Indrumar Bazine Exp Si Reprezent Vol 4

INSTITUTUL NAŢIONAL DE HIDROLOGIE
ŞI GOSPODĂRIRE A APELOR
ÎNDRUMAR PENTRU PRELUCRAREA

DATELOR HIDROMETRICE
ÎNDRUMAR PENTRU
PRELUCRAREA DATELOR
HIDROMETRICE DIN REŢEAUA
DE BAZINE EXPERIMENTALE
ŞI REPREZENTATIVE
Volumul IV
Bucureşti 2016
ÎNDRUMAR PENTRU PRELUCRAREA DATELOR HIDROLOGICE DIN
REŢEUA DE BAZINE EXPERIMENTALE ŞI REPREZENTATIVE
ÎNDRUMAR PENTRU PRELUCRAREA

DATELOR HIDROMETRICE
ÎNDRUMAR
PENTRU PRELUCRAREA DATELOR
HIDROMETRICE DIN REŢEAUA DE BAZINE
EXPERIMENTALE ŞI REPREZENTATIVE
VOLUMUL IV
COORDONATOR ŞTIINŢIFIC
dr. ing. Mary-Jeanne ADLER
ELABORAT DE
dr. Gabriel MINEA
dr. Mary-Jeanne ADLER
drd. Georgiana PĂTRU
1/70
2/70
INTRODUCERE
1. ACTIVITATEA HIDROMETRICĂ ........................................................................ 7

1.1. Parametrii hidrometrici observaţi şi măsuraţi ............................................... 7
1.2. Executarea complexului de observaţii şi măsurători ...................................... 7
2. PRELUCRAREA ŞI ANALIZA DATELOR HIDROMETRICE .............................10
2.1. Materialul hidrometric ..............................................................................10
2.2. Fluxul materialului hidrometric ..................................................................10
3. STUDIUL HIDROMETRIC ANUAL.....................................................................13
3.1. Caracteristici fizico-geografice...................................................................13
3.1.1 Elemente de localizare .............................................................................13
3.1.2 Harta cu echipamentul instalat..................................................................14
3.1.3 Litologia .................................................................................................16
3.1.4 Morfometria............................................................................................16
3.1.5 Clima.....................................................................................................18
3.1.6 Vegetaţia ...............................................................................................19
3.1.7 Solurile ..................................................................................................21
3.2. Date hidrometrice ...................................................................................22
3.2.1 Temperatura aerului ................................................................................22
3.2.2 Temperatura apei....................................................................................23
3.2.3 Temperatura solului.................................................................................24
3.2.4 Precipitaţii ..............................................................................................24
3.2.4.1Intensitatea ploilor ..................................................................................25
3.2.5 Stratul de zăpadă şi rezerva de apă ...........................................................25
3.2.6 Direcţia şi viteza vântului .........................................................................27
3.2.7 Umiditatea relativă a aerului .....................................................................27
3.2.8 Umiditatea solului ...................................................................................27
3.2.9 Evaporaţia şi evapotranspiraţia .................................................................28
3.2.10 Nivelul apei subterane .............................................................................29
3.2.11 Elemente hidrometrice determinate la râuri ................................................29
3.2.11.1 Niveluri pe râuri .................................................................................29
3.2.11.2 Debite lichide pe râuri.........................................................................30
3.2.11.3 Debite de aluviuni în suspensie ............................................................30
3.2.11.4 Formațiuni de gheaţă pe râuri..............................................................32
3.2.12 Debitele lichide zilnice ale izvoarelor ..........................................................32
3.2.13 Elemente hidrologice ale scurgerii superficiale de pe parcele .........................33
3.2.13.1 Determinarea scurgerii lichide superficiale pe parcele experimentale ........33
3/70
3.2.13.2 Măsurarea şi înregistrarea nivelului apei................................................34

3.2.13.3 Activităţi desfășurate de observator pe durata măsurătorilor ...................35
3.2.13.3.1 Aplicaţia „ParExp v1” .....................................................................36
3.2.13.3.1.1 Operații premergătoare determinării automate a elementelor ............36
3.2.13.3.1.2 Foile de calcul..............................................................................39
3.2.13.3.1.3 Etape de lucru .............................................................................41
3.2.13.4 Determinarea turbidității apei ..............................................................44
4. SINTEZE HIDROLOGICE ..................................................................................46
4.1. Grafice...................................................................................................46
4.2. Hărţi cu izohietele celor mai mari 3 viituri...................................................46
4.3. Viiturile ..................................................................................................48
4.3.1 Utilizare aplicaţiei CAVIS ..........................................................................49
4.3.1.1Gestiunea datelor de intrare .....................................................................49
4.3.1.2. Determinarea elementelor caracteristice undelor de viitură singulare ...........50
4.4. Relaţia R – Q în timpul viiturilor ................................................................51
5. BILANŢUL APEI ................................................................................................52
5.1. Bilanțul apei din bazine hidrografice...........................................................53
5.2. Bilanţul apei în bazine reprezentative şi experimentale ................................54
5.3. Bilanțul apei din păduri şi bazine forestiere .................................................55
5.4. Bilanţul apei din lacuri .............................................................................55
6. ANUARUL HIDROLOGIC ..................................................................................57
6.1. Formatul anuarului ..................................................................................57
6.2. Structura anuarului .................................................................................57
7. ANEXE .................................................................................................................59
REFERINȚE ..................................................................................................................70
4/70
INTRODUCERE
Obiectivele prezentului îndrumar structurat în șase capitole, le reprezintă:
a) asigurarea unui cadru unitar de lucru cu caracter modern şi perfectibil al activităţii

hidrologice din bazinele reprezentative şi experimentale;
b) exprimarea unor modalități de studiu cantitativ ale resurselor de apa din bazinele
reprezentative şi experimentale.
În cadrul capitolelor acestei lucrări sunt indicate activitățile şi modalitățile de realizare a

sarcinilor specifice Serviciului Prognoze Bazinale, Hidrologie, Hidrogeologie
(SPBHH) şi staţiilor hidrologice (SH) aferente bazinelor reprezentative şi experimentale,
astfel:
- Capitolul 1. „Activitatea hidrometrică”, cuprinde informaţii privind parametrii

hidrometeorologici măsuraţi şi determinaƫi la staţii hidrometrice, platforme meteo,
parcele etc.;
- Capitolul 2. „Prelucrarea primară şi analiza datelor hidrologice”, vizează

activitatea şi procedura hidrologică axată pe operaţiile de prelucrare primară a
materialului hidrometric şi analiza datelor hidrologice;
- Capitolul 3. „Caracteristici fizico-geografice” indică parametrii fizico-geografici cu

rol hidrologic determinant, ai căror caracteristici vor fi analizaţi, respectiv
modalităţile de redare prin materiale cartografice (diverse hărţi) şi rata anuală a
reactualizării unor hărţi;
- Capitolul 4. „Bilanţul apei”, cuprinde modalităţi de calcul a resurselor de apă

dintr-o unitate cercetată, într-o anumită perioada de timp;
- Capitolul 5. „Sinteze hidrologice”, reflectă căile de valorificare a datelor

hidrologice obţinute de pe suprafeţe mici către suprafeţe mai mari;
- Capitolul 6. „Anuarul”, redă informaţii privind structura, cuprinsul şi caracteristicile

tipografice.
Prin activitate hidrologică se înțelege totalitatea acţiunilor desfăşurate de personalul

angajat, atât la staţii hidrometrice pe râuri, cât şi la diferite staţii sau SPBHH, în scopul
prelucrării corecte a datelor hidrometeorologice.
5/70
Importanța practică a activităţii hidrologice derivă din necesitatea cunoaşterii variabilității

spațio-temporale a resurselor de apă, la microscară. Astfel, formele generale de
determinare, se întemeiază pe valorile parametrilor hidrometeorologici care intră în
ecuația bilanţului apei.
În cadrul Administraţiei Naţionale "Apele Române" (ANAR), sarcina referitoare la

coordonarea ştiinţifică, asistenţa metodologică şi îndrumarea activităţii hidrometrice de
observaţii şi măsurători în reţeaua de bazine reprezentative şi experimentale a
Administrațiilor Bazinală de Apă (ABA), o are Institutul National de Hidrologie şi
Gospodărire a Apelor (INHGA), prin Secția Hidrologie Experimentală (SHE).
Activitatea hidrologică din cadrul bazinelor reprezentative şi experimentale, în funcție

de echiparea hidrometrică coroborat cu programul anual de activitate, se desfășoară în
baza prezentului îndrumar şi unde este cazul se raportează la lucrările de referință din
domeniu (acestea se regăsesc în lista bibliografică):
- Vol. I. Îndrumar pentru activitatea staţiilor hidrometrice pe râuri, 2014;
- Vol. II. Îndrumar pentru activitatea staţiilor hidrometrice pe lacuri, 2014;
- Vol. III. Îndrumar pentru activitatea staţiilor evaporimetrice, 2014;
- Vol. IV. Îndrumar pentru activitatea bazinelor reprezentative şi experimentale, 2014;
- Vol. V. Îndrumar pentru activitatea hidrogeologică, 2014.
Mulțumiri speciale sunt adresate colegilor din rețeaua naţională hidrologică, care au
contribuit în mod indirect la realizarea acestui îndrumar, îndeosebi colegilor de la ABA
SIRET, pentru sprijinul acordat la realizarea machetelor tabelare.
6/70
1. ACTIVITATEA HIDROMETRICĂ
În cadrul bazinelor reprezentative şi experimentale - denumite în continuare unități de
cercetare - activitatea hidrometrică se bazează pe complexul de observaţii şi măsurători
hidrometeorologice. Pentru executarea acestuia, unităţile de cercetare în funcţie de
specific sunt dotate cu utilaje, construcții, aparate, instrumente şi instalații hidrometrice.
1.1. Parametrii hidrometrici observaţi şi măsuraţi

La staţiile hidrometrice, platformele meteorologice, parcelele experimentale, etc.
aferente bazinelor reprezentative şi sau experimentale, în funcţie de echiparea acestora
şi în acord cu programul anual, se execută următoarele activităţi:
a) măsurarea temperaturii apei, aerului şi a solului;
b) observaţii şi măsurători asupra precipitaţiilor lichide;
c) nivometrie;
d) observaţii asupra vântului;
e) măsurarea umezelii aerului
f) măsurarea umidităţii solului;
g) măsurarea evaporației şi a evapotranspiraţiei;
h) observaţii şi măsurători asupra nivelului apei subterane;
i) observaţii şi măsurători la râuri, lacuri1;
j) observaţii şi măsurători la parcele experimentale (de scurgere; de bilanț).
1.2. Executarea complexului de observaţii şi

măsurători
Executarea complexului de observaţii şi măsurători, respectiv înscrierea
datelor/rezultatelor se realizează în conformitate strictă cu prevederile lucrărilor,
îndrumatelor şi instrucțiunilor în vigoare2.
1 - Se vor executa conform îndrumarelor de specialitate: Îndrumar pentru activitatea staţiilor hidrometrice pe râuri
VOL I, (2014), Adler M-J, Paşoi I., Petrea M., Petrescu L. Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, Cuvinte
cu minte, București. ISBN 978-606-93776-0-4; Îndrumar pentru activitatea staţiilor hidrometrice pe lacuri VOL II,
(2014), Teodor S, Borcan M., Biro V., Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor. Cuvinte cu minte,
Bucureşti. ISBN 978-606-93776-1-1.
7/70
Termenele orare standard de observaţii şi măsurători sunt 7, 13, 19 şi 1, iar pentru

staţiile hidrometrice de râu sunt 6 şi 18.
Realizarea operațiilor de schimbare a diagramelor pe toată perioada observațiilor se

execută fără excepții, cu frecvență zilnică şi după caz se materializează în mod
obligatoriu prin verificări de control la diverse termene orare. Operaţiile de schimbare a
digramelor se realizează la următoarele termene orare3:
- la ora 7 se va schimba limnigrama;
- la orele 13 se vor schimba obligatoriu termogramele şi higrogramele;
- la orele 19, se va schimba pluviograma;
- heliograma se va înlocui până la răsăritul Soarelui.
Orele de control tehnic ale diagramelor sunt aproximativ orele standard de observaţii şi
măsurători: 7, 13, 19 şi 1 h (Tabelul nr. 1). Aceste operații constau în scrierea în mod
obligatoriu a orei de control tehnic pe diagrama, în vederea constatării decalajelor de
timp; creșterea nivelului apei în pluviograf) însemnate pe acestea. Descărcarea datelor
înregistrate la dispozitive automate fără transmisie se va face către personalul staţiilor
hidrologice, după un calendar prestabilit, dar numai puțin de o dată pe lună! În vederea
preîntâmpinării efectelor unor defecțiuni tehnice, distrugeri şi/sau furturi, în locurile
izolate se recomandă vizita în teren, cel puțin o dată pe săptămână.
Tabelul nr. 1. Orele de marcare a controlului pe diagrame*

termogramă şi
Diagramă limnigramă pluviogramă heliograma
higrogramă
Ora 13 şi 19 7 şi 13 7 şi 19 13
*- în cazuri excepționale (distanțe mari până la aparate), marcarea controlului se va face la cel puțin un termen orar,
la alegerea observatorului.
În cazuri excepționale (scurgeri pe parcele; viituri; transport aluvionar ridicat), termenele

orare observaţii, schimbare a diagramelor şi control tehnic al diagramelor se
suplimentează, ori de câte ori este necesar, astfel încât observatorul să fie sigur de
funcționarea corectă a aparatelor de măsurat şi înregistrat (de ex.: blocarea
2 - În ceea ce privește observațiile, măsurătorile, precum şi înscrierea datelor/rezultatelor, specifice parcelelor de

scurgere şi de bilanț, acestea se realizează în Vol. IV. Îndrumar pentru activitatea bazinelor reprezentative şi experimentale
(2014).
3 - Termenele orare se referă strict la „ora României”. Nu se admit schimbări (decalaje orare), faţă de aceste termene, cu
trimitere la ora locală, ora de vară sau de iarnă, întrucât efectul hidrologic al diferențelor de timp este nesemnificativ.
Referitor la orele de vară sau de iarnă, acestea prin trecerile sezonale orare succesive, se regăsesc în „ora României”.
8/70
canalelor/tuburilor colectoare aferente drenajului de pe parcele şi de la tubul

limnigrafului; colmatarea membranei senzorului de presiune; etc.).
9/70
2. PRELUCRAREA ŞI ANALIZA DATELOR

HIDROMETRICE
Toate datele hidrometeo (de ex.: niveluri, debite, temperatura apei şi aerului,
fenomenele de iarnă, vegetația acvatică, precipitaţii, umiditatea solului, etc.) de la
staţiile hidrometrice sau alte tipuri de staţii, se vor înscrie în fişe tipizate, fișiere/foi
electronice de calcul tabelar şi carnete speciale, de către personalul staţiilor
hidrometrice/platforme meteo/evapo, etc.
2.1. Materialul hidrometric

În cadrul staţiilor hidrologice - ca structuri ierarhice superioare staţiilor hidrometrice - se
realizează colectarea şi prelucrarea primară a materialului hidrometric, respectiv
verificarea şi analiză calitativă a datelor hidrologice.
Staţiile hidrologice (SH) asigură permanent verificarea corectitudinii calculelor şi a

modului de înscriere şi prelucrare a măsurătorilor şi observațiilor hidrometrice. De
asemenea, SH va urmări modul de completare şi prelucrare a măsurătorilor şi
observațiilor pentru depistarea, eliminarea erorilor şi eventuala completare a unor date
lipsă pe baza unor analize şi corelații complexe.
De asemenea, o activitate specifică SH şi SPBHH este caracterizarea anuală a

caracteristicilor fizico-geografice (factori determinanți) şi editare cartografică în mediul
GIS.
SPBHH contribuie la activitățile de redactare a anuarului hidrologic al bazinelor

reprezentative, verificarea fișelor, tabelelor, caracterizării hidrologice, analizei pe bazin
şi sistematizarea întregului material al anuarului.
2.2. Fluxul materialului hidrometric

Materialul hidrometric dobândit în cadrul programului anual staţionar de observaţii şi
măsurători din rețeaua națională de bazine reprezentative şi experimentale, urmează
următoarea schemă:
10/70
INHGA
SPBHH
Staƫie hidrologice SHE
Staƫie hidrometrică Staƫie evaporimetrică Staƫie/post pluvio Platformă meteo
Figure 1. Schema fluxului informațional şi decizional al informațiilor hidrologice
a) prelucrare primară (tot materialul hidrometric acumulat din observaţii şi

măsurători, descifrări de diagrame, descărcări de date, înscrieri, copieri şi calcule
primare), la începutul fiecărei lunii sau săptămâni este predat/transmis șefului de
staţie hidrologică/bazin; operaţiile de prelucrare primară sunt indicate în
îndrumarele de specialitate; persoana responsabilă de realizarea şi
corectitudinea acestei proceduri este observatorul hidrometru (muncitor/tehnician
hidrometru/inginer/hidrolog);
b) verificare hidrologică - aceasta etapă superioară primei se bazează pe: calcule,

verificări şi corelații matematice, evaluări ale operațiilor de prelucrare primară şi
după caz confruntări cu alte materiale hidrometeorologice conexe; modalitățile de
prelucrare şi verificare sunt indicate în îndrumarele de specialitate; persoana
responsabilă de verificare/control hidrologică este șeful de bazin/staţie;
c) preexpertizare – analiza datelor, materialelor şi soluțiilor hidrologice pentru

fiecare staţie hidrometrica/parcelă/platformă/profil nivometric, etc.; verificarea
înscrierii datelor hidrometeo prelucrate în șabloanele atașate prezentei lucrări
(fişe tipizate, fișiere/foi electronice de calcul tabelar); analiză hidrologică pe bazin
(tabele, corelații şi hărƫi); propuneri şi contribuții de îmbunătățire a unor materiale
cartografice şi/sau a unor soluții hidrologice eronate; verificarea organizării
materialului; de fazele acestei etape este responsabil SPBHH;
11/70
d) expertizarea soluțiilor de prelucrare a datelor hidrologice - ultima etapă a

controlului hidrologic constă în activităţi de analiză orientată îndeosebi către
validarea materialului hidrologic; această procedură se realizează de către
personalul de specialitate al INHGA.
12/70
3. STUDIUL HIDROMETRIC ANUAL

Pentru elaborarea Anuarului sunt necesare studii hidrometric aferent unei staţii din
cadrul unui bazin reprezentativ/experimental. Aceste studii trebuie sa conțină date
privind caracteristicile fizico-geografice şi hidrologice, individualizate la nivel de capitol
3.1. Caracteristici fizico-geografice

Informațiile din Capitolul I privind „Caracteristici fizico-geografice” - structurate la
nivel de subcapitole, vor cuprinde date de bază privind caracteristicile fizico-geografice
(localizare, morfometrie, clima, ş.a.), ale bazinului reprezentativ şi experimental,
completate de materiale cartografice (diverse hărți).
Caracteristicile fizico-geografice ale bazinelor reprezentative şi experimentale, redate

prin text şi ilustrate cu ajutorul hârților, se vor reactualiza de regulă periodic, o odată la
cinci ani sau după caz anual4.
3.1.1 Elemente de localizare

În acest prim subcapitol se descriu elementele de încadrare ale unității de cercetare:
- topografic (coordonatele şi suprafaţa ocupată în km 2),
- unitate/subunitatea de regionare geomorfologică şi bazin hidrografic de ordin

superior;
- apartenența hidrologică la staţie hidrologică şi Administrație Bazinală de Apă şi

eventual unitatea administrativ-teritorială în care se află.
Harta care va însoți descrierea, are rolul de reda o imagine de ansamblu a bazinului în
raport cu elementele mai sus menționate. Editarea este recomandabilă a se realiza cu
tehnica GIS, la o scară corespunzătoare reprezentării principalelor forme de relief,
având ca suport harta topografică a Direcţiei Topografice Militare, scara 1:25.000 5 sau
după caz planuri topografice (scara 1:2.000, 1:500). Pe hartă în mod obligatoriu, apar
următoarele elemente:
- izohipsele sau curbele de nivel principale;
4 - Atunci când survin modificări referitoare la impactul generat de activitățile antropice asupra factorilor determinanți
analizați (îndeosebi modul de utilizare al terenurilor), acestea se vor reactualiza în anul următor.
5 - La cerere, secțiuni/foi scanate şi georeferenƫiate, vor fi furnizate de către INHGA - SHE.
13/70
- reţeaua hidrografică (cu scurgere permanentă şi temporară) şi lacurile - unde

este cazul, cu indicarea hidronimelor;
- cumpăna de apă principală a bazinului reprezentativ şi cumpenele de apă

secundare ale subbazinele componente;
- cele mai mari cote reprezentative ale reliefului (pe cumpănă de apă principală şi
în interior bazinului);
- indicarea localităților apropiate;
- căile de comunicație (șosele, căi ferate, drumuri forestiere) existente.
3.1.2 Harta cu echipamentul instalat

Informaţiile privind localizarea echipamentului instalat trebuie să permită identificarea
facilă în spaţiu a echipamentelor şi a platformelor care deservesc programele de
hidrometrie, nivometrie, hidrogeologie şi meteo sau alte programe speciale (de ex.:
scurgerea pe parcele).
Harta cu echipamentele redă amplasamentul şi indică specificul acestora. Operaţia va

consta în alocarea fiecărei staţii dinspre amont spre aval, mai întâi de pe cursul
principal şi apoi pe afluenţi a unor indici - cifre romane - urmați de prima majusculă
specificul observaţiilor şi măsurătorilor (de ex. R – pentru debite solide).
Pentru alți parametri decât cei menționați în Tabelul nr. 2, se vor folosi alte majuscule,
precizate de elaborator în legenda hărţii (Figura nr. 1). De asemenea, această descriere
va conţine şi un tabel în care sunt prezentate coordonatele topografice în sistem de
referinţă STEREO 70 şi altitudinea (m) faţă de nivelul 0 al Mării Negre ale localizării
aparaturii/staţiilor (Tabelul nr. 2).
Tabelul nr. 2. Indicii parametrilor observați şi măsuraţi la

diversele tipuri de staţii din bazine reprezentative şi experimentalele
Nr.
Indice Parametru/activitate hidrometrică
crt.
1 H observaţii de nivel
2 Q măsurarea debitelor de apă
3 R măsurarea debitelor solide (aluviuni în suspensii)
4 N nivometrie
5 P precipitaţii lichide
14/70
6 T temperatura aerului
7 Ta temperatura apei
8 F observaţii şi măsurători hidrogeologice
9 Se scurgere pe parcela experimentală
10 Sb scurgere pe parcela de bilanţ
11 V direcţia şi viteza vântului
12 W umiditatea solului
13 ETP evaporaţie
Figura nr. 1. Harta amplasării echipamentului hidrometric din

Bazinul Reprezentativ Teleajenul Superior „CHEIA”
15/70
3.1.3 Litologia
Cunoaşterea condiţiilor geologice prezintă importanţă în studiile hidrologice prin
influenţa directă asupra particularităţilor calitative şi cantitative ale resurselor de apă,
precum şi prin rolul pe care îl au în desfăşurarea unor procese hidrologice (eroziune,
transport).
Descrierea condițiilor geologice va fi însoțită şi de harta care trebuie să reflecte

litologia6. Aceasta va fi întocmită după criterii hidrologice de generalizare, în sensul că
tipurile de roci asemănătoare/de vârsta şi variații nesemnificative de facies ale litologiei
(de exemplu: marnele şistoase sarmaţiene şi marnele cu intercalații argiloase, vor fi
grupate şi asimilate în categoria de marne), vor fi colorate/haşurate identic sau notate
cu același semn convenţional.
3.1.4 Morfometria
Cunoaşterea datelor privind altimetria sau hipsometria bazinului (Figura nr. 2) şi ale
reţelei hidrografice corespunzătoare bazinelor controlate la staţii hidrometrice, permit
determinarea elementelor hidromorfometrice specifice scurgerii apei şi aluviunilor în
râuri.
Măsurarea parametrilor morfometrici (prin planimetrare sau cu tehnica GIS), până în

dreptul secţiunilor staţiilor hidrometrice, facilitează obţinerea de informaţii necesare
pentru calculul hidraulic al unor parametri necesari determinării indirecte a scurgerii apei
prin râuri. Rezultatele aferente fiecărei secţiuni se vor insera într-un tabel, care va
cuprinde obligatoriu valorile parametrilor din Tabelul nr. 3.
Tabelul nr. 3. Date morfometrice ale bazinului şi reţelei

hidrografice corespunzătoare unei staţii hidrometrice
Parametru
Profilul staţiei hidrometrice

Altitudinea absolută a staţiei hidrometrice (m)
Altitudinea maximă în bazin (m)
Suprafaţa bazinală (kmp)
Altitudinea medie a bazinului (m)
6 - La solicitarea staţiilor hidrologice/…., INHGA va pune la dispoziţiei în forma electronic (vector .shp), stratul tematic cu
informaţii privind litologia.
16/70
Lungimea râului principal (km)

Distanţa pe cursul râului principal între proiecţia centrului de
greutate al suprafeţei bazinale pe cursul râului principal şi profilul de
închidere (km)
Panta medie pe talvegul râului principal (‰)
Panta medie a suprafeţei bazinale (‰)
Coeficientul de împădurire (%)
Distanţa între profile pe râul principal (km)
Coeficienţi de împădurire (%)
Figura nr. 2. Harta hipsometrică a Bazinului Reprezentativ „CHEIA”
17/70
3.1.5 Clima
Pentru reliefarea influenţelor condiţiilor meteorologice cu impact asupra proceselor
hidrologice din anul analizat, pe baza datelor meteo deţinute, se vor interpreta şi
reprezenta (tabelar şi cu ajutorul hărţilor), principalii parametri climatici.
Scurta caracterizare va fi însoțită - în funcție de echipare - de hărți cu valori ale

temperaturii atmosferice medii anuale (°C), a lunii ianuarie şi iulie, respectiv aceea cu
precipitaţiile anuale (mm).
Hărţile se vor reda cu clase (Figura nr. 3) şi/sau izolinii (izoterme şi izohiete). În situația
în care valorile parametrilor meteorologici, nu sunt disponibile la 2-3 staţii
meteorologice, trasarea izoliniilor se face prin interpolarea valorilor de la staţii/platforme
meteorologice învecinate.
Figura nr. 3. Model orientativ de realizare a hărƫii distribuției a temperaturii mediei anuale (stânga)
şi a straturilor anuale de precipitaţii din Bazinul Reprezentativ SUHA
18/70
Studiul va fi completat şi cu un tabel (a se respecta macheta tabelului nr. 4), în care vor
fi înscrise următoarele elemente:
- parametrul;
- data producerii;
- locul (indicarea numelui staţie) şi
- valoarea măsurată/calculată a următoarelor elemente climatice: temperatura

maximă şi minimă a aerului (°C); cea mai mare cantitate de precipitaţii zilnice (mm)
şi intensitatea maximă a ploi (mm/min).
Tabelul nr. 4. Valori extreme ale temperaturii şi precipitaţiilor

Nr. Data
Parametru Staţia Valoare
crt. producerii
1. Temperatura maximă şi minimă a aerului (°C)
2. Cea mai mare cantitate de precipitaţii zilnice (mm)

3. Intensitate maximă a unei ploi (mm/min)
3.1.6 Vegetaţia
Vegetaţia în particular - îndeosebi pădurea - şi modul de utilizare şi/sau acoperire a
terenurilor în mod general, ţinând seama de poziţia geografică a unităţii de studiu, deţin
un important rol hidrologic, pe lângă cel biologic, social şi economic.
Prelucrarea datelor/informaţiilor ce ţin de modul de utilizare şi/sau acoperire al

terenurilor, trebuie realizată după criterii de generalizare hidrologică (determinarea
coeficienţilor de împădurire), şi completată cu o hartă (Figura nr. 4), în conformitate cu
terminologia şi nomenclatura CORINE LAND COVER7. În această hartă se vor reda,
după caz, următoarele suprafeţe:
- pădure de conifere;
- pădure de foioase;
- păduri mixte;
- pajişti, păşuni, fâneţe;
7 - La cerere aceste materiale se pot furniza şi de către INHGA.
19/70
- suprafeţele pomiviticole, culturile agricole, culturile terasate, irigate, etc.
- arii/perimetre urbane.
Aceste elemente se vor extrage în mediul GIS, ori din baza CLC, ori de pe
ortofotoplanuri8 şi se vor corobora şi confrunta cu date actualizate din teren. Conturarea
zonelor forestiere sprijină activitatea de determinare a coeficienților de împădurire pe
bazinul integrator şi subbazinele componente.
8 - La cerere acesta se vor furniza de către INHGA.
20/70
Figura nr. 4. Harta modului de utilizare a terenurilor din Bazinul Reprezentativ SUHA
3.1.7 Solurile
Din punct de vedere hidrologic, învelișul pedologic datorită proprietăților fizice şi a
proceselor de degradare la care este supus (prin procese fizice şi fenomene naturale
şi/sau antropice), contribuie la accelerarea sau întârzierea scurgerii pe versanţi,
influenţând alimentarea râurilor, dar şi bugetul de aluviuni tranzitate de acestea.
Prezentarea condiţiilor pedologice se va baza pe considerente de ordin hidrologic

(variaţia sensibilă a coeficientului de scurgere, eroziunea accelerată a versanţilor, etc.)
şi necesită explicaţii detaliate legate de factorii pedologici. De asemenea, caracterizarea
va fi însoţită de hartă, pe care vor fi conturate principalele clase de sol9 (Figura nr. 5),
respectându-se nomenclatura Sistemului Român de Taxonomie a Solurilor din anul
2012 (SRTS+).
9 La cerere, stratul tematic se pot furniza şi de către INHGA.
21/70
Figura nr. 5. Harta claselor de sol din Bazinul Reprezentativ SUHA
3.2. Date hidrometrice

În cadrul Capitolului II. „DATE HIDROMETRICE”, sunt indicate modalitățile de
prelucrare şi prezentare a principalelor elemente hidrometeorologice observate,
măsurate, colectate şi calculate la o staţie.
3.2.1 Temperatura aerului

Temperatura aerului exprimată prin valori medii zilnice se măsoară în grad Celsius (°C)
şi zecimi de grad. Aceste valori se înscriu în formulare, separate prin virgulă (de ex.
10,7; 5,50), nu prin punct, iar în format electronic separate prin punct sau virgulă.
Tabelul cu valori medii zilnice ale temperatura aerului (a se vedea Anexa IV.3),
măsurată pe râuri la staţii hidrometrice, va cuprinde următoarele date:
a) medii zilnice şi decadale;
22/70
b) maxima şi minima lunară instantanee şi data producerii;
c) media anuală (media aritmetică a celor 12 valori lunare);
d) maxima anuală (reprezintă cea mai mare valoare din observațiile executate la
orele 6 şi 18 sau instantanee, pe parcursul unui an);
e) minima anuală (reprezintă cea mai mică valoare din observațiile executate la
orele 6 şi 18 sau instantanee, pe parcursul unui an).
La partea inferioară a paginii se vor nota numele şi data când tabelul a fost completat şi
verificat.
3.2.2 Temperatura apei

Temperatura medie zilnică a apei (exprimată în °C şi zecimi de grad), măsurată pe râuri
la staţii hidrometrice, rezidă din medierea aritmetică a tuturor valorilor măsurate şi
înregistrate la termene orare. Aceste valori se înscriu pe foi, separate prin virgulă (de
ex. 10,7; 5,50), nu prin punct, iar în format electronic separate prin punct sau virgulă.
De asemenea, ca în cazul temperaturii aerului, tabelul cu valori medii zilnice ale

temperatura apei (a se vedea Anexa IV. 4), va cuprinde următoarele date:
a) medii zilnice şi decadale;
b) maxima şi minima lunară instantanee şi data producerii;
c) media anuală (media aritmetică a celor 12 valori lunare);
d) maxima anuală (reprezintă cea mai mare valoare din observațiile executate la
orele 6 şi 18 sau instantanee, pe parcursul unui an);
e) minima anuală (reprezintă cea mai mică valoare din observațiile executate la
orele 6 şi 18 sau instantanee, pe parcursul unui an).
La partea inferioară a paginii se vor nota numele şi data când tabelul a fost completat şi
verificat.
23/70
3.2.3 Temperatura solului

Temperatura medie zilnică sau pentadală a solului (°C şi zecimi de grad), măsurată pe
profil la diferite adâncimi sau la suprafaţa solului, se înscriu pe foi şi fișiere de calcul
tabelar, separate prin virgulă (de ex. 10,7; 5,50), nu prin punct, iar în format electronic
separate prin punct sau virgulă.
Seriile de date privind temperatura medie zilnică se redau în mod similar cu cele ale
temperaturii aerului (a se vedea Anexa IV.4), iar seriile de date pentadale se prezintă pe
fișiere de calcul tabelar (Tabelul 5).
Tabelul nr. 5. Șablon tabelar pentru înscrierea valori instantanee pentadice

ale temperaturii medie pentadală a solului
Luna
Pentada
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
1
2
3
4
5
6
3.2.4 Precipitaţii
Importanța cunoaşterii variabilității cantităţilor de precipitaţii rezidă din poziția de bază a
acestui parametru în ecuația bilanţului apei - calculul resurselor de apă.
Înscrierea valorii straturilor colectate şi măsurate zilnic (mm) la termenele climatologice

(7-19-7h), se va face în tabele/foi electronice de specialitate. În tabel, în stânga valorii
stratului de precipitaţii se vor înscrie cu majuscule tipurile de precipitaţii, astfel:
A=ploaie; B=aversă de ploaie; C = burniță; D=ninsoare; E=aversa de ninsoare;
F=lapoviță; G=aversă de lapoviţă; H=grindină; I=rouă.
În timpul verii sau după orice ploaie cu impact hidrologic (scurgere pe parcelă; viitură)
cantitatea de apă căzută şi colectată în pluviometru se va măsura după ce a încetat
ploaia. Valorile acestor straturi se înscriu într-un tabel distinct.
Datele (straturile/cantitățile) provenite de la pluviografe/pluviometre automate se vor

corela cu cele de la pluviometre şi se vor înscrie în tabele folosind culoarea neagră
24/70
pentru pluviometru şi roşie pentru pluviograf sau indicând la baza acestor tabele
aparatul folosit la colectarea ploii.
Înscrierea straturilor/cantităţilor de apă provenite din ploii însumate pe parcursul unui an

se face prin centralizarea valorilor totalizate zilnic, lunar şi anual, în tabelul din Anexa
IV.5.
3.2.4.1 Intensitatea ploilor

Cunoașterea variabilității temporale a cantităţilor de precipitaţii permite determinarea
intensității/agresivității pluviale (mm/min).
Tabelul în format electronic (Figura nr. 6), cu valorile intensității pluviale (un
eveniment/o ploaie), în funcție de caracteristicile ploii şi tehnice (tip de pluviograf;
reglajele pluviometrelor automate), trebuie să cuprindă serii de date cu valori ale
straturilor/cantităţilor şi timp (dată, oră şi minut), la pas de timp cumulat, nu mai mare de
10 minute. Celule colorate cu verde indică spațiul de completat (ora şi stratul
precipitației), iar cele roșii (intensități şi intervale) sunt celule în care se realizează
automat calcule.
Figura nr. 6. Șablon tabelar completat cu elementele unei ploi/eveniment pluvio
3.2.5 Stratul de zăpadă şi rezerva de apă

Prelucrarea datelor nivo dobândite din efectuarea observațiilor şi a măsurătorilor asupra
grosimii stratului de zăpadă (Tabelul nr. 6) - executate zilnic pe platforma (parcela)
nivometrică şi pentadal/decadal privind grosimea şi densitatea stratului de zăpadă,
25/70
realizate atât pe parcelele, cât şi la profile nivometrice - are ca obiectiv determinarea

echivalentului în apă înmagazinat.
La platformele nivometrice reduse/platforma triunghiulară, observațiile calitative asupra

procentul acoperii terenului şi grosimii stratului de zăpadă se execută zilnic, la ora 9,
pe toată durata existenței stratului de zăpadă.
Tabelul nr. 6. Date privind termenele de observaţii şi măsurători nivale

Parametru Termene de observaţii şi măsurători
Grosime (cm) zilnic
Densitate (g/cm3) pentadal: prima zi a lunii sau ziua următoare căderii zăpezii,
a 5-a, a 10-a, a 15-a a 20-a, a 25-a şi ultima zi lunii.
Echivalent în apă (mm)
decadal, prima zi, a 10-a, a 20-a şi ultima zi lunii.
Tabele cu valori instantanee pentadale/decadale cu caracteristici lunare şi anuale ale

rezervei de apă (mm) din stratul de zăpadă (a se vedea Tabelul nr. 7), redau valori
pentru următoarele intervale:
a) pentadal/decadal se va trece se va trece în tabel valoarea rezervei de apă din

stratul de zăpadă a aceleiași parcele nivometrice; valorile rezervei de apă din
stratul de zăpadă sunt extrase din fișele pentadale/decadale de observaţii
nivometrice;
b) maximul din intervalul I-IV şi X-XII, indiferent dacă stratul de zăpadă a fost
discontinuu în timp şi spațiu, se va nota rezerva maximă pentadică din intervalul
respectiv; dacă în intervalul dintre pentade s-au efectuat alte măsurători
nivometrice pe parcela/platforma respectivă (de ex. măsurători intensive în faza
de acumulare a rezervei), rezerva maximă din intervalul I-IV şi X-XII va fi extrasă
şi dintre măsurătorile efectuate între pentade (Tabelul nr. 7).
Seriile de date nivometrice preluate de la staţiile automate de zăpadă, se prezintă pe

fișiere de calcul tabelar.
Tabelul nr. 7. Șablon tabelar pentru înscriere valorilor instantanee şi cumulate

ale rezervei de apă din stratul de zăpadă
Luna
Pentada/decada
I II III IV X XI XII
1
2
3
4
5
26/70
6
Rezerva maximă
pentadică din interval
3.2.6 Direcţia şi viteza vântului

Observațiile vizuale privind direcţia şi viteza vântului cu ajutorul giruetei Wild, realizate
la cel puțin trei termene orare (7, 13 si 19), se înscriu in tabele specifice. În ceea ce
privește viteza vântului, valorile acesteia se redau doar elemente cantitative (de ex.: 1
m/s), fără simboluri.
Seriile de date preluate de la staţiile automate de vânt, se prezintă pe fișiere de calcul

tabelar.
3.2.7 Umiditatea relativă a aerului

Umiditatea relativă a aerului (%) reprezintă conținutul de vapori de apă existenți la un
moment dat în atmosferă. Media zilnică a umidităţii aerului (%), va fi media celor 24 de
valori orare înscrise de higrogramă. Pentru completarea fișelor se va folosi macheta de
la anexată.
Seriile de date preluate de la staţiile automate prevăzute cu senzori de umiditate a

aerului, se prezintă pe foi de calcul tabelar.
3.2.8 Umiditatea solului

Umiditatea solului (W), parametru utilizat în estimarea bilanţului apei se determină pe
cale directă (gravimetrică) şi indirectă (constanta dielectrică) pe profile de sol. Metodele
indirecte, moderne, se bazează pe exploatarea tehnicii senzorilor de capacitanţă sau
reflectometrici.
Tabelul cu valori instantanee pentadale cu caracteristici lunare şi anuale ale

umidităţii solului (%), pe un profil de sol, va reda pentru fiecare pentadă, media
aritmetică a valorilor umidităţii determinate la diferite adâncimi.
27/70
Se va calcula media lunară (care rezultă din media aritmetică a celor șase pentade),
apoi valorile pentadice maxime şi minime din luna respectivă. Ultimele operațiuni care
se vor efectua vor fi:
- calculul mediei anuale (care va fi media aritmetică a celor 12 valori medii lunare);
- extragerea valorilor maximă şi minimă pentadică anuală şi data,
Valorile maxime lunare şi anuală vor fi extrase şi dintre observațiile zilnice efectuate
după ploile care au generat viituri.
În cazul datelor măsurate zilnic pe parcursului unei luni, cu senzori de capacitanţă sau
reflectometrici, seriile de date se prezintă pe foi de calcul tabelar (Tabelul nr. 8)
structurate astfel:
- ziua;
- valoarea zilnică a umidităţii solului cu precizie de o zecimală (de ex.: 26,9), pe

diverse adâncimi; valoarea medie lunară pe adâncime;
- observaţii (se vor nota cauzele ce au determinat neefectuarea măsurătorii sau

evenimente deosebite;
- la partea inferioară se vor nota numele persoanelor care a prelucrat şi verificat

corectitudinea calculelor.
Tabelul nr. 8. Șablon tabelar completat cu date privind umiditatea solului măsurată zilnic
3.2.9 Evaporaţia şi evapotranspiraţia

Evaporaţia şi evapotranspiraţia (mm) reprezintă de asemenea, parametrii importanți ai
bilanţului apei, deoarece dictează disponibilitatea resurselor de apă, astfel încât ratele
ridicate ale acesteia pot determina schimbări majore în fluxurile/transportul de apă.
28/70
Modalitatea de prezentare a rezultatelor provenite din măsurători/calcule se va realiza

în conformitate cu indicațiile din „Îndrumarul pentru prelucrarea datelor de la staţiile
evaporimetrice, vol. III (2016)”.
3.2.10 Nivelul apei subterane

Cunoașterea regimului apelor freatice şi/sau de adâncime în timp şi spaţiu se
efectuează prin observaţii şi măsurători la forajele (puţuri) hidrogeologice. Tabelul cu
valorile nivelului apelor freatice şi/sau de adâncime, va reda la fiecare a 3-a zi, în
conformitate cu indicațiile din „Îndrumarul pentru prelucrarea datelor de la staţiile
hidrogeologice, vol. V (2016)”.
3.2.11 Elemente hidrometrice determinate la râuri

Prelucrarea tuturor datelor hidrometrice de la staţiile hidrometrice amplasate pe râuri
(niveluri, debite de apă, debite de aluviuni în suspensie, fenomene de iarnă, strat de
zăpadă, etc.) din cadrul bazinelor experimentale şi/sau reprezentative se face cu
respectarea strictă a indicațiilor din „Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile
hidrometrice pe râuri, Volumul I., 2016”.
3.2.11.1 Niveluri pe râuri

Nivelurile apei pe râuri citite de către hidrometru sau măsurate şi înregistrate de diverse
dispozitive automate, după ce au fost înscrise în “Carnetele pentru înscrierea
măsurătorilor şi observațiilor hidrometrice”, se vor prelucra conform indicațiilor din
„Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrometrice pe râuri, Volumul I.,
2016”.
Având în vedere suprafețele mici de recepție ale bazinelor hidrografice, care contribuie
la formarea resurselor de apă din cadrul bazinelor experimentale şi/sau reprezentative,
nivelurile trebuie citite şi înscrise, cu precizie cât mai mare. Se recomandă valoarea de
precizie de 0,5 cm (de ex.: 22,5).
29/70
Fișele sau foile electronice cu niveluri ale apei măsurate la staţii hidrometrice de rău, din
cadrul bazinelor experimentale şi/sau reprezentative se completează în mod similar cu
ca acelea din reƫeaua naƫională de staţii hidrometrice pe râuri.
3.2.11.2 Debite lichide pe râuri

Determinarea debitelor lichide (m3/s; l/s), respectiv observarea şi măsurarea
fenomenelor termice (de ex. îngheț) care afectează curgerea apei la staţiile
hidrometrice se realizează zilnic în mod indirect (citiri de nivel) şi cu frecvență rară pe
cale directă. Astfel, debitele de apă se obțin:
a) indirect - prin citiri sau înregistrări de nivel în secțiuni calibrate pe râuri, canale şi
deversoare Parshall;
b) direct - prin măsurători cu morișca hidrometrică şi cu tehnica ADCP.
Programul standard de observație a nivelurilor sunt orele 6 şi 18. Aspecte specifice

programului de observație a nivelurilor sunt detaliate în Vol. I. Îndrumar pentru
activitatea staţiilor hidrometrice pe râuri (2014).
3.2.11.3 Debite de aluviuni în suspensie

Pentru recoltarea probelor de apă - scursă pe parcele experimentale sau pe râuri - în
scopul cântăririi aluviunilor în suspensie, în mod curent se folosesc dispozitive clasice
(sticle; sticla cu ajutaje şi batometrul cu recoltare lentă sau rapidă) şi moderne
(recipiente mici de sticlă sau plastic).
Determinarea cu acuratețe ridicată a turbidității apei se poate realiza cu turbidimetru

sau fotometru spectral, ambele portabile.
Turbidimetrul portabil (Figura 6) este un instrument de teren/laborator utilizat pentru

determinarea expediționară/experimentală a turbidității apei. Principiul de funcționare se
bazează pe informații nefelometrice şi constă în utilizarea unui semnal principal de
dispersie a luminii nefelometric (90°) pentru semnalul de dispersie a luminii transmis 10.
10 - Se exprimă în NTU (unitate de turbiditate nefelometrică) sau FNU (unitate de turbiditate formazinică).
30/70
Standardul ISO 702711, este utilizat pentru a determina concentrația de particule în

suspensii (organice şi anorganice) dintr-un eșantion de apă, prin măsurarea luminii
incidente împrăștiate în unghiuri drepte.
Exploatarea tehnică a turbidimetrului se realizează în concordantă cu ghidul/manual de

utilizare al acestuia. Funcționarea are la bază un proces de calibrare, care se realizează
cu diverse turbidități standard (soluții), acestea pot varia în funcție de producător (de
ex.: valori mici 0 - 50 FNU). Atunci când turbiditatea apei variază este important
numărul punctelor de calibrare. Utilizatorul poate opta pentru folosirea punctelor de
calibrare preexistente/standard sau pentru alegerea altor puncte particularizate, în care
se execută această operație.
Etalonarea (calibrarea) turbidimetrului se face cu o probă lichidă standard (soluție) sau

alt material cu o valoare a turbidității definită și reproductibilă. Etalonarea la punctul 0 se
face cu apă distilată. Calibrarea pe interval scăzut (nivel de la 0 - 40 NTU), provocată
de particule foarte fine, care nu pot fi individualizate cu ochiul liber şi care se află în
stare de suspensie în apă, corespunde apei potabile. Următoarele puncte de calibrare
folosite - cel puțin două - cu ajutorul unor soluții cu concentrații (turbidități) cunoscute,
permit trasarea unei curbe de etalonare.
Figura nr. 7. Turbidimetrul portabil model Hach Lange
11 - Conform Organizației Internaționale de Standardizare (ISO), Standardul International 7027 – Calitatea apei –
Determinarea turbidității apei, A doua ediție, 1990-04-15.
31/70
3.2.11.4 Formațiuni de gheaţă pe râuri

Datele primare obţinute de la măsurători se înscriu în fișa cu valori pentadale ale
grosimii gheţii şi stratului de zăpadă de pe gheață din perioadele cu fenomene de
îngheţ pe râu, pentru fiecare pentadă si redă următoarele valori:
- pentru gheața de mal (st = stâng; dr = drept) se notează: la numărător grosimea (în
cm); la numitor lățimea de la ambele maluri (m), de exemplu:
12
3st / 6dr
- valoarea maximă lunară se va extrage, atât din pentade, cât şi din carnetele de
măsurători de debite efectuate între pentade.
Fişa cu valorile lunare şi anuale ale formaţiunilor de gheață pe râuri la staţiile

hidrometrice, va cuprinde doua părți. Prima parte va conține un grafic cronologic al
formaţiunilor de gheaţă de pe râu (inclusiv ultimele 10 zile ale anului precedent şi
primele 10 zile ale anului următor)12. Cea de a doua parte va cuprinde un tabel
centralizator cu numărul de zile în care s-au produs tipurile de formaţiuni de gheaţă. Pe
coloane se va însuma totalul lunar şi anual de zile cu toate formaţiunile de gheaţă, iar
pe rânduri se va însuma totalul anual de zile cu tipuri de formaţiuni de gheaţă, înscriind
după el, în paranteză, totalurile pe prima parte a anului şi pe ultima parte a anului (a se
vedea anexa IV.6).
3.2.12 Debitele lichide zilnice ale izvoarelor

Debitele lichide (l/s) ale izvoarelor măsurate prin metoda volumetrică, se completează
în tabele speciale. Frecvența măsurătorilor este de obicei din 3 în 3 zile, iar în perioada
cu precipitaţii aceasta va fi zilnică.
Redarea rezultatelor se face sub formă tabelară (a se vedea Anexa IV.7).
12 - În concordanță cu instrucțiunea pentru prelucrarea datelor hidrometrice de la statiile hidrometrice de râu.
32/70
3.2.13 Elemente hidrologice ale scurgerii superficiale de pe

parcele
În cercetarea hidrologică experimentală pe cale naturală sau prin simulare, o modalitate
de cunoaștere la microscară a parametrilor ecuației de bilanț hidrologic o reprezintă
experimentul pe parcelă. Prin această activitate se urmărește studiul legităților
privitoare la formarea scurgerii lichide, de aluviuni în suspensie şi în procesul alimentării
apelor subterane, prin modificarea controlată pe o anumită perioadă de timp a factorilor
genetici (ploi) în diferite condiții cum ar fi înclinarea, lungimea şi expunerea pantelor,
varietățile solului şi modul de utilizare sau acoperire cu vegetație, etc.
Parcelele experimentale pot fi de mai multe tipuri: de scurgere, de eroziune, nivale şi de

bilanț a apei în sol. Parcele de scurgere permit determinarea ratelor scurgerii de
suprafaţa, iar cele de bilanț permit şi determinarea ratelor aferente asociate scurgerii
hipodermice şi subterane, care drenează spațiul aferent parcelei.
În vederea determinării ratelor şi elementelor hidrologice asociate scurgerii lichide de

suprafață de pe parcele experimentale cu diferite suprafețe, se va folosi aplicația
„ParExp v1”. Avantajele acestei aplicații sunt următoarele:
(i.) calculul automat al elementelor hidrologice asociate scurgerii lichide

superficiale, concomitent cu completarea datelor de intrare - valori obţinute din
prelucrarea (descifrarea) limnigramelor/descărcarea datelor de la senzori de
nivel;
(ii.) reducerea timpului de lucru;
(iii.) eliminarea unor eventuale erori apărute în timpul calculelor manuale.
3.2.13.1 Determinarea scurgerii lichide superficiale pe parcele

experimentale
Ratele scurgerii apei de pe parcele se exprimă cantitativ cu ajutorul mai multor mărimi
hidrologice. Dintre acestea relevante pentru cunoaștere sunt: debitul de apă, debitul
lichid specific, volumul de apă şi stratul de apă scurs.
În vederea determinării elementelor anterior menționate este necesar măsurarea şi

înregistrarea continuă a nivelului apei (H sau Δh - mm). Măsurarea nivelului apei unui
râu sau lac, ori a apei scurse de pe parcele experimentale în bazine se poate realiza,
33/70
atât cu orice dispozitiv hidrometric din categoria acelora care intră în contact cu apa
(cum sunt de exemplu: limnigraf mecanic/electromecanic portabil sau fix - Fig. 7;
traductor de nivel; senzor de presiune; senzor cu plutitor) şi non-contact (senzor
acustic, optic radar), prevăzute după caz cu dispozitive de control, înscriere sau
datalogger.
Aceste dispozitive înregistrează automat şi continuu variațiile de nivel ale apei

acumulate într-un bazin colector calibrat, ce pot fi de tipul: rezervor, vas, bazin, etc., de
exemplu, rezervoarele din dotarea parcelelor experimentale Bazinelor Experimentale
ALDENI şi VOINEŞTI au un volum (V) de 0,38 m3 (Fig. 7).
Figura nr. 8. Instrument modern pentru măsurat şi înregistrat nivelul apei – limnigraf Stevens, tip F (stânga) şi
schiță pentru un bazin colector calibrat – prevăzut cu fereastră/fanta deversoare (dreapta)
3.2.13.2 Măsurarea şi înregistrarea nivelului apei

Măsurarea şi înregistrarea continuă a variației nivelului apei în rezervor cu
limnigraf (scara 1:1), pe durata producerii fenomenului (scurgerii), în funcție de nivelul şi
volumul apei, se realizează pentru una sau două faze de scurgere, astfel:
a) atunci când nivelul apei acumulat în rezervor nu depășește cota de deversare a

acestuia, are loc scurgerea cunoscută sub numele de „scurgere în deversor”;
aceasta începe de la nivelul 0;
b) pentru situațiile când nivelul apei din rezervor depășește nivelul crestei deversorului
şi apa se scurge prin fanta/fereastra triunghiulară cu unghi de 45° (Figura nr. 9.b), se
folosește termenul „scurgere pe deversor”; măsurarea acestei scurgeri începe cu
valoarea nivelului de apă la 0.
34/70
În raport cu nivelul apei din bazin pentru măsurarea acestuia şi determinarea

debitelor lichide, se folosesc două metode:
a) „volumetrică” V=f(H), presupune acumularea continuă a unui volum (V - l) de apă

într-un rezervor cu volum cunoscut13; în cazul rezervoarelor din dotarea parcelelor
de scurgere - de la Bazinul Experimental ALDENI - şi de bilanț - de la Bazinul
Experimental VOINEŞTI, V= 0,38 m 3 sau 380 l (Figura nr. 9.a);
b) „deversorului” Q=f(H), intervine numai atunci când debitul este mare, volumul
scurgerii depășește capacitatea de acumulare a rezervorului şi se produce aşa
numita „scurgere pe deversor” (Figura nr. 9.b).
a b
Figura nr. 9. Scurgerea apei în bazin (a) şi prin fanta deversoare (b)
3.2.13.3 Activităţi desfășurate de observator pe durata măsurătorilor

Atunci când se utilizează limnigraful, hidrometrul trebuie să se asigure de
înscrierea pe limnigramă a următoarelor elemente de identificare: loc, nr. parcelei, data,
ora şi minutul de fixare.
De asemenea, observatorul va trebui să asigure supravegherea funcţionării
limnigrafului pe durata producerii scurgerii, deoarece:
13- Volumul unui rezervor se determină în funcţie de forma sa geometrică (paralelipiped dreptunghic, cilindru) şi
dimensiunile acestuia.
35/70
a) în cazul scurgerii de suprafață cu debit mic, înregistrarea se va face numai

volumetric, iar atunci când nivelul apei va ajunge în apropierea lamei deversate, în
mod obligatoriu se va goli bazinul;
b) în cazul scurgerii cu debite mari, înregistrarea nivelurilor se va face mai întâi
volumetric şi ulterior pentru curgerea apei prin fereastra bazinului „deversor”, cu
mențiunea că atunci când debitul scurgerii se micșorează se va goli bazinul şi se va
înregistra volumetric; se recomandă acest lucru, deoarece la debite mici, la
înregistrarea pe deversor, pe diagrama (limnigramă) va apărea o linie orizontală.
3.2.13.3.1 Aplicaţia „PAREXP V1”
Programele de calcul tabelar sunt frecvent folosite la prelucrarea informațiilor

hidrologice. Aplicaţia informatică „ParExp v1”, rulează în mod normal pe versiuni de la
Microsoft Office Excel 2003, inclusiv, până la ultima variantă.
3.2.13.3.1.1 Operații premergătoare determinării automate a elementelor
Studiile hidrologice cu parcele experimentale necesită atenție şi precizie

ridicată, întrucât se operează cu valori mici, iar erorile în calcule pot produce
schimbarea semnificativă a rezultatelor.
În vederea eliminării unor posibile erori apărute la măsurători şi reflectate în

calcule, se impune efectuarea unor operații premergătoare.
Procedura premergătoare calcului automat al valorilor asociate scurgerii lichide

de pe parcele experimentale vizează prelucrarea datelor ce privesc nivelul apei printr-o
evaluare obligatorie, în mod comparativ şi cantitativ cu cele legate de ploaia
generatoare.
Evaluarea diagramelor
Evaluarea de către observator, în mod comparativ a diagramelor (limingrama şi

pluviogramă) urmărește constatarea unor posibile decalaje temporale şi cantitative
anormale între elementele ploii generatoare şi cele ale scurgerii (Figura nr. 10. a.
b), după cum urmează:
- la pluviograme: se constată valoarea stratului total al ploii; momentele ploii
36/70
(ora de început şi de sfârșit) şi dinamica intensităților (Figura nr. 10. a);
- la limnigrame: se identifică momentele scurgerii şi tipul scurgerii (volumetrică

şi/sau prin fanta deversoare).
Prelucrarea diagramelor
Operaţiile necesare prelucrării limnigramelor aferente scurgerii apei (Figura nr.

10. b), sunt următoarele:
a) se va delimita linia de variaţie pentru scurgerea în rezervor de aceea a scurgerii

din rezervor - prin trasarea unei drepte care porneşte de la punctul final al
scurgerii până la intersecţia cu linia de variaţie a momentului de începere a
scurgerii prin fanta deversorului - dacă acesta din urmă s-a produs (Figura nr. 10.
b, c):
- pentru descifrarea limnigramei cu scurgere în bazin se vor identifica şi
diviza intervalele cu intersecţii ale liniei de variaţie a nivelului pe diagramă
(schimbare a intensităţii) şi se va determina lungimea în milimetri cu
precizie de o zecimală (de ex.: 8.2, 24.0, 57.1, 37.6), pe baza cărora se va
stabili durata (timpul de începere şi de încetare);
- în cazul producerii scurgerii prin fanta deversoare (Figura nr. 10. b, c),
primul interval va începe de la 0, iar pentru identificarea lungimii variației
de nivel (mm) a unui interval, se va folosi aceeași procedură ca pentru
descifrarea limnigramei cu scurgere în bazin;
a b
37/70
Figura nr. 10. Secţiune dintr-o pluviogramă cu încadrarea intervalului orar al ploii (a); limnigrama
scurgerii aferente (b) şi detaliu privind intervalului orar maxim şi al variaţia de nivel pentru
scurgerea prin fanta deversoare (c)
b) se vor aplica eventuale corecţii de nivel, pentru cazuri datorate unor întreruperi
ale înregistrărilor; aceste aprecieri se realizează prin raportarea geometriei liniei
de variaţie accidentale trasate de limnigraf la una anterioară, în care s-au
înregistrat condiții hidrologice relativ asemănătoare.
În final, după parcurgerea integrală a etapelor premergătoare calculului automat
al scurgerii, vor rezulta două coloane distincte (Tabelul nr. 9):
- timp (exprimat în ore şi minute);
- nivel (exprimat în mm, cu precizie de o zecimală).
Tabelul nr. 9. Momentele scurgerii şi nivelul acestora

Timp (ora:min) Nivel (mm)
Scurgere în bazin
19:20 0
20:10 8.2
21:20 6.5
21:40 24.0
21:50 10.0
21:58 30.0
22:03 30.0
22:08 83.0
Scurgere prin fanta „deversoare”
22:08 0
22:10 57.1
22:20 37.6
22:30 17.8
23:00 10.1
23:40 3.2
23:40 0
38/70
Cu aceste serii de date, în următoarea etapă se vor efectua calcule hidrologice

automate.
3.2.13.3.1.2 Foile de calcul
Aplicația „ParExp v1”, este elaborată în Excel şi conține un registru cu două foi
de calcul. Prima foaie de calcul este editabilă şi se numeşte “Scurgere”14, iar a doua
foaie se numeşte „Abaca”. Foaia „Abaca”, este protejată prin parolare şi cuprinde serii
de date pe baza relației deversorului Q=f(H).
În foaia de calcul “Scurgere”, format A4 se prezintă un tabel cu orientarea paginii

pe lungime, în care sunt indicate următoarele module:
i. date de identificare a parcelei şi evenimentului hidrometeorologic: nr. parcelei,

modul de utilizare a trenului (MUT), stratul ploii, suprafaţa parcelei şi data
evenimentului – aceste date se particularizează pentru fiecare eveniment;
ii. parametrii hidrologici, cu următoarele elemente: timp, nivel, volum, debit şi

strat;
iii. module de calcul pentru scurgerea în bazin şi prin fanta deversoare;
iv. elemente caracteristice ale scurgerii: durata scurgerii, volum total, debit maxim,
strat total, debit specific maxim şi coeficient de scurgere.
Foaia editabilă “Scurgere”
Foaia “Scurgere” conţine coloane cu celule editabile – de culoare verde, şi

needitabile – de culoare roşie. Celule needitabile sunt protejate prin blocare.
Coloanele cu elemente caracteristice ale scurgerii lichide sunt următoarele:
1) Timp (ΔT) – parametru ce individualizează momentele scurgerii. Această

coloană conţine două subdiviziuni: „Ora” şi „Interval de timp”:
- momentele scurgerii (ora:min);
14 - Foaia “Scurgere”, în mod orientativ are date ale unei scurgeri (eveniment) de la parcela cu sol prelucrat din cadrul
Bazinului Experimental ALDENI.
39/70
- celula „Interval de timp” are două rubrici: minute şi secunde; în aceste coloane
se realizează operaţii de calcul automat pentru momentele scurgerii, ce constau
în operaţii de transformări ale diferențelor de timp, în minute şi secunde (Figura
nr. 11);
II. Elemente I. Date de

hidrologice identificare a
parcelei
III. Parametrii
hidrologici ai
Scurgerii în bazin
III. Parametrii
hidrologici ai
Scurgerii prin
fanta
deversorului
IV. Valori
caracteristice
ale scurgerii
Figura nr. 11. Ilustraţia structurii foii “Scurgere”
2) Nivel (mm) – element hidrologic descifrat de pe limnigramă sau prelucrat din

serii măsurate automat (a se vedea Tabelul nr. 9), se completează valorile
specifice celor două forme de scurgere:
a) în bazin;
b) prin fanta deversoare (dacă s-a produs);
3) Volum (l) – expresia cantitativă a scurgerii, din punct de vedere al procedurii de

calcul se diferenţiază pentru cele două tipuri de scurgere (în rezervor şi prin fanta
40/70
deversoare) şi se calculează, atât parţial, cât şi cumulat pentru cunoașterea

volumului total; calculul automat al volumului se realizează, astfel:
c) pe baza curbei volumetrice a deversorului V=f(H)15, pentru scurgerea în

rezervor;
d) prin relaţii matematice pentru scurgerea prin fanta deversoare;
4) Debit (l/s) – reprezintă elementul hidrologic ce exprimă relaţia dintre volumul de

apă scurs şi timp; determinarea debitelor de apă se realizează prin metoda
volumetrică şi pe baza relaţia Q=f(H); aceste metode se pot folosi succesiv
doar atunci când se produce scurgerea prin fanta deversorului; căile de
determinare sunt:
 metoda „volumetrică”, constă în raportarea volumului de apă (l) la timp (s);
 relaţia Q=f(H), complementară metodei volumetrice, reprezintă conversia

nivelului (numărul milimetrilor) în debit, conform abacei deversorului
„Gaerly – Crimp”;
5) Strat (mm/m2), este un indicator al aportului suprafeţei şi se obţine ca raport

între volumul de apă scurs şi suprafaţa parcelei; pentru acest element se
calculează stratul parţial şi cumulat; stratul parțial reprezintă echivalentul apei
scurse de pe suprafaţa de 1 m2 între două intervale de timp; stratul cumulat
reprezintă progresia aritmetică a straturilor parţiale (Figura nr. 11).
De asemenea pentru cunoaşterea coeficientului de scurgere este necesară

completarea valorii stratului ploii generatoare a scurgerii.
3.2.13.3.1.3 Etape de lucru
Etapele parcurse de utilizator constau în introducerea (înscrierea) datelor

referitoare la elementele de identificare ale parcelei şi evenimentului hidrometeorologic
în foia “Scurgere”.
INTRODUCEREA DATELOR
15 - Pentru 1 mm nivel, echivalentul în apă este 0, 492 l.
41/70
O atenție deosebită trebuie avută de utilizator la introducerea datelor! Această

etapă constă în transcrierea următoarelor tipuri de date:
1) date de identificare a parcelei: nr. parcelei (de ex: 2), tip (scurgere/bilanț),
suprafaţa parcelei (în m2), modul de utilizare a trenului (sol prelucrat, betonată sau
iarbă, h16= 20 cm, etc.), stratul ploii (în mm) şi data producerii scurgerii (de ex:
2.VI.2014);
2) în coloana dedicată momentelor scurgerii „Ora”, se vor înscrie date privind timpii
(a se vedea Tabelul nr. 9), în format: ora: minut: AM/PM (hh:mm:ss PM)
1:40:00 PM, iar celula va afişa în formatul: 13:40,
3) în coloana numită „NIVEL Δh (mm)”, date referitoare la nivel (a se vedea Tabelul

nr. 9), cu precizie de o zecimală (de ex.: 8.2, 24.0, 57.1, 37.6).
SCURGEREA ÎN BAZIN
Atunci când nivelul apei nu depăşeşte capacitatea de acumulare în bazin

(„Scurgere în bazin”), utilizatorul va trebui să: şteargă modulul aferent „Scurgerii prin
fanta deversoare”; ignore mesajul de avertizare al aplicaţiei; asigure actualizarea
legăturilor de calcul prestabilite.
În final va rezulta modulul de calcul pentru scurgerea în bazin cu elemente

caracteristice ale scurgerii superficiale (Figura nr. 12).
16 - Se referă la înălţimea medie a ierbii.
42/70
Figura nr. 12. Modulul de calcul volumetric pentru scurgerea în bazin şi elemente
caracteristice ale scurgerii superficiale
SUPLIMENTAREA SAU ELIMINAREA RÂNDURILOR
Dacă rândurile atribuite modulelor „Scurgere în bazin” şi „Scurgere prin fanta

deversoare” în forma prestabilită sunt insuficiente, atunci utilizatorul procedează astfel:
- întotdeauna cursorul se va poziționa deasupra ultimului rând prestabilit

şi se va adăuga noi rânduri prin selectarea unuia sau mai multor rânduri
necesare;
- aceeași procedură este valabilă şi pentru rândurile aferente parametrilor

hidrologici din modulul „Scurgere prin fanta deversoare”;
Atunci când are loc trecerea de la „Scurgere în bazin” la „Scurgere prin fanta
deversoare”, utilizatorul trebuie să asigure existenƫa delimitării - prin întrerupere – a
celor două module hidrologice majore ale tabelului.
Concomitent determinării debitelor de apă (l/s), pentru un eveniment hidrologic

(scurgere de suprafață), vor fi calculate în mod automat şi următoarele elemente
hidrologice: durata scurgerii (Δt -min); debit maxim (Qmax - l/s); volum parţial şi total (V -
l); strat parțial şi total (h - mm); debit specific maxim (qmax – l/s km2); coeficient de
scurgere (α).
ACTUALIZAREA LEGĂTURILOR DE CALCUL
În funcție de numărul rândurilor celor două module, pentru calculul elementelor

hidrologice, utilizatorul va trebui să se verifice/asigure de actualizarea legăturilor de
calcul prestabilite între celule de lucru, astfel:
- pentru calculul duratei totale (Δt - min), s-a apelat la funcţia SUM; această
operație trebuie să se realizeze între prima şi ultima celulă a coloanei „C” cu valori
ale minutelor; de exemplu =SUM(C8:C20);
- pentru aflarea debitului maxim (Qmax - l/s) al scurgerii, s-a apelat la funcţia MAX;
această operație trebuie să se realizeze între prima şi ultima celulă a coloanei „H”
cu valori ale debitelor; de exemplu =MAX(H8:H20);
43/70
- pentru calculul volumului total (Vt - l), s-a utilizat funcţia SUM; această operație
trebuie să se realizeze între prima şi ultima celulă a coloanei „F” cu valori ale
volumelor parţiale; de exemplu =SUM(F8:F20);
- pentru calculul stratului total (mm/m2), s-a uzat funcţia SUM; această operație
trebuie să se realizeze între prima şi ultima celulă a coloanei „I” cu valori ale
straturilor parţiale; de exemplu =SUM(I8:I20);
- pentru calculul debitului specific maxim (l/s kmp)17, s-a utilizat la funcţia MAX şi
raportarea la suprafața parcelei în kmp18; această operație trebuie să se realizeze
între prima şi ultima celulă a coloanei „H”, cu valori ale debitelor; de exemplu
=MAX(H8:H20)/0.00008;
- pentru calculul coeficientului de scurgere (α), s-a utilizat operaţia de împărţire între
celula cu stratul scurgerii şi cel al ploii; de exemplu =H29/H31.
SALVAREA REGISTRULUI DE LUCRU
Finalizarea operaţiilor de calcul se încheie cu operațiunea de salvare. Operația este

necesară pentru memorarea rezultatelor, redenumire şi partajarea registrului.
Salvarea fişierului se realizează prin funcţia „Save as” (salvare ca), în format .xls. Se va
opta pentru redenumirea fişierului în vederea particularizării şi a identificării rapide a
scurgerii (evenimentului hidrologic).
MULTIPLICAREA FOII “SCURGERE”
În cazul în care sunt de calculat mai multe scurgeri, utilizatorul va multiplica foia
“Scurgere”, prin comanda copiere. Foia nou generată va avea automat denumirea
„SCURGERE (2)”, „SCURGERE (3)”…., iar legătura cu foaia securizată „Abaca”, se
face automat.
3.2.13.4 Determinarea turbidității apei
Fişa cu determinările hidrometrice pentru scurgerea solidă pe parcele conține

următoarele informaţii: numărul/indicativul parcelei şi aria acestei (mp); tipul parcelei;
17- Cercetările pedologice şi silvologice de obicei, raportează valorile scurgerii lichide şi solide la 1 hectar (10.000 m2).
18- Pentru extinderea rezultatelor de la suprafaţa parcelei (de ex.: 80 m 2; 300 m2; 900 m2) la 1 km2 (1.000.000 m2), se
împarte suprafaţa parcelei la 1 km2 (de ex.: 80:1.000.000=0.00008; 300:1.000.000=0.0003, etc.).
44/70
starea suprafeţei terenului; informaţii privind timpii; date privind greutatea filtrelor cu
aluviuni şi calculul turbidităţii apei (Tabelul nr. 10). Turbiditatea apei se exprimă în g/l.
Atunci când volumul probei recoltate este mai mic de un 1 litru adică 0,250 l, calculul
turbidităţii apei, necesită în vederea trecerii masei la unitatea gram/litru. Această
operaţie necesită parcurgerea următorilor paşi:
- mai întâi, se face împărțirea la 1 litru a masei volumul probei;
1  0,250  4
- masa cantității de aluviuni (0,4 g), se va înmulți cu rezultatul de mai sus şi se va

obține turbiditatea (g/l).
0,4  4  1,6 g / l
Tabelul nr. 10. Date privind modul de înscriere şi calcul a turbidităţi apei
Parcela nr. 2 (80 m2) Tip parcelă: de scurgere Starea suprafeței: sol prelucrat
Timp
Greutate (g)
Nr. recoltare cumulat Volumul Turbiditate
Data
crt. probei (l) filtrul cu (g/l)
(ora:min) (min) aluviuni
gol aluviuni
1 5/22/2013 15:30 0 0.25 1 1.4 0.4 1.6
2 5/22/2013 15:40 10 0.25 1 1.6 0.6 2.4
3 5/22/2013 15:45 15 0.25 1 1.5 0.5 2
4 5/22/2013 15:50 20 0.25 1 1.7 0.7 2.8
5 5/22/2013 16:00 30 0.25 1 1.4 0.4 1.6
6 5/22/2013 16:15 45 0.25 1 1.3 0.3 1.2
7 5/22/2013 16:25 55 0.25 1 1.3 0.3 1.2
8 5/22/2013 16:35 65 0.25 1 1.2 0.2 0.8
9 5/22/2013 16:45 75 0.25 1 1.1 0.1 0.4
10 5/22/2013 16:50 80 0.25 1 1.1 0.1 0.4
45/70
4. SINTEZE HIDROLOGICE
O formă utilă în transmiterea şi înţelegerea informaţiei hidrologie, în sarcina staţiilor
hidrologice, o reprezintă sinteza hidrologică. Această metodă ştiinţifică de cercetare se
bazează pe valorificarea datelor de pe suprafeţe mici pe cele mari. Sintezele cu ajutorul
graficelor de corelaţii, hărţilor cu izolinii (de ex. izohiete) şi formulelor permit zonarea
valorilor unui parametru hidrometeorologic dintr-un bazin hidrografic.
4.1. Grafice
În scopul facilitării înțelegerii corelației între două sau trei mărimi (de ex.: debite,
precipitaţii şi timp), se utilizează graficele (diagramele). Pentru redarea variabilității
temporale a resurselor de apă, în hidrologie se folosesc hidrografe.
Pentru graficele cu variația în temporală pe parcursul anului a resursei de apă, se

folosesc valori medii zilnice şi valori instantanee pentadale ale următoarele elemente:
- precipitaţiile căzute sub formă lichidă şi solidă (mm);
- diagramele precipitaţiilor vor fi trasate cu coloane negre pentru precipitaţiile lichide

şi coloane albe pentru precipitaţiile solide;
- rezerva de apă a stratului de zăpadă (mm);
- temperatura aerului (ºC şi zecimi de grad);
- umiditatea solului (%);
- debite de apă scurse prin râuri (m3/s);
- debite de apă ale izvoarelor (l/s sau m3/s);
- nivelul apei freatice (cm).
4.2. Hărţi cu izohietele celor mai mari 3 viituri

Realizarea hărţii cu izohiete prezintă o importanţă deosebită pentru analiza genetică a
scurgerii. În anuar se vor reda hărţi cu izohietele straturilor totale ale ploilor, care au
produs cele mai mari 3 viituri în ansamblul bazinului.
Harta cu izohiete, va avea trasate limitele bazinului reprezentativ şi ale subbazinelor

componente, precum şi reţeaua hidrografică cu scurgere permanentă şi temporară. Prin
46/70
semnele convenționale din legenda hărții se vor indica amplasamentele pluviografelor/

pluviometrelor şi staţiilor hidrometrice din bazin.
Valorile ploilor se vor reda şi tabelar, cu următoarele rubrici:
- numărul de ordine al ploii „P” (va fi trecut în ordinea descrescătoare a mărimii

stratului ploii, având în vedere toate ploile anului respectiv;
- data începerii ploii (luna, ziua, ora, minutul);
- durata ploii (min);
- stratul total al ploii (mm);
- data începerii nucleului ploii (luna, ziua, ora, minutul);
- data terminării nucleului ploii (luna, ziua, ora, minutul);
- momentul centrului de greutate al nucleului ploii19 (luna, ziua, ora, minutul);
- stratul nucleului ploii (mm);
- intensitatea maximă a nucleului ploii (mm/min).
Pentru trasarea izohietelor, literatura de specialitate recomandă mai multe procedee. În

mod uzual în bazinele reprezentative, trasarea izohietelor se va face prin interpolarea
valorilor punctuale, dacă pluviografele şi/sau pluviometrele sunt repartizate uniform pe
bazin.
Valorile punctuale se referă numai la ploaia care a generat viitura corespunzătoare, nu

şi la precipitaţiile consumate pentru saturarea solului, chiar dacă acestea din urmă s-au
produs în aceeași zi. De aceea, într-o primă fază de prelucrare, se va detaşa stratul
ploii efective din stratul total. Detașarea se va face prin analiza cronologică simultană a
pluviogramelor şi limnigramelor concludente. Valorile ploii efective vor fi trecute pe hartă
în dreptul fiecărui punct pluvio. Apoi se vor uni pe hartă pluviografele şi pluviometrele
vecine care în timpul ploii au funcţionat normal (valorile neconcludente se exclud).
Segmentele astfel obţinute se împart într-un număr de segmente mai mici astfel încât
fiecare capăt al unui segment mic să indice punctual valoarea stratului ploii printr-o raţie
stabilită între pluviografele sau pluviometrele interpolate. De exemplu, dacă se dispune
19 - Prin nucleul ploii se înțelege acea parte a ploii care este caracterizată de intensitatea maximă. Dacă ploaia are mai
multe nuclee ele se va reda sub formă de fracţii 0/0. Drept centru de greutate al nucleului ploii se consideră mijlocul
intervalului de timp între începerea şi terminarea nucleului ploii.
47/70
de date la patru pluviografe: Pg1 = 110 mm, Pg2 = 70 mm, Pg3 = 75 mm, Pg4 = 45 mm,
atunci izohietele de 50,75 şi 100 mm se vor trasa prin interpolare.
În funcţie de ecartul de variaţie al stratului total al ploii se stabilesc intervalele

consecutive (în mm) prin care vor fi trasate izohietele (din 10 în 10mm, din 5 în 5mm,
etc.). Interpolarea va avea în vedere şi anumite condiții locale de relief, vegetație,
expoziția pantelor, gradul de precizie al aparaturii, etc.
4.3. Viiturile
Prelucrarea undei de viitură, în vederea determinării elementelor se poate realiza atât
grafic cât şi cu softuri de specialitate (de ex.: CAVIS – CAlculul undelor de VIitură
Singulare). Avantajul utilizării softurilor îl reprezintă timpul de lucru redus şi posibilitatea
după ce s-a efectuat prelucrarea de a modifica anumiți parametri.
În cadrul anuarului se redau elementele a cel puțin cele mai mari 3 viituri din an şi dacă
s-au produs şi una nivală şi/sau mixtă pluvio-nivală. Parametrii undelor de viitură (a se
vedea Corbuş, 2010), se determină la staţiile hidrometrice unde au fost efectuate citiri
suplimentare la miră, suficiente pentru reconstituirea hidrografului viiturii (
Tabelul nr. 11), cu tehnica aplicației CAVIS20
Tabelul nr. 11. Parametrii hidrologici ai unei viiturii

Parametru valoare
numărul de ordine al ploii P (va fi trecut în ordinea descrescătoare a mărimii
stratului ploii, având în vedere toate ploile din anul respectiv)
momentul începerii viiturii (luna, ziua, ora, minutul)
momentul terminării viiturii (luna, ziua, ora, minutul)
3
volumul total scurs (m )
stratul total scurs (mm)
coeficientul de formă a viiturii
3
debitul maxim al viiturii (m /s)
2
debitul maxim specific al viiturii (l/s×km )
momentul debitului maxim (luna, ziua, ora, minutul)
coeficientul de scurgere al viiturii
coeficientul de formă al viiturii
timp de creştere
timp de descreştere
timp total
20 - Programul CAVIS este o aplicaţie Windows realizat la Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor
(Corbuş, 2010). CD-ul cu aplicaţia, articolul ce îl descrie si suportul pentru instalarea şi rularea unor programe (de ex.:
.NET Framework), se găseşte ataşat prezentei lucrări.
48/70
4.3.1 Utilizare aplicaţiei CAVIS

Programul CAVIS este o aplicație Windows - realizată la Institutul Naţional de
Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, de către dr. ing. Ciprian CORBUŞ. Acest program
conține două module principale, care privesc:
- gestiunea datelor de intrare (InputData);
- calcul elementelor caracteristice ale undelor de viitură singulare.
În continuare sunt redate particularitățile modului de exploatare al programului. Aceste

informaţii au fost preluate din articolul „Programul CAVIS pentru determinarea
caracteristicilor undelor de viitură singulare”, autor Corbuș C. (2010).
4.3.1.1 Gestiunea datelor de intrare
Modul „InputData” gestionează fişierele cu date de intrare, de tip ASCII, având

terminaţia *.cavt. Opțiunile disponibile sunt: „New” – crearea unui fişier nou; „Open” –
căutarea şi deschiderea unor fişiere create anterior; „Save” – salvarea fişierului
păstrând acelaşi nume; „Save As” – salvarea fişierului cu posibilitatea de modificare a
numelui acestuia (Figura nr. 13).
Figura nr. 13. Interfaţa programului CAVIS pentru introducerea datelor de intrare într-un fişier nou
La deschiderea programului CAVIS se prezintă pe panoul „Input Data” interfaţa pentru

introducerea datelor într-un fişier nou având numele „Data.cavt”. Se solicită
introducerea datelor referitoare la: numele staţiei hidrometrice; numele râului; suprafaţa
49/70
bazinului hidrografic; hidrograful debitelor (timpul sub forma „MM/dd/yyyy hh:mm”, unde
MM reprezintă luna, dd – ziua, yyyy – anul, hh – ora, mm - minutul precum şi debitul
Qm în m3/s); perioada corespunzătoare viiturii analizate; pasul de timp (DT în minute);
modelul de separare a debitului de bază; selectarea opţiunii de estimare a separării
viiturii singulare din cadrul viiturilor complexe.
Dacă fişierul cu date de intrare există, atunci el poate fi deschis selectând opţiunea
„Open”.
4.3.1.2. Determinarea elementelor caracteristice undelor de viitură

singulare
Al doilea modul al programului CAVIS permite determinarea elementelor caracteristice

ale undelor de viitură singulare şi se lansează în execuţie prin selectarea opţiunii
„Calculate”.
Rezultatele obţinute se prezintă pe panoul „Results” la care programul basculează în

mod automat. În Figura nr. 14, se prezintă, pentru cazul considerat în această lucrare,
rezultatele obţinute luând în considerare cele 5 modele de calcul al debitului de bază
precum şi opțiunea de separare a viiturii singulare din perioada 5 septembrie 1968 ora
17:00 – 10 septembrie 1968 ora 17:00.
Figura nr. 14. Elementele caracteristice ale viiturii din 5 – 10 septembrie 1968
calculate cu modelul CAVIS luând în considerare modelul constant de calcul al
debitului de bază şi opţiunea de separare a viiturii singulare (stanga) şi modelul cu
pantă constantă de calcul al debitului de bază şi opţiunea de separare a viiturii
singulare (b)
50/70
4.4. Relaţia R – Q în timpul viiturilor

Tabelul se va completa, atât pentru profilele unde se efectuează sistematic măsurători
de debite lichide şi aluviuni în suspensie, cât şi pentru profilele unde măsurătorile
respective se efectuează numai în timpul viiturilor cu următoarele rubrici:
- numărul de ordine al viiturii (în ordinea descrescătoare a debitelor maxime din anul
respectiv);
- momentele (ordonate cronologic) Q – R (ziua, orele, minutele) cu următoarele

valori sincrone:
- debitul lichid instantaneu (m3/s sau l/s);
- turbiditatea instantanee (kg/m3 sau g/l);
- debitul solid instantaneu (kg/s sau g/s).
51/70
5. BILANŢUL APEI
Bilanțul apei sau bugetul hidric este definit ca diferența dintre cantitatea de apa intrată
(I) şi cea ieșită (Q) dintr-o unitate cercetată (de ex. bazin hidrografic) (Figura nr. 15),
într-o anumită perioadă (multianual, anual, anotimpual, etc.). Unitatea de bază, în care
au loc în permanență fluxuri de materie şi energie este bazinul hidrografic (Figura nr.
15).
I – Q = ΔS
Figura nr. 15. Schema schimburilor de materie şi energie dintr-un
bazin hidrografic (după Zăvoianu, 1978)

(P = precipitaţii; E = evapotranspiraţia; E = radiaţia solară; E= energia reflectată şi radiată; P = pierderi datorită
vântului; P = pierderi generate de om; Q,R,M = scurgerea, solidă şi chimică; Au = Aport generat de om; P= pierderi
subterane; A= aport subteran; A= aport datorită vântului).
Studiul bilanţului apei în hidrologie este aplicarea principiului de conservare a masei,

adesea menționată ca ecuația de continuitate.
dv
 I-Q
dt
Utilizarea ecuaţiei bilanţului apei implică măsurători ale apei stocate sau ale fluxurilor,
însă unele măsurători pot fi eliminate, deoarece valorile se pot determina pe cale
indirectă. Pentru cunoaşterea resurselor de apă, se apelează la o formă generalizată a
ecuaţiei bilanţului de apă:
52/70
P + QsI + QuI - E - Qs0 - Qu0 - ΔS - η = 0

unde:
P = precipitatii (ploaie sau zăpada);
QsI = debit afluent imisarului (scurgerea de suprafata);
QuI = debit afluent al scurgerii hipodermice;
E = evaporatia de la suprafata corpurilor de apa
Qs0 = debitul defluent al emisarului;
Qu0 = debitul defluent al scurgerii hipodermică;
ΔS = atunci când intrarile (debitul afluent) sunt mai mari decât iesirile (debitul
defluent), totalul apei stocate in corupuri este in creştere; iar când intrarile sunt
mai mici decât iesirile, rezultatul este scăderea stocului de apa;
η = abatere (toate componentele ecuaţiei bilanţului de apă sunt supuse unor erori de
măsurare sau de estimare, in consecinţă ecuaţia ar trebui să includă un termen
discrepanţă.
Principalele componente ale bilanţului apei sunt: precipitaţiile (ploaia şi zăpada);

scurgerea subterana şi hipodermică; retenţia; infiltraţia şi umiditatea solului; evaporaţia
şi evapotranspiraţia şi scurgerea superficială.
În funcţie de detaliul cercetării şi instrumentele/aparatele de măsurare deţinute, unii

termeni pot fi detaliaţi, preluaţi din literatură sau determinaţi indirect. Valorile bilanţului
apei, de regulă se exprimă în mm strat.
În continuare sunt redate ecuaţiile specifice bazinelor hidrografice, bazin

reprezentative sau experimentale, pădurilor şi bazinelor forestiere şi lacurilor.
5.1. Bilanțul apei din bazine hidrografice

Pentru calculul ecuației bilanţului apei in bazine hidrografice, toate elementele folosite
sunt exprimate în valori medii la nivelul bazinului hidrografic şi pe intervale caracteristice
de timp.
Pentru bazinele hidrografice montane în distribuţia componentelor bilanţului apei este

necesara luarea in considerare a zonării altitudinale. De asemenea, in cazul bazinelor
hidrografice mari (100 → 1000 kmp), cu caracteristici fizico-geografice diferite, acestea
trebuiesc împărțite în subbazine şi făcut calculul ecuației bilanţului apei pentru fiecare.
La închiderea bazinului pentru o perioada îndelungată (multianuală) ecuației bilanţului

apei se poate calcula după ecuația:
53/70
P-Q-E=0
unde:
P = media anuala a precipitaţiilor;
Q = debitul mediu multianual;
E = evaporaţia medie multianuala.
În cazul lipsei datelor privitoare la evaporație, acestea se pot obține din ecuația:
E = P- Q
sau diferențiind scurgerea in scurgere superficiala (QS) care include viiturile, si aportul
scurgerii subterane (Q’U), ⇒ Q = QS + Q’U, conform ecuaţiei:
P - QS - Q’U - E = 0
Mediile sezoniere, anotimpuale, lunare sau pentru intervale scurte de timp pentru
ecuaţiei bilanţului apei, la staţiile de închidere ale bazinelor hidrografice se calculează
cu ajutorul ecuaţiei:
P - Q - E - ΔSL - ΔSsn - ΔM - ΔG - Qα + Qβ - η = 0
unde:
ΔSL = variaţia apei cantonate in lacuri sau alte depresiuni;

ΔSsn = variaţia echivalentului de apa din zăpada căzută;
ΔM = variaţia apei stocate in stratul superior (pana la adâncimea 1m) al solului
sau umiditatea solului;
ΔG = variaţia stocului apei subterane;
Qα = apa prelevata din râu pentru nevoile economice si derivata;
Qβ = apa returnată;
η = abaterea in care intra elementele cantitative nedeterminate si erori de
măsurare.
5.2. Bilanţul apei în bazine reprezentative şi

experimentale
În orice bazin reprezentativ sau experimental, în mod general, ecuaţia bilanţului apei
pentru o perioada oarecare, se realizează după următoarea ecuație:
P = Q + E ± ΔM S ± ΔG ± ΔV + e
unde:
P = precipitația totală;
54/70
Q = scurgerea totală;
E = evapotranspiraţia totală;
ΔMS = umiditatea solului;
ΔG = rezerva apelor subterane;
ΔV = schimbări în acumulările precipitaţiilor lichide şi solide din depresiunile
endoreice;
e = termen al erorilor care include, nu numai apa provenita din percolaţia de
adâncime, ci şi erorile asociate altor elemente ale bilanţului apei.
Toate elementele ecuației bilanţului apei se calculează ca valori medii si se exprimă in

strat (mm).
5.3. Bilanțul apei din păduri şi bazine forestiere

Importanta studiul bilanţului apei la nivelul pădurilor si bazinelor forestiere rezulta din
necesitatea estimării posibilelor modificări ale transportului apei în atmosfera datorate
defrişărilor pe suprafeţe mari. În general ecuaţia bilanţului apei pentru componentele din
bazinelor forestiere cu staţii de închidere este următoarea:
P1 + P2 + P3 - Qs0 - Qu0 - E1 - E2 - E3 - ΔSs - ΔM - ΔG - η = 0

unde:
P1 = precipitaţia căzută în terenurile forestiere care pătrunde prin coronament;
P2 = precipitaţia interceptata în coronament;
P3 = precipitaţia scursa pe tulpinile copacilor;
Qs0 = debitul defluent scurs de pe suprafaţa terenului;
Qu0 = debitul defluent al scurgerii hipodermică;
E1 = evaporaţia sub coronament;
E2 = evaporaţia sau precipitaţia interceptata in coronament;
E3 = transpiraţia copacilor;
ΔSs = variaţia apei stocate la suprafaţa terenurilor forestiere;
ΔM = variaţia apei stocate în stratul superior (pana la adâncimea 1m) al solului

sau umiditatea solului;
ΔG = variaţia stocului apei subterane;
η = abaterea în care intră elementele cantitative nedeterminate şi erori de

măsurare.
5.4. Bilanţul apei din lacuri

Conform bilanţului apei în natură, lacurile pot fi divizate în două categorii principale:
- deschise (exoreice) lacuri cu emisari;

55/70
- închise (endoreice) lacuri fără emisari.
Ecuaţia bilanţului apei generala pentru lacuri şi acumulări pentru orice interval de timp
este următoarea:
QsI + QuI + PL - EL - Qs0 – Qu0 - ΔSL - η =0

unde:
QsI = debitul imisarului in lac sau acumulare;

QsI = debitul apelor subterane in lac sau acumulare;
PL= precipitaţii căzute in lac
EL = evaporatia de la suprafaţa lacului
Qs0 = debitul defluent in lac sau acumulare;
Qu0 = debitul defluent al apelor subterane;
ΔSL = variaţia apei stocate in lac pentru perioada bilanţului;
η = abaterea in care intra elementele cantitative nedeterminate si erori
de măsurare.
Valoarea medie a ecuaţiei bilanţului apei pentru lacuri exoreice sau acumulări, pentru
care se poate presupune că ΔSL = 0, este următoarea:
QsI + QuI + PL = Qs0 + Qu0 + EL
În cazul care, componentele scurgerii subterane (QuI si Qu0), nu au o contribuţie

importanta în bilanţ, acestea pot fi neglijate în ecuaţia de mai sus, care poate fi
simplificata astfel:
QsI + PL = Qs0 + EL
Ecuaţia bilanţului apei pentru lacuri endoreice este format din trei termeni:
QsI + PL = EL
56/70
6. ANUARUL HIDROLOGIC
După validarea datelor primare şi prelucrarea sintetică a acestora, materialul dobândit
pe parcursul unui an va sta la baza producerii anuarului, atât electronic (unitate optică),
cât şi pe hârtie. Structura, cuprinsul şi caracteristicile tipografice ale anuarului vor
respecta condiţiile tehnice, în mod unitar.
Anuarul se realizează cel puțin în două exemplare, astfel: un exemplar va rămâne în

arhiva staţiei hidrologice/bazinului experimental, iar altul se va transmite către INHGA,
însoţit în mod obligatoriu de varianta electronică a fişierelor text şi tabelare
editabile/neprotejate (CD/DVD).
6.1. Formatul anuarului

Anuarul se va tipări/imprima pe hârtie, format A4. Marginile foii, se vor particulariza cu
următoarele valori: sus, jos, şi dreapta 2 cm, iar cea din stânga la 2,5 cm. Caracterul
utilizat în editarea textului va fi Arial, cu mărime 11, spaţiat la 1,5. Excepţie o fac
tabelele, în care valorile se înscriu cu Arial, mărime 9, fără spaţiere. Titlurile capitolelor
se vor scrie cu majuscule bolduit, al subapitolelor cu majuscule nebolduit, iar al
susbsubacapitolelor cu minuscule.
6.2. Structura anuarului

Structura anuarului este următoarea:
- Coperta (a se vedea Anexa IV.1 Şi Anexa IV.2);
- pagină de gardă;
- cuprins;
- caracterizare anuală hidrologică;
- partea întâia;
- partea a doua;
- partea a treia;
- anexe.
Paginile se numerotează cu cifre arabe (caracter Arial, mărime 9), poziționate centrat la
partea inferioară. Prima pagină numerotată va fi începe odată cu partea întâia. Pagina
57/70
de gardă, cuprins şi cu anexe nu se numerotează. Valorile tuturor parametrilor cu

notaţie zecimală, se separă obligatoriu prin virgulă.
Partea întâia a anuarului, Cap. I. „Caracteristici fizico-geografice”, va reda

particularităţile unităţii de cercetare, aşa sunt ordonate la Cap. 3 al prezentei lucrări.
Partea a doua a anuarului, va cuprinde Cap. II. „Date hidro-meteo”, iar Partea a treia
„Sinteze hidrologice”, va încorpora Cap. III. şi IV., şi va cuprinde sintetizat (tabelar şi
grafic), informaţii şi date referitoare la parametrii hidro-meteo prelucrați.
Toate informațiile se prezintă după criteriile detaliate în prezentul îndrumar şi sintetizate

în Tabelul nr. 12.
Tabelul nr. 12. Modalitatea de redare a datelor din capitolele 2 şi 3

CAPITOL Nr. Mod de radare
PARAMETRU
crt. tabelar grafic harta
1. Elemente de localizare ● ●
2. Harta echipamentului ● ●
3. Geologia ●
I 4. Morfometria ●
5. Clima ● ●
6. Vegetaţia ●
7. Solurile ●
8. Temperatura aerului ● ●
9. Temperatura solului ●
10. Temperatura apei ●
11. Precipitaţii ● ●
12. Direcţia şi viteza vântului ●
13. Umiditatea relativă a aerului ● ●
14. Evaporaţia ●
15. Nivelul apei freatice ● ●
16. Debite lichide ● ●
II
17. Debite de aluviuni în suspensie ● ●
18. Debite de apă scurse pe parcele ● ●
Debitelor de aluviuni în suspensie
19. ● ●
scurse pe parcele
20. Debitele lichide zilnice ale izvoarelor ● ●
21. Umiditatea solului ● ●
22. Rezerva de apa din stratul de zăpada ● ●
23. Formaţiuni de gheata pe râuri ●
24. Grosimea gheţii şi a stratului de zăpada ●
Hărţi cu izohietele straturilor totale ale
25. ploilor, care au produs cele mai mari 3 ●
viituri în ansamblul bazinului
III
Caracteristicile celor mai mari 3 viituri
26. ●
din an
27. Relaţia R – Q în timpul viiturilor ●
IV 28. Bilanţul apei ●
Prezenta simbolului ●, indică obligativitatea redării parametrului.
58/70
7. Anexe
Anexa IV.1.
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ CRIŞURI
STAŢIA HIDROLOGICĂ STÂNA DE VALE
ANUARUL HIDROLOGIC - 2016
BAZINUL REPREZENTATIV
STÂNA DE VALE
2017
59/70
Anexa IV.2.
INSTITUL NAŢIONAL DE HIDROLOGIE ŞI GOSPODĂRIRE A APELOR
BAZINUL EXPERIMENTAL VOINEŞTI
ANUARUL HIDROLOGIC - 2016
BAZINUL EXPERIMENTAL VOINEŞTI
2017
60/70
Anexa IV.3.
Temperatura medie a aerului în anul _______ la stația _____ situată pe râul ________
din Bazinul Reprezentativ _________
61/70
Anexa IV.4.
Temperatura medie a apei în anul _______ la stația ____________ situată pe râul ________
din Bazinul Reprezentativ _________
62/70
Anexa IV.5.
Precipitații zilnice
63/70
Anexa IV.6.
Fenomene de iarnă
64/70
Anexa IV.6.1.
Grosimea ghetii (cm)

Luna Ziua La maluri La mijloc
Drept Stang
5 8 4
10 8 0
I 15 6 2
20
25 4 4 2
31 12 10 15
5 14 15 8
10 10 11 6
II 15 6 7
20
25
28/29
5
III 10
15
20
XI 25
30 1 1
5 6 6
10 4 4
XII 15 4 4
20
25
31 6 6
65/70
Anexa IV.7.
Debite zilnice la izvoare (l/s)
66/70
Anexa IV.8.
Niveluri medii zilnice
67/70
Anexa IV.9.
Debite medii zilnice
68/70
Anexa IV.10.
Caracteristicile principale ale precipitațiilor care au

produs cele mai mari viituri in ansamblul bazinului
69/70
Referințe
1. Adler M-J, Minea G. (2014), Îndrumar pentru activitatea bazinelor reprezentative şi
experimentale Vol. IV, Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor. Cuvinte
cu minte, Bucureşti. ISBN 978-606-93776-3-5.
2. Adler M-J, Paşoi I., Petrea M., Petrescu L. (2014), Îndrumar pentru activitatea staţiilor
hidrometrice pe râuri VOL I, Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor,
Cuvinte cu minte, București. ISBN 978-606-93776-0-4.
3. Corbuș C. (2010) Programul CAVIS pentru determinarea caracteristicilor undelor de
viitură singulare. Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor - Conferinţa
Știinţifică Jubiliară – „Hidrologia şi gospodărirea apelor - Provocări 2025 pentru
dezvoltarea durabilă a resurselor de apă”, 28-30 septembrie, București (pag. 116-123,
articol complet în fișierul S2_L01.pdf, pe CD-ROM, ISBN 978-973-0-09172-4).
4. Neagu D., Rădescu M., Coarnă L. (2014), Îndrumar pentru activitatea la forajele
aparţinând reţelei hidrogeologice naţionale Vol. V, Institutul Naţional de Hidrologie şi
Gospodărire a Apelor. Cuvinte cu minte, Bucureşti. ISBN 978-606-93776-4-2.
5. Neculau G., Stan F-I. (2014), Îndrumar pentru activitatea staţiilor evaporimetrice VOL III,
Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor. Cuvinte cu minte, Bucureşti.
ISBN 978-606-93776-2-8.
6. Teodor S, Borcan M., Biro V. (2014), Îndrumar pentru activitatea staţiilor hidrometrice pe
lacuri VOL II, Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor. Cuvinte cu minte,
Bucureşti. ISBN 978-606-93776-1-1.
7. Tomescu G. (2006), Îndrumar privind evidența resurselor, exploatării, folosinţelor şi
protecţia apelor subterane, Institutul de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor, Bucureşti.
8. Zăvoianu, I. (1978), Morfometria bazinelor hidrografice, Editura Academiei RSR,
Bucureşti.
9. *** (1995), Instrucțiuni pentru statiile meteorologice. Efectuarea observațiilor
meteorologice şi prelucrarea lor în scopuri climatologice, Institutul National de
Meteorologie si Hidrologie, București.
10. *** (1973), Îndrumar privind desfăşurarea activităţii hidrometrice pe parcele de scurgere,
Institutul de Meteorologie şi Hidrologie, Bucureşti.
11. *** (1974) Methods for water balance computations: an international guide for research
and practice, A contribution to the International Hydrological Decade, Ed. Sokolov A. A şi
Chapman T., The Unesco Press, Paris.
12. Date şi informaƫii din arhiva Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor.
13. www.meteoromania.ro
14. http://ro.hach.com/2100q-is-turbidimetru-portabil-iso/product?id=24929897224&callback=qs
70/70
www.inhga.ro

Indrumar Bazine Exp Si Reprezent Vol 4

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Indrumar Bazine Exp Si Reprezent Vol 4

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

INSTITUTUL NAŢIONAL DE HIDROLOGIE

ÎNDRUMAR PENTRU PRELUCRAREA

REŢEUA DE BAZINE EXPERIMENTALE ŞI REPREZENTATIVE

ÎNDRUMAR PENTRU PRELUCRAREA

dr. ing. Mary-Jeanne ADLER

REŢEUA DE BAZINE EXPERIMENTALE ŞI REPREZENTATIVE

REŢEUA DE BAZINE EXPERIMENTALE ŞI REPREZENTATIVE

1. ACTIVITATEA HIDROMETRICĂ ........................................................................ 7

REŢEUA DE BAZINE EXPERIMENTALE ŞI REPREZENTATIVE

3.2.13.2 Măsurarea şi înregistrarea nivelului apei................................................34

REŢEUA DE BAZINE EXPERIMENTALE ŞI REPREZENTATIVE

a) asigurarea unui cadru unitar de lucru cu caracter modern şi perfectibil al activităţii

În cadrul capitolelor acestei lucrări sunt indicate activitățile şi modalitățile de realizare a

- Capitolul 1. „Activitatea hidrometrică”, cuprinde informaţii privind parametrii

- Capitolul 2. „Prelucrarea primară şi analiza datelor hidrologice”, vizează

- Capitolul 3. „Caracteristici fizico-geografice” indică parametrii fizico-geografici cu

- Capitolul 4. „Bilanţul apei”, cuprinde modalităţi de calcul a resurselor de apă

- Capitolul 5. „Sinteze hidrologice”, reflectă căile de valorificare a datelor

- Capitolul 6. „Anuarul”, redă informaţii privind structura, cuprinsul şi caracteristicile

Prin activitate hidrologică se înțelege totalitatea acţiunilor desfăşurate de personalul

REŢEUA DE BAZINE EXPERIMENTALE ŞI REPREZENTATIVE

Importanța practică a activităţii hidrologice derivă din necesitatea cunoaşterii variabilității

În cadrul Administraţiei Naţionale "Apele Române" (ANAR), sarcina referitoare la

Activitatea hidrologică din cadrul bazinelor reprezentative şi experimentale, în funcție

- Vol. I. Îndrumar pentru activitatea staţiilor hidrometrice pe râuri, 2014;

- Vol. II. Îndrumar pentru activitatea staţiilor hidrometrice pe lacuri, 2014;

- Vol. III. Îndrumar pentru activitatea staţiilor evaporimetrice, 2014;

- Vol. IV. Îndrumar pentru activitatea bazinelor reprezentative şi experimentale, 2014;

- Vol. V. Îndrumar pentru activitatea hidrogeologică, 2014.

REŢEUA DE BAZINE EXPERIMENTALE ŞI REPREZENTATIVE

1.1. Parametrii hidrometrici observaţi şi măsuraţi

a) măsurarea temperaturii apei, aerului şi a solului;

b) observaţii şi măsurători asupra precipitaţiilor lichide;

d) observaţii asupra vântului;

e) măsurarea umezelii aerului

f) măsurarea umidităţii solului;

g) măsurarea evaporației şi a evapotranspiraţiei;

h) observaţii şi măsurători asupra nivelului apei subterane;

i) observaţii şi măsurători la râuri, lacuri1;

j) observaţii şi măsurători la parcele experimentale (de scurgere; de bilanț).

1.2. Executarea complexului de observaţii şi

REŢEUA DE BAZINE EXPERIMENTALE ŞI REPREZENTATIVE

Termenele orare standard de observaţii şi măsurători sunt 7, 13, 19 şi 1, iar pentru

Realizarea operațiilor de schimbare a diagramelor pe toată perioada observațiilor se

- la ora 7 se va schimba limnigrama;

- la orele 13 se vor schimba obligatoriu termogramele şi higrogramele;

- la orele 19, se va schimba pluviograma;

- heliograma se va înlocui până la răsăritul Soarelui.

Tabelul nr. 1. Orele de marcare a controlului pe diagrame*

În cazuri excepționale (scurgeri pe parcele; viituri; transport aluvionar ridicat), termenele

2 - În ceea ce privește observațiile, măsurătorile, precum şi înscrierea datelor/rezultatelor, specifice parcelelor de

REŢEUA DE BAZINE EXPERIMENTALE ŞI REPREZENTATIVE

canalelor/tuburilor colectoare aferente drenajului de pe parcele şi de la tubul

REŢEUA DE BAZINE EXPERIMENTALE ŞI REPREZENTATIVE

2. PRELUCRAREA ŞI ANALIZA DATELOR

2.1. Materialul hidrometric

Staţiile hidrologice (SH) asigură permanent verificarea corectitudinii calculelor şi a

De asemenea, o activitate specifică SH şi SPBHH este caracterizarea anuală a

SPBHH contribuie la activitățile de redactare a anuarului hidrologic al bazinelor

2.2. Fluxul materialului hidrometric

REŢEUA DE BAZINE EXPERIMENTALE ŞI REPREZENTATIVE

Staƫie hidrologice SHE

Staƫie hidrometrică Staƫie evaporimetrică Staƫie/post pluvio Platformă meteo

Figure 1. Schema fluxului informațional şi decizional al informațiilor hidrologice