu fix, pH, alcalinitate, materii in suspensie, turbiditate, culoare, - SO substante organice - oxigen dizolvat, CCO-Mn, CCO-Cr, CBO 5, COT, COD, - N-nutrienti - azotiti, azotati, amoniu, N total, ortofosfati, P total, clorofila a, - SP-MG metale grele din lista substantelor prioritare/prioritar periculoase din HG 351/2005, - SP-MO - micropoluanti organici din HG 351/2005, - AP poluantii din lista I si II din HG 351/2005, precum si alti poluanti specifici bazinului hidrografic, cum ar fi: fier, mangan, cloruri, sulfati, fluoruri, fenoli, detergenti anionici activi, AOX. Selectarea substantelor de tip SP-MG, SP-MO, AP specifice bazinului hidrografic, relevante pentru a fi monitorizate, se va face in urma unei audit al prezentei substantelor in conformitate cu procedura prevazuta in OM 501/2003 urmata de analiza complete a identificarii prezentei acestora, numita screening din amonte in aval. Pentru corpurile de apa in regim natural, fara impact antropic, analiza completa va viza numai substantele care pot fi gasite in fondul natural, in special metale grele de origine naturala; b) parametri biologici: - fitoplancton (FPL) - componenta taxonomica - lista si numar specii, densitate, index saprob, biomasa - numai in caz de eutrofizare; - microfitobentos (mFB) componenta taxonomica -lista si numar specii, densitate, index saprob; - macrofite (MF) componenta taxonomica - lista si numar specii, densitate; - zoobentos (ZB) - componenta taxonomica - lista si numar specii, densitate, index saprob, indice de diversitate, specii sensibile la impact antropic; - fauna piscicola (P) - componenta taxonomica - lista si numar specii, densitate, specii sensibile la impact antropic, structura pe varste; - zooplancton (ZPL)- furnizeaza informatii utile in anumite cazuri: eutrofizare, poluari accidentale; c) parametri microbiologici: coliformi totali, coliformi fecali, streptococi fecali si salmonella; analiza parametrilor microbiologici se va executa in sectiunile de captare apa de suprafata pentru potabilizare (P), in sectiunile retelei trans-nationale de monitoring

(TNMN) din cadrul Conventiei Internationale pentru protectia Fluviului Dunarea (ICPDR) si in alte sectiuni unde este stabilita monitorizarea acestor parametrii in cadrul conventiilor si acordurilor bilaterale sau internationale. Parametrul Salmonella va fi efectuat de unitatile descentralizate ale Ministerului Sanatatii din teritoriu; d) parametri ai poluantilor toxici de origine naturala sau antropica: - MG metale grele din lista II si din lista de substante prioritare/prioritar periculoase din HG 351/2005, - SP-MO - micropoluanti organici din HG 351/2005, relevanti pentru parametrii biologici de raspuns, in conformitate cu tabel numar 3; e) parametri ecotoxicologici (biota) - care sa evidentieze efectele metalelor grele si a poluantilor organici de origine antropica, prin aplicarea metodologiei de evaluare de risc si de impact prevazuta in OM 245/2005; (2) Analizele de ecotoxicologie se vor efectua in laboratoare independente acreditate in domeniu si numai in sectiunile unde monitoringul cantitativ va dovedi prezenta in apa si/sau in sedimente a metalelor grele sau a micropoluantilor organici de tip substante prioritare/prioritar periculoase, in concentratii se depasesc standardele de calitate de mediu, prevazute in HG 351/2005 sau in cazul substantelor periculoase din lista II relevante la nivel bazinal sau national, stabilite in conformitate cu criteriile din Anexa numar 1 pentru care nu sunt stabilite standarde de calitate de mediu in legislatia in vigoare (3) Pentru mediile de investigare sedimente sau materii in suspensie se vor monitoriza: - metalele grele (MG) din lista II si din lista de substante prioritare/prioritar periculoase din HG 351/2005, - formele de nutrienti - azot total si fosfor total - in sectiunile transfrontaliere de pe rauri si in sectiunile retelei trans-nationale de monitoring (TNMN), cu aceeasi frecventa ca cea stabilita pentru mediul de investigare apa. Art. 5 - Monitorizarea sub-sistemului lacuri (1) Informatiile referitoare la sectiuni de monitoring, programe de monitoring, medii de investigare, elemente si parametrii de monitoring, frecventa de monitorizare pentru subsistemul lacuri se vor completa in tabelele 4 si 5. a) In coloanele 1-3 se va completa: - numele lacului, - sectiunea: pentru lacurile de acumulare sectiunile sunt: coada lac, mijloc lac, baraj; pentru lacurile cu suprafata mica se poate renunta la o sectiune de prelevare, - profilul de prelevare pentru lacurile de acumulare sunt: profil suprafata pentru sectiunea coada lac, profil suprafata, zona fotica, limita zona fotica pentru sectiunea mijloc lac si profil suprafata, zona fotica, limita zona fotica pentru sectiunea baraj; pentru lacurile cu adancime si transparenta reduse se va preleva numai din profilul suprafata. - corpul de apa/corpurile de apa; pentru lacurile care nu sunt supuse presiunilor antropice si care sunt de acelasi tip, este suficienta monitorizarea unui lac, avand in vedere necesitatea evaluarii starii corpurilor de apa; de asemenea, in rubrica corpul/corpurile de apa se va/vor prezenta ci codul corpului/corpurilor de apa apartinand retelei hidrografice, iar denumirea completa se va prezenta intr-o anexa separata. In cazul lacurilor naturale se va scrie denumirea lacului.

Pentru lacurile de acumulare ce au captari de apa pentru potabilizare se va preleva si din sectiunea priza, in conformitate cu HG 100/2002. Sectiunile baraj si priza se pot cumula in cazul in care sunt foarte apropiate, avand prioritate sectiunea priza. Pentru lacurile naturale se va stabili o singura sectiune, respectiv mijloc lac, pe profilul suprafata, cu exceptia lacurilor cu suprafete si/sau adancimi mari, unde se vor stabili si alte sectiuni/profile in functie de particularitatile lacului. Pentru lacurile greu accesibile, sectiunile se vor stabili in functie de posibilitatile de acces si prelevare b) In coloana numar 4 se vor scrie tipurile de program de monitorizare, in mod asemenator cu prevederile art. 2 litera b). c) In coloanele 5-8 vor fi completate mediile de investigare: A-apa, S-sedimente, B-biota, precum si parametrii si elementele de monitorizare, tinand cont de categoriile de risc pentru fiecare mediu de investigare, si anume: 1. parametri fizico-chimici: identic cu parametrii de investigare pentru rauri, cu exceptia parametrului turbiditate care se va inlocui cu parametrul transparenta; 2. parametri bacteriologici: identic cu parametrii de investigare pentru rauri; 3. parametri biologici: - fitoplancton (FPL) - componenta taxonomica - lista si numar specii, densitate, biomasa, clorofila a; - microfitobentos (mFB) componenta taxonomica - lista si numar specii, densitate ; - macrofite (MF) componenta taxonomica - lista si numar specii, densitate; - zoobentos (ZB) - componenta taxonomica - lista si numar specii, densitate, diversitate, specii sensibile la impact antropic; - fauna piscicola(P) - componenta taxonomica - lista si numar specii, densitate, specii sensibile la impact antropic, structura pe varste; - ZPL (zooplancton) - furnizeaza informatii utile in anumite cazuri: eutrofizare, poluari accidentale; 4. parametri ecotoxicologice: identic rauri. (2) Frecventa de monitorizare pentru fiecare grupa de parametrii de monitorizat ve fi prezentata in conformitate cu frecventele prevazute in tabel 6. In caz de aparitie a fenomenelor de eutrofizare sau a poluarilor accidentale, frecventa va fi marita pana la disparitia acestor fenomene. In cazul poluantilor de tip SP-MG, SP-MO, AP se va realiza cel putin o data analiza completa numai intr-o sectiune care este de regula sectiunea priza lac - daca are folosinta de alimentare cu apa pentru potabilizare - sau sectiunea mijloc - o proba compusa in zona fotica, analiza la care se vor identifica substantele prioritare/prioritar periculoase, substantele din lista I si II relevante pentru fiecare lac monitorizat. Substantele de tip SP-MG, SP-MO, AP pot fi considerate relevante pentru un lac daca valoarea concentratiei constatate este de 80 % din valoarea standardului de calitate. Standardele de calitate sunt prevazute in HG 351/2005 pentru lista I, lista II si lista substantelor prioritare/prioritar periculoase, precum si in OM 1146/2002. Dupa identificarea parametrilor SP-MG si SP-MO relevanti pentru fiecare lac, frecventa de monitorizare a acestora va fi lunara, in conformitate cu prevederile Legii Apelor nr. 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare. (3) Sedimentele se vor monitoriza in lacurile naturale sau de acumulare numai in sectiunea mijloc lac, atat pentru lacurile de acumulare, cat si pentru cele naturale, cu frecventa de o data pe an. Pentru probele de sedimente se vor monitoriza: MG metale grele din lista II si din lista de substante priiortare/prioritar periculoase din HG 351/2005,

SP-MO - micropoluantii organici relevanti pentru sedimente - antracen, difenileteri brominati, di(2-etilhexil)ftalat, endosulfan, fluorantren, hexaclorbenzen, hexaclorbutadiena, hexaclorociclohexan, naftalina, pentaclorbenzen, pentaclorofenol, PAH, triclorobenzen, hexaclorciclohexan, percloretilena, DDT, aldrin, dieldrin, endrin, isodrin, prevazuti in HG 351/2005. Art. 6 Monitorizarea sub-sistemului ape subterane Informatiile referitoare la reteaua de monitoring, elemente si parametrii de monitoring, frecventa de monitorizare pentru subsistemul ape subterane se vor completa in tabelul nr. 7. Tipurile de programe de monitorizare a apelor subterane vor fi: - S supraveghere, - O operational, - P- potabilizare, - ZV zona vulnerabila, - CI conventii internationale. a) Programul S - se aplica in cazul tuturor corpurilor de ape subterane; in ceea ce priveste monitorizarea starii cantitativa, frecventa masuratorilor de nivel la forajele retelei hidrogeologice nationale pentru: - ape freatice - va fi in functie de rezultatele analizei regimului de variatie a acestora, la 3, 6 sau 15 zile; - forajele de adancime - va fi trimestriala. - izvoare va fi o data la o luna. Pentru monitorizarea starii calitative, se vor realiza analize complete, inclusiv ionii majori pentru realizarea balantei ionice, o data in cadrul unui ciclu de planificare de 6 ani, in cazul forajelor cu ocazia operatiunii de desnisipare de intretinere. b) Programul O - se aplica in cazul tuturor corpurilor de apa subterana, in zonele cu risc cantitativ sau calitativ, precum si in cazul corpurilor de ape subterane transfrontaliere, la foraje situate in apropierea granitei. In zonele cu risc cantitativ, considerand captarile de ape subterne, cu debite de exploatare mai mari de 20 l/s, se vor efectua masuratori de nivel in forajele de observatie ale retelei hidrogeologice nationale, situate in raza de influenta a acestor captari, o data la 3 zile. In zonele cu risc calitativ, frecventa de monitorizare va fi de 2 ori pe an in cazul zonelor cu presiuni antropice si in zonele vulnerabile la nitrati din surse agricole, precum si de 4 ori pe an in cazul captarilor pentru potabilizare de ape subterane cu debite de exploatare mai mari de 20 l/s. c) Programul P - se aplica pentru corpurile de apa subterana utilizate in scop potabil, in cazul captarilor de debite de exploatare mai mari de 20l/s, avand in vedere parametrii prevazuti de Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile, incluzand si parametrii microbiologici. d) Programul ZV - se aplica pentru corpurile de apa subterana sau forajele din zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati din surse agricole, in conformitate cu HG 964/2000 cu modificarile si completarile ulterioare. Frecventa de monitorizare a compusilor cu azot este cea prevazuta pentru parametrii generali. Parametrii monitorizati vor fi: - G generali - conductivitate/reziduu fix, pH, alcalinitate, - SO substante organice - oxigen dizolvat, CCO-Mn; - N - nutrienti - azotiti, azotati, amoniu, ortofosfati.

e) Programul CI - se va aplica in cazul corpurilor de ape subterane transfrontaliere la foraje situate in apropierea granitei; frecventa masuratorilor va fi conform celor mentionate mai sus. Elementele de monitorizare vor fi elemente cantitative si calitative, atat fizicochimice cat si microbiologice. Parametrii cantitativi monitorizati vor fi: H nivelul si Q debitul. Parametrii chimici si fizico-chimici se grupeaza in urmatoarele categorii: - G - generali - conductivitate/reziduu fix, pH, alcalinitate; - SO - substante organice - oxigen dizolvat, CCO-Mn; - N - nutrienti - azotiti, azotati, amoniu, ortofosfati ; - SP-MG metale din lista II si din lista substantelor prioritare/prioritar periculoase din din HG 351/2005, - SP-MO - micropoluanti organici din HG 351/2005, - AP alti parametrii selectati pe baza utilizarilor apei subterane, precum si pe baza presiunilor antropice identificate, in urma corelarii cu sursele de poluare punctiforma, sursele difuze si modul de utilizare a terenului, avand in vedere riscul de a nu atinge standardele de calitate prevazute in HG 351/2005. Parametrii bacteriologici monitorizati vor fi: - CT coliformi totali, - CF coliformi fecali, - SF streptococi fecali. Art. 7 Monitorizarea sub-sistemului ape uzate (1) In cazul apelor uzate, se vor monitoriza indicatorii fizico-chimici din autorizatiile de gospodarire a apelor, care se stabilesc in conformitate cu Hg 188/2002 cu modificarile si completarile ulterioare si HG 351/2005 pentru substantele periculoase din Lista I si Lista II si lista substantelor prioritare/prioritar periculoase. Frecventa de monitorizare va fi cea stabilita in autorizatiile de gospodarirea apelor, corelata cu frecventa reglementata in NTPA 011 din HG 188/2002 cu modificarile ci completarile ulterioare. (2) Pentru determinarea poluantilor relevanti se va face analiza de audit si de identificare si stabilire a prezentei substantelor, numita screening in conformitate cu precizarile facute pentru sub-sistemul rauri. In cazul in care analiza de screening realizata intr-o sectiune pe un corp de apa releva prezenta acestor substante relevante in resursa, se va incepe monitorizarea acelor poluanti relevanti si in apele uzate evacuate de la utilizatorii de apa. Indicatorii si poluantii relevanti se vor verifica cu indicatorii reprezentativi fiecarei unitati economice/proces de productie in conformitate cu criteriile din Anexa nr. 2. Indicatorii microbiologici monitorizati in apele uzate, conform prevederilor autorizatiei de gospodarirea apelor, sunt: numarul probabil de coliformi totali, coliformi fecali si streptococi fecali. (3) Analizele vor fi efectuate de catre/prin grija utilizatorilor de apa. Laboratoarele A.N. Apele Romane vor efectua analize de control, precum si analize pentru urmarirea realizarii prevederilor abonamentului de utilizare a resursei de apa. Art. 8 (1) Frecventa de monitorizare pentru fiecare grupa de elemente si parametrii de monitorizat, avand in vedere frecventele este prevazuta in tabel nr. 3. (2) Frecventa de monitorizare la Dunare pentru sectiunile din reteaua TNMN este de 12 ori/an, cu exceptia sectiunilor selectate pentru calcularea incarcarilor, unde frecventa este de 24 ori/an. In caz de aparitie a fenomenelor de eutrofizare sau a poluarilor accidentale, frecventa va fi marita pana la disparitia acestor fenomene.

(3) In cazul substantelor de tip SP-MG, SP-MO, AP, monitorizarea va include cel putin o data o analiza completa, cand se vor identifica substantele prioritare/prioritar periculoase si substantele din lista I si II relevante pentru fiecare sectiune, in scopul realizarii inventarului initial al resurselor de apa afectate sau posibil afectate de poluarea cu asemenea substante. Substantele de tip SP-MG, SP-MO, AP pot fi considerate relevante pentru o sectiune daca intruneste criteriile din Anexa nr. 1 sau daca valoarea concentratiei constatate in acea sectiune este de 80 % din valoarea standardului de calitate prevazut in HG 351/2005 pentru orice substanta din lista I, lista II si lista substantelor prioritare/prioritar periculoase, precum si clasa II de calitate din Normativ 1146/2002 pentru alte substante decat cele prevazute in HG 351/2005. Dupa identificarea parametrilor SP-MG si SP-MO relevanti pentru fiecare sectiune, frecventa de monitorizare a acestora va fi lunara, in conformitate cu prevederile Legii Apelor nr. 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare. Art. 9 Evaluarea starii de calitate pe 5 clase se realizeaza in conformitate cu prevederile OM 1146/2002; Prezentarea rezultatelor si clasificarea starii ecologice va fi in concordanta cu datele din tabelul anexat mai jos. Clasa de calitate I II III IV V Stare ecologic foarte bun Bun Moderat (satisfctoare) Proast (nesatisfctoare) foarte proast (degradat) Cod de culoare Albastru Verde Galben Portocaliu Rosu

Art. 10 - Modul general de inregistrare si raportare al datelor analizelor va fi in forma de tabel, in conformitatea modelul prevazut in tabelul 9 si tinand cont de ierarhizarea laboratoarelor care executa analizele si tipul de parametri pentru care s-au executat analize precum si cu celelalte tipuri de raportari prevazute in : - HG 100/2002 pentru apa de suprafata destinata potabilizarii, in conformitate cu modelul de chestionar de raportare prevazut in Anexa nr. 3; HG 188/2002 cu modificarile si completarile ulterioare pentru apa uzata municipala, oraseneasaca, menajera; - HG 201/2002 pentru calitatea apei ce asigura viata molustelor, in conformitate cu modelul de chestionar de raportare prevazut in Anexa nr. 4; - Hg 202/2002 pentru calitatea apei ce asigura viata pestilor, in conformitate cu modelul de chestionar de raportare prevazut in Anexa nr. 5 ; - HG 351/2005 pentru apele de suprafata si subterane in care sunt evacuate substante periculoase, in conformitate cu modelul de chestionar de raportare prevazut in Anexa nr. 6;

Art. 11 Metodele standard de analiza recomandate si metodologiile utilizate sunt cele prevazute de normativele in vigoare, respectiv: a) Pentru efecuarea analizelor fizico-chimice laboratoarele trebuie sa se asigure ca utilizeaza cea mai recenta editie a standardului in vigoare corespunzatoare aparaturii existente. Laboratorul poate sa utilizeze metodele publicate in standardele nationale, regionale sau internationale. Lista de metode standard de analiza minim a fi respectate este prevazuta in tabelul nr. 10. Laboratorul trebuie sa valideze metodele nestandardizate, metodele standardizate utilizate in afara domeniului lor de aplicare sau modificarile pe care le fac metodelor standardizate b) Pentru efectuarea analizelor biologice laboratoarele trebuie sa utilizeze, pana la aparitia unor noi metodologii; Indrumarul Metodologic pentru Urmarirea Evolutiei Calitatii Apelor prin Intermediul Analizelor Biologice: ICIM - Editia 1984; Indrumari Metodologice pentru Supravegherea Evolutiei Trofice a Lacurilor de Acumulare si Lacurilor Naturale ICIM - 1995. Art. 12 (1) Ierarhizarea laboratoarelor de masurare si analiza din cadrul Administratiei Nationale Apele Romane cuprinde 3 tipuri de laboratoare: 1. Laboratoare locale 2. Laboratoare bazinale 3. Laboratoare regionale 1. Laboratoare locale reprezentate de laboratoarele Sistemelor de Gospodarire a Apelor vor analiza: a) Elementele chimice si fizico-chimice ale apei parametrii fizico-chimici: regimul termic-temperarura apei, conditii de transparenta disc Secchi, turbiditatea, culoarea, miros, conditii de oxigenare: oxigen dizolvat, saturatia in oxigen, salinitateconductivitate, reziduu filtrabil, materii in suspensie, starea acidifierii : pH, alcalinitate, incarcarea organica: CCOMn, CCOCr, CBO5, nutrienti : fosfor total, ortofosfati, azot total, azotati, azotiti, amoniu, parametrii si poluanti specifici : cloruri, sulfati, substante extractibile, produse petroliere, sulfuri, fenoli, cianuri, detergenti anionici, in functie de presiunile antropice existente la nivelul bazinului. b) Elemente biologice ale apei: A. Rauri: - Fitoplancton: Componenta taxonomica, densitatea indexul saprob sau gradul de curatenie, biomasa - numai in cazurile in care se observa aparitia fenomenului de eutrofizare; - Macrozoobentos: Componenta taxonomica, densitatea, indexul saprob sau gradul de curatenie; - Alge bentonice: Componenta taxonomica, densitatea, prezenta taxonilor sensibili; B. Lacuri: - Fitoplancton: Componenta taxonomica, densitatea, biomasa, prezenta taxonilor sensibili, clorofila a care poate furniza date ce se coreleaza cu biomasa; - fitobentos: Componenta taxonomica, densitatea, prezenta taxonilor sensibili; - macrozoobentos: Componenta taxonomica, densitatea, prezenta taxonilor sensibili;

- zooplanctonul optional pentru rauri si lacuri - furnizeaza informatii utile in anumite cazuri: eutrofizare, poluari accidentale. C. Rauri si lacuri - macrofitele acvatice: c) elemente microbiologice: numarul probabil de coliformi totali, coliformi fecali, streptococi fecali. In functie de specificul activitatilor industriale din judetul respectiv, laboratorul poate analiza si alti poluanti. Laboratoarele locale vor preleva probele pentru analiza elementelor de calitate pe care nu le pot efectua in laboratorul propriu, respectand indicatiile de prelevare, conservare si transport pe care le primesc de la laboratoarele bazinale sau regionale. 2. Laboratoare bazinale reprezentate de laboratoarele din cadrul Directiilor de Apa vor executa: analize pentru apa, sedimente si suspensii pentru sectiunile localizate in judetul unde se afla sediul Directiei de Ape - in mod asemenator cu cele pentru laboratoarele locale; in plus se analizeaza: unele metale ca fier, mangan, cupru, zinc, nichel, bariu, Arsen, Cadmiu, Crom, Plumb, Seleniu, Mercur, precum si fluoruri, bor . - elemente chimice ale sedimentelor: metale grele - cadmiu, crom total, cupru, mercur, nichel, plumb, zinc, arsen - elemente chimice ale suspensiilor: metale grele - cadmiu, crom total, cupru, mercur, nichel, plumb, zinc, azot total si fosfor total; - Ihtiofauna Laboratoarele bazinale vor preleva probele pentru analiza elementelor de calitate pe care nu le pot efectua in laboratorul propriu, respectand indicatiile de prelevare, conservare si transport pe care le primesc de la laboratoarele regionale. 3. Laboratoarele regionale: Cluj, Rm-Valcea, Bucuresti, Bacau, vor executa in plus fata de laboratoarele bazinale determinari de: AOX, compusi organici din categoria PAHurilor, BTX-urilor, PCB-urilor , a pesticidelor organo-clorurate, organo-fosforice, a trihalometanilor, a pesticidelor triazinice sau a altor substante care se afla pe lista I si II si lista substantelor prioritare/prioritare periculoase din HG 351/2005. Laboratorul regional Bucuresti va fi considerat si Laborator National pentru intreaga retea de laboratoare ale Administratiei Nationale Apele Romane si va asigura in plus: - implementarea de metode noi de masurare si analiza; - exercitii de intercomparare a analizelor de laborator; - testari ale metodologiilor noi si adaptarea acestora la specificul Romaniei; - identificarea celor mai adecvate materiale standard de referinta, a reactivilor si a standardelor interne necesare si a celor mai recente modele de aparatura care se achizitioneaza anual prin programul de dotare al Administratiei Nationale Apele Romane; - instructiuni de prelevare, conservare, trasport pentru probele care se recolteaza de catre laboratoarele locale sau bazinale. (2) Lista sectiunilor de monitoring care acopera programul de monitoring al starii apelor prevazut la art. Nr. 2, este prevazuta in Anexa nr. 1G. (3) Pentru poluari accidentale se vor considera in plus 2 3 % din numarul total de analize calculate pentru ape curgatoare de suprafata, ape tranzitorii si costiere.

Art. 13. Metodologia de analiza a fitobentosului contine aspecte privind recoltarea, conservarea si transportul, identifcarea si numararea, metoda de calcul, este prevazuta in Anexa nr. 1H .

Monitorul Oficial nr. 234 bis din 15 Martie 2006

Tabel 1

Subsistemul rauri frecvente anuale pentru mediile de investigare apa, materii in suspensie si sedimente (numai in cazul TNMN)
Raul Secti unea Corpul de apa Tip program Mediul de investigare APA Fizico-chimice G SO N SPMG SPMO AP Bacterio-logice M MATERII SUSPENSIE Fizico-chimice MG N (Nt,Pt) IN SEDIMENTE Fizico-chimice MG SP-MO

Tabel 2 Subsistemul rauri frecvente anuale pentru mediile de investigare biota

Raul Secti unea Corpul de apa Tip program Mediul de investigare BIOTA Biologice
FPL mFB MF ZB P

Ecotoxicologice
MG SP - MO

Tabel 3 A. Substante prioritare de monitorizat in rauri in functie de situatia elementelor biologice de raspuns Substanta prioritara/prioritara Fitoplancton Macrofite Fitobentos periculoasa* 1. alaclor x x 2. antracen* x x 3. atrazin* x x x Zoobentos x x x

4.benzen 5. difenileteri bromurati* 6. cadmiu si compusi 7. cloralcani C10-13 8. clorfenvinfos 9. clorpirifos* 10. 1,2-dicloretan 11. diclormetan 12. 2-etilhexil-diftalat* 13. diuron 14. endosulfan (alfa)* 15. hexaclorbenzen 16. hexaclorbutadiena 17.hexaclorciclohexan(gama) 18. isoproturon 19. plumb si compusi* 20. mercur si compusi 21. naftalina* 22. nichel si compusi 23. nonil-fenoli 24. octil-fenoli* 25. pentaclorbenzen 26. pentaclorfenol* 27.hidrocarburi poliaromatice benz-a -piren benz-b-fluorantren benz-g,h,i-perilen benz-k-fluorantren fluorantren indeno-1,2,3-cd-piren

x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x

x x

x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x

x x

28. simazin 29. compusi tributilstanici 30. triclorbenzeni* 31. triclormetan 32. trifluralin*
B. Substante

x x x x x

x x x

x x x x x

de monitorizat in lacuri in functie de starea elementelor biologice Indicatori de stare chimica Elemente biologice de raspuns nutrienti nutrienti nutrienti nutrienti nutrienti transparenta transparenta transparenta nutrienti si transparenta concentratie oxigen concentratie oxigen abundenta fitoplancton-biomasa si clorofila a fitoplancton macrofite limita inferioara de crestere a macrofitelor pesti abundenta fitoplancton-biomasa si clorofila a limita inferioara de crestere a macrofitelor macrofite abundenta macrofite pesti compozitie nevertebrate bentonice

Tabel 4

Subsistemul lacuri frecvente anuale pentru mediile de investigare apa si sedimente

Lacul Sectiunea/ profil Corpul de apa Tip program Mediul de investigare APA
Fizico - chimice Bacteriolo-gice

SEDIMENTE
Fizico - chimice

SO

SPMG

SPMO

AP

M MG

SP-MO

Tabel 5

Subsistemul lacuri frecvente anuale pentru mediul de investigare biota

Lacul Sectiunea/ profil Corpul de apa Tip program Mediul de investigare BIOTA Biologice
FPL mFB MF ZB P MG

Ecotoxicologice
SPMO

Tabel 6 Subsistemul lacuri frecvente de monitorizare corespunzatoare diferitelor programe

Mediu de Elemente investigare A Fizicochimice
Parametrii S nr/an 4 4 4 12 12 4 O1 nr/an 40 40 40 12 12 40 I2 nr/an R3 nr/an 4 4 4 4 4 CBSD3 nr/an 4 4 4 4 4 4 IC nr/an 3 3 3 P4 nr/an 4-12 4-12 4-12 4-12 4-12 4-12 ZV nr/an min. 12

G SO N SP-MG SP-MO AP

-nitrati

S B

Bacteriologi ce Fizicochimice Biologice

M MG SP-MO FPL mFB MF ZB P

1 1 4 1 1 -inventarier e 1/3 ani 1 1 -inventarier e 1/3 ani -

1 1 4 2 1 1 1 1 1

4 2 1 2 1 -

4 2 1 2 1 -

3 -

4-12 -

IH5 nr/an 4 12-pH * 4 (CBO5)** 12 amoniac 4 Pt, nitriti, amoniu 12 zinc total 4 cupru diz. 12- zinc total, hidrocarburi***, fenoli**** si clor rezidual 4-cupru diz. -

HS6 nr/an

CI7 nr/an

CAPM8 nr/an

4 2 1 2

Ecotoxicolog ice

MG SP-MO

- Programul de monitoring de supraveghere (S); - Programul de monitoring operational (O); - Programul de monitoring de investigare (I); - Programul de referinta (R); - Programul cea mai buna sectiune disponibila (CBSD); - Programul de intercalibrare (IC); - Programul de potabilizare (P); - Programul de monitorizare din zonele vulnerabile (ZV); - Programul de monitoring pentru ihtiofauna (IH); - Programul pentru protectie habitate si specii (HS); - Programul pentru conventii internationale (CI); - Programul CAPM; 1 pentru programul O: 0 frecventa de monitorizare poate deveni lunara in cazul aparitiei fenomenelor de eutrofizare (mai septembrie); 2 pentru programul I: monitoringul investigativ se va face mai frecvent decat cel operational si va fi in functie de cauza care a determinat neatingerea obiectivului de mediu stabilit pentru corpul de apa analizat; 3 pentru programele R, CBSD: sectiunile situate in zone montane, frecventa in timpul iernii poate fi redusa in functie de posibilitatile de acces; 4 - pentru programul P: 4/an pentru < 10.000 locuitori, 8/an pentru 10.000 30.000 locuitori si 12/an pentru 30.000 locuitori; 5 pentru programul IH: * - pentru temperatura masuratori saptamanale am. si av. descarcari termale; ** - pentru oxigen dizolvat - min. 1 proba reprezentativa, in cond. carac. de continut redus de oxigen din ziua prelevarii probei, iar acolo unde exista variatii zilnice mari trebuie prelevate min. 2 probe; ***- vizual si organoleptic; **** - organoleptic; 6 pentru programul HS: se vor monitoriza parametrii caracteristici ai mediului hidric care conditioneaza dezvoltarea faunei si/sau florei protejate cu frecventa specifica monitoringului de supraveghere sau operational in functie de starea corpului de apa; 7 - pentru programul CI: se vor monitoriza cu frecventa stabilita parametrii prevazuti in conventiile si acordurile internationale la care Romnia este parte;

Tabel 7 Subsistemul ape subterane frecvente anuale Foraj Corpul de subterana apa Tip program Elemente Cantitative H Q Fizico-chimice G SO Bacteriologice CT CF SF

SPMG

SPMO

AP

Tabel 8

Subsistemul rauri frecvente de monitorizare corespunzatoare diferitelor programe

Mediu de Elemente investigare A Fizico-chimice
Parametrii

G SO N SP-MG SP-MO AP

S nr/an 4 4 4 12 12 4

O nr/an 12 12 12 12 12 12

I1 nr/an

R2 nr/an 12 12 12 12 12

CBSD2 nr/an 12 12 12 12 12 12

IC nr/an 3 3 3 2 1 -

P3 nr/an 4-12 4-12 4-12 4-12 4-12 4-12

ZV nr/an min. 12

nitrati

MS S B

Bacteriologice Fizico-chimice Fizico-chimice Biologice

M MG N(Nt, Pt) MG SP-MO FPL mFB MF ZB P

Ecotoxicologice

MG SP-MO

4 4 1 1 2 2 1 -inventarier e 1/3 ani 2 1 -inventarier e 1/3 ani -

12 12 1 1 4 3 1 3 1 1 1

4 3 1 3 1 -

4 3 1 3 1 -

3 3 1 3 1 -

4-12 -

IH4 nr/an 4 12-pH * 4 (CBO5)** 12 amoniac 4 Pt, nitriti, amoniu 12- zinc total, hidrocarburi***, fenoli**** si clor rezidual 4-cupru diz. -

HS5 nr/an

CI6 nr/an

CAPM7 nr/an

2 2 1 2 1

pentru programul I: monitoringul investigativ se va face mai frecvent decat cel operational si va fi in functie de cauza care a determinat neatingerea obiectivului de mediu stabilit pentru corpul de apa analizat; 2 pentru programele R, CBSD: sectiunile situate in zone montane, frecventa in timpul iernii poate fi redusa in functie de posibilitatile de acces; 3 - pentru programul P: 4/an pentru < 10.000 locuitori, 8/an pentru 10.000 30.000 locuitori si 12/an pentru 30.000 locuitori; 4 pentru programul IH: * - pentru temperatura masuratori saptamanale am. si av. descarcari termale; ** - pentru oxigen dizolvat - min. 1 proba reprezentativa, in cond. carac. de continut redus de oxigen din ziua prelevarii probei, iar acolo unde exista variatii zilnice mari trebuie prelevate min. 2 probe; ***- vizual si organoleptic; **** - organoleptic; 5 pentru programul HS: se vor monitoriza parametrii caracteristici ai mediului hidric care conditioneaza dezvoltarea faunei si/sau florei protejate cu frecventa specifica monitoringului de supraveghere sau operational in functie de starea corpului de apa; 6 - pentru programul CI: se vor monitoriza cu frecventa stabilita parametrii prevazuti in conventiile si acordurile internationale la care Romnia este parte 7 - pentru programul CAPM: in cazul sectiunilor noi de monitoring se va face o analiza completa pentru elementele fizico-chimice (fara SP-MO).

Tabel 9 Modul de inscriere a analizelor

Mediul de investigare Elemente Parametrii Numar total de analize/ an Numar total de analize pe laborator Alba Arad Etc.

Fizico-chimice

Bacteriologice

MS/S

Fizico-chimice

Biologice

G SO N SP-MG SP-MO AP M N (Nt, Pt)* MG SP-MO** FPL mFB MF ZB

Ecotoxicologice

P MG SP-MO

*numai la rauri **numai la lacuri

Tabel 10 Lista elementelor de calitate, a metodelor standard de analiza recomandabile si a metodologiilor pentru analiza apei Num ar crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. Determinarea Ghid general ptr. stabilirea programelor de prelevare Ghid general ptr. tehnicile de prelevare. Ghid pentru prelevare, conservarea, transportul si identificarea probelor ( a aparut numai versiunea in limba engleza) Ghid de prelevare a apelor din lacuri naturale si artificiale. Ghid pentru prelevarea probelor din rauri si cursuri de apa. Ghid pentru prelevarea apelor uzate. Ghid general pentru prelevarea apelor subterane. Ghid general pentru prelevarea sedimentelor de fund.. Standard /metodologie recomandata SR-ISO5667-1 / 1998 SR ISO 5667-2 / 1998 EN ISO 5667-3 / 1994 SR ISO 5667-4 / 2000 SR ISO 5667-6 / 1990 SR ISO 5667-10 / 1992 SR ISO 5667-11 / 2000

SR ISO 566712 / 2001 Ghid de prelevarea macronevertebratelor bentice cu ciorpacul. SR EN 27828 / 2000 Ghid general pentru prelevarea probelor de namol din canalizari si SR EN ISO 566713 / instalatii de tratare si epurare a apelor uzate. 2000 Proiectarea si utilizarea prelevatoarelor cantitative pentru SR EN 28265 / 2001 macronevertebratele bentice de pe substraturi pietroase din ape dulci superficiale. Prelevarea macronevertebratelor di ape adanci. Ghid pentru folosirea SR EN ISO 9391 / prelevatoarelor de colonizare, a prelevatoarelor calitative si 2000 cantitative. Apa potabila. Prelevarea, conservarea, transportul, pastrarea si SR 2852 / 94 identificarea probelor. (este versiunea romaneasca a stasului EN ISO 5667-3 / 1994 Ghidul asigurarii calitatii la prelevare si transport. ISO 5667-14 / 1998 Determinarea culorii . SR ISO 7887 / 1997 Determinarea pragului de miros (TON) si a pragului de gust TFN) SR EN 1622 / 2000 Determinarea temperaturii STAS 6324 / 1961 Determinarea transparentei STAS 12774 / 89 Determinarea turbiditatii (apa potabila) STAS 6323 / 88; Detrmninarea turbiditatii STAS 7027 / 2001 Determinarea conductivitatii electrice SR EN 27888 /1997 Determinarea alcalinitatii SR ISO 9963-1-2 / 1997 Determinarea pH-ului SR ISO 10523 / 1997

23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46. 47. 48. 49. 50. 51. 52.

Dozarea oxigenului dizolvat (metoda iodometrica); Determinarea continutului de oxigen dizolvat. Metoda electrochimica cu sonda. Determinarea consumului chimic de oxigen (CCOMn) Determinarea indicelui de permanganat

SR EN 25813/1983; SR EN 25814/1999

STAS 9887 / 74 SR EN ISO 8467 / 2001 Determinarea consumului chimic de oxigen (CCOCr) SR ISO 6060 / 1996 Determinarea consumului biochimic de oxigen (CBO5) SR ISO 5815/1989 Detreminarea suspensiilor STAS 6953/81 Determinarea reziduului STAS 9187 / 84 Determinarea continutului de materii in suspensie, a pierderii la STAS 6953 / 81 calcinare si a reziduului de calcinare. Determinarea duritatii totale. STAS 3026 / 76 Determinarea continutului de produse petroliere STAS 7877-1-2 / 1995 Determinarea substantelor extractibile cu solventi (metoda STAS SR 7587 / 1996 gravimetrica) Determinarea continutului de cloruri ( Metoda Mohr) SR ISO 9297 / 2001 Determinarea continutului de sulfati STAS 8601/70 Standard unguresc tradus Determinarea continutului de sulfuri (metoda iodometrica) STAS SR 7510 / 1997 Determinarea sulfurilor dizolvate Metoda fotometrica, cu albastru de SR ISO 10530 / 1997 metilen. Determinarea continutului de sulfiti STAS 7661 / 89 Determinarea carbonului organic total (TOC) SR ISO 8245 / 1995 Determinarea carbonului organic total (TOC) si carbonului organic SR EN 1484 / 2001 dizolvat (DOC) Determinarea continutului de azot Kjealdhal. Metoda dupa SR EN 25663 / 2000 mineralizare cu seleniu. Determinarea azotului. STAS 7312 / 83 Determinarea continutului de azot. Mineralizare catalitica dupa SR ISO 10048 / 2001 reducere cu aliaj Devarda Determinarea continutului de azotati. Metoda spectrometrica cu 2-6 SR ISO 7890 / 1; dimetilfenol. Determinarea azotatilor. STAS 8900-1 / 71; Determinarea continutului de azotati (apa de mare). STAS 12999 / 91 Determinarea continutului de nitriti. Metoda spectrometrica de SR 3048 2 / 1996; absorbtie moleculara. Determinarea azotitilor. STAS 9800-2 / 71; Determinarea continutului de azotiti (apa de mare). Determinarea azotului amoniacal. Determinarea continutului de amoniu. Metoda prin distilare si titrare. STAS 12754 / 89 STAS 8663 / 70; SR ISO 5664 / 2001;

53. 54. 55. 56. 57. 58. 59. 60. 61. 62.

Determinarea continutului de amoniu. Metoda spectrometrica SR ISO 7150 2 / automata 2001; Determinarea continutului de uree. Metoda spectrofotometrica cu pdimetilaminobenzoaldehida. Determinarea amoniacului (apa potabila) Determinarea continutului de fosfor. Metoda spectrometrica cu molibdat de amoniu. Determinarea fosfatilor. Determinarea agentilor de suprafata anionici prin metoda spectrometrica cu albastru de metilen. Determinarea agentilor neionici folosind reactiv Dragendorff. Determinarea cianurilor totale. Determinarea cianurilor usor eliberabile. Determinarea continutului de fenoili monovalenti selectionati. Metoda prin cromatografie in faza gazoasa dupa imbogatire prin extractie. Determinarea indicelui de fenol. Metode spectrometrice cu 4 amonoantipirina dupa distilare Determinarea continutului de fluoruri. Metoda cu sonda electrochimica pentru apa potabila si usor poluata. Determinarea continutului de fluoruri. Determinarea continutului de fluoruri anorganice totale dupa digestie si distilare. Determinarea hidrazinei Determinarea concentratiilor de lignina si tanin. Determinarea continutului de calciu si magneziu. Metoda prin spectrometrie de absorbtie atomica. Determinarea continutului de calciu. . (Apa potabila) Determinarea continutului de magneziu Determinarea continutului de sodiu si potasiu Determinarea continutului de sodiu si potasiu (varianta engleza) Determinarea continutului de mangan. Metoda spectrometrica cu oxidare a manganului la ionul permanganic. Metoda spectrometrica de absorbtie atomica. Metoda spectrometrica cu formaldoxima. Determinarea continutului de fier. Metoda spectrometrica cu 1,10fenantrolina. Metoda spectrometrica de absorbtie atomica. Determinarea aluminiului.(Ape de suprafata) Determinarea aluminiului. Metoda spectrometrica cu violet de pirocatechol Determinarea cuprului . (ape uzate si de suprafata Determinarea zicului. (ape de suprafata si uzate) Determinarea zicului. (apa potabila) Determinarea plumbului (ape de suprafata si uzate) Determinarea plumbului (ape potabila) SR 13252 / 1995 STAS 6328 / 85 SR EN 1189 / 2000 STAS 10064 / 75 SR ISO 7875-1-2 / 1996 SR ISO 6703-1-2 / 1998 / 2000 SR ISO 8165 / 1 2000 SR ISO 6439 / 2001 SR ISO 10359 11 / / 2001 STAS 8563 / 70 STAS 8891 / 71 SR ISO 7980 / 1997 STAS 3662 / 90 STAS 7980 / 97 STAS 8295 / 69 ISO 9964 3 / 93 SR 8662-1-2 / 1997; SR ISO 6333 / 1997 SR ISO 6332 / 1996; SR 13315 / 1996 STAS 9411 / 83 SR ISO 10566 / 2001 STAS 7795 / 80 STAS 8314 / 87 STAS 6327 / 81 STAS 8637 / 79 STAS 6362 / 85

63. 64. 65. 66. 67. 68. 69. 70. 71. 72. 73. 74. 75. 76. 77. 78.

79. 80. 81. 82. 83. 84. 85. 86. 87. 88. 89. 90. 91. 92. 93. 94. 95. 96. 97. 98. 99. 100. 101. 102. 103. 104. 105. 106. 107. 108. 109. 110.

Determinarea nichelului Determinarea cadmiului (apa potabila) Determinarea cadmiului (prin spectrometrie de absorbie atomica) Determinarea arsenului total. Metoda spectrofotometrica cu dietilditiocarbamat de argint Determinarea cromului (VI). Metoda spectrometrica utilizand 1,5 difenilcarbazida. Determinarea continutului de crom. (ape de suprafata si ape uzate Determinarea cromului total. Determinarea mercurului (ape de suprafata si uzate) Determinarea mercurului (apa potabila) Determinarea continutului de seleniu Determinarea continutului de cobalt, nichel, cupru, zinc, cadmiu, plumb. Metoda prin spectrometrie cu absorbtie atomica in flacara. Determinarea argintului Determinarea molibdenului (apa de suprafata si ape uzate) Determinarea continutului de borat. Metoda spectrofotometrica cu Hazometina Determinarea bariului (apa potabila) Determinarea siliciului (ape uzate si ape de suprafata) Determinarea clorului rezidual apa potabila) Agenti de suprafata. Metode de analiza Determinarea continutului de halogeni din compusi organici adsorbabili (AOX) Determinarea continutului de benzen si a unor derivati benzenici. Metoda head-space prin cromatografie in faza gazoasa. Metoda prin extractie si cromatografie in faza gazoasa. Determinarea continutului de trihalometani Determinarea continutului de pesticide triazinice Determinarea continutului de pesticide organoclorurate (Bifenili policlorurati si clorbenzeni. Metoda prin cromatografie in faza gazoasa dupa extractie lichid-lichid. Determinarea benzenului Determinarea continutului de nitro-etil-benzen Metoda cromatografica in faza gazoasa Determinarea anilinei (ape de suprafta si ape uzate) Determinarea compusilor hidroxiaromatici (ape de suprafta si ape uzate) Determinarea naftalinei (ape de suprafta si ape uzate) Determinarea benzaldehidei (ape de suprafta si ape uzate) Determinarea continutului de sulfocianuri .Metoda spectrofotometricas cu clorura de fier (III) Determinarea continutului de paranitrofenol (Calitate apei) Determinarea continutului de acetona (ape de suprafta si ape uzate)

STAS 7987 / 67 STAS 11184 / /78 SR ISO 5961 / 2002 SR ISO 6595 / 1997 SR ISO 11083/1998 STAS 7884 / 91; SR ISO 9174 / 1998; STAS 8045 / 79 STAS 10267 / 899 STAS 12663 / 88 SR ISO 8288 / 2001 STAS 8190 / 68 STAS 11422 / 84 SR ISO 9390 / 2000 STAS 10258 / 75 STAS 9375 / 73 STAS 6364 / 78 STAS 11195 / 87 SR EN 1485 / 2000 SR ISO 11423 / 1 / 2 / 2000 STAS 12997 / 91 STAS 12998 / 91 SR EN ISO 6468 / 2000 STAS 8508 /70 SR 132078 / 1993 STAS 8507 /70 STAS 8891 /71 STAS 8562 / 70 STAS 8717 /70 SR 13185 / 1994 SR 13213 / 1995 STAS 12857 /90

Calitatea solului 111. Termeni si definitii referitoare la protectia si poluarea solului (vocabular) 112. Termeni si definitii referitoare la protectia so poluarea solului (vocabular) 113. Extractia microelementelor solubile in apa regala 114. Site pentru cernere si analiza granulometrica prin cernere (Vocabular) 115. Calitatea solului. Determinarea cadmiului, cromului, cobaltului, cuprului, plumbului, manganului, nichelului si zincului in extracte de sol in apa regala. Metodele prin spectrometrie de absorbtie atomica in flacara si automizare electrotermica.

SR ISO 11074-1 / 1999 SR ISO 11074-1 / 2001 SR ISO 11466 / 1999 SR ISO 11047 / 1999

SPECTROMETRIE DE ABSORBTIE MOLECULARA 116. Vocabular. Generalitati. Aparatura. SR ISO 6286 / 1997 117. Metode de analiza prin spectroscopie Emisie in flacara, absorbtie SR ISO 8466-1 / 1999 atomica si fluorescenta atomica (vocabular) 118. Metode de analiza prin spectroscopie Emisie in flacara, absorbtie SR ISO 8466-2 / 1999 atomica si fluorescenta atomica (vocabular) Metodologii si standarde utilizatate in laboratoarele de biologie 1. Rauri Indrumar Metodologic pentru Urmarirea evolutiei Calitatii Apelor Metoda Pantle-Buck 2. Lacuri Indrumar Metodologic pentru Supravegherea Evolutiei Gradului de Troficitate a Lacurilor 3. Determinarea continutului de clorofila a. 4. Apa potabila analiza biologica 5. Teste cu organisme acvatice (ape de suprafata si ape uzate) 6. Calitatea apei. Teste cu organisme acvatice. Determinarea toxicitatii impurificatorilor fata de algele verzi 7. Apa din bazinele de inot si din zone naturale amenajate pentru inot (Determinarea transparentei Discul Secchi) 8. Apa din bazinele de inot si din zone naturale amenajate pentru inot 9. Apa pentru irigarea culturilor agricole 10. Determinarea cantitatilor de apa de alimentare pentru amenajari

ICIM 1984

ICIM 1995 SR ISO 10260 / 1996 STAS 6329 / 90 SR 13216 / 1984 SR 13328 / 1996 STAS 12774 / 89 STAS 12585 /87 STAS 9450 / 88 STAS 1343-5 / 86

piscicole. 11. Microfitobentos Indrumar Metodologic ICIM 2003 Experimental

Indicatori microbiologici 12. Determinarea numarului probabil de bacterii coliformi totali, coliformi fecali, streptococi fecali. 13. Directive generale pentru stabilirea numarului de bacterii coliforme. Tehnica numarului cel mai probabil 14. Directive ganerale pentru stabilirea numarului de bacterii coliforme Metoda prin numararea coloniilor 15. Directive generale pentru evidentierea Enterobacteriaceae cu preinbogatire 16. Directive ganerale pentru stabilirea numarului de Escherchia Coli Prezumtiva Tehnica numarului cel mai probabil. 17. Determinarea speciilor de Salmonella Calitatea apei

STAS 3001/1991 STAS ISO 4831 / 1992 STAS 4832 / 1992 SR ISO 8523 / 1995 SR ISO 7251 / 1996 SR ISO 6340 / 2000

Anexa nr. 1A Criterii de stabilire a relevantei substantelor periculoase din lista II I. Substantele periculoase din lista II, se monitorizeaza in apele uzate industriale evacuate, numai dupa ce s-a stabilit relevanta prezentei lor in resursele de apa si s-a realizat monitorizarea in resursele de apa a substantelor periculoase din lista II relevante. II. Din acest motiv este necesar a se stabili lista de substante relevante la nivel bazinal si national, pe baza urmatoarelor criterii: a) daca o substanta din lista II este evacuata in cantitate mai mica de 10 t/an de catre un numar de unitati industriale mai mic de 5, este considerata o substanta nerelevanta; b) daca o substanta din lista II este evacuata in cantitate mai mica de 10 t/an de catre un numar de unitati industriale mai mare de 5, este considerata o substanta relevanta la nivel bazinal si ea va fi monitorizata in resursele de apa la nivelul bazinului hidrografic de catre autoritatile locale de gospodarirea apelor; c) daca o substanta din lista II este evacuata in cantitate mai mare de 10 t/an de catre un numar de unitati industriale mai mic de 5, este considerata o substanta relevanta la nivel bazinal si ea va fi monitorizata in resursele de apa la nivelul bazinului hidrografic de catre autoritatile locale de gospodarirea apelor; d) daca o substanta din lista II este evacuata in cantitate mai mare de 10 t/an de catre un numar de unitati industriale mai mare de 5, este considerata o substanta relevanta la nivel nationalsi ea va fi monitorizata in toate resursele de apa la nivelul tarii de catre autoritatile locale de gospodarirea apelor; e) pe baza acestor criterii vor rezulta 11 liste de substante periculoase din lista II relevante la nivel bazinal si 1 lista la nivel national, care trebuie reactualizate anual; f) pentru substantele relevante la nivel bazinal, vor fi stabilite valori limita de emisie pe baza metodologiei de evaluare de risc si de impact, prevazuta in OM 245/2005, suportul financiar al acestei actiuni facandu-se prin implicarea unitatilor industriale evacuatoare; g) pentru substantele relevante la nivel national, vor fi stabilite valori limita de emisie pe baza metodologiei de evaluare de risc si de impact, prevazuta in OM 245/2005, suportul financiar al acestei actiuni fiind asigurat de autoritatea centrala de gospodarire a apelor si implicarea stiintifica a unitatilor de cercetare-dezvoltare care elaboreaza astfel de studii in domeniu; h) situatia prevazuta la pct. f.-g. se va aplica numai in situatia in care monitorizarea resurselor de apa evidentieaza depasirea standardelor de calitate prevazute in Hg 351/2005 pentru substantele din lista II; III. Documentele care pot fi utilizate pentru obtinerea acestor informatii si stabilirea indeplinirii acestor criterii sunt: - lista de substante utilizate, produse, stocate, existente in autorizatia de mediu; - lista de substante importate sau exportate raportata Agentiei Nationale de Chimicale Periculoase; - lista de substante pentru care se achita cotizatii la Fondul de Mediu; - necesarul de substante aferent fiecarei linii tehnologice;

Anexa nr. 1B Lista minima de elemente de calitate reprezentative fiecarei unitati economice/proces de productie 1. Ape uzate orasenesti si incinerarea namolurilor de la ape uzate si a deseurilor municipale2 - pH, MS, CCO-Cr, CBO5, substante extractibile cu solventi organici, detergenti sintetici, azot total1, fosfor total (fosfati), sulfati, cloruri, bacterii coliforme totale indicatori specifici apelor uzate industriale evacuate in reteaua de canalizare a localitatii - metale, fenoli antrenabili cu vapori de apa, cianuri totale, produse petroliere, sulfuri si H 2S, triclorbenzen, tricloretilena, tetracloretilena, C10-C13, antracen, Ni, cloroform, diclormetan, HCB,naftalina, plumb, PAH. 2. Ape uzate provenite din zootehnie, de la: cresterea porcilor - pH, MS, CCO-Cr, CBO5, reziduu filtrat la 105C, azot total1, fosfor total (fosfati), azot amoniacal, fenoli antrenabili cu vapori de apa, cloruri, detergenti sintetici, substante extractibile cu solventi organici, bacterii coliforme totale, PCP. cresterea bovinelor - pH, MS, CCO-Cr, CBO5, reziduu filtrat la 105C, azot total1, fosfor total (fosfati), azot amoniacal, cloruri, substante extractibile cu solventi organici, detergenti sintetici, bacterii coliforme totale. cresterea pasarilor - pH, MS, CCO-Cr, CBO5, reziduu filtrat la 105C, azot total1, fosfor total (fosfati), azot amoniacal, Ca, Mg, bacterii coliforme totale. 3. Ape uzate din industria alimentara, de la: industria zaharului - temperatura, pH, CCO-Cr, CBO5, MS, reziduu filtrat la 105C, cloruri, azot total1, azot amoniacal, fosfor total (fosfati), tetracloretilena, PCBe. prelucrarea si industrializarea carnii si pestelui - CCO-Cr, CBO5, MS, azot total1, fosfor total (fosfati) si dupa caz, in functie de obiectivele de calitate ale receptorului natural se vor nominaliza si temperatura, pH, reziduu filtrat la 105C, substante extractibile cu solventi organici, azotiti, azotati, azot amoniacal, cloruri, detergenti sintetici, bacterii coliforme totale. prelucrarea laptelui - CCO-Cr, CBO5, MS, azot total1, fosfor total (fosfati) si dupa caz, in functie de obiectivele de calitate ale receptorului natural se vor nominaliza si pH, reziduu filtrat la 1050C, substante extractibile cu solventi organici, cloruri, detergenti sintetici, Ca, Mg. fabricarea produselor din legume si fructe - CCO-Cr, CBO5, MS, azot total1, fosfor total (fosfati) si in functie de obiectivele de calitate ale receptorului natural se vor nominaliza si
2

La ape uzate orasenesti se va analiza si indicatorul reziduu filtrabil uscat la 1050 C, avand in vedere ca, in reteaua de canalizare oraseneasca deverseaza ape uzate si folosintele de tip industrial racordate la aceasta. 1 In cazul in care laboratoarele de analize fizico - chimice si biologice nu pot determina indicatorul azot total, se va determina continutul de azot amoniacal, azotiti si azotati din apele uzate evacuate.
1

pH, reziduu filtrat la 1050C, cloruri, detergenti sintetici, substante extractibile cu solventi organici, tetracloretilena. fabricarea berii, maltului si a drojdiei - CCO-Cr, CBO5, MS, azot total1, fosfor total (fosfati) si dupa caz, in functie de obiectivele de calitate ale receptorului natural se vor nominaliza si pH, temperatura, reziduu filtrat la 105C, detergenti sintetici, tetracloretilena, PCP, cloroform. fabricarea alcoolului si a bauturilor alcolice precum si imbutelierea acestora CCOCr, CBOs MS, azot total1, fosfor total (fosfati) si dupa caz, in functie de obiectivele de calitate ale receptorului natural se vor nominaliza si temperatura, pH, reziduu filtrat la 105C, detergenti sintetici, substante extractibile cu solventi organici, tetracloretilena, PCP, cloroform. fabricarea uleiurilor vegetale si a margarinei - pH, CCO-Cr, CBO5, MS, reziduu flltrat la 105C, cloruri, azot total1, fosfor total (fosfati), substante extractibile cu solventi organici, detergenti sintetici, tetracloretilena. prelucrarea cartofilor, amidonului si glucozei - CCO-Cr, CBO5, MS, azot total1, fosfor total (fosfati) si dupa caz, in functie de obiectivele de calitate ale receptorului natural se vor naminaliza si temperatura, pH, reziduu filtrabil la 105C, azot amoniacal, sulfuri si H2S, PCP. fabricarea gelatinei si a cleiului din piele si oase (prelucrarea cadavrelor de animale) pH, CCO-Cr, CBO5, MS, azot total1, fosfor total (fosfati) si dupa caz, in functie de obiectivele de calitate ale receptorului natural se vor nominaliza si temperatura, reziduu filtrat la 105C, cloruri, Ca, Mg, azot amoniacal, substante extractibile cu solventi organici, bacterii coliforme totale, tetracloretilena, PCP. 4. Ape uzate provenite din industria usoara, de la: industria textila - temperatura, pH, MS, CCO-Cr, CBO5, reziduu filtrat la 105C, sulfuri si H2S, clor rezidual liber, azot total1, fosfor total (fosfati), azot amoniacal, detergenti sintetici, substante extractibile cu solventi organici, produse petroliere, Ca, Mg, Fe, Cu, Mn, As, Crom total Cd, Pb, Ni,.Hg, Zn, DEHP,TBT, tetracloretilena, difenileterbromurat, C10-C13, antracen, PCBe, PCP, cloroform. industria pielariei - pH, MS, reziduu filtrat la 105C, CCO-Cr, CBO5, sulfuri si H2S, Crom total, Ca, Mg, clor rezidual liber, substante extractibile cu solventi organici, detergenti sintetici, azot total1, azot amoniacal, azotati, fosfor total (fosfati), bacterii coliforme totale, DEHP,TBT, C10-C13, antracen, PCBe, PCP, Hg, naftalina. 5. Ape uzate provenite din industria prelucrarii lemnului, de la: industria producerii celulozei si, hartiei - pH, CBO5, CCO-Cr, MS, reziduu filtrat la 105C, azot total1, fosfor total (fosfati), sulfuri si H2S, sulfiti, sulfati, fenoli antrenabili cu vapori de apa, DEHP,TBT, triclorbenzen, benzen, Cd, octilfenol, PCBe, PCP, cloroform, PAH.

producerea de fibre sintetice de tip vascoza - pH, MS, CCO-Cr, reziduu filtrat la 105C, sulfati, sulfuri si H2S, Zn, DEHP, triclorbenzen, 1,2 dicloretan, benzen, PCP, cloroform, DCM, PAH. industria producerii materialelor de constructii folosind lemnul ca materie prima si fabricarea mobilei si PFL - temperatura, pH, MS, CCO-Cr, CBO5, reziduu flltrat la 105C, fenoli antrenabili cu vapori de apa, substante extractibile cu solventi organici, azot total1, fosfor total (fosfati), triclorbenzen, tetraclormetan, DEHP, TBT, antracen, PCP, cloroform, DCM, naftalina, PAH. 6. Ape uzate din industria metalurgica, de la: sectii de acoperiri metalice (cromari, nichelari, zincari, cadmieri, cuprari, eloxari, etc) - temperatura, pH, MS, CCO-Cr, reziduu filtrat la 105C, substante extractibile cu solventi organici, produse petroliere, fosfati, Cu, Zn, Ni, Cd, Fe, Crom total, Al, Pb, Hg, Ag, cianuri totale, azotati, azotiti, sulfati, detergenti sintetici, cloruri, fluoruri, clor rezidual liber, DEHP, 1,2- dicloretan, triclorbenzen, tetracloretilena, C10-C13, benzen, octilfenol, DCM, HCB. sectii de prelucrare mecanica la rece si fabricarea de produse electrice - pH, MS, CCO-Cr, reziduu filtrat la 105C, substante extractibile cu solventi organici, produse petroliere, Fe, Zn, Mn, Cu, DEHP, triclorbenzen, difenileterbromurat, Ni, DCM, Pb, PAH. 7. Ape de mina provenite de la: extractia carbunelui - pH, MS, CCO-Cr, reziduu filtrat la 105C, cloruri, sulfati, Ca, Mg, Fe, fenoli antrenabili cu vapori de apa, C10-C13, antracen, Cd, Ni, cloroform, naftalina, Pb, PAH. extractia metalelor feroase si neferoase - pH, MS, CCO-Cr, reziduu filtrat la 105C, sulfati, cloruri, fosfati si dupa caz, in functie de zacamant, Ca, Mg, Pb, Cu, Cd, Ni, Zn, Fe, Mn, As, Co, Mo, Ag, Hg, Al, alte metale, C10-C13, HCB, PAH. 8. Ape uzate provenite de la flotatii de preparare a: carbunelui - pH, MS, CCO-Cr, reziduu flltrat la 105C, sulfati, cloruri, Ca, Mg, Fe, C10C13, antracen, benzen, Cd, Ni, cloroform, DCM, HCB, naftalina, Pb, PAH. minereurilor feroase si neferoase - pH, MS, CCO-Cr, reziduu filtrat la 105C, sulfati, cloruri, cianuri totale, clor rezidual liber si dupa caz, functie de profil, Ca, Mg, Pb, Cu, Zn, Fe, Mn, Cd, Ni, As, Hg, Al, Fe si alte metale, agenti specifici de flotatie, triclorbenzen, C10-C13, benzen, PAH 9. Ape uzate provenite din industria siderurgica, de la: uzine cocso-chimce - temperatura, pH, MS, CCO-Cr, CBO5, reziduu flltrat la 105C, fenoli antrenabili cu vapori de apa, azot amoniacal, azot total1, cianuri totale, substante extractibile cu solventi organici, produse petroliere, sulfuri si H2S, sulfati, azotati, cloruri, PAH, C10-C13, Cd, Ni, HCB, Hg,naftalina, antracen, PAH.

furnale - temperatura, pH, MS, cianuri totale, fenoli antrenabili cu vapori de apa, sulfuri si H2S, sulfati, cloruri, Ca, Mg, reziduu filtrat la 105C, Fe, C10-C13, Cd, Ni, Hg, HCB, naftalina, PAH. otelarii - temperatura, pH, MS, reziduu filtrat la 105C, substante extractibile cu solventi organici, Fe, alte metale specifice, Cd, Ni, Hg, Pb, C10-C13, HCB, PAH. laminoare (proces de finisare) - temperatura, pH, MS, substante extractibile cu solventi organici, reziduu filtrat la 105C, Fe, Mn, Mg, Crom total, alte metale specifice, C10-C13, Cd, Ni, Hg, HCB. 10. Ape uzate provenite de la e.xtractia titeiului si rafinariile de petrol extractia titeiului - pH, MS, CCO-Cr, CBO5, substante extractibile cu solventi organici, cloruri, azot total1, fosfor total (fosfati), DEHP, triclorbenzen, 1,2-dicloretan, antracen, benzen, Cd, HCBD, Ni, PCBe, cloroform, DCM, Hg, naftalina, Pb. rafinarea petrolului - temperatura, pH, MS, CCO-Cr, CBO5, reziduu flltrat la 105C, fenoli antrenabili cu vapori de apa, sulfuri si H2S, azot amoniacal, azot total1, fosfor total (fosfati), detergenti sintetici, cloruri, sulfati, Pb, cianuri totale, substante extractibile cu solventi organici, produse petroliere, DEHP, triclorbenzen, 1,2-dicloretan, tetracloretilena, antracen, benzen, Cd, HCBD, Ni, PCBe, cloroform, DCM, naftalina. 11. Ape uzate provenite din industria petrochimica, de la: producerea etilenei, propilenei, acetilenei, monomerilor si rasinilor sintetice - pH, MS, CCO-Cr, CBO5, reziduu flltrat la 105C, fenoli antrenabili cu vapori de apa, produse petroliere, sulfuri, sulfiti, substante extractibile cu solventi organici, cloruri, fluoruri, azot amoniacal, clor rezidual liber, sulfati, fosfati, Fe, Al, Cu, Hg, Zn si alte metale specifice (in functie de catalizatori folositi), DEHP, triclorbenzen, tetraclormetan, 1,2-dicloretan, tricloretilena, difenileter bromurat, benzen, Cd, octilfenol, PCBe, PCP, cloroform, DCM, PAH. producerea cauciucului sintetic - pH, MS, CCO-Cr, CBO5, reziduu filtrat la 105C, azot totall, fosfor total (fosfati), substante extractibile cu solventi organici, cloruri, sulfati, fenoli, hidrogen sulfurat si sulfuri, Cu, Crom total, Zn, Fe, DEHP, tetraclormetan, TBT, triclorbenzen, 1,2-dicloretan, difenileter bromurat, C10-C13, benzen, Cd, HCBD, PCBe, cloroform, DCM, HCB, Pb, PAH. producerea maselor plastice - pH, MS, CCO-Cr, CBO5, reziduu filtrat la 105C, cloruri, fosfati, azot total1, floruri, substante extractibile cu solventi organici, fenoli antrenabili cu vapori de apa, Ca, Al, DEHP, tetraclormetan, TBT, triclorbenzen, 1,2-dicloretan, difenileter bromurat, C10-C13, benzen, Cd, HCBD, PCBe, cloroform, DCM, HCB, Pb. producerea fibrelor si firelor sintetice - pH, MS, CCO-Cr, CBO5, reziduu filtrat la 105C, fenoli antrenabili cu vapori de apa, azot total 1, azot amoniacal, azotiti, azotati,

cianuri totale, substante extractibile cu solventi organici, Cu, DEHP, triclorbenzen, 1,2dicloretan, TBT, tetraclormetan, Cd, benzen, PCBe, cloroform, HCB. 12. Ape uzate provenite din industria chimica organica, de la: producerea produselor farmaceutice - temperatura, pH, MS, CCO-Cr, CBO5, reziduu filtrat la 105C, fenoli antrenabili cu vapori de apa, As, Crom total, Hg, produse petroliere, sulfuri, cianuri totale, cloruri, azot totall, fosfor total (fosfati), azot amoniacal, azotati, sulfati, sulfiti, substante extractibile cu solventi organici nitroderivati, DEHP, 1,2 dicloretan, triclorbenzen, tetraclormetan, benzen, PCBe, cloroform, DCM, Hg, PAH. producerea de pigmenti si coloranti - pH, MS, CCO-Cr, CBO5, sulfati, azot totall, fenoli antrenabili cu vapori de apa, cianuri totale, sulfuri, reziduu filtrat la 105C, cloruri, As, Crom total, Fe, Zn, Pb, nitroderivati, DEHP, triclorbenzen, tetracloretan, tricloretilena, tetracloretilena, benzen, Cd, HCDB, Ni, PCBe, PCP, cloroform, DCM, HCB, Pb, PAH. producerea substantelor tensioactive si cosmetice (fabricarea detergentilor, sapunuri, cosmetice) - pH, MS, CCO-Cr, CBO5, cloruri, sulfati, fosfor total (fosfati), reziduu filtrat la 105C, substante extractibile cu solventi organici, azot total1, Mn, Fe, fenoli antrenabili cu vapori de apa, detergenti sintetici, DEHP, tetraclormetan, triclorbenzen, tricloretilena, C10 C13, benzen, HCBD, Ni, Cd, DCM, HCB, Hg, PAH. producerea lacurilor si vopselelor - pH, reziduu fIltrat la 105C, MS, CCO-Cr, CBO5, fosfor total (fosfati), azot totall, fenoli antrenabili cu vapori de apa, cianuri totale, As, Pb, Crom total, Cd, Zn, Fe, sulfati, cloruri, substante extractibile cu solventi organici, detergenti sintetici, DEHP, tetraclormetan, TBT, triclorbenzen, 1,2-dicloretan, tricloretilena, benzen, Cd, HCBD, Ni, PCBe, PCP, cloroform, DCM, HCB, naftalina, Pb, Hg, C10 C13, PAH. producerea si prelucrarea materialelor foto - pH, MS, CCO-Cr, CBO5, reziduu fIltrat la l05C, fenoli antrenabili cu vapori de apa, cianuri totale, sulfati, cloruri, azotati, azot amoniacal, sulfiti, Ag, Pb, Cd, Fe, Zn, Crom total, triclorbenzen, tetraclormetan, 1,2dicloretan, Cd, Ni, PCBe, cloroform, DCM, Hg. producerea explozivilor - pH, MS, CCO-Cr, CBO5, reziduu filtrat la l05C, azot total, azotati, sulfati, fenoli antrenabili cu vapori de apa, sulfiti, nitroderivati, Ni, Cd. producerea polimerilor pH, TBT, difenileter bromurat, benzen, Cd, PCBe, PCP, cloroform, DCM, PAH. producerea de pesticide - pH, MS, CCO-Cr, CBO5, reziduu filtrat la 105C, clor rezidual liber, sulfati, sulfuri si H2S, fenoli antrenabili cu vapori de apa, cloruri, sulfiti, cianuri totale, azot amoniacal, fosfor total (fosfati), pesticide, Zn, DEHP, TBT triclorbenzen, 1,2dicloretan, HCBD, PCBe, PCP, DCM, HCB, Hg. 13. Ape uzate provenite din industria chimica anorganica, de la:

fabricarea acidului sulfuric si respectiv a celui clorhidric - pH, MS, CCO-Cr, reziduu filtrat la 105C, As, Fe, Pb, Cu, Hg, Zn, sulfati, sulfuri si H2S, cloruri. fabricarea produselor clorosodice si producerea cloralcanilor - pH, MS, CCO-Cr, reziduu filtrat la 105C, azot amoniacal, cloruri, sulf, Ca, clor rezidual liber, Hg, 1,2dicloretan, Cd, DCM, HCB, Hg, Pb. producerea ingrasamintelor - pH, MS, CCO-Cr, reziduu flltrat la 105C, azot amoniacal, azot total1, fosfor total (fosfati), azotati, azotiti, fosfati, Ca, Cu, As, cloruri, fluoruri, sulfati, 1,2 dicloretan, triclorbenzen, Cd, PCP, DCM, Hg, Pb. 14. Ape uzate din industria materialelor de constructii, de la: cariere si balastiere - pH, MS, reziduu flltrat la 105C, substante extractibile cu solventi organici si agenti de flotatie, Hg, Pb. fabricarea sticlei - temperatura, pH, MS, CCO-Cr, reziduu filtrat la 105C, substante extractibile cu solventi organici, Fe, fluoruri, Cu, Ca, Pb, Crom total, TBT, HCB, Hg, Pb. fabricarea cartonului asfaltat a vatei minerale si a vatei de sticla - pH, MS, CCO-Cr, CBO5, reziduu filtrat la 105C, produse petroliere, substante extractibile cu solventi organici, fenoli, sulfuri si H2S, DEHP, Hg, Pb. producerea cimentului (dupa procedeul uscat) - temperatura, pH, MS, reziduu filtrat la 105C, sulfati, cloruri, Hg, Pb. fabricarea produselor din azbociment - pH, temperatura, MS, reziduu filtrat la 105C, substante extractibile cu solventi organici, Ca, sulfati, azbest, Hg, Pb. fabricarea produselor ceramice si a portelanului - temperatura, pH, MS, reziduu filtrat la 105C, Zn, TBT, Cd, Ni, Hg, Pb. 15. Termocentrale - pH, temperatura, MS, CCO-Cr, reziduu filtrat la 105C, sulfuri si H2S, azot amoniacal, Fe, Mn, cloruri, sulfati, Ca, Mg, produse petroliere, substante extractibile cu solventi organici, TBT, triclorbenzen, difenileter bromurat, Cd, Hg, naftalina, Pb, antracen,PAH. 16. Ape uzate de la industria electronica fabricarea fluidelor semiconductoare temperatura, pH, materii in suspensie, PCBe, tetraclormetan, 1,2 dicloretan, HCB, octilfenol, HCB. componente si echipamente electronice pH, Materii in suspensie, tricloretilena, DEHP, difenileter bromurat, PCBe, cloroform, DCM, HCB, Hg. NOTA:

1. In cazul in care laboratoarele de analize fizico - chimice si biologice nu pot determina indicatorul azot total, se va determina continutul de azot amoniacal, azotiti si azotati din apele uzate evacuate. 2. La ape uzate orasenesti se va analiza si indicatorul reziduu filtrabil uscat la 1050 C, avand in vedere ca, in reteaua de canalizare oraseneasca deverseaza ape uzate si folosintele de tip industrial racordate la aceasta. 3. Valoarea indicatorului coliformi totali se va stabili in concordanta cu obiectivul de calitate al receptorului natural in functie de incarcarea acestuia si de folosintele de apa din aval. 4. Pentru receptorii naturali care nu sunt clasificati ca zone sensibile, limitele de evacuare ale indicatorilor de calitate "azot total si "azot amoniacal" azotati, azotiti si fosfor total din apele uzate evacuate vor fi considerate valorile din tabelul numar 1, anexa numar 3 - NORMATIV N.T.P.A 001/2002, trecute in paranteza.

ACRONIME
C10 C13 Cloralcani Cd Cadmiu DEHP Di(2-etilhexil)ftalat DCM Diclormetan HCBD Hexaclorbutadiena HCB Hexaclorbenzen Hg Mercur Ni Nichel PCBe Pentaclorbenzen PCP Pentaclorfenol Pb Plumb PAH Hidrocarburi aromatice policiclice TBT Compusi tributilstanici