Anexa 6. 1 Dapwater

Anexa 6.1.
Sistemul de clasificare şi evaluare al corpurilor de apă de suprafaţă în

conformitate cu Directiva Cadru Apă*
Starea ecologică
6.1.1.Elemente biologice
 Râuri: fitoplancton - Anexa 6.1.1A, fitobentos - Anexa 6.1.1B, macronevertebrate
bentice-Anexa 6.1.1.C şi fauna piscicolă - Anexa 6.1.1D
 Lacuri naturale: fitoplancton - Anexa 6.1.1E, fitobentos–Anexa 6.1.1F,
macronevertebrate bentice-Anexa 6.1.1G
 Ape tranzitorii : - Anexa 6.1.1H
 Ape costiere: - Anexa 6.1.1I
6.1.2. Elemente hidromorfologice

 Râuri: Anexa 6.1.2A
 Lacuri naturale: Anexa 6.1.2B
 Ape tranzitorii : Anexa 6.1.2C
 Ape costiere: Anexa 6.1.2D
6.1.3. Elemente fizico-chimice

 Râuri: Anexa 6.1.3A - elemente fizico-chimice generale,
 Râuri: Anexa 6.1.3B -poluanţi specifici
 Lacuri naturale: Anexa 6.1.3C
 Ape tranzitorii şi costiere : Anexa 6.1.3D
*elaborarea sistemului de clasificare şi evaluare ecologică a stării apelor a fost realizată

pentru Primul Plan de Management de către Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare
pentru Protecţia Mediului – ICIM Bucureşti şi colaboratorii, Institutul Naţional de
Cercetare-Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” – Constanţa (pentru apele tranzitorii şi
costiere). Ulterior sistemul de evaluare a fost dezvoltat prin contribuţia unor institute de
specialitate şi a unor experţi.
1
Potenţial ecologic (corpuri de apă puternic modificate şi artificiale)
6.1.4. Elemente biologice

 Râuri: macronevertebrate bentice - Anexa 6.1.4A, fitobentos - Anexa 6.1.4B,
fitoplancton-Anexa 6.1.4C
 Lacuri de acumulare: fitoplancton - Anexa 6.1.4D, fitobentos –Anexa 6.1.4E
 Lacuri naturale puternic modificate: fitoplancton, fitobentos și
macronevertebrate bentice- Anexa 6.1.4F
 Ape costiere: Anexa 6.1.4G
6.1.5. Elemente fizico-chimice
 Râuri şi lacuri de acumulare: Anexa 6.1.5
 Ape costiere: Anexa 6.1.5A
6.1.6. Starea chimică: Anexa 6.1.6
Integrarea elementelor de calitate în starea globală
A. Corpuri de apă naturale (râuri şi lacuri)

Pentru evaluarea stării ecologice a unui corp de apă natural, se parcurg
urmatoarele etape metodologice privind determinarea:
 Stării pe baza elementelor biologice;
 Stării pe baza de elementelor fizico-chimice;
 Stării pe baza de elementelor hidro-morfologice.
Evaluarea stării din punct de vedere a elementelor biologice - se calculează

indicii individuali si indicii multimetrici pentru fiecare dintre acestea, aplicând
metodologiile descrise în Anexele 6.1.1A, 6.1.1B, 6.1.1C, 6.1.1D, 6.1.1E, 6.1.1F, 6.1.1G,
6.1.1H, 6.1.1I se evaluează stările aferente acestora pentru fiecare element luat în calcul
(râuri: nevertebrate bentice, fitoplancton, fitobentos şi faună piscicolă; lacuri naturale:
fitoplancton, fitobentos, nevertebrate bentice, ape tranzitorii: fitoplancton, nevertebrate
bentice, peşti; ape costiere: fitoplancton, nevertebrate bentice), după cum urmează:
2
 stare foarte bună
 stare bună
 stare moderată
 stare slabă
 stare proastă
Evaluarea stării din punct de vedere a elementelor fizico-chimice (suport

pentru starea ecologică):
- În cazul elementelor fizico-chimice generale se procedează aplicând paşii descrişi în
Anexa 6.1.3A (pentru râuri), Anexa 6.1.3C (pentru lacuri naturale) şi Anexa 6.1.3D (ape
tranzitorii şi costiere) pentru elementele de calitate (râuri: condiţii termice – temperatură,
starea acidifierii – pH, salinitatea (conductivitatea), regimul de oxigen (oxigen dizolvat în
termeni de concentraţie, CBO5 si CCO-Cr), nutrienţi: azotaţi (exprimat în azot), azotiţi
(exprimat în azot), amoniu (exprimat în azot), azot total, orto-fosfaţi (exprimat în fosfor),
fosfor total; lacuri naturale: regimul de oxigen (oxigen dizolvat în termeni de concentraţie,
CBO5 si CCO-Cr), nutrienţi: azotaţi (exprimat în azot), azotiţi (exprimat în azot), amoniu
(exprimat în azot), azot total, orto-fosfaţi (exprimat în fosfor), fosfor total; ape tranzitorii
şi costiere: transparenţă, condiţii de oxigenare (oxigen dizolvat, saturabilitatea în oxigen,
CBO5), starea acidifierii (pH), salinitate, nutrienţi (N-NH4, N-NO2, N-NO3, P-PO4, Şi-
SiO4). Pentru fiecare dintre elementele de calitate pentru care s-au elaborat limite, se
stabileşte starea, după cum urmează:
 starea foarte bună
 stare bună
 stare moderată
- În cazul poluanţilor specifici (PCB, Zn, Cu, Toluen, Acenaften, As, Cr, Fenol, Xilen,
cianuri și detergenți anionici) utilizaţi în caracterizarea stării ecologice se atribuie
următoarea clasificare:
 stare foarte bună (doar în cazul poluanţilor specifici: PCB, Zn, Cu, Toluen,
Acenaften
 stare bună
 stare moderată
Pentru aplicarea metodologiei se utilizează Anexa 6.1.3B.
3
Pentru apele costiere şi tranzitorii se utilizează Anexa 6.1.3D pentru metale
grele, hidrocarburi şi pesticide organoclorurate.
Evaluarea stării din punct de vedere al elementelor hidromorfologice - se

aplică metodologia prezentată în Anexa 6.1.2A (râuri), Anexa 6.1.2B (lacuri naturale),
Anexa 6.1.2C (ape tranzitorii) şi Anexa 6.1.2D (ape costiere) stabilindu-se următoarele
clase:
 stare bună
 stare moderată
 stare slabă
 stare proastă.
Evaluarea stării din punct de vedere al elementelor hidromorfologice - se aplică
metodologia prezentată în Anexa 6.1.2A (râuri), Anexa 6.1.2B (lacuri naturale), Anexa
6.1.2C (ape tranzitorii) şi Anexa 6.1.2D (ape costiere) stabilindu-se următoarele clase:
 stare bună
 stare inferioară celei bune.
Elementele hidromorfologice se iau în considerare doar în cazul în care
starea ecologică foarte bună este atinsă de elementele biologice şi fizico-chimice şi în
acest caz se verifică dacă starea hidromorfologică este foarte bună. Aceste condiţii fiind
îndeplinite, corpul poate fi încadrat în stare ecologică foarte bună.
În cadrul fiecarui grup de elemente [biologice, fizico-chimice (generale şi
poluanţi specifici), hidromorfologice] se consideră definitorie starea cea mai
defavorabilă.
Starea ecologică (pe baza elementelor biologice şi a elementelor suport hidro-
morfologice şi fizico-chimice) se determină prin aplicarea principiului celei mai
defavorabile situaţii.
4
Starea chimică
Evaluarea stării chimice (Anexa 6.1.6) a unui corp de apă se face având în vedere
substanţele prioritare prin aplicarea prevederilor Directivei privind standardele de calitate
ale mediului în domeniul apei (Directiva 2008/105/EC).
În cazul stării chimice clasificarea se face astfel:
 stare chimica bună
 altă stare decât bună (stare proastă).
La evaluarea stării chimice s-a avut în vedere conformarea cu valorile standard de
calitate pentru mediu (SCM) pentru substanţele prioritare definite în Directiva
2008/105/EC, atât pentru valoarea mediei aritmetice, cât şi pentru valoarea concentraţiei
maxime admisibile.
Starea chimică va fi determinată de cea mai defavorabilă situaţie (orice depăşire a
SCM conduce la neconformare şi încadrarea în starea chimica proastă).
Pentru apele costiere şi tranzitorii evaluarea stării chimice s-a realizat conform
Anexei.
După evaluarea stării ecologice şi a stării chimice, starea finală a corpului de apă
va fi dată de cea mai defavorabilă dintre cele două stări.
B. Corpuri de apă puternic modificate şi artificiale
Evaluarea potenţialului ecologic pentru corpurile puternic modificate şi

artificiale are la bază aplicarea principiului “celei mai defavorabile situaţii” dintre
elementele biologice şi fizico-chimice relevante.
Pentru evaluarea potenţialului ecologic se parcurg următorii paşi:
 În cazul elementelor biologice se calculează indicii individuali si indicii multimetrici
pentru fiecare dintre acestea, aplicând metodologiile descrise în Anexele 6.1.4A,
6.1.4B, 6.1.4.C, 6.1.4 D, 6.1.4e, 6.1.4F; se stabileşte potenţialul aferent acestora
pentru fiecare element luat în calcul, după cum urmează:
 Potenţial ecologic maxim
5
 Potenţial ecologic bun
 Potenţial ecologic moderat
Pentru apele costiere s-a utilizat Anexa 6.1.4G. Elementele biologice luate în
calcul sunt fitoplanctonul şi macrozoobentosul, stabilindu-se potenţialul aferent acestora
după cum urmează;
 Potenţial ecologic slab
 Potenţial ecologic prost
 În cazul elementelor fizico-chimice:

o În cazul elementelor fizico-chimice generale se procedează aplicând paşii
descrişi în Anexa 6.1.5 pentru elementele de calitate (râuri: condiţii termice –
temperatură, starea acidifierii – pH, salinitatea (conductivitatea), regimul de oxigen
(oxigen dizolvat în termeni de concentraţie, CBO5 si CCO-Cr), nutrienţi: azotaţi
(exprimat în azot), azotiţi (exprimat în azot), amoniu (exprimat în azot), azot total, orto-
fosfaţi (exprimat în fosfor), fosfor total; lacuri de acumulare: starea acidifierii – pH,
regimul de oxigen (oxigen dizolvat în termeni de concentraţie, CBO5 si CCO-Cr),
nutrienţi: azotaţi (exprimat în azot), azotiţi (exprimat în azot), amoniu (exprimat în azot),
azot total, orto-fosfaţi (exprimat în fosfor), fosfor total. Pentru fiecare dintre elementele
de calitate pentru care s-au elaborat limite, se stabileşte potenţialul, după cum urmează:
o Pentru apele costiere s-a utilizat Anexa 6.1.5.A, pentru elementele fizico-chimice
generale.
o În cazul poluanţilor specifici (PCB, Zn, Cu, Toluen, Acenaften, As, Cr, Fenol,
Xilen, cianuri și detergenți anionici), evaluarea se realizează având în vedere aceleaşi
principii şi limite ca şi în cazul corpurilor de apă naturale (Anexa 6.1.3B).
o Pentru apele costiere s-au utilizat precizările din Anexele 6.1.5A şi 6.1.3D.
6
În cadrul fiecărui grup de elemente biologice şi fizico-chimice se consideră
definitorie clasa de potenţialul cea mai defavorabilă.
Evaluarea stării chimice pentru corpurile de apă puternic modificate şi
artificiale se realizează având în vedere aceleaşi principii şi limite ca şi în cazul
corpurilor de apă naturale.
7
Anexa 6.1.1.A (Stare ecologica- elemente biologice-Fitoplancton–râuri naturale)
ASPECTE METODOLOGICE ŞI VALORI LIMITĂ PRIVIND EVALUAREA

STĂRII ECOLOGICE A CORPURILOR DE APĂ AFLATE PE CURSURILE DE
APĂ NATURALE PE BAZA COMUNITĂŢILOR DE ALGE
FITOPLANCTONICE
Domeniu de aplicare
Algele fitoplanctonice pot fi folosite pentru evaluarea starii ecologice a corpurilor de apa
aflate pe cursurile de apa din zonele de campie sau din zonele unde curgerea apei este
lentă, acolo unde pot fi de origine autohtonă. Pentru cursurile de apă din zona de deal şi
de munte nu se recomandă utilizarea fitoplanctonului pentru evaluarea stării ecologice,
algele din această comunitate nefiind reprezentative cursurilor de apă având curgere
rapidă. De asemenea, algele fitoplanctonice nu sunt reprezentative pentru cursurile de apă
nepermanente. Metoda descrisă este folosita pentru activitatea de monitoring.
Principiu
Metoda de evaluare pe baza comunităţilor de alge fitoplanctonice descrisa mai jos se
foloseste exclusiv pentru cursurile naturale de apa si raspunde cerintelor Directivei Cadru
a Apei. In descrierea metodei s-a tinut cont de principalele presiuni la care raspund
comunitatile de alge fitoplanctonice din cursurile de apa. Fitoplanctonul este sensibil la
următoarele presiuni: aport de nutrienţi, poluare organică, degradare generală. Au fost
descrise si valorile ghid de referinta pentru fiecare categorie tipologica si pentru fiecare
dintre indicatorii selectionati. Evaluarea se face la nivel de corp de apă.
Descrierea metodei
Pe baza listei de specii dintr-o sectiune de monitorizare se calculeaza fiecare din indicii
propusi (indice saprob, indice clorofila, indice de diversitate Simpson, indice număr de
taxoni, indice abundenţă diatomee – Bacillariophyceae) pentru evaluarea starii ecologice
pe baza comunitatilor de alge fitoplanctonice. Descrierea indicilor si a formulelor de
calcul este facuta in continuare.
1. Indicele saprob
 (s x h)
S=
h
s = valoarea taxonilor bioindicatori din tabelul 6

h = frecventa absoluta, respectiv numarul de indivizi apartinand fiecarui taxon din proba
2. Indicele de clorofila
Valorile determinate ale concentratiei de clorofila din proba/secţiune.
3. Indicele de diversitate Simpson
8
unde,
D = indice diversitate
pi = proportia speciei „i” in comunitate
s= nr. total de specii
4. Indice număr taxoni

Reprezintă taxonii (specifici şi supraspecifici) identificaţi într-o probă.
5. Indice abundenţă numerică Bacillariophyceae

Reprezintă numărul de alge din grupului Bacillariophyceae raportat la numărul total de
alge din probă, Se exprimă în procente.
Indicele saprob reflectă cel mai bine poluarea organică, iar ceilalţi indici, împreună,
reflectă mai bine degradarea generală şi celelalte presiuni specifice. Este totuşi foarte
dificil să se precizeze acurateţea cu care fiecare din indicii menţionaţi reflectă una sau
alta dintre presiunile majore, respectiv sunt expresia celor două module. De aceea, se
propune calcularea indicelui multimetric pe baza tuturor indicilor menţionaţi.
Se prezintă în tabelele 1-5 valorile pentru fiecare dintre indicii propuşi pentru evaluarea
stării ecologice. Tabelele cuprind şi valorile ghid pentru starea de referinţă.
Tabel 1: Valori propuse pentru indicele saprob
Tip Valoare Stare Stare Stare Stare Stare

ghid stare ecologica ecologica ecologica ecologica ecologica
referinta f. buna buna moderata slaba proasta
(max.) (max.) (max.) (max.) (max.)
RO06 1,66 1,7 2,3 2,5 3,16 > 3,16
RO06* 1,75 2,0 2,55 2,75 3,5 > 3,5
RO07 1,6 1,7 2,07 2,5 2,7 > 2,7
RO08 1,6 1,7 2 2,6 2,8 > 2,8
RO08* 1,75 2,0 2,55 2,75 3,5 > 3,5
RO09 1,73 1,84 2 2,64 2,9 > 2,9
RO10 1,86 1,93 2,16 2,6 2,9 > 2,9
RO11 1,76 1,98 2,31 2,64 2,93 > 2,93
RO12 2,2 2,3 2,5 2,7 3,3 > 3,3
RO13 2,2 2,35 2,53 2,77 3,2 > 3,2
RO14 2,2 2,35 2,53 2,77 3,2 > 3,2
RO15 2,2 2,35 2,58 2,83 3,3 > 3,3
RO16 1,36 2,33 2,46 2,58 2,71 >2,71
Tabel 2: Valori propuse pentru indicele clorofila

9
RO06 2,65 3,66 5,39 7,51 10,50 >10,5
RO06* 7,30 7,57 8,03 13,73 23,33 >23,33
RO07 3,92 4,73 6,11 9,21 14,00 >14
RO08 5,19 5,80 6,83 10,91 17,50 >17,5
RO08* 7,30 7,57 8,03 13,73 23,33 >23,33
RO09 6,46 6,86 7,55 12,60 21,00 >21
RO10 7,30 7,57 8,03 13,73 23,33 >23,33
RO11 8,15 8,28 8,51 14,86 25,66 >25,66
RO12 9,00 9,00 9,00 16,00 28,00 >28
RO13 9,00 9,00 9,00 16,00 28,00 >28
RO14 9,00 9,00 9,00 16,00 28,00 >28
RO15 9,00 9,00 9,00 16,00 28,00 >28
RO16 8,15 8,28 8,51 14,86 25,66 >25,66
Tabel 3: Valori propuse pentru indicele de diversitate Simpson

(min.) (min.) (min.) (min.) (min.)
RO06 0,92 0,86 0,81 0,37 0,23 <0,23
RO06* 0,89 0,69 0,54 0,34 0,28 <0,28
RO07 0,9 0,77 0,74 0,43 0,33 <0,33
RO08 0,89 0,68 0,67 0,49 0,44 <0,44
RO08* 0,89 0,69 0,54 0,34 0,28 <0,28
RO09 0,89 0,685 0,605 0,42 0,36 <0,36
RO10 0,89 0,69 0,54 0,34 0,28 <0,28
RO11 0,89 0,49 0,42 0,19 0,12 <0,12
RO12 0,88 0,85 0,71 0,37 0,26 <0,26
RO13 0,88 0,85 0,71 0,37 0,26 <0,26
RO14 0,88 0,85 0,71 0,37 0,26 <0,26
RO15 0,88 0,85 0,71 0,37 0,26 <0,26
RO16 0,87 0,66 0,63 0,53 0,5 < 0,5
Tabel 4: Valori propuse pentru numar taxoni

RO06 24 11 10 8 4 <4
RO06* 13 6 5 4 2 <2
RO07 18 8 7 6 3 <2
RO08 13 6 5 4 2 <2
RO08* 13 6 5 4 2 <2
10
RO09 13 6 5 4 2 <2
RO10 13 6 5 4 2 <2
RO11 26 10 7 5 3 <3
RO12 14 10 8 5 1 <1
RO13 14 10 8 5 1 <1
RO14 14 10 8 5 1 <1
RO15 14 10 8 5 1 <1
RO16 23 15 8 5 2 <2
Tabel 5: Valori propuse pentru indicele abundenta numerică Bacillariophyceae (%)

RO06 77 63,5 50 35 20 >20
RO06* 77 63,5 50 35 20 >20
RO07 77 63,5 50 35 20 >20
RO08 77 63,5 50 35 20 >20
RO08* 77 63,5 50 35 20 >20
RO09 77 63,5 50 35 20 >20
RO10 77 63,5 50 35 20 >20
RO11 77 63,5 50 35 20 >20
RO12 100 95 90 72 65 >65
RO13 100 95 90 72 65 >65
RO14 100 95 90 72 65 >65
RO15 100 95 90 72 65 >65
RO16 90 69,5 49 31,5 14 >14
Pentru fiecare indice in parte se calculeaza Rapoartele de Calitate Ecologica (RCE) pe

baza valorii obtinute si a valorii ghid pentru starea de referinta corespunzatoare (fig.1). Se
imparte intotdeauna valoarea mai mica la valoarea mai mare pentru un raport subunitar
intre 0 si 1. Acolo unde valorile obtinute sunt mai mari decat valorile ghid ale starii de
referinta se considera RCE =1. La calcularea RCE trebuie studiate valorile propuse
pentru fiecare indice si pentru starea de referinta si starile ecologice pentru a se vedea
tendinta acestora, de crestere sau de scadere de la stare ecologica foarte buna la starea
ecologica proasta. Se prezinta un model de calcul (fig.2).
Apoi se calculează indicele multimetric. In cazul cursurilor de apa pentru indicii

selectionati s-a propus o ponderare a importantei acestora pentru comunitatile de alge si
pentru evaluarea starii ecologice, dupa cum urmeaza:
– Indicele saprob (IS) 20%

– Indicele clorofila a (ICL) 25%
– Indicele de diversitate Simpson (ID) 30%
– Indice numar taxoni (INT) 15%
– Indice abundenta numerica Bacillariophyceae (IAND) 10%
11
Formula de calcul este urmatoarea:
0.2*RCEIS+0.25*RCEICL+0.3*RCEID+0.15*RCEINT+0.1*RCEIAND = indice multimetric
Valoarea indicelui multimetric va da starea ecologica şi aceasta trebuie sa fie cuprinsa

intre 0 si 1.
In situatia in care nu exista date de clorofila, se propune redistribuirea ponderilor pentru

indicii selectionati, dupa cum urmeaza:

– Indice abundenta numerica Bacillariophyceae (IAND) 15%
0.25*RCEIS+0.4*RCEID+0.2*RCEINT+0.15*RCEIAND = indice multimetric
Pentru incadrarea in stari ecologice se propune impartirea domeniului de variatie al

valorilor indicelui multimetric in 5 parti, dupa cum urmeaza:
Valoare
–Stare foarte buna min. 0.8
–Stare buna min. 0.6
–Stare moderata min. 0.4
–Stare slaba min. 0.2
–Stare proasta max. 0.2
În situaţia cea mai probabilă de a fi mai multe rezultate sezoniere pentru o staţie sau un
corp de apă, se face media anuală a indicelui multimetric şi se evaluează starea ecologică.
12
Compararea
cu valorile
Determinare valoare Calculul Rapoartelor de limită pentru
pentru urmatorii indici Calitate Ecologica (RCE) starile
pentru fiecare indice ecologice
Modul
poluare Indice saprob (IS)
organica
RCEIS
Indice diversitate S
(ID) RCEID IM = 0,2xRCEIS+
0,3xRCEID +
0,15xRCEINT +
Indice numar taxoni Compararea RCEINT Calculul 0,25xRCEICL +
(INT) valorii Indicelui 0,1xRCEIAND
Modul
determinate Multimetric
degradare cu valoarea (IM) prin Evaluare
generala ghid a stării RCEICL ponderarea finala
Indice clorofila a de referinta RCE pentru stare
(ICL) fiecare ecologica
indice
RCEIAND Calcul IM stare
Indice abundenta
ecologica
diatomee (IAND)
Valoarea mai mica se imparte la

valoarea mai mare Compararea IM cu
valorile limita între
Daca valoare determinata ≥ valoarea starile ecologice
ghid a starii de referinta RCE=1
Fig. 1: Schema de evaluare a starii ecologice a corpurilor de apa pe baza fitoplanctonului – cursuri apa
13
Compararea
Calculul Rapoartelor de cu valorile
Determinare valoare Calitate Ecologica (RCE) limită dintre
pentru fiecare indice starile
pentru urmatorii indici
ecologice
Modul
poluare
organica IS = 1.3 RCEIS = 1.66/1.3 = 1
IM = 0,2x1+
0,3x0,82 +
0,15x0,38 +
RCEINT =9/24 = 0.38 0,25x1 +
Comparare 0,1x1
INT = 9
a valorii Calculul
RCEID =0.75/0.92 = Evaluare
determinat Indicelui
0.82 finala
ID = 0,75 e cu Multimetric
Modul valoarea (IM) prin stare
degradare ghid a RCEICL=1.05/2,65= 1 ponderarea ecologica
generala starii de RCE pentru = FB
ICL = 1,05
referinta fiecare indice
RCEIAND=77/98=1
IAND = 98%
Calcul IM stare ecologică =
0,200+0,246+0,057+
0.250+0,100= 0.853
valoarea mai mare
Compararea IM cu valorile
Daca valoare determinata ≥ valoarea ghid limită între stările ecologice
a starii de referinta RCE=1
Fig. 2: Exemplu de schema de evaluare a starii ecologice a corpurilor de apa pe baza fitoplanctonului – cursuri de apa
14
Tabel 6: Lista taxonilor algali cu valoare de bioindicatori
Cyanophyceae
Taxon bioindicator Autor Zona saproba Valoare
predominanta saproba
Aphanothece clathrata W. et G.S. West o-β 1,5
Aphanothece stagnina (Sprengel) A. Braun in Rabenhorst o 1
Chroococcus limneticus Lemm. o-β 1,5
Chroococcus turgidus Nägeli o-β 1,5
Gleocapsa sanguinea Kützing o 1
Gloeothece rupestris (Lyngbye) Bornet in Wittrock et β 2
Nordstedt
Gomphosphaeria Kützing β 2
aponina
Gomphosphaeria Chodat o-β 1,5
lacustris
Gomphosphaeria naegeliana (Unger) Lemm. β 2
Gomphosphaeria (Van Goor) Komárek β 2
pusilla
Gomphosphaeria rosea (Snow.) Lemmermann o-β 1,5
Microcystis aeruginosa Kützing β 2
Microcystis incerta Lemm. β 2
Microcystis marginata (Meneghini) Kütz. β 2
Microcystis pulverea var. (W. et G.S. West) Elenkin o-β 1,5
conferta
Microcystis Komárek β 2
wesenbergii
Anabaena affinis Lemmermann β 2
Anabaena circinalis (Kütz.) Hansgirg o-β 1,5
Anabaena flos-aquae Brebisson β 2
Anabaena macrospora Klebahn o-β 1,5
Anabaena solitaria Klebahn o-β 1,5
Anabaena spiroides Klebahn o-β 1,5
Anabaenopsis arnoldii Aptekarj β 2
Aphanizomenon flos- (L.) Ralfs β-a 2,5
aquae
Aphanizomenon gracile Lemm. β 2
Calothrix sp. C. Agardh ex É. Bornet et C. o 1
Flahault
Cylindrospermum sp. Kützing ex Bornet & Flahault β 2
Gloeotrichia echinulata (J.S.Smith) P.Richter o-β 1,5
Nodularia spumigena Mertens β 2
Nodularia harveyana Thwaites, Thuret β 2
Nostoc pruniforme C. Agardh ex É. Bornet et C. β 2
Flahault
Nostoc kihlmanni Lemm. o-β 1,5
Nostoc verrucosum Vaucher β 2
Nostoc piscinale Kützing β 2
Rivularia aquatica Dewildeman, Geitler β 2
Lyngbya limnetica Lemm. β 2
15
Lyngbya major (Vaucher) Hansgirg β 2
Oscillatoria amphibia C. Agardh β 2
Oscillatoria brevis Kützing, Gomond a 3
Oscillatoria chalybea Mert. Grev. Ex. Gomont a 3
Oscillaria chlorina Kützing p 4
Oscillatoria agardhii Gomont β 2
Oscillatoria fragilis Bocher a 3
Oscillatoria formosa Bory a 3
Oscillatoria limnetica Lemm. o-β 1,5
Oscillatoria limosa Agardh β 2
Oscillatoria princeps Vaucher a 3
Oscillatoria putrida Schmidle p 4
Oscillatoria redeckei van Goor o-β 1,5
Oscillatoria rubescens De Candolle p 4
Oscillatoria splendida Grev. Ex. Gomont a 3
Oscillatoria Kützing a-p 3,5
subtilissima
Oscillatoria tenuis C. Agardh a 3
Oscillatoria (C. Agardh) Gomont a 3
terebriformis
Phormidium autumnale (Agardh) Gomont β-a 2,5
Phormidium retzii (Agardh) Gomont β 2
Phormidium subfuscum Kützing β 2
Phormidium tenue (Ag.ex Gom.) Anagnost.&Komárek β 2
Phormidium tinctorum Kützing β 2
Phormidium uncinatum (Agardh) Gomont β-a 2,5
Pseudanabaena (Szafer) Lauterborn p 3,5
constricta
Romeria elegans Volosz. Kokzwara β 2
Romeria leopoliensis (Raciborski) Koczwara o-β 1,5
Spirulina albida Kolwitz a 3
Coelosphaerium Nägeli o-β 1,5
kuetzingianum
Merismopedia elegans Braun β 2
Merismopedia glauca (Ehrenberg) Naegeli β 2
Merismopedia punctata Meyen β 2
Merismopedia Lemm. β-a 2,5
tenuissima
Rhabdoderma lineare Schmidle et Lauterborn β 2
em.Hollerbach
Synechococcus Nägeli o 1
aeruginosus
Bacillariphyceae
Achnanthes lanceolata (Breb. ex Kützing) Grunow β 2
Achnanthes Kützing o-β 1,5
minutissima
16
Amphipleura pellucida Kützing β 2
Cocconeis pediculus Ehrenberg β 2
Cocconeis placentula Ehrenberg β 2
Hantzschia amphioxys (Ehr.) Grunow a 3
Nitzschia acicularis (Kützing) W.M.Smith a 3
Nitzschia actinastroides (Lemm.) Van Goor β 2
Nitzschia angustata Grunow a 3
Nitzschia apiculata (Gregory) Grunow a 3
Nitzschia capitellata Hustedtin A.Schmidt & al. a 3
Nitzschia communis Hantzsch β 2
Nitzschia dissipata (Kützing) Grunow o-β 1,5
Nitzschia fonticola Grunow o-β 1,5
Nitzschia hantzschiana Rabenhorst o 1
Nitzschia heufleriana Grunow o-β 1,5
Nitzschia holsatica Hustedt β 2
Nitzschia hungarica Grunow a 3
Nitzschia linearis (Agardh) W. Smith o-β 1,5
Nitzschia longissima (Brebisson) Grunow β 2
Nitzschia microcephala Grunow in Cleve & Moller β 2
Nitzschia palea (Kützing) W.Smith a 3
Nitzschia parvula W.M.Smith β 2
Nitzschia recta Hantzsch ex Rabenhorst β-a 2,5
Nitzschia sigmoidea (Nitzsch.) W.M. Smith β 2
Nitzschia stagnorum (Rabenhorst) Grunow β 2
Nitzschia tryblionella Hantzsch a 3
Nitzschia vermicularis (Kützing) Hantzsch β 2
Cymbella ehrenbergii Kützing o-β 1,5
Cymbella lanceolata (Ehr.) Van Heurck β 2
Cymbella silesiaca Bleisch in Rabenhorst β-a 2,5
Cymbella ventricosa Agardh o-β 1,5
Gomphonema Ehrenberg β 2
acuminatum
Gomphonema (Kützing) Rabenhorst o 1
angustatum
Gomphonema augur Ehrenberg β 2
Gomphonema clevei Fricke o 1
constrictum
Gomphonema Kützing o 1
intricatum
Gomphonema Ehr. o 1
longiceps
Gomphonema (Hornemann) Brebisson β 2
olivaceum
Gomphonema Kützing β 2
parvulum
Gomphonema Fricke β-a 2,5
tergestinum
Gomphonema Gregory o 1
ventricosum
17
Rhoicosphenia curvata (Kützing) Grunow β 2
Eunotia arcus Ehrenberg o 1
Eunotia robusta Ralfs o 1
Eunotia triodon Ehrenberg o 1
Frustulia vulgaris (Thwaites) De Toni β-a 2,5
Caloneis amphisbaena (Bory) Cleve β-a 2,5
Caloneis silicula (Ehr.) Cleve o-β 1,5
Navicula atomus (Kütz.) Grunow β 2
Navicula avenacea (Brebisson) Cleve β 2
Navicula bacillum Ehrenberg β 2
Navicula cincta (Ehr.) Ralfs β-a 2,5
Navicula cryptocephala Kützing a 3
Navicula cuspidata Kützing β-a 2,5
Navicula cuspidata var. Kützing (Ehr.) Cleve o 1
ambigua
Navicula dicephala Ehrenberg o-β 1,5
Navicula exigua (Gregory) Grunow β 2
Navicula gastrum (Ehr.) Kützing β 2
Navicula gracilis Ehrenberg o-β 1,5
Navicula gregaria Donkin β 2
Navicula hungarica Grunow β 2
Navicula menisculus Schumann β-a 2,5
Navicula perpusilla Grunow o 1
Navicula pupula Kützing β 2
Navicula pygmaea Kützing a 3
Navicula radiosa Kützing o-β 1,5
Navicula Kützing a 3
rhynchocephala
Navicula rostellata Kützing β 2
Navicula viridula (Kützing) Ehrenberg a 3
Neidium dubium (Ehrenberg) Cleve β-a 2,5
Neidium productum (W.M. Smith) Cleve o 1
Pinnularia borealis Ehrenberg o 1
Pinnularia gibba Ehrenberg o 1
Pinnularia gracillima Gregory o 1
Pinnularia mesolepta (Ehrenberg) W.M. Smith o 1
Pinnularia (Ehr.) Cleve o 1
microstauron
Pinnularia nobilis Ehrenberg o 1
Pinnularia subcapitata Gregory o 1
Pinnularia viridis (Nitzsch) Ehrenberg β 2
Gyrosigma acuminatum (Kützing) Rabenhorst β 2
Gyrosigma attenuatum (Kütz.) Cleve β 2
Stauroneis acuta W.Smith o 1
Stauroneis anceps Ehrenberg β 2
Stauroneis (Nitzsch.) Ehrenberg β 2
phoenicenteron
Epithemia sorex Kützing β 2
Epithemia turgida (Ehrenberg) Kützing β 2
Rhopalodia gibba (Ehrenberg) O.F. Müller o 1
18
Cymatopleura elliptica (Brébisson) W. Smith β 2
Cymatopleura solea (Brebisson) W.Smith β-a 2,5
Surirella biseriata Brebisson in Brebisson & Godey β 2
Surirella capronii Brebisson & Kitton β 2
Surirella linearis W.M.Smith β 2
Surirella ovata Kützing β 2
Surirella robusta Ehrenberg β 2
Surirella spiralis Kützing o 1
Surirella tenera Gregory β 2
Surirella turgida W.M.Smith β 2
Amphora ovalis Kützing a 3
Amphora ovalis var. Kützing (Ehr.) Cleve o-β 1,5
gracilis
Melosira granulata (Ehr.) Ralfs β 2
Melosira italica (Ehr.) Kützing o-β 1,5
Melosira roeseana Rabenhorst o 1
Melosira varians Agardh β 2
Rhizosolenia longiseta Zacharias o 1
Cyclotella comta (Ehr.) Kützing o 1
Cyclotella Kützing β-a 2,5
meneghiniana
Stephanodiscus astraea (Ehrenberg) Grunow o-β 1,5
Stephanodiscus dubius (Fricke) Hustedt β 2
Stephanodiscus Grunow a 3
hantzschii
Asterionella formosa Hassall o-β 1,5
Asterionella gracillima (Hantzsch.) Hendey o 1
Ceratoneis arcus (Ehr.) Kützing o 1
Diatoma elongatum (Lyngbye) Agardh o-β 1,5
Diatoma hyemalis (Roth) Heiberg o 1
Diatoma vulgaris Bory β-a 2,5
Fragilaria capucina Desmazieres β 2
Fragilaria construens (Ehrenberg) Grunow β 2
Fragilaria crotonensis Kitton o-β 1,5
Meridion circulare (Greville) C.A.Agardh o 1
Synedra actinastroides Lemmermann o-β 1,5
Synedra acus Kützing β 2
Synedra berolinensis Lemmermann β 2
Synedra capitata Ehrenberg β 2
Synedra ulna (Nitzsch.) Ehr. β 2
Synedra vaucheriae Kütz. β 2
Tabellaria fenestrata (Lyngbye) Kützing o-β 1,5
Tabellaria flocculosa (Roth) Kützing o 1
Tetracyclus rupestris (Braun ex Rabenhorst) Grunow o 1
Chrysophyceae
Chromulina sp. Cienkowski o 1
Chrysococcus rufescens G.A. Klebs o-β 1,5
19
Dinobryon divergens Imohf β 2
Dinobryon sertularia Ehrenberg o 1
Dinobryon stipitatum Stein o 1
Dinobryon suecicum Lemm. o 1
Kephyrion spirale (Lackey) Conrad o-β 1,5
Uroglena volvox Ehrenberg β 2
Hydrurus foetidus (Villars) Trevisan C. Agardh o 1
Mallomonas acaroides Perty o-β 1,5
Mallomonas akrokomos Pascher o 1
Mallomonas elongata Reverdin o-β 1,5
Mallomonas fastigata Zacharias o 1
Mallomonas insignis Penard o 1
Synura petersenii Korshikov β 2
Synura uvella Ehrenberg β 2
Xantophyceae
Centritractus β
belenophorus Lemm. 2
Centritractus dubius Printz o 1
Ophiocytium cochleare (Eichwald) A. Braun o-β 1,5
Tribonema vulgare Pascher β 2
Cryptophyceae
Cryptomonas erosa Ehr. a 3
Cryptomonas marssonii Skuja o-β 1,5
Cryptomonas ovata Ehrenberg a 3
Cryptomonas rostrata O.V. Troitzkaja o-β 1,5
Cryptomonas β
tetrapyrenoides Skuja 2
Cryptomonas o
rostratiformis Skuja ex T. Willén 1
Chroomonas caudata Geitler β-a 2,5
Rhodomonas lacustris Pascher & Ruttner β 2
Rhodophyceae
Audouinella chalybea Lyngbye, Freis o 1
Batrachospermum moniliforme Roth o 1
Hildenbrandia rivularis Lieben, J.Ag o 1
Lemanea fluviatilis (L.) C.Agardh o 1
Conjugatophyceae
Mougeotia gracillima (Hassall) Wittrock o 1
20
Netrium digitus (Breb.) Itzigs.et Rothe o 1
Spirogyra crassa Kützing em. Czurda β 2
Spirogyra insignis Kützing a 3
Spirogyra neglecta Kützing β-a 2,5
Spirogyra nitida Link β-a 2,5
Spirogyra varians Kützing β-a 2,5
Zygnema cruciatum Vauch. Agardh β-a 2,5
Cosmarium botrytis Menegh.ex Ralfs o 1
Cosmarium formosulum Hoffman β 2
Cosmarium granatum Breb.ex Ralfs a 3
Cosmarium humile (Gay) Nordst. a 3
Cosmarium impressulum Elfv. a 3
Cosmarium laeve Rabh. a 3
Cosmarium a
margaritiferum Menegh ex Ralfs 3
Cosmarium meneghenii Brébisson a 3
Cosmarium regnellii Wille a 3
Cosmarium subcostatum Nordst. a 3
Cosmarium turpinii Brébisson o 1
Desmidium swartzii Agardh o 1
Euastrum denticulatum (Kirchner) Gay o-β 1,5
Euastrum elegans (Bréb.) Kütz. o 1
Euastrum oblongum (Grev.) Ralfs o 1
Hyalotheca dissiliens (SM.) Bréb. o 1
Micrasterias crux- o
melitensis (Ehr.) Hass 1
Micrasterias rotata Brev. Ex. Ralfs o 1
Micrasterias truncata (Corda) Bréb. o 1
Pleurotaenium trabecula (Ehr.) ex Naeg. o 1
Pleurotaenium o-β
truncatum (Bréb.) Näg. 1,5
Staurastrum gracile Ralfs ex Ralfs o-β 1,5
Staurastrum hirsutum Ehr, Ralfs β-a 2,5
Staurastrum muticum (Breb.) Ralfs β-a 2,5
Staurastrum orbiculare Ralfs β-a 2,5
Staurastrum paradoxum Meyen a 3
Staurastrum β
punctulatum Brébisson 2
Staurastrum tetracerum (Kütz.) Ralfs a 3
Staurodesmus apiculatus Breb.,Teil β-a 2,5
Staurodesmus β-a 2,5
convergens (Ehr.) Teil.
Staurodesmus glaber (Ehr.) Teil. β-a 2,5
Tetmemorus laevis (Kütz.) Ralfs o 1
Closterium acerosum (Schrank) Ehrenberg a 3
Closterium aciculare T.West β 2
Closterium acutum Breb. β-a 2,5
Closterium ceratium Perty a 3
Closterium cornu Ehrenberg o 1
Closterium ehrenbergii Menegh.ex Ralfs β 2
21
Closterium lanceolatum Kützing ex Ralfs a 3
Closterium limneticum Lemm. a 3
Closterium lunula (Müll.) Nitzsch. a 3
Closterium moniliferum Ehrenberg β 2
Closterium parvulum Nägeli β 2
Closterium strigosum Breb. β-a 2,5
Closterium striolatum Ehr.ex Ralfs β-a 2,5
Closterium venus Kütz. β 2
Penium polymorphum Petry o 1
Chlorophyceae
Draparnaldia o
glomerata Vauch., Agardh 1
Stigeoclonium tenue Kützing a 3
Chlorella vulgaris Beij. p 4
Actinastrum falcatus Corda, Ralfs β-a 2,5
Actinastrum hantzschii Lagerheim β 2
Characium falcatum Schroed. a 3
Coelastrum β 2
microporum Nägeli
Coelastrum sphaericum Naeg. β 2
Crucigenia crucifera (Wolle) Collins β 2
Crucigenia fenestrata Schmidle β 2
Crucigenia tetrapedia (Kirchn.) W.G.S. West β 2
Crucigeniella β-a 2,5
rectangularis (Naeg.) Kom.
Dictyosphaerium β 2
pulchellum Wood
Hydrodictyon β 2
reticulatum (L.) Lagerheim Roth
Kirchneriella lunaris (Kirchn.)Moeb. β 2
Kirchneriella obesa (W.West) Schmidle β 2
Lagerheimia citriformis (J.Snow) Collins a 3
Lagerheimia β 2
genevensis (Chod.) Chodat
Lagerheimia longiseta (Lemm.) Wille a 3
Lagerheimia β 2
wratislaviensis Schroed.
Oocystis lacustris Chodat o-β 1,5
Oocystis marssonii Lemmermann β 2
Pediastrum biradiatum Meyen o 1
Pediastrum boryanum (Turp.) Menegh. β 2
Pediastrum duplex Meyen β 2
Pediastrum kawraiskyi Schmidle o-β 1,5
Pediastrum simplex Meyen o 1
Pediastrum tetras (Ehrenberg) Ralfs β 2
Planktosphaeria o-β 1,5
gelatinosa G.M. Smith
22
Scenedesmus abundans (Kirchner) Chodat β 2
Scenedesmus β 2
acuminatus (Lagerh.) Chod.
Scenedesmus β 2
acutiformis Schröder
Scenedesmus acutus Meyen β 2
Scenedesmus arcuatus (Lemm.) Lemm β 2
Scenedesmus armatus (R. Chodat) R. Chodat β 2
Scenedesmus bijuqus var. β 2
obtusiusculus (Chodat) G.M. Smith
Scenedesmus β 2
brasiliensis Bohlin
Scenedesmus β 2
denticulatus Lagerheim
Scenedesmus hystrix Lagerheim β 2
Scenedesmus obliquus (Turp.) Kütz. β 2
Scenedesmus opoliensis Richter β 2
Scenedesmus β 2
quadricauda (Turp.) Breb.
Selenastrum β 2
bibraianum Reinsch
Siderocelis ornata (Fott) Fott β 2
Sphaerocystis β 2
schroeteri Chodat
Tetraedron caudatum (Corda) Ralfs β 2
Tetraedron regulare Kütz. β 2
Tetraedron trigonum (Nägeli) Hansgirg β 2
Tetrastrum punctatum (Schmidle) Ahlstr. & Tiff. β 2
Tetrastrum staurogeniaeforme (Schroeder) Lemm. β 2
Treubaria varia Ahlstr. & Tiffany β 2
Westella botryoides (W.West) De Wild β 2
Microspora amoena (Kützing) Rabenhorst o 1
Oedogonium capillare Linne, Kutzing β 2
Oedogonium β
undulatum Brébisson 2
Carteria klebsii (Dang.) France β 2
Carteria multifilis (Fresenius) O. Dill p 4
Chlamydomonas media Klebs β-a 2,5
Chlamydomonas a 3
reinhardtii Dangeard
Chlamydomonas β
simplex Pascher 2
Chlorogonium a 3
elongatum Dangeard
Eudorina elegans Ehrenberg β 2
Gonium pectorale O.F. Müller a-p 3,5
Gonium sociale (Dujardin) Warming β-a 2,5
Pandorina morum Bory β 2
Phacotus lenticularis (Ehr.) Stein β 2
Pteromonas aculeata Lemm. β 2
23
Pteromonas angulosa Lemm. β 2
Volvox aureus Ehrenberg o-β 1,5
Volvox globator (L.) Ehr. o-β 1,5
Cladophora glomerata Kütz. β 2
Rhizoclonium o-β
hieroglyphicum (Agardh) Kütz.ing 1,5
Ulothrix subtilissima Rabenhorst β 2
Ulothrix tenerrima Kützing β 2
Ulothrix tenuissima Printz o 1
Ulothrix zonata (Web. & Mohr) Kütz. o-β 1,5
Enteromorpha β
intestinalis (L.) Nees 2
Euglenophyceae
Colacium cyclopicola (Gicklh.) Bourrelly β-a 2,5
Colacium vesiculosum Ehr. β 2
Euglena acus Ehrenberg β-a 2,5
Euglena caudata Hübner a 3
Euglena deses Ehrenberg p 4
Euglena ehrenbergii Klebs β 2
Euglena geniculata Dujardin a-p 3,5
Euglena gracilis Klebs o 1
Euglena limnophila Lemm. o-β 1,5
Euglena mutabilis Schmitz β 2
Euglena oxyuris Schmarda o-β 1,5
Euglena proxima P.A. Dangeard a-p 3,5
Euglena spirogyra Ehrenberg β 2
Euglena tripteris (Duj.) Klebs β 2
Euglena viridis (O.F. Müller) Ehrenberg p 4
Euglena oblonga Schmitz β 2
Euglena polymorpha Dangeard a 3
Euglena sanguinea Ehrenberg β 2
Euglena splendens Dangeard a 3
Euglena variabilis Klebs β-a 2,5
Euglena velata Klebs β-a 2,5
Lepocinclis marssonii Lemm. β 2
Lepocinclis ovum (Ehr.) Lemm. β-a 2,5
Lepocinclis steinii Lemm. emend Conrad β 2
Lepocinclis texta (Dujardin) Lemm. β 2
Phacus acuminatus Stokes β-a 2,5
Phacus aenigmaticus Drez. β 2
Phacus agilis Skuja β 2
Phacus brevicaudatus Klebs, Lemmermann β 2
Phacus caudatus Hubn. β 2
Phacus curvicauda Swir. β 2
Phacus elegans Pochman o-β 1,5
Phacus helicoides Pochman β 2
Phacus horridus Pochman o-β 1,5
24
Phacus longicauda (Ehr.) Dujardin β-a 2,5
Phacus orbicularis Hubn. β 2
Phacus pleuronectes (O.F.M.) Dujardin β 2
Phacus pusillus Lemm. β-a 2,5
Phacus skujai Skv. β-a 2,5
Phacus striatus France β-a 2,5
Phacus suecicus Lemm. β 2
Phacus tortus (Lemm.) Skv. β-a 2,5
Strombomonas β
acuminata Schmarda, Deflandre 2
Strombomonas fluviatilis Lemmermann, Deflandre β 2
Strombomonas β
verrucosa (Daday) Deflandre 2
Trachelomonas abrupta Svirenko β 2
Trachelomonas armata (E.) Stein β 2
Trachelomonas bulla Stein β-a 2,5
Trachelomonas caudata (Ehr.) Stein β 2
Trachelomonas β
cylindrica C.G. Ehrenberg 2
Trachelomonas eusifera f. β
spiralis (Playf.) Deflandre 2
Trachelomonas hispida (Perty) Stein β 2
Trachelomonas oblonga Lemm. β 2
Trachelomonas obovata Stokes Ex. Deflandre β 2
Trachelomonas pavlovskoensis V. Poljansk, Popova β-a 2,5
Trachelomonas β
plantonica Swirenko 2
Trachelomonas β
pulccherium Playfair 2
Trachelomonas rugulosa Stein β 2
Trachelomonas similis Stokes β 2
Trachelomonas β
stokesiana Palmer 2
Trachelomonas superba Swirenko o-β 1,5
Trachelomonas varians Deflandre β 2
Trachelomonas β
verrucosa Stokes 2
Trachelomonas β
volvocina Ehr. 2
Trachelomonas β
volvocinopsis Swir. 2
Dinophyceae
Ceratium cornutum (Ehr.) Claparede et Lachman o 1
Ceratium hirundinella (O.F.M.) Bergh. o 1
Gymnodinium o-β
aeruginosa Stein 1,5
Gymnodinium palustre Schilling o 1
25
Hemidinium nasutum Stein o 1
Peridinium bipes Stein o 1
Peridinium cinctum (O.F.Muller) Ehrenberg o 1
Peridinium palatinum Lauterborn o 1
Peridinium umbonatum Stein o 1
Peridinium willei Huifelt-Kaas a 3
26
Anexa 6.1.1. B –stare ecologica-element biologic- Fitobentos-Râuri naturale
ASPECTE METODOLOGICE ŞI VALORI LIMITĂ PRIVIND EVALUAREA STĂRII

ECOLOGICE A CORPURILOR DE APĂ AFLATE PE CURSURILE DE APĂ
NATURALE PE BAZA COMUNITĂŢILOR DE ALGE BENTICE (FITOBENTOS)
Acronim: ECO-FITOB
Domeniu de aplicare
Algele bentice (fitobentos) sunt utile pentru evaluarea starii ecologice a corpurilor de apa aflate
pe cursurile de apa datorita numeroaselor avantaje pe care le au. Metoda descrisă este folosita
pentru activitatea de monitoring.
Principiu
Metoda de evaluare pe baza fitobentosului descrisa mai jos se foloseste exclusiv pentru cursurile
naturale de apa si raspunde cerintelor Directivei Cadru a Apei. Fitobentosul (reprezentat de
comunităţile de diatomee) este afectat de următoarele tipuri de factori perturbatori: eutrofizare,
poluare organică, degradare hidromorfologică, degradare generală (presiuni nespecifice),
alterarea habitatului de mal etc. Fiind sensibil la mai mulţi factori stresori, fitobentosul devine
important pentru evaluarea stării ecologice pentru cursurile de apă naturale. Au fost descrise si
valorile ghid de referinta pentru fiecare categorie tipologica si pentru fiecare dintre indicatorii
selectionati. Evaluarea se face la nivel de corp de apa.
Descrierea metodei
Pe baza listei de specii dintr-o sectiune de monitorizare se calculeaza fiecare din indicii propusi
pentru evaluarea starii ecologice pe baza comunitatilor de alge bentice (fitobentos). Indicii sunt:
indice saprob, indice număr de taxoni, indicele de diversitate Shannon-Wiener, indice biologic de
diatomee (IBD). Descrierea indicilor si a formulelor de calcul este facuta in continuare.
Indice saprob Pantle-Buck

 (s x h)
S=
h
s = valoarea taxonilor bioindicatori conform tabelului 5
h = frecvenţa absolută, respectiv numărul de indivizi aparţinând fiecărui taxon din probă
Indice număr de taxoni

Indice de diversitate Shannon-Wiener
S
H   pi ln p i
i 1
S = numărul de specii;
pi = numărul de indivizi al speciei i raportat la numărul total de indivizi din probă.
Indicele biologic de diatomee (IBD)

Se completează doar valoarea calculată cu programul Omnidia.
27
Indicele saprob reflectă cel mai bine poluarea organică, iar ceilalţi indici, împreună, reflectă mai
bine degradarea general şi celelalte presiuni specifice. Este totuşi foarte dificil să se precizeze
acurateţea cu care fiecare din indicii menţionaţi reflectă una sau alta dintre presiunile majore,
respectiv sunt expresia celor două module. De aceea, se propune calcularea indicelui multimetric
pe baza tuturor indicilor menţionaţi.
Se prezintă în tabelele 1-4 valorile pentru fiecare dintre indicii propuşi pentru evaluarea stării
ecologice. Tabelele cuprind şi valorile ghid pentru starea de referinţă.
Tip Valoare ghid Stare Stare Stare Stare Stare

stare referinţă ecologică ecologică ecologică ecologică ecologică
(max.) f. bună bună moderată slabă proastă
(max.) (max.) (max.) (max.)
RO01 1,25 1,6 1,8 2,3 3,2 >3,2
RO02+03 1,5 1,75 2 2,3 3,2 >3,2
RO04+05 1,65 1,95 2,15 2,3 3,2 >3,2
RO06-11 1,8 2,08 2,3 2,6 3,5 >3,5
RO12-15 1,7 1,96 2,25 2,5 3,5 >3,5
RO16 1,6 1,81 2,2 2,5 3,2 >3,2
RO17 1,3 1,79 1,96 2,3 3,2 >3,2
RO18 1,6 1,85 2,2 2,35 3,2 >3,2
RO19 1,75 2,1 2,35 2,6 3,5 >3,5
Tabel 2: Valori propuse pentru indicele numărul de taxoni

Tip Valoare ghid Stare Stare Stare Stare Stare
stare ecologică ecologică ecologică ecologică ecologică
referinţă f. bună bună moderată slabă proastă
RO01 16 13 9 5 2 <2
RO02+03 18 14 11 6 2 <2
RO04+05 18 14 10 6 3 <3
RO06-11 17 14 10 4 1 <1
RO12-15 18 13 9 4 1 <1
RO16 13 9 7 3 1 <1
RO17 15 11 8 4 2 <2
RO18 14 12 10 4 2 <2
RO19 16 13 9 3 1 <1
Tabel 3: Valori propuse pentru indicele de diversitate Shannon-Wiener

ghid stare ecologică ecologică ecologică ecologică ecologică
referinţă f, bună bună moderată slabă proastă
(min,) (min,) (min,) (min,) (min,)
RO01 2,8 2,15 1,8 1,5 1,2 <1,2
RO02+03 2,6 2 1,7 1,4 1,1 <1,1
RO04+05 2,5 1,9 1,7 1,3 1,1 <1,1
28
RO06-11 2,4 1,8 1,6 1,1 1 <1
RO12-15 2,5 1,8 1,5 1,1 1 <1
RO16 1,9 1,5 1,2 1 0,9 <0,9
RO17 2,6 2,05 1,7 1,5 1,2 <1,2
RO18 2,4 1,8 1,6 1,3 1,1 <1,1
RO19 2,2 1,7 1,45 1,1 1 <1
Tabel 4: Valori propuse pentru indicele biologic de diatomee (IBD)

ghid stare ecologică ecologică ecologică ecologică ecologică
referinţă f, bună bună moderată slabă proastă
(min,) (min,) (min,) (min,) (min,)
RO01 20 17 13 10 7 <7
RO02+03 19 16 12 10 7 <7
RO04+05 19 16 12 9 7 <7
RO06-11 18 15 12 9 5 <5
RO12-15 17 15 11 8 5 <5
RO16 19 17 11 10 5 <5
RO17 18 14 12 10 5 <5
RO18 18 14 12 10 5 <5
RO19 17 12 11 9 5 <5
Se calculează Rapoartele de Calitate Ecologică (RCE) pentru fiecare indice (fig, 1, 2). La
calcularea RCE, fiecare indice se raportează la valoarea ghid a stării de referinţă corespunzătoare.
Se împarte întotdeauna valoarea mai mică la valoarea mai mare pentru un raport subunitar cu
valori între 0 şi 1. Acolo unde valorile obţinute sunt mai mari decât valorile ghid ale stării de
referinţă se consideră RCE =1. La calcularea RCE trebuie studiate valorile ghid pentru starea de
referinţă şi ale stărilor ecologice pentru a se vedea tendinţa acestora, de creştere sau de scădere de
la stare ecologică foarte bună la proastă.
Ulterior se calculează indicele multimetric. Pentru indicii selecţionaţi s-a propus o ponderare a
importanţei acestora pentru comunităţile de alge diatomee bentice şi pentru evaluarea stării
ecologice, după cum urmează:
- Indice saprob (IS) 30%

- Indice număr taxoni (INT) 15%
- Indice diversitate Shannon-Wiener (ID) 30%
- Indice biologic de diatomee (IBD) 25%
Formula de calcul este următoarea:
0,3*RCEIS+0,15*RCEINT+0,3*RCEID+0,25*RCEIBD = indice multimetric
Valoarea indicelui multimetric va da starea ecologică şi aceasta trebuie să fie cuprinsă între 0 şi 1.
Pentru încadrarea în stări ecologice se propune împărţirea domeniului de variaţie al valorilor

indicelui multimetric în 5 părţi, după cum urmează:
Valoare
–Stare foarte bună min, 0,78
29
–Stare bună min, 0,62
–Stare moderată min, 0,39
–Stare slabă min, 0,28
–Stare proastă max, 0,28
În situaţia cea mai probabilă de a fi mai multe rezultate sezoniere pentru o staţie sau un corp de
apă, se face media anuală a indicelui multimetric şi se evaluează starea ecologică.
30
Determinare valoare Calculul Rapoartelor de Calitate
Compararea
pentru următorii indici Ecologică (RCE) pentru fiecare
indice
cu valorile
limită între
stările
ecologice
Modul
Indice saprob (IS)
poluare
organică RCEIS
RCEID IM = 0,3xRCEIS+
0,15xRCEINT Evaluare
+ 0,3xRCEID finală
RCEINT Calculul
Indice diversitate Compararea + stare
Indicelui
SH-W (ID) valorii Multimetric 0,25xRCEIBD ecologică
determinate cu (IM) prin
valoarea ghid a RCEIBD ponderarea
Modul stării de RCE pentru
degradare referinţă fiecare indice
generală Indice număr de
taxoni (INT)
Calcul IM
stare ecologică
Indice biologic de
diatomee (IBD)
Valoarea mai mica se imparte la Compararea IM cu
valoarea mai mare valorile limită între
stările ecologice
Dacă valoare determinată ≥ valoarea
ghid a stării de referinţă RCE=1
Fig, 1: Schemă de evaluare a stării ecologice a corpurilor de apă pe baza fitobentosului – râuri
31
Compararea
Calculul Rapoartelor de Calitate cu valorile
Determinare valoare Ecologică (RCE) pentru fiecare limită dintre
pentru următorii indici indice stările
ecologice
Modul
poluare IS = 1.45
organică
RCEIS = Evaluare
1.25/1.45 = 0.86 finală
IM =
RCEID = 2.7/3 0,3x0,86+ stare
ID = 2.7 = 0.9 ecologică
Compararea Calculul 0,15x0,78 +
RCEINT = Indicelui = FB
valorii 0,3x0,9 +
determinate cu 14/18 = 0.78 Multimetric
(IM) prin 0,25x0,6
INT = 14 valoarea ghid a
Modul stării de ponderarea
RCEIBD= Calcul IM stare
degradare referinţă RCE pentru
12/20= 0,6
generală fiecare indice ecologică =
0,258+0,117+0,270
IBD = 12
+ 0,150 = 0,795
valoarea mai mare
Compararea IM cu
Dacă valoare determinată ≥ valoarea ghid valorile limită pt
a stării de referinţă RCE=1 stările ecologice
Fig, 2: Exemplu de schemă de evaluare a stării ecologice a corpurilor de apă pe baza fitobentosului – râuri
32
Tabel 5: Lista taxonilor algali cu valoare de bioindicatori
Cyanophyceae
Aphanothece clathrata W. et G.S. West o-β 1,5
Aphanothece stagnina (Sprengel) A. Braun in Rabenhorst o 1
Chroococcus Lemm. o-β 1,5
limneticus
Chroococcus turgidus Nägeli o-β 1,5
Gleocapsa sanguinea Kützing o 1
Gloeothece rupestris (Lyngbye) Bornet in Wittrock et β 2
Nordstedt
Gomphosphaeria Kützing β 2
aponina
Gomphosphaeria Chodat o-β 1,5
lacustris
Gomphosphaeria (Unger) Lemm. β 2
naegeliana
Gomphosphaeria (Van Goor) Komárek β 2
pusilla
Gomphosphaeria rosea (Snow.) Lemmermann o-β 1,5
Microcystis aeruginosa Kützing β 2
Microcystis incerta Lemm. β 2
Microcystis marginata (Meneghini) Kütz. β 2
Microcystis pulverea var. (W. et G.S. West) Elenkin o-β 1,5
conferta
Microcystis Komárek β 2
wesenbergii
Anabaena affinis Lemmermann β 2
Anabaena circinalis (Kütz.) Hansgirg o-β 1,5
Anabaena flos-aquae Brebisson β 2
Anabaena macrospora Klebahn o-β 1,5
Anabaena solitaria Klebahn o-β 1,5
Anabaena spiroides Klebahn o-β 1,5
Anabaenopsis arnoldii Aptekarj β 2
Aphanizomenon flos- (L.) Ralfs β-a 2,5
aquae
Aphanizomenon gracile Lemm. β 2
Calothrix sp. C. Agardh ex É. Bornet et C. o 1
Flahault
Cylindrospermum sp. Kützing ex Bornet & Flahault β 2
Gloeotrichia (J.S.Smith) P.Richter o-β 1,5
echinulata
Nodularia spumigena Mertens β 2
33
Nodularia harveyana Thwaites, Thuret β 2
Nostoc pruniforme C. Agardh ex É. Bornet et C. β 2
Flahault
Nostoc kihlmanni Lemm. o-β 1,5
Nostoc verrucosum Vaucher β 2
Nostoc piscinale Kützing β 2
Rivularia aquatica Dewildeman, Geitler β 2
Lyngbya limnetica Lemm. β 2
Lyngbya major (Vaucher) Hansgirg β 2
Oscillatoria amphibia C. Agardh β 2
Oscillatoria brevis Kützing, Gomond a 3
Oscillatoria chalybea Mert. Grev. Ex. Gomont a 3
Oscillaria chlorina Kützing p 4
Oscillatoria agardhii Gomont β 2
Oscillatoria fragilis Bocher a 3
Oscillatoria formosa Bory a 3
Oscillatoria limnetica Lemm. o-β 1,5
Oscillatoria limosa Agardh β 2
Oscillatoria princeps Vaucher a 3
Oscillatoria putrida Schmidle p 4
Oscillatoria redeckei van Goor o-β 1,5
Oscillatoria rubescens De Candolle p 4
Oscillatoria splendida Grev. Ex. Gomont a 3
Oscillatoria Kützing a-p 3,5
subtilissima
Oscillatoria tenuis C. Agardh a 3
Oscillatoria (C. Agardh) Gomont a 3
terebriformis
Phormidium autumnale (Agardh) Gomont β-a 2,5
Phormidium retzii (Agardh) Gomont β 2
Phormidium subfuscum Kützing β 2
Phormidium tenue (Ag.ex Gom.) β 2
Anagnost.&Komárek
Phormidium tinctorum Kützing β 2
Phormidium uncinatum (Agardh) Gomont β-a 2,5
Pseudanabaena (Szafer) Lauterborn p 3,5
constricta
Romeria elegans Volosz. Kokzwara β 2
Romeria leopoliensis (Raciborski) Koczwara o-β 1,5
Spirulina albida Kolwitz a 3
Coelosphaerium Nägeli o-β 1,5
kuetzingianum
Merismopedia elegans Braun β 2
Merismopedia glauca (Ehrenberg) Naegeli β 2
Merismopedia punctata Meyen β 2
34
Merismopedia Lemm. β-a 2,5
tenuissima
Rhabdoderma lineare Schmidle et Lauterborn β 2
em.Hollerbach
Synechococcus Nägeli o 1
aeruginosus
Bacillariphyceae
Achnanthes lanceolata (Breb. ex Kützing) Grunow β 2
Achnanthes Kützing o-β 1,5
minutissima
Amphipleura pellucida Kützing β 2
Cocconeis pediculus Ehrenberg β 2
Cocconeis placentula Ehrenberg β 2
Hantzschia amphioxys (Ehr.) Grunow a 3
Nitzschia acicularis (Kützing) W.M.Smith a 3
Nitzschia actinastroides (Lemm.) Van Goor β 2
Nitzschia angustata Grunow a 3
Nitzschia apiculata (Gregory) Grunow a 3
Nitzschia capitellata Hustedtin A.Schmidt & al. a 3
Nitzschia communis Hantzsch β 2
Nitzschia dissipata (Kützing) Grunow o-β 1,5
Nitzschia fonticola Grunow o-β 1,5
Nitzschia hantzschiana Rabenhorst o 1
Nitzschia heufleriana Grunow o-β 1,5
Nitzschia holsatica Hustedt β 2
Nitzschia hungarica Grunow a 3
Nitzschia linearis (Agardh) W. Smith o-β 1,5
Nitzschia longissima (Brebisson) Grunow β 2
Nitzschia microcephala Grunow in Cleve & Moller β 2
Nitzschia palea (Kützing) W.Smith a 3
Nitzschia parvula W.M.Smith β 2
Nitzschia recta Hantzsch ex Rabenhorst β-a 2,5
Nitzschia sigmoidea (Nitzsch.) W.M. Smith β 2
Nitzschia stagnorum (Rabenhorst) Grunow β 2
Nitzschia tryblionella Hantzsch a 3
Nitzschia vermicularis (Kützing) Hantzsch β 2
Cymbella ehrenbergii Kützing o-β 1,5
Cymbella lanceolata (Ehr.) Van Heurck β 2
Cymbella silesiaca Bleisch in Rabenhorst β-a 2,5
Cymbella ventricosa Agardh o-β 1,5
35
acuminatum
Gomphonema (Kützing) Rabenhorst o 1
angustatum
Gomphonema augur Ehrenberg β 2
Gomphonema clevei Fricke o 1
constrictum
Gomphonema Kützing o 1
intricatum
Gomphonema Ehr. o 1
longiceps
Gomphonema (Hornemann) Brebisson β 2
olivaceum
Gomphonema Kützing β 2
parvulum
Gomphonema Fricke β-a 2,5
tergestinum
Gomphonema Gregory o 1
ventricosum
Rhoicosphenia curvata (Kützing) Grunow β 2
Eunotia arcus Ehrenberg o 1
Eunotia robusta Ralfs o 1
Eunotia triodon Ehrenberg o 1
Frustulia vulgaris (Thwaites) De Toni β-a 2,5
Caloneis amphisbaena (Bory) Cleve β-a 2,5
Caloneis silicula (Ehr.) Cleve o-β 1,5
Navicula atomus (Kütz.) Grunow β 2
Navicula avenacea (Brebisson) Cleve β 2
Navicula bacillum Ehrenberg β 2
Navicula cincta (Ehr.) Ralfs β-a 2,5
Navicula cryptocephala Kützing a 3
Navicula cuspidata Kützing β-a 2,5
Navicula cuspidata var. Kützing (Ehr.) Cleve o 1
ambigua
Navicula dicephala Ehrenberg o-β 1,5
Navicula exigua (Gregory) Grunow β 2
Navicula gastrum (Ehr.) Kützing β 2
Navicula gracilis Ehrenberg o-β 1,5
Navicula gregaria Donkin β 2
Navicula hungarica Grunow β 2
Navicula menisculus Schumann β-a 2,5
Navicula perpusilla Grunow o 1
Navicula pupula Kützing β 2
Navicula pygmaea Kützing a 3
Navicula radiosa Kützing o-β 1,5
36
Navicula Kützing a 3
rhynchocephala
Navicula rostellata Kützing β 2
Navicula viridula (Kützing) Ehrenberg a 3
Neidium dubium (Ehrenberg) Cleve β-a 2,5
Neidium productum (W.M. Smith) Cleve o 1
Pinnularia borealis Ehrenberg o 1
Pinnularia gibba Ehrenberg o 1
Pinnularia gracillima Gregory o 1
Pinnularia mesolepta (Ehrenberg) W.M. Smith o 1
Pinnularia (Ehr.) Cleve o 1
microstauron
Pinnularia nobilis Ehrenberg o 1
Pinnularia subcapitata Gregory o 1
Pinnularia viridis (Nitzsch) Ehrenberg β 2
Gyrosigma acuminatum (Kützing) Rabenhorst β 2
Gyrosigma attenuatum (Kütz.) Cleve β 2
Stauroneis acuta W.Smith o 1
Stauroneis anceps Ehrenberg β 2
Stauroneis (Nitzsch.) Ehrenberg β 2
phoenicenteron
Epithemia sorex Kützing β 2
Epithemia turgida (Ehrenberg) Kützing β 2
Rhopalodia gibba (Ehrenberg) O.F. Müller o 1
Cymatopleura elliptica (Brébisson) W. Smith β 2
Cymatopleura solea (Brebisson) W.Smith β-a 2,5
Surirella biseriata Brebisson in Brebisson & Godey β 2
Surirella capronii Brebisson & Kitton β 2
Surirella linearis W.M.Smith β 2
Surirella ovata Kützing β 2
Surirella robusta Ehrenberg β 2
Surirella spiralis Kützing o 1
Surirella tenera Gregory β 2
Surirella turgida W.M.Smith β 2
Amphora ovalis Kützing a 3
Amphora ovalis var. Kützing (Ehr.) Cleve o-β 1,5
gracilis
Melosira granulata (Ehr.) Ralfs β 2
Melosira italica (Ehr.) Kützing o-β 1,5
Melosira roeseana Rabenhorst o 1
Melosira varians Agardh β 2
Rhizosolenia longiseta Zacharias o 1
Cyclotella comta (Ehr.) Kützing o 1
Cyclotella Kützing β-a 2,5
meneghiniana
37
Stephanodiscus astraea (Ehrenberg) Grunow o-β 1,5
Stephanodiscus dubius (Fricke) Hustedt β 2
Stephanodiscus Grunow a 3
hantzschii
Asterionella formosa Hassall o-β 1,5
Asterionella gracillima (Hantzsch.) Hendey o 1
Ceratoneis arcus (Ehr.) Kützing o 1
Diatoma elongatum (Lyngbye) Agardh o-β 1,5
Diatoma hyemalis (Roth) Heiberg o 1
Diatoma vulgaris Bory β-a 2,5
Fragilaria capucina Desmazieres β 2
Fragilaria construens (Ehrenberg) Grunow β 2
Fragilaria crotonensis Kitton o-β 1,5
Meridion circulare (Greville) C.A.Agardh o 1
Synedra actinastroides Lemmermann o-β 1,5
Synedra acus Kützing β 2
Synedra berolinensis Lemmermann β 2
Synedra capitata Ehrenberg β 2
Synedra ulna (Nitzsch.) Ehr. β 2
Synedra vaucheriae Kütz. β 2
Tabellaria fenestrata (Lyngbye) Kützing o-β 1,5
Tabellaria flocculosa (Roth) Kützing o 1
Tetracyclus rupestris (Braun ex Rabenhorst) Grunow o 1
Chrysophyceae
Chromulina sp. Cienkowski o 1
Chrysococcus rufescens G.A. Klebs o-β 1,5
Dinobryon divergens Imohf β 2
Dinobryon sertularia Ehrenberg o 1
Dinobryon stipitatum Stein o 1
Dinobryon suecicum Lemm. o 1
Kephyrion spirale (Lackey) Conrad o-β 1,5
Uroglena volvox Ehrenberg β 2
Hydrurus foetidus (Villars) Trevisan C. Agardh o 1
Mallomonas acaroides Perty o-β 1,5
Mallomonas akrokomos Pascher o 1
Mallomonas elongata Reverdin o-β 1,5
Mallomonas fastigata Zacharias o 1
Mallomonas insignis Penard o 1
Synura petersenii Korshikov β 2
Synura uvella Ehrenberg β 2
38
Xantophyceae
Centritractus β
belenophorus Lemm. 2
Centritractus dubius Printz o 1
Ophiocytium cochleare (Eichwald) A. Braun o-β 1,5
Tribonema vulgare Pascher β 2
Cryptophyceae
Cryptomonas erosa Ehr. a 3
Cryptomonas marssonii Skuja o-β 1,5
Cryptomonas ovata Ehrenberg a 3
Cryptomonas rostrata O.V. Troitzkaja o-β 1,5
Cryptomonas β
tetrapyrenoides Skuja 2
Cryptomonas o
rostratiformis Skuja ex T. Willén 1
Chroomonas caudata Geitler β-a 2,5
Rhodomonas lacustris Pascher & Ruttner β 2
Rhodophyceae
Audouinella chalybea Lyngbye, Freis o 1
Batrachospermum o
moniliforme Roth 1
Hildenbrandia rivularis Lieben, J.Ag o 1
Lemanea fluviatilis (L.) C.Agardh o 1
Conjugatophyceae
Mougeotia gracillima (Hassall) Wittrock o 1
Netrium digitus (Breb.) Itzigs.et Rothe o 1
Spirogyra crassa Kützing em. Czurda β 2
Spirogyra insignis Kützing a 3
Spirogyra neglecta Kützing β-a 2,5
Spirogyra nitida Link β-a 2,5
Spirogyra varians Kützing β-a 2,5
Zygnema cruciatum Vauch. Agardh β-a 2,5
Cosmarium botrytis Menegh.ex Ralfs o 1
Cosmarium formosulum Hoffman β 2
39
Cosmarium granatum Breb.ex Ralfs a 3
Cosmarium humile (Gay) Nordst. a 3
Cosmarium a
impressulum Elfv. 3
Cosmarium laeve Rabh. a 3
Cosmarium a
margaritiferum Menegh ex Ralfs 3
Cosmarium meneghenii Brébisson a 3
Cosmarium regnellii Wille a 3
Cosmarium a
subcostatum Nordst. 3
Cosmarium turpinii Brébisson o 1
Desmidium swartzii Agardh o 1
Euastrum denticulatum (Kirchner) Gay o-β 1,5
Euastrum elegans (Bréb.) Kütz. o 1
Euastrum oblongum (Grev.) Ralfs o 1
Hyalotheca dissiliens (SM.) Bréb. o 1
Micrasterias crux- o
melitensis (Ehr.) Hass 1
Micrasterias rotata Brev. Ex. Ralfs o 1
Micrasterias truncata (Corda) Bréb. o 1
Pleurotaenium o
trabecula (Ehr.) ex Naeg. 1
Pleurotaenium o-β
truncatum (Bréb.) Näg. 1,5
Staurastrum gracile Ralfs ex Ralfs o-β 1,5
Staurastrum hirsutum Ehr, Ralfs β-a 2,5
Staurastrum muticum (Breb.) Ralfs β-a 2,5
Staurastrum orbiculare Ralfs β-a 2,5
Staurastrum a 3
paradoxum Meyen
Staurastrum β
punctulatum Brébisson 2
Staurastrum tetracerum (Kütz.) Ralfs a 3
apiculatus Breb.,Teil
convergens (Ehr.) Teil.
Staurodesmus glaber (Ehr.) Teil. β-a 2,5
Tetmemorus laevis (Kütz.) Ralfs o 1
Closterium acerosum (Schrank) Ehrenberg a 3
Closterium aciculare T.West β 2
Closterium acutum Breb. β-a 2,5
Closterium ceratium Perty a 3
Closterium cornu Ehrenberg o 1
40
Closterium ehrenbergii Menegh.ex Ralfs β 2
Closterium lanceolatum Kützing ex Ralfs a 3
Closterium limneticum Lemm. a 3
Closterium lunula (Müll.) Nitzsch. a 3
Closterium moniliferum Ehrenberg β 2
Closterium parvulum Nägeli β 2
Closterium strigosum Breb. β-a 2,5
Closterium striolatum Ehr.ex Ralfs β-a 2,5
Closterium venus Kütz. β 2
Penium polymorphum Petry o 1
Chlorophyceae
Draparnaldia o
glomerata Vauch., Agardh 1
Stigeoclonium tenue Kützing a 3
Chlorella vulgaris Beij. p 4
Actinastrum falcatus Corda, Ralfs β-a 2,5
Actinastrum hantzschii Lagerheim β 2
Characium falcatum Schroed. a 3
Coelastrum β 2
microporum Nägeli
Coelastrum sphaericum Naeg. β 2
Crucigenia crucifera (Wolle) Collins β 2
Crucigenia fenestrata Schmidle β 2
Crucigenia tetrapedia (Kirchn.) W.G.S. West β 2
Crucigeniella β-a 2,5
rectangularis (Naeg.) Kom.
Dictyosphaerium β 2
pulchellum Wood
Hydrodictyon β 2
reticulatum (L.) Lagerheim Roth
Kirchneriella lunaris (Kirchn.)Moeb. β 2
Kirchneriella obesa (W.West) Schmidle β 2
Lagerheimia citriformis (J.Snow) Collins a 3
Lagerheimia genevensis (Chod.) Chodat β 2
Lagerheimia longiseta (Lemm.) Wille a 3
Lagerheimia β 2
wratislaviensis Schroed.
Oocystis lacustris Chodat o-β 1,5
Oocystis marssonii Lemmermann β 2
Pediastrum biradiatum Meyen o 1
Pediastrum boryanum (Turp.) Menegh. β 2
Pediastrum duplex Meyen β 2
41
Pediastrum kawraiskyi Schmidle o-β 1,5
Pediastrum simplex Meyen o 1
Pediastrum tetras (Ehrenberg) Ralfs β 2
Planktosphaeria o-β 1,5
gelatinosa G.M. Smith
Scenedesmus abundans (Kirchner) Chodat β 2
Scenedesmus β 2
acuminatus (Lagerh.) Chod.
Scenedesmus β 2
acutiformis Schröder
Scenedesmus acutus Meyen β 2
Scenedesmus arcuatus (Lemm.) Lemm β 2
Scenedesmus armatus (R. Chodat) R. Chodat β 2
Scenedesmus bijuqus var. β 2
obtusiusculus (Chodat) G.M. Smith
Scenedesmus β 2
brasiliensis Bohlin
Scenedesmus β 2
denticulatus Lagerheim
Scenedesmus hystrix Lagerheim β 2
Scenedesmus obliquus (Turp.) Kütz. β 2
Scenedesmus opoliensis Richter β 2
Scenedesmus β 2
quadricauda (Turp.) Breb.
Selenastrum β 2
bibraianum Reinsch
Siderocelis ornata (Fott) Fott β 2
Sphaerocystis β 2
schroeteri Chodat
Tetraedron caudatum (Corda) Ralfs β 2
Tetraedron regulare Kütz. β 2
Tetraedron trigonum (Nägeli) Hansgirg β 2
Tetrastrum punctatum (Schmidle) Ahlstr. & Tiff. β 2
Tetrastrum staurogeniaeforme (Schroeder) Lemm. β 2
Treubaria varia Ahlstr. & Tiffany β 2
Westella botryoides (W.West) De Wild β 2
Microspora amoena (Kützing) Rabenhorst o 1
Oedogonium capillare Linne, Kutzing β 2
Oedogonium undulatum Brébisson β 2
Carteria klebsii (Dang.) France β 2
Carteria multifilis (Fresenius) O. Dill p 4
Chlamydomonas media Klebs β-a 2,5
Chlamydomonas a 3
reinhardtii Dangeard
Chlamydomonas Pascher β 2
42
simplex
Chlorogonium a 3
elongatum Dangeard
Eudorina elegans Ehrenberg β 2
Gonium pectorale O.F. Müller a-p 3,5
Gonium sociale (Dujardin) Warming β-a 2,5
Pandorina morum Bory β 2
Phacotus lenticularis (Ehr.) Stein β 2
Pteromonas aculeata Lemm. β 2
Pteromonas angulosa Lemm. β 2
Volvox aureus Ehrenberg o-β 1,5
Volvox globator (L.) Ehr. o-β 1,5
Cladophora glomerata Kütz. β 2
Rhizoclonium o-β
hieroglyphicum (Agardh) Kütz.ing 1,5
Ulothrix subtilissima Rabenhorst β 2
Ulothrix tenerrima Kützing β 2
Ulothrix tenuissima Printz o 1
Ulothrix zonata (Web. & Mohr) Kütz. o-β 1,5
Enteromorpha β
intestinalis (L.) Nees 2
Euglenophyceae
Colacium cyclopicola (Gicklh.) Bourrelly β-a 2,5
Colacium vesiculosum Ehr. β 2
Euglena acus Ehrenberg β-a 2,5
Euglena caudata Hübner a 3
Euglena deses Ehrenberg p 4
Euglena ehrenbergii Klebs β 2
Euglena geniculata Dujardin a-p 3,5
Euglena gracilis Klebs o 1
Euglena limnophila Lemm. o-β 1,5
Euglena mutabilis Schmitz β 2
Euglena oxyuris Schmarda o-β 1,5
Euglena proxima P.A. Dangeard a-p 3,5
Euglena spirogyra Ehrenberg β 2
Euglena tripteris (Duj.) Klebs β 2
Euglena viridis (O.F. Müller) Ehrenberg p 4
Euglena oblonga Schmitz β 2
Euglena polymorpha Dangeard a 3
Euglena sanguinea Ehrenberg β 2
Euglena splendens Dangeard a 3
Euglena variabilis Klebs β-a 2,5
43
Euglena velata Klebs β-a 2,5
Lepocinclis marssonii Lemm. β 2
Lepocinclis ovum (Ehr.) Lemm. β-a 2,5
Lepocinclis steinii Lemm. emend Conrad β 2
Lepocinclis texta (Dujardin) Lemm. β 2
Phacus acuminatus Stokes β-a 2,5
Phacus aenigmaticus Drez. β 2
Phacus agilis Skuja β 2
Phacus brevicaudatus Klebs, Lemmermann β 2
Phacus caudatus Hubn. β 2
Phacus curvicauda Swir. β 2
Phacus elegans Pochman o-β 1,5
Phacus helicoides Pochman β 2
Phacus horridus Pochman o-β 1,5
Phacus longicauda (Ehr.) Dujardin β-a 2,5
Phacus orbicularis Hubn. β 2
Phacus pleuronectes (O.F.M.) Dujardin β 2
Phacus pusillus Lemm. β-a 2,5
Phacus skujai Skv. β-a 2,5
Phacus striatus France β-a 2,5
Phacus suecicus Lemm. β 2
Phacus tortus (Lemm.) Skv. β-a 2,5
Strombomonas β
acuminata Schmarda, Deflandre 2
Strombomonas β
fluviatilis Lemmermann, Deflandre 2
Strombomonas β
verrucosa (Daday) Deflandre 2
Trachelomonas abrupta Svirenko β 2
Trachelomonas armata (E.) Stein β 2
Trachelomonas bulla Stein β-a 2,5
Trachelomonas β
caudata (Ehr.) Stein 2
Trachelomonas β
cylindrica C.G. Ehrenberg 2
Trachelomonas eusifera f. β
spiralis (Playf.) Deflandre 2
Trachelomonas hispida (Perty) Stein β 2
Trachelomonas β
oblonga Lemm. 2
Trachelomonas β
obovata Stokes Ex. Deflandre 2
Trachelomonas β-a
pavlovskoensis V. Poljansk, Popova 2,5
Trachelomonas Swirenko β 2
44
plantonica
Trachelomonas β
pulccherium Playfair 2
Trachelomonas β
rugulosa Stein 2
Trachelomonas similis Stokes β 2
Trachelomonas β
stokesiana Palmer 2
Trachelomonas o-β
superba Swirenko 1,5
Trachelomonas varians Deflandre β 2
Trachelomonas β
verrucosa Stokes 2
Trachelomonas β
volvocina Ehr. 2
Trachelomonas β
volvocinopsis Swir. 2
Dinophyceae
Ceratium cornutum (Ehr.) Claparede et Lachman o 1
Ceratium hirundinella (O.F.M.) Bergh. o 1
Gymnodinium o-β
aeruginosa Stein 1,5
Gymnodinium palustre Schilling o 1
Hemidinium nasutum Stein o 1
Peridinium bipes Stein o 1
Peridinium cinctum (O.F.Muller) Ehrenberg o 1
Peridinium palatinum Lauterborn o 1
Peridinium umbonatum Stein o 1
Peridinium willei Huifelt-Kaas a 3
45
Anexa 6.1.1.C - Starea ecologica – Element biologic-Macronevertebrate bentice-
Râuri naturale

STĂRII ECOLOGICE A CORPURILOR DE APĂ AFLATE PE CURSURILE DE
APĂ NATURALE PE BAZA COMUNITĂŢILOR DE MACRONEVERTEBRATE
Domeniu de aplicare
Macronevertebratele sunt folosite pentru evaluarea starii ecologice a corpurilor de apa
aflate pe cursurile de apa datorita numeroaselor avantaje pe care le au. Metoda descrisă
este folosita pentru activitatea de monitoring.
Principiu
Metoda de evaluare pe baza macronevertebratelor descrisa mai jos se foloseste exclusiv
pentru cursurile naturale de apa si raspunde cerintelor Directivei Cadru a Apei. In
descrierea metodei s-a tinut cont de principalele presiuni (poluarea organica si degradarea
generala) la care raspund comunitatile de macronevertebrate din cursurile de apa. Au fost
descrise si valorile ghid de referinta pentru fiecare categorie tipologica si pentru fiecare
dintre indicatorii selectionati. Evaluarea se face la nivel de corp de apa.
Descrierea metodei
Pe baza listei de specii dintr-o sectiune de monitorizare se calculeaza fiecare din cei 7
indici propusi (indice saprob, indice EPT_I, indice de diversitate Shannon-Wiener, indice
număr de familii, indice OCH/O, indice grupe funcţionale, indice preferinţă de curgere)
pentru evaluarea starii ecologice pe baza comunitatilor de macronevertebrate. Descrierea
indicilor si a formulelor de calcul este facuta in continuare.
1.Indicele saprob (metoda Pantle-Buck modificata)

 (s x h)
S=
h
S = indicele saprob
s = valoarea taxonilor bioindicatori (tabel 9)
2.Indicele EPT_I
Numarul indivizilor din grupele de insecte Ephemeroptera-Plecoptera-Trichoptera
raportat la numarul total de indivizi din proba.
3.Indice de diversitate Shannon-Wiener
S
H    pi ln p i
i 1
46
S = numarul de taxoni;
pi = numarul de indivizi al taxonului i raportat la numarul total de indivizi din proba
4.Indice număr de familii

Se numara familiile de care apartin taxonii identificati in proba.
5.Indicele OCH/O
Raportul numarului de indivizi din grupele Oligochaeta-Chironomidae la numarul total
de indivizi din proba.
Indicele IOCH devine IO pentru cursurile de apa din zonele de munte si zonele de dealuri
si podisuri inalte (tipurile: RO01, 02, 03, 04, 05) si se calculeaza doar pe baza
oligochetelor.
6.Indicele grupe functionale (mod de hranire)

Raportul numarului de indivizi dintre razuitori si maruntitori (faramitatori) la numarul de
indivizi din toate grupele functionale trofice din fiecare proba.
7.Indicele preferinta de curgere a apei_reofil (curgere rapida) sau Indicele preferinta

de curgere a apei_limnofil (curgere lenta)
Raportul numarului de indivizi apartinand formelor reofile/limnofile la numarul total al
indivizilor din proba. In calculul formelor reofile intra si grupele care figureaza ca fiind
reofile-limnofile. Indicele de preferinta curgere trebuie aplicat in functie de specificul
cursului de apa investigat: curgere rapida sau curgere lenta. Biocenozele pentru tipul de
curgere rapida apartin rhitronului, iar cele pentru tipul de curgere lenta apartin
potamonului.
reflectă mai bine degradarea generală. Este totuşi foarte dificil să se precizeze acurateţea
cu care fiecare din indicii menţionaţi reflectă una sau alta dintre presiunile majore,
respectiv sunt expresia celor două module. De aceea, se propune calcularea indicelui
multimetric pe baza tuturor indicilor menţionaţi.
In tabelele 1-8 sunt prezentate valorile propuse pentru fiecare indice pe categorii
tipologice si pe stari ecologice. Tabelele includ si valorile ghid pentru starea de referinta
pentru fiecare indice. In anumite situatii s-a realizat gruparea unor tipologii si valorile
propuse sunt comune.
47

ghid ecologica ecologica ecologica ecologica ecologica
stare f. buna buna moderata slaba proasta
referinta (max.) (max.) (max.) (max.)
(max.)
RO01 1,2 1,55 1,8 2,3 3,2 > 3,2
RO02 1,25 1,6 1,9 2,5 3,2 > 3,2
RO03 1,3 1,65 2,2 2,5 3,2 > 3,2
RO04 1,35 1,7 2,2 2,6 3,2 > 3,2
RO05 1,4 1,75 2,2 2,6 3,2 > 3,2
RO06 1,45 1,85 2,3 2,7 3,5 > 3,5
RO07 1,5 1,9 2,3 2,7 3,5 > 3,5
RO08 1,5 1,95 2,4 2,6 3,2 > 3,2
RO09 1,5 1,95 2,4 2,7 3,2 > 3,2
RO10 1,55 1,95 2,4 2,6 3,5 > 3,5
RO11 1,6 2 2,45 2,7 3,5 > 3,5
RO12 1,25 1,6 1,9 2,3 3,2 > 3,2
RO13 1,6 2 2,3 2,7 3,5 > 3,5
RO14 1,6 2,05 2,4 2,8 3,5 > 3,5
RO15 1,6 2,1 2,4 2,8 3,5 > 3,5
RO16 1,6 1,9 2,3 2,7 3,2 > 3,2
RO17 1.4 1.7 1.95 2.5 3.2 > 3.2
RO18 1,5 1,8 2,3 2,7 3,5 > 3,5
RO19 1,55 2 2,4 2,7 3,5 > 3,5
Tabel 2: Valori propuse pentru indicele EPT_I

referinta (min.) (min.) (min.) (min.)
(min.)
RO01- 80% 70% 40% 30% 20% < 20%
02
RO03 70% 50% 30% 20% 10% < 10%
RO04- 60% 50% 35% 20% 15% < 15%
05
RO06- 30% 20% 10% 5% 2% < 5%
11
RO12 60% 45% 30% 10% 5% < 5%
RO13- 20% 15% 8% 2% 1% < 1%
15
RO16 25% 15% 10% 5% 2% < 2%
48
RO17 70% 60% 30% 25% 20% < 20%
RO18 50% 45% 30% 15% 10% < 10%
RO19 30% 20% 10% 7% 5% < 5%

RO01 2.3 1.9 1.6 1.3 1.2 < 1.2
RO02- 2.3 1.8 1.6 1.3 1.2 < 1.2
03
RO04- 2.1 1.7 1.5 1.2 1.1 < 1.1
05
RO06- 1.9 1.7 1.4 1.2 1.1 < 1.1
11
RO12 2.1 1.7 1.6 1.2 1.1 < 1.1
RO13- 1.8 1.7 1.3 1.2 1.1 < 1.1
15
RO16 2.0 1.6 1.25 1.2 1.1 < 1.1
RO17 2.1 1.6 1.4 1.2 1 <1
RO18 1.8 1.5 1.3 1.1 1 <1
RO19 1.8 1.5 1.2 1 <1 <1
Tabel 4: Valori propuse pentru indicele numar famili

(min.)
RO01- 20 15 10 6 4 <4
03
RO04- 16 13 8 4 2 <2
05
RO06- 14 11 6 3 2 <2
11
RO12 18 14 10 5 4 <2
RO13- 14 11 6 3 2 <2
16
RO17 18 14 9 4 2 <2
RO18 15 12 7 3 2 <2
RO19 14 11 5 3 2 <2
49
Tabel 5: Valori propuse pentru indicele OCH

referinta (max.) (max.) (max.) (max.)
(max.)
RO01- 10% 12% 30% 45% 55% > 55%
02
RO03- 15% 25% 40% 50% 60% > 60%
05
RO06- 25% 30% 40% 70% 85% > 85%
11
RO12 15% 25% 50% 60% 70% > 70%
RO13- 25% 35% 60% 75% 85% > 85%
15
RO16 25% 30% 40% 70% 85% > 85%
RO17 15% 20% 25% 35% 40% > 40%
RO18 22% 30% 35% 45% 50% > 50%
RO19 27% 35% 45% 70% 75% > 75%
Tabel 6: Valori propuse pentru indicele grupe functionale

RO01- 90% 60% 40% 30% 20% < 20%
02
RO03 80% 50% 40% 30% 20% < 20%
RO04- 70% 45% 30% 20% 10% < 10%
05
RO06- 30% 20% 10% 5% 2% < 2%
11
RO12 70% 50% 40% 30% 20% < 20%
RO13- 30% 20% 10% 5% 2% < 2%
16
RO17 80% 65% 30% 25% 20% < 20%
RO18 60% 50% 30% 20% 15% < 15%
RO19 25% 15% 10% 5% 2% < 2%
50
Tabel 7: Valori propuse pentru indicele preferinta de curgere a apei (curgere rapida-
reofil)
(min.)
RO01 90% 70% 60% 50% 40% < 40%
RO02 90% 70% 60% 50% 30% < 30%
RO03 80% 60% 50% 40% 30% < 30%
RO04- 70% 60% 40% 30% 20% < 20%
05
RO06 50% 40% 30% 20% 15% < 15%
RO07- 50% 30% 20% 15% 10% < 10%
11
RO12 80% 60% 50% 40% 30% < 30%
RO13- 50% 30% 20% 15% 10% < 10%
15
RO16 50% 25% 20% 15% 10% < 10%
RO17 80% 65% 55% 40% 30% < 30%
RO18 60% 50% 30% 20% 10% < 10%
RO19 50% 25% 15% 10% 10% < 10%
Tabel 8: Valori propuse pentru indicele preferinta de curgere a apei (curgere lenta-
limnofil)
(min.)
RO01 20% 30% 40% 50% 60% > 60%
RO02 20% 30% 40% 50% 70% > 70%
RO03 20% 40% 50% 60% 70% > 70%
RO04- 30% 40% 60% 70% 80% > 80%
05
RO06- 90% 80% 70% 60% 50% > 50%
11
RO12 80% 70% 60% 50% 40% > 40%
RO13- 90% 80% 70% 60% 50% > 50%
15
RO16 80% 70% 60% 50% 40% < 40%
RO17 15% 35% 45% 55% 65% > 65%
RO18 40% 50% 70% 80% 90% > 90%
RO19 50% 75% 85% 90% 90% > 90%
51
calcularea RCE, fiecare indice se raportează la valoarea ghid a stării de referinţă
corespunzătoare. Se imparte intotdeauna valoarea mai mica la valoarea mai mare pentru
un raport subunitar intre 0 si 1. Acolo unde valorile obtinute sunt mai mari decat valorile
ghid ale starii de referinta se considera RCE =1. La calcularea RCE trebuie studiate
valorile propuse pentru fiecare indice si pentru starea de referinta si starile ecologice
pentru a se vedea tendinta acestora, de crestere sau de scadere de la stare ecologica foarte
buna la starea ecologica proasta.
Fiecare parametru exprimat prin RCE se ponderează şi adunarea valorilor obţinute

permite calcularea indicelui multimetric.
–Indice saprob (IS) 30%

–Indice EPT_I (indivizi) (IEPT) 10%
–Indice Shannon-Wiener (ID) 20%
–Indice număr familii (FAM) 10%
–Indice OCH (Oligochaeta-Chironomidae) (IOCH/IO) 10%
–Indice grupe functionale (IGF) 10%
–Indice preferinta curgere apa (reofil sau limnofil)(REO/LIM) 10%
0.3*RCEIS+0.1*RCEIEPT+0.2*RCEID+0.1*RCEFAM+0.1*RCEIOCH+0.1*RCEIGF+0.1*RC
EREO/LIM = indice multimetric
Valoarea indicelui multimetric va da starea ecologica şi aceasta trebuie sa fie cuprinsa

intre 0 si 1.
Pentru incadrarea in stari ecologice se propune impartirea domeniului de variatie al

valorilor indicelui multimetric in 5 parti, dupa cum urmeaza:
Valoare
–Stare foarte buna min. 0.74
–Stare buna min. 0.58
–Stare moderata min. 0.35
–Stare slaba min. 0.2
–Stare proasta max. 0.2
In situatia de a fi mai multe rezultate sezoniere pentru o statie si mai multe statii pe un
corp de apa, se face media anuala a indicelui multimetric si se stabileste starea ecologica.
52
Compararea
cu valorile
Determinare valoare Calculul Rapoartelor de
limită dintre
pentru urmatorii indici Calitate Ecologica (RCE)
starile
pentru fiecare indice
ecologice
Modul
poluare Indice saprob (IS) RCEIS
organica
IM = 0,3xRCEIS+
0,1xRCEIEPT +
0,2xRCEID +
Indice EPT_I (IEPT) RCEIEPT 0,1xRCEFAM +
Calculul 0,1xRCEIOCH +
Indicelui 0,1xRCEIGF +
Compararea RCEFAM Multimetric 0,1xRCEREO/LIM
Indice numar de (IM) prin
valorii ponderarea
familii (FAM)
determinate cu RCEID RCE pentru
valoarea ghid a fiecare
stării de Evaluare
indice
Modul Indice diversitate referinta RCEIOCH finala
SW (ID) stare
degradare ecologica
generala RCEIGF
Calcul IM stare ecologică
Indice OCH (IOCH)
RCEREO/LIM
Indice grupe
functionale (IGF)
Compararea IM cu
Indice preferinta starile ecologice
valoarea mai mare
curgere apa
(REO/LIM)) Daca valoare determinata ≥ valoarea
Fig, 1: Schema de evaluare a starii ecologice a corpurilor de apa pe baza macronevertebratelor – cursuri apa
53
Compararea
Determinare valoare Calculul Rapoartelor de cu valorile
pentru urmatorii indici Calitate Ecologica (RCE) limită dintre
pentru fiecare indice starile
Modul ecologice
poluare IS = 1.16
organica RCEIS = 1
IEPT = 85% RCEIEPT = 1 IM =

Evaluare
0,3x1+
Compararea finala
FAM = 19 RCEFAM =19/20 =0.95 0,1x1 +
valorii stare
Calculul 0,1x0,79 +
determinate ecologica
cu valoarea
Indicelui 0,1x0,95 +
RCEID =1,82/2,3=0.79 = FB
ID = 1,82 ghid a starii Multimetric 0,1x1 +
de referinta (IM) prin 0,1x0,93 +
RCEIOCH=1 ponderarea 0,1x1
Modul IOCH = 1% RCE pentru
fiecare indice
degradare RCEIGF=84/90=0,93
generala IGF = 84%
RCEREO=1 Calcul IM stare ecologică
= 0,3+0,1+0,079+0,095+
REO = 96% 0.1+0,093+0,1 = 0.867

valoarea mai mare
Daca valoare determinata ≥ valoarea ghid Compararea IM cu

a starii de referinta RCE=1 valorile limită pt stările
ecologice
Fig, 2: Exemplu de schema de evaluare a starii ecologice a corpurilor de apa pe baza macronevertebratelor
– cursuri de apa
54
Tabel 9 – Lista taxonilor de macronevertebrate cu valoare de bioindicatori
Porifera
Taxon bioindicator Autor An Zona saproba Valoare
Ephydatia fluviatilis Linnaeus 1759 β 2,1
Ephydatia muelleri Lieberkuhn 1855 β 1,8
Spongilla lacustris Linnaeus 1758 β 2,2
Spongilla (Eunapius) fragilis Leidy 1851 β 2,2
Hydrozoa
Craspedacusta sowerbyi Lankester 1880 o 1,5
Hydra attenuata Pallas 1766 o 1,5
Hydra vulgaris Pallas 1766 o 1,6
Hydra viridissima Pallas 1766 β 1,9
Pelmatohydra oligactis Pallas 1766 β 1,8
Turbellariata
Crenobia alpina Dana 1776 o 1.0
Dendrocoelium lacteum O.F. Muller 1774  2.7
Dugesia gonocephala Duges 1830 o 1.4
Dugesia lugubris O. Schmidt 1861 β 2.1
Dugesia trigrina Girard 1850 β 2.2
Planaria torva O.F. Muller 1774 β 1.9
Planaria (Dugesia) polychroa O. Schmid 1862 β 2.1
Polycelis felina Dalyell 1814 o 1.4
Polycelis nigra O.F. Muller 1774 β 2.0
Polycelis tenuis Ijima 1884 β 2.0
Gasteropoda
Acroloxus lacustris Linnaeus 1758 β 2,2
Ancylus fluviatillis O.F. Muller 1774 o-β 1,7
Anisus vortex Linnaeus 1758 β 2,2
Aplexa hypnorum Linnaeus 1758 o-β 1,7
Bathyomphalus contortus Linnaeus 1758 o-β 1,7
Bithynia leachii Sheppard 1823 β 2,1
Bithtynia tentaculata Linnaeus 1758 β 2,2
Esperiana acicularis Ferussac 1823 β 2,2
Esperiana esperi Ferussac 1829 β 2,2
Ferrissia wautieri Miroli 1960 β 2,1
Galba truncatula O.F. Muller 1774 o-β 1,8
Gyraulus crista Linnaeus 1758 β 2,2
Gyraulus albus O.F. Muller 1774 β 1,9
55
Gyraulus laevis Alder 1838 o-β 1,7
Hippeutis complanatus Draparnaud 1805 o-β 1,8
Lithoglyphus naticoides C. Pfeiffer 1828 β 2,2
Lymnaea stagnalis Linnaeus 1758 β 2,0
Planorbarius corneus Linnaeus 1758 β 2,0
Planorbis planorbis Linnaeus 1758 β 2,0
Physa (Physella acuta Draparnaud 1805 β 2,3
Physa fontinalis Linnaeus 1758 o-β 1,6
Radix auricularia Linnaeus 1758 β 2,2
Radix ovata Draparnaud 1805 β 2,3
Radix peregra O.F. Muller 1774 β 2,2
Segmentina nitida O.F. Muller 1774 o 1,5
Stagnicola corvus Gmelin 1788 β 2
Stagnicola palustris O.F. Muller 1774 β 1,9
Theodoxus danubialis Pfeiffer 1828 o-β 1,8
Theodoxus fluviatilis Pfeiffer 1828 β 1,9
Theodoxus tranversalis Pfeiffer 1828 o-β 1,7
Valvata cristata O.F. Muller 1774 β 2,1
Valvata piscinalis O.F. Muller 1774 β 2,0
Viviparus acerosus Bourguignat 1870 β 2,0
Viviparus viviparus Linnaeus 1758 β 2,0
Bivalvia
Anodonta anatina Linnaeus 1758 β 2,2
Anodonta cygnaea Linnaeus 1758 β 1,9
Dreissena polymorpha Pallas 1771 β 2,0
Pisidium amnicum O.F. Muller 1774 β 1,8
Pisidium casertanum Poli 1791 o 1,5
Pisidium obtusale Lamarck 1818 o 1,4
Pseudanodonta complanata Rossmassler 1835 β 1,9
Sphaerium corneum Linnaeus 1758 β 2,2
Sphaerium rivicola Lamarck 1818 β 2,2
Sphaerium (Musculium) O.F. Muller 1774 β- 2,4
lacustre
Unio crasus Philipsson 1788 β 1,8
Unio pictorum Linnaeus 1758 β 2,1
Unio tumidus Philipsson 1788 β 2,3
Polychaeta
Hypania invalida Grube 1860 β 2,3
Oligochaeta
Taxon bioindicator Autor AN Zona saproba Valoare
Familia Naididae
56
Amphichaeta leydigi Tauber 1879 β 2,0
Aulophorus (Dero) furcatus O.F. Muller 1773 β- 2,4
Chaetogaster diaphanus Gruithuisen 1828 β- 2,4
Dero digitata O.F. Muller 1773  2,7
Dero obtusa Udekem 1855 β- 2,5
Nais alpina Sperber 1848 o-β 1,7
Nais barbata O.F. Muller 1773 β 2,2
Nais bretscheri Michaelsen 1899 β- 2,4
Nais communis Piguet 1906  2,6
Nais elinguis O.F. Muller 1773  2,7
Nais pardalis Piguet 1906 β- 2,4
Nais variabilis Piguet 1906  2,6
Ophidonais serpentina O.F. Muller 1773  2,7
Paranais frici Hrabe 1941 β- 2,4
Pristina longiseta Ehrenberg 1828 β- 2,5
Pristinella jenkinae Stephenson 1932 o 1,3
Slavina appendiculata Udekem 1855 β 2,2
Stylaria lacustris Linnaeus 1767 β 2,3
Uncinais uncinata Orsted 1842 o-β 1,7
Vejdovskyella comata Vejdowsky 1884 o-β 1,8
Familia Tubificidae
Aulodrilus limnobius Bretscher 1899 β 2,1
Branchiura sowerbyi Beddard 1892 β- 2,4
Limnodrilus claparedeanus Ratzel 1869  2,9
Limnodrilus hoffmeisteri Claparede 1862 -p 3,5
Limnodrilus profundicola Verrill 1871  3,1
Limnodrilus udekemianus Claparede 1862  3,2
Potamothrix hammoniensis Michaelsen 1901  2,6
Potamothrix moldaviensis Vejdovsky- 1903 β- 2,5
Mrazek
Potamothrix vejdovski Hrabe 1941  2,6
Psammoryctides albicola Michaelsen 1901 β- 2,4
Psammoryctides barbatus Grube 1861 β 2,0
Rhyacodrilus falciformis Bretscher 1901 o 1,4
Spirosperma ferox Eisen 1879 β 2,2
Tubifex ignotus Stolc 1886 β- 2,4
Tubifex tubifex O.F. Muller 1774 -p 3,5
Familia Lumbriculidae
Lumbriculus variegatus Grube 1844 β- 2,5
Stylodrilus heringianus Claparede 1862 o-β 1,7
Familia Lumbricidae
Eiseniella tetraedra Savign 1826 β 2,0
Familia Propappidae
Propappus volki Michaelsen 1916 o-β 1,8
Familia Haplotaxidae
Haplotaxis gordioides Hartmann 1821 o-β 1,6
57
Hirudinea
Dina apathyi Gedroye 1916 β- 2,5
Dina lineata O.F. Muller 1774  2,6
Erpobdella octoculata Linnaeus 1758  2,8
Erpobdella nigricollis Brandes 1900  2,7
Erpobdella testacea Savigny 1820 β- 2,5
Glossiphonia complanata Linnaeus 1758 β- 2,4
Haemopis sanguisuga Linnaeus 1758 β 2,0
Helobdella stagnalis Linnaeus 1758  2,7
Hemiclepsis marginata O.F. Muller 1774 β 2,2
Hirudo medicinalis Linnaeus 1758 β 2,0
Piscicola geometra Linnaeus 1758 β 2,1
Trochaeta bykowskii Gedroye 1913 o 1,5
Arthopoda
Aranaea
Argyroneta aquatica Clerck 1758 o 1,5
Phyllopoda
Artemia salina Linnaeus 1758 o-β 1,6
Branchipus stagnalis Linnaeus 1752 o 1,5
Decapoda
Astacus astacus Linnaeus 1758 β 1,7
Astacus leptodactylus Eschscholtz 1823 β 1,9
Mysidacea
Limnomysis benedeni Czerniavsky 1882 β 1,9
Amphipoda
Corophium curvispinum Sars 1895 β 2,1
Dikerogammarus villosus Martynov 1925 β 2,1
Dikerogammarus haemobaphes Eichwald 1841 β 2,1
Gammarus fossarum Koch 1835 o-β 1,7
Gammarus balcanicus Schaferna 1922 o 1,2
Gammarus pulex Linnaeus 1758 β 2,1
Gammarus roeselli Gervais 1835 β- 2,2
Niphargus spp. Schiodte 1849 o 0,5
Synurella ambulans O. F. Muller 1846 β 2,0
Isopoda
Asellus aquaticus Linnaeus 1758  2,6
Jaera sarsi Valkanov 1936 β 2,2
58
Hydrachnidia
Arrenurus fontinalis Viets 1920 o 0,5
Arrenurus globator O.F. Muller 1776 o 1,5
Atractides gibberipalpis Piersig 1898 β 1,9
Atractides nodipalpis Thor 1899 o 0,5
Aturus crinitus Thor 1902 β 2,0
Feltria minuta Koenike 1892 o 0,5
Hydrachna globosa De Geer 1778 o-β 1,7
Hydrachna geographica O.F. Muller 1776 o 1,5
Hygrobates calliger Piersig 1896 o 1,3
Hygrobates fluviatilis Strom 1768 o-β 1,6
Lebertia fimbrata Thor 1899 o 1,0
Limnesia maculata Muller 1776 β 2,0
Limnochares aquatica Linnaeus 1758 o-β 1,7
Piona nodata Muller 1776 o 1,2
Sperchon brevirostris Koenike 1895 o 0,5
Sperchon glandulosus Koenike 1886 o 0,5
Torenticola anomala Koch 1837 o 1,0
Torenticola elliptica Maglio 1909 o 0,8
Unionicola (Acax) crassipes O.F. Muller 1776 o 1,2
Ephemeroptera
Baetis alpinus Pictet 1843 o 1,0
Baetis buceratus Eaton 1870 β- 2,4
Baetis lutheri Muller 1967 o-β 1,6
Baetis melanonyx Pictet 1843 o 1,2
Baetis muticus Linnaeus 1758 o 1,3
Baetis niger Linnaeus 1761 β 2,0
Baetis rhodani Pictet 1843 β 2,1
Baetis scambus Eaton 1870 o-β 1,6
Baetis vernus Curtis 1834 β 2,3
Caenis horaria Linnaeus 1758 β 2,1
Caenis luctosa Burmeister 1839 β 2,2
Caenis macrura Stephens 1835 β 1,8
Caenis robusta Eaton 1884 β 2,1
Cloeon dipterum Linnaeus 1761  2,5
Ecdyonurus dispar Curtis 1834 β 2,1
Ecdyonurus helveticus Eaton 1885 o 1,0
Ecdyonurus insignis Eaton 1870 β 2,1
Ecdyonurus torrentis kimmins 1942 o 1,2
Ecdyonurus venosus Fabricius 1775 o 1,4
Electrogena lateralis Curtis 1834 o 1,4
Electrogena quadrilineata Landa 1969 o 1,4
59
Epeorus alpicola Eaton 1871 o 1,0
Epeorus sylvicola Pictet 1865 o 1,4
Ephemera danica Muller 1764 β 1,7
Ephemera vulgata Linnaeus 1758 β 2,2
Ephemerella mucronata Bengtsson 1909 o 1,5
Ephemerella notata Eaton 1887 β 1,9
Habroleptoides confusa Sartori et 1986 o-β 1,6
Jacob
Habrolepoides modesta Hagen 1864 o-β 1,7
Habrophlebia fusca Curtis 1834 o-β 1,6
Heptagenia coerulans Rostock 1878 β 2,1
Heptagenia flava Rostock 1878 β 2,3
Heptagenia longicauda Stephens 1835 β 2,2
Heptagenia sulphurea Muller 1776 β 2,2
Leptophlebia marginata Linnaeus 1767 β 2,0
Oligoneuriella rhenana Imhoff 1852 β 1,7
Palingenia longicauda Olivier 1791 β 1,8
Paraleptophlebia submarginata Stephens 1835 o-β 1,6
Potamanthus luteus Linnaeus 1767 β 2,1
Procloeon bifidum Bengtsson 1912 β 2,3
Rhithrogena carpatoalpina Klonowska et 1987 o 1,2
al.
Rhithrogena germanica Eaton 1885 o 1,2
Rhithrogena hybrida Eaton 1885 o 1,0
Rhithrogena semicolorata Curtis 1834 β 1,8
Serratella ignita Poda 1761 β 2,0
Siphlonurus aestivalis Eaton 1903 β 2,0
Siphlonurus lacustris Eaton 1870 o 1,0
Torleya major Klapalek 1905 β 1,8
Odonata
Aeshna affinis Vander Linden 1820 β 2,0
Aeshna cyanea Muller 1764 β 2,1
Aeshna grandis Linnaeus 1758 β 2,2
Aeshna mixta Latreille 1805 β 1,9
Calopteryx splendens Harris 1782 β 2,2
Calopteryx virgo Linnaeus 1758 β 1,9
Coenagrion mercuriale Charpentier 1840 o 1,5
Coenagrion ornatum Selys 1850 o-β 1,6
Coenagrion puella Linnaeus 1758 β 1,9
Coenagrion pulchellum Vander Linden 1825 β 2,1
Cordulegaster bidentata Selys 1843 o 1,5
Gomphus flavipes Charpentier 1825 β 2,1
Gomphus vulgatissimus Linnaeus 1758 β 2,1
Ischnura elegans Vander Linden 1820 β 2,0
Lestes sponsa Hansemann 1823 β- 2,5
Lestes viridis Vander Linden 1825 β 2,1
60
Libellula depressa Linnaeus 1758 β 2,2
Libellula quadrimaculata Linnaeus 1758 β 2,0
Onychogomphus forcipatus Linnaeus 1758 β 1,8
Platycnemis pennipes Pallas 1771 β 2,0
Sympetrum pedemontanum Allioni 1766 β 1,9
Sympetrum striolatum Charpentier 1840 β 2,0
Sympetrum vulgatum Linnaeus 1758 β 2,1
Plecoptera
Amphinemura sulcicollis Stephens 1836 o 1,0
Brachyptera risi Morton 1896 o 1,2
Brachyptera seticornis Klapalek 1902 o 1,0
Capnia bifrons Newman 1839 o 1,1
Capnia nigra Pictet 1833 o 1,4
Dinocras cephalotes Curtis 1827 o 1,2
Isoperla grammatica Poda 1761 o-β 1,7
Leuctra albida Kempny 1899 o 1,3
Leuctra fusca Linnaeus 1758 β 1,9
Leuctra geniculata Steph. 1836 β 2,0
Leuctra hippopus Kempny 1899 o 1,1
Leuctra nigra Olivier 1811 o 1,3
Leuctra spp. Steph. 1836 o 1,4
Nemoura cinerea Reitzus 1783 β 2,1
Nemoura marginata Pictet 1836 o 1,5
Nemoura minima Aubert 1946 o 1,0
Nemoura obtusa Ris 1902 o 0,5
Perla bipunctata Pictet 1833 o 1,0
Perla burmeisteriana Claasen 1936 o 1,5
Perla marginata Panzer 1799 o 1,0
Perlodes microcephalus Pictet 1833 o 1,5
Protonemura intricata Ris 1902 o 1,2
Protonemura lateralis Pictet 1836 o 0.5
Protonemura meyeri Pictet 1841 o 0.3
Protonemura praecox Morton 1894 o 0.7
Protonemura spp. Kempny 1898 o 0.6
Taeniopteryx hubaulti Aubert 1946 o 1.3
Heteroptera
Aphelocheirus aestivalis Fabricius 1794 β 1,5
Corixa spp. Geoffroy 1762 β 1,9
Gerris spp. Fabricius 1794 o-β 1,6
Hydrometra stagnorum Linnaeus 1758 o-β 1,6
Ilyocoris cimicoides Linnaeus 1758 β 2,1
Nepa cinerea Linnaeus 1758 β 1,7
Notonecta spp. Linnaeus 1758 β 1,9
61
Ranatra linearis Linnaeus 1758 β 2,0
Sigara spp. Fabricius 1775 β 2,0
Velia caprai Tamanini 1947 o 1,0
Neuroptera
Sisyra fuscata Fabricius 1793 β- 2,4
Megaloptera
Sialis fuliginosa Pictet 1836 β 2,0
Sialis lutaria Linnaeus 1758 β 2,3
Coleoptera
Agabus bipustulatus Linnaeus 1767 β 2,2
Agabus uliginosus Linnaeus 1761  2,7
Agabus spp. Leach 1817 β 2,0
Berosus spinosus Steven 1808 o-β 1,6
Bidessus unistriatus Goeze 1777  2,8
Coelambus impressopunctatus Schaller 1783 β- 2,4
Colymbetes fuscus Linnaeus 1758  2,7
Dytiscus marginalis Linnaeus 1758 β 2,1
Dytiscus spp. Linnaeus 1758 β 2,2
Elmis aenea P. Muller 1806 o 1,5
Elmis latreillei Bedel 1878 o 1,0
Elmis maugetii Latreille 1798 o 1,5
Elmis spp. Latreille 1798 o 1,2
Esolus angustatus P. Muller 1821 o 1,4
Esolus parallelepipedus P.Muller 1806 o-β 1,6
Graphoderus cinereus Linnaeus 1758 β- 2,5
Gyrinus distinctus Aube 1836 o-β 1,6
Gyrinus paykulli Ochs 1927 β 2,2
Gyrinus substriatus Stephens 1829 β 2,0
Gyrinus spp. O.F.Muller 1764 β 2,0
Haliplus flavicollis Sturm 1834 o-β 1,7
Haliplus lineaticollis Marsham 1802 β 1,9
Haliplus obliquus Fabricius 1787 o-β 1,7
Haliplus spp. Latreille 1802 o-β 1,7
Helichus substiratus Muller 1821 β 2,2
Helophorus aquaticus Linnaeus 1758  2,7
Helophorus brevipalpis Bedel 1881 β- 2,5
Helophorus dorsalis Marsham 1802 β- 2,4
Helophorus grandis Illiger 1798 β- 2,4
Helophorus minutus Fabricius 1775 β- 2,4
Helophorus villosus Duftschmid 1805 β 2,2
62
Hydaticus transversalis Pontoppidan 1763 β- 2,4
Hydraena alpicola Pretner 1931 o 1,0
Hydraena gracilis Germar 1824 o-β 1,7
Hydraena intermedia Rosenhauer 1847 o-β 1,7
Hydraena minutissima Stephens 1829 o 1,5
Hydraena pygmaea Waterhouse 1833 o 1,0
Hydraena riparia Kugelann 1794 o-β 1,6
Hydrobius fuscipes Linnaeus 1758  2,7
Hydrochus elongatus Schaller 1783  2,8
Hydrophilus spp. Geoffroy 1762 o 1,5
Hydroporus spp. Clairville 1806 o 1,5
Hydrovatus cuspidatus Kunze 1818 β 2,0
Hygrotus inaequalis Fabricius 1777 β 2,2
Hygrotus versicolor Schaller 1783 o-β 1,8
Hyphydrus ovatus Linnaeus 1761  2,7
Ilybius spp. Erichson 1832 β 2,2
Laccobius minutus Linnaeus 1758 β- 2,4
Laccophilus spp. Klug 1834 β- 2,4
Limnebius truncatellus Thunberg 1794 o 1,5
Limnius spp. Illiger 1802 o 1,5
Noterus clavicornis De Geer 1774  2,7
Noterus crassicornis O.F.Muller 1776  2,8
Peltodytes caesus Duftschmidt 1805 β- 2,6
Platambus maculatus Linnaeus 1758 β 2,3
Rhantus bistriatus Bergstraesser 1778 β- 2,4
Rhantus exsoletus Forster 1771 β- 2,4
Riolus cupreus P. Muller 1806 β 2,0
Scarodytes halensis Fabricius 1787 β 1,9
Spercheus emarginatus Schaller 1783 β 2,2
Trichoptera
Rhyacophila fasciata Hag. 1859 o 1,2
Rhyacophila laevis Pict. 1834 o 0,6
Rhyacophila nubila Zett. 1840 β 2,0
Rhyacophila obliterata McL. 1863 o-β 1,6
Rhyacophila polonica McL. 1874 o 0,6
Rhyacophila tristis Pictet 1834 o 1,4
Glossosoma boltoni Curtis 1834 o 1,5
Glossosoma conformis Neboiss 1963 o 1,0
Synagapetus iridipennis McL. 1879 o 0,5
Agapetus laniger Pictet 1834 o 1,5
Oxyethira flavicornis Pictet 1834 β 2,1
Hydroptila forcipata Eaton 1873 β 2,2
Philopotamus montanus Donovan 1813 o 1,2
63
Philopotamus variegatus Scopoli 1763 o 1,3
Wormaldia occipitalis Pictet 1834 o 0,5
Hydropsyche angustipennis Curtis 1834 β 2,3
Hydropsyche bulgaromanorum Mal. 1977 β 2,2
Hydropsyche contubernalis McL. 1865 β- 2,5
Hydropsyche instabilis Curtis 1834 o 1,5
Hydropsyche ornatula McL. 1878 β 2,0
Hydropsyche pellucidula Curtis 1834 β 2,0
Hydropsyche saxonica McL. 1884 o-β 1,7
Neureclipsis bimaculata Linnaeus 1785 β 2,1
Plectrocnemia conspersa Curtis 1834 o-β 1,8
Polycentropus flavomaculatus Pictet 1834 β 1,9
Psychomyia pusilla Fabricius 1781 β 2,0
Tinodes rostocki McL. 1878 o 1,3
Ecnomus tenellus Rambur 1842 β 2,2
Phryganea grandis Linnaeus 1758 o-β 1,5
Oligotricha striata Linnaeus 1758 o 1,1
Brachycentrus montanus Klap. 1892 o 1,2
Brachycentrus subnubilis Curtis 1834 β 2,0
Micrasema minimum McL. 1876 o-β 1,6
Drusus biguttatus Pictet 1834 o 1,1
Drusus discolor Rambur 1842 o 1,0
Drusus trifidus McL. 1868 o-β 1,5
Limnephilus auricula Curtis 1834 β 1,9
Limnephilus decipiens Kol. 1848 β 2,2
Limnephilus flavicornis Fabricius 1789 β 1,8
Limnephilus rhombicus Linnaeus 1758 β 2,0
Limnephilus vittatus Fabricius 1798 o-β 1,5
Anabolia nervosa Curtis 1834 β 2,1
Potamophylax cingulatus Stephens 1837 o 0,9
Potamophylax latipennis Curtis 1834 o 1,3
Potamophylax luctuosus Pill.&Mitt. 1793 o 1,0
Potamophylax nigricornis Pictet 1834 o 1,0
Halesus digitatus Schrank 1781 o-β 1,6
Allogamus uncatus Brauer 1857 o 0,6
Goera pilosa Fabricius 1775 β 2,1
Lithax niger Hagen 1859 o 0,5
Silo nigricornis Pictet 1834 o-β 1,6
Silo pallipes Fabricius 1781 o 1,2
Lepidostoma hirtum Fabricius 1781 o-β 1,8
Mystacides nigra Linnaeus 1758 β 2,1
Oecetis ochracea Curtis 1825 β- 2,4
Leptocerus tineiformis Curtis 1834 β- 2,5
Sericostoma personatum Kirby&Sp. 1862 o 1,5
Beraea pullata Curtis 1834 o 0,5
Ernodes articularis Pictet 1834 o 0,5
Odontocerum albicorne Scopoli 1763 o 1,2
64
Diptera
Taxon bioindicator Autor An Zona Valoare
saproba saproba
predominant
a
CHIRONOMIDAE
Subfamilia TANYPODINAE
Ablabesmyia longistyla Fittkau 1962 β 2,1
Ablabesmyia monilis Linne 1758 β 2,3
Apsectrotanypus trifascipennis Zetter. 1838 β 2,2
Clinotanypus nervosus Meigen 1818 β- 2,4
Conchapelopia melanops Wied. 1818 β 2,3
Conchapelopia pallidula Mg. 1818 o- β 1,5
Macropelopia fehlmanni Kieff. 1912 o- β 1,5
Macropelopia adaucta Kieff. 1916 o 1,1
Macropelopia nebulosa Mg. 1804 β 2,3
Macropelopia notata Mg. 1818 o 1,2
Monopelopia tenuicalcar Kieff. 1918 o 0,8
Natarsia punctata Mg. 1804 β 2,2
Nilotanypus dubius Mg. 1804 β 1,9
Paramerina divisa Walk. 1856 o- β 1,5
Procladius (Holotaypus) choreus Mg. 1804 β- 2,5
Rheopelopia maculipennis Zetter. 1839 β 2,0
Rheopelopia ornata Mg. 1838 β- 2,5
Tanypus kraatzi Kieff. 1913 β 2,2
Tanypus punctipennis Mg. 1818 β 2,2
Thienemannimya carnea Fabr. 1805 o- β 1,8
Thienemannimya geijeskesi Goetgh. 1934 o 1,2
Thienemannimyia laeta Mg. 1818 o- β 1,6
Trissopelopia longimana Staeg. 1839 o 1,0
Zavrelimyia barbatipes Kieff. 1911 o 1,0
Zavrelimyia hirtimana Kieff. 1918 o 0,8
Zavrelimyia melanura Mg. 1818 o 0,5
Zavrelimyia nubila Mg. 1830 o 0,8
Zavrelimyia signatipennis Kieff. 1924 o 0,8
Subfamilia DIAMESINAE
Boreoheptagyia legeri Goetgh. 1933 o 0,8
Diamesa cinerella Mg. 1835 o- β 1,5
Diamesa dampfi Kieff. 1924 o- β 1,5
Diamesa incallida Walk. 1856 o 1,2
Diamesa insignipes Kieff. 1908 β 2,0
Diamesa latitarsis Goetgh. 1920 o 1,0
Diamesa modesta Serr-tos 1967 o 0,8
Diamesa steinboecki Goetgh. 1933 o 0,4
Diamesa tonsa Walk. 1856 o- β 1,7
Potthastia gaedii Meigen 1838 β 2,0
Potthastia longimana Kieff. 1922 β 2,3
Protanypus forcipatus Egger 1863 o 1,3
65
Pseudokiefferiella parva Edw. 1932 o 1,3
Sympotthastia zavreli Pagast 1947 β 1,8
Subfamilia PRODIAMESINAE
Monodiamesa bathyphila Kieff. 1918 β 2,0
Odontomesa fulva Kieff. 1919 β 1,9
Prodiamesa olivacea Mg. 1818  2,7
Prodiamesa rufovittata Goetgh. 1932 β 2,2
Subfamilia ORTHOCLADIINAE
Brillia longifurca Kieff. 1921  2,7
Brillia modesta Mg. 1830 β 1,8
Cardiocladius fuscus Kieff. 1924 β 2,3
Chaetocladius piger Goetgh. 1913 β 2,0
Chaetocladius vitellinus Kieff. 1908 β 2,3
Corynoneura lobata Edw. 1924 o 1,3
Corynoneura scutellata Winner. 1846 o- β 1,7
Cricotopus algarum Kieff. 1911 β 1,9
Cricotopus annulator Goetgh. 1927 β 1,9
Cricotopus bicinctus Mg. 1818 β- 2,5
Cricotopus cylindraceus Kieff. 1908 β- 2,5
Cricotopus festivellus Kieff. 1906 β- 2,5
Cricotopus fuscus Kieff. 1909 β 1,9
Cricotopus similis Goetgh. 1921 β 2,0
Cricotopus tremulus Hirv. 1973 β 2,1
Cricotopus triannulatus Macq. 1826 β 2,2
Cricotopus trifascia Edw. 1929 β 2,1
Diplocladius cultriger Kieff. 1908 β 2,1
Eukiefferiella brevicalcar Kieff. 1911 o- β 1,7
Eukiefferiella claripennis Lund 1898 β 2,3
Eukiefferiella clypeata Kieff. 1923 β 1,8
Eukiefferiella coerulescens Kieff. 1926 o 1,3
Eukiefferiella cyanea Thien. 1936 o 0,7
Eukiefferiela devonica Edw. 1929 o- β 1,7
Eukiefferiella dittmari Lehm. 1972 β 1,8
Eukiefferiella gracei Edw. 1929 β 1,9
Eukiefferiella lobifera Goetgh. 1934 o- β 1,7
Eukiefferiella minor Edw. 1929 o 1,2
Eukiefferiella similis Goetgh. 1929 o 1,2
Heleniella ornaticollis Edw. 1943 o 1,2
Heterotrissocladius marcidus Walk. 1856 o 1,3
Cricotopus (Isocladius) Fabric. 1794  2,6
sylvestris
Krenosmittia camptophleps Edw. 1929 o 1,0
Limnophyes prolongatus Kieff. 1921 o 1,3
Metriocnemus albolineatus Mg. 1818 o 0,8
Metriocnemus fuscipes Mg. 1818 o 1,0
Metriocnemus obscuripes Holm. 1869 o 0,8
Nanocladius balticus Palmen 1959 β- 2,4
Nanocladius bicolor Zett. 1843 β 2,2
66
Nanocladius rectinervis Kieff. 1911 β 2,1
Orthocladius (Euorthocladius) Kieff. 1911 o- β 1,7
rivicola
Orthocladius (Euorthocladius) Kieff. 1909 o- β 1,6
rivulorum
Orthocladius (Euorthocladius) Kieff. 1906 β 1,8
thienemanni
Orthocladius (Orthocladius) Mg. 1818 β 1,8
rubicundus
Orthocladius (Symposiocladius) Kieff. 1915 o- β 1,5
lignicola
Paracladius conversus Walk. 1856 β 2,2
Paracricotopus niger Kieff. 1913 o- β 1,5
Parakiefferiella bathophila Kieff. 1912 β 2,0
Parakiefferiella gracillima Kieff. 1924 o 0,5
Parametriocnemus stylatus Kieff. 1924 o- β 1,6
Paratrichocladius rufiventris Mg. 1830 β 2,3
Paratrichocladius skirwithensis Edw. 1929 β 2,0
Paratrissocladius excerptus Walk. 1856 β 1,8
Parorthocladius nudipennis Kieff. 1808 o 1,1
Psectrocladius limbatellus Holm. 1869 β 1,8
Rheocricotopus atripes Kieff. 1913 o 1,0
Rheocricotopus chalybeatus Edw. 1929 o 1,0
Synorthocladius semivirens Kieff. 1909 β 2,0
Thienemanniella acuticornis Kieff 1925 o 0,8
Thienemanniella clavicornis Kieff 1911 o 1,2
Thienemanniella vittata Edw. 1924 o 1,3
Tvetenia bavarica Goeth. 1934 o 1,3
Tvetenia calvescens Edw. 1929 β 1,9
Tvetenia verralli Edw. 1929 β 2,0
Subfamilia CHIRONOMINAE
Cladotanytarsus mancus Walk. 1856 β 2,1
Cladotanytarsus vanderwulpi Edw. 1929 β 2,0
Krenospectra fallax Reiss 1969 o 0,6
Microspectra apposita Walk. 1856 o-β 1,5
Microspectra atrofaciata Kieff. 1911 β- 2,4
Microspectra bidentata Goeth. 1921 o 0,8
Microspectra fusca Mg. 1804 o 0,8
Microspectra junci Mg. 1818 o 0,8
Microspectra lindrothi Goeth. 1931 o 1,3
Microspectra radialis Goetgh. 1939 o 1,2
Microspectra recurvata Goetgh. 1928 o 0,8
Paratanytarsus austriacus Kieff. 1924 o 1,2
Paratanytarsus lauterborni Kieff. 1909 β 2,1
Rheotanytarsus curtistylus Goeth. 1921 o-β 1,7
Rheotanytarsus nigricauda Fittk. 1960 o 1,1
Rheotanytarsus photophilus Goeth. 1921 β 2,0
Stempellinella brevis Edwards 1929 o 1,0
Tanytarsus brundini Lind. 1963 β 2,0
67
Tanytarsus eminulus Walk. 1856 β 1,9
Tanytarsus heusdensis Goeth. 1923 o 0,7
Tanytarsus palettaris Vern. 1969 o 0,7
Tanytarsus sinuatus Goeth. 1936 o 0,7
Virgatanytarsus arduennenensis Goeth. 1922 β 2,0
Chironomus anthracinus Zett. 1860  2,7
Chironomus bernensis Klotz. 1973  2,9
Chironomus cingulatus Mg. 1830  2,7
Chironomus plumosus Linne 1758 p 3,6
Chironomus thummi Kieff 1911 p 4,0
Clapodelma viridula Linn. 1767 β 2,2
Cryptochironomus defectus Kieff 1913 β- 2,5
Cryptichronomus rostratus Kieff. 1921 β- 2,5
Demycryptachironomus Zett 1860 β 2,3
vulneratus
Dicroptendipes nervosus Staeg. 1939  2,7
Dicrotendipes notatus Mg. 1818 β- 2,4
Dicrotendipes tritomus Kieff. 1911 β 2,3
Einfeldia dissidens Walk. 1856  2,9
Einfeldia pagana Mg. 1818 β 2,2
Glyptotendipes pallens Mg. 1804  2,7
Harnischia curtilamellata Malloch 1915 β 2,1
Harnischia fuscimana Kieff. 1921 β 2,1
Kiefferulus tendipediformis Goetgh. 1922  2,6
Microtendipes chloris Mg. 1818 β 2,3
Microtendipes pedellus De geer 1776 β 2,3
Parachironomus arcuatus Goetgh. 1918 β- 2,5
Parachironomus frequens Johann. 1905 β- 2,5
Parachironomus vitiosus Goetgh. 1921 β- 2,5
Paracladopelma camptolabis Kieff. 1913 β 1,9
Paratendipes albimanus Mg. 1918 β 2,3
Phaenopsectra flavipes Mg. 1918 β- 2,5
Polypedillum albicorne Mg. 1838 o 0,8
Polypedilum apfelbecki Strobl 1900 o 0,8
Polypedilum convictum Walk 1856 β 1,9
Polypedilum cultellatum Goeth. 1931 β 1,8
Polypedilum laetum Mg. 1818 β 2,1
Poypedilum nubeculosum Mg. 1818 β 2,3
Polypedilum pedestre Mg. 1830  2,7
Saetheria reissi Jack. 1977 β 2,2
Diptera
saproba saproba
predominant
a
Aedes spp. Meigen 1818 β- 2,5
Anopheles spp. Meigen 1818 β- 2,5
68
Chaoborus spp. Lichtenstein 1800 β 2,3
Bezzia spp. Kieffer 1899 o 1,4
Ceratopogon spp. Meigen 1803 o 1,3
Culex spp. Linnaeus 1758 β- 2,5
Dasyhelea versicolor Kieffer 1911 o 1,2
Dicranota spp. Zetterstedt 1838 o 1,5
Dixa spp. Meigen 1818 o 1,5
Eristalis tenax Linnaeus 1758 p 4,0
Hexatoma spp. Latreille 1809 o 1,5
Odontomyia spp. Meigen 1803 o 1,5
Ochlerotatus spp. Lynch- 1891 β 2,2
Arribalzaga
Oxycera spp. Meigen 1803 o 1,0
Pericoma spp. Walker 1856 o 1,5
Ptychoptera spp. Meigen 1803 o 1,0
Serromyia spp. Meigen 1818 o 1,5
Sylvicola fenestralis Scopoli 1763 -p 3,1
Psychoda spp. Latreille 1796 β 2,0
Prosimulium hirtipes Fries 1824 o-β 1,6
Simulium balcanicum Enderlein 1924 β 2,2
Simulium angustipes Edwards 1915 β 2,0
Simulium carpathicum Knoz 1961 o 1,0
Simulium colombaschense Scopoli 1780 β 2,2
Simulium costatum Friederichs 1920 o 1,0
Simulium equinum Linnaeus 1758 β 2,2
Simulium monticola Friederichs 1920 o 1,2
Simulium ornatum Meigen 1818 β- 2,4
Simulium reptans Linnaeus 1758 β 2,0
Simulium variegatum Meigen 1818 o 1,5
Atherix ibis Fabricus 1798 o 1,0
Atherix marginata Meigen 1803 o 1,2
Blepharicera fasciata Westwood 1842 o 1,5
Limnophila spp. Macquart 1834 β 2,0
Limnophora spp. Robineau- 1830 β 2,2
Desvoidy
Liponeura spp. Loew 1844 o 1,0
Stratiomys spp. Geoffroy 1762 β 2,2
Tabanus spp. Linnaeus 1758 β 2,0
Tipula spp. Linnaeus 1758 β 2,2
Wiedemania spp. Linnaeus 1758 o 1,0
Bryozoa
saproba saproba
predominant
a
Cristatella mucedo Cuvier 1798 β 2,0
Fredericella sultana Blumenbach 1779 o-β 1,6
69
Paludicella articulata Ehrenberh 1831 o-β 1,7
Plumatella emarginata Allman 1844 β 2,2
Plumatella fruticosa Allman 1844 β 2,0
Plumatella fungosa Pallas 1768  2,5
Plumatella repens Linnaeus 1758 β 2,2
70
Anexa 6.1.1.D
Stare ecologică – elemente biologice: faună piscicolă -Râuri
Sistemul de evaluare şi clasificare a corpurilor de apă pe baza faunei piscicole a fost

realizat cu ajutorul metodei EFI+. Pentru realizarea acestui index au fost procesate peste 10
000 de probe din majoritatea ţărilor UE.
Au fost luate în calcul 254 de specii piscicole care au fost grupate pe criterii ecologice
în 15 categorii de guilde, fiecare din acestea având între 3 şi 7 grupuri de specii.
Datele au fost procesate statistic utilizând modelul tipologiilor piscicole rezultate din
proiectul FAME. Metricele testate au fost selectate pe baza următoarelor criterii: calitatea
modelului, reprezentativitatea pentru diversele ecoregiuni, sensibilitatea la diversele tipuri de
presiuni (inclusiv hidromorfologice), gradul de corelare între metrici (eliminând pe cele
redundante). În final au rămas 4 metrici.
Matricele selectate pentru EFI+ sunt:
 Corpuri de apă salmonicole:

-densitatea relativă a indivizilor intoleranţi cu dimensiunea sub 150 mm;
-densitatea relativă a speciilor intolerante la reducerea oxigenului dizolvat.
 Corpuri de apă ciprinicole:

-abundenţa relativă a speciilor generativ reofile (care necesită habitate de tip lotic
pentru reproducere);
-densitatea relativă a speciilor litofile.
La adresa <http://efi-plus.boku.ac.at/software/insert_data.php> se găseşte modelul
fişei de prelucrare a datelor şi link-ul către baza de date internaţională, respectiv programul
automat de procesare al datelor.
71
Ape Salmonicole Ape Cyprinicole
Tipurile RO 01, RO 02, RO Tipurile RO 04 - RO 15
Calitatea 03 şi RO 17, RO18 şi RO 19, RO 20
Prelevare Prelevare
„la picior” ambarcaţie
Starea foarte bună 0,912-1,000 0,940-1,000 0,918-1,000
(Clasa 1)
Starea bună (Clasa 0,756-0,911 0,656-0,939 0,563-0,917
2)
Starea moderată 0,504-0,755 0,438-0,655 0,376-0,562
(Clasa 3)
Starea slabă (Clasa 0,253-0,503 0,219-0,437 0,188-0,375
4)
Starea proastă 0,000-0,252 0,000-0,218 0,000-0,187
(Clasa 5)
Tabel cu limitele claselor de calitate pentru diversele tipuri de corpuri de apă
Pentru Dunăre (RO 12-15), dificultatea rămîne prelevarea unor probe reprezentative.
RO 12 trebuie abordat ca lacuri de baraj, corpuri de apă puternic modificate.
Deocamdată, cel puţin pentru Dunărea aval de PF, rezultatele EFI+ nu pot fi utilizate
ca atare ci trebuie valorificate prin intermediul opiniei expertului care să ia în consideraţie
ansamblul asociaţiilor de organisme şi situaţia creată prin întreruperea conectivităţii laterale.
Pentru tipul RO 16 evaluarea prin intermediul ihtiofaunei nu este practică deoarece
aceasta are particularităţi pregnante şi necesită crearea unei index de evaluare specific, posibil
dar nefezabil din punct de vedere al bugetului de timp şi financiar alocat.
Pentru tipurile RO 17-20 evaluarea prin intermediul ihtiofaunei nu este reprezentativă
(fauna piscicolă a acestora fiind, de regulă, formată doar din 1-2 specii) în cazul în care există.
În tipologia europeană utilizată la realizarea bazei de date FIDES, FAMEşi EFI + râurile sunt
clasificate, după regimul de curgere în: permanente, secate vara şi secate iarna (summer dry,
respectiv winter dry) şi aceste date trebuie introduse în coloana Flow regime din spreadsheet.
Rezultatele trebuie utilizate cu prudenţă şi corelate cu ceilalţi indicatori.
72
Pentru evaluarea stării ecologice a corpurilor de apă pe baza ihtiofaunei este nevoie de
rezultatele obţinute prin accesarea site-ului EFI+. Rezultatele tuturor amplasamentelor şi
corpurilor de apă acceptate de programul EFI+ sunt la dl Istvan Falka (DA Mureş – laborator)
şi la dl Şerban Iliescu (ANAR Bucureşti – monitoring).
Procesarea datelor
Datele din teren vor fi înregistrate pe o fişă care să permită ulterior procesarea lor prin
programul automat şi să să contribuie la realizarea unei baze de date naţionale.
Există diverse modele pentru astfel de fişe, unul este cel propus în cursul JDS, care a
fost acceptat şi utilizat de toate ţările participante şi este compatibil cu cerinţele bazei de date
FAME, din care a derivat baza de date utilizată pentru EFI.
Datele pot fi înscrise în tabelul excel pus la dispoziţie de consorţiul EFI pe pagina de
internet <http://efi-plus.boku.ac.at/software/insert_data.php> şi transmise sub această formă
sau pot fi introduse manual la adresa indicată în aceeaşi pagină.
La adresa <http://efi-plus.boku.ac.at/software/view_values.php#30> pot fi găsite toate
valorile ce sunt acceptate de tabelul de preluarea datelor (spreadsheet) inclusiv denumirile
corecte ale speciilor piscicole.
În fişa cu rezultatele transmise de programul de calcul (output) se găsesc următoarele
date:
 Abundenţe şi densităţi relative calculate pentru diversele ghilde (grupări ecologice).
 În ultimele coloane sunt prezentate scorurile calculate pentru zona salmonidelor,
pentru zona ciprinidelor, scorul agregat şi clasa de calitate în care se încadrează
secţiunea studiată.
 Pentru fiecare coloană cu valori rezultate din calcularea diverşilor parametri există o
rubrică de observaţii (comment) cu ajutorul cărora suntem informaţi dacă au fost
identificate valori anormale „to be checked”, dacă suportul statistic al rezultatului este
fragil sau metoda de captură folosită nu este cea mai adecvată „fish index to be used
with caution”. Menţiunea „nothing to report” arată că datele introduse se înscriu în
limitele normale pentru zona respectivă, conforme cu cele înregistrate anterior în baza
de date.
73
Variabilă Atribute, unitaţi măsură
Site Code Codul punctului de prelevare unic la nivel naţional
Longitude Longitudine
Latitude Latitudine
Day Ziua
Month Luna
Year Anul
Country Ţara indicativ
River Name Numele râului
Site Name Numele locaţiei
Altitude Altitudine în m
Ecoregion Ecoregiune dupa Illies & Botosaneanu
Mediterranean Type Tipul Mediteranean, 0 yes, no
River Region Regiune hidrogeografica, Danube
Method: Metoda captură, wading, boat

Fished Area Suprafaţa pescuită mp
Wetted Width Laţimea apei m
Flow Regime, Regim de curgere, permanent, summer dry,
winter, dry
Natural Lake Upstream: Lacuri naturale amonte Yes, No
yes, no
Geomorphology: Geomorfologie naturally constraint no
mobility, braided, sinuous,
meander regular, meander
tortous
Former Flood Plain: yes, no Prezenta câmpie inundabilă, iniţial Yes, No
Water Source: Sursa de alimentare glacial, nival, pluvial,
groundwater
Upstream Drainage Area, Suprafata bazin amonte kmp
kmp
Distance from Source Distanţa faţa de izvor km
River Slope, Panta,
Air tempreture Temperature aerului ºC
74
Variabilă Atribute, unitaţi măsură
Mean Annual Temperatura medie anuală ºC
Air temperature January Temperature medie în ianuarie ºC
Air temperature July Temperature medie în iulie ºC
Former Sediment Size: Dimensiunile sedimentelor, iniţial Organic, Silt, Sand, Gravel,
Boulder, No Data,
Sampling Location, Locaţia de prelevare main channel, backwater,
mixed
Species Name Numele speciei din tabel, 254 sp
Total number run1 Total capturi, prima toana Nr indivizi
Number Length Below 150 Numărul indivizilor sub 150 mm Nr indivizi
Number Length Over 150 Numărul indivizilor peste 150 Nr indivizi
mm
Tabel cu datele ce trebuie însccrise în fişa pentru procesare (tabel excel, spreadsheet)
introduse în programul de calcul
Exemplu: tabelul excel cu rezultatul procesării (output) (mai jos). Au fost reţinute primele
coloane cu datele de identificare a punctelor de prelevare şi ultimele două coloane cu
rezultatul numeric al calculului indexului EFI+ şi clasa la care se încadrează corpul de apă
investigat.
Site.name River.name Site.code Day Month Year FishIndex FishIndex.

class
C.Salageni Prut 18P08Is 18 6 2008 0,741266 2
Bajura Prut 2P08Bt 19 8 2008 0,665592 2
Intrepretarea rezultatelor
Pentru interpretarea rezultatelor este recomandabilă prudenţă, în sensul că precizia

metodei este încă limitată de următorii factori:
 pentru ecoregiunile prezente în România numărul datelor introduse în baza de date
internaţională este relativ mică (circa 280), astfel modelul teoretic, valoarea ideală
calculată este încă fragilă din punct de vedere statistic;
75
 trebuie ţinut cont de faptul că, pentru râurile mari prelevarea este încă deficitară, în
sensul aplicării stricte a metodologiei şi dotării echipelor cu ambarcaţiuni echipate
pentru pescuit cu anozi multipli (boom);
 în unele situaţii particulare este dificilă delimitarea celor două tipuri de corpuri de apă:
salmonicole, respectiv ciprinicole; în aceste cazuri creşte ponderea opiniei
specialistului, bazată pe cunoaşterea caracteristicilor ecologice ale habitatului şi a
structurii cenozei respective.
Este recomandabil ca biologii care fac intrepretările să participe la prelevare şi să fie
familiarizaţi cu noţiunea de ghilde ecologice, cu tipologia corpurilor de apă şi structura
cenozei pentru fiecare punct de prelevare.
Încadrarea corpului de apă la categoria corespunzătoare (salmonicol, respectiv
ciprinicol) trebuie făcută atât pe baza criteriilor hidromorfologice, dar în special pe baza
criteriilor ecologice.
Întocmit,
Dr. biolog Grigore Davideanu
76
Anexa 6.1.1 E-Stare ecologica-Element biologic Fitoplancton- lacuri naturale

ECOLOGICE A LACURILOR NATURALE PE BAZA COMUNITĂŢILOR DE ALGE
FITOPLANCTONICE
Domeniu de aplicare
Algele fitoplanctonice pot fi folosite pentru evaluarea starii ecologice a lacurilor naturale.
Metoda descrisă este folosita pentru activitatea de monitoring.
Principiu
Metoda de evaluare pe baza comunităţilor de alge fitoplanctonice descrisa mai jos se foloseste
pentru lacurile naturale si raspunde cerintelor Directivei Cadru a Apei. Fiecare lac natural este
un corp de apă. Fitoplanctonul este sensibil la următoarele presiuni: aport de nutrienţi, poluare
organică, degradare generală. In descrierea metodei s-a tinut cont de principalele presiuni la
care raspund comunitatile de alge fitoplanctonice. Pentru evaluarea stării ecologice contează
algele din zona fotică şi perioada maximă de vegetaţie (mai-septembrie). Au fost descrise si
valorile ghid de referinta pentru fiecare categorie tipologica si pentru fiecare dintre indicatorii
selectionati. Evaluarea se face la nivel de secţiune şi apoi la nivel de corp de apă.
Descrierea metodei
Parametri selectaţi pentru evaluarea stării ecologice a lacurilor naturale pe baza
fitoplanctonului sunt: indicele număr de taxoni, biomasă, clorofilă „a”, abundenţă numerică
cianoficee şi indicele de diversitate Shannon-Wiener. Descrierea indicilor si a formulelor de

Biomasă
Reprezintă greutatea algelor dintr-o probă/staţie/corp de apă, momentană sau medie,
exprimată în mg/ l (mm3/l).
Clorofila a
Reprezintă concentraţia acestui pigment dintr-o probă/staţie/corp de apă, momentană sau
medie, exprimată în µg/l.
S
i 1
Indice abundenţa numerică a cianobacteriilor

Reprezintă numărul de cianobacterii raportat la numărul total de alge din probă. Se exprimă în
procente.
77
Tabelele 1-5 cuprind valorile propuse pentru fiecare dintre parametri selectaţi, pentru cele 5
stări ecologice, pe categorii tipologice, inclusiv valorile ghid pentru starea de referinţă.
Tabel 1: Valori propuse pentru indice număr de taxoni
Tipologie Tipologie Valoar Stare Stare Stare Stare Stare

veche noua e ghid ecologic ecologic ecologic ecologic ecologic
stare ă ă bună ă ă slabă ă
referinţ f. bună (min.) moderat (min.) proastă
ă (min.) ă
(min.) (min.)
ROLN01+02 ROLN01 15 12 11 6 5 <5
ROLN03+04+0 ROLN02
5 15 13 11 9 8 <8
ROLN06 ROLN03 28 26 22 16 13 < 13
ROLN10+11+1 ROLN05
2 28 24 19 10 7 <7
ROLN06
ROLN14
T 15 8 5 4 3 <3
ROLN15+16 ROLN07 19 17 14 11 9 <9
ROLN17+18 ROLN08 25 22 19 13 8 <8
Tabel 2: Valori propuse pentru biomasă

ă (min.) ă
(min.) (min.)
ROLN01+02 ROLN01 3 5 7 12 15 > 15
ROLN03+04+0 ROLN02 7 8 12 20 25 > 25
5
ROLN06 ROLN03 5 7.5 10 12 15 > 15
ROLN10+11+1 ROLN05 8 10 17 22 35 > 35
2
ROLN06 2 3 5 8 12 > 12
ROLN14
T
ROLN15+16 ROLN07 3 4 6 8 12 > 12
ROLN17+18 ROLN08 0.5 1 2 3.5 5 >5
78
Tabel 3: Valori propuse pentru clorofila a

ă (min.) ă
(min.) (min.)
ROLN01+02 ROLN01 20 50 100 150 200 >200
ROLN03+04+0 ROLN02
5 12 20 50 150 200 >200
ROLN06 ROLN03 10 20 50 100 200 >200
ROLN10+11+1 ROLN05
2 14 20 50 80 150 >150
ROLN06
ROLN14
T 3 10 20 50 100 >100
ROLN15+16 ROLN07 3 5 8 20 25 >25
ROLN17+18 ROLN08 0.5 1 3 5 10 >10
Tabel 4: Valori propuse pentru indice abundență numerică cianobacterii (%)

ă (min.) ă
(min.) (min.)
ROLN01+02 ROLN01 8 10 15 25 40 > 40
ROLN03+04+0 ROLN02
5 10 25 45 60 70 > 70
ROLN06 ROLN03 10 20 30 50 60 > 60
ROLN10+11+1 ROLN05
2 15 30 45 55 70 > 70
ROLN06
ROLN14
T 4 6 10 15 20 > 20
ROLN15+16 ROLN07 5 8 10 15 20 > 20
ROLN17+18 ROLN08 1 2 4 7 10 > 10
Tabel 5: Valori propuse pentru indice de diversitate Shannon-Wiener

ă (min.) ă
(min.) (min.)
ROLN01+02 ROLN01 2,08 2,00 1,54 1,20 1,00 <.1,00
ROLN03+04+0 ROLN02 2,46 2,27 1,85 1,45 1,04 <1,04
79
5
ROLN06 ROLN03 3,07 2,50 2,23 1,90 1,50 <1,50
ROLN10+11+1 ROLN05
2 2,56 2,32 2,07 1,79 1,32 <1,32
ROLN06
ROLN14
T 1,60 1,37 0,98 0,81 0,40 <0.40
ROLN15+16 ROLN07 1,79 1,68 1,24 0,84 0,36 <0.36
ROLN17+18 ROLN08 2,72 2,54 2,31 1,85 1,42 <1,42
Pentru fiecare indice in parte se calculeaza Rapoartele de Calitate Ecologica (RCE) pe baza
valorii obtinute si a valorii ghid pentru starea de referinta corespunzatoare (fig.1). Se imparte
intotdeauna valoarea mai mica la valoarea mai mare pentru un raport subunitar intre 0 si 1.
Acolo unde valorile obtinute sunt mai mari decat valorile ghid ale starii de referinta se
considera RCE =1. La calcularea RCE trebuie studiate valorile propuse pentru fiecare indice
si pentru starea de referinta si starile ecologice pentru a se vedea tendinta acestora, de crestere
sau de scadere de la stare ecologica foarte buna la starea ecologica proasta. Se prezinta un
model de calcul (fig.2).
Apoi se calculează indicele multimetric. In cazul cursurilor de apa pentru indicii selectionati
s-a propus o ponderare a importantei acestora pentru comunitatile de alge si pentru evaluarea
starii ecologice, dupa cum urmeaza:
 Indice număr taxoni (TAX) 10%

 Indice abundenţă numerică cianobacterii (CYANO) 20%
 Biomasa (BIO) 30%
 Clorofila a (CHL) 15%
 Indicele de diversitate Shannon-Wiener (ID) 25%
0.1*TAX+0.2*CYANO+0.3*BIO+0.15*CHL+0.25*ID = indice multimetric
Valoarea indicelui multimetric va da starea ecologică care trebuie să fie cuprins între 0 şi 1.
Pentru incadrarea în stare ecologică se propune împărţirea domeniului de variaţie al valorilor
Valoare
–Stare foarte bună min. 0.69
–Stare bună min. 0.48
–Stare moderată min. 0.34
–Stare slabă min. 0.25
–Stare proastă max. 0.25
În situaţia cea mai probabilă de a fi mai multe rezultate sezoniere pentru o staţie sau un corp
de apă, se face media anuală a indicelui multimetric şi se evaluează starea ecologică.
80
Determinare valoare Calculul Rapoartelor de Calitate
indice
Compararea cu valorile
limită între stările
ecologice
Indice număr de
taxoni (TAX) RCETAX
IM = 0,1xRCETAX
+ 0,3xRCEBIO +
RCEBIO
0,15xRCECHL +
Biomasa (BIO) 0,2xRCECYANO +
RCECHL Calculul
0,25xRCEID Evaluare
Indicelui
Factori Compararea
Multimetric
finală
stresori: aport valorii
RCEID (IM) prin stare
Clorofila a (CHL) determinate cu
nutrienți valoarea ghid a
ponderarea ecologică
RCE pentru
stării de RCECYANO fiecare
=B
referinţă indice Calcul IM
Indice diversitate (ID) stare
ecologică
Indice abundență Valoarea mai mica se imparte la

numerică
cianobacterii valoarea mai mare Compararea IM
(CYANO) cu valorile limită
pt. stare
ecologică
Fig, 1: Schemă de evaluare a stării ecologice a corpurilor de apă pe baza fitoplanctonului – lacuri naturale
81
Determinare valoare Calculul Rapoartelor de Calitate Compararea cu valorile
pentru următorii indici Ecologică (RCE) pentru fiecare limită între stările
indice ecologice
TAX = 21
RCEBIO=8/47,88=0,17 IM = 0,1x0,75 +
0,3x0,17 +
BIO = 47,88 Comparare 0,15x0,79 +
a valorii RCECHL=14/17,77=079 0,2x0,27 +
Factori determinate 0,25x0,84
Evaluare
Calculul
stresori: aport cu valoarea Indicelui
finală
CHL = 17,77 ghid a stării RCEID=2,15/2,56=0,84 Multimetric stare
nutrienți de referinţă (IM) prin ecologică
ponderarea
RCECYANO=0,15/0,56=0,27 RCE pentru
=B
fiecare Calcul IM stare
ID = 2,15 ecologică =
indice
RCETAX=21/28=0,75 0,075+0,051+0,1
19+0.054+0,21 =
0,509
CYANO = 56

valoarea mai mare Compararea IM
cu valorile limită
pt. stare
ecologică
Fig, 2: Exemplu de schemă de evaluare a stării ecologice a corpurilor de apă pe baza fitoplanctonului – lacuri naturale
82
Anexa 6.1.1.F-Stare ecologica-Element biologic Fitobentos-Lacuri naturale

ECOLOGICE A LACURILOR NATURALE PE BAZA COMUNITĂŢILOR DE ALGE
BENTICE (FITOBENTOS)
Domeniu de aplicare
Algele bentice pot fi folosite pentru evaluarea stării ecologice a lacurilor naturale. Metoda
descrisă este folosită pentru activitatea de monitoring.
Principiu
Metoda de evaluare pe baza comunităţilor de alge bentice descrisa mai jos se foloseste pentru
lacurile naturale si raspunde cerintelor Directivei Cadru a Apei. Fiecare lac natural este un
corp de apă. Comunităţile de alge bentice (fitobentosul) este sensibil la următoarele presiuni:
aport de nutrienţi, poluare organică, degradare hidromorfologică, degradare generală (presiuni
nespecifice). In descrierea metodei s-a tinut cont de principalele presiuni la care raspund
comunitatile de alge bentice. Au fost descrise si valorile ghid de referinta pentru fiecare
categorie tipologica si pentru fiecare dintre indicatorii selectionati. Evaluarea se face la nivel
de secţiune şi apoi la nivel de corp de apă.
Descrierea metodei
Parametri selectaţi pentru evaluarea stării ecologice a lacurilor naturale pe baza fitobentosului
sunt: indice numărul de taxoni, indice de diversitate Shannon-Wiener, indice de troficitate
TDI. Descrierea indicilor si a formulelor de calcul este facuta in continuare.
S
i 1
Indicele de troficitate (TDI)
Indicele de troficitate (Kelly) se calculează utilizând programul Omnidia.
Indicele de troficitate reflectă cel mai bine aspectele privind poluarea cu nutrienţi şi
eutrofizarea, iar ceilalţi indici, împreună, reflectă mai bine degradarea generală şi celelalte
presiuni specifice. Este totuşi foarte dificil să se precizeze acurateţea cu care fiecare din
indicii menţionaţi reflectă una sau alta dintre presiunile majore, respectiv sunt expresia celor
83
două module. De aceea, se propune calcularea indicelui multimetric pe baza tuturor indicilor
menţionaţi.

ă (min.) ă
(min.) (min.)
ROLN01+02 ROLN01 23 19 14 9 6 <6
ROLN03+04+0 ROLN02
5 20 17 11 8 6 <6
ROLN06 ROLN03 23 18 14 9 7 <7
ROLN10+11+1 ROLN05
2 20 14 10 7 4 <4
ROLN06
ROLN14
T 21 16 9 7 6 <6
ROLN15+16 ROLN07 23 19 14 9 7 <7
ROLN17+18 ROLN08 22 19 13 8 5 <5

ă (min.) ă
(min.) (min.)
ROLN01+02 ROLN01 2.40 2.10 1.70 1.30 0.60 <.0.6
ROLN03+04+0 ROLN02
5 2.50 2.00 1.60 1.30 0.50 <0.5
ROLN06 ROLN03 3.00 2.30 1.70 1.40 0.50 <0.5
ROLN10+11+1 ROLN05
2 2.50 2.20 1.60 1.30 0.40 <0.4
ROLN06
ROLN14
T 2.50 2.10 1.50 1.25 0.40 <0.4
ROLN15+16 ROLN07 1.80 1.50 1.20 1.00 0.30 <0.3
ROLN17+18 ROLN08 2.20 1.80 1.40 1.00 0.30 <0.3
Tabel 3: Valori propuse pentru indice de troficitate (TDI)

ă (min.) ă
84
(min.) (min.)
ROLN01+02 ROLN01 3.8 5.4 6.0 9.6 12.8 >12.8
ROLN03+04+0 ROLN02
2.9 4.9 6.6 10.0 12.7
5 >12.7
ROLN06 ROLN03 2.7 3.9 5.2 7.0 8.6 >8.6
ROLN10+11+1 ROLN05
4.8 6.0 8.5 12.3 14.3
2 >14.3
ROLN06
ROLN14 5.7 6.5 8.8 12.9 15.1
T >15.1
ROLN15+16 ROLN07 8.2 9.5 10.2 11.8 13.1 >13.1
ROLN17+18 ROLN08 8.7 12.6 13.2 15.0 15.8 >15.8
corespunzătoare. Se împarte întotdeauna valoarea mai mică la valoarea mai mare pentru un
raport subunitar cu valori între 0 şi 1. Acolo unde valorile obţinute sunt mai mari decât
valorile ghid ale stării de referinţă se consideră RCE =1. La calcularea RCE trebuie studiate
valorile ghid pentru starea de referinţă şi ale stărilor ecologice pentru a se vedea tendinţa
acestora, de creştere sau de scădere de la stare ecologică foarte bună la proastă.
importanţei acestora pentru comunităţile de alge diatomee bentice şi pentru evaluarea stării

- Indice de troficitate (TDI) 30%
0.3*RCEINT+0.4*RCEID+0,3*RCETDI = indice multimetric
Valoarea indicelui multimetric va da starea ecologică care trebuie să fie cuprinsă între 0 şi 1.

Valoare
85
Calculul Rapoartelor de Calitate
Determinare valoare
Ecologică (RCE) pentru fiecare Compararea
pentru următorii indici indice cu valorile
limită între
stările
ecologice
Modul Indice troficitate RCETDI
eutrofizare (TDI)
IM =
0,3xRCEINT +
RCEID
0,4xRCEID +
0,3xRCETDI
Evaluare
Compararea finală
Calculul
valorii Indicelui
Indice diversitate
determinate cu stare
Multimetric
SH-W (ID)
valoarea ghid a (IM) prin ecologică
Modul stării de RCEINT ponderarea
degradare referinţă RCE pentru
fiecare indice
generală
Calcul IM stare
Indice număr taxoni ecologică modul
(INT)

valoarea mai mare
Dacă valoare determinată ≥ valoarea Compararea IM

ghid a stării de referinţă RCE=1 cu valorile limită
între stările
ecologice
Fig, 1: Schemă de evaluare a stării ecologice a corpurilor de apă pe baza fitobentosului – lacuri naturale
86
Compararea
Determinare valoare Calitate Ecologică (RCE) limită dintre
pentru următorii indici pentru fiecare indice stările
ecologice
Modul
eutrofizar
e TDI = 9.6
RCETDI = 8.2/9.6 IM =
= 0.85 0,3x0.91 +
0,4x0,9+ Evaluare
0,3x0.85 finală
stare
ID = 1,72 RCEID = ecologică
Compararea 1.72/1.8 = 0.9 Calculul = FB
valorii Indicelui
determinate cu Multimetric
valoarea ghid a (IM) prin
Modul stării de ponderarea
degradare referinţă RCEINT = RCE pentru
generală 21/23 = 0.91 fiecare indice Calcul IM stare
ecologică =
INT = 21
0.273+0.360+0.255
= 0.888

valoarea mai mare
Dacă valoare determinată ≥ valoarea ghid Compararea IM

a stării de referinţă RCE=1 cu valorile limită
pt stările
ecologice
Fig, 2: Exemplu de schemă de evaluare a stării ecologice a corpurilor de apă pe baza fitobentosului
– lacuri naturale
87
Anexa 6.1.1.G-Stare ecologica-Element biologic Macronevertebrate- Lacuri naturale

ECOLOGICE A LACURILOR NATURALE PE BAZA COMUNITĂŢILOR DE
MACRONEVERTEBRATE
Domeniu de aplicare
Macronevertebratele sunt folosite pentru evaluarea starii ecologice a lacurilor naturale datorita
numeroaselor avantaje pe care le au. Metoda descrisă este folosita pentru activitatea de
monitoring.
Principiu
pentru lacurile naturale si raspunde cerintelor Directivei Cadru a Apei. In descrierea metodei
s-a tinut cont de principalele presiuni (poluarea organica, poluare cu nutrienţi si degradarea
generala) la care raspund comunitatile de macronevertebrate din lacurile naturale. Au fost
descrise si valorile ghid de referinta pentru fiecare categorie tipologica si pentru fiecare dintre
indicatorii selectionati. Evaluarea se face la nivel de corp de apa.
Descrierea metodei
Pe baza listei de specii dintr-o sectiune de monitorizare se calculeaza fiecare din cei 6 indici
propusi (indice număr familii, indice abundenţă ET, indice de diversitate Shannon-Wiener,
indice abundenţă moluşte, indice raport numeric orthocladiinae/chironomidae, indice grupe
funcţionale) pentru evaluarea starii ecologice pe baza comunitatilor de macronevertebrate.
Descrierea indicilor si a formulelor de calcul este facuta in continuare.
Numărul de familii
Se numără familiile de care aparţin taxonii identificaţi în probă.
Indicele abundenţa ET
Numărul indivizilor din grupele de insecte Ephemeroptera-Trichoptera raportat la numărul
total de indivizi din probă.
S
H   pi ln p
i 1
S = numărul de specii; i
Indicele raportul numeric Orthocladiinae/Chironomidae

Se calculează raportul numeric al orthocladiinae-lor/chironomidae-lor*100.
Indicele grupe funcţionale (mod de hrănire)

Raportul numărului de indivizi dintre răzuitori şi mărunţitori (fărâmiţători) la numărul de
indivizi din toate grupele funcţionale trofice din fiecare probă.
Indicele abundenţa moluştelor

Numărul indivizilor de moluşte raportat la numărul total de indivizi din probă.
88
Tabel 1: Valori propuse pentru indice număr de familii
Tip Tipologie Valoar Stare Stare Stare Stare Stare

noua e ghid ecologic ecologic ecologic ecologic ecologic
ă (min.) ă (min.)
(min.)
ROLN01+02 ROLN01 15 10 7 4 2 >2
ROLN03+04+0 ROLN02
>2
5 12 9 6 4 2
ROLN06 ROLN03 10 8 6 4 2 >2
ROLN10+11+1 ROLN05
>2
2 11 7 6 3 2
ROLN06
ROLN14 >2
T 6 5 4 3 2
ROLN15+16 ROLN07 6 4 3 2 1 >1
ROLN17+18 ROLN08 11 7 5 3 2 >2

ă (min.) ă (min.)
(min.)
ROLN01+02 ROLN01 3 2,3 1,7 1,3 0,8 >0.8
ROLN03+04+0 ROLN02
>0.4
5 2,6 2 1,4 0,7 0,4
ROLN06 ROLN03 2,2 1,6 1,2 0,8 0,5 >0.5
ROLN10+11+1 ROLN05
>0.4
2 2,7 2,4 1,6 0,6 0,4
ROLN06
ROLN14 >0.4
T 2 1,7 1,2 0,7 0,4
ROLN15+16 ROLN07 1,3 1 0,8 0,5 0,3 >0.3
ROLN17+18 ROLN08 2,2 1,9 1,25 0,9 0,6 >0.6
Tabel 3: Valori propuse pentru indice raport Orthocladiinae/Chironomidae

ă (min.) ă (min.)
(min.)
89
ROLN01+02 ROLN01 57 37 18 3 1 >1
ROLN03+04+0 ROLN02
68 45 29 17 5 >5
5
ROLN06 ROLN03 40 25 14 7 4 >4
ROLN10+11+1 ROLN05
43 27 17 8 4 >4
2
ROLN06
ROLN14 25 14 12 9 3 >3
T
ROLN15+16 ROLN07 22 12 10 5 2 >2
ROLN17+18 ROLN08 54 36 23 12 2 >2
Tabel 4: Valori propuse pentru indice grupe funcționale

ă (min.) ă (min.)
(min.)
ROLN01+02 ROLN01 66 36 25 10 1 >1
ROLN03+04+0 ROLN02
73 40 30 8 0 0
5
ROLN06 ROLN03 64 47 23 8 0 0
ROLN10+11+1 ROLN05
69 40 24 13 7 >7
2
ROLN06
ROLN14 72 50 37 24 8 >8
T
ROLN15+16 ROLN07 80 51 35 18 8 >8
ROLN17+18 ROLN08 64 37 26 5 0 0
Tabel 5: Valori propuse pentru indice abundență ET

ă (min.) ă (min.)
(min.)
ROLN01+02 ROLN01 6 3 2 1 0 0
ROLN03+04+0 ROLN02
5 3 2 1 0 0
5
ROLN06 ROLN03 6 3 2 1 0 0
ROLN10+11+1 ROLN05
5 3 2 1 0 0
2
ROLN06
ROLN14 4 3 2 1 0 0
T
ROLN15+16 ROLN07 4 3 2 1 0 0
ROLN17+18 ROLN08 10 8 3 2 0 0
90
Tabel 6: Valori propuse pentru indice abundența moluștelor

ă (min.) ă (min.)
(min.)
ROLN01+02 ROLN01 48 26 5 1 0 0
ROLN03+04+0 ROLN02
90 49 14 3 0 0
5
ROLN06 ROLN03 90 75 45 15 3 >3
ROLN10+11+1 ROLN05
73 34 12 4 1 >1
2
ROLN06
ROLN14 10 1,5 1 0 0 0
T
ROLN15+16 ROLN07 90 67 45 10 1 >1
ROLN17+18 ROLN08 10 3 2 1 0 0
valorile ghid ale stării de referinţă se consideră RCE =1.
importanţei acestora pentru comunităţile de macronevertebrate şi pentru evaluarea stării
–Indice numar familii (FAM) 15%

–Indice diversitate Shannon-Wiener (ID) 30%
–Indice raport orthocladiinae/chironomidae (IOC) 20%
–Indice abundenţa ET (IET) 10%
–Indice abundenţa moluşte (IMo) 10%
0.15*FAM+0.3*ID+0.2*IOC+0.15*IGF+0.1*IET+0.1*IMo = indice multimetric (IM)
Valoarea indicelui multimetric va da starea ecologică care trebuie să fie cuprinsă între 0 şi 1.

Valoare
91
În situaţia de a fi mai multe secţiuni se calculează indicele multimetric pentru fiecare secţiune
şi apoi se face media şi se stabileşte starea ecologică a lacului/corpului de apă. În plus, dacă
există mai multe rezultate sezoniere pentru un lac/corp de apă, se face media anuală a
indicelui multimetric şi se stabileşte starea ecologică finală.
92
IM =
0,15xRCEFAM +
0,3xRCEID +
Numar de familii RCEFAM 0,2 xRCEIOC +
(FAM) 0,15xRCEIGF +
0,1xRCEIEPT +
RCEID 0,1xRCEIMo
Indice diversitate
SW (ID)
RCEIOC Calculul
Indicelui
Multimetric
Poluare Indice raport Compararea (IM) prin
orthocladiinae/chiro valorii RCEIGF ponderarea
organica, RCE pentru
nominaesaprob determinate cu Calcul IM stare
eutrofizare, fiecare
(IOC) valoarea ghid a ecologică
degradare stării de indice Evaluare
RCEIEPT
generala referinta finala
Indice grupe stare
functionale (IGF) RCEIMo ecologica
Compararea IM
Indice EPT (IEPT) cu valorile limita
între starile
ecologice
Indice abundență
moluște (IMo) Valoarea mai mica se imparte la
valoarea mai mare
Daca valoare determinata ≥ valoarea

Fig, 1: Schema de evaluare a stării ecologice a corpurilor de apă pe baza macronevertebratelor – lacuri naturale
93
Calculul Rapoartelor de
Calitate Ecologica (RCE)
Determinare valoare
IM =
0,15x0,67+
0,3x0,47 +
RCEFAM=10/15=0,67 0,2 x0,58+
0,15x1+
FAM = 10 RCEID=1,424/3=0,47 Calculul
Indicelui
0,1x0,17+
Multimetric 0,1x0,021
RCEIOC=33/57=0,58
ID = 1,424 (IM) prin
Poluare Compararea RCEIGF=98/64=1 ponderarea Evaluare
organica, IOC = 33 RCE pentru finala
valorii
fiecare
eutrofizare, determinate RCEIEPT=1/6=0,17 stare
cu valoarea
indice Calcul IM stare
degradare ecologică =
ecologica =
generala IGF = 98 ghid a stării RCEIMo=1/48=0,021 M
de referinta 0,1+0,141
+0,116+0,15+0,0
IEPT = 1 17+0,002=
Valoarea mai mica se imparte la 0,526
IMo = 1
valoarea mai mare
Daca valoare determinata ≥ valoarea ghid

Compararea IM
cu valorile limita
între starile
ecologice
Fig, 2: Exemplu de schema de evaluare a stării ecologice a corpurilor de apă pe baza macronevertebratelor – lacuri naturale
94
Anexa 6.1.1 H
Sistemul de clasificare şi evaluare al stǎrii apelor de suprafaţǎ

Ape tranzitorii – elemente biologice
Selectarea elementelor biologice de calitate pe baza cărora s-a elaborat sistemul de clasificare şi evaluare a stării ecologice a corpurilor
de apă tranzitorii (Tabelul 1) s-a făcut în conformitate cu prevederile Directivei Cadru a Apei şi a datelor disponibile pentru fiecare tipologie în
parte.
Trebuie menţionat cǎ sistemul de clasificare şi evaluare a stǎrii ecologice a corpurilor de apă tranzitorii nu este definitivat întrucât, ca
urmare a lipsei de date pentru anumite tipologii, nu s-au putut stabili valorile caracteristice celor cinci clase de calitate ecologicǎ pentru toţi
indicatorii propuşi.
Pe de altǎ parte, exerciţiul de intercalibrare pentru elementele biologice considerate pentru fiecare tipologie, care face parte din procesul
de elaborare a metodologiei nu a fost organizat pentru nici unul din elementele biologice.
Tabel 1. Indicatori propuşi pentru clasificarea şi evaluarea globalǎ a stǎrii ecologice a corpurilor de apǎ tranzitorii
Elementele de calitate Indicatori propuşii

Compoziţia, abundenţa şi biomasa - componenţa pe specii
fitoplanctonului - biomasa fitoplanctonului
- densitatea fitoplanctonului
- clorofila a
Compoziţia şi abundenţa faunei - componenţa pe specii
nevertebrate bentice - densitate
95
- numǎr de specii
Compoziţia, abundenţa şi structura de - componenţa pe specii
vârstǎ a faunei piscicole - numǎr de specii
 Compoziţia, abundenţa şi biomasa fitoplanctonului
- Analiza datelor istorice a condus la alegerea unei perioade de referinţǎ care a constituit punctul de plecare în elaborarea sistemului pentru
clasificarea şi evaluarea globalǎ a stǎrii ecologice a corpurilor de apǎ tranzitorie.
- Lista speciilor fitoplanctonice considerate ca date de referinţă pentru apele tranzitorii marine (tipologia RO_TT03), (Tabel 2.) s-a întocmit
în urma analizei unui set de date din perioda 1957 – 1961 din reţeaua de staţii de monitoring din zona Sulina – Periboina. Speciile au fost
înregistrate în funcţie de apartenenţa lor la grupe taxonomice (Bacillariophta, Dinoflagellata, Chlorophyta, Cyanophyta, Chrysophyta,
Euglenophyta, Xantophyta), cât şi în funcţie de grupa ecologică după rezistenţa lor la salinitate (specii marine, marine – salmastricole,
dulcicole şi dulcicole-salmastricole).
- Lista speciilor fitoplanctonice considerate ca date de referinţă pentru tipologia lacul Sinoie (tipologia RO_TT02), (Tabel 3.). s-a întocmit în
urma analizei unui set de date din perioda 1966 – 1977. Lista de specii din perioada de referinţă este prezentată comparativ cu celelalte
perioade istorice distincte (marină şi dulcicolă), deoarece având în vedere starea acuală a lagunei Sinoe şi lucrările prevăzute pentru
ameliorarea sa, este greu de apreciat care va fi evoluţia compoziţiei speciilor. Speciile au fost înregistrate în funcţie de apartenenţa lor la grupe
taxonomice (Bacillariophta, Chlorophyta, Cyanophyta, Chrysophyta, Euglenophyta, Pyrophyta), cât şi în funcţie de grupa ecologică după
rezistenţa şi capacitatea lor de a se adapta la variaţiile de salinitate (specii marine, marine – salmastricole, dulcicole şi dulcicole-salmastricole).
- Stabilirea valorilor caracteristice celor cinci clase de calitate ecologicǎ a apelor pentru tipologia RO_TT03 pentru parametrul densitate s-a
făcut pe baza datelor din reţeaua de staţii de monitoring din zona Sulina – Periboina. Setul de date pe termen lung folosit corespunde
96
perioadelor 1957 – 1961 (perioada de referinţă), 1982 – 1990 (perioada de maximă eutrofizare a ecosistemului de nord-vest al Mării Negre ) şi
2000 – 2003 (perioada actuală de instabilitate a evoluţiei ecosistemului marin). Datele au fost analizate statistic (s-au calculat media
multianualǎ, mediana, valorea minimǎ şi valoarea maximǎ) şi, pe baza rezultatelor obţinute şi a evaluării valorilor reale înregistrate la
momentul analizării probelor, s-au apreciat limitele claselor de calitate (Tabelul 4.).
- Pentru biomasă datele folosite pentru stabilirea limitelor celor cinci clase de calitate ecologicǎ a apelor pentru tipologia RO_TT03 sunt
rezultate din analiza probelor din reţeaua de staţii de monitoring din zona Sulina – Periboina în perioada 1996-2003. Aprecierea condiţiilor de
referinţă s-a făcut prin calcularea valorilor percentile 10 din setul de date din perioada 1996-2003. Aprecierea valorilor stării ecologice proaste
s-a făcut prin calcularea valorilor percentile 90 din setul de date din perioada 1996-2003. Propunerile limitelor pentru celelalte clase de calitate
pentru parametrul biomasa fitoplanctonului s-au făcut, pe baza rezultatelor obţinute prin aplicarea funcţiilor percentile 10 şi 90 pentru setul de
date din perioada 1996-2003 şi a evaluării valorilor reale înregistrate la momentul analizării probelor (Tabelul 5.).
- Stabilirea valorilor caracteristice celor cinci clase de calitate ecologicǎ a apelor pentru tipologia RO_TT02 pentru densitatea şi biomasa
fitoplanctonului s-a făcut pe baza datelor existente în perioada salmastră a lacului – considerată perioadă de referinţă - (anii 1966-1977).
Datele au fost analizate statistic (s-au calculat media multianualǎ, mediana, valorea minimǎ şi valoarea maximǎ) şi, pe baza rezultatelor
obţinute şi a evaluării valorilor reale înregistrate la momentul analizării probelor, s-au apreciat limitele claselor de calitate (Tabelul 6. şi Tabelul
7.).
- Stabilirea limitelor celor cinci clase de calitate ecologicǎ a apelor pentru tipologia RO_TT03, pentru clorofila a s-a făcut luând în
considerare datele istorice din perioada 1976-1979, pe probe prelevate din staţiile de monitoring în zona Sulina – Portiţa (s-au luat în calcul
datele obţinute în lunile mai-septembrie, când singurul factor limitativ este reprezentat doar de nutrienţi).
- Stabilirea limitelor celor cinci clase de calitate ecologicǎ a apelor pentru tipologia RO_TT03, pentru clorofila a (Tabelul 8.) s-a făcut
conform procedurii recomandate de OSPAR (OSPAR Comprehensive Procedure) după cum urmează: pe datele istorice disponibile s-a calculat
percentila 25%, obţinându-se valoarea 1,96 µg/l ca valoare de referinţă. Calculând 133 % din valoarea de referinţă s-a obţinut valoarea 2,6 µg/l
care reprezintă limita superioară a clasei “Foarte bună”. Limita superioară a clasei “Bună” se obţine multiplicând valoarea obţinută pentru clasa
97
“Foarte bună” cu 1,5. Limitele dintre clasele de calitate “Moderată” şi “Slabă” şi clasele “Slabă” şi “Foarte slabă” s-au stabilit ca fiind de două
ori mai mari decât limitele superioare a claselor precedente.
- Pentru tipologia RO_TT02 nu s-au putut stabili limitelor celor cinci clase de calitate ecologicǎ a apelor pentru clorofila a deoarece nu
existǎ date pentru acest parametru.
Starea datǎ de indicatorii propuşi pentru fitoplancton este determinatǎ de principiul “cea mai defavorabilǎ situaţie”.
 Compoziţia şi abundenţa faunei nevertebrate bentice
- Evaluarea stǎrii de calitate ecologică pentru tipologia RO_TT03 utilizând ca element de calitate macrozoobentosul se face pe baza
indicelui Multivariate AMBI (M-AMBI) care combină factorial valorile AMBI cu 2 parametrii structurali : indicele de diversitate, Shannon –
Wienner, (H’) şi bogaţia în specii (S) (Muxica, I. ş.a., 2006).
- Indicele biotic AMBI - A Marine Biotic Index (www.azti.es), împarte speciile marine bentale în 5 grupe ecologice în funcţie de gradul
de toleranţă la creşterea unui gradient de presiune (poluare) (Grall, J. & M. Glemarec, 1997). Indicele biotic AMBI (Borja, A. ş.a., 2000)
combină procentul relativ al diferitelor grupe ecologice (specii) într-o formulă numerică dând astfel, o serie de valori continue delimitate prin
limite între diferite clase.
Formula de calcul – conform cu Guidelines for the use of AMBI – AZTI’s Marine Biotic Index în the assessment of the benthic ecological
quality, (A. Borja and I. Muxica, 2004):
AMBI = ((0 x %GI) + (1.5 x%GII) +(3 x%GIII)+ (4.5 x%GIV)+ (6 x%GV)) / 100
98
Indexul Biotic AMBI se aplică pentru substrat nisipos folosind software AMBI luând în calcul, ca parametru de bază pentru evaluarea stării
ecologice a corpului de apă investigat, compoziţia taxonomică şi densitatea speciilor macrobentale identificate. Rezultatul este un număr
cuprins între 0 şi 6 (7 pentru sediment azoic) fiind împărţit în 5 clase ecologice, de la comunităţi curate (pure) la comunităţi foarte perturbate
(Grall, J. & M. Glemarec, 1997) sau altfel spus de la stare foarte bună la stare foarte proastă (conform claselor de calitate prevăzute de
Directiva Cadru a Apei).
I Grupa I (G I) – taxoni sensibili cu o toleranţă strict ajustată la o anumită intensitate a factorilor de mediu (prezenţi în condiţii
normale);
II
Grupa II (GII) – taxoni indiferenţi faţă de gradientul de presiune, prezenţi întotdeauna în densitate relativ mare fără variaţii
semnificative în timp
III
Grupa III (GIII) – taxoni toleranţi faţă de excesul gradientului de presiune. Speciile sunt prezente şi în condiţii normale de
IV mediu, însă populaţiile lor sunt stimulate de o creştere a materiei organice
Grupa IV – V (G IV – G V) – specii oportuniste (ordin I şi II) care nu sunt afectate de alterarea condiţiilor de mediu
V
- Lista speciilor de nevertebrate bentice considerate ca date de referinţă pentru apele tranzitorii marine (tipologia RO_TT03), (Tabel 9.). s-a
întocmit în urma analizei unui set de date din perioda 1960-1961 din reţeaua de staţii de monitoring din zona Chilia – Periboina. Ţinând cont
de compoziţia taxonomică (specii) şi abundenţa (densitatea} faunei macrobentale identificată în perioada de referinţă s-au calculat indicii
AMBI şi M- AMBI pentru această perioadă.
- Stabilirea valorilor care caracterizează celelalte clase de calitate ecologică, pentru apele tranzitorii marine (tipologia RO_TT03), s-a facut
prin analiza listei faunei macrobentale pentru perioada de referinţă în comparaţie cu listele de specii identificate în perioada actuală (2003 –
2006), perioadă în care comunitatea macronevertebratelor bentale se află sub influenţa diverselor presiuni antropice şi, ţinând cont de
compoziţia taxonomică (specii) şi abundenţă (densitate), s-au calculat indicii AMBI şi M- AMBI.
99
- Rezultatele obţinute prin aplicarea indicilor AMBI şi M-AMBI pentru datele din perioada de referinţă şi din perioada 2003 -2006 au
condus la aprecierea valorilor caracteristice celor cinci clase de calitate ecologică pentru apele tranzitorii marine (tipologia RO_TT03, conform
limitelor stabilite stabilite de Borja şi Muxica pentru M-AMBI (Tabelul 10.)
- Indicele biotic AMBI, respectiv M-AMBI nu este aplicabil pentru tipologia RO_TT02. Pentru aceastǎ tipologie evaluarea stǎrii ecologice
din punct de vedere al nevertebratelor bentice se face pe baza următorelor elemente: numărul de specii, densitatea şi biomasa
macronevertebratelor bentale.
- Lista speciilor de nevertebrate bentice considerate ca date de referinţă pentru apele tranzitorii lacustre (tipologia RO_TT02, (Tabel 11.) s-a
întocmit în urma analizei unui set de date din perioda 1966 – 1977, consideratǎ ca perioadǎ de referinţǎ. Lista de specii din perioada de referinţă
este prezentată comparativ cu celelalte perioade istorice distincte (marină şi dulcicolă), deoarece având în vedere starea acuală a lagunei Sinoe
şi lucrările prevăzute pentru ameliorarea sa, este greu de apreciat care va fi evoluţia compoziţiei speciilor.
- Stabilirea valorilor caracteristice celor cinci clase de calitate ecologicǎ a apelor pentru tipologia RO_TT02 pentru numǎrul de specii,
densitatea şi biomasa bentalǎ s-a făcut pe baza datelor existente în perioada salmastră a lacului – considerată perioadă de referinţă - (anii
1966-1977). Datele au fost analizate statistic (s-au calculat media multianualǎ, mediana, valoarea minimǎ şi valoarea maximǎ) şi, pe baza
rezultatelor obţinute şi a evaluării valorilor reale înregistrate la momentul analizării probelor, s-au apreciat limitele claselor de calitate (Tabelul
12., Tabelul 13. şi Tabelul 14.).
Starea datǎ de indicatorii propuşi pentru fauna bentalǎ este determinatǎ de principiul “cea mai defavorabilǎ situaţie”.
 Compoziţia, abundenţa şi structura de vârstǎ a faunei piscicole
100
- Având în vedere datele de care dispunem în acest moment suntem nevoiţi să propunem ca parametrii pentru evaluarea stării de calitate
ecologică din punct de vedere al faunei piscicole doar doi parametrii: componenţa pe specii şi numărul de specii, deşi o evaluare corectă trebuie
să cuprindă un număr mult mai mare de parametrii.
- Lista speciilor de peşti considerate ca date de referinţă pentru apele tranzitorii marine (tipologia RO_TT03), (Tabelul 15.) s-a făcut pe baza
analizei componenţei speciilor din perioada 1950-1970 considerată ca perioadă de referinţă.
- Stabilirea valorilor caracteristice celor cinci clase de calitate ecologicǎ a apelor pentru tipologia RO_TT03 pentru parametrul densitate
(Tabelul 16.) s-a făcut, luând în considerare valorile medii calculate pe datele istorice şi valorile din literatura de specialitate. Aprecierea
valorilor caracteristice celorlalte clase de calitate ecologică s-a făcut, luând în considerare valorile apreciate pentru starea de calitate foarte
bună, valorile medii calculate pe datele istorice pentru perioada 1971 – 1990 (considerată slabă din punct de vedere al faunei piscicole) şi
valorile din literatura de specialitate.
- Lista speciilor de peşti considerate ca date de referinţă pentru tipologia RO_TT02 (Tabel 17.) s-a întocmit în urma analizei unui set de date
din perioda 1966 – 1977 considerată ca perioadă de referinţă. Lista de specii din perioada de referinţă este prezentată comparativ cu celelalte
perioade istorice distincte (marină şi dulcicolă), deoarece, având în vedere starea acuală a lagunei Sinoe şi lucrările prevăzute pentru
ameliorarea sa, este greu de apreciat care va fi evoluţia compoziţiei speciilor.
- Datele de care dispunem în acest moment nu permit dezvoltarea unui indice numeric pentru evaluarea şi clasificarea stării de calitate a
apelor tranzitorii, tipologia RO_TT02, pe baza ihtiofaunei.
Starea datǎ de indicatorii propuşi pentru peşti este determinatǎ de principiul “cea mai defavorabilǎ situaţie”.
Starea datǎ de elementele biologice este determinatǎ de principiul “cea mai defavorabilǎ situaţie”.
Tabel 2. Lista speciilor fitoplanctonice considerate ca date de referinţă pentru tipologia RO_TT03
101
Grup / Specie
Gr. ecol.*)
BACILLARIOPHYTA 105
Achnanthes brevipes MS
Achnanthes lanceolata DS
Achnanthes longipes MS
Achnanthes minutissima DS
Asterionella formosa DS
Asterionella gracillima DS
Bacillaria paradoxa MS
Campylodiscus Thuretii MS
Cerataulina pelagica MS
Ceratoneis arcus DS
Chaetoceros affinis MS
Chaetoceros curvisetus MS
Chaetoceros danicus MS
Chaetoceros insignis MS
Chaetoceros laciniosus MS
Chaetoceros lorenzianus MS
Chaetoceros muelleri MS
Chaetoceros rigidus MS
102
Grup / Specie
Gr. ecol.*)
Chaetoceros similis MS
Chaetoceros simplex MS
Chaetoceros socialis MS
Chaetoceros subtilis MS
Chaetoceros Wighamii MS
Cocconeis scutellum MS
Coscinodiscus apiculatus MS
Coscinodiscus jonesianus MS
Cyclotella caspia MS
Cyclotella meneghiniana DS
Cymbella cistula DS
Cymbella turgida DS
Cymbella ventricosa DS
Detonula confervacea MS
Diatoma elongatum DS
Diatoma vulgare DS
Ditylum brightwellii MS
Fragilaria capucina DS
Fragilaria crotonensis DS
Fragilaria intermedia DS
103
Grup / Specie
Gr. ecol.*)
Gomphonema augur DS
Grammatophora marina MS
Hantzschia amphioxys DS
Leptocylindrus danicus MS
Leptocylindrus minimus MS
Licmophora gracilis MS
Melosira distans DS
Melosira granulata DS
Melosira islandica DS
Melosira italica DS
Melosira moniliformis MS
Melosira roeseana DS
Melosira sulcata MS
Melosira varians DS
Navicula angelica DS
Navicula cancellata MS
Navicula cryptocephala DS
Navicula gracilis DS
Navicula hustedtii DS
Navicula lanceolata DS
104
Grup / Specie
Gr. ecol.*)
Navicula laterostrata DS
Navicula longirostris DS
Navicula lyra MS
Navicula mutica DS
Navicula pennata MS
Navicula placentula DS
Navicula radiosa DS
Navicula salinarum MS
Nitzschia acicularis DS
Nitzschia apiculata MS
Nitzschia closterium MS
Nitzschia holsatica DS
Nitzschia hungarica MS
Nitzschia hungarica v. pontocsekii DS
Nitzschia longissima MS
Nitzschia palea DS
Nitzschia pungens v. atlantica MS
Nitzschia seriata MS
Nitzschia sigma MS
Nitzschia sp.1 MS
105
Grup / Specie
Gr. ecol.*)
Nitzschia tenuirostris MS
Nitzschia vermicularis DS
Pleurosigma angulatum MS
Pleurosigma elongatum MS
Pleurosigma rigidium MS
Rhizosolenia alata MS
Rhizosolenia calcar-avis MS
Rhizosolenia fragilissima MS
Rhopalodia muscullus MS
Skeletonema costatum MS
Stephanodiscus astrea DS
Stephanodiscus hantzschii DS
Striatella delicatula MS
Striatella unipunctata MS
Surinella ovata MS
Synedra acus DS
Synedra acus v. angustissima DS
Synedra sp. DS
Synedra tabulata MS
Synedra tabulata v. pavra MS
106
Grup / Specie
Gr. ecol.*)
Synedra ulna DS
Synedra undulata DS
Thalassionema nitzschioides MS
Thallassiosira antigua v. septata MS
Thallassiosira excentrica MS
Thallassiosira parva MS
Thallassiosira subsalina MS
DINOFLAGELLATA 39
Ceratium furca MS
Ceratium fusus MS
Ceratium tripos MS
Dinophysis caudata MS
Dinophysis fortii MS
Dinophysis ovum MS
Dinophysis sacullus MS
Glenodinium danicum MS
Glenodinium lenticula MS
Glenodinium paululum MS
Glenodinium pilula MS
Glenodinium rotundum DS
107
Grup / Specie
Gr. ecol.*)
Goniaulax polyedra MS
Goniaulax polygramma MS
Goniodoma polyedricum MS
Gymnodinium agile MS
Gymnodinium fusus MS
Gymnodinium hiemale MS
Gymnodinium rhomboides MS
Gymnodinium sp. MS
Gymnodinium cf.breve MS
Gymnodinium sp. (colonial) MS
Gymnodinium splendens MS
Peridinium brevipes MS
Peridinium depressum MS
Peridinium divergens MS
Peridinium excentricum MS
Peridinium globulus MS
Peridinium granii MS
Peridinium pallidum MS
Peridinium pellucidum MS
Peridinium pentagonum MS
108
Grup / Specie
Gr. ecol.*)
Peridinium steinii MS
Phalacroma rotundatum MS
Phalacroma rudgei MS
Prorocentrum micans MS
Prorocentrum minimum MS
Prorocentrum obtusum MS
Protoceratium reticulatum MS
Pyrophacus horologicum MS
Scrippsiella trochoidea MS
CHLOROPHYTA 9
Actinastrum hantzschii DS
Ankistrodesmus falcatus DS
Closterium sp. DS
Lagerheimia sp. DS
Pediastrum boryanum DS
Pterosperma cristatum MS
Scenedesmus obliquus DS
Scenedesmus quadricauda DS
Trochiscia elenei DS
CYANOPHYTA 2
109
Grup / Specie
Gr. ecol.*)
Anabaena spiroides DS
Aphanizomenon flos-aquae DS
CHRYSOPHYTA 5
Calyptrosphaera oblonga MS
Coccolithus fragilis MS
Dictyocha specullum v. octonaria MS
Distephanus specullum MS
Ebria anqua MS
Ebria antiqua MS
Ebria tripartita MS
Emiliania huxleyi MS
Hermesinum adriaticum MS
EUGLENOPHYTA 3
Euglena pisciformis DS
Euglena sp. DS
Eutreptia lanowii MS
XANTOPHYTA 1
Halosphaera viridis MS
*)MS – specii marine şi marine – salmastricole

DS – specii dulcicole şi dulcicole - salmastricole
110
Tabel 3. Lista speciilor fitoplanctonice considerate ca date de referinţă
pentru tipologia RO_TT02
Nr. Grupe sistematice/specii Grupe 1966 1978- 1992-

crt. ecologice -1977 1991 2007
CHLOROPHYTA
1. Actinastrum hantzschii D x xxx xx
2. A. var. gracilis DS 0 xx 0
3. Ankistrodesmus arcuatus D 0 xxx xxx
4. A. falcatus DS x xx xx
5. A. gracilis D x xx 0
6. Aphanotece clathrata D 0 x 0
7. Chlamydomonas reinhardii D x x 0
8. Chlamydomonas sp. D 0 xx 0
9. Chodatella ciliata D 0 x x
10. Chlorobotis sp. D 0 x 0
11. Chlorella sp. D 0 x x
12. Closterium parvulum D 0 xx x
13. C. v. anaustum D 0 x x
14. C. biaculatum D 0 x x
15. C. gracile D 0 xx 0
16. C. pronum D 0 x 0
111
17. Coelastrum sphaericum D 0 xx 0
18. Cosmarium bioculatum D 0 xx 0
19. C. granatus D 0 x 0
20 C.undulatum D x x 0
21 Cosmarium sp. D 0 xxx xxx
22 Dictyosphaerium pulchellum DS 0 xx xxx
23. Dictyoclorella sp. D 0 x 0
24. Eudorina elegans D x xx xxx
25. Golenchinia radiata D 0 x 0
26. Hyaloraphidium contortum D 0 xx 0
27. H. tenuissimum D 0 xx x
28. Kirchneriella lunaris D 0 xx xxx
29. K. obessa D 0 x x
30. Logerheimia genevensis D 0 x 0
31. Nephrocystium sp. D xx xx xx
32. Oocystis borgeii D xx xx xx
33. Oocystis lacustris D x xxx xx
34. O. crassa D 0 xx 0
35. O. socialis D 0 x 0
36. Oocystidium ovale D xx xx xxx
112
37. Monoraphidium griffitii D 0 xx xx
38. M. actiforme D x xx 0
39. Pediastrum boryanum D 0 x 0
40. P. v. longicorne DS x x 0
41. P. simplex D 0 x 0
42. P. tetraedron D 0 x 0
43. P. tetras DS x xx 0
44. P. duplex v. uticulatum DS 0 xx xx
45. P. v. reticulatum DS 0 xx xx
46. Rabcodatella longiseta D 0 x 0
47. R. citriformis D 0 x 0
48. R. quadriseta D 0 xx 0
49. Raciborskiella salina M x xx Xxx

50. Scenedesmus quadricauda DS x xx xx
51 S. acutus D 0 xxx xx
52. S.f. alternans D x xx 0
53. S. acuminatus DS 0 xx 0
54. S.f. globosus D 0 xx 0
55. S.v. elongatum D 0 xx 0
113
56. S. denticulatus D 0 x 0
57. S. intermedius D 0 x 0
58. S. bicaudatus D 0 x 0
59. S. ecornis D 0 x 0
60. S.elipsoidus D 0 x 0
61. S. opoliensis D 0 x 0
62. S. maximus D 0 x 0
63. S. alvatarnus D 0 x 0
64. S. corinatus D 0 x 0
65. S.costatum D 0 xx 0
66. S. dactylococcoides D 0 xx 0
67. S. tetradesimiformis D 0 x 0
68. Scelenastrum bibrayanum D 0 xx 0
69. Staurastrum tetraceum D 0 x x
70. S. cingulum v. obesum D 0 0 0
71. Schroederia setigera D 0 xx xxx
72. S. robusta D 0 x xx
73. Tetraedron minimum D 0 xxx xx
74. T. muticum D x xx 0
75. T.quadratum D x xx xx
114
76. T. triangulare D 0 0 xx
77. T. caudatum D x xxx xx
78. T. regulare D 0 xxx x
79. T. vicinus D 0 x 0
80. Tetrastrum glabrum DS x xxx xx
81. T. paralellum D 0 0 x
82. T. punctatum D 0 xx x
83. T. elegans D 0 xxx x
84. T. staurogeniforme DS x xxx 0
85. T. botrioides D x x 0
86. Tetracoocus sp. D 0 x xx
87. Treubaria tripedunculata D 0 x 0
88. Trochiscia aciculifera D 0 x 0
89. T. granulata D 0 xx xx
90. Crucigenia tetrapedia D xx xx xx
91. Crucigenia triangularis D xx xx xx
92. Westella botryoides D xx 0 0
BACILLARIOPHYTA
93 Rhizosolenia calcar-avis M x xxx x
94. Amphora ovalis DS x x 0
115
95. Amphora o. pediculis M 0 xx 0
96. Cymbella sp. D x xx 0
97. Amphyprora alata M 0 x 0
98. Asterionella formosa DS 0 x x
99. Bacillaria paradoxa M 0 x 0
100 Campylodiscus echeneis MS 0 x x
101 Chaetoceros abnormis M 0 x x
102 C. subtilis M 0 x xx
103 C. curvisetus M 0 x x
104 C. similis M 0 x x
105 C. socialis M 0 x x
106 Cocconeis scutellum M x xx xx
107 Cosacinodiscus granii M x x 0
108 Cyclotella caspia M 0 0 xx
109 Cymatopleura angulata DS 0 xxx 0
110 Diatoma elongatum DS x xxx x
111 Diatoma vulgare D x x 0
112 Ditylium brigtwellii M 0 x 0
113 Epithemia sp. M x xx x
114 Fragillaria crotonensis D x x 0
116
115 Gyrosigma fasciola M x x 0
116 G. fasciola v. prolongatum M x xxx 0
117 G. distortum D 0 xx 0
118 G. atenuatum DS 0 x x
119 Licmophora ehrenbergii M x xx 0
120 Mastogloia smithi MS 0 xx 0
121 Melosira granulata DS 0 x x
122 M. v. angustissima DS 0 x x
123 M. italica D x xxx 0
124 M. islandica M x xxx 0
125 Navicula annulata D 0 x 0
126 N. gregaria MS x xx 0
127 N. oblonga MS x xx xx
128 N. pennata MS x xxx x
129 N. pusilla DS 0 x x
130 N. concellpta M x xxx 0
131 N. salinarum MS x xxx 0
132 Nitzschia acicularis D x xx x
133 N. lorenziana MS x xxx x
134 N. sigma MS x xx 0
117
135 N. sigmoidea DS x x 0
136 N. panduriformis M 0 x 0
137 N. gracilis D x xx 0
138 N. circumsuta M x xxx x
139 N. closterium M x xx x
140 N. longissima M x xx 0
141 N. reversa M x xx x
142 N. holsatica DS x xx 0
143 N. hungarica MS 0 0 0
144 N. apiculata MS x xx 0
145 N. punctata MS 0 x 0
146 N. panduriformis M x x 0
147 N. cryptocephala DS x xx xx
148 N. tenuirostris MS x xx 0
149 Pleurosigma elongatum M x xx 0
150 P. aestuarii M 0 x 0
151 P. rigidium M 0 x 0
152 P. salinarum M 0 x 0
153 Rhizosolenia fragilissima M 0 x 0
154 Rhoicosphaenia curbata D 0 x 0
118
155 Surirella linearis M x xxx 0
156 Surirella .spiralis M x xx x
157 Surirella robusta v. splendida D x xx x
158 Sceletonema costatum M x xx 0
159 S. subsalsum MS x x 0
160 Stauroneis sp. DS x xx 0
161 Stephanodiscus hantzschii DS x xx 0
162 Synedra acus D 0 xx xx
163 Synedra galionii M x xx xx
164 Thalassionema nitzschoides M 0 xxx 0
165 Thalassioosira parva MS x xx 0
166 T. subsalina MS x xx xx
167 Cyclotella meneghiniana DS x xx xx
CYANOPHYTA
168 Anabaenopsis milleri D x xx xx
169 Anabaena spiroides DS x xxx xx
170 Anabaena circinalis D 0 x xx
171 Anabaenopsis sp. D 0 x x
172 Aphanizomenon flos-aquae DS x xxx xxx
173 Chroococcus sp. D 0 x x
119
174 Coelosphaerium lacustris D x xx xx
175 Coelosphaerium dubium D 0 x 0
176 Dactyloccopsis fascicularis D 0 xxx xx
177 Gleocapsa crepidium DS x xxx x
178 Gleocapsa magna D 0 x 0
179 Gleocapsa litophyla D 0 x 0
180 Gleocapsa turgida D x xxx x
181 Lyngbia sp. D 0 x 0
182 Marsoniaella minor D 0 x 0
183 Marsoniaella elegans D 0 x x
184 Merismopedia minima DS x xxx xx
185 Merismopedia glauca DS x xxx xx
186 Merismopedia punctata DS 0 x xxx
187 Merismopedia tenuissima DS x xxx 0
188 Holopedia geminata D 0 x 0
189 Mycrocistis aeruginosa DS x xxx x
190 Mycrocistis pulverea D x xxx xx
191 Mycrocistis grevillei D 0 xx xx
192 Mycrocistis orae DS 0 x x
EUGLENOPHYTA
120
193 Oscillatoria pseudogeminata DS x xxx xx
194 Spirulina laxa D x xx xx
195 Spirulina adriatica M 0 x xx
196 Dactylocopsis ovalis M 0 0 xx
197 Euglena acus D 0 xx xx
198 Euglena laciniata D 0 xx xx
199 Euglena pisciformis D 0 xx xx
200 Euglena hemicromata D 0 xx x
201 Euglena oxiuris D x xx xx
202 Euglena sp. D 0 x x
203 Euglena viridis D 0 xx x
204 Phacus arnoldii D 0 xx x
205 Phacus longicauda D x xx 0
206 Phacus pleuroneces D 0 xx xx
207 Phacus sp. D 0 x x
208 Trachelomonas sp. D 0 x x
209 Eutreptia lanowii M xx xx xx
PYRROPHYTA
210 Amphidinium sp. M 0 x xx
211 Ceratium tripos M 0 xx 0
121
212 Ceratium furca M 0 x 0
213 Peridinium compressa M 0 x 0
214 Glenodinium paululum M x xx 0
215 Glenodinium apiculatum M x xxx 0
216 Glenodinium lenticula M 0 xx 0
217 Glenodinium rotundatum DS x xx 0
218 Goniaulax polygramma M x xx xx
219 Goniaulax polyedra M 0 xx 0
220 Gymnodinium rotundatum M 0 xx 0
221 Gymnodinium paradoxum M 0 xx 0
222 Gymnodinium fasus M 0 x xx
223 Peridinium sp. M 0 x 0
224 Peridinium trocoideum M x x 0
225 Peridinium granii M 0 x 0
226 Peridinee chistii M 0 xxx xx
227 Prorocentrum scutellum M x 0 0
228 Woloszynsckia hiemalis M x 0 0
229 Glenodinium danicum M x 0 0
CHRYSOPHYTA
230 Coccolitus fragilis M x xxx 0
122
231 Chromulina sp. M 0 x 0
232 Ebria tripartita M 0 x 0
CHRYPTOPHYTA
233 Chryptomonas sp. M 0 x x
234 Rhodomonas sp. D 0 0 x
*Pentru perioada 1950 - 1965 nu exista de specii în informaţiile bibliografice

LEGENDA: M ....= specii marine;MS.. = marin-salmastricole; DS...= dulcicol-salmastricole; D.....= dulcicole; xxx = foarte frecvente; xx .. =
frecvente; x .... = puţin frecvente; 0 .... = absente.
Tabelul 4. Valori propuse pentru limitele claselor de calitate pe baza parametrului de densitate a fitoplanctonului (mii cel/l) pentru
tipologia RO_TT03
Foarte
Index bună Bună Moderată Slabă Proastă
Densitate (mii ≤
cel/l) ≤ 600 3500 ≤ 5500 ≤ 12000 22000
EQR 0,85 0,64 0,45 0,22 0
123
Tabel 5. Valori propuse pentru limitele claselor de calitate pe baza parametrului biomasa fitoplanctonului (mg/m3) pentru tipologia
RO_TT03
Iarnă
Foarte
Biomasa
[mg/m3] ≤ 1000 ≤ 2400 ≤ 3100 ≤ 5200 6000
EQR 0,85 0,61 0,42 0,17 0
Primăvară
Foarte
Biomasa
[mg/m3] ≤ 2500 ≤ 4500 ≤ 6300 ≤ 9500 12000
EQR 0,85 0,61 0,42 0,17 0
Vară
Foarte
Biomasa
[mg/m3] ≤ 1500 ≤ 3000 ≤ 4200 ≤ 6500 8000
EQR 0,85 0,61 0,42 0,17 0
Toamnă
124
Foarte
Biomasa
[mg/m3] ≤ 1300 ≤ 3500 ≤ 4700 ≤ 7200 10000
Tabel 6. Valori propuse pentru limitele claselor de calitate pe baza parametrului de densitate a fitoplanctonului (mii cel/l) pentru tipologia
RO_TT02
Iarna
Index Foarte bună Bună Moderată Slabă Proastă
Densitatea (mii cel/l) 1000 ≤ 1250 ≤ 1667 ≤ 2500 > 5000
EQR 0,80 0,59 0,40 0,20 0
Primavara
Densitatea (mii cel/l) 4000 ≤ 5000 ≤ 6666 ≤ 10000 >20000
EQR 0,80 0,59 0,40 0,20 0
Vara
Densitatea (mii cel/l) > 5000 ≤6250 ≤8333 ≤12500 >20000
EQR 0,80 0,59 0,40 0,20 0
Toamna
125
Densitatea (mii cel/l) ≤ 3000 ≤ 3750 ≤ 5000 ≤ 7500 15000
EQR 0,80 0,59 0,40 0,20 0
Tabel 7. Valori propuse pentru limitele claselor de calitate pe baza parametrului biomasa fitoplanctonului (mg/m 3) pentru tipologia
RO_TT02
Iarna
Biomasa mg/m3 1000 ≤ 1250 ≤ 1667 ≤ 2500 > 5000
EQR 0,80 0,59 0,40 0,20 0
Primavara
Biomasa mg/m3 3500 ≤4375 ≤5833 ≤8750 >17500
EQR 0,80 0,59 0,40 0,20 0
Vara
126
Biomasa mg/m3 ≤ 3000 ≤ 3750 ≤ 5000 ≤ 7500 >15000
EQR 0,80 0,59 0,40 0,20 0
Toamna
Biomasa mg/m3 ≤ 2800 ≤ 3500 ≤ 4666 ≤ 7000 >14000
EQR 0,80 0,59 0,40 0,20 0
Tabel 8. Valorile propuse pentru limitele claselor de calitate pe baza parametrului clorofila a pentru tipologia RO_TT03
Clasa de calitate Foarte bună Bună Moderată Slabă Proastă
Clorofila a µg/l < 2,6 2,6 – 3,9 3,9 – 7,8 7,8 – 15,6 >15,6
EQR 0,75 0,50 0,25 0,12 0
Tabel 9. Lista faunei macrobentale consideratǎ ca date de referinţă pentru tipologia RO_TT03
Specii macrozoobentale 1960- 2003 2004 2005 2006

1961
POLYCHAETA
127
1961
Protodryllus flavocapitatus - - + - -
Capitomastus minimus LANGRH. + - - + -
Heteromastus filicormis + - - + -
Harmothoe reticulata CLAP. + - + + +
Phyllodoce rubiginosa Bobr. +
Melinna palmata GRUBE - - + + +
Nephthys hombergii AUD. Et M. + - + + +
- EDW.
Nereis diversicolor O.F.M. + - + + +
N. zonata MALMGR. - - - + -
Neanthes succinea LEUCK. + + + + +
Nerine cirratulus(DELLE- - - + - -
CHIAJE)
Mysta picta - - - + -
Pectinaria koreni - - - + -
Spio filicornis (O.F.M) + - + + +
Polydora cornuta JOHNST.) - + + + +
Pygospio elegans CLAP. - + + + +
Prionospio cirrifera WIREN - - + + +
Exogone gemmifera PAGENST. - + + + +
128
1961
Capitella capitata FABR. - + + + +
TURBELLARIATA
Leptoplana tremellaris(O.F.M) - - + + +
MOLLUSCA
GASTROPODA
Cyclope neritea (L) syn. + - - - -
Cerithiopsis minima (Brusina) + - - - -
Hydrobia ventrosa (MONTAGU) + + + + +
Nassarius reticulatus (L.) + - - - -
Chrysallida costulata (Montagu) + - - - -
Retusa truncatula Bruguiere + - - - -
Rissoa splendida Eichwald + - - - -
Odostomia rissoides - - + -
LAMELLIBRANCHIA
Cardium edule lamarki REEVE + - + + +
Lentidium mediterraneum + - + + +
(COSTA)
Mya arenaria - - + + +
Mytilus galloprovincialis + + + + +
LAMONTE
129
1961
Syndesmia fragilis + - - - -
(Milaschievici)
Spisula subtruncata (RENIER) + - + - +
Anadara inaequivalvis Bruguiere - + + + +
Barnea candida L. + - - - -
CRUSTACEA
Balanus improvisus DARWIN + + + + +
Mesopodopsis slabberi (van + - - - -
BENEDEN)
Paramysis kroeri (CZERN) + - - - -
Pseudoparamysis pontica Bac. + - - - -
Pseudocuma ciliata G.O.S + - - - -
Cumopsis goodsiri (V. BEN.) + - - - -
Iphinoe maeotica (SOV.) + - - - -
I. elisae - + + + -
Sphaeroma pulchellum + - - - -
(COLOSI)
Idotea baltica (PALLAS) + - - - -
Jaera sarsi sarsi +
Ampelisca diadema COSTA + - + + +
130
1961
Bathyporeia guilliamsoniana + - - - -
(BATE)
Nototropis guttatus (COSTA) + - - - -
Stenothoe monoculoides - + - - -
Corophium runcicorne D.-V. - - - + -
crassicorne Bruz + - - - -
Cardiophilus baeri G.O.S + - - - -

Microdeutopus damnoniensis
- + + + -
Phtysica marina - - - + -
Athanas nitescens (Leach) + - - - -
Upogebia pussila (Petagna) + - - - -
Crangon crangon (L) + + + - +
Rhytropanopues harisii - - - - +
tridentatus
Macropipus arcuatus Leach + - - - -
M. holsatus (Fabr.) + - - - -
Portunus holsatus +
Brachynotus sexdentatus Risso + - - - -
131
Tabel 10. Valorile propuse pentru limitele claselor de calitate pe baza indicelui M-AMBI pentru tipologia RO_TT03
Clasa de calitate Foarte

ecologică bună Bună Moderată Slabă Proastă
M-AMBI ≥0,85 0,85 -0,55 0,55 -0,39 0,39 - 0,20 > 0,2
EQR 0,85 0,55 0,39 0,2 0
Tabel 11. Lista faunei macrobentale consideratǎ ca date de referinţă pentru tipologia RO_TT02
Nr. Grupa 1950 1966 1978 1991
Grupe sistematice/specii
crt ecologică -1965 -1977 -1991 -2000
CNIDARIA
1. Aglaophenia pluma (Linné,1758)* M 0 ++ ++ 0
2. Campanularia gelatinosa (Pall) 0 ++ ++ 0
3. Cordilophora caspia (Pallas,1770) * S 0 +++ ++ 0
4. Moerisia maeotica (Ostr.) * S 0 +++ 0 0
5. Cordilophora lacustris D 0 0 0 +
PLATHELMINTHES
6. Thalassioplanina geniculata (Bekl) S 0 0 + -
RHYNCHOCOELA
7. Prostoma graecense (Böhmig,1892) D 0 0 + 0
132
Nr. Grupa 1950 1966 1978 1991
crt ecologică -1965 -1977 -1991 -2000
NEMATODA ** **
8. Theristus littoralis (Filipev,1922) M 0 +++ +++ 0
9. Oncholaimus lacutris S 0 +++ +++ 0
POLYCHAETA **
10. Ctenodrilus serratus (Schmidt,1857) M 0 +++ +++ 0
11. Hypania invalida (Grube,1960) * S + 0 ++ +
12. Neanthos succina (Leuckart,1847) M 0 ++ ++ +
13. Nereis diversicolor (Müller,1776) M +++ ++ ++ 0
14. Nerine cirratulus (Dela Chiaje,1827) M 0 ++ +++ 0
15. Pygospio elegans (Claparede,1863) M 0 ++ +++ 0
16. Spio filicornis (Müller,1776) M 0 +++ +++ 0
17. Streblospio M 0 ++ 0 0
shrubsolii(Buchanon,1890)
OLIGOCHAETA **
18. Enchyraeus albidus (Hanle) M 0 0 + 0
19. Limnodrilus michalseni S 0 0 + 0
(Lastockin,1936)*
20. Limnodrilus hoffmeisteri(Claparede) S 0 0 0 +++
*
21. Lumbricillus lineatus (Müller,1771) M 0 ++ + 0
133
Nr. Grupa 1950 1966 1978 1991
crt ecologică -1965 -1977 -1991 -2000
22. Nais lacustris D 0 ++ ++ 0
23. Paranais littoralis (Müller,1776) M 0 ++ ++ 0
24 Pelascolex benedeni M 0 ++ ++ 0
25. Propappus glandulosus D 0 ++ + +
26. Slylaria lacustris (Linnaeus,1767)* M 0 ++ ++ 0
27. Tubifex albidus (Claparede.1863) D 0 ++ 0 ++
28. Tubifex costatus M 0 ++ ++ 0
29. Tubifex tubifex D 0 +++ +++ +++
ARCHIANNELIDA
30. Protodrilus flonvocapitatus M 0 + +++ 0
(Uljanin,1877)
31. Nerilla antenatal (Schmidt) M 0 ++ ++ 0
HIRUDINEA
32. Hemiclepsis marginata (Müller) D 0 0 + 0
33. Haemopsis sanguisuga (L.,1758 ) D 0 0 + 0
34. Herpobdella octoculata (L.,1758 ) D 0 0 + 0
GASTEROPODA
35. Bittium reticulatum (Costa,1799) M ++ + 0 0
36. Bitynia tentaculata D 0 0 +
37. Cerithidium pusillum (Jeffreys,1886) M ++ 0 +++ 0
134
Nr. Grupa 1950 1966 1978 1991
crt ecologică -1965 -1977 -1991 -2000
38. Hydrobia aciculina S 0 +++ ++ 0
(Bourgigant,1876) *
39. Pyrogohidrobia convexa (Logv S 0 ++ +++ 0
etStar,1966)
40. Limnea ovata (Drap) D 0 0 + 0
41. Limnea stagnalis (L) D 0 0 +
42. Potamopyrgus jenkinsi(Smith,1899) S 0 +++ +++ 0
*
43. Theodoxus danubialis (Pfeiffer)* S 0 ++ ++ 0
44. Tropodiscus carinatus (L.) D 0 + 0
45. Rissoa sp. M ++ 0 0 0
BIVALVIA
46. Monodacna pontica (Eichwald,1838) S 0 0 0 +
47. Abra alba (Vood,1801) M 0 ++ ++ 0
48. Abra fragilis (Risso,1826) M 0 0 ++ 0
49. Abra ovata (Philippi,1836) M ++ + + 0
50. Adacna fragilis (Mil.,1908)* S 0 ++ +++ +
51. Anodonta sp. D 0 0 + +
52. Cerastoderma edule lamarki M ++ ++ ++ 0
(Reeve,1944)
135
Nr. Grupa 1950 1966 1978 1991
crt ecologică -1965 -1977 -1991 -2000
53. Corbula mediterranea (Costa,1829) M ++ ++ ++ 0
54. Donax julianae (Krynicki,1837) M 0 0 + 0
55. Dreissena polymorpha (Pallas,1771) S 0 ++ +
56. Hypanis plicata relicta (Mil.,1916) S 0 0 + 0
57. Mya areanaria L. M 0 ++ + 0
58. Mytilaster lineatus (Gmelin,1795) M ++ 0 0 0
59. Parvicardium exiguum M ++ 0 0 0
(Gmelin,1790)
60. Monodacna colorata D 0 ++ +++ ++
(Eichwald,1829)*
61. Moirella tenuis (Moerecht) M 0 0 ++ 0
CIRRIPEDIA
62. Balanus improvisus (Darwin,1854) M 0 + + 0
OSTRACODA
63. Cyprideis littoralis (Brady,1864)* S 0 +++ +++ ++
64. Leptocythere histriana S 0 ++ +++ ++
(Caraion,1964)*
65. Loxoconcha granulata (Sars,1866) M 0 0 + 0
CLADOCERA
66. Daphnia longispina (Müller,1785) D 0 +++ 0 +
136
Nr. Grupa 1950 1966 1978 1991
crt ecologică -1965 -1977 -1991 -2000
67. Ilyocruptus sordidus (Lievin,1848) D 0 + 0 +
68. Moina micrura (Kurz,1874) D 0 +++ 0 0
CALANOIDA
69. Calanipeda aquae-dulcis S 0 ++ 0 +
(Kriezagin,1873)
70. Diaptomus gracilis (Sars,1862) D 0 ++ 0 +
71. Diaptomus salinus (Daday,1885) M 0 + 0 0
CYCLOPIDA
72. Cyclops var. D 0 0 + +
HARPACTICOIDA
73. Asselopsis sarmatica (Jak,1938) S 0 ++ ++ 0
74. Canthocamptus staphylinus D 0 ++ ++ +
(Jurine,1820)
75. Canuella perpexa (TetScott,1893) M 0 ++ ++ 0
76. Ectinosoma abrau (Krickzagin,1877) S 0 ++ ++ 0
77. Ectinosoma elongatum (Sars,1904) S 0 ++ ++ 0
78. Harpacticus litoralis (Sars,1910) S 0 0 ++ +
79. Nannopus palustris (Brady,1880)* S 0 ++ ++ 0
80. Nitocra pusilla (Sars,1911) M 0 ++ ++ 0
81. Harpacticus flexus M 0 0 ++ 0
137
Nr. Grupa 1950 1966 1978 1991
crt ecologică -1965 -1977 -1991 -2000
(Brady et Roberts)
AMPHIPODA
82. Ampelisca diadema (Costa,1853) M ++ 0 0 0
83. Chaetogammarus warpochowskyi S 0 0 + 0
(Sars,1904)
84. Corophium bonelli (Edwars,1830) M +++ 0 ++ 0
85. Corophium chelicorne (Sars,1895)* S 0 ++ 0
86. Corophium curvispinum (Sars,1895) S 0 0 ++ 0
87. Corophium orientalis S 0 ++ ++ 0
(Schellenberg,1928)
88. Corophium robustus (Sars,1895) S 0 ++ 0
89. Corophium volutator (Pallas,1766) D 0 0 + +
90. Dikerogammarus S 0 ++ ++ +
vilosus(Sowinsky,1894)
91. Erichtonius difformis M ++ 0 0 0
(M.Eduards,1830)
92. Gammarus aequicauda (Nart,1931) S +++ ++ +++ 0
93. Microdentopus M ++ 0 0 0
gryllotalpa(Costa,1853)
138
Nr. Grupa 1950 1966 1978 1991
crt ecologică -1965 -1977 -1991 -2000
94. Nototropis guttatus (Costa,1851) M ++ 0 0 0
95. Pontogammarus obessus(Sars,1896)* S 0 0 + +
96. Stenogammarus sp.* S 0 0 + 0
97. Corophium M 0 ++ ++ 0
runcicorne(DellaVale,1893)
ISOPODA
98. Euridice dollfusi (Monod,1930) M ++ ++ ++ 0
99. Idotea baltica basteri M ++ +++ ++ 0
(Andoiun,1827)
100 Sphaeroma pulchellum M ++ +++ ++ 0
(Colosi,1921)*
101 Jaera sarsi(Valkanov,1936) S 0 0 + 0
102 Asellus aquaticus D 0 0 + +
CUMACEA
103 Iphinoe maeotica (Sowinskyi,1894)* S 0 ++ ++ 0
104 Pterocuma S 0 +
pectinata(Sowinskyi,1894)*
105 Schizorhynchus eurelloides S 0 0 + 0
(Sars,1894)*
106 Schizorhynchus scabriusculus S +++ +++ ++ +
(Sars,1894)*
139
Nr. Grupa 1950 1966 1978 1991
crt ecologică -1965 -1977 -1991 -2000
107 Pseudocuma S 0 + ++ 0
longicornis(Bacescu,1950)
MYSIDACEA
108 Diamysis bahirensis meznicowi* S +++ 0 0 0
109 Katamysis warpachowskyi S 0 0 + 0
(Sars,1893)*
110 Lymnomysis benedeni (Czern.,1882)* S 0 ++ ++ +
111 Mesopodopsis slabberi (Sars,1877)* S 0 ++ + +
112 Paramysis baeri bispinosa S ++ 0 +++ 0
(Mart,1924)*
113 Paramysis intermedia (Czern.,1882)* S 0 0 ++ +
114 Paramysis kesleri sarsi S ++ 0 +++ 0
(Derzh.,1925)*
115 Paramysis kröyeri S ++ 0 + 0
(Sowinskyi,1925)*
116 Paramysis lacustris (Czern.,1882)* S 0 0 + +
DECAPODA
117 Astacus leptodactylus (Esch.,1832) D 0 + 0 0
118 Palaemon serratus (Pennant,1777) M 0 ++ ++ 0
119 Rhytroponapeus harrisi tridentatus
( Maitland,1874) S 0 ++ +++ +
140
Tabel 12. Valorile propuse pentru limitele claselor de calitate pe baza parametrului numărul de specii de macronevertebrate pentru
tipologia RO_TT02
Clasa de
calitate Foarte bună Bună Moderată Slabă Proastă
Număr specii >70 70-57 57- 45 45-32 < 20
EQR 0,81 0,64 0,45 0,28 0
Tabel 13. Valorile propuse pentru limitele claselor de calitate pe baza parametrului densitatea speciilor de macronevertebrate pentru
tipologia RO_TT02
Clasa de Foarte
calitate bună Bună Moderată Slabă Proastă
Densităţi (ex/m2)
≥ 90 000 ≥70 000 ≥50 000 ≥30 000 ≥15 000
EQR 0,77 0,55 0,33 0,16 0
141
Tabel 14. Valorile propuse pentru limitele claselor de calitate pe baza parametrului biomasa speciilor de macronevertebrate pentru
tipologia RO_TT02
Iarna
Biomasa (g/m2) >200 ≤ 160 ≤ 120 ≤ 80 <40
EQR 0,80 0,60 0,40 0,20 0
Primavara
Biomasa (g/m2) >450 ≤360 ≤270 ≤180 <90
EQR 0,80 0,60 0,40 0,20 0
Vara
Biomasa (g/m2) >600 ≤ 480 ≤ 360 ≤ 240 <120
EQR 0,80 0,60 0,40 0,20 0
Toamna
Biomasa (g/m2) >800 ≤ 650 ≤ 480 ≤ 320 <160
EQR 0,80 0,60 0,40 0,20 0
Tabelul 15. Lista speciilor de peşti considerate ca date de referinţă pentru tipologia RO_TT03
Specia 1950- 1971- 1991-
1970 1990 2008
142
Specia 1950- 1971- 1991-
1970 1990 2008
Specii dulcicole
ESOCIDAE
Esox lucius   
CYPRINIDAE
Abramis brama   
Alburuns albrunus   
Carassius gibelio   
Cyprinus carpio   
Leuciscus idus   
Rutilus rutilus   
Pelecus cultratus   
Scardinus erythrophthalmus   
Aspius aspius   
PERCIDAE
Sander lucioperca   
Specii marine
SQUALIDAE
Squalus acanthias   
RAJIDAE
Raja clavata   0
143
Specia 1950- 1971- 1991-
1970 1990 2008
DASYATIDAE
Dasyatis partinaca   0
ACIPENSERIDAE
Acipenser guldenstaedtii   0
Acipenser stellatus   
Acipenser sturio  0 0
Huso huso   
CLUPEIDAE
Alosa pontica pontica   
Alosa caspia nordmanni   
Clupeonella cultriventris   
Sprattus sprattus   
ENGRAULIDAE
Engraulis encrasicholus   
SALMONIDAE
Salmo trutta labrax   
ANGUILLIDAE
Anguilla anguilla   
144
Specia 1950- 1971- 1991-
1970 1990 2008
BELONIDAE
Belone belone euxini   
GADIDAE
Merlangius merlangus euxinus   
GOBIIDAE
Aphia minuta   0
Gobius niger   
Mesogobius batrachocephalus   
Neogobius fluviatilis   
Neogobius melanostomus   
Neogobius ratan   
Proterorhinus marmoratus   
CARANGIDAE
Trachurus mediterraneus ponticus   
MUGILIDAE
Liza aurata   
Mugil cephalus   
Mugil soiuy 0  
MULLIDAE
Mullus barbatus ponticus   
145
Specia 1950- 1971- 1991-
1970 1990 2008
POMATOMIDAE
Pomatomus saltatrix   
ATHERINIDAE
Atherina boyeri   
Atherina hepsetus   
PLEURONECTIDAE
Platichthya flesus luscus   
SCOPHTHALMIDAE
Psetta maeotica   
SOLLEIDAE
Solea nasuta   
 - specii frecvente
 - specii rare
 - specii izolate
0 - absent
Tabel 16. Valorile propuse pentru limitele claselor de calitate pe baza parametrului numărul de specii de peştipentru tipologia RO_TT03
Clasa de calitate Foarte bună Bună Moderată Slabă Foarte bună
Peşti 1 2 3 4 5
Număr specii 45 40-30 30-20 20-10 10
146
EQR 0,88 0,66 0,44 0,22 0
Tabel 17. Lista speciilor de peşti considerate ca date de referinţă pentru tipologia RO_TT02
Nr. Grupa 1950 1966 1978 1991
crt ecologică -1965 -1977 -1991 -2000
ORD. ACIPENSERIFORMES
1. Huso huso *LINNAEUS,1758 M +++ + 0 0
2. Acipenser M +++ + 0 0
güldenstaedti*BRAND,1833
3. Acipenser stellatus *PALLAS,1771 M +++ + 0 0
ORD. CLUPEIFORMES
4. Alosa caspia nordmani ME ++ ++ ++ +
*ANTIPA,1906
5. Alosa pontica ME ++ + ++ 0
pontica*EICHWALD,1833
6. Alosa maeotica M ++ ++ ++ 0
maeotica*GRIMM,1901
7. Clupeonella cultriventris M +++ +++ ++ 0
NORMAND,1840
8. Sprattus sprattus phalericus M ++ + + 0
RISSO,1826
ORD. ANGUILLIFORMES
147
Nr. Grupa 1950 1966 1978 1991
crt ecologică -1965 -1977 -1991 -2000
9. Anguilla anguilla DE ++ + ++ +
LINNAEUS,1758
ORD. ESOCIFORMES
10. Esox lucius LINNAEUS,1758 D ++ +++ +++ +
ORD. CYPRINIFORMES
11. Cyprinus carpio carpio D +++ +++ +++ +++
LINNAEUS,1758
12. Carassius auratus D + ++ +++ +++
gibelioBLOCH1783
13. Carassius carassius D + 0 0 0
LINNAEUS,1758
14. Abramis brama danubii D + +++ +++ +++
PAVLOV,1956
15. Abramis ballerus LINNAEUS,1758 D + ++ + +
16. Alburnus alburnus alburnus D + ++ + +
LINNAEUS,1758
17. Blicca bjoerkna bjoerkna D + +++ ++ +
LINNAEUS,1758
18. Rutilus rutilus carpathorosicus D + +++ +++ +++
VLADYKOV,1930
19. Rutilus rutilus heckeli D + +++ +++ +++
148
Nr. Grupa 1950 1966 1978 1991
crt ecologică -1965 -1977 -1991 -2000
NORMAND,1840
20. Scardinius erytrophtalmus D + +++ +++ +++
LINNAEUS,1758
21. Vimba vimba carinata D 0 ++ + 0
PALLAS,1811
22. Tinca tinca LINNAEUS,1758 D + +++ 0 0
23. Aspius aspius LINNAEUS,1758 D 0 ++ 0 0
24. Pelecus cultratus LINNAEUS,1758 D 0 0 + +
25. Ctenopharyngodon idella D 0 + ++ +
VALENCIANNES
26. Hypophtalmichthys molitrix D 0 + ++ ++
VALENCIANNES
27. Cobitis taenia taenia D + + + +
LINNAEUS,1758
28. Silurus glanis LINNAEUS,1758 D ++ +++ ++ ++
ORD. GASTEROSTEIFORMES
29. Gasterosteus aculeatus ME ++ ++ + +
LINNAEUS,1758
ORD. SYNGNATHIFORMES
30. Sygnatus nigrolinaetus ME ++ ++ 0 0
EICHWALD,1831
149
Nr. Grupa 1950 1966 1978 1991
crt ecologică -1965 -1977 -1991 -2000
ORD. MUGILIFORMES
31. Mugil cephalus LINNAEUS,1758 ME +++ + ++ 0
32. Mugil auratus RISSO,1810 ME +++ + ++ 0
33. Mugil saliens RISSO,1810 ME +++ + ++ 0
34. Atherina mochon pontica ME +++ +++ +++ +++
EICHWALD,1831
ORD. PERCIFORMES
35. Perca fluviatilis fluviatilis D + +++ +++ +++
LINNAEUS,1758
36. Stizostedion lucioperca D +++ +++ +++ +++
LINNAEUS,1758
37. Gymnocephalus cernua D + ++ + +
LINNAEUS,1758
38. Pomatomus saltatrix D + 0 0 0
LINNAEUS,1758
39. Gobio ophiocephalus D ++ ++ + +
PALLAS,1811
40. Pomatoschistus microps ME ++ ++ + +
KRÖYER,1838
41. Benthophilus stellatus stellatus D ++ ++ + +
SAUVAGE,1874
150
Nr. Grupa 1950 1966 1978 1991
crt ecologică -1965 -1977 -1991 -2000
ORD. PLEURONECTIFORMES
42. Psetta maeotica PALLAS,1811 M + 0 + 0
43. Platichthys flesus luscus ME ++ ++ ++ 0
PALLAS,1811
Nota: M - specie marină; ME - specie marină eurihalină; D - specie dulcicolă; DE - specie dulcicolă-eurihalină: * - relicte ponto-caspice;
+++ - foarte frecvent; ++ - frecvent; + - ocazional; 0 - absente.
151
Anexa 6.1.1I

Ape costiere – elemente biologice
Selectarea elementelor biologice de calitate pe baza cărora s-a elaborat sistemul de clasificare şi evaluare a stării ecologice a corpurilor
de apă costierǎ (Tabelul 1) s-a făcut în conformitate cu prevederile Directivei Cadru a Apei şi a datelor disponibile pentru fiecare tipologie în
parte.
Trebuie menţionat cǎ sistemul de clasificare şi evaluare a stǎrii ecologice a corpurilor de apă costierǎ nu este definitivat, întrucât, ca
urmare a lipsei de date nu s-a putut elabora un parametru numeric care să poată fi utilizat în evaluarea stării de calitate ecologică a apelor
costiere cu substrat mixt pe baza comunităţilor de alge macrofite.
Pe de altǎ parte, exerciţiul de intercalibrare pentru elementele biologice considerate pentru fiecare tipologie, care face parte din procesul
de elaborare a metodologiei nu a fost organizat pentru toate elementele biologice şi pentru toate tipologiile.
Tabel .1. Indicatori propuşi pentru clasificarea şi evaluarea globalǎ a stǎrii ecologice a corpurilor de apǎ tranzitorii

Compoziţia, abundenţa şi biomasa - componenţa pe specii
fitoplanctonului - biomasa fitoplanctonului
- clorofila a
Compoziţia şi abundenţa faunei nevertebrate - componenţa pe specii
bentice - densitate
152
- numǎr de specii
Compoziţia şi abundenţa macrofitelor - componenţa pe specii
clasificarea şi evaluarea globalǎ a stǎrii ecologice a corpurilor de apǎ costierǎ.
- Lista speciilor fitoplanctonice considerate ca date de referinţă şi valorile propuse pentru fiecare clasă de calitate ecologică pentru parametrii
utilizaţi în evaluarea şi clasificarea stǎrii ecologice a corpurilor de apǎ din punct de vedere al fitoplanctonului sunt comune pentru cele două
tipologii de ape costiere (RO_CT1 şi RO_CT2).
- Lista speciilor fitoplanctonice considerate ca date de referinţă pentru apele costiere (Tabel 2.). s-a întocmit în urma analizei unui set de date
din perioda 1957 – 1961 din reţeaua de staţii de monitoring din zona Periboina – Vama Veche. Speciile au fost înregistrate în funcţie de
apartenenţa lor la grupe taxonomice (Bacillariophta, Dinoflagellata, Chlorophyta, Cyanophyta, Chrysophyta, Euglenophyta, Xantophyta), cât şi
în funcţie de grupa ecologică după rezistenţa lor la salinitate (specii marine, marine – salmastricole, dulcicole şi dulcicole-salmastricole).
- Stabilirea valorilor caracteristice celor cinci clase de calitate ecologicǎ a apelor costiere (RO_CT1 şi RO_CT2) pentru parametrul densitate
s-a făcut pe baza datelor din reţeaua de staţii de monitoring din zona Periboina – Vama Veche. Setul de date pe termen lung folosit corespunde
perioadelor 1957 – 1961 (perioada de referinţă), 1982 – 1990 (perioada de maximă eutrofizare a ecosistemului de nord-vest al Mării Negre ) şi
2000 – 2003 (perioada actuală de instabilitate a evoluţiei ecosistemului marin). Datele au fost analizate statistic (s-au calculat media
multianualǎ, mediana, valorea minimǎ şi valoarea maximǎ) şi, pe baza rezultatelor obţinute şi a evaluării valorilor reale înregistrate la
momentul analizării probelor, s-au apreciat limitele claselor de calitate (Tabelul 3.).
153
- Stabilirea valorilor caracteristice celor cinci clase de calitate ecologicǎ a apelor costiere (RO_CT1 şi RO_CT2) pentru parametrul biomasă
s-a făcut pe baza datelor istorice din perioada 1960 – 1970 (perioada de referinţă), colectate de două ori pe săptămână pe profilul Constanta /
Baia Mamaia, aceste date fiind considerate cele mai reprezentative şi a datelor din anii ’80, (perioadă de maximă eutrofizare a ecosistemului
din nord-vestul Mării Negre). Valorile caracteristice claselor de calitate intermediare s-au stabilit ţinând cont de aprecierile din literatura de
specialitate (Ertebjerg et al., 2003; Andersen şi colab 2004; Borja şi colab. 2004) ca rezultat al unui exerciţiu de intercalibare (Tabelul 4).
- Stabilirea limitelor celor cinci clase de calitate ecologicǎ a apelor costiere (RO_CT1 şi RO_CT2), pentru clorofila a s-a făcut luând în
considerare datele istorice din perioada 1976-1979, pe probe prelevate din staţiile de monitoring în zona Constanţa (s-au luat în calcul datele
obţinute în lunile mai-septembrie, când singurul factor limitativ este reprezentat doar de nutrienţi).
- Stabilirea limitelor celor cinci clase de calitate ecologicǎ a apelor costiere (RO_CT1 şi RO_CT2), pentru clorofila a (Tabelul 5.) s-a făcut
conform procedurii recomandate de OSPAR (OSPAR Comprehensive Procedure) după cum urmează: pe datele istorice disponibile s-a calculat
percentila 90%, obţinându-se valoarea 1,7 µg/l ca valoare de referinţă. Calculând 133 % din valoarea de referinţă s-a obţinut valoarea 2,3 µg/l
care reprezintă limita superioară a clasei “Foarte bună”. Limita superioară a clasei “Bună” se obţine multiplicând valoarea obţinută pentru clasa
“Foarte bună” cu 1,5. Limitele dintre clasele de calitate “Moderată” şi “Slabă” şi clasele “Slabă” şi “Foarte slabă” s-au stabilit ca fiind de două
ori mai mari decât limitele superioare a claselor precedente.
Starea datǎ de indicatorii propuşi pentru fitoplancton este determinatǎ de principiul “cea mai defavorabilǎ situaţie”.
clasificarea şi evaluarea globalǎ a stǎrii ecologice a corpurilor de apǎ costierǎ.
154
- Evaluarea stǎrii de calitate ecologică a apleor costiere (RO_CT1 şi RO_CT2), utilizând ca element de calitate macrozoobentosul se face pe
baza indicelui Multivariate AMBI (M-AMBI) care combină factorial valorile AMBI cu 2 parametrii structurali : indicele de diversitate,
Shannon – Wienner, (H’) şi bogăţia în specii (S) (Muxica, I. ş.a., 2006).
- Indicele biotic AMBI - A Marine Biotic Index (www.azti.es), împarte speciile marine bentale în 5 grupe ecologice în funcţie de gradul de
toleranţă la creşterea unui gradient de presiune (poluare) (Grall, J. & M. Glemarec, 1997). Indicele biotic AMBI (Borja, A. ş.a., 2000) combină
procentul relativ al diferitelor grupe ecologice (specii) într-o formulă numerică dând astfel, o serie de valori continue delimitate prin limite între
diferite clase.
Formula de calcul – conform cu Guidelines for the use of AMBI – AZTI’s Marine Biotic Index in the assessment of the benthic ecological
quality, (A. Borja and I. Muxica, 2004):
AMBI = ((0 x %GI) + (1.5 x%GII) +(3 x%GIII)+ (4.5 x%GIV)+ (6 x%GV)) / 100
Indexul Biotic AMBI se aplică pentru substrat nisipos folosind software AMBI luând în calcul, ca parametru de bază pentru evaluarea
stării ecologice a corpului de apă investigat, compoziţia taxonomică şi densitatea speciilor macrobentale identificate. Rezultatul este un număr
cuprins între 0 şi 6 (7 pentru sediment azoic) fiind împărţit în 5 clase ecologice, de la comunităţi curate (pure) la comunităţi foarte perturbate
(Grall, J. & M. Glemarec, 1997) sau altfel spus de la stare foarte bună la stare foarte proastă (conform claselor de calitate prevăzute de
Directiva Cadru a Apei).
I
Grupa I (G I) –taxoni sensibili cu o toleranţă strict ajustată la o anumită intensitate a factorilor de mediu (prezenţi în condiţii
normale);
II
III
155
IV
Grupa II (GII) – taxoni indiferenţi faţă de gradientul de presiune, prezenţi întotdeauna în densitate relativ mare fără variaţii
semnificative în timp
Grupa III (GIII) – taxoni toleranţi faţă de excesul gradientului de presiune.
Speciile sunt prezente şi în condiţii normale de mediu, însă populaţiile lor sunt stimulate de o creştere a materiei
organice
Grupa IV – V (G IV – G V) – specii oportuniste (ordin I şi II) care nu sunt afectate de alterarea condiţiilor de mediu
- Lista speciilor de nevertebrate bentice considerate ca date de referinţă pentru apele costiere (RO_CT01), (Tabel 6.). s-a întocmit pornind de
la analiza unui set de date din perioda anilor ’90 (cele mai vechi date de care dispunem în aceastǎ zonǎ) din reţeaua de staţii de monitoring din
zona Periboina – Cap Singol.
- Stabilirea valorilor care caracterizează cele 5 clase de calitate ecologică, pentru apele costiere (RO_CT01), s-a facut prin analiza listei
faunei macrobentale din perioada anilor ’90 comparativ cu listele de speci identificate în perioada actuală (2002 – 2006), perioadă în care
comunitatea macronevertebratelor bentale se află sub influenţa diverselor presiuni antropice şi, ţinând cont de compoziţia taxonomică (specii)
şi abundenţă (densitate), s-au calculat indicii AMBI şi M- AMBI.
- Rezultatele obţinute prin aplicarea indicilor AMBI şi M-AMBI pentru datele din perioada anilor ’90 şi din perioada 2002 -2006 au condus
la aprecierea valorilor caracteristice celor cinci clase de calitate ecologică pentru apele costiere (RO_CT01), conform limitelor stabilite stabilite
de Borja şi Muxica pentru M-AMBI (Tabelul 7.)
- Lista speciilor de nevertebrate bentice considerate ca date de referinţă pentru apele costiere (RO_CT02), (Tabel 8.). s-a întocmit în urma
analizei unui set de date din perioada anilor ‘70 -‘80 considerată ca perioadă de referinţă din reţeaua de staţii de monitoring din zona Cap
Singol – Vama Veche. Ţinând cont de compoziţia taxonomică (specii) şi abundenţa (densitatea} faunei macrobentale identificată în perioada
de referinţă s-au calculat indicii AMBI şi M- AMBI pentru această perioadă.
156
- Stabilirea valorilor care caracterizează cele 5 clase de calitate ecologică, pentru apele costiere (RO_CT02), s-a facut prin analiza listei
faunei macrobentale pentru perioada de referinţă în comparaţie cu listele de speci identificate în perioada actuală (2002 – 2006), perioadă în
care comunitatea macronevertebratelor bentale se află sub influenţa diverselor presiuni antropice şi, ţinând cont de compoziţia taxonomică
(specii) şi abundenţă (densitate), s-au calculat indicii AMBI şi M- AMBI.
- Rezultatele obţinute prin aplicarea indicilor AMBI şi M-AMBI pentru datele din perioada de referinţă şi din perioada 2002 -2006 au
condus la aprecierea valorilor caracteristice celor cinci clase de calitate ecologică pentru apele costiere (RO_CT02). Aceste limite reprezintǎ
rezultatul unui exerciţiu de intercalibrare între România şi Bulgaria. În cadrul acestui exerciţiu ambele ţări au stabilit de comun acord să
utilizeze o metodă metrică comună (indici de biodiversitate - Shannon-Wiener, indicele biotic AMBI şi Multivariate-AMBI), pentru stabilirea
calităţii apelor costiere din zonă. Limitele claselor de calitate convenite ca urmare a acestui exerciţiu de intercalibrare sunt cele stablite de
Borja şi Muxica (Tabelul 9.).
 Compoziţia şi abundenţa macrofitelor
- Algele macrofite nu pot fi utilizate pentru evaluarea stării de calitate a apelor costiere cu substrat nisipos (RO_CT01), deoarece în această
zonă macrofitele nu au condiţii prielnice de dezvoltare datorită absenţei substratului dur natural.
- Lista de specii macroalgale, considerate ca date de referinţă pentru apele costiere româneşti (RO_CT02) (Tabel 10) s-a făcut pe baza
analizei componenţei speciilor din perioada 1970-1981 considerată ca perioadă de referinţă.
- Datele de care dispunem în acest moment nu se pretează elaborării unui parametru numeric care să poată fi utilizat în evaluarea stării de
calitate ecologică a apelor costiere cu substrat mixt pe baza comunităţilor de alge macrofite.
Starea datǎ de elementele biologice este determinatǎ de principiul “cea mai defavorabilǎ situaţie”.
Tabel 2. Lista speciilor fitoplanctonice considerate ca date de referinţă pentru tipologia RO_CT01 şi RO_CT02
Grup / Specie Gr. ecol.*)
157
BACILLARIOPHYTA 84
Amphiprora paludosa MS
Amphora coffeiformis MS
Amphora hyalina MS
Amphora inflexa MS
Chaetoceros anastomonas MS
Chaetoceros dubius MS
Chaetoceros Lauderi MS
158
Chaetoceros peruvianus MS
Coscinodiscus concinnus MS
Coscinodiscus oculus iridis MS
Coscinodiscus perforatus MS
Grammatophora serpentina MS
Hyalodiscus ambiguus MS
159
Licmophora Ehrenbergii MS
Melosira distans DS
Melosira italica DS
Melosira sulcata MS
Melosira varians DS
Navicula lyra MS
Navicula pennata MS
Nitzschia sp.1 MS
160
Nitzschia trybionella DS
Podosira hormoides MS
Rhizosolenia delicatula MS
Rhoicosphaenia curvata DS
Surirella fastuosa MS
Surirella gemma MS
Synedra tabulata MS
Thallassiosira decipiens MS
161
Ceratium extensum MS
Ceratium furca MS
Ceratium fusus MS
Ceratium tripos MS
Dinophysis acuta MS
Dinophysis ovum MS
Exuviaella balticum MS
Exuviaella marina MS
DINOFLAGELLATA 49
Glenodinium sp. MS
Goniaulax digitale MS
162
Goniaulax spinifera MS
Gymnodinium sp. MS
Gyrodinium lachryma MS
Gyrodinium pingue MS
Peridinium crassipes MS
163
CHLOROPHYTA 8
Lagerheimia sp. DS
CYANOPHYTA 2
164
CHRYSOPHYTA 8
Ebria antiqua MS
Ebria tripartita MS
EUGLENOPHYTA 3
Euglena sp. DS
XANTOPHYTA 2
Meringosphaera setifera MS
*)
MS – specii marine şi marine – salmastricole
DS – specii dulcicole şi dulcicole - salmastricole
Tabelul 3. Valori propuse pentru limitele claselor de calitate pe baza parametrului de densitate a fitoplanctonului (mii cel/l) pentru
tipologia RO_CT01 şi RO_CT02
165
Foarte
Densitate
(mii cel/l) ≤ 1000 ≤ 4500 ≤ 7800 ≤ 15000 30000
EQR 0,78 0,52 0,3 0,13 0
Tabel 4. Valori propuse pentru limitele claselor de calitate pe baza parametrului biomasa fitoplanctonului (mg/m 3) pentru tipologia CT01 şi
RO_CT02
Iarnă
Foarte
Biomasa
[mg/m3] ≤ 1770 ≤ 3420 ≤ 5950 ≤ 9500 12000
EQR 0,93 0,78 0,55 0,23 0
Primăvară
Foarte
Biomasa
[mg/m3] ≤ 3515 ≤ 5690 ≤ 9025 ≤ 13600 17000
EQR 0,93 0,78 0,55 0,23 0
Vară
166
Foarte
Biomasa
[mg/m3] ≤ 1281 ≤ 2526 ≤ 4435 ≤ 7000 9000
EQR 0,93 0,78 0,55 0,23 0
Toamnă
Foarte
Biomasa
[mg/m3] ≤ 1840 ≤ 3640 ≤ 6400 ≤ 10200 13000
EQR 0,93 0,78 0,55 0,23 0
Tabel 5 . Valorile propuse pentru limitele claselor de calitate pe baza parametrului clorofila a pentru tipologia RO_CT01 şi RO_CT02

Foarte bună Bună Moderată Slabă
slabă
Clorofila a µg/l < 2,3 2,3 – 3,4 3,4 – 6,8 6,8 – 13,6 >13,6
EQR 0,74 0,50 0,25 0,12 0
167
Tabel 6. Lista faunei macrobentale consideratǎ ca date de referinţă pentru tipologia RO_CT01, comparativ cu perioada 2002-2006
Specii macrozoobentale 1990- 2002 2003 2004 2005 2006

1994
CELENTERATA
Actinothoe clavata +
NEMERTINI
Amphiporus bioculatus - - - - + -
(Linne)
Pontolineus sp. - - - - - +
POLYCHAETA
Capitella capitata FABR. + + - + + +
Heteromastus filicornis - - - - - +
Exogone gemmifera + - - - - +
PAGENST.
Harmothoe reticulata CLAP. + - - - - +
Mysta picta + - - + + +
Melinna palmata GRUBE + - - - - +
Nephthys hombergii AUD. Et + - + + + +
M. - EDW.
Nereis diversicolor O.F.M. - - - - - +
N. succinea LEUCK. + + + + + +
168
1994
N. zonata MALMGR. - - - - - +
Nerine cirratulus (DELLE- - - - + + +
CHIAJE)
Pectinaria koreni Malmgr. + - - - + -
Phyllodoce maculata (L.) + + - - - -
Polydora cornuta (JOHNST.) + + + + + +
Prionospio cirrifera WIREN - + - + -
Syllis gracilis Grube - - - - - +
Pygospio elegans CLAP. + - - - - +
Spio filicornis (O.F.M.) + + + + + +
MOLLUSCA
GASTROPODA
Cyclope neritea (L) syn. + - - + + +
Hydrobia ventrosa + - - + - +
(MONTAGU)
Nassarius reticulatus (L.) + - - - - -
Chrysalida interstincta + - - - - -
Rissoa splendida +
Retusa truncatula +
LAMELLIBRANCHIA
169
1994
Abra alba Philippi + - - - - -
Cardium edule lamarki + + + + + -
REEVE
Chione gallina L. + + - - + -
Corbula mediterranea + + + + + +
(COSTA)
Mya arenaria L. + + + + + +
Mytilus galloprovincialis + + + +
LAMONTE
Scapharca inaequivalvis + + + + + +
BRUGUIERE
Spisula subtruncata triangula + + + + +
(RENIER)
Pitar rudis +
CRUSTACEA
Balanus improvisus DARWIN + + + + + +
Tanais cavolini +
Ampelisca diadema COSTA + + + + + +
Gammarus insensibilis + - - - - -
(MART
170
1994
Corophium bonelli +
C. runcicorne D.-V. - - - + - -
M. gryllotalpa COSTA + +
CUMACEA
Iphinoe elisae BACESCU + - - - - -
I. maeotica (SOV.) - + - + + +
DECAPODA
Crangon crangon (L) + - - - + -
Liocarcinus holsatus - - - + - -
PHORONIDA
Phoronis euxinicola S.- + - - - - -
LONGCH.
INSECTA
Clunio marinus (HAL.) + - + - - +
Tabel 7. Valorile propuse pentru limitele claselor de calitate pe baza indicelui M-AMBI pentru tipologia RO_CT01
Bună Moderată Slabă Proastă
ecologică bună
171
M-AMBI ≥0,85 0,85 -0,55 0,55 -0,39 0,39 - 0,20 > 0,2
EQR 0,85 0,55 0,39 0,2 0
Tabel 8 . Lista faunei macrobentale consideratǎ ca date de referinţă pentru tipologia RO_CT02, comparativ cu perioada 2002-2006
Specii zoobentale 1970-

2002 2003 2004 2005 2006
1980
SPONGIERI
Dysidea fragilis - - - + - -
COELENTERATA
ANTHOZOA
Actinia equina (L.) + - + + + +
Cerianthus vestitus - - + - - -
(FORB.)
NEMERTINI + + + + + +
Amphiporus - - + + + +
bioculatus (Linne)
Pontolineus sp. - - + - + +
Micrura fasciolata - - + - - -
(EHRBG.)
Tetrastema bacescui + + - + - +
TURBELARIA + + + + + +
172
2002 2003 2004 2005 2006
1980
Leptoplana + + - + + +
tremellaris (O.F.M)
POLYCHAETA
Capitella capitata - + + + + +
FABR.
Capitomastus - - - - + -
minimus LANGRH.
Exogone gemmifera - + + + + +
PAGENST.
Fabricia sabella + - - - - -
Harmothoe - + + + + +
reticulata CLAP.
Mysta picta - - + + + +
Melinna palmata - + - + + -
GRUBE
Nephthys hombergii - + + + - -
AUD. Et M. -EDW.
Neanthes succinea + + + + + +
LEUCK.
173
2002 2003 2004 2005 2006
1980
Nereis zonata - + - - + +
MALMGR.
Nerine cirratulus - + - + - +
(DELLE-CHIAJE)
Pectinaria koreni - - - - - +
Malmgr.
Phyllodoce - + + + + +
maculata (L.)
Phyllodoce + - - - - -
rubiginosa
Platynereis dumerili - - - - + -
AUD. Et M.-EDW.
Perinereis cultifera - - - - + -
Polydora ciliata + + + + + +
limicola (JOHNST.)
Prionospio cirrifera - + + + + +
WIREN
Protodrilus - + + + + +
flavocapitatus
(ULJ.)
174
2002 2003 2004 2005 2006
1980
Syllis gracilis Grube - - - + + +
Pygospio elegans - + + - + +
CLAP.
Saccocirrus + + + - - +
papillocercus
BOBR.
Sphaerosyllis - - - + - -
bulbosa
SOUTHERN
Spirorbis + - - - + -
pagenstecheri
Spio filicornis - + + + + +
(O.F.M.)
Protodryllus - + + + + +
flavocapitatus
TURBELLARIA
Leptoplana - + - + + +
tremellaris
OERSTED
MOLLUSCA
175
2002 2003 2004 2005 2006
1980
PLACOPHORA
Middendorfia - - - - + -
caprearum
SCACCHI
Chiton marginatus + - - - - -
PENNANT
GASTROPODA
Cyclope neritea (L) + + + - - +
syn.
Hydrobia ventrosa + + + +
(MONTAGU)
Nassarius - - - - - +
reticulatus
Rapana venosa + - + + - -
GROSSE
Retusa truncatula - - - - + -
Bruguiere
Rissoa splendida + - - - - -
Eichwald
176
2002 2003 2004 2005 2006
1980
LAMELLIBRANC
HIA
A. ovata Philippi + + - - - -
Cardium edule + + + + + -
lamarki REEVE
Chione gallina L. - + + + + +
Corbula - + + + + +
mediterranea
(COSTA)
Mya arenaria L. + + + - + -
Mytilus + + + + + +
galloprovincialis
LAMONTE
Scapharca - + + + + +
inaequivalvis
BRUGUIERE
Spisula subtruncata - + - - + +
triangula (RENIER)
Tellina tenuis Da + - + - - +
Costa (75)
177
2002 2003 2004 2005 2006
1980
Irus irus + - - - - -
CRUSTACEA
Balanus improvisus + + + + + +
DARWIN
Ampelisca diadema + + + + + +
COSTA
Amphitoe vaillanti + - - - - -
LUCAS
Apherusa bispinosa + - - - - -
Corophium + - - - - -
acherusicum
(COSTA)
C. runcicorne D.-V. + + + - + +
Dexamine spinosa + - - + + +
(MONT)
Erichtonius + - - - - -
difformis M.-EDW.
G. olivii M-EDW + - - - - -
Hyale pontica + - - - - -
(RATHKE)
178
2002 2003 2004 2005 2006
1980
Jassa ocia (BATE) + - - - - -
(90)
Melita palmata + - - - + -
(MONT.)
Microdeutopus + + + + + +
gryllotalpa COSTA
Nototropis guttatus +
(COSTA)
Perioculodes - - - + + -
longimanus (BATE
& WESTW.)
Pleonexes + - - - - -
gammaroides
BATE
Stenothoe + - - - -- -
monoculoides
MONT.
Phtisica marina - + - - - -
SLABBER
179
2002 2003 2004 2005 2006
1980
Caprella acanthifera + - + - - -
LEACH
CUMACEA
Cumela limicola + - - + + -
Iphinoe elisae - + + - + +
BACESCU
I. tenella (SOV.) - - - + - -
I. maeotica
ISOPODA
Synisoma capito + - - - - -
(RATHKE)
TANAIDAE
Tanais cavolinii M- + - - - - -
EDW
DECAPODA
Diogenes pugilator - + - - - +
(Roux)
Crangon crangon + + + + + -
(L)
Athanas nitescens + - - - + -
180
2002 2003 2004 2005 2006
1980
Carcinus - - - - - +
mediterraneus
Pachigrapsus - - + - -
marmoratus (FABR)
Pilumnus hirtellus + - - - + -
(Linne)
Rhithropanopeus - - - - + +
harrisi tridentatus
Upogebia pussila - - - - - +
(Petagna)
P. elegans + - - - - -
RATHKE
Xantho poressa + - - - - -
(OLIVI) (127)
Alte grupe
Phtisica marina - + - - - -
Caprella acanthifera + - - - - -
Notă: în perioada 1970-1980 grupul polichetelor nu a fost identificat până la specie, nepermiţând identificarea anumitor specii posibil
prezente în zona de referinţă.
181
Tabel 9. Valorile propuse pentru limitele claselor de calitate pe baza indicelui M-AMBI pentru tipologia RO_CT02
Bună Moderată Slabă Proastă
ecologică bună
M-AMBI ≥0,85 0,85 -0,55 0,55 -0,39 0,39 - 0,20 > 0,2
EQR 0,85 0,55 0,39 0,2 0
Tabelul. 10. Lista de specii macroalgale consideratǎ ca date de referinţă pentru tipologia RO_CT02, comparativ cu perioada actualǎ
2006
Specii de alge macrofite Specii de alge macrofite
prezente la litoralul existente la litoralul
românesc în perioada românesc al Mării Negre
1970-1981 în prezent
CHLOROPHYTA
Ulothrix flacca (Ulothrix * *
pseudoflacca)
Ulothrix implexa * *
Entocladia viridis *
Blidingia marginata *
Enteromorpha ahlneriana * *
Enteromorpha clathrata *
Enteromorpha compressa * *
Enteromorpha flexuosa * *
Enteromorpha intestinalis * *
182
Enteromorpha linza * *
Enteromorpha maeotica *
Enteromorpha prolifera * *
Ulva rigida (Ulva lactuca) * *
Chaetomorpha aerea * *
Chaetomorpha chlorotica *
Chaetomorpha crassa *
Chaetomorpha linum *
Rhizoclonium hieroglyphicum *
Rhizoclonium implexum *
Rhizoclonium tortosum *
Cladophora albida * *
Cladophora dalmatica * *
Cladophora laetevirens * *
Cladophora vagabunda * *
Cladophora sericea * *
Cladophora vadorum *
Urospora penicilliformis * *
Bryopsis plumosa * *
183
XANTHOPHYTA
Vaucheria dichotoma *
PHAEOPHYTA
Ectocarpus cofervoides * *
Ectocarpus siliculosus * *
Ralfsia verrucosa *
Corynophlaea umbellata *
Stilophora rhizoides *
Scytosiphon lomentaria * *
Striaria attenuata *
Desmotrichum undulatum *
Cystoseira barbata * *
Cystoseira crinita *
Punctaria latifolia *
Desmarestia viridis *
DOPHYTA RHO
Bangia fuscopurpurea * *
Porphyra leucosticta * *
Acrochaetium thuretii * *
184
Kylinia hallandica *
Kylinia parvula *
Kylinia secundata *
Kylinia virgulata *
Gelidium latifolium *
Hildenbrandtia prototypus *
Hildenbrandtia rubra *
Dermatolithon cystoseirae *
Melobesia farinosa *
Corallina officinalis * *
Phyllophora pseudoceranoides *
Phyllophora brodiaei * *
Phyllophora nervosa * *
Lomentaria clavellosa * *
Antithamnion cruciatum *
Ceramium rubrum * *
Ceramium circinatum *
Ceramium elegans * *
Ceramium diaphanum * *
185
Ceramium corticatum *
Callithamnion corymbosum * *
Callithamnion granulatum *
Polysiphonia brodiaei *
Polysiphonia elongata * *
Polysiphonia opaca *
Polysiphonia sanguinea *
Polysiphonia denudata * *
Chondria tenuissima *
Laurencia coronopus *
Laurencia paniculata *
PHANEROGAMA
Zostera nana *
186
187
Stare ecologică – elemente hidromorfologice
Anexa 6.1.2 A pentru râuri este aceeaşi cu cea din primul Plan de Management.
Anexa 6.1.2 B pentru lacuri naturale este aceeaşi cu cea din primul Plan de Management.
Anexa 6.1.2 C pentru apele tranzitorii este aceeaşi cu cea din primul Plan de Management.
Anexa 6.1.2 D pentru apele costiere este aceeaşi cu cea din primul Plan de Management.
188
Anexa 6.1.2C

Ape tranzitorii – elemente hidromorfologice
 Ape tranzitorii marine
Elemente de calitate pentru care s-au elaborat limite pentru starea ecologicǎ “Foarte
bunǎ”:
1. Elementele geomorfologice, respectiv parametrii sedimentologici (nisip, silt şi argilă)

pentru două zone:
- zona plajei emerse de la limita valului de furtună împreunǎ cu zona plajei
submerse până la izobata de 5m.
- zona plajei submerse dintre izobatele de 5-20m
2. Regimul valurilor
3. Influenţa regimului hidrologic al Dunării
Principalele considerente avute în vedere la stabilirea limitelor pentru starea ecologicǎ

„Foarte bunǎ” pentru elementele geomorfologice:
- Stabilirea limitelor s-a fǎcut pe baza: datelor granulometrice ale eşantioanelor sedimentare
colectate în zona Sulina-Periboina, de la adâncimile de 1,0 m-15,0 m din anii 1986, 1987,
1988, 1993, 1994, şi analizate la INCDM "Grigore Antipa"; a informaţiilor privind
distribuţia areală a tipurilor texturale din Harta sedimentologică a platoului continental al
Mării Negre, de la Sulina la Tuzla (Panin şi colab., 1986); a informaţiilor privind
distribuţia sedimentelor marine din zona Sulina-Periboina analizate (Diaconeasa şi colab.,
1992); şi a informaţiilor privind caracterele texturale ale sedimentelor litorale de-a lungul
ţărmului românesc (Caraivan şi colab., 1997)
- S-au utilizat clasele sedimentare, nisip silt şi argilă conform clasificării Wentworth, (din
Anastasiu N. şi Jipa D., 1983, şi Jipa D., 1987)
189
- Validarea valorilor propuse s-a fǎcut prin analiza de eşantioane de sediment din zona
Chilia – Periboina, prin metoda cernerii-STAS 1913/5-85 (S.C. PROLIF S.A. Constanţa-
Laborator GR.II GTF, Autoriz. 707/ISC)
- Se considerǎ cǎ valorile parametrilor sedimentologici sunt modificate faţă de limitele
propuse pentru starea ecologicǎ „Foarte bunǎ” atunci când în compoziţia sedimentului
apar fracţiuni de silt şi argilǎ în pondere mai mare de 20% pentru zona plajei emerse de la
limita valului de furtună şi a plajei submerse până la izobata de 5m
- Valorile propuse pentru starea ecologicǎ „Foarte bunǎ” pentru elementele
geomorfologice sunt prezentate în Tabelul 1. şi Tabelul 2.

„Foarte bunǎ” pentru regimul valurilor în zona de mică adâncime:
- Stabilirea limitelor (mediile a cinci măsurători ale înălţimii, perioadei, lungimii şi vitezei
de propagare) s-a fǎcut pe baza datelor colectate în perioada 1971-1994
- Datorită variabilităţii considerabile a regimului vânturilor, caracteristicile câmpurilor de
valuri se modifică în mod semnificativ în decursul unui an şi prezintă anumite diferenţe
interanuale
- Se considerǎ cǎ valorile parametrilor caracteristici regimului valurilor sunt modificate faţă
limitele propuse pentru starea ecologicǎ „Foarte bunǎ” atunci când înălţimea medie a
valurilor este ≥ 5,5 m la izobata de 11 m.
- Valorile propuse pentru starea ecologicǎ „Foarte bunǎ” pentru regimul valurilor sunt
prezentate în Tabelul 3.

„Foarte bunǎ” pentru regimul hidrologic al Dunării
- Stabilirea limitelor s-a fǎcut pe baza datelor de debite lunare cumulate ale Dunării
înregistrate în perioada 1990-2000 (furnizate de către INHGA)
- Stabilirea limitelor s-a fǎcut luând în considerare media lunară minimă şi media lunară
maximă a valorilor de debite lunare cumulate ale Dunării în perioada precizată.
- Valorile propuse pentru starea ecologicǎ „Foarte bunǎ” pentru regimul hidrologic al
Dunării sunt cuprinse între 11,31 Km3/lunǎ - 22,94 km3/lunǎ.
 Ape tranzitorii lacustre

Elemente de calitate pentru care s-au elaborat limite pentru starea ecologicǎ “Foarte bunǎ”:
190

- Stabilirea limitelor s-a fǎcut pe baza datele furnizate de GEOECOMAR
(GEOECOMAR, 2008) ca rezultat al unui studiu efectuat în 2004 pe un numar de 72
probe, prelevate, într-o reţea care acoperă întreaga suprafaţă a lacului, pe profile
perpendiculare pe ţărm (câte trei probe pe profil) şi a datelor din literatura de
specialitate (ARBDD, 2007).
- Stabilirea limitelor s-a fǎcut prin prelucrarea statisticǎ a datelor calculându-se media,
pentru fiecare parametru sedimentologic (nisip, silt şi argilă).
geomorfologice sunt prezentate în Tabelul 4.
Starea datǎ de elementele hidromorfologice este determinatǎ de principiul “cea mai

defavorabilǎ situaţie”.
Tabelul 1. Valori propuse pentru starea ecologicǎ „Foarte bunǎ” pentru elementele
geomorfologice, zona plajei emerse de la limita valului de furtună şi a plajei submerse
până la izobata de 5m
Parametru Cod Unitate Limite Metoda/activitatea
mãsurã
Bioclaste/pietriş Bc % 0-20 granulometrie
Nisip Ns % 80-100 granulometrie
geomorfologice, zona plajei submerse dintre izobatele de 5m şi 20m
mãsurã
191
Silt-Argilă S-Ag % 20-100 granulometrie
Tabelul 3. Valori propuse pentru starea ecologicǎ „Foarte bunǎ” pentru regimului
valurilor în zona de mică adâncime
Parametru Limite de variaţie Valori medii multianuale
Înălţime (m) 0,2 - 1,2 0,7
Perioada (s) 1 – 5,2 3,5
Lungime (m) 0 – 34 20,5
Direcţiile dominante de la NE la SE
Tabel 4. Valori propuse pentru starea ecologicǎ „Foarte bunǎ” pentru elementele
geomorfologice
sedimentologic mãsurã
Nisip-silt Ns-S % 80-100 granulometrie
Argilă Ag % 0-20 granulometrie
192
Anexa 6.1.2D

Ape costiere – elemente hidromorfologice
bunǎ”:

pentru două zone:
- zona plajei emerse de la limita valului de furtună împreunǎ cu zona plajei submerse
până la izobata de 5m.
- zona plajei submerse dintre izobatele de 5-20m, valabil doar pentru tipologia
RO_CT01
5. Regimul valurilor şi nivelul apei
6. Curenţii marini/costieri şi curenţii litorali de întoarcere

- Stabilirea limitelor s-a fǎcut pe baza: datelor granulometrice ale eşantioanelor sedimentare
colectate în zonele Periboina – Cap Singol şi Cap Singol – Vama Veche, de la adâncimile
de 1,0 m-15,0 m din anii 1986, 1987, 1988, 1993, 1994, şi analizate la INCDM "Grigore
Antipa"; a informaţiilor privind distribuţia areală a tipurilor texturale din Harta
sedimentologică a platoului continental al Mării Negre, de la Sulina la Tuzla (Panin şi
colab., 1986); a informaţiilor privind distribuţia sedimentelor marine din zona Periboina _
Cap Singol (Diaconeasa şi colab., 1992); şi a informaţiilor privind caracterele texturale ale
sedimentelor litorale de-a lungul ţărmului românesc (Caraivan şi colab., 1997)
- S-au utilizat clasele sedimentare, nisip silt şi argilă conform clasificării Wentworth, (din
Anastasiu N. şi Jipa D., 1983, şi Jipa D., 1987).
- Validarea valorilor propuse s-a fǎcut prin analiza de eşantioane de sediment din zona
Periboina – Cap Singol, prin metoda cernerii-STAS 1913/5-85 (S.C. PROLIF S.A.
Constanţa-Laborator GR.II GTF, Autoriz. 707/ISC);
193
- Se considerǎ cǎ valorile parametrilor sedimentologici sunt modificate faţă de limitele
propuse pentru starea ecologicǎ „Foarte bunǎ” atunci când în compoziţia sedimentului
apar fracţiuni de silt şi argilǎ în pondere mai mare de 20% pentru tipologia RO_CT1 şi în
pondere de cca. 10% tipologia RO_CT1, pentru zona plajei emerse de la limita valului de
furtună şi a plajei submerse până la izobata de 5m.
geomorfologice sunt prezentate în Tabelul 1., Tabelul 2. şi Tabelul 3.
„Foarte bunǎ” pentru regimul valurilor şi nivelul apei în zona de mică adâncime:
- Stabilirea limitelor (mediile a cinci măsurători ale înălţimii, perioadei, lungimii şi vitezei
de propagare) pentru regimul valurilor s-a fǎcut pe baza datelor colectate în perioada
1971-1994
- Datorită variabilităţii considerabile a regimului vânturilor, caracteristicile câmpurilor de
valuri se modifică în mod semnificativ în decursul unui an şi prezintă anumite diferenţe
interanuale
- Se considerǎ cǎ valorile parametrilor caracteristici regimului valurilor sunt modificate faţă
de limitele propuse pentru starea ecologicǎ „Foarte bunǎ” atunci când înălţimea medie a
valurilor este ≥ 5,5 m la izobata de 11 m.
- Valorile propuse pentru starea ecologicǎ „Foarte bunǎ” pentru regimul valurilor sunt
prezentate în Tabelul 4.
- Stabilirea limitelor pentru nivelul apei s-a fǎcut pe baza datelor colectate în perioada 1993
– 2006, pentru care s-au calculat valori medii anuale
- Valorile propuse pentru starea ecologicǎ „Foarte bunǎ” pentru nivelul apei sunt cuprinse
între 2,4 cm şi 32,4 cm.
„Foarte bunǎ” pentru curenţii marini/costieri şi curenţii litorali de întoarcere
- Analiza parametrilor hidrodinamici specifici bazinului vestic al Mării Negre a fost

urmărită prin aplicarea modelului Princeton (POM), în cea mai recentǎ descriere numerică
a ecuaţiilor modelului matematic, făcutǎ prin metoda diferenţelor finite, în 1987 de către
A. Blumberg şi G. Mellor şi actualizatǎ în 2003.
- Datele folosite pentru formarea modelului bazat pe POM la domeniul propus de studiu,
respectiv selectarea condiţiilor iniţiale şi laterale au fost date hidrografice medii
multianuale ale bazei de date MedAtlas (pentru salinitate şi temperaturǎ) şi date
194
meteorologice obţinute de la Centrul European de Prognoza Meteorologicǎ pe termen
Mediu (ECMWF), pentru intervalul ianuarie 1979 - decembrie 1993.
- Simulǎrile pe model numeric au fost validate prin mǎsurǎtori în situ atât asupra câmpului
de curenţi generali cât şi asupra celor locali induşi de poziţionarea diferitelor obstacole
marine cu ajutorul curentmetrelor. Pentru validarea simulărilor realizate au fost comparate
valorile parametrilor vectorilor de curenţi rezultate pe reţeaua de calul în dreptul
platformei Gloria (44o31'N/29o34'E), cu înregistrările măsurătorilor disponibile (existente
numai la suprafaţă), efectuate de INMH-GA, la orizontul de timp al datelor de intrare
folosite în model.
- Valorile propuse pentru starea ecologicǎ „Foarte bunǎ” pentru curenţii marini/costieri
sunt cuprinse între 0 şi 75 cm/s şi chiar pânǎ la valori de 150 cm/s în perioadele de furtunǎ
în zone din apropierea ţărmului cu obstacole/construcţii costiere sau de larg,
- Valorile propuse pentru starea ecologicǎ „Foarte bunǎ” pentru curenţii litorali de
întoarcere sunt cuprinse între 0,9 şi 1,1 m/s.
Starea datǎ de elementele hidromorfologice este determinatǎ de principiul “cea mai

geomorfologice, zona plajei emerse de la limita valului de furtună şi a plajei submerse până
la izobata de 5m, pentru tipologia RO_CT01
Parametru Cod Unitate mãsurã Limite Metoda/activitatea

Bioclaste/pietriş Bc % 0-20 granulometrie
geomorfologice, zona plajei submerse dintre izobatele de 5m şi 20 m, pentru tipologia
RO_CT01

mãsurã
195
Silt-argilă S-Ag % 20-100 granulometrie
geomorfologice, zona plajei emerse de la limita valului de furtună şi a plajei submerse până
la izobata de 5m, pentru tipologia RO_CT02
Parametru Cod Unitate limite Metoda/activitatea

mãsurã
Pietris/Bioclaste Pt/Bc % 30-50 granulometrie
Tabelul 4. Valori propuse pentru starea ecologicǎ „Foarte bunǎ” pentru regimului
valurilor în zona de mică adâncime
Parametru Limite de variaţie Valori medii multianuale

Înălţime (m) 0,2 - 1,2 0,7
Perioada (s) 1 – 5,2 3,5
Lungime (m) 0 – 34 20,5
Direcţiile dominante de la NE la SE
196
Anexa 6.1.3A
Principalele etape de aplicare a metodologiei de evaluare a stării ecologice a

corpurilor de apă pentru elementele fizico-chimice generale (suport pentru
elementele biologice) – RÂURI
Elemente de calitate pentru care s-au elaborat limite între starea Foarte Bună / Bună şi
respectiv Bună/Moderată:
1. Condiţii termice (temperatura apei)
2. Starea acidifierii (pH)
3. Salinitate (conductivitate)
4. Regimul de oxigen (oxigen dizolvat în termeni de concentraţie, CBO5 si CCO-

Cr)
5. Nutrienţi (N-NH4, N-NO2, N-NO3, N Total, P-PO4, P Total)
1. Etape de parcurs pentru evaluarea stării ecologice pe baza temperaturii apei

-Se prevăd limite de temperatură pentru următoarele tipuri de ape de suprafaţă1:
o Ape salmonicole – acele ape care permit sau ar putea permite dezvoltarea populaţiilor
de peşti aparţinând speciilor de salmonide, precum păstrăvul (Salmo trutta), lipanul
(Thymallus thymallus) sau speciilor de coregoni (Coregonus);
o Ape ciprinicole - Ape salmonicole – acele ape care permit sau ar putea permite
dezvoltarea populaţiilor de peşti aparţinând speciilor de ciprinide (Cyprinidae) sau altor
specii cum ar fi ştiuca (Esox lucius), bibanul (Perca fluviatilis).
-Limitele prevăzute în Tabelul nr. 1 pentru temperatura apei sunt valabile pentru ambele
stări ecologice (starea Foarte Bună şi respectiv Bună), astfel:
Tabel 1: Prevederi pentru indicatorul „temperatura apei” valabile pentru starea Foarte
Bună şi respectiv Bună
1
Conform Hotărârii 202 din 28 februarie 2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor de
suprafaţă care necesită protecţie şi ameliorare în scopul susţinerii vieţii piscicole
197
Prevedere (pentru starea FB şi B) Ape salmonicole Ape ciprinicole
1. Temperatura măsurată în aval de
punctul de descărcare a apelor poluate
termic (la extremitatea zonei de
difuzie) nu trebuie să depăşească 1,5 0C 30C
temperatura mediului neafectat de
poluare cu mai mult de:
2. Deversările de ape poluate termic nu

trebuie să cauzeze depăşirea
temperaturilor următoare în aval de 21,50C 280C
punctul de deversare (la extremitatea
zonei de dispersie)
3. Limita de temperatură de 100C se

aplică numai în perioadele de
înmulţire a speciilor care au nevoie de
ape reci pentru reproducere şi numai 100C 100C
acelor ape care pot conţine asemenea
specii.
4. Limitele de temperatură pot fi depăşite pentru o perioadă de 2% din an
- Conform punctului 4 din Tabelul 1, mărimea statistică ce se supune conformării cu

limitele stabilite este P98 (percentilele 98).
- Dacă mărimea statistică P98 respectă limitele prevăzute în Tabelul 1, atunci starea
dată de temperatura apei este „Foarte Bună”.
- Dacă mărimea statistică P98 depăşeşte limitele prevăzute în Tabelul 1, atunci starea
dată de temperatura apei este „moderată” .
2. Etape de parcurs pentru evaluarea stării ecologice pe baza pH-ului (Figura 1):
- Se obţin datele primare de monitoring pentru indicatorul pH.
- Se compară P90 obţinut cu intervalul 6,5 – 8,5, interval caracteristic pentru stările
ecologice Foarte Bună şi respectiv Bună.
- Dacă P90 se află în interiorul intervalului 6,5 – 8,5, atunci starea este „Foarte
Bună”.
- Dacă P90 se află în afara intervalului menţionat, atunci starea este „Moderată”.
3. Etape de parcurs pentru evaluarea stării ecologice pe baza salinitatii (conductivitate):

- Se obţin datele primare de monitoring pentru indicatorul conductivitate si se
calculează percentilele P90.
198
- Pentru conductivitate este dată o singură limită între starea ”Bună” și ”Moderată”,
egală cu 1500 µS/cm.
- dacă P90 este mai mic sau egal cu limita dintre starea ecologică „Bună” şi
„Moderată” (B/M), atunci starea ecologică este „Bună”.
- dacă P90 este mai mare decât limita dintre starea ecologică „Bună” şi „Moderată”
(B/M), atunci starea ecologică este „Moderată”.
4. Etape de parcurs pentru evaluarea stării ecologice pe baza oxigenului dizolvat

(Figura 2):
- Se obţin datele primare de monitoring pentru indicatorul oxigen dizolvat
(concentraţie).
- Se calculează percentilele P10.
- Se compară mărimea P10 calculată anterior cu limita dintre starea ecologică

„Foarte Bună” şi „Bună” (FB/B), corespunzătoare categoriei tipologice din care
face parte corpul de apă testat (Tabelul nr.2).
o dacă P10 este mai mare sau egal cu limita FB/B, atunci starea ecologică
este „Foarte bună”
o dacă P10 este mai mic decât limita dintre starea ecologică „Foarte Bună” şi
„Bună” (FB/B), se compară cu limita dintre starea ecologică „Bună” şi
„Moderată” (B/M ) (Tabelul nr.2).
o dacă P10 este mai mare sau egal cu limita dintre starea ecologică „Bună” şi
„Moderată” (B/M), atunci starea ecologică este „Bună”.
o dacă P10 este mai mic decât limita dintre starea ecologică „Bună” şi
„Moderată” (B/M), atunci starea ecologică este „Moderată”.
5. Etape de parcurs pentru evaluarea stării ecologice pe baza indicatorilor Consum

biochimic de oxigen (CBO5) și Consum chimic de oxigen (CCO-Cr):
- Se calculează percentilele P90.
- Se compară mărimea P90 calculată anterior pentru fiecare indicator cu limita dintre
starea ecologică „Foarte Bună” şi „Bună” (FB/B), corespunzătoare categoriei
tipologice din care face parte corpul de apă testat (Tabelul nr.2).
5.1 dacă P90 este mai mic sau egal cu limita FB/B, atunci starea ecologică este
„Foarte bună”
199
5.2 dacă P90 este mai mare decât limita dintre starea ecologică „Foarte Bună” şi
„Moderată” (B/M ) (Tabelul nr. 2).
5.3 dacă P90 este mai mic sau egal cu limita dintre starea ecologică „Bună” şi
„Moderată” (B/M).
5.4 dacă P90 este mai mare decât limita dintre starea ecologică „Bună” şi
Starea ecologică dată de indicatorii „regimului de oxigen” se obţine aplicând principiul „cel
mai defavorabil caz”.
6. Etape de parcurs pentru evaluarea stării ecologice pe baza elementelor fizico-chimice

suport din categoria nutrienţi (Figura 3):
- Se obţin datele primare de monitoring pentru elementele fizico-chimice din categoria
nutrienţi (N-NH4, N-NO2, N-NO3, N Total, P-PO4, P Total);
- Se validează datele obţinute:
o se verifică dacă formele de nutrienţi pe bază de azot şi fosfor sunt exprimate în
N, respectiv P;
o se verifică dacă valoarea concentraţiei de orto-fosfaţi este mai mică decât cea
de fosfor total;
o nu se lucrează cu valori de „zero”;
- Se calculează percentilele P90 pentru un şir de măsurători cel puţin egal cu 12 pe an.
- Se compară mărimea P90 calculată anterior pentru fiecare indicator cu limita dintre
starea ecologică „Foarte Bună” şi „Bună” (FB/B), corespunzătoare categoriei
tipologice din care face parte corpul de apă testat (Tabelul nr.3).
o dacă P90 este mai mic sau egal cu limita FB/B, atunci starea ecologică este
„Foarte bună”
o dacă P90 este mai mare decât limita dintre starea ecologică „Foarte Bună” şi
„Moderată” (B/M ) (Tabelul nr. 3).
o dacă P90 este mai mic sau egal cu limita dintre starea ecologică „Bună” şi
„Moderată” (B/M).
o dacă P90 este mai mare decât limita dintre starea ecologică „Bună” şi
200
Starea ecologică dată de „nutrienţi” se obţine aplicând principiul „cel mai defavorabil caz”.
Starea ecologică dată de elementele fizico-chimice generale se obţine aplicând principiul „cel
mai defavorabil caz”.
Nota:
1. Starea cea mai defavorabilă dată de elementele fizico-chimice generale este starea
„Moderată”. Conform DCA/2000, evaluarea stării ecologice pe baza elementelor
suport se opreşte la starea „MODERATĂ”, numai elementele BIOLOGICE mergând
până la starea „Proastă”.
2. Percentila Pk a unei distribuţii de valori reprezintă valoarea variabilei x i sub care se
găsesc k% valori din şirul ordonat de observaţii2.
3. Se lucrează cu mărimea statistică P90, percentila P90 având avantajul că ea combină o
măsură a nivelului general al unui indicator de calitate cu o măsură a variabilităţii
respectivului indicator, fiind astfel capabile să răspundă unor fluctuaţii largi de calitate
a apei.
4. Pentru corpurile de apă puternic modificate sau artificiale din categoria „râuri” se
aplică aceleaşi limite stabilite pentru corpurile naturale (Tabelele 1, 2 și 3).
5. Pentru corpurile de apă pentru care nu există prevăzute secţiuni de monitoring se
consideră valabile informaţiile obţinute pentru corpuri de apă similare.
6. Pentru corpurile de apă pentru care există mai multe secţiuni de monitoring, se
procedează astfel: pentru că evaluarea stării ecologice se face pe corp de apă, mărimea
statistică ce se supune procesului de conformare (P90 sau P10) se obţine din agregarea
seturilor de date pentru toate secţiunile de monitoring de pe corpul respectiv.
Tabel 2: Valorile limită pentru pragurile dintre stările ecologice Foarte Bună şi Bună (FB/B),
respectiv Bună și Moderată (B/M) pentru indicatorii regimului de oxigen
Oxigen dizolvat CBO5 (mg/l CCO-Cr

Categorie (mg/l O2) O2 ) (mg/l O2)
tipologică
FB/B B/M FB/B B/M FB/B B/M
RO01 10.00 8.00 2.00 4.00 - -
RO02 10.00 8.00 2.00 4.00 - -
RO03 10.00 8.00 2.00 4.00 - -
RO04 9.00 7.00 3.00 6.00 10.00 25.00
RO04* 9.00 7.00 3.00 6.00 10.00 25.00
2
MARIA Gheorghe: Analiza statistică şi corelarea datelor experimentale (bio)chimice. Repartiţii şi estimatori
statistici. Editura Printech, 2008.
201
RO05 9.00 7.00 3.00 6.00 10.00 25.00
RO05* 9.00 7.00 3.00 6.00 10.00 25.00
RO06 9.00 6.00 3.00 6.00 10.00 25.00
RO06* - - 3.00 6.00 10.00 25.00
RO07 9.00 6.00 3.00 6.00 10.00 25.00
RO08 9.00 6.00 3.00 6.00 10.00 25.00
RO08* - - 3.00 6.00 10.00 25.00
RO09 9.00 6.00 3.00 6.00 10.00 25.00
RO10 9.00 6.00 3.00 6.00 10.00 25.00
RO11 9.00 6.00 3.00 6.00 10.00 25.00
RO12 8.00 6.00 3.00 6.00 10.00 25.00
RO13 8.00 6.00 3.00 6.00 10.00 25.00
RO14 8.00 6.00 3.00 6.00 10.00 25.00
RO15 8.00 6.00 3.00 6.00 10.00 25.00
RO16 10.00 8.00 3.00 6.00 10.00 25.00
RO17 10.00 8.00 2.00 4.00 - -
RO18 9.00 7.00 3.00 6.00 10.00 25.00
RO19 9.00 6.00 3.00 6.00 10.00 25.00
Tabel 3: Valorile limită pentru pragurile dintre stările ecologice Foarte Bună şi Bună
(FB/B), respectiv Bună și Moderată (B/M) pentru nutrienți
N-NH4 N-NO2 P Total

Categorie N-NO3 (mg/l) N Total (mg/l) P-PO4 (mg/l)
(mg/l N) (mg/l) (mg/l)
tipologică
FB/B B/M FB/B B/M FB/B B/M FB/B B/M FB/B B/M FB/B B/M
RO01 0.090 0.210 0.011 0.022 0.700 1.400 1.300 2.700 0.035 0.075 0.110 0.220
RO02 0.090 0.210 0.011 0.022 0.700 1.400 1.300 2.700 0.035 0.075 0.110 0.220
RO03 0.090 0.210 0.011 0.022 0.700 1.400 1.300 2.700 0.035 0.075 0.110 0.220
RO04 0.300 0.500 0.024 0.047 1.000 2.200 2.500 5.000 0.060 0.150 0.150 0.300
RO04* 0.300 0.500 0.024 0.047 1.000 2.200 2.500 5.000 0.060 0.150 0.150 0.300
RO05 0.300 0.500 0.024 0.047 1.000 2.200 2.500 5.000 0.060 0.150 0.150 0.300
RO05* 0.300 0.500 0.024 0.047 1.000 2.200 2.500 5.000 0.060 0.150 0.150 0.300
RO06 0.300 0.620 0.033 0.065 1.400 3.000 2.500 5.000 0.080 0.160 0.200 0.500
RO06* - - - - - - 25.000 35.000 - - - -
RO07 0.300 0.620 0.033 0.065 1.400 3.000 2.500 5.000 0.080 0.160 0.200 0.500
RO08 0.300 0.620 0.033 0.065 1.400 3.000 2.500 5.000 0.080 0.160 0.200 0.500
RO08* - - - - - - 25.000 35.000 - - - -
RO09 0.300 0.620 0.033 0.065 1.400 3.000 2.500 5.000 0.080 0.160 0.200 0.500
RO10 0.300 0.620 0.033 0.065 1.400 3.000 2.500 5.000 0.080 0.160 0.200 0.500
RO11 0.300 0.620 0.033 0.065 1.400 3.000 2.500 5.000 0.080 0.160 0.200 0.500
RO12 0.440 0.900 0.040 0.080 1.600 3.300 2.500 5.000 0.120 0.250 0.180 0.380
RO13 0.360 0.760 0.040 0.080 1.700 3.500 2.500 5.000 0.130 0.270 0.200 0.420
RO14 0.660 1.400 0.080 0.160 2.600 5.500 2.500 5.000 0.090 0.200 0.230 0.500
RO15 0.620 1.300 0.090 0.180 2.400 5.100 2.500 5.000 0.100 0.210 0.230 0.500
202
RO16 0.150 0.310 0.013 0.023 1.400 4.700 2.500 5.000 0.080 0.130 0.200 0.500
RO17 0.090 0.210 0.011 0.022 0.700 1.400 1.300 2.700 0.035 0.075 0.110 0.220
RO18 0.300 0.500 0.024 0.047 1.000 2.200 2.500 5.000 0.052 0.110 0.320 0.660
RO19 0.300 0.620 0.033 0.065 1.400 3.000 2.500 5.000 0.080 0.160 0.200 0.500
Figura 1: Schema generală de stabilire a stării ecologice pentru pH, pe baza intervalului
pentru starea ecologică Foarte Bună şi respectiv Bună
Date primare
pentru pH Se calculează P90
6,5 ≤ P90 ≤
DA 8,5? NU
Stare Foarte Bună Stare Moderată

(FB) (M)
Figura 2: Schema generală de stabilire a stării ecologice pentru oxigen dizolvat, pe baza
limitelor de prag între starea Foarte Bună / Bună şi respectiv Bună / Moderată
203
Date primare pentru oxigen
dizolvat (concentraţie)
Se calculează P10
DA
P10 ≥ NU
P10 ≥
FB/B? B/M?
NU
Stare Foarte Bună
(FB)
DA
Stare Bună (B)
Stare Moderată
Nota: Valorile P10 egale cu limitele (M)
între stările ecologice determină starea
superioară de calitate.
Figura 3: Schema generală de stabilire a stării ecologice pentru indicatorii regimului de

oxigen (CCO-Cr si CBO5), pe baza limitelor de prag între starea Foarte Bună / Bună şi
respectiv Bună / Moderată
204
Date primare pentru CCO-
Cr si CBO5
Se calculează P90
DA
P90 ≤ NU
P90 ≤
FB/B ? B/M ?
NU
Stare Foarte Bună
(FB)
DA
Stare Bună (B)
Stare Moderată
Nota1: Valorile P90 egale cu limitele (M)
Nota 2: Schema de conformare se aplică pentru fiecare indicator din seria regimului de
oxigen (O2 dizolvat, CCO-Cr si CBO5), iar starea finală se stabileşte pe principiul „starea este
dată de cel mai slab plasat indicator”.
Figura 4: Schema generală de stabilire a stării ecologice pentru elementele fizico-chimice

suport din categoria nutrienţi, pe baza limitelor de prag între starea Foarte Bună / Bună
şi respectiv Bună / Moderată
205
Date primare Validarea Unităţi de măsură
datelor (ex.: concentraţii exprimate în N respectiv P)
Verificare P-PO4 < P Total
Se calculează P90
DA
P90 ≤ NU
P90 ≤
FB/B ? B/M ?
NU
DA
Stare Foarte Bună Stare Bună (B)

(FB)
Stare Moderată
(M)
Nota 1: Valorile P90 egale cu limitele

Nota 2: Schema de conformare se aplică pentru fiecare indicator din seria

nutrienţilor (pentru care s-au eleborat limite), iar starea finală se stabileşte
pe principiul „starea este dată de cel mai slab plasat indicator”.
Anexa 6.1.3B
INSTRUCŢIUNI SINTETICE PRIVIND EVALUAREA ÎNCADRĂRII

POLUANŢILOR SPECIFICI
În conformitate cu prevederile Directivei Cadru a Apei (60/2000/UE) în evaluarea

stării ecologice a poluanţilor specifici intră atât cei de tip sintetic (organice) cât şi nesintetici
206
(metale), pentru apele de suprafaţă (râuri, lacuri naturale şi artificiale) – corpuri naturale cât şi
cele modificate din punct de vedere hidromorfologic.
- În situaţia substanţelor nesintetice (metale) raportările se referă la concentraţia

fracţiunii dizolvate în coloana de apă;
- Pentru substanţele sintetice (organice) raportările se referă la concentraţia totală în
coloana de apă.
1. Se derulează programul de monitoring specific care trebuie să a sigure minim 12 valori

ale concentraţiilor/an la substanţele urmărite, pentru aceeaşi secţiune de monitoring cu
următoarele precizări:
1.1 În situaţia substanţelor nesintetice (metale) raportările se referă la concentraţia
fracţiunii dizolvate în coloana de apă;
1.2 Pentru substanţele sintetice (organice) raportările se referă la concentraţia
totală în coloana de apă.
2. Se calculează/stabileşte pentru fiecare substanţă concentraţia medie anuală (medie

aritmetică).
- În situaţia în care toate valorile măsurătorilor sunt peste limita de detecţie, se
calculează media aritmetică anuală a concentraţiei;
- În situaţia în care s-au înregistrat şi valori sub limita de detecţie, acestea se
înlocuiesc cu LD/2, urmând apoi să se calculeze mediana datelor.
3. Concentraţia medie anuală (CMA) se evaluează în raport cu valorile limită care

delimitează cele 3 stări ecologice şi anume:
CMA limita 1 stare foarte bună
limita 1< CMA limită 2 stare bună
limita 2< CMA stare moderată
4. În cazul substanţelor nesintetice (metale) la care valoarea mediei aritmetice determinată

la punctul 2 este mai mare decât valoarea EQS stabilite, procedăm la determinarea
fondului natural astfel:
- În situaţia în care toate valorile măsurătorilor sunt peste limita de detecţie, se
calculează media aritmetică anuală a concentraţiei, aceasta reprezentând valoarea
fondului natural;
- În situaţia în care s-au înregistrat şi valori sub limita de detecţie, acestea se
înlocuiesc cu LD/2, urmând apoi să se calculeze mediana datelor, aceasta
reprezentând valoarea fondului natural.
4.1 Se efectuează pentru fiecare metal rapoartele dintre concentraţia de fond şi

valoarea EQS.
4.2 Dacă rapoartele sunt ≤ 1,0 se vor utiliza drept limite valorile precizate în
metodologia de evaluare a stării ecologice pentru poluanţii specifici şi se parcurge
etapa 3 cu aceste valori.
4.3 În situaţia când rapoartele precizate mai sus R sunt > 10 se calculează la fiecare
metal diferenţele:
D= valoare fond – valoare atribuită*
207
* Valorile atribuite (VA) necesare în calcule se consideră a fi 15% din valoarea EQS-
ului corespunzător (în funcţie de duritate).
4.4. Având în vedere ca pentru stabilirea stării ecologice sunt stabilite 2 limite ( Limita
1- limita între starea foarte bună şi starea bună şi Limita 2- limita între starea bună şi
starea moderată) valoarea D calculată la punctul 4.3 se va adăuga atât la Limita 1 cât şi
la Limita 2, conform relaţiei:
Limita recalculată 1 = Limită1 + D
Limita recalculată 2 = Limită2 + D
Odată recalculate limitele pentru metale în funcţie de valorile fondului natural conform
4.4 se parcurge etapa 3 de încadrare, prin evaluarea faţă de aceste valori.
Pentru stabilirea stării ecologice a As, Cr, fenol, xileni, cianuri totale și detergenți
anion-acitvi s-a stabilit doar o limită, Limita 2 - între starea bună și starea moderată.
Tabelul 1. Valori EQS
Nr.crt. Indicator Valoare duritate (mg/l Valori EQS

CaCO3) (media anuală μg/l)
1. PCB-uri (sumă de 7) - 0.013
2. Acenaften - 2.8
3. Toluen - 74
4. Cu  50 mg/l CaCO3 1.22
50-100 mg/l CaCO3 5
>100 mg/l CaCO3 10
5. Zn  50 mg/l CaCO3 11.8
50-100 mg/l CaCO3 50.2
>100 mg/l CaCO3 73
6. As 49
7. Cr 8.8
8. Fenol 11
9. Xilen 33
10. Cianuri totale 50
11. Detergenti anion- 100
activi
Tabel 2. Valori pentru limitele necesare stabilirii stării ecologice

Nr. Indicator Valoare duritate Limita 1 Limita 2
crt. (mg/l CaCO3) μg/l μg/l
(limita (limita între
intre stare starea bună şi
208
foarte buna starea moderată)
si starea
buna)
1. PCB-uri (sumă de - 0.007 0.013
7)
2. Acenaften - 1.5 2.8
3. toluen - 33 74
4. Cu*  50 mg/l CaCO3 0.75 1.22
50-100 mg/l 3 5
CaCO3 6 10
>100 mg/l CaCO3
5. Zn*  50 mg/l CaCO3 7 11.8
50-100 mg/l 35 50.2
CaCO3 50 73
>100 mg/l CaCO3
6. As** 49
7. Cr** 8.8
8. Fenol** 11
9. Xilen** 33
10. Cianuri totale** 50
11. Detergenti anion- 100
activi**
*
In situatiile in care fondul natural depaseste EQS, se urmaresc pasii de la pct.4.
** pentru acesti 6 parametrii, incadrarea se va face doar pentru limita intre starea buna si
starea moderata (Limita 2).
209
Anexa 6.1.3C
Stare ecologică – Elemente de calitate fizico-chimice LACURI NATURALE
Elemente de calitate pentru care s-au elaborat limite între starea Foarte Bună / Bună şi
respectiv Bună / Moderată sunt:
6. Regimul de oxigen (oxigen dizolvat în termeni de concentraţie, CBO5 si CCO-Cr)
7. Nutrienţi (N-NH4, N-NO2, N-NO3, N Total, P-PO4, P Total)
Starea dată de elementele fizico-chimice generale este determinată de principiul
„cea mai defavorabilă situaţie”.
- Valorile propuse ca fiind limite între stările ecologice „Foarte Bună” şi „Bună” (FB/B)
şi respectiv „Bună” şi „Moderată” (B/M) pentru lacurile naturale sunt prezentate în
Tabelele nr. 1 și 2.
- Mărimea statistică calculată pentru conformarea faţă de limitele propuse este media
aritmetică pentru sezonul de creştere a fitoplanctonului (martie – octombrie).
Tabel 1: Valorile limită între starea ecologică „Foarte Bună” şi „Bună” (FB/B) şi
respectiv „Bună” şi „Moderată” (B/M) pentru indicatorii regimului de oxigen
Categorie tipologică veche Oxigen

Categorie dizolvat (mg/l CBO5 (mg/l CCO-Cr
tipologic O2 ) (mg/l O2)
O2 )
a noua
FB/B B/M FB/B B/M FB/B B/M
ROLN01+ROLN02 ROLN01 8.000 6.000 3.000 6.000 40.000 60.000
ROLN03+ROLN04+ROLN05 ROLN02 8.000 6.000 3.000 6.000 40.000 60.000
ROLN06 ROLN03 8.000 6.000 3.000 6.000 40.000 60.000
ROLN07+ROLN08+ROLN09+
ROLN13 ROLN04 - - - - - -
ROLN10+ROLN11 ROLN05 8.000 6.000 3.000 6.000 40.000 60.000
ROLN06
ROLN14T T - - - - - -
10.00
ROLN15+ROLN16 ROLN07 0 8.000 3.000 5.000 20.000 40.000
ROLN17+ROLN18 10.00
ROLN08 0 8.000 3.000 5.000 20.000 40.000
210
Tabel 2: Valorile limită între starea ecologică „Foarte Bună” şi „Bună” (FB/B) şi respectiv „Bună” şi „Moderată” (B/M) pentru
nutrienți
Categorie tipologică veche N-NH4 N-NO2 N-NO3 N Total P-PO4 P Total

Categorie
(mg/l N) (mg/l N) (mg/l N) (mg/l N) (mg/l P) (mg/l P)
tipologică
FB/
nouă FB/B B/M B/M FB/B B/M FB/B B/M FB/B B/M FB/B B/M
B
ROLN01+ROLN02 ROLN01 0.400 0.800 - 0.350 0.800 1.500 2.000 4.000 0.030 0.060 0.035 0.070
ROLN03+ROLN04+ROLN05 ROLN02 0.400 0.800 - 0.350 0.800 1.500 2.000 4.000 0.030 0.060 0.070 0.100
ROLN06 ROLN03 0.400 0.800 - 0.350 0.800 1.500 2.000 4.000 0.030 0.060 0.035 0.070
ROLN07+ROLN08+ROLN09+ROLN
13 ROLN04 - - - - - - - - - - - -
ROLN10+ROLN11 ROLN05 0.400 0.800 - 0.350 0.800 1.500 2.000 4.000 0.050 0.100 0.080 0.140
ROLN14T ROLN06T - - - - - - - - - - - -
ROLN15+ROLN16 ROLN07 0.200 0.400 - 0.350 0.400 0.800 1.000 2.000 0.015 0.030 0.020 0.040
ROLN17+ROLN18 ROLN08 0.200 0.400 - 0.350 0.400 0.800 1.000 2.000 0.015 0.030 0.020 0.040
211
Anexa 6.1.3D

Ape tranzitorii şi costiere – elemente fizico-chimice generale şi poluanţi specifici
 Elemente fizico-chimice generale
bunǎ”şi “Bunǎ”:
1. Transparenţa
2. pH
3. Salinitate
4. Regimul de oxigen (concentraţia oxigenului dizolvat, saturaţia oxigenului dizolvat,
consumul biochimic de oxigen)
5. Nutrienţi (azotul din azotaţi, azotul din azotiţi, azotul amoniacal, fosfor din
ortofosfati, siliciu din silicaţi)
„Foarte bunǎ” şi “Bunǎ” pentru elementele fizico-chimice generale:
- Pe baza analizei datelor istorice s-a stabilit o perioadǎ de referinţǎ de la care s-a pornit
elaborarea limitelor pentru starea ecologicǎ „Foarte bunǎ”, respectiv perioada anilor
’60 – ’65 pentru tipologiile RO_TT03, RO_CT01 şi RO_CT02 şi perioada anilor ’66 –
’77 pentru tipologia RO_TT02
- Valorile propuse pentru starea ecologicǎ „Foarte bunǎ” pentru nutrienţi au fost
apreciate luându-se în consideraţie mediana datelor istorice existente, pentru fiecare
tipologie, din perioada de referinţǎ , dupǎ ce au fost anulate valorile extreme
- Valorile propuse pentru starea ecologicǎ „Foarte bunǎ” pentru condiţiile de oxigenare
au fost apreciate luându-se în consideraţie limitele între care s-au situat 80% din valori
pentru datele istorice existente, pentru fiecare tipologie, din perioada de referinţǎ
- Valorile propuse pentru starea ecologicǎ „Foarte bunǎ” pentru pH şi salinitate au fost
apreciate luându-se în consideraţie limitele de variaţie (minimǎ, maximǎ) pentru datele
istorice existente, pentru fiecare tipologie, din perioada de referinţǎ
- Valorile propuse pentru starea ecologicǎ „Bunǎ”, au fost stabilite în acord cu
standardele de calitate prevǎzute de legislaţia în vigoare, respectiv Ord. 161/2006
212
- Valorile propuse pentru starea ecologicǎ „Foarte bunǎ” şi “Bunǎ” pentru elementele
fizico-chimice generale sunt prezentate în Tabelul 1, Tabelul 2 şi Tabelul 3.
Starea datǎ de elementele fizico-chimice generale este determinatǎ de principiul
“cea mai defavorabilǎ situaţie”.
 Poluanţi specifici
bunǎ”şi “Bunǎ”:
1. Metale grele
2. Hidrocarburi
3. Pesticide organoclorurate
Principalele considerente avute în vedere la stabilirea limitelor pentru starea
ecologicǎ „Foarte bunǎ” şi “Bunǎ” pentru poluanţii specifici:
- Stabilirea valorilor care caracterizeazǎ starea ecologică „Foarte bunǎ”pentru metale,
în apǎ, sedimente şi biotǎ, s-a fǎcut utilizând metoda analizei dispersiei datelor
acumulate în ultimii cinci ani pentru fiecare tipologie, selectând valoarea percentilei
25 a dispersiei concentraţiilor pentru descrierea condiţiilor de referinţă. Metoda este
printre cele recomandate, în situaţiile în care nu există staţii de referinţă, neafectate
de impact antropic, sau datele istorice disponibile nu sunt suficient de reprezentative
pentru a fi utilizate pentru stabilirea valorilor prag. (Virbickas, T. şi colab., 2007;
Buck, S. şi colab, 2000; CIS Working Group REFCOND, 2003).
- Stabilirea valorilor care caracterizeazǎ starea ecologică „Bunǎ” pentru metale, în
apǎ, sedimente şi biotǎ, s-a fǎcut în acord cu limitele maxim admise de legislaţia în
vigoare (Directiva 2008/105/EC , Ord. 161/2006, Directiva 2006/1881/ EC).
- Stabilirea valorilor care caracterizeazǎ starea ecologică „Foarte bunǎ” şi „Bunǎ”
pentru hidrocarburi şi pesticide organoclorurate s-a fǎcut luând în considerare sursele
de poluare cu hidrocarburi şi pesticide şi precizările Directivei Cadru a Apei pentru
poluanţii specifici dupǎ cum urmeazǎ: valorile corespunzǎtoare stării ecologice
„Foarte bunǎ” precizate corespund limitelor de detecţie pentru parametrii luaţi în
considerare, iar valorile corespunzǎtoare stării ecologice „Bunǎ” au fost stabilite în
acord cu limitele maxim admise de legislaţia în vigoare (Directiva 2008/105/EC,
Hotărârea 351/2005)
- Valorile propuse pentru starea ecologicǎ „Foarte bunǎ” şi “Bunǎ” pentru poluanţii
specifici sunt prezentate în Tabelul 4, Tabelul 5, Tabelul 6, Tabelul 7 şi Tabelul 8.
213
Starea datǎ de poluanţii specifici este determinatǎ de principiul “cea mai
Starea datǎ de elementele fizico-chimice (generale şi poluanţi specifici) este
determinatǎ de principiul “cea mai defavorabilǎ situaţie”.
Tabelul 1. Valori propuse pentru starea ecologicǎ „Foarte bunǎ” şi „Bunǎ”, pentru
elementele fizico-chimice generale, pentru tipologia RO_TT03
Parametru Starea ecologicǎ foarte

bunǎ Starea ecologicǎ bunǎ
(valori de fond)
Transparenţa, m > 2,0 2,0

pH 7,8-8,5 6,5-9,0
Salinitate, ‰ 0,3-11,0 11,0 – 18,5
Oxigen dizolvat, mgO2/l 9,0-10,0 6,2 – 9,0
Saturaţia oxigenului dizolvat, % 90-110 % >80%
CBO5, mgO2/l <5,0 5,0 – 6,0
Ortofosfaţi, P-PO43- mg P/l <0,03 0,03
Azotaţi, N-NO3- mgN/l < 1,0 1 - 1,5
Azotiţi, N-NO2- mgN/l < 0,03 0,03
Amoniu, N-NH4- mgN/l < 0,1 0,1
Silicaţi, Şi-SiO44- mgSi/l < 3,0 3,0
214
Tabelul 2. Valori propuse pentru starea ecologicǎ „Foarte bunǎ”şi „Bunǎ”, pentru
elementele fizico-chimice generale, pentru tipologia RO_TT02
Parametru Starea ecologicǎ foarte bunǎ Starea ecologicǎ bunǎ
Transparenţa, m > 1,0 0,5 – 1,0

pH 7 - 8,8 6,5-9,0
Salinitate, ‰ 0,1-13 13 – 18,5
Oxigen dizolvat, mgO2/l 9,0 -13,0 6,2 – 9,0
Saturaţia oxigenului dizolvat, % 100 -110 80% -100%
CBO5, mgO2/l < 5,0 5,0 – 6,0
Ortofosfaţi, P-PO43- mg P/l < 0,012 0,03
Azotaţi, N-NO3- mgN/l < 0,1 1,0 - 1,5
Tabelul 3. Valori propuse pentru starea ecologicǎ „Foarte bunǎ”şi „Bunǎ”, pentru
elementele fizico-chimice generale, pentru tipologia RO_CT01 şi RO_CT02
Parametru Starea ecologicǎ foarte Starea ecologicǎ bunǎ
bunǎ (valori de fond)
Transparenţa, m > 2,0 2,0
pH 7,8-8,5 6,5-9,0
Salinitate, ‰ 11,0 – 18,5 11,0 – 18,5
Oxigen dizolvat, mgO2/l 9,0-10,0 6,2 – 9,0
Saturaţia oxigenului dizolvat, % 90-110% >80%
CBO5, mgO2/l <5,0 5,0 – 6,0
Ortofosfaţi, P-PO43- mg P/l <0,03 0,03
Azotaţi, N-NO3- mgN/l < 1,0 1,0- 1,5
215
Tabelul 4. Valori propuse pentru starea ecologicǎ „Foarte bunǎ” pentru metalele
grele în apǎ, sedimente şi biotǎ
Apǎ Sedimente Biotǎ

Cu Cr Cu Cr Cu Cr
[µg/l] [µg/l] [µg/g] [µg/g] [µg/g] [µg/g]
RO_TT03 < 5,31 < 3,29 < 30,32 < 10,24 0,76 – 1,49 0,04 – 0,12
RO_TT02 0,15-1,26 0,97 – 1,14 <17,30 <19,96
RO_CT01 < 4,12 < 2,27 < 17,43 < 6,51 0,76 – 1,49 0,04 – 0,12
RO_CT02 < 4,08 < 4,73 < 17,49 < 4,95 0,76 – 1,49 0,04 – 0,12
Tabelul 5. Valori propuse pentru starea ecologicǎ „Bunǎ” pentru metalele grele în
apǎ, sedimente şi biotǎ
Apǎ Sedimente Biotǎ

Cu Cr Cu Cr Cu Cr
[µg/l] [µg/l] [µg/g] [µg/g] µg/g] [µg/g]
30,32 - 10,24 - 2,17 –
RO_TT03 5,31 -30 3,29 - 100 0,25 – 1,49
40,00 100,0 2,96
17,30 - 19,96 -
RO_TT02 1,26 - 30 1,14 – 100
40,00 100,0
30,32 - 10,24 - 0,76 –
RO_CT01 4,12 -30 2,27 - 100 0,25 – 1,49
40,00 100,0 1,49
17,49 - 4,95 - 0,76 –
RO_CT02 4,08 -30 4,73 - 100 0,25 – 1,49
40,00 100,0 1,49
216
Tabelul 6. Valori propuse pentru starea ecologicǎ „Foarte bunǎ” şi „Bunǎ” pentru
poluanţi organici în apǎ
Hidrocarburi Aldrin Dieldrin Endrin p,p’ DDE p, p’ DDD p,p’ DDT
totale (μg/L) (μg/L) (μg/L) (μg/L) (μg/L) (μg/L)
(μg/L)
Starea
ecologică
< 10 < 0,003 < 0,002 < 0,003 < 0,002 < 0,002 < 0,002
„Foarte
bunǎ”
Starea Sumă de Aldrin, Dieldrin şi Sumă de p,p’ DDE, p,p’
ecologică 10 -200 Endrin: DDD şi p,p’ DDT : 0,002 - 0,1
„Bunǎ” < 0,005 < 0,025
poluanţi organici în sedimente
Hidrocar- Aldrin Dieldrin Endrin p,p’ DDE p, p’ DDD p,p’ DDT
buri totale (μg/g) (μg/g) (μg/g) (μg/g) (μg/g) (μg/g)
(μg/g)
Starea
ecologică
< 10 < 0,0002 < 0,0002 < 0,0003 < 0,0002 < 0,0002 < 0,0002
„Foarte
bunǎ
Starea
valoare valoare valoare valoare valoare valoare
ecologică 10 -100
constantă constantă constantă constantă constantă constantă
„Bunǎ
217
poluanţi organici în biotǎ
Aldrin Dieldrin Endrin p,p’ DDE p, p’ DDD p,p’ DDT
(μg/g) (μg/g) (μg/g) (μg/g) (μg/g) (μg/g)
Starea ecologică
< 0,0003 < 0,0003 < 0,0004 < 0,0002 < 0,0002 < 0,0003
„Foarte bunǎ
Starea ecologică valoare valoare valoare valoare valoare valoare
„Bunǎ constantă constantă constantă constantă constantă constantă
218
Anexa 6.1.4A

POTENŢIALULUI ECOLOGIC AL CORPURILOR DE APĂ PUTERNIC
MODIFICATE AFLATE PE CURSURILE DE APĂ PE BAZA COMUNITĂȚILOR
DE MACRONEVERTEBRATE BENTICE (MACROZOOBENTOS)
Domeniu de aplicare
Macronevertebratele sunt folosite si pentru evaluarea potentialului ecologic al corpurilor de
apa aflate pe cursurile de apa datorita numeroaselor avantaje pe care le au. Metoda descrisă
este folosita pentru activitatea de monitoring. Metoda este comparabilã cu cea pentru
corpurile de apã naturale pe baza macronevertebratelor bentice.
Principiu
pentru corpurile de apă puternic modificate si raspunde cerintelor Directivei Cadru a Apei. In
descrierea metodei s-a tinut cont de principalele presiuni (poluarea organica si degradarea
generala) la care raspund comunitatile de macronevertebrate din cursurile de apa. Au fost
descrise si valorile ghid de referinta pentru fiecare categorie tipologica si pentru fiecare dintre
indicatorii selectionati. Evaluarea se face la nivel de corp de apa.
Descrierea metodei
Pe baza listei de specii dintr-o sectiune de monitorizare se calculeaza fiecare din cei 7 indici
propusi (indice saprob, indice EPT_I, indice de diversitate Shannon-Wiener, indice număr de
familii, indice OCH/O, indice grupe funcţionale, indice preferinţă de curgere) pentru
evaluarea potenţialului ecologic pe baza comunitatilor de macronevertebrate. Descrierea
indicilor si a formulelor de calcul este facuta in continuare.
1.Indicele saprob (metoda Pantle-Buck modificata)

 (s x h)
S=
h
S = indicele saprob
s = valoarea taxonilor bioindicatori
2.Indicele EPT_I
Numarul indivizilor din grupele de insecte Ephemeroptera-Plecoptera-Trichoptera raportat la
numarul total de indivizi din proba.
3.Indice de diversitate Shannon-Wiener

i
i 1
S = numarul de specii;
pi = numarul de indivizi al speciei i raportat la numarul total de indivizi din proba
4.Indice număr de familii
Se numara familiile de care apartin taxonii identificati in proba.
219
5.Indicele OCH/O
Raportul numarului de indivizi din grupele Oligochaeta-Chironomidae la numarul total de
indivizi din proba.
Indicele IOCH devine IO pentru cursurile de apa din zonele de munte si zonele de dealuri si
podisuri inalte (tipurile: RO01, 02, 03, 04, 05) si se calculeaza doar pe baza oligochetelor.
6.Indicele grupe functionale (mod de hranire)

Raportul numarului de indivizi dintre razuitori si maruntitori (faramitatori) la numarul de
indivizi din toate grupele functionale trofice din fiecare proba.
7.Indicele preferinta de curgere a apei_reofil (curgere rapida) sau Indicele preferinta de

curgere a apei_limnofil (curgere lenta)
Raportul numarului de indivizi apartinand formelor reofile/limnofile la numarul total al
indivizilor din proba. In calculul formelor reofile intra si grupele care figureaza ca fiind
reofile-limnofile. Indicele de preferinta curgere trebuie aplicat in functie de specificul cursului
de apa investigat: curgere rapida sau curgere lenta. Biocenozele pentru tipul de curgere rapida
apartin rhitronului, iar cele pentru tipul de curgere lenta apartin potamonului.
Indicele saprob reflectă cel mai bine poluarea organică, iar ceilalţi indici, împreună, reflectă
mai bine degradarea generală. Este totuşi foarte dificil să se precizeze acurateţea cu care
fiecare din indicii menţionaţi reflectă una sau alta dintre presiunile majore, respectiv sunt
expresia celor două module. De aceea, se propune calcularea indicelui multimetric pe baza
tuturor indicilor menţionaţi.
In tabelele 1-8 sunt prezentate valorile propuse pentru fiecare indice pe categorii tipologice si
pe stari ecologice. Tabelele includ si valorile ghid pentru starea de referinta pentru fiecare
indice. In anumite situatii s-a realizat gruparea unor tipologii si valorile propuse sunt comune.

Tip Valoare ghid stare Potential ecologic Potential ecologic Potential ecologic
referinta (max.) maxim (max.) bun (max.) moderat (max.)
RO01 1.2 1.8 2.3 3.2
RO02 1.25 1.9 2.5 3.2
RO03 1.3 2.2 2.5 3.2
RO04 1.35 2.2 2.6 3.2
RO05 1.4 2.2 2.6 3.2
RO06 1.45 2.3 2.7 3.5
RO07 1.5 2.3 2.7 3.5
RO08 1.5 2.4 2.6 3.2
RO09 1.5 2.4 2.7 3.2
RO10 1.55 2.4 2.6 3.5
RO11 1.6 2.45 2.7 3.5
RO12 1.25 1.9 2.3 3.2
RO13 1.6 2.3 2.7 3.5
RO14 1.6 2.4 2.8 3.5
RO15 1.6 2.4 2.8 3.5
RO16 1.6 2.3 2.7 3.2
220
Tabel 2: Valori propuse pentru indicele EPT_I
Tip Valoare ghid Potential Potential Potential

stare ecologic ecologic ecologic
referinta maxim bun moderat
RO01 80% 40% 30% 20%
RO02 80% 40% 30% 20%
RO03 70% 30% 20% 10%
RO04 60% 35% 20% 15%
RO05 60% 35% 20% 15%
RO06 30% 10% 5% 2%
RO07 30% 10% 5% 2%
RO08 30% 10% 5% 2%
RO09 30% 10% 5% 2%
RO10 30% 10% 5% 2%
RO11 30% 10% 5% 2%
RO12 60% 30% 10% 5%
RO13 20% 8% 2% 1%
RO14 20% 8% 2% 1%
RO15 20% 8% 2% 1%
RO16 25% 10% 5% 2%
Tabel 3:Valori propuse pentru indicele de diversitate Shannon-Wiener

RO01 2.3 1.6 1.3 1.2
RO02 2.3 1.6 1.3 1.2
RO03 2.3 1.6 1.3 1.2
RO04 2.1 1.5 1.2 1.1
RO05 2.1 1.5 1.2 1.1
RO06 1.9 1.4 1.2 1.1
RO07 1.9 1.4 1.2 1.1
RO08 1.9 1.4 1.2 1.1
RO09 1.9 1.4 1.2 1.1
RO10 1.9 1.4 1.2 1.1
RO11 1.9 1.4 1.2 1.1
RO12 2.1 1.6 1.2 1.1
RO13 1.8 1.3 1.2 1.1
RO14 1.8 1.3 1.2 1.1
RO15 1.8 1.3 1.2 1.1
RO16 2.0 1.25 1.2 1.1
221
Tabel 4: Valori propuse pentru indicele numar famili

RO01 20 10 6 4
RO02 20 10 6 4
RO03 20 10 6 4
RO04 16 8 4 2
RO05 16 8 4 2
RO06 14 6 3 2
RO07 14 6 3 2
RO08 14 6 3 2
RO09 14 6 3 2
RO10 14 6 3 2
RO11 14 6 3 2
RO12 18 10 5 4
RO13 14 6 3 2
RO14 14 6 3 2
RO15 14 6 3 2
RO16 14 6 3 2
Tabel 5: Valori propuse pentru indicele OCH

RO01 10% 30% 45% 55%
RO02 10% 30% 45% 55%
RO03 15% 40% 50% 60%
RO04 15% 40% 50% 60%
RO05 15% 40% 50% 60%
RO06 25% 40% 70% 85%
RO07 25% 40% 70% 85%
RO08 25% 40% 70% 85%
RO09 25% 40% 70% 85%
RO10 25% 40% 70% 85%
RO11 25% 40% 70% 85%
RO12 15% 50% 60% 70%
RO13 25% 60% 75% 85%
RO14 25% 60% 75% 85%
RO15 25% 60% 75% 85%
RO16 25% 40% 70% 85%
222
Tabel 6: Valori propuse pentru indicele grupe functionale

RO01 90% 40% 30% 20%
RO02 90% 40% 30% 20%
RO03 80% 40% 30% 20%
RO04 70% 30% 20% 10%
RO05 70% 30% 20% 10%
RO06 30% 10% 5% 2%
RO07 30% 10% 5% 2%
RO08 30% 10% 5% 2%
RO09 30% 10% 5% 2%
RO10 30% 10% 5% 2%
RO11 30% 10% 5% 2%
RO12 70% 40% 30% 20%
RO13 30% 10% 5% 2%
RO14 30% 10% 5% 2%
RO15 30% 10% 5% 2%
RO16 30% 10% 5% 2%
Tabel 7: Valori propuse pentru indicele preferinta de curgere a apei (curgere rapida-reofil)

RO01 90% 60% 50% 40%
RO02 90% 60% 50% 30%
RO03 80% 50% 40% 30%
RO04 70% 40% 30% 20%
RO05 70% 40% 30% 20%
RO06 50% 30% 20% 15%
RO07 50% 20% 15% 10%
RO08 50% 20% 15% 10%
RO09 50% 20% 15% 10%
RO10 50% 20% 15% 10%
RO11 50% 20% 15% 10%
RO12 80% 50% 40% 30%
RO13 50% 20% 15% 10%
RO14 50% 20% 15% 10%
RO15 50% 20% 15% 10%
RO16 50% 20% 15% 10%
223
Tabel 8: Valori propuse pentru indicele preferinta de curgere a apei (curgere lenta-
limnofil)

RO01 20% 15% 12% 10%
RO02 20% 15% 12% 10%
RO03 20% 15% 12% 10%
RO04 30% 20% 15% 10%
RO05 30% 20% 15% 10%
RO06 90% 70% 60% 50%
RO07 90% 70% 60% 50%
RO08 90% 70% 60% 50%
RO09 90% 70% 60% 50%
RO10 90% 70% 60% 50%
RO11 90% 70% 60% 50%
RO12 80% 60% 50% 40%
RO13 90% 70% 60% 50%
RO14 90% 70% 60% 50%
RO15 90% 70% 60% 50%
RO16 80% 60% 50% 40%
corespunzătoare. Se imparte intotdeauna valoarea mai mica la valoarea mai mare pentru un
raport subunitar intre 0 si 1. Acolo unde valorile obtinute sunt mai mari decat valorile ghid ale
starii de referinta se considera RCE =1. La calcularea RCE trebuie studiate valorile propuse
pentru fiecare indice si pentru starea de referinta si poteníalele ecologice pentru a se vedea
tendinta acestora, de crestere sau de scadere de la poteníalul ecologic maxim la potenţialul
ecologic moderat.
Fiecare parametru exprimat prin RCE se ponderează şi adunarea valorilor obţinute permite
calcularea indicelui multimetric.
Pe baza indicilor individuali se calculeaza indicele multimetric. Pentru indicii selectionati s-a
propus o ponderare a importantei acestora pentru comunitatile de nevertebrate si pentru
evaluarea potenţialului ecologic, dupa cum urmeaza:
–Indice saprob (IS) 10%

–Indice EPT (indivizi) (IEPT) 20%
–Indice Shannon-Wiener (ID) 20%
–Numar familii (IFAM) 10%
–Indice OCH (Oligochaeta-Chironomidae) (IOCH/IO) 10%
–Indice preferinta curgere apa (reofil sau limnofil)(REO/LIM) 20%
224
0.1*IS+0.2*IEPT+0.2*ID+0.1*IFAM+0.1*IOCH+0.1*IGF+0.2*REO/LIM = indice
multimetric
Valoarea indicelui multimetric va da potentialul ecologic care trebuie sa fie cuprins intre 0 si
1.
Pentru incadrarea in potential ecologic se propune impartirea domeniului de variatie al

valorilor indicelui multimetric, dupa cum urmeaza:
Valoare
–Potential maxim min. 0.75
–Potential bun min. 0.55
–Potential moderat min. 0.4
In situatia de a fi mai multe rezultate sezoniere pentru o statie sau un corp de apa, se face
media anuala a indicelui multimetric si se stabileste potentialul ecologic.
Nu se calculeaza indicele multimetric in situatia in care exista mai putin de 3 taxoni in proba.
Presupunand ca nu este o eroare de prelevare, in aceste statii este o degradare a starii sau
potentialului ecologic datorata imposibilitatii comunitatilor de nevertebrate de a popula
substratul (modificari hidromorfologice ireversibile, lipsa substrat, deseuri de rumegus etc.).
Pentru statiile si corpurile de apa respective se noteaza potentialul ecologic cel mai
defavorabil, fara sa se mai calculeze indicele multimetric.
225
Determinare valoare Calculul Rapoartelor de Compararea
Calitate Ecologica (RCE) cu valorile
pentru urmatorii indici limită dintre
potentialele
ecologice
Modul
poluare Indice saprob (IS) RCEIS
organica
RCEIEPT
Indice EPT_I (IEPT) RCEIFAM IM = 0,1xRCEIS+

0,2xRCEIEPT +
0,2xRCEID +
RCEID 0,1xRCEIFAM +
Indice Numar de Compararea 0,1xRCEIOCH +
Calculul Evaluare
familii (IFAM) valorii 0,1xRCEIGF +
Indicelui
determinate cu 0,2xRCEREO/LIM finala
Multimetric
valoarea ghid a (IM) prin potential
Modul RCEIOCH
Indice diversitate stării de ponderarea ecologic
degradare SW (ID) referinta RCE pentru
generala RCEIGF fiecare
indice
Indice OCH (IOCH) Calcul IM potential
RCEREO/LIM
ecologic
Indice grupe
functionale (IGF)
Indice preferinta Valoarea mai mica se imparte la

curgere apa valoarea mai mare
(REO/LIM)) Compararea IM cu
valorile limita pentru
potential ecologic
Daca valoare determinata ≥ valoarea
Fig, 1: Schema de evaluare a potentialului ecologic al corpurilor de apa pe baza macronevertebratelor – cursuri apa
226
Compararea
pentru fiecare indice potentailele
ecologice
Modul
poluare IM = 0,2x1 +
organica IS = 1.16 RCEIS = 1
0,2x0,79 +
0,1x0,95 +
0,1x1 + Evaluare
0,1x0,93 + finala
IEPT = 85% RCEIEPT = 1 0,1x1+ stare
0,2x1 ecologica
Comparare
IFAM = 19 RCEIFAM =19/20 =0.95 =PEM
a valorii Calculul
determinate Indicelui
ID = 1,82 cu valoarea RCEID =1,82/2,3=0.79 Multimetric
ghid a starii (IM) prin Calcul IM
de referinta ponderarea poteníal
RCEIOCH=1
Modul IOCH = 1% RCE pentru ecologic =
fiecare indice 0,200+0,158+
degradare RCEIGF=84/90=0,93
0,095+0,100+
generala IGF = 84%
0.093+0,100+
RCEREO=1 0,200 = 0.946
REO = 96%
Valoarea mai mica se imparte la Compararea IM

valoarea mai mare cu valorile limită
pt potentialele
Daca valoare determinata ≥ valoarea ghid ecologice
Fig. 2: Exemplu de schema de evaluare a potentialului ecologic al corpurilor de apa pe baza macronevertebratelor – cursuri de apa
227
Anexa 6.1.4B
ASPECTE METODOLOGICE ŞI VALORI LIMITĂ PENTRU EVALUAREA

POTENŢIALULUI ECOLOGIC AL CORPURILOR DE APĂ PUTERNIC MODIFICATE
AFLATE PE CURSURILE DE APĂ PE BAZA COMUNITĂŢILOR DE ALGE BENTICE
(FITOBENTOS)
Domeniu de aplicare
Algele bentice (fitobentos) sunt utile pentru evaluarea potenţialului ecologic al corpurilor de apa
puternic modificate aflate pe cursurile de apa. Metoda descrisă este comparabilă cu cea pentru
corpurile de apă naturale pe baza algelor bentice Metoda este folosita pentru activitatea de
monitoring.
Principiu
Metoda de evaluare pe baza fitobentosului descrisa mai jos se foloseste exclusiv pentru cursurile
de apa puternic modificate si raspunde cerintelor Directivei Cadru a Apei. Fitobentosul
(reprezentat de comunităţile de diatomee) este afectat de următoarele tipuri de factori
perturbatori: poluare cu nutrienţi, poluare organică, degradare hidromorfologică, degradare
generală (presiuni nespecifice), alterarea habitatului de mal etc. Fiind sensibil la mai mulţi factori
stresori, fitobentosul devine important pentru evaluarea stării ecologice pentru cursurile de apă
naturale. Au fost descrise si valorile ghid de referinta pentru fiecare categorie tipologica si pentru
fiecare dintre indicatorii selectionati. Evaluarea se face la nivel de corp de apa.
Descrierea metodei
Pe baza listei de specii dintr-o sectiune de monitorizare se calculeaza fiecare din indicii propusi
pentru evaluarea potenţialului ecologice pe baza comunitatilor de alge bentice (fitobentos). Indicii
sunt: indice saprob, indice număr de taxoni, indicele de diversitate Shannon-Wiener, indice
biologic de diatomee (IBD). Descrierea indicilor si a formulelor de calcul este facuta in
continuare.
Indice saprob (Pantle-Buck modificat)

 (s x h)
S=
h
s = valoarea taxonilor bioindicatori (conform tabelului de la metodologia similară pentru corpuri
naturale)
h = frecvenţa absolută, respectiv numărul de indivizi aparţinând fiecărui taxon din probă

S
i 1
228
Indicele biologic de diatomee (IBD)
Se completează doar valoarea calculată cu programul Omnidia.
Indicele saprob reflectă cel mai bine poluarea organică, iar ceilalţi indici, împreună, reflectă mai
bine degradarea generală şi celelalte presiuni. Este totuşi foarte dificil să se precizeze acurateţea
cu care fiecare din indicii menţionaţi reflectă una sau alta dintre presiunile majore, respectiv sunt
expresia celor două module. De aceea, se propune calcularea indicelui multimetric pe baza
tuturor indicilor menţionaţi.
potenţialului ecologic. Tabelele cuprind şi valorile ghid pentru starea de referinţă.
Tip Valoare ghid Potenţial Potenţial Potenţial

referinţă maxim bun (min.) moderat
(min.) (min.)
RO01-03 1,31 1,79 2,16 > 2,16
RO04-05 1,75 2,01 2,32 > 2,32
RO06-11 1,82 2,06 2,71 > 2,71
RO12-15 1,84 2,08 2,7 > 2,7
RO18 1,90 2,22 2,75 > 2,75
RO19 1,90 2,5 2,86 > 2,86

(min.) (min.)
RO01-03 20 14 11 < 11
RO04-05 20 15 12 < 12
RO06-11 19 14 12 < 12
RO12-15 20 15 11 < 11
RO18 16 10 9 <9
RO19 18 12 9 <9

(min.) (min.)
RO01-03 2,43 2,03 1,52 < 1,52
RO04-05 2,53 1,74 1,22 < 1,22
RO06-11 2,45 2,15 1,40 < 1,40
RO12-15 2,40 2,08 1,27 < 1,27
RO18 2,40 2,06 1,25 < 1,25
RO19 2,41 1,59 1,22 < 1,22
229
Tabel 4: Valori propuse pentru IBD (indicele biologic de diatomee)
(min.) (min.)
RO01-03 16 12 9 <9
RO04-05 15 11 8 <8
RO06-11 13 11 8 <8
RO12-15 12 10 7 <7
RO18 13 10 8 <8
RO19 12 10 7 <7
calcularea RCE, fiecare indice se raportează la valoarea ghid a stării de referinţă corespunzătoare.
Se împarte întotdeauna valoarea mai mică la valoarea mai mare pentru un raport subunitar cu
valori între 0 şi 1. Acolo unde valorile obţinute sunt mai mari decât valorile ghid ale stării de
referinţă se consideră RCE =1. La calcularea RCE trebuie studiate valorile ghid pentru starea de
referinţă şi ale potenţialelor ecologice pentru a se vedea tendinţa acestora, de creştere sau de
scădere de la stare ecologică foarte bună la proastă.
importanţei acestora pentru comunităţile de alge diatomee bentice şi pentru evaluarea
potenţialului ecologic, după cum urmează:
- Indice saprob (IS) 30%

- Indice biologic de diatomee (IBD) 25%
0,3*RCEIS+0,15*RCEINT+0,3*RCEID+0,25*RCEIBD = indice multimetric
Valoarea indicelui multimetric va da potenţialul ecologic şi acesta trebuie să fie cuprins între 0 şi
1.
Pentru încadrarea în potenţiale ecologice se propune împărţirea domeniului de variaţie al valorilor

Valoare
–Potenţial maxim min. 0,78
–Potenţial bun min. 0,62
–Potenţial moderat min. 0,39
În situaţia cea mai probabilă de a fi mai multe rezultate sezoniere pentru o staţie sau un corp de
apă, se face media anuală a indicelui multimetric şi se evaluează potenţialul ecologic.
230
Determinare valoare Calculul Rapoartelor de Comparare
pentru următorii indici Calitate Ecologică (RCE) cu valori
pentru fiecare indice limită pt
potențial
ecologic
Modul
poluare RCEIS
Indice saprob (IS)
organică
IM =
0,3xRCEIS+
0,15xRCEINT +
RCEID 0,3xRCEID +
0,25xRCEIBD Evaluare
finală
Indice diversitate
SH-W (ID)
Compararea potențial
valorii ecologic
determinate cu
RCEINT Calculul
valoarea ghid a
stării de Indicelui
referinţă Multimetric
Modul Număr de taxoni (IM) prin
(INT) ponderarea
degradare RCE pentru Calcul IM
generală RCEIBD fiecare indice potențial ecologic
Indice biologic de
diatomee (IBD)
Evaluare potențial
ecologic
valoarea mai mare

Fig, 1: Schemă de evaluare a potenţialului ecologic al corpurilor de apă puternic modificate sau artificiale (râuri) pe baza fitobentosului
231
Comparare
Determinare valoare Ecologică (RCE) pentru fiecare cu valori
pentru următorii indici indice limită pt
potențial
ecologic
Modul
poluare
organică IS = 2.12 RCEIS =
1.31/2.12 = 0.62
IM = 0,3x0,62+ Evaluare
RCEID = 0,3x0.74 + finală
ID = 1.8 Calculul 0,15x0.55+
Compararea 1.8/2.43 = 0.74 potențial
Indicelui
valorii 0,25x0,62+
determinate cu
Multimetric ecologic =
RCEINT = (IM) prin PEB
INT = 11 valoarea ghid a
11/20 = 0.55 ponderarea
stării de
RCE pentru
Modul referinţă
fiecare indice Calcul potențial
degradare RCEIBD = ecologic =
generală 10/16 = 0.62 0,186+0,222+0,082
IBD = 10
+0.155= 0,645

valoarea mai mare Compararea IM
cu valorile limită
pt potențial
ecologic
Dacă valoare determinată ≥ valoarea ghid
a stării de referinţă RCE=1
Fig, 2: Exemplu de schemă de evaluare a potenţialului ecologic al corpurilor de apă puternic modificate sau artificiale (râuri) pe baza
fitobentosului
232
Anexa 6.1.4C

POTENTIALULUI ECOLOGIC AL CORPURILOR DE APĂ PUTERNIC
MODIFICATE AFLATE PE CURSURI DE APĂ PE BAZA COMUNITĂŢILOR
DE ALGE FITOPLANCTONICE
Domeniu de aplicare
Algele fitoplanctonice pot fi folosite si pentru evaluarea potentialului ecologic al
corpurilor de apa aflate pe cursurile de apa din zonele de campie sau din zonele unde
curgerea apei este lentă, acolo unde pot fi de origine autohtonă. Pentru cursurile de apă
din zona de deal şi de munte nu se recomandă utilizarea fitoplanctonului pentru evaluarea
potentialului ecologic, algele din această comunitate nefiind reprezentative cursurilor de
apă având curgere rapidă. De asemenea, algele fitoplanctonice nu sunt reprezentative
pentru cursurile de apă nepermanente. Metoda descrisă este folosita pentru activitatea de
monitoring.
Principiu
Metoda de evaluare pe baza comunităţilor de alge fitoplanctonice descrisa mai jos se
foloseste exclusiv pentru cursurile de apa puternic modificate si raspunde cerintelor
Directivei Cadru a Apei. Fitoplanctonul este sensibil la următoarele presiuni: aport de
nutrienţi, poluare organică, degradare generală. In descrierea metodei s-a tinut cont de
principalele presiuni la care raspund comunitatile de alge fitoplanctonice din cursurile de
apa puternic modificate. Au fost descrise si valorile ghid de referinta pentru fiecare
categorie tipologica si pentru fiecare dintre indicatorii selectionati. Evaluarea se face la
nivel de corp de apă.
Descrierea metodei
Pe baza listei de specii dintr-o sectiune de monitorizare se calculeaza fiecare din indicii
propusi (indice saprob, indice clorofila, indice de diversitate Simpson, indice număr de
taxoni, indice abundenţă Bacillariophyceae) pentru evaluarea starii ecologice pe baza
comunitatilor de alge fitoplanctonice. Descrierea indicilor si a formulelor de calcul este
facuta in continuare.
1. Indicele saprob
 (s x h)
S=
h
s = valoarea taxonilor bioindicatori
2. Indicele de clorofila
Valorile determinate ale concentratiei de clorofila din proba/secţiune.
233
3. Indicele de diversitate Simpson
unde,
D = indice diversitate
pi = proportia speciei „i” in comunitate
s= nr. total de specii
4. Indice număr taxoni

5. Indice abundenţă numerică Bacillariophyceae

Reprezintă numărul de alge din grupul Bacillariophyceae raportat la numărul total de alge
din probă, Se exprimă în procente.
reflectă mai bine degradarea generală şi celelalte presiuni specifice. Este totuşi foarte
dificil să se precizeze acurateţea cu care fiecare din indicii menţionaţi reflectă una sau
alta dintre presiunile majore, respectiv sunt expresia celor două module. De aceea, se
propune calcularea indicelui multimetric pe baza tuturor indicilor menţionaţi.
potenţíalului ecologic. Tabelele cuprind şi valorile ghid pentru starea de referinţă.
Tip Valoare Potenţial Potenţial Potenţial

ghid stare ecologic ecologic ecologic
(max.) (max.) (max.)
RO06 1,66 2,3 2,5 3,2
RO06* 1,75 2,55 2,75 3,5
RO07 1,6 2,07 2,5 2,7
RO08 1,6 2 2,6 2,8
RO08* 1,75 2,55 2,75 3,5
RO09 1,73 2 2,64 2,9
RO10 1,86 2,16 2,6 2,9
RO11 1,76 2,31 2,64 2,93
RO12 2,2 2,5 2,7 3,3
RO13 2,2 2,53 2,77 3,2
RO14 2,2 2,53 2,77 3,2
RO15 2,2 2,58 2,83 3,3
RO16 1,36 2,46 2,58 2,71
234
Tabel 2: Valori propuse pentru indicele clorofila a

referinta maxim bun (max.) moderat
(max.) (max.)
RO06 2,65 5,39 7,51 10,50
RO06* 7,30 8,03 13,73 23,33
RO07 3,92 6,11 9,21 14,00
RO08 5,19 6,83 10,91 17,50
RO08* 7,30 8,03 13,73 23,33
RO09 6,46 7,55 12,60 21,00
RO10 7,30 8,03 13,73 23,33
RO11 8,15 8,51 14,86 25,66
RO12 9,00 9,00 16,00 28,00
RO13 9,00 9,00 16,00 28,00
RO14 9,00 9,00 16,00 28,00
RO15 9,00 9,00 16,00 28,00
RO16 8,15 8,51 14,86 25,66
Tabel 3: Valori propuse pentru indicele de diversitate Simpson

(min.) (min.) (min.)
RO06 0,92 0,81 0,37 0,23
RO06* 0,89 0,54 0,34 0,28
RO07 0,9 0,74 0,43 0,33
RO08 0,89 0,67 0,49 0,44
RO08* 0,89 0,54 0,34 0,28
RO09 0,89 0,605 0,42 0,36
RO10 0,89 0,54 0,34 0,28
RO11 0,89 0,42 0,19 0,12
RO12 0,88 0,71 0,37 0,26
RO13 0,88 0,71 0,37 0,26
RO14 0,88 0,71 0,37 0,26
RO15 0,88 0,71 0,37 0,26
RO16 0,87 0,63 0,53 0,5
235
Tabel 4: Valori propuse pentru numar taxoni

RO06 24 10 8 4
RO06* 13 5 4 2
RO07 18 7 6 3
RO08 13 5 4 2
RO08* 13 5 4 2
RO09 13 5 4 2
RO10 13 5 4 2
RO11 26 7 5 3
RO12 14 8 5 1
RO13 14 8 5 1
RO14 14 8 5 1
RO15 14 8 5 1
RO16 23 8 5 2
Tabel 5: Valori propuse pentru indicele abundenta numerică Bacillariophyceae

(min.) (%) (min.) (min.)
RO06 77 50 35 20
RO06* 77 50 35 20
RO07 77 50 35 20
RO08 77 50 35 20
RO08* 77 50 35 20
RO09 77 50 35 20
RO10 77 50 35 20
RO11 77 50 35 20
RO12 100 90 72 65
RO13 100 90 72 65
RO14 100 90 72 65
RO15 100 90 72 65
RO16 90 49 31,5 14
Pentru fiecare indice in parte se calculeaza Rapoartele de Calitate Ecologica (RCE) pe

baza valorii obtinute si a valorii ghid pentru starea de referinta corespunzatoare (fig.1). Se
imparte intotdeauna valoarea mai mica la valoarea mai mare pentru un raport subunitar
intre 0 si 1. Acolo unde valorile obtinute sunt mai mari decat valorile ghid ale starii de
referinta se considera RCE =1. Se prezinta un model de calcul (fig.2). Evaluarea
236
potenţialului ecologic al corpurilor de apa se face pe baza mediei anuale a indicelui
multimetric, inclusiv pentru cele pentru care exista mai multe statii.
Apoi se calculează indicele multimetric. Şi în cazul cursurilor de apa puternic modificate

pentru indicii selectionati s-a propus, de asemenea, o ponderare a importantei acestora
pentru comunitatile de alge si pentru evaluarea potentialului ecologic, dupa cum urmeaza:

– Indicele clorofila a (ICL) 25%
– Indice abundenta numerica diatomee (IAND) 10%
0.2*RCEIS+0.25*RCEICL+0.3*RCEID+0.15*RCEINT+0.1*RCEIAND = indice multimetric
Valoarea indicelui multimetric va da potentialul ecologic şi acesta trebuie sa fie cuprins

intre 0 si 1.
Pentru incadrarea in potential ecologic se propune impartirea domeniului de variatie al

valorilor indicelui multimetric, dupa cum urmeaza:
Valoare
–Potential maxim min. 0.8
–Potential bun min. 0.6
–Potential moderat min. 0.4
În situaţia cea mai probabilă de a fi mai multe rezultate sezoniere pentru o staţie sau un
corp de apă, se face media anuală a indicelui multimetric şi se evaluează potentialul
ecologic.
237
Compararea
cu valorile
limită pentru
potential
ecologic
Modul
poluare Indice saprob (IS)
organica
RCEIS
Indice diversitate S
(ID) RCEID IM = 0,2xRCEIS+
0,3xRCEID +
0,15xRCEINT +
Indice numar taxoni Compararea RCEINT Calculul 0,25xRCEICL +
Modul (INT) valorii Indicelui
0,1xRCEIAND
determinate Multimetric
degradare cu valoarea (IM) prin Evaluare
generala RCEICL ponderarea finala
Indice clorofila (ICL) ghid a stării
de referinta RCE pentru potential
fiecare ecologic
RCEIAND indice
Calcul IM
Indice abundenta
potential
diatomee (IAND)
ecologic

Daca valoare determinata ≥ valoarea potentialele ecologice
Fig. 1: Schema de evaluare a potentialului ecologic al corpurilor de apa puternic modificate pe baza fitoplanctonului – cursuri apa
238
Compararea
pentru fiecare indice potentialele
ecologice
Modul
poluare
organica IS = 1.3 RCEIS = 1.66/1.3 = 1
IM = 0,2x1+
0,3x0,82 +
0,15x0,38 +
RCEINT =9/24 = 0.38 0,25x1 +
Comparare 0,1x1
INT = 9
a valorii Calculul
RCEID =0.75/0.92 = Evaluare
determinat Indicelui
0.82 finala
ID = 0,75 e cu Multimetric
Modul valoarea (IM) prin potential
degradare ghid a RCEICL=1.05/2,65= 1 ponderarea ecologic =
generala starii de RCE pentru PEM
ICL = 1,05
referinta fiecare indice
RCEIAND=77/98=1
IAND = 98%
Calcul IM potential
ecologic =
0,200+0,246+0,057+
0.250+0,100= 0.853
valoarea mai mare
Compararea IM cu valorile
Daca valoare determinata ≥ valoarea ghid limită între potentialele
a starii de referinta RCE=1 ecologice
Fig. 2: Exemplu de schema de evaluare a potentialului ecologic al corpurilor de apa puternic modificate pe baza fitoplanctonului –
cursuri de apa
239
AnexA 6.1.4D
ASPECTE METODOLOGICE ŞI VALORILE LIMITĂ PRIVIND EVALUAREA

POTENŢIALULUI ECOLOGIC AL LACURILOR DE ACUMULARE (CORPURI DE
APĂ PUTERNIC MODIFICATE) PE BAZA COMUNITĂŢILOR DE ALGE
FITOPLANCTONICE
Domeniu de aplicare
Algele fitoplanctonice pot fi folosite si pentru evaluarea potenţialului ecologic al lacurilor de
acumulare. Metoda descrisă este folosita pentru activitatea de monitoring.
Principiu
Metoda de evaluare pe baza comunităţilor de alge fitoplanctonice descrisa mai jos se foloseste
pentru lacurile de acumulare care sunt corpuri de apă puternic modificate si raspunde
cerintelor Directivei Cadru a Apei. Fitoplanctonul este sensibil la următoarele presiuni: aport
de nutrienţi, poluare organică, variaţii de nivel, degradare generală. In descrierea metodei s-a
tinut cont de principalele presiuni la care raspund comunitatile de alge fitoplanctonice. Pentru
evaluarea potentialului ecologic trebuie să se ţină cont de algele din zona fotică şi de perioada
maximă de vegetaţie (mai-septembrie). Au fost descrise si valorile ghid de referinta pentru
fiecare categorie tipologica si pentru fiecare dintre indicatorii selectionati. Evaluarea se face la
nivel de secţiune şi apoi la nivel de corp de apă.
Descrierea metodei
Parametri selectaţi pentru evaluarea potenţialului ecologic al lacurilor de acumulare pe baza
fitoplanctonului sunt: indicele număr de taxoni, biomasă, clorofilă „a”, abundenţă biomasă
cianoficee şi indicele de diversitate Shannon-Wiener. Descrierea indicilor si a formulelor de

Indice biomasă
Reprezintă greutatea algelor dintr-o probă/staţie/corp de apă, momentană sau medie,
exprimată în mg/ l (mm3/l).
Indice clorofila a
Reprezintă concentraţia acestui pigment dintr-o probă/staţie/corp de apă, momentană sau
medie, exprimată în µg/l.
S
i 1
240
Indice abundenţa biomasă cianobacterii
Reprezintă biomasa cianobacteriilor raportata la biomasa totala a algelor din probă. Se
exprimă în procente.
Tabelele 1-5 cuprind valorile propuse pentru fiecare dintre parametri selectaţi, pentru cele 3
potenţiale ecologice, pe categorii tipologice, inclusiv valorile ghid pentru starea de referinţă.
Tipologie Tipologie noua Valoare Potential Potential Potential

ghid de ecologic ecologic ecologic
ROLA01- ROLA01+ROLA02
04 22 16 12 < 12
ROLA05 ROLA03 19 12 10 <10
ROLA06- ROLA04+ROLA05+ROLA06
11 20 14 10 <10
ROLA12- ROLA07
14 17 13 9 <9
Tabel 2: Valori propuse pentru indice abundență biomasă cianobacterii (%)

Tip Tipologie noua Valoare Potential Potential Potential
referinta maxim bun (min.) moderat
(min.) (min.)
04 7 12 29 >29
ROLA05 ROLA03 3 6 10 >10
11 2 6 15 >15
ROLA12- ROLA07
14 1.5 4 11 >11
Tabel 3: Valori propuse pentru indice clorofila a (µg/l)
Tip Tipologie Valoare ghid Potential Potential Potential

noua de referinta ecologic ecologic ecologic
(min.) maxim bun (min.) moderat
(min.)
ROLA01+02 ROLA01 5 20 50 100
ROLA03+04 ROLA02 10 20 50 100
ROLA05 ROLA03 9 9 16 28
ROLA06+08 ROLA04 3 5 10 50
ROLA07+10 ROLA05 1 3 8 12
ROLA09+11 ROLA06 3 5 10 20
ROLA12+13+14 ROLA07 1 2 3 8
241
Tabel 4: Valori propuse pentru indice biomasa fitoplanctonică (mg/l)

referinta maxim bun (max.) moderat
(max.) (max.)
04 4 7 10 > 10
ROLA05 ROLA03 5 7 9 >9
11 2 5 8 >8
ROLA12- ROLA07
14 1 2,5 4 >4

referinta maxim bun (min.) moderat
(min.) (min.)
2.7 2.3 1.8 < 1.8
04
ROLA05 ROLA03 2.6 2.2 1.8 < 1.8
2.5 2.1 1.7 < 1.7
11
ROLA12- ROLA07
2.5 1.9 1.3 < 1.3
14
Pentru fiecare indice in parte se calculeaza Rapoartele de Calitate Ecologica (RCE) pe baza
valorii obtinute si a valorii ghid pentru starea de referinta corespunzatoare (fig.1). Se imparte
intotdeauna valoarea mai mica la valoarea mai mare pentru un raport subunitar intre 0 si 1.
Acolo unde valorile obtinute sunt mai mari decat valorile ghid ale starii de referinta se
considera RCE =1. La calcularea RCE trebuie studiate valorile propuse pentru fiecare indice
si pentru starea de referinta si potenţialele ecologice pentru a se vedea tendinta acestora, de
crestere sau de scadere de la potenţial ecologic maxim la potenţial ecologic moderat. Se
prezinta un model de calcul (fig.2).
Apoi se calculează indicele multimetric. In cazul lacurilor de acumulare pentru indicii

selectionati s-a propus o ponderare a importantei acestora pentru comunitatile de alge si
pentru evaluarea potenţialului ecologic, dupa cum urmeaza:
 Indice număr taxoni (INT) 10%

 Indice abundenţa biomasă cianobacterii (CYANO) 20%
 Indice biomasa (BIO) 30%
 Indice clorofila a (CHL) 15%
 Indicele de diversitate Shannon-Wiener (ID) 25%
242
0.1*RCEINT+0.2*RCECYANO+0.3*RCEBIO+0.15*RCECHL+0.25*RCEID = indice multimetric
Valoarea indicelui multimetric va da potenţialul ecologic care trebuie să fie cuprins între 0 şi
1.
Pentru incadrarea în potenţial ecologic se propune împărţirea domeniului de variaţie al

valorilor indicelui multimetric, după cum urmează:
Valoare
– potenţial ecologic maxim min. 0.8
– potenţial ecologic bun min. 0.6
– potenţial ecologic moderat min. 0.4
Evaluarea potenţialului ecologic al lacurilor de acumulare se face pe baza mediei anuale a

indicelui multimetric, inclusiv pentru cele pentru care exista mai multe statii.
Nu se iau în considerare valorile parametrilor de la coada lacului. Evaluarea potenţialului

ecologic se face doar pe baza datelor furnizate de secţiunile mijloc lac şi baraj.
Potenţialul ecologic se notează cu următoarele simboluri: potential ecologic maxim (PEM),

potential ecologic bun (PEB), potential ecologic moderat (PEMo).
243
Determinare valoare Ecologică (RCE) pentru fiecare Compararea cu valorile
pentru următorii indici indice limită între potențialele
ecologice
Număr de taxoni
(INT) RCEINT IM =
0,1xRCEINT +
RCEBIO 0,3xRCEBIO + Evaluare
Biomasa (BIO) Compararea
0,15xRCECHL + finală
Calculul 0,2xRCECYANO
valorii RCECHL potențial
Indicelui + 0,25xRCEID
Factori determinate cu Multimetric ecologic
stresori: aport valoarea ghid a (IM) prin
stării de RCEID ponderarea
nutrienți, Clorofila a (CHL)
referinţă RCE pentru
substanțe RCECYANO fiecare
organice, indice
Indice diversitate SH- Calcul IM potențial
variații nivel ecologic
W (ID)

Abundență numerică
valoarea mai mare
Cyanobacteria
(CYANO)
Compararea IM
cu valorile limită
pt. potențialele
ecologice
Fig, 1: Schemă de evaluare a potenţialului ecologic al corpurilor de apă puternic modificate pe baza fitoplanctonului – lacuri de
acumulare
244
Determinare valoare Calculul Rapoartelor de Calitate Compararea cu valorile
limită între potențialele
indice
ecologice
INT = 26
RCEBIO=1/1,88=0,53
IM = 0,1x1 +
0,3x0,53 +
BIO = 1,88 Compararea 0,15x0,13 +
valorii RCECHL=1/7,3=0,13
0,2x0,08 +
Factori determinate 0,25x1 Evaluare
stresori: aport cu valoarea Calculul finală
CHL = 7,3 ghid a stării RCEID=1 Indicelui
nutrienți, de referinţă Multimetric potențial
substanțe (IM) prin ecologic =
RCECYANO=0,08 ponderarea
organice, PEM
RCE pentru
variații nivel ID = 2,8 Calcul IM potențial
fiecare
RCEINT=1 ecologic =
indice
0,100+0,160+0,02+0.
02+0,25 0= 0.514
CYANO = 19,7

valoarea mai mare
Compararea IM
cu valorile limită
pt. potențialele
Dacă valoare determinată ≥ valoarea ecologice
Fig, 2: Exemplu de schemă de evaluare a potenţialului ecologic al corpurilor de apă puternic modificate pe baza fitoplanctonului –
lacuri de acumulare
245
Anexa 6.14.E

POTENŢIALULUI ECOLOGIC AL LACURILOR DE ACUMULARE (CORPURI DE
APĂ PUTERNIC MODIFICATE) PE BAZA COMUNITĂŢILOR DE ALGE
BENTICE (FITOBENTOS)
Domeniu de aplicare
Algele bentice pot fi folosite şi pentru evaluarea potenţialului ecologic al lacurilor de
acumulare. Metoda descrisă este folosita pentru activitatea de monitoring.
Principiu
Metoda de evaluare pe baza comunităţilor de alge bentice descrisa mai jos se foloseste pentru
lacurile de acumulare, care sunt corpuri de apă puternic modificate, si raspunde cerintelor
Directivei Cadru a Apei. In descrierea metodei s-a tinut cont de principalele presiuni la care
raspund comunitatile de alge bentice. Comunităţile de alge bentice (fitobentosul) sunt
sensibile la următoarele presiuni: aport de nutrienţi, poluare organică, degradare
hidromorfologică, degradare generală (presiuni nespecifice). Au fost descrise si valorile ghid
de referinta pentru fiecare categorie tipologica si pentru fiecare dintre indicatorii selectionati.
Evaluarea se face la nivel de secţiune şi apoi la nivel de corp de apă.
Descrierea metodei
Parametri selectaţi pentru evaluarea potenţialului ecologic al lacurilor de acumulare pe baza
fitobentosului sunt: indice numărul de taxoni, indice de diversitate Shannon-Wiener, indice de
troficitate TDI. Descrierea indicilor si a formulelor de calcul este facuta in continuare.

S
i 1
Indicele de troficitate (TDI)

Indicele de troficitate (Kelly) se calculează utilizând programul Omnidia.
În tabelele 1-3 se prezintă valorile pentru parametri selectaţi şi pentru diferite categorii ale
potenţialului ecologic.
246
Fitobentos
Tabel 1 Valori propuse pentru indicele numărul de taxoni
Tip Valoare ghid de Potential Potential Potential

referinta ecologic ecologic bun ecologic
(min.) maxim (min.) moderat
(min.)
ROLA01+02 20 14 7 <7
ROLA03+04 22 15 6 <6
ROLA05 19 13 8 <8
ROLA06+08 21 15 7 <7
ROLA07+10 20 13 7 <7
ROLA09+11 23 17 8 <8
ROLA12+13+14 13 10 5 <5
Tip Valoare ghid de Potential Potential Potential ecologic

referinta ecologic ecologic bun moderat
(min..) maxim (min.)
(min.)
ROLA01+02 2.5 2 1.5 <1.5
ROLA03+04 2.4 1.9 1.5 <1.5
ROLA05 2.5 1.9 1.6 <1.6
ROLA06+08 2.6 2.1 1.7 <1.7
ROLA07+10 2.6 2 1.7 <1.7
ROLA09+11 2.5 1.8 1.6 <1.6
ROLA12+13+14 2.8 2.2 1.8 <1.8
Tabel 3: Valori propuse pentru indicele de troficitate (TDI)

Tip Valoare ghid Potential Potential Potential ecologic
stare referinţă ecologic ecologic bun moderat
(min.) maxim (max.) (max.)
ROLA01+02 4.0 5.4 6.0 >6.0
ROLA03+04 4.2 5.9 6.6 >6.6
ROLA05 3.0 3.9 5.4 >5.4
ROLA06+08 4.0 6.0 7.5 >7.5
ROLA07+10 3.8 5.5 7.2 >7.2
ROLA09+11 3.2 5.2 7.2 >7.2
ROLA12+13+14 2.5 3.6 4.2 >4.2
Valorile măsurate pentru fiecare dintre parametri selectaţi se compară cu valorile ghid de
referinţă corespunzătoare categoriei tipologice. Se obţine astfel un raport de calitate ecologică
(RCE), întocmai ca la corpurile de apă naturale.
247
valorile ghid ale stării de referinţă se consideră RCE =1. La calcularea RCE trebuie studiate
valorile ghid pentru starea de referinţă şi ale potenţialelor ecologice pentru a se vedea tendinţa
acestora, de creştere sau de scădere de la potenţial maxim la potenţial moderat.
importanţei acestora pentru comunităţile de alge diatomee bentice şi pentru evaluarea
potenţialului ecologic, după cum urmează:

- Indice de troficitate (TDI) 30%
0.3*RCEINT+0.4*RCEID+0,3*RCETDI = indice multimetric
Valoarea indicelui multimetric va da potenţialul ecologic care trebuie să fie cuprins între 0 şi
1.
Pentru încadrarea în potenţiale ecologice se propune împărţirea domeniului de variaţie al

valorilor indicelui multimetric în 3 părţi, după cum urmează:
Valoare
– potenţial ecologic maxim min. 0.65
– potenţial ecologic bun min. 0.40
– potenţial ecologic moderat max. 0.40
Evaluarea potenţialului ecologic al corpurilor de apă puternic modificate (lacuri de

acumulare) se face pe baza mediei anuale a fiecărui parametru pentru datele din sezonul de
creştere (mai-septembrie).
Potenţialul ecologic se notează cu următoarele simboluri: potential ecologic maxim (PEM),

potential ecologic bun (PEB), potential ecologic moderat (PEMo).
248
Compararea
Determinare valoare Ecologică (RCE) pentru fiecare limită pentru
pentru următorii indici indice potențial
ecologic
Aport Indice troficitate

(TDI) RCETDI
IM =
nutrienti 0,3xRCEINT +
0,4xRCEID +
0,3xRCETDI
RCEID Calculul
Indicelui
Multimetric
Compararea (IM) prin Evaluare
valorii ponderarea
Indice diversitate
determinate cu RCE pentru finală
SH-W (ID) RCEINT
Alte valoarea ghid a fiecare indice potențial
presiuni stării de ecologic
referinţă Calcul IM
(degradare
potențial
generală,
ecologic
hidromor-
fologică)
Număr de taxoni
(INT)

valorile limită
între potențialele
ecologice
249
Compararea
Determinare valoare Ecologică (RCE) pentru fiecare limită pentru
pentru următorii indici indice potențial
ecologic
Aport TDI=5 IM = 0,3x0,75 +

RCETDI=3,8/5=0,76
nutrienti 0,4x0,73 +
0,3x0,76
RCEID=1,9/2,6=0,73 Calculul
Indicelui
Multimetric
ID=1,9 Compararea (IM) prin Evaluare
valorii ponderarea
determinate cu RCE pentru finală
RCEINT=15/20=0,75 fiecare indice potențial
Alte valoarea ghid a
presiuni stării de Calcul IM potențial ecologic =
referinţă ecologic = 0,225+ PEM
(degradare
generală, 0,292+0,228 = 0,745
INT=15
hidromor-
fologică)

valorile limită
între potențialele
ecologice
Fig. 1: Schemă de evaluare a potenţialului ecologic al corpurilor de apă pe baza fitobentosului – lacuri de acumulare
250
Anexa 6.1.4F
Lacuri naturale puternic modificate-Potențial ecologic-elemente biologice: fitoplancton,

fitobentos, macrozoobentos
Lacul Snagov
Lacul Siutghiol
ROLNPM01
Fitoplancton

(min.)
ROLNPM01 28 19 10 7

(min.)
ROLNPM01 8 17 22 35

(min.)
ROLNPM01 14 50 80 150

(min.)
ROLNPM01 15 45 55 70

(min.)
ROLNPM01 2,56 2,07 1,79 1,32
251
Fitobentos

(min.)
ROLNPM01 20 10 7 4

(min.)
ROLNPM01 2.50 1.60 1.30 0.40

(min.)
ROLNPM01 4.8 8.5 12.3 14.3
Macronevertebrate

(min.)
ROLNPM01 11 6 3 2

(min.)
ROLNPM01 2,7 1,6 0,6 0,4
252

(min.)
ROLNPM01 43 17 8 4

(min.)
ROLNPM01 69 24 13 7

(min.)
ROLNPM01 5 2 1 0

(min.)
ROLNPM01 73 12 4 1
Lacul Techirghiol sarat

ROLNPM01T
Fitoplancton

(min.)
ROLNPM01T 15 5 4 3
253

(min.)
ROLNPM01T 2 5 8 12

(min.)
ROLNPM01T 3 20 50 100

(min.)
ROLNPM01T 4 10 15 20

(min.)
ROLNPM01T 1,60 0,98 0,81 0,40
Fitobentos
(min.)
ROLNPM01T 21 9 7 6

254
(min.)
ROLNPM01T 2.50 1.50 1.25 0.40

(min.)
ROLNPM01T 5.7 8.8 12.9 15.1
Macronevertebrate

(min.)
ROLNPM01T 6 4 3 2

(min.)
ROLNPM01T 2 1,2 0,7 0,4

(min.)
ROLNPM01T 25 12 9 3

(min.)
ROLNPM01T 72 37 24 8

255
(min.)
ROLNPM01T 4 2 1 0

(min.)
ROLNPM01T 10 1 0 0
Lacul Tabacarie
Lacul Zagren
Lacul Agighiol
ROLNPM02
Fitoplancton

(min.)
ROLNPM02 15 11 9 8

(min.)
ROLNPM02 7 12 20 25

(min.)
ROLNPM02 12 50 150 200

(min.)
ROLNPM02 10 45 60 70
256

(min.)
ROLNPM02 2,46 1,85 1,45 1,04
Fitobentos
(min.)
ROLNPM02 20 11 8 6

(min.)
ROLNPM02 2.50 1.60 1.30 0.50

(min.)
ROLNPM02 2.9 6.6 10.0 12.7
Macronevertebrate

(min.)
ROLNPM02 12 6 4 2

257
(min.)
ROLNPM02 2,6 1,4 0,7 0,4

(min.)
ROLNPM02 68 29 17 5

(min.)
ROLNPM02 73 30 8 0

(min.)
ROLNPM02 5 2 1 0

(min.)
ROLNPM02 90 14 3 0
Lacul Ciocanesti
Iezerul Cuza Vodă Călăraşi
Lacul Strachina-Ţăndărei
Lacul Strachina-Cotu Ciorii-Murgeanca
Lacul Strachina-Lata Sărata
ROLNPM02
258
Fitoplancton

(min.)
ROLNPM02 15 11 6 5

(min.)
ROLNPM02 3 7 12 15

(min.)
ROLNPM02 20 100 150 200

(min.)
ROLNPM02 8 15 25 40

(min.)
ROLNPM02 2,08 1,54 1,20 1,00
259
Fitobentos
(min.)
ROLNPM02 23 14 9 6

(min.)
ROLNPM02 2.40 1.70 1.30 0.60

(min.)
ROLNPM02 3.8 6.0 9.6 12.8
Macronevertebrate

(min.)
ROLNPM02 15 7 4 2

(min.)
ROLNPM02 3 1,7 1,3 0,8

260
(min.)
ROLNPM02 57 18 3 1

(min.)
ROLNPM02 66 25 10 1

(min.)
ROLNPM02 6 2 1 0

(min.)
ROLNPM02 48 5 1 0
Lacul si pepiniera Brates

ROLNPM02
Lacul Ghioroc
ROLA01CAA
Fitoplancton

Tipologie Valoare ghid Potential Potential Potential
veche de referinta ecologic ecologic bun ecologic
(min.)
ROLNPM02+
ROLA01CAA 22 16 12 < 12
Tabel 2: Valori propuse pentru indice abundență biomasă cianobacterii (%)

(min.)
261
ROLNPM02+
ROLA01CAA 7 12 29 >29
Tabel 3: Valori propuse pentru indice clorofila a (µg/l)
Tipologie Valoare ghid de Potential Potential Potential

veche referinta ecologic ecologic bun ecologic
(min.)
ROLNPM02+
ROLA01CAA 5 20 50 100
Tabel 4: Valori propuse pentru indice biomasa fitoplanctonică (mg/l)

(max.) maxim (max.) moderat
(max.)
ROLNPM02+
ROLA01CAA 4 7 10 > 10

(min.)
ROLNPM02+
2.7 2.3 1.8 < 1.8
ROLA01CAA
Fitobentos
Tabel 1 Valori propuse pentru indicele numărul de taxoni
Tipologie Valoare ghid de Potential Potential Potential

veche referinta ecologic ecologic bun ecologic
(min.)
ROLNPM02+
ROLA01CAA 20 14 7 <7
Tipologie Valoare ghid de Potential Potential Potential ecologic

veche referinta ecologic ecologic bun moderat
(min..) maxim (min.)
(min.)
ROLNPM02+
ROLA01CAA 2.5 2 1.5 <1.5
262
Tabel 3: Valori propuse pentru indicele de troficitate (TDI)

veche stare referinţă ecologic ecologic bun ecologic
(min.) maxim (max.) (max.) moderat
ROLNPM02+
4.0 5.4 6.0
ROLA01CAA >6.0
Macronevertebrate

(min.)
ROLNPM02+
ROLA01CAA 11 6 3 2

(min.)
ROLNPM02+
ROLA01CAA 2,7 1,6 0,6 0,4

(min.)
ROLNPM02 43 17 8 4

(min.)
ROLNPM02 69 24 13 7
263

(min.)
ROLNPM02 5 2 1 0

(min.)
ROLNPM02 73 12 4 1
264
Anexa 6.1.4G
Sistemul de clasificare şi evaluare a potenţialului ecologic al corpurilor de apă puternic

modificate – Ape costiere – pe baza elementelor biologice
Metodologia de clasificare şi evaluare a corpurilor de apǎ puternic modificate este

strâns legatǎ de metodologia similarǎ a corpurilor naturale.
Selectarea elementelor biologice de calitate pe baza cărora s-a elaborat sistemul de
clasificare şi evaluare a potenţialului ecologic a corpurilor de apă puternic modificate
(Tabelul 1) s-a făcut în conformitate cu prevederile Directivei Cadru a Apei şi a datelor
disponibile pentru fiecare tipologie în parte.
Tabel 1. Indicatori propuşi pentru clasificarea şi evaluarea globalǎ a
potenţialului ecologic a corpurilor de apǎ puternic modificate
Compoziţia, abundenţa şi - componenţa pe specii

biomasa fitoplanctonului - biomasa fitoplanctonului
- clorofila a
Compoziţia şi abundenţa faunei - componenţa pe specii
nevertebrate bentice - densitate
- numǎr de specii
- Lista speciilor fitoplanctonice care caracterizează potenţialul ecologic maxim este

comună cu lista speciilor considerate ca date de referinţă pentru apele costiere (Tabel 2 ).
- Valorile care caracterizează potenţialul ecologic maxim pentru biomasa şi densitatea
fitoplanctonului (Tabele 3 şi 4) au fost apreciate pe baza judecăţii expertului, luând în
considerare mǎsurile propuse în vederea reducerii perturbǎrilor de naturǎ hidromorfologicǎ şi
valorile elementelor fizico-chimice apreciate pentru potenţialul ecologic maxim şi bun pentru
265
corpurile de apǎ puternic modificate, precum şi valorile ce caracterizeazǎ cele cinci clase de
stare ecologicǎ a celei mai apropiate ape costiere de suprafaţǎ. Pentru celelalte clase de
potenţial valorile au fost apreciate pornind de la valoarea ce caracterizează potenţialul
ecologic maxim prin aplicarea unei funcţii exponenţiale şi pe baza judecăţii expertului.
- Valorile care caracterizează potenţialul ecologic maxim pentru clorofila a ( Tabel 5)
au fost apreciate pe baza judecăţii expertului, luând în considerare mǎsurile propuse în
vederea reducerii perturbǎrilor de naturǎ hidromorfologicǎ şi valorile elementelor fizico-
chimice ce caracterizezǎ potenţialul ecologic maxim şi bun, precum şi valorile ce
caracterizeazǎ cele cinci clase de starea ecologicǎ a celei mai apropiate ape costiere de
suprafaţǎ.
- Pentru celelalte clase de potenţial valorile au fost stabilite conform OSPAR
Comprehensive Procedure astfel: limita dintre „Potenţialul Ecologic Bun” şi „Potenţialul
Ecologic Moderat” s-a stabilit prin multiplicarea valorii limită pentru „Potenţialul Ecologic
Maxim” cu 1,5; limita dintre „Potenţialul Ecologic Moderat” şi „Potenţialul Ecologic Slab” s-
a calculat prin dublarea valorii limită dintre „Potenţialul Ecologic Bun” şi „Potenţialul
Ecologic Moderat”; limita dintre „Potenţialul Ecologic Slab” şi „Potenţialul Ecologic Prost”
s-a calculat prin dublarea valorii limită dintre „Potenţialul Ecologic Moderat” şi „Potenţialul
Ecologic Slab”.
Starea datǎ de indicatorii propuşi pentru fitoplancton este determinatǎ de principiul
- Valorile care caracterizează potenţialul ecologic maxim pentru parametrii

macronevertebratelor bentale (Tabel 6) au fost apreciate pe baza judecăţii expertului, luând în
considerare mǎsurile propuse în vederea reducerii perturbǎrilor de naturǎ hidromorfologicǎ şi
valorile elementelor hidromorfologice şi fizico-chimice apreciate pentru potenţialul ecologic
maxim şi bun, precum şi valorile ce caracterizeazǎ cele cinci clase de stare ecologicǎ a
celei mai apropiate ape costiere de suprafaţǎ (Anexa 6.1.1F). Pentru celelalte clase de
potenţial valorile au fost apreciate pornind de la valoarea ce caracterizează potenţialul
ecologic maxim pe baza judecăţii expertului.
- Parametrii care caracterizeazǎ starea ecologicǎ a faunei nevertebrate bentice, respectiv
densitatea şi numǎrul de specii şi care rǎspund unui grup comun de presiuni (în special
aportului crescut de nutrienţi şi consecinţelor care decurg de aici, respectiv înfloririle algale,
266
creşterea gradului de hipoxie, etc) au fost combinaţi prin calcularea indicelui biotic M-AMBI
(Anexa 6.1.1F), obţinându-se caracterizarea potenţialului ecologic al corpului de apǎ din
punct de vedere al elementului fauna nevertebratǎ bentalǎ.
Starea datǎ de indicatorii propuşi pentru fauna bentalǎ este determinatǎ de
principiul “cea mai defavorabilǎ situaţie”.
Starea datǎ de elementele biologice este determinatǎ de principiul “cea mai
- Valorile caracteristice claselor de potenţial sunt comune cu cele care caracterizează
clasele de stare ecologică ale apelor costiere (Anexa 6.1.1F).
Tabel 2. Lista speciilor fitoplanctonice care caracterizează potenţialul ecologic maxim
pentru corpurile de apă puternic modificate

BACILLARIOPHYTA 84
Amphiprora paludosa MS
Amphora coffeiformis MS
Amphora hyalina MS
Amphora inflexa MS
Chaetoceros anastomonas MS
Chaetoceros dubius MS
Chaetoceros Lauderi MS
267
BACILLARIOPHYTA 84
Chaetoceros peruvianus MS
Coscinodiscus concinnus MS
Coscinodiscus oculus iridis MS
Coscinodiscus perforatus MS
Grammatophora serpentina MS
Hyalodiscus ambiguous MS
Licmophora Ehrenbergii MS
Melosira distans DS
Melosira italica DS
Melosira sulcata MS
Melosira varians DS
268
BACILLARIOPHYTA 84
Navicula lyra MS
Navicula pennata MS
Nitzschia sp.1 MS
Nitzschia trybionella DS
Podosira hormoides MS
Rhizosolenia delicatula MS
Rhoicosphaenia curvata DS
Surirella fastuosa MS
Surirella gemma MS
Synedra tabulata MS
269
BACILLARIOPHYTA 84
Thallassiosira decipiens MS
DINOFLAGELLATA 49
Ceratium extensum MS
Ceratium furca MS
Ceratium fusus MS
Ceratium tripos MS
Dinophysis acuta MS
Dinophysis ovum MS
Exuviaella balticum MS
Exuviaella marina MS
Glenodinium sp. MS
Goniaulax digitale MS
Goniaulax spinifera MS
270
BACILLARIOPHYTA 84
Gymnodinium sp. MS
Gyrodinium lachryma MS
Gyrodinium pingue MS
Peridinium crassipes MS
CHLOROPHYTA 8
Lagerheimia sp. DS
271
BACILLARIOPHYTA 84
CYANOPHYTA 2
CHRYSOPHYTA 8
Ebria antiqua MS
Ebria tripartita MS
EUGLENOPHYTA 3
Euglena sp. DS
XANTOPHYTA 2
Meringosphaera setifera MS
*)
MS – specii marine şi marine–salmastricole
DS – specii dulcicole şi dulcicole-salmastricole
272
Tabel 3. Valori propuse pentru limitele claselor de potenţial ecologic pe baza parametrului
de biomasă (mg/m3) a fitoplanctonului
Iarnă
Potenţial Potenţial Potenţial Potenţial Potenţial
ecologic ecologic ecologic ecologic ecologic
Index maxim bun moderat slab prost
Biomasa
[mg/m3] ≤ 1770 ≤ 3420 ≤ 5950 ≤ 9500 12000
EQR 0,93 0,78 0,55 0,23 0
Primăvară
Biomasa
[mg/m3] ≤ 3515 ≤ 5690 ≤ 9025 ≤ 13600 17000
EQR 0,93 0,78 0,55 0,23 0
Vară
Biomasa
[mg/m3] ≤ 1281 ≤ 2526 ≤ 4435 ≤ 7000 9000
EQR 0,93 0,78 0,55 0,23 0
Toamnă
Biomasa
[mg/m3] ≤ 1840 ≤ 3640 ≤ 6400 ≤ 10200 13000
EQR 0,93 0,78 0,55 0,23 0
273
densitate (mii cel/l) a fitoplanctonului

Densitate (mii
cel/l) ≤ 1000 ≤ 4500 ≤ 7800 ≤ 15000 30000
EQR 0,78 0,52 0,3 0,13 0
clorofila a (µg/l)
Index Potenţial Potenţial Potenţial Potenţial

ecologic ecologic ecologic ecologic Potenţial
maxim bun moderat slab ecologic prost
Clorofila a µg/l < 2,3 2,3 – 3,4 3,4 – 6,8 6,8 – 13,6 >13,6
EQR 0,74 0,50 0,25 0,12 0
Tabel 6. Valori propuse pentru limitele claselor de potenţial ecologic pentru

macronevertebratele bentale
Index Potenţial Potenţial Potenţial Potenţial Potenţial
maxim bun moderat slab prost
AMBI 0,2-1,2 1,2-3,3 3,3-4,3 4,3-5,5 5,5-7,0
EQR 0,83 0,53 0,39 0,21 0
M-AMBI ≥0,85 0,85-0,55 0,55-0,39 0,39-0,2 >0,2
EQR 0,85 0,55 0,39 0,2 0
274
Anexa 6.1.5
Potenţial ecologic – elemente fizico-chimice
 Elemente fizico-chimice generale

o corpuri de apă puternic modificate sau artificiale din categoria „râuri”
Pentru evaluarea acestor corpuri de apă se aplică aceleaşi principii şi limite stabilite ca şi
pentru corpurile naturale (anexa 6.1.3 A), considerându-se limitele dintre starea foarte bună şi bună
şi cea dintre bună şi moderată ca fiind limitele dintre potenţialul maxim şi potenţialul bun, precum
şi dintre potenţialul bun şi potenţialul moderat.
o corpuri de apă puternic modificate – lacuri de acumulare
Mărimea statistică calculată pentru conformarea faţă de limitele propuse este media
aritmetică pentru sezonul de creştere a fitoplanctonului (martie – octombrie).
1. Indicatorul pH
- Pentru lacurile de acumulare, la indicatorul pH, încadrarea în potenţialul ecologic
maxim (PEM), bun (PEB) şi/ sau moderat (PEMo) se va efectua după cum urmează:
o Dacă media aritmetică a valorilor de pH pentru sezonul de creştere al
fitoplactonului (martie – octombrie) se află în interiorul intervalului [6,5 – 8,5], atunci se
încadrează în potenţialul ecologic maxim (PEM).
o Dacă media aritmetică a valorilor de pH pentru sezonul de creştere al
fitoplactonului (martie – octombrie) se află în afara intervalului [6,5 – 8,5], atunci se
încadrează în potenţialul ecologic moderat (PEMo).
2. Condiții de oxigenare
- Incepand cu anul 2011 in evaluarea potentialului ecologic al corpurilor de apa
puternic modificate - lacuri de acumulare, pe langa oxigenul dizolvat mai intra CBO5 si CCO-Cr
3. Nutrienții
- Incepand cu anul 2011 in evaluarea potentialului ecologic al corpurilor de apa
puternic modificate - lacuri de acumulare, pe langa P total mai intra in evaluare N-NH4, N-NO2, N-
NO3, N total si P-PO4
Valorile propuse ca fiind limite între potenţialul ecologic „Maxim” şi „Bun” (PEM/PEB) şi
respectiv „Bun” şi „Moderat” (PEB /PEMo) pentru indicatorii ce intra in evaluarea potentialului
ecologic pentru lacurile de acumulare sunt prezentate în Tabelele 1 si 2.
Evaluarea realizată pe baza elementelor fizico-chimice (generale şi poluanţi specifici) este
determinată de principiul „cea mai defavorabilă situaţie”.
Poluanţi specifici - evaluarea se face în conformitate cu precizările din Anexa 6.1.3B.
275
Tabel 1: Valorile limită între potenţialul ecologic „Maxim” şi „Bun” (PEM/PEB) şi
respectiv „Bun” şi „Moderat” (PEB /PEMo) – categorii tipologice pentru lacurile de
acumulare - CBO5, CCO-Cr și Oxigen dizolvat
Categorie tipologica veche Categorie CBO5 (mg/l CCO-Cr Oxigen dizolvat

tipologica O2) (mg/l O2) (mg/l O2)
noua PEM PEB PEM PEB PEM PEB
ROLA01+ROLA02 ROLA01 3.00 6.00 40.00 60.00 8.00 6.00
ROLA03+ROLA04 ROLA02 3.00 6.00 40.00 60.00 8.00 6.00
ROLA05 ROLA03 3.00 6.00 10.00 25.00 8.00 6.00
ROLA06+ROLA08 ROLA04 3.00 5.00 20.00 40.00 8.00 6.00
ROLA07+ROLA10 ROLA05 3.00 5.00 20.00 40.00 8.00 6.00
ROLA09+ROLA11 ROLA06 3.00 5.00 20.00 40.00 8.00 6.00
ROLA012+ROLA13+RO
LA14 ROLA07 3.00 5.00 20.00 40.00 10.00 8.00
276
Tabel 2: Valorile limită între potenţialul ecologic „Maxim” şi „Bun” (PEM/PEB) şi respectiv „Bun” şi „Moderat” (PEB /PEMo) –
categorii tipologice pentru lacurile de acumulare – nutrienți
Categorie tipologica N-NH4 N-NO2 (mg/l N-NO3 N total P-PO4 (mg/l P total (mg/l
Categorie
veche (mg/l N) N) (mg/l N) (mg/l N) P) P)
tipologica
PE PE PE PE PE
noua PEB PEM PEB PEB PEB PEB PEB
M M M M M
ROLA01+ROLA02 ROLA01 0.40 0.80 0.00 0.35 0.80 1.50 2.00 4.00 0.05 0.10 0.06 0.12
ROLA03+ROLA04 ROLA02 0.40 0.80 0.00 0.35 0.80 1.50 2.00 4.00 0.05 0.10 0.10 0.20
ROLA05 ROLA03 0.44 0.90 0.00 0.35 1.60 3.30 2.50 5.00 0.12 0.25 0.18 0.38
ROLA06+ROLA08 ROLA04 0.20 0.40 0.00 0.35 0.40 0.80 1.00 2.00 0.02 0.03 0.04 0.08
ROLA07+ROLA10 ROLA05 0.20 0.40 0.00 0.35 0.40 0.80 1.00 2.00 0.02 0.03 0.05 0.10
ROLA09+ROLA11 ROLA06 0.20 0.40 0.00 0.35 0.40 0.80 1.00 2.00 0.02 0.03 0.07 0.14
ROLA012+ROLA1
3+ROLA14 ROLA07 0.20 0.40 0.00 0.35 0.40 0.80 1.00 2.00 0.02 0.03 0.02 0.04
277
Anexa 6.1.5A
Sistemul de clasificare şi evaluare al apelor de suprafaţǎ
Corpuri de apǎ puternic modificate – elemente fizico-chimice – Ape costiere
 Elemente fizico-chimice generale

Elemente de calitate pentru care s-au elaborat limite pentru “Potenţialul ecologic
maxim” şi “Potenţialul ecologic bun ”:
6. Transparenţa
7. pH
8. Salinitate
9. Regimul de oxigen (concentraţia oxigenului dizolvat, saturaţia oxigenului dizolvat,
consumul biochimic de oxigen)
10. Nutrienţi (azotul din azotaţi, azotul din azotiţi, azotul amoniacal, fosfor din
ortofosfaţi, siliciu din silicaţi)
Principalele considerente avute în vedere la stabilirea limitelor pentru “Potenţialul
ecologic maxim” şi “Potenţialul ecologic bun ” pentru elementele fizico-chimice generale:
- Stabilirea limitelor pentru “Potenţialul ecologic maxim” s-a fǎcut luând în considerare
mǎsurile propuse în vederea reducerii perturbǎrilor de naturǎ hidromorfologicǎ şi valorile
elementelor fizico-chimice ce caracterizezǎ starea ecologicǎ foarte bunǎ a celei mai apropiate
ape de suprafaţǎ, respectiv pe cele ale tipologiei RO_CT2, precum şi datele existente în
perioada 2006 -2008 pentru corpul modificat
- Stabilirea limitelor pentru “Potenţialul ecologic bun ” s-au stabilit în acord cu limitele
maxim admise de legislaţia în vigoare (Ord. 161/2006) pentru parametrii fizico-chimici luaţi
în considerare.
- Valorile propuse pentru potenţialul ecologic maxim şi potenţialul ecologic bun pentru
parametrii fizico-chimici generali sunt prezentate în Tabelul 1.
Starea datǎ de elementele fizico-chimice generale este determinatǎ de principiul
278
 Poluanţi specifici
Elemente de calitate pentru care s-au elaborat limite pentru “Potenţialul ecologic
maxim” şi “Potenţialul ecologic bun ”:
4. Metale grele
5. Hidrocarburi
6. Pesticide organoclorurate
Valorile poluanţilor specifici nu sunt corelate cu alterǎrile hidromorfologice (WFD CIS
Guidance Document No. 13, Overall Approach to the Classification of Ecological Status and
Ecological Potential, art.5.1.9.). De aceea valorile care caracterizează potenţialul ecologic maxim
şi potenţialul ecologic bun, precum şi considerentele avute în vedere la la stabilirea limitelor
pentru “Potenţialul ecologic maxim” şi “Potenţialul ecologic bun ” sunt aceleaşi cu cele ale
celei mai apropiate ape de suprafaţǎ, respectiv cele ale tipologiei RO_CT2, conform precizărilor
din Anexa 8.1.3D.
Starea datǎ de elementele fizico-chimice (generale şi poluanţi specifici) este
determinatǎ de principiul “cea mai defavorabilǎ situaţie”.
Tabelul 1. Valori propuse “Potenţialul ecologic maxim” şi “Potenţialul ecologic bun ”,

pentru elementele fizico-chimice generale
Potenţialul ecologic
Parametru Potenţialul ecologic bun
maxim
Transparenţa, m >2 2
pH 6,5-8,5 6,5-9,0
Salinitate, ‰ 11-16,5 11 – 18,5
Oxigen dizolvat, mgO2/l >9 6,2 - 9
Saturaţia oxigenului dizolvat, % > 80 % > 80%
CBO5, mgO2/l <5 5-6
Ortofosfaţi, P-PO43- mg P/l < 0,03 0,03
Azotaţi, N-NO3- mgN/l <1 1- 1,5
279
Silicaţi, S-SiO44- mgSi/l <3 3,0
280
Anexa 6.1.6.
Etapele necesare evaluării stăii chimice a corpurilor de apă de suprafață
În acestă anexă a Planului de Management se prezintă principalele elemente

metodologice care au stat la baza evaluării stării chimice a apelor de suprafață, elemente care au
în vedere cerințele Directivei Cadru a Apei (2000/60/CE), ale Directivei privind standardele de
calitate a mediului pentru substanțele prioritare (Directiva 2013/39/UE), cât și cele ale ghidului
european de raportare pentru cel de-al 2-lea Plan de Management (versiunea 4.7 din 14
noiembrie 2014). Astfel, la nivel național, pentru evaluarea stării chimice pentru apele de
suprafaţă (râuri, lacuri naturale, ape teritoriale, ape tranzitorii și ape costiere) – corpuri naturale
cât şi cele modificate din punct de vedere hidromorfologic şi artificiale s-a procedat astfel:
1. Pentru substanțele prioritare din tabelul 1 s-a realizat screening-ul în vederea stabilirii
relevanței acestor substanțe la nivel de bazinelor/spațiilor hidrografice.
2. Pentru substanțele relevante la nivel de bazinelor/spațiilor hidrografice s-a derulat

programul de monitoring de supraveghere și după caz, operațional cu o frecvență de
minim 12 ori/an/secţiune de monitoring cu următoarele precizări, folosindu-se datele de
monitoring din 2013, iar pentru situațiile în care nu au fost disponibile, s-au utilizat datele
de la nivelul anilor 2009, 2010, 2011 sau 2012.
3. Pentru substanțele prioritare monitorizate, evaluarea stării chimice propriu-zise s-a

realizat prin compararea valorilor concentrațiilor de substanțele prioritare relevante la
nivel de bazinelor/spațiilor hidrografice în matricea apă cu SCM-urile din tabelele 1 și 2
(atât media aritmetică = MA cât și concentrația maximă admisibilă = CMA), precum și
ținând cont de următoarele aspecte:
3.1 Pentru substanţele prioritare nesintetice (metale) raportarea s-a facut la concentraţia
fracţiunii dizolvate în coloana de apă. Pentru corpurile de apă în care aceste substanțe
se regăsesc în mod natural, valorilor concentrațiilor s-au determinat prin diferență
din concentraţia fondului natural. Metodologia privind luarea în considerare a
fondului natural în evaluarea stării este descrisă în detaliu în anexa 6.1.6 a primului
Plan de Management. Trebuie precizat că parametrii care afecteaza
biodisponibilitatea metalelor (pH, duritate, carbon organic dizolvat sau alti parametrii
privind calitatea apei) nu s-au luat în considerare când s-au comparat valorilor
concentrațiilor de metale și compuși ai acestora cu valorile SCM.
3.2 Pentru substanţele prioritare sintetice (organice) raportarea s-a făcut la concentraţia
totală în coloana de apă.
3.3 S-a analizat adecvanța metodelor folosite pentru analiza substanțelor prioritare,
verificîndu-se dacă acestea îndeplinesc cerințele minime de performanță
(incertitudine de măsurare de max. 50 % (k = 2), estimată la nivelul standardelor de
calitate a mediului aplicabile și limita de cuantificare de max. 30 % din valoarea
SCM-urile aplicabile) cu excepția. Pentru substanțele prioritare pentru analiza cărora
281
metodele nu au fost adecvate, s-au utilizat cele mai bune tehnici analitice diponibile
(BAT).
282
Tabelul 1
SCM-uri potrivit Directivei SCM veche
SCM-MA SCM-MA SCM-CMA SCM-CMA

Ape interioare Alte ape de Ape interioare Alte ape de
Nr. Denumirea substanței Număr CAS1
de suprafață suprafață de suprafață suprafață
(microg/l) (microg/l) (microg/l) (microg/l)
(1) Alaclor 15972-60-8 0,3 0,3 0,7 0,7
(2) Antracen*** 120-12-7 a se vedea Tab 2.
(3) Atrazin 1912-24-9 0,6 0,6 2 2
(4) Benzen 71-43-2 10 8 50 50
(5) Difenileteri bromurați**, *** 32534-81-9 a se vedea Tab 2.
< 0,08 (clasa 1) < 0,45 (clasa 1) < 0,45 (clasa 1)
0,08 (clasa 2) 0,45 (clasa 2) 0,45 (clasa 2)
(6) Cadmiu si compusii*** 7440-43-9 0,09 (clasa 3) 0,2 0,6 (clasa 3) 0,6 (clasa 3)
(6a) Tetraclorură de carbon 56-23-5 12 12 - -
(7) Cloralcani C10-13*** 85535-84-8 0,4 0,4 1,4 1,4
(8) Clorfenvinfos 470-90-6 0,1 0,1 0,3 0,3
(9) Clorpirifos (Clorpirifos-etil) 2921-88-2 0,03 0,03 0,1 0,1
Pesticide ciclodiene
Aldrin 309-00-2
(9a) Dieldrin 60-57-1
Σ = 0,01 Σ = 0,005 - -
Endrin 72-20-8
Isodrin 465-73-6
283
DDT total neaplicabil 0,025 0,025 - -
(9b)
para-para-DDT 50-29-3 0,01 0,01 - -
(10) 1,2-Dicloretan 107-06-2 10 10 - -
(11) Diclormetan 75-09-2 20 20 - -
Di(2-etilhexil)ftalat
(12) 117-81-7 1,3 1,3 - -
(DEHF)***
(13) Diuron 330-54-1 0,2 0,2 1,8 1,8
(14) Endosulfan 115-29-7 0,005 0,0005 0,01 0,004
(15) Fluoranten*** 206-44-0 a se vedea Tab 2.
(16) Hexaclorbenzen*** 118-74-1 a se vedea Tab 2.
(17) Hexaclorbutadienă*** 87-68-3 a se vedea Tab 2.
(18) Hexaclorcicloxan*** 608-73-1 0,02 0,002 0,04 0,02
(19) Izoproturon 34123-59-6 0,3 0,3 1 1
(20) Plumb și compușii săi*** 7439-92-1 a se vedea Tab 2.
(21) Mercur și compușii săi**, *** 7439-97-6 a se vedea Tab 2.
(22) Naftalină 91-20-3 a se vedea Tab 2.

(23) Nichel și compușii săi 7440-02-0 a se vedea Tab 2.
(24) Nonilfenol (4-nonil-fenol) 104-40-5 0,3 0,3 2 2
Octilfenol ((4-(1,1’,3,3’-
(25) 140-66-9 0,1 0,01 - -
tetrametilbutil)-fenol))
(26) Pentaclorbenzen*** 608-93-5 0,007 0,0007 - -
(27) Pentaclorofenol 87-86-5 0,4 0,4 1 1
284
Hidrocarburi aromatice
(28) neaplicabil a se vedea Tab 2.
policiclice (HAP)** , ***
(29) Simazin 122-34-9 1 1 4 4

(29a) Tetraclor-etilen 127-18-4 10 10 - -
(29b) Triclor-etilen 79-01-6 10 10 - -
Compuși tributilstanici (Cation

(30) 36643-28-4 0,0002 0,0002 0,0015 0,0015
tributilstaniu)**, ***
(31) Tricloro-benzeni 12002-48-1 0,4 0,4 - -

(32) Tricloro-metan 67-66-3 2,5 2,5 - -
(33) Trifluralin 1582-09-8 0,03 0,03 - -
Notă
- = fără valoare, nu intră în evaluarea stării
** = substanță PBT omniprezentă
*** = substanță pentru care se face analiza tendinței concentrației
285
Tabel 2
SCM-uri potrivit Directivei SCM nouă

Număr Ape Alte ape Ape
Nr. Denumirea substanței Alte ape de
CAS interioare de de interioare de
suprafață
suprafață suprafață suprafață
(2) Antracen*** 120-12-7 0,1 0,1 0,1 0,1
Difenileteri bromurați** ,
(5) 32534-81-9 - - 0,14 0,014
***
(15) Fluoranten*** 206-44-0 0,0063 0,0063 0,12 0,12
(16) Hexaclorbenzen*** 118-74-1 - - 0,05 0,05
(17) Hexaclorbutadienă*** 87-68-3 - - 0,6 0,6
(20) Plumb și compușii săi*** 7439-92-1 - (*) - (*) 14 14

Mercur și compușii săi**,
(21) 7439-97-6 - - 0,07 0,07
***
(22) Naftalină 91-20-3 2 2 130 130
(23) Nichel și compușii săi 7440-02-0 - (*) - (*) 34 34
Hidrocarburi aromatice policiclice (HAP)**, ***
Benzo(a)piren 50-32-8 1,7 10-4 1,7 10-4 0,27 0,027
(28) Benzo(b)fluoranten 205-99-2 - - 0,017 0,017

Benzo(k)fluoranten 207-08-9 - - 0,017 0,017
Benzo(g,h,i)-perilen 191-24-2 - - 8,2 10-3 8,2 10-4
Indeno(1,2,3-cd)piren 193-39-5 - - - -
Notă
- = fără valoare, nu intră în evaluarea stării
* standardul din Directivă se referă la concentrația biodisponibilă, care momentan nu a putut fi
calculată
** = substanță PBT omniprezentă
*** = substanța pentru care se va face analiza tendinței concentrației
286
3.4 La calcularea valorilor medii s-au avut în vedere următoarele:
3.4.1 Dacă cantitățile de substanțe dintr-o probă dată sunt inferioare limitei de
cuantificare, rezultatele măsurătorilor au fost considerate ca fiind jumătate din
valorea limitei de cuantificare respective.
3.4.2 Dacă valoarea medie calculată a rezultatelor măsurătorilor menționate la
alineatul 3.4.1 este inferioară limitelor de cuantificare, valoarea este
considerată „inferioară limitei de cuantificare”.
3.4.3 Alineatul 3.4.1 nu se aplică substanțelor care corespund sumelor totale ale
unui grup dat de substanțe, inclusiv metaboliții, produșii de degradare și de
reacție corespunzători ai acestora. În aceste cazuri, rezultatele inferioare
limitei de cuantificare a substanțelor individuale sunt egale cu 0.
3.5 Nu s-au fost stabilite “zone de amestec” propriu-zise.
4. Pentru situațiile în care la nivelul unui corp de apă nu s-au stabilit secțiuni de
monitorizare, s-au considerat datele de monitoring obținute prin gruparea corpurilor de
apă. Față de primul Plan de Management, în vederea grupării în scopul evaluării stării
unui corp de apă s-au utilizat, acolo unde a fost cazul, datele de monitorizare de la mai
multe corpuri de apă.
5. Pentru corpurile de apă pentru care nu a fost posibilă nici gruparea acestora, evaluarea
stării chimice s-a realizat pe baza analizei de risc, utilizând abordarea din Raportul pentru
Art. 5 al DCA (versiunea revizuită) și Planul Național de Management (respectiv
prezența/absența presiunilor chimice semnificative existente la nivelul anului 2012).
6. În cazul substanțelor prioritare existente la care s-au stabilit noi SCM-uri (tabel 2), s-a
avut în vedere că starea chimică bună trebuie atinsă în 2021, pentru restul fiind 2015.
287
288

Anexa 6. 1 Dapwater

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Anexa 6. 1 Dapwater

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Anexa 6.1.

Sistemul de clasificare şi evaluare al corpurilor de apă de suprafaţă în

6.1.2. Elemente hidromorfologice

6.1.3. Elemente fizico-chimice

*elaborarea sistemului de clasificare şi evaluare ecologică a stării apelor a fost realizată

6.1.4. Elemente biologice

6.1.6. Starea chimică: Anexa 6.1.6

Integrarea elementelor de calitate în starea globală

A. Corpuri de apă naturale (râuri şi lacuri)

Evaluarea stării din punct de vedere a elementelor biologice - se calculează

Evaluarea stării din punct de vedere a elementelor fizico-chimice (suport

Evaluarea stării din punct de vedere al elementelor hidromorfologice - se

B. Corpuri de apă puternic modificate şi artificiale

Evaluarea potenţialului ecologic pentru corpurile puternic modificate şi

 În cazul elementelor fizico-chimice:

ASPECTE METODOLOGICE ŞI VALORI LIMITĂ PRIVIND EVALUAREA

s = valoarea taxonilor bioindicatori din tabelul 6

3. Indicele de diversitate Simpson

4. Indice număr taxoni

5. Indice abundenţă numerică Bacillariophyceae

Tabel 1: Valori propuse pentru indicele saprob

Tip Valoare Stare Stare Stare Stare Stare

Tabel 2: Valori propuse pentru indicele clorofila

Tip Valoare Stare Stare Stare Stare Stare

Tabel 3: Valori propuse pentru indicele de diversitate Simpson

Tip Valoare Stare Stare Stare Stare Stare

Tabel 4: Valori propuse pentru numar taxoni

Tip Valoare Stare Stare Stare Stare Stare

Tabel 5: Valori propuse pentru indicele abundenta numerică Bacillariophyceae (%)

Tip Valoare Stare Stare Stare Stare Stare

Pentru fiecare indice in parte se calculeaza Rapoartele de Calitate Ecologica (RCE) pe

Apoi se calculează indicele multimetric. In cazul cursurilor de apa pentru indicii

– Indicele saprob (IS) 20%

0.2*RCEIS+0.25*RCEICL+0.3*RCEID+0.15*RCEINT+0.1*RCEIAND = indice multimetric

Valoarea indicelui multimetric va da starea ecologica şi aceasta trebuie sa fie cuprinsa

In situatia in care nu exista date de clorofila, se propune redistribuirea ponderilor pentru

– Indicele saprob (IS) 25%

Formula de calcul este urmatoarea:

0.25*RCEIS+0.4*RCEID+0.2*RCEINT+0.15*RCEIAND = indice multimetric

Pentru incadrarea in stari ecologice se propune impartirea domeniului de variatie al

Valoarea mai mica se imparte la

ASPECTE METODOLOGICE ŞI VALORI LIMITĂ PRIVIND EVALUAREA STĂRII

Indice saprob Pantle-Buck

Indice număr de taxoni

Indice de diversitate Shannon-Wiener

Indicele biologic de diatomee (IBD)

Tabel 1: Valori propuse pentru indicele saprob

Tip Valoare ghid Stare Stare Stare Stare Stare

Tabel 2: Valori propuse pentru indicele numărul de taxoni

Tabel 3: Valori propuse pentru indicele de diversitate Shannon-Wiener

Tabel 4: Valori propuse pentru indicele biologic de diatomee (IBD)

- Indice saprob (IS) 30%

Formula de calcul este următoarea:

0,3*RCEIS+0,15*RCEINT+0,3*RCEID+0,25*RCEIBD = indice multimetric

Pentru încadrarea în stări ecologice se propune împărţirea domeniului de variaţie al valorilor

ASPECTE METODOLOGICE ŞI VALORI LIMITĂ PRIVIND EVALUAREA

1.Indicele saprob (metoda Pantle-Buck modificata)

3.Indice de diversitate Shannon-Wiener

4.Indice număr de familii

6.Indicele grupe functionale (mod de hranire)

7.Indicele preferinta de curgere a apei_reofil (curgere rapida) sau Indicele preferinta

Tip Valoare Stare Stare Stare Stare Stare

Tabel 2: Valori propuse pentru indicele EPT_I

Tip Valoare Stare Stare Stare Stare Stare

0.2RCEIS+0.25RCEICL+0.3RCEID+0.15RCEINT+0.1*RCEIAND = indice multimetric

0.25RCEIS+0.4RCEID+0.2RCEINT+0.15RCEIAND = indice multimetric

0,3RCEIS+0,15RCEINT+0,3RCEID+0,25RCEIBD = indice multimetric

0.1TAX+0.2CYANO+0.3BIO+0.15CHL+0.25*ID = indice multimetric

0.3RCEINT+0.4RCEID+0,3*RCETDI = indice multimetric