CURS 5.

Monitorizarea apelor

Calitatea apelor din România este urmarită conform structurii şi principiilor metodologice ale Sistemului de Monitoring Integrat al Apelor din
Romania (S.M.I.A.R.), restructurat în conformitate cu cerinţele Directivelor Europene.
Sistemul naţional de monitorizare a apelor cuprinde două tipuri de monitoring, conform cerinţelor prevăzute în Legea 310/2004 de modificare şi
completare a Legii Apelor 107/1996 care a preluat prevederile Directivei Cadru 60/2000/CEE în domeniul apei şi celelalte Directive UE. Astfel se
realizează un monitoring de supraveghere având rolul de a evalua starea tuturor corpurilor de apă din cadrul bazinelor hidrografice şi un monitoring
operaţional (integrat monitoringului de supraveghere) pentru corpurile de apă ce au riscul să nu îndeplinească obiectivele de protecţie a apelor.
Conceptul de monitoring integrat al apelor presupune o triplă integrare:
• a ariilor de investigare la nivel de bazin hidrografic: râuri, lacuri, ape tranzitorii, ape costiere, ape subterane şi efluenţi;
• a mediilor de investigare: apă, sedimente/materii în suspensie şi biotă;
• a elementelor/componentelor monitorizate: biologice, hidromorfologice şi fizico-chimice.
S.M.I.A.R. cuprinde 6 componente (subsisteme), din care 5 se referă la sursele naturale: ape curgătoare de suprafaţă; lacuri (naturale şi de
acumulare); ape tranzitorii (fluviale şi lacustre); ape marine (costiere); ape subterane, iar ultimul, la sursele de poluare: ape uzate.
Elaborarea sintezei calităţii apelor din România se bazează pe prelucrarea unui volum mare de informaţii - date analitice primare, obţinute în
activitatea de cunoaştere a calităţii apelor desfăşurate, în raport cu specificul fiecarui subsistem, de unităţile teritoriale ale Administratiei Naţionale
„Apele Române”.
Acronime
MLIM – Monitorizare, Laborator şi Managementul Informaţiei
AEWS- Sistem de Alarmare în caz de Accidente şi de Urgenţă
AMAS – Sistem automat de Monitorizare şi Alertare
TNMN – Retea de monitorizare Trans Naţională
 WPC- Controlul Poluării Apelor
Caracterizarea calităţii apelor curgătoare de suprafaţă reprezintă evaluarea globala a rezultatelor analitice obţinute, periodic, în campanii
expediţionare.
Metodologia pusă la punct pentru prelucrarea informaţiilor, la nivel de secţiune de supraveghere, prevede desfăşurarea urmatoarelor faze:
• estimarea valorilor tipice: maxima; media aritmetică; minima; abaterea standard; percentila 50% şi percentila 90%, pe fiecare indicator de
calitate.
• caracterizarea calităţii apei în secţiune, respectiv evaluarea calităţii globale a apei, luând în considerare efectul cumulat (ponderat) al tuturor
indicatorilor dintr-o grupă caracteristică.
Pentru evaluarea calităţii globale a apei, în fiecare secţiune de supraveghere, se calculează pentru fiecare indicator în parte, valorile medii şi valorile
cu percentila de 90%, respectiv 10%, iar acestea sunt comparate cu valorile limită ale claselor de calitate prevăzute de normativ, rezultând astfel încadrarea
într-una din cele cinci clase de calitate. Indicatorii cuprinşi în normativul cu 5 clase au fost împărţiţi în următoarele grupe principale: regim de oxigen,
nutrienţi, ioni generali, salinitate, poluanţi toxici specifici de origine naturala, alţi indicatori chimici relevanti.
Percentila de 90% este valoarea faţă de care datele din şir cu valori mai mari reprezintă numai 10%.
Aprecierea categoriei generale de calitate s-a realizat pe baza grupelor reprezentative de indicatori mentionate mai sus. Pentru calcularea indicilor
globali de calitate s-a aplicat formula:

1 𝑐
𝑖 = 𝑛 ∙ ∑𝑛1 𝑐𝑚 (4.1)
𝑎

În funcţie de cum i > 1 sau i < 1 se trece (sau nu) la clasa următoare şi se repetă calculul pentru concentraţiile limită admise în normativ pentru
această clasă de calitate.
cm – concentraţiile determinate ale indicatorilor (medie aritmetică, percentila 90 %), mg/l;
ca – concentraţiile limită admise în normativ pentru cele 5 clase de calitate şi pentru indicatorii selectati, mg/l;
n – numărul de indicatori.
Indicatorul global de calitae al secţiunii de control este dat de grupa de indicatori a cărei încadrare este cea mai favorabilă.
Datele de calitate a apelor fiind variabile aleatoare afectate de o mulţime de cauze, prelucrarea lor se face cu ajutorul unor proceduri statistico-
matematice. În consecinţă, caracterizarea calităţii apei, pe bazine hidrografice şi la nivel naţional, rezultă din estimarea numerică şi procentuală a cazurilor
înregistrate, relativ la încadrarea secţiunilor de monitorizare pe categorii de calitate; repartiţia lungimii cursurilor de apă pe categorii de calitate.

Tabel 4.1. Clasele de calitate a apei şi culorile aferente claselor

Clasă de Stare ecologică Cod culoare
calitate
I Foarte bună Albastru
II Bună Verde
III Moderată (satisfăcătoare) Galben
IV Proastă (nesatisfăcătoare) Portocaliu
V Foarte proastă (degradată) Roşu

Evaluarea calităţii apelor de suprafaţă constă în monitorizarea parametrilor biologici hidromorfologici, fizico-chimici a poluanţilor prioritari sau a
altor poluanţi evacuaţi în cantităţi importante. Potrivit reglementărilor se disting 5 clase de calitate: I, II, III, IV şi V, definite astfel (conform Legii nr.
310/2004, anexa 11):
➢ clasa de calitate I - stare foarte bună - nu există alterari (sau sunt foarte mici) ale valorilor elementelor fizico-chimice şi hidromorfologice de
calitate pentru tipul de corpuri de apă de suprafaţă faţă de acele asociate în mod normal cu acel tip în condiţii nemodificate;
➢ clasa de calitate II - stare bună - valorile elementelor biologice de calitate pentru tipul de corp de apă de suprafaţă prezintă nivele scăzute de
schimbare datorită activităţilor umane, dar deviază uşor faţă de acele valori normale asociate cu tipul de corpuri de apă de suprafaţă în condiţii
nemodificate;
 ➢ clasa de calitate III - stare moderata - valorile elementelor biologice de calitate pentru tipul de corp de apă de suprafaţă deviază moderat faţă de
acelea care sunt în mod normal asociate cu tipul de corp de apă de suprafaţă în condiţii nemodificate. Valorile prezintă semne moderate de
perturbare ca urmare a activităţilor umane şi sunt esenţial perturbate faţă de valorile din condiţiile de stare bună;
➢ clasa de calitate IV - slabă - prezintă dovezi de alterări majore ale valorilor elementelor biologice de calitate pentru tipul de corpuri de ape de
suprafaţă şi în care comunităţile biologice importante deviază semnificativ de la valorile normale asociate cu tipul de corpuri de apă de suprafaţă
în condiţii nemodificate;
➢ clasa de calitate V - proastă - prezintă dovezi de alterări majore ale valorilor elementelor biologice de calitate pentru tipul de corpuri de ape de
suprafaţă şi în care sunt absente părţi mari din comunităţile biologice importante, care sunt în mod normal asociate cu tipul de corp de apă de
suprafaţă în condiţii nemodificate.
Monitorizarea resurselor de apă din punct de vedere fizico-chimic şi biologic, se face prin secţiuni de control în flux rapid (zilnic şi săptămânal) şi
în flux lent (lunar).
În flux rapid, datele se monitorizează zilnic pentru circa 12 indicatori de calitate în peste 60 de secţiuni de supraveghere, amplasate pe râuri
importante, în apropierea principalelor secţiuni de prelevare şi restituţie a apei de la folosinţe.
În flux lent, datele se monitorizează pentru determinarea a 50-60 indicatori de calitate. Determinările se desfăşoară în cadrul laboaratoarelor acreditate
pentru analize fizico-chimice, biologice şi bacteriologice organizate la nivelul Direcţiilor bazinale şi a Sistemelor de Gospodărirea Apelor.
Etapele monitorizării unui corp de apă:
• Clasificarea stării corpurilor de apă (având in vedere atât starea ecologică, cât şi starea chimică);
• Validarea evaluării de risc;
• Proiectarea eficientă a viitoarelor programe de monitoring;
• Evaluarea schimbărilor pe termen lung datorită cauzelor naturale;
• Evaluarea schimbărilor pe termen lung datorate activităţilor antropice;
• Evaluarea încărcărilor de poluanţi transfrontalieri sau evacuaţi în mediul marin;
 • Evaluarea schimbărilor în starea corpurilor de apă identificate ca fiind risc, ca răspuns la aplicarea măsurilor de îmbunătăţire sau prevenire a
deteriorării;
• Stabilirea cauzelor datorită cărora corpurile de apă nu vor atinge obiectivele de mediu.
Criterii specifice pentru staţiile de monitorizare:
1. Abordarea bazinului râului : în medie 1 staţie la 1000 km2 suprafată bazin de râu;
2. Importanţa râului la scară naţională;
3. Abordare integrată calitate – cantitate (concentraţie/debit);
4. Posibilitate monitorizare integrată : chimică, biologică, ecotoxicologică;
5. Surse de poluare/referinţă : surse de fond, surse punctiforme, surse difuze;
6. Posibilitate urmăririi într-o matrice integrată: coloană de apă, suspensii solide, sedimente;
7. Abordare cauză-efect : emisii (efluenţi), imisii (măsurători în curent).
Senzorii pentru măsurarea indicatorilor de măsură sunt recalibraţi:
− cu frecvenţe anuale (clasa I) pentru senzorii de temperatură şi nivel;
− cu frecvenţe trimestriale - 3luni (clasa II) pentru conductivitate şi turbiditate;
− cu frecvenţe la două săptămâni (clasa III) pentru pH, oxigen dizolvat şi electrozi ioni selectivi.

Frecvenţa de prelevare a probelor este dată în tabelul de mai jos :

Frecvenţa de prelevare a probelor
Frecvenţă
Elemente de calitate Parametri Program Program
supraveghere operaţional
Componenţa
taxonomică (lista şi
Fitoplancton nr. de specii) 2/an 3/an
densitate (expl/l)
Componenţa
taxonomică (lista şi
Microfitobentos nr. de specii) 2/an 3/an
densitate (expl/m2)
Componenţa
taxonomică (lista şi
Macrofite nr. de specii) 1/3 ani 1/3 ani
densitate (expl/m2)
Componenţa
taxonomică (lista şi
Elemente Zoobentos nr. de specii) 2/an 3/an
biologice densitate (expl/m2)
Componenţa
taxonomică (lista şi
nr. de specii)
Fauna piscicolă densitate 1/3 ani 1/3 ani
(expl/100m2)
structura pe vârste
Frecvenţă
Elemente de calitate Parametri Program Program
supraveghere operaţional
Nivelul şi debitul apei H = 2/zi H = 2/zi
 Q = 20÷60/an Q=20÷60/an
Conectivitatea cu
Regimul corputile de apă 1/3 zile 1/3 zile
hidrologic subterană
Elemente Continuitatea râului 1/6 ani 1/6 ani
hidro- Variaţia adâncimii şi
morfo- lăţimii râului 1/an 1/an
logice Structura şi substratul
Parametri patului albiei 1/6 ani 1/6 ani
morfologici Strucuea zonei 1/6 ani 1/6 ani
riverane
Materii în suspensie
Transpatenţa Turbiditate 6/an 6/12/an
Culoare
Condiţii Temperatura 6/an 6/12/an
termice
Elemente Oxigen dizolvat
fizico- CCO-Mn şi/sau CCO-
chimice Condiţii de Cr
oxigenare CBO5 şi în unele 6/an 6/12/an
cazuri COT şi COD
Salinitatea Conductivitate/reziduu 6/an 6/12/an
fix

Elemente de calitate Frecvenţă

Parametri Program Program
supraveghere operaţional
Starea pH 6/an 6/12/an
acidifierii Alcalinitate
 Azotiţi
Azotaţi
Amoniu
Nutrienţi Ntotal 6/an 6/12/an
Ortofosfaţi
Ptotal
Clorofila„a”
Nutrienţi Ntotal
(materii în Ptotal 6/an 6/12/an
suspensie)
Substanţe 1)
Elemente prioritare- 12/an 12/an
fizico- apă
chimice Substanţe Metale grele:
prioritare Cd, Ni, Pb, 6/an 6/an
(materii în Hg
suspensie)
Metale grele
Substanţe şi
prioritare micropoluanţi 1/an 1/an
(sedimente) organici
relevanţi
pentru
sedimente
Metale grele
Substanţe şi
prioritare micropoluanţi 1/an
(biotă) organici
relevanţi
pentru biotă
 –
Elemente de calitate Parametri Frecvenţă
Program Program
supraveghere operaţional
Poluanţi 2)
specifici 6/an 6/an
neprioritari
Poluanţi Alte
specifici metale
Elemente neprioritari grele 6/an 6/an
fizico-chimice (materii în
suspensie)
Poluanţi Substanţe
specifici din lista I
neprioritari şi II 1/an 1/an
(sedimente) relevante
pentru
sedimente
Coliformi
totali,
Elemente Parametri coliformi
microbiologice bacterio- fecali, 4-12/an 4-12/an
logici streptococi
fecali,
Salmonella

Aprecierea stadiului calităţii apei din lacuri constă în interpretarea, de asemenea cu metode statistice, a datelor analitice obţinute de laboratoarele
unităţilor teritoriale de gospodărirea apelor, de regulă, în campanii sezoniere.
 Supravegherea şi evaluarea calităţii apelor marine litorale se efectuează în raport cu folosinţa lor principală constând în desfăşurarea unor activităţi
cu caracter turistic şi balnear (îmbăiere).
Obiective specifice la monitorizarea apelor subterane:
• colectarea datelor de bază pentru scopuri generale de monitoring al calităţii apelor, în vederea realizării unei baze de date privind apele subterane.
Acestea pot fi utilizate pentru elaborarea planurilor de protecţie a calităţii apelor la nivel de bazin hidrografic, dar şi pentru calculul bilanţului de
apă;
• încadrarea în criterii şi obiective de calitate a apei subterane, conform legislaţiei naţionale şi internaţionale;
• monitorizarea calităţii apei pompate din subteran şi evaluarea impactului cauzat de sursele punctiforme şi difuze de poluare;
• identificarea ariilor fierbinţi, care necesită intervenţii operative;
• modelarea proceselor de transport şi descompunere a compuşilor chimici în apele subterane;
• elaborarea de hărţi legate de calitatea apelor subterane, în special cu scopul proiectării sistemelor de alarmare, în caz de poluare;
• monitorizarea efectului contactului dintre mineralele chimice naturale şi apele subterane;
• monitorizarea mineralizării în roci cristaline şi sedimente;
• monitorizarea influenţei apei marine asupra calităţii apei subterane cu care vine în contact;
• evaluarea fluxurilor între apa de suprafaţă şi apa subterană, respectiv între apa subterană şi apa de mare;
• observarea efectelor globale cauzate de modificările climatice, ploile acide, impactul antropic la scară regională şi internaţională.
Activitatea de cunoaştere a calităţii apelor subterane (freatice) se desfăşoară la nivelul marilor bazine hidrografice, pe unităţi morfologice, iar în
cadrul acestora, pe structuri acvifere (subterane), prin intermediul staţiilor hidrogeologice, cuprinzând unul sau mai multe foraje de observaţie.
Caracterizarea calităţii apelor freatice se realizează pe baza unor indicatori generali - care se referă, în special, la regimul natural - şi a unor indicatori
specifici - stabiliti în funcţie de tipurile de poluare existente în zona (de ex. poluarea cu nitraţi).