Oprea Marin - Direcţii de Acţiune Metodică Pentru Relansarea Studiului Fizicii În Învăţământul Preuniversitar

UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI
Facultatea de Fizică
Şcoala Doctorală de Fizică
Marin OPREA
______________________________________________________________________
Direcții de acțiune metodică pentru relansarea

studiului Fizicii în învățământul preuniversitar
______________________________________________________________________
REZUMAT
Teză de doctorat
Conducător ştiinţific
Prof. dr. Vlad POPA-NIȚĂ
Bucureşti, 2018
i
Mulţumiri
Acum, la finalizarea acestei teze, adresez mulțumiri deosebite domnului Prof.

Univ. Dr. Vlad Popa-Niță, pentru îndrumarea, încrederea și susținerea acordate
constant pe întregul parcurs al Școlii Doctorale de Fizică.
Îi mulțumesc doamnei Conf. univ. Dr. Miron Cristina pentru răbdarea și

sprijinul logistic acordat în mod continuu de-a lungul întregii perioade de cercetare
științifică și de elaborare a tezei.
Mulțumiri speciale domnului Prof. Univ. Dr. Ştefan Antohe pentru încrederea
și susținerea constantă pe care mi le-a acordat, ajutându-mă să privesc cu încredere spre
înainte chiar și atunci când am avut unele momente de ezitare.
Adresez calde mulțumiri doamnei Prof. Univ. Dr. Daniela Dragoman care mi-a
acordat înțelegerea și sprijinul necesar într-un moment cheie al pregătirii tezei în
vederea susținerii.
ii
Direcții de acțiune metodică pentru relansarea studiului Fizicii în învățământul
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
CUPRINS
INTRODUCERE...........................................................................................................4
CAPITOLUL I – Considerente metodice…………………………………………...7
1.1 Cauzele care au afectat studiul Științelor în sistemul educațional românesc....7
1.2 Viziunea actuală asupra predării Științelor din perspectiva trecerii la societatea
cunoașterii…………………………………………………………………..7
1.3 Direcții personale de cercetare în vederea relansării studiului Fizicii………..8
CAPITOLUL II – Integrarea telefoanelor mobile în cadrul lecțiilor de Fizică......11

2.1 Telefonul mobil ca instrument didactic………………...……..............…......11
2.2 Experimente de fizică cu achiziție și prelucrare de date folosind senzorii
integrați în telefonul mobil..............................................................................14
2.2.1 Determinări de distanțe..........................................................................14
2.2.2 Studiul căderii libere - Determinarea accelerației gravitaționale...........21
2.2.3 Studiul mișcării circulare uniforme.......................................................23
2.2.4 Studiul mișcărilor periodice...................................................................35
2.2.5 Determinarea valorii inducției magnetice terestre.................................46
2.2.6 Studiul traiectoriilor și determinarea altitudinii sateliților artificiali
tereștri cu ajutorul telefonului mobil.....................................................50
2.3 Concluzii.........................................................................................................56
CAPITOLUL III - Integrarea platformei de dezvoltare Arduino în lecțiile de

Fizică.............................................................................................................................58
3.1 Introducere......................................................................................................58
3.2 Experimente de Fizică bazate pe Arduino...................................................... 59
3.2.1 Determinarea vitezei sunetului în aer prin metoda ecoului folosind un
senzor ultrasonic.....................................................................................59
3.2.2 Studiul încărcării și descărcării unui condensator folosind mediul de
dezvoltare Arduino.................................................................................61
3.2.3 Măsurarea accelerației gravitaționale........................................................62
3.2.4 Calculul perioadei de oscilație a unui pendul gravitațional.......................64
1
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
3.2.5 Monitorizarea temperaturii cu un termistor...............................................66

3.2.6 Studiul dependenței rezistenței unui fotorezistor de iluminare..................67
3.3 Proiecte de Fizică aplicată folosind Arduino...................................................68
3.3.1 Staţie meteo școlară...................................................................................68
3.3.2 Levitație electromagnetică controlată prin intermediul plăcii de
dezvoltare Arduino.................................................................................70
3.3.3 Realizarea unei harpe laser........................................................................73
3.3.4 Platformă robotică mobilă cu senzori de proximitate pentru detectarea și
evitarea obstacolelor...............................................................................76
3.4 Concluzii..........................................................................................................78
CAPITOLUL IV – Implementarea instrumentației virtuale în studiul Fizicii........80

4.1 Proiectarea de experimente virtuale folosind mediul de programare grafică
LabVIEW........................................................................................................80
4.1.1 Experimente virtuale de Mecanică.........................................................81
4.1.1.1 Legea lui Arhimede - Dependența forței arhimedice de
densitatea lichidelor...................................................................93
4.1.1.2 Compunerea oscilațiilor armonice perpendiculare. Figuri
Lissajous....................................................................................95
4.1.2 Experimente virtuale de Electricitate....................................................96
4.1.2.1 Studiul regimului tranzitoriu al unui circuit electric RC...........99
4.1.2.2 Studiul circuitului serie de curent alternativ RLC....................101
4.1.3 Experimente virtuale de Termodinamică..............................................102
4.1.3.1 Determinarea temperaturii de echilibru a unui sistem
termodinamic apă-gheață..........................................................103
4.1.3.2 Transformările simple ale gazului ideal...................................107
4.1.4 Experimente virtuale de Optică............................................................108
4.1.4.1 Reflexia luminii.........................................................................108
4.1.4.2 Refracția luminii – unghi limită.................................................109
4.2 Experimente cu achiziții de date folosind aplicații realizate în LabVIEW...110
4.2.1 Monitorizarea temperaturii unor corpuri..............................................111
4.2.2 Dependența rezistenței unui fotorezistor de gradul de iluminare.........114
2
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
4.2.3 Trasare caracteristică diodă semiconductoare......................................115

4.2.4 Analiză spectrală vocală folosind un microfon....................................118
4.2.5 Efectul Doppler acustic longitudinal....................................................120
4.3 Experimente cu achiziție de semnal utilizând aplicația LabVIEW
SignalExpress...............................................................................................127
4.3.1 Determinarea vitezei sunetului în aer...................................................127
4.3.2 Alte determinări experimentale............................................................128
4.4 Concluzii.......................................................................................................129
V CONCLUZII GENERALE....................................................................................131
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ...............................................................................141
LISTA CONTRIBUȚIILOR PERSONALE..........................................................148
3
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
Introducere
Calitatea profesională de cadru didactic, cu o experiență de peste 25 de ani în
predarea Fizicii în învățământul preuniversitar, mi-a permis să observ, de-a lungul
acestei îndelungate perioade, o diminuare progresivă a interesului elevilor pentru studiul
acestei științe. Cauzele acestui fenomen pot fi localizate în fluctuațiile de organizare și
orientare suportate de întregul învățământ românesc în acest interval de timp.
Modificările continue și de multe ori nefondate ale conținutului și volumului programei
școlare de Fizică, lipsa unui plan consistent de investiții în sectorul dotărilor materiale
strict necesare laboratoarelor școlare, abordarea teoretică, discursivă, formalizată a
predării Fizicii și îndepărtarea acesteia de latura experimentală au contribuit substanțial
la scăderea vitezei de dezvoltare a capacităților de ordin investigativ, cognitiv, creativ și
aplicativ ale elevilor și implicit la scăderea continuă a interesului acestora față de studiul
acestei discipline științifice. Tocmai de aceea, prin această teză de doctorat, mi-am
propus să ofer o soluție metodică viabilă menită să reorienteze atenția elevilor spre
studiul Fizicii.
În acest sens, am testat noi direcții de acțiune în plan metodic, corelate cu sensul
vectorului de tranziție de la societatea informațională spre societatea cunoașterii.
Menținând ca obiectiv implementarea celor mai noi tehnologii digitale în procesul
didactic am dezvoltat trei direcții principale de acțiune metodică pentru predarea
modernă a Fizicii pe care le-am ilustrat în capitolele acestei teze: integrarea în lecții a
dispozitivelor mobile inteligente (telefoane și tablete) [1-10], a platformei de dezvoltare
Arduino [11-14] și a instrumentației virtuale LabVIEW [15-26].
Aceste inițiative metodice au fost precedate de un grup de linii de acțiune, atât
pe plan hardware cât și software, având ca scop crearea bazelor laboratorului modern de
Fizică [27].
În acest sens, am reamenajat zona de lucru din laborator, în așa fel încât să fie
asigurată atât spațialitatea necesară abordării lejere a activităților experimentale, cât și
colaborarea între echipele de elevi. Mesele de lucru au fost dotate cu calculatoare legate
în rețea, configurate hardware și software încât să permită procesarea unui volum mare
de date experimentale într-un timp scurt.
Rețeaua de calculatoare a fost conectată cu un server care să monitorizeze
activitatea stațiilor de lucru, să partajeze resursele educaționale spre acestea și să
centralizeze și să stocheze datele experimentale obținute de către elevi. Schimbul rapid
de informații între grupele de elevi a fost optimizat prin instalarea unei platforme de
comunicare virtuală în cadrul lecțiilor. În vederea integrării dispozitivelor mobile
(telefoane, tablete) în fluxul de date al rețelei informatice a laboratorului am instalat un
punct de acces wireless cu o putere de acoperire adaptată acelui spațiu de lucru.
Pentru dezvoltarea calității procesului instructiv-educativ am instalat o tablă
interactivă pe care am conectat-o cu rețeaua de computere, partajând astfel informațiile
de la nivelul acesteia. Trebuie precizat faptul că lecțiile elaborate folosind tabla
interactivă au fost salvate ca fișiere și integrate ca resurse într-o bază de date fiind
folosite ulterior în scop recapitulativ. Totodată, tabla interactivă a fost utilizată pentru
prezentarea unor fișiere PowerPoint realizate de elevi, pentru vizualizarea unor filme
didactice și pentru verificarea cunoștințelor prin teste grilă.
4
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
De asemenea, în vederea observării adecvate a experimentelor frontale, am

instalat un echipament video care să preia imaginile de pe masa de experimente
demonstrative și să le transmită în timp real spre monitoarele de la mesele de lucru ale
elevilor. Pe de altă parte, echipamentul video instalat a fost utilizat pentru crearea de
videoconferințe școlare centrate pe lecții interactive între laboratoarele de fizică.
Comunicarea verbală cu elevii la un nivel adecvat de audiție în întregul spațiu al
laboratorului a fost asigurată prin proiectarea și implementarea unui sistem wireless de
sonorizare.
Crearea și instalarea unui panou de afișaj dinamic cu leduri pe peretele frontal al
laboratorului a determinat, la nivelul elevilor, amplificarea factorului de receptivitate la
prezentarea unor noțiuni recapitulative sau a informațiilor aferente temelor de lucru
pentru acasă.
Tot pe linia dotărilor hardware, în vederea integrării canalelor TV educaționale
în predarea Fizicii, am instalat un kit de recepție prin satelit care să asigure accesul la
aceste canale. Prin folosirea unui tuner TV conectat între receptorul digital al antenei și
un port USB al plăcii de bază a unui computer, au fost înregistrate și stocate emisiunile
cu profil științic difuzate de aceste canale.
Un impact pozitiv deosebit în plan didactic l-a avut crearea unui studio local de
televiziune școlară destinat realizării și prezentării de emisiuni științifice cu profil intra-
și interdisciplinar [28]. Prezența unui studio multimedia în cadrul laboratorului de fizică
a deschis calea realizării și integrării în procesul instructiv-educativ a tutorialelor
destinate elaborării de proiecte școlare și utilizării anumitor aplicații software
educaționale. Pe de altă parte, grupele de elevi inițiate în tehnologii multimedia pentru
producția de conținut educațional au dezvoltat, în spațiul extrașcolar, experimente de
Fizică pe care le-au inserat în sectorul resurselor educaționale la clasă [29].
Conectarea laboratorului de fizică la Internetul de bandă largă a facilitat
aducerea în spațiul școlar a unor importante resurse web: canale educațional-științifice
Youtube și aplicații Java pentru Fizică. De asemenea, accesul lejer la resursele
educaționale web a deschis calea realizării de proiecte științifice școlare de tip
webquest. Crearea de clase virtuale pe site-uri de tip wiki a amplificat considerabil
interactivitatea colaborativă a echipelor de elevi în spațiul virtual, fenomen concretizat
prin dezvoltarea a unui număr remarcabil de proiecte de Fizică [30].
Dezvoltarea volumului și diversității de resurse educaționale digitale la nivelul
laboratorului de fizică a determinat organizarea și încărcarea acestora pe o platformă
Moodle găzduită pe serverul laboratorului [31].
Tot pe linia dezvoltării interactivității în spațiul virtual am achiziționat un nume
de domeniu web creând astfel un site al laboratorului care să reflecte activitățile
educațional-științifice dezvoltate de elevi. Astfel, în paginile acestui website se regăsesc
referate, experimente și proiecte de Fizică prezentate de elevi în cadrul unor sesiuni de
comunicări științifice [32-33], fotogalerii asociate unor evenimente cultural - științifice
la care aceștia au participat, noutăți din domeniul IT și al Roboticii, videotutoriale cu
conținut tematic din zona Fizicii, Electronicii și Informaticii.
Rezultanta acestor acțiuni, pe linie software și hardware, întreprinse pentru
crearea laboratorului modern de fizică a fost orientată spre grupul celor trei direcții
principale de acțiune metodică menționate anterior.
În capitolul I al tezei am prezentat sintetic grupul de cauze care au diminuat
motivația elevilor pentru studiul Fizicii (și al Științelor, în general) în sistemul
educațional românesc, precum și viziunea actuală asupra predării Științelor din
5
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
perspectiva trecerii la societatea cunoașterii, axată pe dezvoltarea de abilități și

competențe prin învățarea centrată pe elev folosind modele de învățare bazate pe
investigație. Totodată, am ilustrat direcțiile personale de cercetare în vederea relansării
studiului Fizicii, direcții dezvoltate în capitolele II, III și IV ale tezei.
În capitolul II am exemplificat o serie de modalități de utilizare a telefoanelor
mobile inteligente în lecțiile de Fizică, modalități testate pe parcursul activităților de
cercetare. Experimentele efectuate folosind senzorii integrați în acest dispozitiv au avut
ca obiectiv determinările de distanțe, studiul căderii libere și determinarea accelerației
gravitaționale, studiul mișcării circulare uniforme, studiul mișcărilor periodice,
determinarea valorii inducției magnetice terestre, studiul traiectoriilor și determinarea
altitudinii sateliților artificiali tereștri.
Integrarea platformei de dezvoltare Arduino în lecțiile și proiectele de Fizică a
fost prezentată în capitolul III al tezei. În categoria experimentelor de Fizică bazate pe
Arduino am inclus: determinarea vitezei sunetului în aer prin metoda ecoului folosind
un senzor ultrasonic, studiul încărcării și descărcării unui condensator, măsurarea
accelerației gravitaționale, calculul perioadei de oscilație a unui pendul gravitațional,
monitorizarea temperaturii cu un termistor, studiul dependenței rezistenței unui
fotorezistor de iluminare. Pe de altă parte, din categoria proiectelor de Fizică dezvoltate
folosind Arduino, am exemplificat: realizarea unei staţii meteo școlare, a unui
instrument muzical controlat prin fascicule laser, a unei platforme robotice autonome cu
senzori de proximitate pentru detectarea și evitarea obstacolelor, precum și realizarea
unui dispozitiv de obținerea levitației electromagnetice stabile a unui obiect.
În capitolul IV am arătat cum poate fi implementată instrumentația virtuală
LabVIEW în lecțiile de Fizică, atât pentru realizarea experimentelor virtuale, cât și a
experimentelor reale. Astfel, pentru efectuarea de experimente virtuale am proiectat,
dezvoltat și implementat aplicații alocate fiecarui domeniu de bază al Fizicii. În
categoria instrumentelor virtuale dedicate lecțiilor de Mecanică, am integrat aplicații
pentru studiul dependenței forței arhimedice de densitatea lichidelor respectiv pentru
studiul compunerii oscilațiilor armonice perpendiculare și obținerea figurilor Lissajous.
În spațiul resurselor asociate lecțiilor de Electricitate am inclus aplicații pentru analiza
regimului tranzitoriu al unui circuit RC și pentru studiul circuitului serie de curent
alternativ RLC. Pentru lecțiile de Termodinamică am alocat instrumente virtuale vizând
determinarea temperaturii de echilibru a unui sistem bifazic apă-gheață, respectiv
studiul transformărilor simple ale gazului ideal. În categoria de resurse pentru lecțiile
de Optică am integrat aplicații pentru studiul reflexiei și refracției luminii.
Instrumentele virtuale dedicate experimentelor reale au vizat: monitorizarea
temperaturii unor corpuri, studiul dependenței rezistenței unui fotorezistor de nivelul de
iluminare, trasarea caracteristicii unei diode semiconductoare, analiza spectrală vocală,
studiul efectului Doppler acustic longitudinal. De asemenea, folosind aplicația
LabVIEW SignalExpress, am realizat o serie de instrumente virtuale din care menționez
aplicațiile pentru determinarea vitezei sunetului în aer, respectiv studiul parametrilor
cinematici ai unui mobil.
În ultimul capitol al tezei am prezentat concluziile generale ale programului de
cercetare metodică, dezvoltând observații asupra eficienței fiecărei direcții de acțiune
întreprinse.
6
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
Capitolul I
Considerente metodice
1.1 Cauzele care au afectat studiul Științelor în sistemul
educațional românesc
Pentru stabilirea unui set inovator de linii de acțiune metodică în măsură să
relanseze studiul Fizicii în învățământul preuniversitar am inițiat în prealabil o activitate
de cercetare directată spre descoperirea cauzelor principale care au determinat scăderea
motivației elevilor pentru studiul Fizicii (și al Știintelor, în general). În acest complex de
cauze am identificat două componente: una de tip temporal, specifică transformărilor
complexe suportate de societatea românească în ultima vreme și una de tip spațial,
aferentă scenei economico-sociale pe care s-au desfășurat aceste transformări.
Investigația a fost focalizată asupra evoluției sistemului educațional românesc
văzut ca un sistem dinamic deschis, supus constant transformărilor prin acțiunile
corelate ale unor factori influentivi de tip intern și extern. Superpoziția acestor acțiuni a
determinat și nivelul actual al indicatorilor de performanță ai acestui sistem de
învățământ. De asemenea, am efectuat observații asupra fluctuațiilor de echilibru
dinamic la nivelul complexului interactiv elev-școală-societate. În urma cercetărilor
întreprinse, am identificat nucleul de cauze care a condus la scăderea interesului elevilor
pentru studiul Științelor: cauze economico-sociale și cauze psihologice.
Concluzia cea mai importantă a acestei activități de cercetare inițială a fost aceea
că interacțiunea celor două grupe de actori implicați în jocul educațional (elevii și
profesorii) avea loc pe o platformă cu un echilibru instabil, controlată de orientarea
fluctuantă a vectorului evoluției societății. Pentru rezolvarea unei astfel de situații se
contura ca soluție schimbarea instrumentelor și metodelor de interacțiune profesori-elevi
și adaptarea acestora la ritmul rapid al transformărilor societății românești.
1.2 Viziunea actuală asupra predării Științelor din perspectiva

trecerii la societatea cunoașterii
Alinierea obiectivelor sistemului educațional românesc cu cel european a indus
și alinierea metodelor de instruire folosite în educație, fapt care a declanșat procesul de
repoziționare a școlii românești pe platoul standardelor moderne de eficiență și calitate.
Odată cu începutul tranziției de la societatea informațională spre societatea învățării și a
cunoașterii, s-a creat un nou cadru interactiv profesor-elev în care au pătruns modele
educaționale noi, având ca obiectiv principal dezvoltarea creativității. Lucrul acesta a
presupus investiții atât în zona dezvoltării de noi tehnologii, cât și în domeniul formării
și pregătirii adecvate a resurselor umane.
Vectorii noului sistemului educațional au fost orientați spre dezvoltarea de
abilități și competențe prin învățarea centrată pe elev, folosind modele de învățare
bazate pe investigație (IBL – inquired-based learning) și proiecte (PBL – project-based
learning), respectiv concepte precum învață făcând (learning by doing) sau învață
permanent (lifelong learning).
7
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
Ca model de instruire, învățarea prin investigație (IBL) utilizează metode de

învățare diversificate (observația, modelarea, experimentul, rezolvarea de probleme),
păstrând ca nucleu instruirea de tip problematizat. Procesul învățării este organizat în
spirală, lucru care permite elevilor aprofundarea noțiunilor și însușirea unor modele
constructiviste de gândire și acțiune [34-38].
Elevii își construiesc o nouă cunoaștere prin activități de documentare,
proiectare, investigare, prin activități de achiziție, analiză, procesare și interpretare a
datelor experimentale, prin elaborare de explicații și predicții, prin revizuirea ideilor și
cunoștințelor în baza rezultatelor experimentale [39-40].
IBL-ul ca model bazat pe constructivism, promovează învățarea activă și
colaborativă [41], dezvoltă gândirea critică și abilitățile de cercetare independentă,
accentuează învățarea de profunzime, amplifică abilitățile analitice și creative [40], [42-
43]. Învățarea bazată pe proiecte (PBL) se situează, ca și învățarea bazată pe
investigație, în categoria metodelor inductive de predare-învățare [42], [44]. PBL-ul are
ca obiective atât formarea și consolidarea bazei de cunoștințe, cât și dezvoltarea
capacităților cognitive și metacognitive, alături de formarea de competențe, valori și
atitudini [45].
Pentru realizarea unui proiect elevii se implică activ documentându-se,
efectuând investigații, luând decizii, folosind cunoștințele interdisciplinare, rezolvând
problemele apărute [46]. Acest mod de implicare a elevilor conferă proiectului statutul
de activitate personalizată, aspect reflectat ulterior în modul de asamblare și prezentare a
conținutului acestuia, eveniment asociat cu demonstrarea cunoștințelor acumulate, a
competențelor și performanțelor realizate.
Acest tip de metode de instruire – învățarea prin investigație, respectiv învățarea
pe bază de proiecte – se regăsesc în câmpul modelului educațional STEM (Science,
Technology Engineering and Mathematics).
Spre deosebire de sistemul de educație tradițional care abordează separat cele
patru discipline menționate (Știință, Tehnologie, Inginerie și Matematică), modelul
STEM le integrează într-un mediu de învățare coezivă, bazată pe aplicații conectate la
lumea reală și axată pe activități de explorare, descoperire și învățare.
În acest context, modelul STEM, bazat pe o abordare interdisciplinară și având
ca obiectiv dezvoltarea gândirii inovative, este perfect adaptat acestei perioade de
tranziție spre societatea cunoașterii.
Odată cu implementarea programelor de aliniere a obiectivelor sistemului
educațional românesc la cel european, am demarat, în cadrul Școlii Doctorale de Fizică,
activitățile de cercetare științifică asupra direcțiilor metodice moderne menite să
relanseze studiul Fizicii în învățământul preuniversitar.
1.3 Direcții personale de cercetare în vederea relansării studiului

Fizicii
Programul de cercetare pe care l-am dezvoltat a fost orientat spre implementarea
și testarea unor noi direcții metodice bazate pe cele mai noi tehnologii digitale capabile
să susțină eficient modelele de instruire descrise anterior. Perioada care a precedat acest
demers a avut ca obiectiv realizarea laboratorului modern de fizică, conceput din
perspectiva tehnologiei informației și comunicațiilor, ca o sală de clasă a viitorului.
8
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
Am început cu integrarea dispozitivelor mobile inteligente (telefoane și tablete)

în lecțiile de Fizică. Aceste dispozitive dețin un grup variat de senzori (de accelerație,
rotație, temperatură, presiune, sunet, proximitate, magnetism, GPS etc.) care pot fi
utilizați cu succes în achiziția de date experimentale. Folosind aplicațiile gratuite din
Google Play Store (pentru utilizatorii sistemului de operare Android) sau App Store
(pentru utilizatorii sistemului de operare iOS), datele preluate de senzori pot fi
monitorizate grafic sau numeric în timp real sau pot fi înregistrate și prelucrate ulterior
cu ajutorul foilor de calcul.
Prin dotările specifice și prin utilitățile extinse aceste dispozitive pot fi
considerate mini-laboratoare de fizică portabile. Integrarea dispozitivelor mobile în
cadrul orelor de Fizică a polarizat pozitiv atmosfera de studiu, fapt confirmat printr-o
implicare complexă a elevilor în activitățile de investigație, de proiectare și de
experimentare.
Odată cu răspândirea pe scară largă a platformelor de dezvoltare cu
microcontroler, am deschis o a doua direcție de cercetare metodică: implementarea
platformei de dezvoltare Arduino în lecțiile de Fizică. Această platformă, bazată pe
procesorul ATMEGA 328, preia date din mediul înconjurător printr-un sistem deosebit
de extins de senzori (de temperatură, lumină, presiune, umiditate, forță, accelerație,
rotație, sunet, intensitate și tensiune electrică, radiație infraroșie, câmp magnetic etc.),
astfel încât devine adecvată pentru experimente de Fizică bazate pe datele preluate de la
acești senzori.
De asemenea, Arduino poate efectua acțiuni asupra mediului prin intermediul
unor actuatori (servomotoare, motoare de curent continuu, electromagneți, dispozitive
mecanice etc.), demonstrându-și astfel utilitatea pentru proiecte de Fizică aplicată.
Platforma, care se poate conecta la computere uzuale (cu sisteme de operare Windows,
Linux, Mac) printr-un port serial, este dotată cu un mediu de dezvoltare integrat (IDE),
prin intermediul căruia utilizatorii pot realiza aplicații pentru programarea plăcii
Arduino, folosind limbajele de programare C/C++, Python etc. Utilizarea la clasă a lui
Arduino a deschis larg pasiunea elevilor pentru studiul Fizicii și al disciplinelor conexe
din modelul educațional STEM.
Aducerea experimentelor de Fizică la standardele valorice ale investigației
științifice prin măsurători de înaltă precizie a devenit posibilă prin utilizarea plăcilor de
achiziție de date National Instruments (NIDAQ). În acest sens, am inițiat o a treia
direcție de cercetare metodică: implementarea instrumentației virtuale în experimentele
de Fizică folosind mediul de programare grafică LabVIEW. Acest mediu de dezvoltare
grafic permite realizarea de instrumente virtuale pentru achiziții de date, modelări și
simulări ale unor fenomene fizice, măsurări de mărimi fizice, controlul și monitorizarea
unor procese etc. Cu ajutorul instrumentelor virtuale sunt controlate plăcile de achiziție.
Aceste dispozitive preiau semnale analogice din mediu prin intermediul unor
traductoare și le convertesc în semnale digitale în vederea prelucrării și analizei
computerizate. În experimentele efectuate am folosit placa de achiziție NIDAQ 6008.
Aceasta poate utiliza intrările analogice pentru a măsura semnale electrice preluate de la
traductoare (conversie analog-digitală), poate genera semnale electrice prin ieșirile
analogice pentru comanda unor actuatori (conversie digital-analogică), poate comunica
digital cu diferite echipamente periferice, poate detecta și contoriza impulsuri electrice
venite de la traductoare incrementale de deplasare sau poate genera astfel de impulsuri
pentru comanda unor motoare pas cu pas. Dimensiunile mici (portabilitatea) și
conectivitatea USB sunt două dintre caracteristicile care recomandă această placă de
9
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
achiziție pentru scopuri educaționale. Utilizarea acestui dispozitiv în experimente a

readus în prim-plan acel tip de activitate didactică modernă în domeniul Fizicii,
exprimată prin standarde avansate în investigația științifică, prin calitate, eficiență și
atractivitate. În paralel cu setul de instrumente virtuale creat pentru experimentele cu
achiziție de semnal, am proiectat și dezvoltat un grup extins de aplicații pentru
efectuarea de experimente virtuale, aplicații pe care le-am integrat ulterior într-un
laborator virtual de fizică.
10
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
CAPITOLUL II
Integrarea telefoanelor mobile în cadrul lecțiilor de Fizică
2.1 Telefonul mobil ca instrument didactic
Telefoanele mobile inteligente (smartphones) reprezintă, la ora actuală, cel mai
accesibil și flexibil mijloc de comunicare, dar și de accesare a unor informații de
utilitate specifică. Datorită dimensiunilor reduse, portabilității și multiplelor funcții
integrate pe care le dețin, ele au devenit un accesoriu aproape nelipsit generației actuale.
Studiile de specialitate indică faptul că dincolo de aspectele utilitare clasice, telefoanele
mobile dispun de un potențial enorm, dar încă insuficient explorat în sfera Educației.
Concluziile acestor studii asupra impactului educațional al dispozitivelor mobile
converg spre ideea că aceste dispozitive (în special telefoanele mobile) pot constitui
instrumente didactice excelente, cu aplicații deosebite în domeniul Fizicii [47].
Platforma europeană pentru profesorii de Științe Science on stage promovează
de câțiva ani modelul educațional STEM într-o rețea extinsă de școli. Printre proiectele
dezvoltate în cadrul acestei platforme se numără Smartphones in Science Teaching [48],
un proiect focalizat asupra utilizării telefoanelor mobile în orele de Științe.
Funcțiile de înregistrare audio și video, stocarea și prelucrarea rapidă a datelor,
partajarea rapidă a fișierelor, conectivitatea la Internet, și, mai ales, prezența unor
senzori integrați (accelerometru, giroscop, magnetometru etc.) constituie doar câteva
dintre caracteristicile funcționale și fizice ale smartphone-urilor, caracteristici care
recomandă aceste dispozitive mobile pentru a fi integrate cu succes în procesul didactic.
Datorită procesoarelor rapide și dimensiunilor rezonabile ale ecranelor tactile,
smartphone-urile constituie platforme mobile de lucru pe care elevii pot prelucra și
analiza datele experimentale și, de asemenea, pot accesa resursele educaționale de profil
stocate pe acestea. Totodată, prin intermediul conexiunii WiFi, ei pot accesa resurse
suplimentare de pe site-uri web educaționale sau de pe platforme E-learning de tip wiki
[30] sau Moodle [31].
În condițiile unui învățământ modern bazat pe accesul rapid la un volum mare de
informații, smartphone-urile, prin capacitatea extinsă de stocare a datelor, pot fi utilizate
și ca baze portabile de date, conținând informații multimedia de ordin educațional
(fișiere de tip text, imagine, video, audio).
De asemenea, prin intermediul platformelor digitale cu aplicații pentru Android
respectiv iOS (Google Play Store respectiv App Store) elevii au acces la o mare
varietate de aplicații (apps) gratuite, cu un impact didactic deosebit în învățarea Fizicii.
Spre exemplu, aplicațiile de tip memorator și-au demonstrat eficiența pentru
reactualizarea noțiunilor de Fizică studiate. Cu ajutorul lor elevii au accesat foarte rapid
definițiile mărimilor fizice, expresiile matematice și reprezentările grafice asociate unor
legi fizice, etc. Printre aplicații de acest tip utilizate de elevi la clasă se numără Pocket
Physics, Physics Formula Reference și Free Physics Formula Sheet (Fig.1).
11
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
Figura 1: Aplicația Pocket Physics

Atât în cadrul lecțiilor de Electricitate, cât și în cadrul cercurilor de Fizică
aplicată [10], elevii au utilizat aplicația Electrodroid care permite calculul valorilor unor
rezistori folosind legea lui Ohm, calculul reactanțelor capacitive și inductive ale
condensatorilor și bobinelor la diferite frecvențe, calculul frecvențelor de rezonanță ale
unor filtre RC, LC, RL etc.
O altă clasă de apps-uri, care se bucură în mod constant de aprecierea elevilor
permite determinarea valorilor unor mărimi fizice, utilizând expresii de calcul specifice.
Spre exemplu, în cadrul lecției ‖Legea lui Ohm‖, elevii au utilizat aplicația Ohm’s Law,
care permite calculul valorilor tensiunii, intensității, rezistenței și puterii electrice, în
condițiile în care sunt cunoscute două dintre valorile mărimilor fizice enunțate anterior
(Fig.2).
Figura 2: Aplicația Ohm’s Law

Tot pentru studiul circuitelor electrice, folosind aplicația Electric Circuit, elevii
au diversificat gama de ordin constructiv a unor astfel de circuite (Fig.3). Suplimentar,
au fost calculate, în scopul optimizării funcționale a circuitelor, valorile unor importante
mărimi fizice caracteristice: tensiune, intensitate și rezistență electrică.
Figura 3: Aplicația Electric Circuit – Proiectare de montaje electrice simple

Pentru lecțiile de Mecanică, și-a demonstrat utilitatea aplicația Resultant Force
Finder care permite calculul valorii rezultantei unui sistem de forțe F1 , F2 ,..., Fn , având
orientările unghiulare 1 ,  2 ,...,  n față de orizontală. Introducând valorile modulelor
forțelor și valorile unghiurilor în casetele asociate, elevii pot calcula valoarea rezultantei
și unghiul format de aceasta cu direcția de referință orizontală (Fig.4).
12
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
Figura 4: Aplicația Resultant Force Finder

În special pentru clasele gimnaziale și-au dovedit utilitatea aplicațiile de
conversie de scală a unităților de măsură. O aplicație precum Unit Convertor Pro
acoperă toată gama de mărimi fizice și scale de măsură prezente în Sistemul
Internațional de Unități (SI) (Fig.5). Elevii au utilizat această aplicație pentru conversia
de scală a unor mărimi fizice precum: temperatură, putere mecanică, presiune,
intensitate sonoră, energie mecanică, timp, masă, distanță etc.
Figura 5: Aplicația Unit Convertor Pro

Alte aplicații se înscriu în categoria laborator virtual și permit proiectarea și
simularea unor experimente de Fizică. În cadrul lecțiilor de Optică geometrică, spre
exemplu, am diversificat activitățile didactice prin experimente virtuale cu ajutorul
aplicației Ray Optics (Fig.6). Această aplicație are rolul unui simulator pentru
construcția de imagini în oglinzi și lentile care, suplimentar, permite calculul poziției și
înălțimii imaginii unui obiect, în funcție de dispozitivul optic folosit (lentilă sau
oglindă). Este o aplicație foarte utilă în rezolvarea unor probleme simple de optică
geometrică, întrucât construcția imaginilor este însoțită de o soluție algebrică a
problemei.
Figura 6: Aplicația Ray Optics – Studiul reflexiei luminii pe oglinzi și studiul refracției
luminii prin lentile
În domeniul Fizicii atomice, cu ajutorul aplicației Gamma Attenuation a fost
determinată atenuarea radiației gamma la trecerea prin diferite straturi de material: oțel,
aluminiu, cupru, apă, plastic (Fig.7).
13
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
Figura 7: Aplicația Gamma Attenuation

O altă clasă de aplicații, de maximă importanță pentru studiul Fizicii, utilizează
senzorii integrați în telefon pentru achiziția de date experimentale, în vederea prelucrării
acestora și a interpretării rezultatelor. Tocmai datorită prezenței senzorilor, telefoanele
mobile inteligente pot fi considerate instrumente indispensabile unei metode moderne
de învățare a Fizicii.
Într-un studiu fizico-matematic bine documentat asupra principalilor senzori
încorporați într-un smartphone, Liu [49] subliniază importanța acestora ca factori cheie
în dezvoltarea pe scară largă a aplicațiilor pentru aceste dispozitive mobile. Deoarece
există aplicații software adecvate pentru citirea tuturor senzorilor unui smartphone,
Kuhn și Vogt [50] subliniază faptul că putem efectua un număr considerabil de
experimente de Fizică, folosind telefoanele inteligente.
În capitolul de față ilustrez modul în care am conceput și realizat experimente
școlare de Fizică utilizând senzorii integrați în dispozitivele de tip smartphone. Astfel,
voi demonstra faptul că acest dispozitiv portabil atât de popular printre elevi poate fi
folosit pentru a aduce procesul de predare și învățare a Fizicii pe un nivel avansat de
calitate și eficiență.
2.2 Experimente de fizică cu achiziție și prelucrare de date

folosind senzorii integrați în telefonul mobil
2.2.1 Determinări de distanțe [7]
Primele tipuri de măsurători în activitățile experimentale din cadrul orelor de

Mecanică vizează determinarea valorilor mărimilor fizice fundamentale: distanță, timp
și masă. Măsurătorile de distanțe efectuate la clasă sunt realizate preponderent cu
ajutorul instrumentelor clasice binecunoscute: șubler, riglă, ruletă. Utilizarea acestor
instrumente ridică însă o problemă: dacă în domeniul distanțelor mici și medii
( 102 m 102 m ) timpul de realizare și precizia măsurării sunt satisfăcătoare, în domeniul
distanțelor mari ( 102 m 103 m ) acest aspect nu mai este valabil. Anumiți senzori de pe
telefoanele mobile inteligente (accelerometru, magnetometru etc.) rezolvă această
problemă. Folosind acești senzori și aplicațiile freeware Smart Ruler și Smart Measure
(integrate în suita SmartTools), respectiv Protactor și Theodolite, putem avea accesul,
într-un interval de timp scurt, la rezultate deosebit de bune în măsurarea distanțelor pe
un domeniu extins. În studiul de față vor fi prezentate aspecte ale activităților practice
de măsurare a distanțelor folosind telefoanele mobile inteligente, iar rezultatele vor fi
comparate cu cele obținute prin măsurări realizate cu instrumente clasice.
14
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
Aplicația Smart Ruler, bazată pe senzorul tactil al telefonului, se remarcă printr-

o acuratețe deosebită a valorilor distanțelor măsurate în cazul corpurilor de dimensiuni
mici (cm  zeci de cm). Într-un experiment didactic focalizat pe creșterea eficienței
metodice, am alcătuit două grupe de elevi care au avut ca obiectiv măsurarea
dimensiunilor unor obiecte mici (monede, șuruburi, piulițe etc.). Elevii unei grupe au
folosit instrumente de măsură clasice - rigle, echere și șublere, în timp ce elevii
celeilalte grupe au utilizat smartphone-uri pe care se afla instalată aplicația Smart Ruler
(Fig.8). Rezultatele experimentului didactic au confirmat eficiența metodei bazate pe
utilizarea dispozitivelor mobile inteligente.
Figura 8: Măsurători de obiecte mici folosind aplicația Smart Ruler [7]

O aplicație de o deosebită utilitate pentru măsurarea distanțelor medii (m  zeci
de m) este Smart Measure. Cu ajutorul acesteia am efectuat măsurări ale înălțimilor
unor repere din incinta școlii și din afara acesteia. Smart Measure folosește
accelerometrul prezent în telefon pentru calculul valorii unghiului de înclinare al
telefonului față de verticală și, pe baza unor calcule trigonometrice simple, determină,
cu o bună exactitate, valoarea distanței până la un obiect și înălțimea acestuia. Principiul
utilizat pentru aceste măsurători este redat în imaginile de mai jos (Fig.9, 10).
Figura 9: Ilustrarea principiului de măsurare a distanței x observator-obiect [1]
15
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
Figura 10: Ilustrarea principiului de măsurare a înălțimii obiectului H obiect [1]

Pentru început, măsurătorile de distanțe medii au avut în vedere determinarea
înălțimii unei săli de clasă (laboratorul de fizică). Pentru o distanță de 3, 6m între
punctul de observație și baza peretului acestei săli, aplicația a înregistrat înălțimea de
3,3m . Valoarea determinată a fost în deplină concordanță cu valoarea măsurată folosind
o ruletă (Fig.11).
Figura 11: Măsurare înălțime sală de clasă folosind aplicația SmartMeasure (stânga);
Măsurare înălțime folosind ruleta (dreapta) [7]
Având în vedere scopul exclusiv didactic al experimentului, diferența de 3%

între valorile medii determinate folosind cele două instrumente telefonul mobil și ruleta
atestă faptul că precizia măsurătorilor efectuate cu Smart Measure este suficient de
bună.
O altă etapă a măsurătorilor efectuate a constituit-o stabilirea înălțimii clădirii
școlii (Fig.12).
16
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
Figura 12: Determinare înălțime clădire școală folosind Smart Measure [7]
Câmpul măsurătorilor a fost extins asupra unor repere situate în afara
perimetrului școlii. Astfel, au fost efectuate măsurători ale înălțimilor copacilor dintr-o
lizieră riverană, ale stâlpilor de susținere a liniilor electrice aeriene, ale unor clădiri din
localitate etc. (Fig.13). Valorile prezente în partea stângă a ecranului telefonului
reprezintă înălțimea obiectelor măsurate, iar valorile afișate în partea dreaptă a ecranului
reprezintă distanța între observator și obiectul ales.
Figura 13: Măsurări înălțimi clădiri (stânga), copaci (centru), stâlpi de electricitate
(dreapta) [7]
Testarea aplicației Smart Measure a continuat cu măsurarea înălțimii unui pod
fluvial (Fig.14).
Figura 14: Măsurare înălțime pod [7]

Această măsurare a fost efectuată prin două metode, fiecare cu precizie
specifică. Prima metodă experimentală a constat în determinarea înălțimii h folosind
legea căderii libere a corpurilor în câmp gravitațional uniform. Concret, un obiect din
plumb cu masa m  50 g (suspendat de un fir) a fost lăsat să cadă liber în apă. Intervalul
temporal de cădere a fost măsurat cu o aplicație de tip cronometru a telefonului mobil.
1
Folosind expresia matematică a legii căderii libere h  gt 2 , a fost determinată distanța
2
hmed  25,72m .
A doua metodă de determinare experimentală a înălțimii h s-a bazat pe aplicația
Smart Measure instalată pe telefonul mobil. Suplimentar, înălțimea a fost măsurată și
17
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
prin coborârea de pe pod în apă a unui fir cu plumb, măsurându-se cu o ruletă lungimea
acestuia până la intersecția suprafeței apei ( 25m ).
Rezultatele exprimentale finale, sub aspect comparativ, se găsesc în tabelul de
mai jos (Tabel 1).
Tabel 1: Rezultate experimentale comparative hmediu [7]
Metode Cădere liberă Smart Measure Ruletă Eroare relativă (măsurată
față de ruletă)
Valori medii 25.72 25.8 25 2,88% (cădere liberă)
hmediu (m) 3,2% (Smart Measure)
O altă etapă experimentală a constat în măsurări de distanțe mari. Am inclus,

pentru început, măsurarea lungimii terenului de sport al școlii cu ajutorul aplicației
Theodolite. Această aplicație estimează cu o precizie remarcabilă valoarea azimutului
unui punct din teren. Azimutul reprezintă unghiul dintre proiecția orizontală a axei care
pornește de la observator spre acel punct și direcția Nordului geografic. Azimutul se
măsoară de la Nord spre Est (în sens orar), pe intervalul 0  360 (Fig.15).
Figura 15: Principiu măsurare azimut (stânga); Aplicația Theodolite (dreapta) [7]
Metoda de măsurare precisă a distanțelor folosind aplicația Theodolite,
presupune vizualizarea reperului din două puncte situate la o distanță d unul față de
altul. În cadrul determinărilor efectuate, am ales o distanță d  1m . Dispozitivul de
măsurare a fost amplasat la jumătatea terenului de sport, pe axa longitudinală a acestuia,
de-a lungul unei linii de marcaj (Fig.16).
Figura 16: Principiu metodă măsurare distanțe folosind Theodolite [7]
18
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
Valorile unghiulare înregistrate de aplicație au fost 343 N , respectiv 346 N

(Fig.17).
Figura 17: Valori măsurate azimut [7]

1m
Prin calcule trigonometrice simple, am dedus x   19, 08m . Întrucât
tg 3
măsurătorile au fost efectuate luând ca sistem de referință zona mediană a terenului de
sport, valoarea totală a lungimii a devenit L  2 x  38,16m , valoare relativ apropiată de
L  40m , dimensiune măsurată folosind o ruletă. Eroarea relativă de măsură, în acest
38,16
caz, a fost de   1   4, 6% .
40
Rezultatele experimentale anterioare au fost comparate cu cele obținute utilizând
metoda celor doi laseri și aplicația Protactor. Drept axă de referință, pe care au fost
amplasați laserii, a fost selectată linia mediană transversală a terenului de sport, a cărei
dimensiune a fost determinată folosind o ruletă ( l  20m ). Laserii au fost montați ca în
Fig.18, cele două fascicule laser fiind orientate convergent, spre același reper.
Figura 18: Determinarea distanței folosind metoda celor doi laseri [7]
Am măsurat unghiul format de direcția fasciculului laser ( AC ) cu axa
transversală a terenului de sport ( BC ). Calculele au condus la valoarea
L  l  tg  20m  tg (61, 2)  36,37m .Valoarea obținută a avut o eroare relativă de
36,37
  1  9% față de valoarea măsurată direct. Această eroare de măsură a fost
40
cauzată de nivelul rezoluției sistemului optic utilizat pentru focalizarea fasciculelor laser
pe reperul ales. Comparând erorile relative asociate celor două metode de măsură, am
constatat faptul că am obținut un rezultat mai bun folosind aplicația Theodolite de pe
telefonul mobil. Simplitatea și modernitatea acestei metode de măsurare a distanțelor
mari îi conferă acesteia un standard de calitate avansat.
19
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
Tot în cadrul măsurărilor de distanțe mari, am inclus măsurarea lățimii unui

fluviu într-o zonă stabilită. În acest sens, am selectat o locație situată pe malul Dunării,
în zona km371 . Ca reper frontal, situat pe malul opus față de observator, am ales o
clădire. Luând ca direcție de referință axa care unește dispozitivul de măsurare cu
reperul ales (AC), am trasat o semidreaptă ortogonală pe acestă axă (AB) și am deplasat,
prin translație, sistemul de măsurare de-a lungul ei, pe o distanță de 20m (Fig.19).
Figura 19: Determinare lățime fluviu - setup experimental [7]

Rezultatele măsurătorilor efectuate cu Theodolite se regăsesc în Fig.20.
Figura 20: Determinări Theodolite [7]

Diferența unghiulară   1 , în condițiile deplasării sistemului laboratorului pe
d 20m
distanța d  20m a condus la calculul lățimii D    1145m . Rezultatele
tg tg1
măsurătorilor distanței dintre aceste maluri au fost comparate cu cele determinate
folosind aplicația Google Maps: D  1,1km (Fig.21).
Figura 21: Determinare lățime fluviu folosind Google Maps [7]
20
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
2.2.2 Studiul căderii libere - Determinarea accelerației gravitaționale [1]

Kuhn și Voght [51] demonstrează faptul că smartphone-urile pot servi drept
instrumente pentru efectuarea de experimente atât în laboratorul de fizică, cât și în viața
de zi cu zi. În acest sens, ei prezintă două metode de măsurare a accelerației
gravitaționale, prima folosind accelerometrul telefonului mobil, iar a doua microfonul
acestuia.
Pentru a testa precizia datelor culese de accelerometru, am desfășurat la clasă un
experiment de determinare a valorii accelerației gravitaționale g cu ajutorul unui
smartphone. Datele obținute le-am comparat cu cele rezultate în urma unui experiment
bazat pe o altă metodă de determinare a lui g .
Obiectul angrenat în mișcarea de cădere liberă de la o înălțime h a fost chiar
telefonul mobil (Fig.22). Pentru înregistrarea datelor am folosit aplicația Accelerometer
Monitor instalată pe smartphone-urile elevilor. Această aplicație monitorizează în timp
real și înregistrează valorile componentelor ax , a y , a z ale accelerației obiectului.
Întrucât mișcarea de cădere liberă a telefonului are loc de-a lungul axei Oz , doar
valoarea componentei a z a accelerației a prezentat importanță, celelate două
componente având valori neglijabile.
Figura 22: Determinare g folosind accelerometrul telefonului [1]

În prima fază, elevii au măsurat distanța dintre telefon și punctul de impact cu
solul: h . Apoi au startat aplicația de monitorizare a accelerației și au eliminat firul de
suspensie. Telefonul s-a deplasat vertical descendent pe distanța h . În locul de contact
cu solul al telefonului a fost plasat un material amortizant (burete) pentru atenuarea
șocului produs de impact.
Datele înregistrate de senzorul telefonului mobil au fost salvate într-un fișier
text. Conținutul acestuia, vizualizat prin intermediul aplicației Kingsoft Office instalată
în prealabil pe telefon, a fost exportat pe un computer în vederea analizei în Excel. În
urma analizei a acestor date, a fost trasat graficul dependenței componentei az  g a
accelerației de timpul t (Fig.23).
21
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
Figura 23: Determinări experimentale accelerație gravitațională
Conform ecuației de cădere liberă în câmp gravitațional accelerația telefonului

este dată de relația:
2h
g (2.3)
(t ) 2
În experimentul de față, pentru h  0,65m , t  0,36m , a rezultat valoarea:
m
g  10, 03  0,1 2 . În raport cu valoarea cunoscută g  9,81m / s 2 eroarea relativă de
s
determinare a fost   2,19% .
După cum se poate observa, precizia măsurării cu accelerometrul este suficient
de bună în condițiile unui experiment efectuat în scop didactic. Comparativ, pentru
evaluarea clasei de precizie, am efectuat un alt experiment pentru determinarea
accelerației gravitaționale, folosind un laser, un sistem de oglinzi, un fotodetector
(fotorezistor), o bilă de plastic de mici dimensiuni, un microfon și un computer (PC) pe
care am instalat un program de editare a sunetului. Schema bloc a experimentului este
prezentată în figura de mai jos (Fig.24).
Figura 24: Schema bloc a experimentului [1]

Am utilizat un laser, cu puterea de 5mW , centrat în domeniul roșu al spectrului
optic (   650nm ). După reflexia pe cele două oglinzi, fasciculul laser a fost captat de
22
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
un fotorezistor conectat la o alarmă acustică. Atunci când bila de plastic, aflată în

cădere, a intersectat succesiv fasciculele laser, alarma a emis scurte semnale sonore care
au fost captate de un microfon conectat la PC și afișate grafic prin intermediul aplicației
de editare de sunet instalată pe acesta. În imaginile de mai jos sunt redate aspecte din
setup-ul experimental și din rezultatele obținute (Fig.25, 26).
Figura 25: Montaj experimental – Laser-oglinzi-detector [1]
Figura 26: Impulsuri sonore înregistrate [1]

Am măsurat distanța dintre cele două fascicule laser și intervalele de timp dintre
cele două impulsuri sonore, apoi am determinat, cu ajutorul legii căderii libere, valoarea
accelerației gravitaționale g , obținând o valoare medie gmediu  10,044m / s 2 .
Măsurarea precisă a intervalului de timp t , precum și valoarea cunoscută a
distanței dintre fasciculele laser au condus la o dispersie mică ( 2,33% ) a valorilor
calculate ale lui g față de valoarea cunoscută g  9,81m / s 2 . Rezultatele obținute prin
două metode de măsurare a lui g atestă precizia bună a metodei de măsurare folosind
telefonul mobil.
2.2.3 Studiul mișcării circulare uniforme [9] [2]

În acest sens, am dezvoltat o serie de experimente bazate pe folosirea telefonului
în studiul mișcării circulare uniforme. Am avut în vedere determinările valorilor medii
ale componentelor carteziene ax și a y ale accelerației centripete acp a unui telefon
mobil montat pe un suport orizontal aflat în mișcare circulară. Telefonul a fost amplasat
la diferite distanțe r față de centrul de rotație. Cu ajutorul acestor determinări, am
calculat valorile celorlalte mărimi asociate: accelerație centripetă acp , perioadă de
rotație T , frecvență  , viteză tangențială v , viteză unghiulară  , forță centrifugă Fcf .
Am efectuat aceste experimente prin trei metode de măsurare a accelerației centripete:
23
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
la scară mică, cu un disc aflat în rotație uniformă, la scara medie, utilizând o roată de
bicicletă și, la scară mare, folosind o platformă rotațională dintr-un parc.
În cadrul primei metode, am plasat smartphone-ul pe un disc care a fost pus în
mișcare de rotație uniformă. În vederea realizării acestui dispozitiv rotațional, am
utilizat un ventilator de la un computer, pe axul căruia am amplasat un disc (de vinil) cu
diametrul de 30cm peste care am suprapus o hârtie milimetrică. Montajul experimental
a fost alimentat electric de la o sursă de tensiune stabilizată cu valoarea de 12V (Fig.27).
Figura 27: Montaj experimental

Din meniul suitei Physics Toolbox, instalată pe telefon, am selectat, pentru
înregistrarea datelor, aplicația Linear Accelerometer (Fig.28).
Figura 28: Suita Physics Toolbox - Aplicația Linear Accelerometer

Etapa următoare a setup-ului experimental a constat în amplasarea telefonului
mobil pe disc în diferite poziții, de-a lungul unui diametru conținând marcaje de distanță
față de centrul discului. Un pas important l-a constituit stabilirea corectă a poziției
senzorului de accelerație pe placa de bază a telefonului. Pentru aceasta, am deplasat
smartphone-ul în zona centrală a discului unde, folosind translații successive în planul
xOy al acestuia, am identificat punctul în care valorile măsurate ale accelerațiilor ax și
a y sunt aproape nule (Fig.29). Trebuie amintit faptul că a z , proiecția pe axa Oz a
vectorului accelerație centripetă, este egală cu zero, deoarece mișcarea smartphone-ului
se desfașoară în planul xOy .
24
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
Figura 29: Identificare poziție accelerometru

Pentru telefonul mobil folosit în experiment, accelerometrul a fost localizat în
imediata apropiere a unei muchii laterale a plăcii de bază, într-un punct A având
coordonatele A(3, 25;1,5)cm față de centrul de simetrie al dispozitivului, adică un punct
situat la distanța R  3,57cm față de acest centru (Fig.30).
Figura 30: Localizare accelerometru pe placa de bază a telefonului [2]

Odată stabilită poziția senzorului de accelerație pe placa de bază a telefonului, au
fost efectuate înregistrări ale componentelor accelerației prin deplasarea dispozitivului
mobil în diferite puncte situate de-a lungul diametrului marcat al discului (Fig.31).
Figura 31: Determinări experimentale [2]
25
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
Datele înregistrate de accelerometru au fost stocate în fișiere de tip .csv (valori

separate prin virgulă) și exportate în Excel pentru analiză.
Voi exemplifica, în continuare, modul de analiză și prelucrare a datelor obținute
într-una din înregistrările efectuate. Am ales o înregistrare cu durata t  30s (Fig.32).
Figura 32: Grafice componente ax și a y - accelerație centripetă
Figura 33: Delimitare zonă mișcare uniformă ( BC ) [2]

În Fig.33 se poate observa că zona de palier BC a graficului corespunde unei
viteze de rotație constantă a discului. În intervalul temporal asociat acestei zone
mișcarea de rotație a discului a fost uniformă.
Zonele de tranziție AB respectiv CD corespund intervalelor de timp în care
discul este accelerat (faza de pornire a motorului), respectiv încetinit (faza de oprire a
motorului) în raport cu regimul de mișcare circulară uniformă.
Din analiza porțiunii BC a graficului am calculat valorile medii ale
accelerațiilor: ax  1,57m / s 2 și ay  2m / s 2 . În acest fel am aflat valoarea accelerației
centripete acp  ax2  a y2  2,54m / s 2 . În condițiile în care raza traiectoriei descrisă de
accelerometrul telefonului a fost r  2cm față de centrul discului, viteza unghiulară a
acp rad 2
avut valoarea    11, 269 . Perioada de rotație a fost T   0,557 s , iar
r s 
1
frecvența    1, 795Hz . Am continuat efectuarea măsurătorilor, amplasând senzorul
T
26
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
telefonului în alte patru poziții succesive situate pe diametrul discului și depărtate

progresiv cu r  1cm față de poziția inițială.
În tabelul de măsurări de mai jos (Tabel 2) pot fi vizualizate valori ale mărimilor
fizice determinate (accelerație centripetă, viteză unghiulară, perioadă, frecvență) pentru
cele 5 valori ale razei cercului descris de senzor față de centrul discului. Trebuie
menționat faptul că înregistrarea componentelor ax și a y ale accelerației centripete acp
a fost efectuată în condițiile menținerii fixe a tensiunii electrice de alimentare a
motorului care a antrenat discul în mișcare de rotație.
Tabel 2: Mărimi fizice determinate ( acp ,  , T , ) [2]
Rază traiectorie Accelerații masurate Viteză unghiulară Perioadă Frecvență
r (m) m (calculată) T ( s)  ( Hz )
acp ( ) rad
(măsurată) s2 (calculată) (calculată)
( )
s
0.02 2.54 11.269 0.557 1.795
0.03 3.75 11.180 0.561 1.780
0.04 4.92 11.090 0.566 1.766
0.05 6.03 10.981 0.571 1.748
0.06 7.01 10.808 0.581 1.721
Am trasat graficul de dependență acp  acp (r ) pentru valorile lui r din tabelul
anterior (Fig.34).
Figura 34: Graficul dependenței accelerației centripete acp de raza traiectoriei r

În grafic poate fi sesizată o evoluție aproximativ lineară a valorilor accelerației
centripete cu distanța r . Observând valorile din tabel, am remarcat o regresie ușoară a
valorilor vitezei unghiulare  și a frecvenței de rotație  , cu distanța r . Acest lucru a
fost determinat de o scădere a rezistenței la solicitări mecanice a discului suport,
determinată de variația omogenității acestuia între centru și regiunea periferică.
Dimensiunile reduse ale discului ( R  15cm ) au limitat zona determinărilor
experimentale la r  6cm față de centrul discului, întrucât, la un moment dat, telefonul,
dispus cu muchiile longitudinale paralele cu diametrul discului, a depășit fizic suprafața
de sprijin a discului suport.
27
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
Analizând înregistrările video ale rotației telefonului pe discul suport cu ajutorul

aplicației Tracker, am identificat numarul de rotații N efectuate de acesta în intervalele
de timp t asociate regimului de mișcare circulară uniformă (Fig.35).
Figura 35: Analiza mișcării circulare uniforme folosind aplicația Tracker

t
Pe baza relației T  , am determinat valorile perioadelor de rotație în cele 5
N
cazuri și le-am comparat cu cele calculate și tabelate anterior. De asemenea, folosind
relația:
4 2 r
acp   2 r  2 (2.4)
T
am calculat valorile accelerațiilor centripete și le-am comparat cu cele măsurate prin
intermediul accelerometrului. Rezultatele pot fi urmărite în tabelul de mai jos (Tabel 3).
Tabel 3: Determinări accelerații centripete ( amasurat , acalculat )
r (m) Tmasurat (s) Tcalculat (s) m m acpTrac ker  mediu
amasurat ( 2 ) acalculat ( 2 )
t s s   1 
T  ( s) acpsmartphone
N 4 r m
2
(%)
acp   2 r  2 ( 2 )
T s
*Tracker *Smartphone *Smartphone
*Tracker
0.02 0.567 0.557 2.54 2.45 0.035
0.03 0.572 0.561 3.75 3.62 0.035 4.7
0.04 0.579 0.566 4.92 4.71 0.043
0.05 0.589 0.571 6.03 5.69 0.056
0.06 0.601 0.581 7.01 6.54 0.067
Reprezentarea grafică a celor două seturi de valori ale accelerațiilor este redată
în continuare (Fig.36).
28
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
Figura 36: Grafice comparative acp smartphone - acp Tracker [2]

Din tabel poate fi observată o abatere medie valorică de 4,3% , aspect care
confirmă acuratețea datelor experimentale obținute cu ajutorul accelerometrului
telefonului mobil.
Pentru a depăși limitările impuse de raza mică a discului, am decis extinderea
câmpului experimental la valori mai mari ale lui r folosind o suprafață rotațională de
sprijin cu o distribuție constantă a factorului de rezistență mecanică la solicitări externe.
Astfel, am ales ca suport pentru telefon o roată de bicicletă cu diametrul de 60cm . Față
de cazul experimental anterior, de data aceasta telefonul a fost poziționat cu muchiile
lungi perpendiculare pe diametrul discului (Fig.37).
Figura 37: Amplasare telefon mobil față de centrul roții

Telefonul a fost amplasat la o distanță r , roata fiind pusă în mișcare rapid și
apoi lăsată să se rotească liber. Această nouă dispunere a telefonului a schimbat forma
graficului accelerației centripete, printr-o nouă poziționare a axelor de referință ale
senzorului de accelerație. Dacă în primul caz componentele accelerației înregistrate
aveau semne contrare, acum ele au același semn: negativ (Fig.38).
29
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
Figura 38: Grafice accelerații ax , a y

În Fig.39 este analizat graficul unei înregistrări efectuată la o distanță r1  8cm
față de axul de rotație.
Figura 39: Selecție zonă mișcare circulară uniformă ( EF ) [2]

Analizând graficul înregistrat, am delimitat un interval temporal de 3s asociat
unei mișcări uniforme a roții, urmat de un interval de aproape 20s de mișcare încetinită
până la oprire. Au fost calculate valorile medii ale accelerațiilor ax și a y , acestea fiind
m m
estimate la: ax  4,86 2
, respectiv a y  2, 40 2 .
s s
m
Astfel, valoarea accelerației totale a fost acp  ax2  a y2  5, 41
.
s2
Din analiza înregistrării video a experimentului, cu ajutorul aplicației Tracker,
am dedus numărul de rotații N efectuate de telefon în intervalul de timp t  3s
asociat mișcării circulare uniforme: N  4 (Fig.40).
30
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
Figura 40: Analiza mișcării folosind aplicația Tracker [2]

t 3s
Astfel, perioada mișcării a fost estimată la T    0, 75s . A fost calculată
N 4
2 6, 28 rad
viteza unghiulară  , obținându-se valoarea     8,37 . Din relația
T 0, 75s s
m
a 5, 41 2
acp   2 r a rezultat r  cp2  s  0, 077m  7, 7cm . Am comparat această
 (8,37 s 1 )2
valoare cu cea dedusă prin măsurare directă ( r1  8cm ) și am constatat o eroare relativă
de 3,75% , valoare care confirmă o bună precizie a determinării efectuate folosind
accelerometrul.
Am continuat verificările comparative între valorile calculate ale distanței r
(folosind înregistrările accelerației centripete acp ) și cele măsurate direct, plasând
senzorul telefonului în alte 4 puncte r2 , r3 , r4 și r5 pe diametrul roții. În figura de mai
jos este redată o astfel de dispunere (Fig.41).
Figura 41: Amplasare telefon mobil la diferite distanțe față de centrul de rotație
31
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
Valorile deduse pentru accelerații și valorile calculate pentru perioadele de

rotație uniformă, folosind înregistrările grafice, se regăsesc în tabelul următor (Tabel 4).
Tabel 4: Determinări experimentale [2]
Accelerație Perioadă Viteză Rază Rază Eroare relativă
masurată calculată unghiulară traiectorie traiectorie medie
m T ( s) (calculată) (calculată) (măsurată) r
acp ( 2 )
rad r ( m) r ( m) 1  calculat (%)
s ( ) calculat masurat rmasurat
*Smartphone *Tracker s
5.41 0.750 8.37 0.077 0.080
7.92 0.761 8.25 0.116 0.120
10.34 0.770 8.16 0.155 0.160 3.74
12.48 0.781 8.04 0.193 0.200
14.25 0.795 7.90 0.228 0.240
Reprezentarea grafică a celor două seturi de valori rcalculat și rmasurat în raport cu

accelerația măsurată acp poate fi observată în diagrama de mai jos (Fig.42).
Figura 42: Comparație valori rmasurat  rcalculat

Din acest grafic rezultă o foarte bună corespondență valorică între rcalculat
folosind telefonul mobil și analiza video, respectiv rmasurat direct folosind o ruletă.
Experimentele au continuat la o scară dimensională mai mare. Concret, am
efectuat determinări ale accelerației centripete folosind o platformă rotativă situată
într-un parc de agrement.
Alegerea unei astfel de locații pentru efectuarea unor experimente interesante și
distractive de Fizică este indicată și de alți autori. În acest sens, Monteiro et al. [52]
arată cum pot fi utilizați senzorii de accelerație și de rotație din telefonul mobil pentru
studiul relației dintre accelerația centripetă și viteza unghiulară în mișcarea circulară
uniformă, iar Vieyra [53] indică modul în care elevii pot colecta date variate și exacte
folosind accelerometrele telefoanelor mobile, în timpul deplasării cu anumite
dispozitive de agrement din parc.
Pentru efectuarea experimentului de determinare a accelerației centripete
folosind o platformă rotativă, am amplasat trei telefoane mobile la diferite distanțe față
de axul de rotație al acesteia și am studiat dependența accelerației centripete acp , a
32
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
vitezei tangențiale v și a forței centrifuge Fcf de razele traiectoriilor descrise de aceste

dispozitive. Distanțele selectate au fost adaptate dimensiunilor platformei și au avut
valorile r1  55cm , r2  60cm , respectiv r3  65cm (Fig.43).
Figura 43: Platformă rotativă (stânga); Amplasare telefoane mobile (dreapta) [2]
Platforma a fost pusă în mișcare printr-un impuls și lăsată să se rotească liber.
Intervalul temporal specific mișcării uniforme a fost scurt, dar suficient pentru scopul
propus (studiul dependenței accelerației centripete de raza traiectoriei). În Fig.44 și
Fig.45 este prezentată respectiv analizată înregistrarea realizată de către unul dintre
telefoane, situat la distanța r1  55cm .
Figura 44: Grafice accelerații ax , a y
33
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
Figura 45: Selecție zonă mișcare uniformă [2]

Componentele medii măsurate ale accelerației centripete în intervalul asociat
mișcării circulare uniforme 8 10s au fost: ax  0,334m / s 2 și ay  0,785 m / s 2 ,
m
valoarea calculată a accelerației fiind: acp  ax2  a y2  0,853 .
s2
Înregistrările efectuate simultan de cele 3 dispozitive mobile se regăsesc în
tabelul de mai jos (Tabel 5). Aici sunt prezentate valorile măsurate, respectiv calculate,
ale mărimilor fizice specifice mișcării circulare studiate: acp , T , , v, , Fcf .
Tabel 5: Valori măsurate mărimi fizice mișcare circulară [2]
Rază Accelerație Perioadă Frecvență Viteză Viteză Forță
traiectorie măsurată T ( s)  ( Hz ) unghiulară tangențială centrifugă
(măsurată) m (calculată) (calculată) rad m Fcf ( N )
r (m) acp ( 2 ) ( ) v( )
s s s (calculată)
(calculată) (calculată)
0.55 0.853 5.042 0.198 1.245 0.684 0.127
0.60 0.946 5.003 0.199 1.255 0.753 0.141
0.65 1.048 4.868 0.205 1.269 0.824 0.157
Reprezentările grafice se regăsesc în figura de mai jos (Fig.46):
34
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
Figura 46: Dependență acp , v și Fcf de raza traiectoriei r

Din aceste grafice se poate observa dependența lineară a accelerației acp , vitezei
tangențiale v și forței centrifuge Fcf de distanța r față de centrul de rotație. Acest
aspect este consecința unei bune stabilizări rotațional-inerțiale pe care o prezintă
platforma rotativă.
2.2.4 Studiul mișcărilor periodice [3] [5]
A. Determinarea parametrilor mișcării oscilatorii - Pendul gravitațional [5]
Literatura de specialitate oferă numeroase argumente în favoarea utilizării
telefonului mobil pentru studiul mișcării oscilatorii a unui pendul gravitațional. În acest
sens, Vogt și Kuhn [54] au efectuat un studiu fenomenologic asupra mișcării unui astfel
de pendul folosind ca obiect oscilant un smartphone, apoi au determinat perioada de
oscilație a acestuia din datele preluate de la accelerometru (cu aplicația Accelogger) și
prelucrate în Excel. De asemenea, Briggle [55] a descris o modalitate de măsurare a
perioadei de oscilație a unui pendul gravitațional realizat cu un telefon mobil, utilizând
o aplicație (SPARKvue) care preia datele de la accelerometru și le transformă în fișiere
de valori separate prin virgulă (.csv) pentru a fi ulterior prelucrate și analizate grafic.
Pentru studiul mișcării periodice a unui pendul gravitațional am întreprins,
folosind telefonul mobil, achiziții de date prin experimente efectuate atât la clasă, cât și
în aer liber. În situațiile experimentale menționate, folosind înregistrările
accelerometrului telefonului, am avut în vedere determinarea următorilor parametri ai
mișcării oscilatorii: perioada de oscilație T , pulsația  , frecvența  , amplitudinea
unghiulară  max , viteza maximă vmax , energia cinetică maximă Ecmax , energia potențială
maximă E pmax . De asemenea, folosind valoarea maximă a accelerației înregistrate amax ,
am efectuat determinări ale valorii accelerației gravitaționale g în condițiile cunoașterii
valorii lungimii l a pendulului respectiv. Valoarea obținută pentru g a fost comparată
cu valoarea cunoscută de 9,81m / s 2 în vederea stabilirii nivelului de precizie
experimentală conferit de senzorul de accelerație.
Pendulul gravitațional folosit în experimentele dezvoltate la clasă este prezentat
în Fig.47. Acest pendul a fost realizat dintr-un obiect cilindric omogen, prevăzut pe una
dintre baze cu un punct de suspensie pentru firul vertical și pe cealaltă bază cu un suport
dreptunghiular de fixare a telefonului mobil. Masa ansamblului suspendat, incluzând
35
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
telefonul mobil, a fost m  0,58kg , iar din lungimea totală a firului Ltotal  0,5m
valoarea efectivă folosită a fost L  0, 44m (diferența de lungime fiind alocată fixării
capetelor firului).
Figura 47: Setup experimental pendul gravitațional [29]

Corpul a fost scos din poziția de echilibru cu un anumit unghi  și lăsat liber să
oscileze față de axa de simetrie verticală a montajului experimental. Amplitudinea
unghiulară a oscilațiilor a scăzut în timp, atingându-se regimul oscilatoriu armonic
(specific unghiurilor mici). Mișcarea pendulului a avut loc în planul yOz , telefonul
fiind dispus cu axele Oy și Oz ale accelerometrului în acest plan. Datorită amplitudinii
unghiulare mici a oscilațiilor, contribuția cea mai importantă la accelarația tangențială a
avut-o componenta a y . Am selectat, din înregistrarea efectuată, zona care corespunde
regimului oscilatoriu armonic (Fig.48).
Figura 48: Grafic accelerație tangențială [5]

Factori perturbatori de tip experimental (de exemplu vibrațiile sonore, specifice
unui laborator de fizică școlar în timpul orelor de curs) au determinat mici deformări
locale ale graficului accelerației tangențiale atg . Totuși, acest aspect nu avut o influență
importantă asupra valorilor parametrilor determinați.
În intervalul de timp selectat din grafic t (7  27s) au fost prezente N  15
t 20
oscilații. Astfel, perioada acestora a fost T   s  1,33s . Pulsația  a acestor
N 15
36
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
2
oscilații a avut valoarea    4, 71s 1 , iar frecvența  a acestora a fost
T
1
  0, 75Hz .
T
g
Din relația  2  a rezultat g  l 2  0, 44m  (4,71s 1 )2  9,76m / s 2 . Această
l
valoare este destul de apropiată de valoarea cunoscută de 9,81m / s 2 (diferența valorică
fiind în limita de 1% ).
Din grafic (Fig.2.50) se poate observa faptul că amplitudinea accelerației
tangențiale prezintă mici fluctuații. Mediind aceste fluctuații în intervalul de timp
selectat, a rezultat că atg  1,72m / s 2 . Din relația atg  g sin max gmax a rezultat o
valoare a amplitudinii unghiulare  max specifică micilor oscilații:
2
a 1,72m / s
max  tg   0,17rad .Această valoare corespunde unui unghi cu măsura
g 9,76m / s 2
 max  arcsin(0,17)  9,78 care se încadrează în zona micilor oscilații în care
predomină regimul oscilatoriu armonic al pendulului.
Sectorul unghiular asociat acestei amplitudini unghiulare a avut valoarea
s  l sin max  0, 44m  0,17  0,075m  7,5cm .Astfel, corpul suspendat de fir a parcurs,
la fiecare oscilație , un arc egal ca distanță cu 2s , deci un arc de 15cm .
Viteza maximă atinsă, dedusă din legea conservării energiei mecanice, a fost
vmax  2 gl (1  cos max )  0,358m / s  35,8cm / s , iar energia cinetică corespunzătoare
mvmax 2 0,58kg  (0,358m / s)2
a avut valoarea Ec max    0,037 J .
2 2
Deoarece sistemul studiat a efectuat oscilații în regim armonic, el s-a aflat într-
un câmp de forțe conservativ, deci această valoare a energiei cinetice s-a regăsit în
valoarea energiei potențiale maxime a pendulului gravitațional studiat.
Experimentele de analiză a mișcării periodice folosind un pendul gravitațional
au continuat în afara laboratorului, pe terenul de sport al școlii. Dispozitivul
experimental a fost modificat în așa fel încât mișcarea să fie bine stabilizată inerțial
pentru a evita erorile produse de interferența acesteia cu vibrații de tip mecanic din
mediul ambiant (Fig.49).
Figura 49: Pendul gravitațional în aer liber [5]
37
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
Prin utilizarea unei incinte omogene din plastic, de formă cilindrică și închise
etanș, a fost realizat un pendul bifilar cu lungimea efectivă de l  1,55m . Masa
corpului suspendat a fost m  3,1kg . Corpul a fost suspendat de bara orizontală a unei
porți de handbal de pe terenul de sport al școlii. Telefonul mobil a fost poziționat pe
corpul din plastic, folosind o interfață din plexiglas.
După efectuarea testelor de orizontalitate a dispozitivului folosind o nivelă cu
aer, au fost începute determinările experimentale. Din zona extinsă de înregistrări ale
accelerației, le-am selectat pentru analiză pe cele corespunzătoare regimului oscilatoriu
armonic. În Fig.50 este redată o astfel de înregistrare.
Figura 50: Înregistrare accelerație tangențială pendul bifilar [5]

După cum se observă din diagramă, componenta a y deține ponderea maximă în
cadrul accelerației tangențiale a pendulului în timp ce componenta a z are o contribuție
neglijabilă (nefiind fiind luată în calculele ulterioare). Intervalul de timp din înregistrare
care aproximează bine regimul oscilatoriu armonic este t  20s , situat între
momentele t1  80s și t2  100s (Fig.51).
Figura 51: Selecție interval oscilații armonice [5]

Numărul de oscilații prezente în acest interval a fost N  8 , lucru care a condus
20
la concluzia că T  s  2,5s . Accelerația tangențială maximă dedusă a fost
8
atgmax  0,927m / s 2 . Valorile mărimilor fizice determinate se regăsesc în tabelul următor
(Tabel 6).
38
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
Tabel 6: Valori mărimi fizice determinate [5]

Mărime Frecvență Pulsație g  max vmax Lungim Ecmax  E pmax
fizică  ( Hz )  rad  (m / s ) ( grade) (m / s ) e sector
2
  parcurs (J )
 s 
s(m)
Valoare 0.4 2.512 9.78 5.4 0.366 0.29 0.207
determinată
Determinarea mărimilor fizice tabelate anterior s-a efectuat și în cadrul unui
experiment desfășurat într-un parc de agrement. Drept pendul, a fost folosit un leagăn
din parc (Fig.52), iar activitatea de înregistrare a datelor a fost una ambivalentă:
științifică și distractivă.
Figura 52: Pendul gravitațional parc agrement [5]

Un eșantion prelucrat din datele experimentale achiziționate este prezentat în
figura de mai jos (Fig.53):
Figura 53: Înregistrare accelerație tangențială [5]

Fluctuațiile de la începutul și finalul înregistrării sunt cauzate de perturbațiile de
ordin mecanic produse de mișcarea telefonului în timpul startării și opririi aplicației de
înregistrare a datelor. Zona de interes a graficului a fost situată în intervalul 15  30s . În
această regiune sunt prezente oscilații periodice de tip armonic.
39
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
Folosind informațiile din sectorul grafic de interes, am determinat valoarea lui

pornind de la expresia: g  L . Valoarea lui  a fost determinată cu relația:
2
2 2 6, 28
    2,512s 1 . Valoarea măsurată a lui L a fost estimată la 1,55m .
T t 15
s
N 6
Astfel g  L 2  1,55m  (2,512s 1 )2  9,78m / s 2 . Valoarea a fost foarte apropiată de
cea standard de 9,81m / s 2 , fapt care atestă o bună precizie a datelor înregistrate de
accelerometru.
Rezultatele experimentale bune obținute în studiul mișcării oscilatorii a unui
pendul gravitațional, atât în condiții de laborator, cât și în aer liber, reflectă importanța
pe care o deține accelerometrul din telefonul mobil în determinările lejere și precise ale
accelerației unui corp aflat într-o astfel de mișcare.
Graficele care prezintă evoluția în timp a componentelor carteziene ale
accelerației pendulului devin importante surse de informații ce conferă, în timp real,
indicii calitative și cantitative asupra mișcării oscilatorii analizate. Din aceste grafice pot
fi deduse, ulterior, valorile tuturor mărimilor fizice asociate unei astfel de mișcări:
perioadă, frecvență, amplitudine unghiulară, viteză, energie etc.
B. Determinarea parametrilor mișcării oscilatorii - Pendul elastic [8]
Studiul mișcării oscilatorii a unui pendul elastic folosind telefonul mobil este
reflectat de numeroase articole din literatura de specialitate. Într-un studiu efectuat
asupra oscilațiilor mecanice libere respectiv amortizate, Castro-Palacio et al. [55] au
comparat determinările obținute prin utilizarea accelerometrului unui smartphone cu
cele obținute prin metode clasice de măsurare, pentru măsurători de perioadă, frecvență,
constantă elastică și coeficient de amortizare, obținând rezultate foarte bune.
Sans et al. [56] au susținut importanța utilizării telefonului mobil ca instrument
în laboratorul de fizică prin efectuarea unui experiment de determinare a parametrilor
principali ai mișcării oscilatorii armonice, respectiv amortizate: perioadă, frecvență,
pulsație, respectiv coeficient de amortizare și timp de relaxare. În experiment a fost
utilizat senzorul de lumină ambientală al smartphone-ului pentru analiza oscilațiilor
uniaxiale ale acestui dispozitiv, amplasat între două resorturi cuplate.
Pe baza acestor studii am analizat mișcarea oscilatorie unidimensională a unui
smartphone suspendat vertical de un resort elastic [8]. Pentru vizualizarea în timp real și
înregistrarea variațiilor componentelor carteziene ale vectorului accelerație asociat
mișcării oscilatorii a telefonul mobil, am utilizat aplicația Linear Accelerometer din
suita Physics Toolbox. În urma analizei graficului accelerației am delimitat două zone
ale acestuia. Prima zonă, situată la începutul graficului, conținând oscilații de
amplitudine constantă, a fost asociată regimului oscilatoriu armonic, iar a doua zonă a
graficului, extinsă până la finalul mișcării, a fost asociată regimului oscilatoriu
amortizat. Din analiza zonei de regim oscilatoriu armonic au fost deduse valoarea
maximă a accelerației, respectiv perioada, frecvența și pulsația oscilatorului. Cu ajutorul
acestor mărimi, au fost calculate valorile amplitudinii mișcării, a constantei elastice a
resortului, a vitezei maxime și a energiei cinetice maxime.
Din analiza zonei asociate regimului oscilatoriu amortizat au fost deduse, pe
lângă valorile mărimilor fizice precizate anterior, și valorile coeficientului de amortizare
a mișcării, a timpului de relaxare și a factorului de calitate al sistemului oscilant.
Analiza mișcării oscilatorii amortizate și calculul parametrilor acesteia au fost realizate
40
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
atât pentru resorturi cu constantă elastică mică, cât și pentru resorturi cu constantă
elastică mare.
Dispozitivul experimental (Fig.54) utilizat a fost constituit dintr-un smartphone
(introdus într-o husă de protecție) suspendat vertical, printr-un resort elastic, de un punct
fix situat pe axa de simetrie verticală a unui trepied.
Figura 54: Setup experimental – Pendul elastic [8]

Întrucât mișcarea s-a desfășurat unidirecțional, din cele trei componente ale
accelerației totale a oscilatorului a(ax , a y , az ) , componenta a y a avut ponderea maximă
din valoarea acesteia, celelalte două componente ax și a z având o contribuție
neglijabilă (Fig.2.58).
Înaintea determinărilor cantitative, am efectuat o scurtă analiză fenomenologică
asupra mișcării corpului suspendat de resort (telefonul mobil). Resortul, aflat inițial într-
o stare nedeformată, a intrat într-un proces de deformare prin alungire, atunci când am
suspendat telefonul de capătul liber al acestuia. În momentul în care forța de reacțiune,
de tip elastic Fe apărută în resort, a egalat valoric greutatea G a corpului suspendat,
deformarea a încetat. Pentru o masă m  160 g a smartphone-ului folosit în experiment
am măsurat o deformare a resortului L  8,3cm .
Asupra stării de echilibru mecanic a sistemului am intervenit cu o forță
deformatoare verticală Fdef , generând o creștere a tensiunii elastice în resort. Pentru o
mai bună evidențiere a regimului oscilatoriu armonic, am ales ca această forță
deformatoare Fdef să producă o alungire mică, l  1,5cm . Prin îndepărtarea bruscă a
forței deformatoare, sistemul a început să oscileze pe o direcție verticală cu
amplitudinea A  l , față de poziția de echilibru O (Fig.55).
41
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
Figura 55: Analiză mișcare oscilatorie armonică [8]

Aspectul cantitativ al studiului experimental întreprins a inclus, mai întâi,
determinarea, prin metoda dinamică, a constantei elastice k a resortului folosit. Apoi,
au fost determinate amplitudinea, viteza maximă și accelerația maximă a corpului aflat
în mișcare. Cu ajutorul acestor valori a fost calculată energia totală a oscilatorului
armonic.
În condiții experimentale obișnuite regimul oscilatoriu armonic este mai greu de
obținut pentru o perioadă de timp extinsă. De aceea, am selectat dintr-o înregistrare
grafică a variației în timp a accelerației o porțiune care corespunde oscilațiilor armonice
(Fig.56, 57).
Figura 56: Înregistrarea componentei a y a accelerației oscilatorului
Figura 57: Selecție interval oscilații armonice (AB) [8]
42
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
După cum se observă, numărul oscilațiilor efectuate în intervalul selectat

t  5, 276s a fost N  9 . Astfel, am calculat perioada de oscilație
t 5, 276
T0   s  0,586s .
N 9
Cunoscând perioada de oscilație T0 , am dedus valoarea 0 a pulsației corpului:
2 6, 28
0    10, 71s 1
t 0,586s
1
Relația dintre perioadă și frecvență T0  a permis determinarea valorii
0
frecvenței:
1
 0   1, 7Hz .
T0
Cunoașterea valorii pulsației 0 și a masei sistemului m  160 g , a condus la
calculul constantei elastice a resortului :
N N
k  m02  0,16kg  (10, 71s 1 )2  18,352  0,183 .
m cm
Această valoare a lui k a fost comparată cu cea dedusă prin metoda de
N
0,16kg  9,8
mg kg N N
determinare statică: k    18,89  0,189 , obținându-se o
L 0, 083m m cm
0,183
abatere relativă mică:   1   3,17% .
0,189
Valoarea de 1,79m / s 2 , preluată din grafic, asociată accelerației maxime a
corpului suspendat de resort, a permis calculul amplitudinii oscilației:
m
1, 79 2
a(t  0) amax s
A(t  0)  A0   2   1,56cm
0 2 0 (10, 71s 1 )2
Din nou, valoarea calculată a fost comparată cu valoarea elongației maxime a
resortului A  l  1,5m produsă de forța deformatoare Fdef . Decalajul relativ al celor
1,5
două valori a fost foarte mic, de 1   4% , fapt care atestă acuratețea datelor
1,56
conferite de accelerometrul telefonului, prin intermediul înregistrării.
Această variație relativă a amplitudinii determinată din grafic în raport cu
amplitudinea determinată experimental a fost cauzată de micile fluctuații de aliniament
geometric ale sistemului oscilant în timpul mișcării.
Viteza maximă a corpului, când acesta a trecut prin poziția de echilibru, a fost:
m
vmax  0 A  0,167
s
Energia cinetică maximă asociată a avut valoarea:
mv 2 kA2
Ec max  max   0,00222 J  2, 22mJ
2 2
43
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
Regimul oscilatoriu amortizat este caracterizat de scăderea, în timp, a

amplitudinii, respectiv a energiei totale a oscilatorului.
Am efectuat o scurtă analiză cantitativă asupra evoluției amplitudinii unei
oscilații amortizate înregistrate experimental. Au fost determinate mărimi fizice precum:
coeficientul de amortizare  , perioada mișcării T , pulsația acesteia  , constanta
elastică a resortului k și timpul de relaxare  al mișcării oscilatorii.
În graficul de mai jos (Fig.58) este redată înregistrarea completă a evoluției în
timp a componentei a y a accelerației corpului suspendat din experimentul discutat
anterior.
Figura 58: Variația în timp a componentei a y a oscilatorului [8]

Neomogenitățile structural fizice ale resortului și forțele de fricțiune prezente în
punctele de contact au determinat o scădere exponențială lentă a amplitudinii
accelerației mișcării în timp (oscilații subamortizate), conform relației:
a(t )  amax e t (2.17)
unde  reprezintă coeficientul de amortizare.
Se poate observa din grafic faptul că valoarea accelerației maxime a fost
amax  1,79m / s 2 în timp ce, spre finalul experimentului, aceasta a devenit
amin  0,19m / s 2 .
Determinarea lui  a fost efectuată prin logaritmarea expresiei dependenței
accelerației de timp, obținându-se:
1 0,19
  ln( )  0, 0059s 1
380s 1, 79
Această valoare mică a coeficientul de amortizare este specifică oscilațiilor slab
amortizate. Timpul de relaxare, adică timpul după care amplitudinea oscilației a scăzut
de e  2,718 ori, a fost:
1 1
   169,5s .
 0, 0059s 1
44
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
Pentru determinarea pulsației  a oscilațiilor amortizate am folosit valoarea

perioada T0 a oscilațiilor libere T0  0,586s , calculată anterior pentru eșantionul de
oscilații situat în partea de început a graficului, unde amplitudinea acestora a fost
aproape constantă.
2
Cunoscând pulsația oscilațiilor libere 0  , am determinat pulsația oscilației
T0
amortizate  , care a avut valoarea:
   20  2  (10,71s 1 )2  (0,0059s 1 )2  10,70s 1 .
Variația negativă, sub 1% , a pulsației 0 , a confirmat, suplimentar, specificul
oscilațiilor slab amortizate. Pentru cazul acesta, factorul de calitate a avut valoarea:
Q  0  10,71s 1 169,6s  1815
Energia oscilatorului a scăzut exponențial cu timpul:
1 1
E (t )  kA(t )2  kA02e2 t (2.18)
2 2
Dacă la momentul inițial valoarea ei a fost:
1
E (0)  E0  kA02  0, 002233J  2, 233 103 J ,
2
după o perioadă T a mișcării, aceasta a scăzut la valoarea:
1 N 1
E (T )  18,352  (0, 0156m) 2  e20,0059 s 0,586 s  0, 002217 J  2, 217 10 3 J ,
2 m
deci o scădere de 0,7% pe perioadă.
La finalul intervalului de studiu experimental (după 380s ) energia oscilatorului a
devenit:
1 N 1
E (t  380)  18,352  (0, 0156m) 2  e20,0059 s 380 s  0, 002233  e4,484 J  2,555 10 5 J
2 m
Din analiza rezultatelor anterioare, am remarcat o scădere a energiei inițiale a

oscilatorului de cca. 87 de ori.
Pentru o mai bună nuanțare cantitativă a parametrilor determinați ai mișcării
oscilatorii amortizate, am înlocuit resortul anterior cu un altul de constantă elastică mai
mare. Graficul evoluției valorilor înregistrate ale accelerației pentru acest resort poate fi
urmărit mai jos (Fig.59).
Figura 59: Regiune oscilații amortizate [8]
45
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
Din acest grafic se observă faptul că, pe parcursul unui interval de timp de
m m
aproximativ 65s , accelerația a scăzut de la 2,83 2 la 0, 64 2 .
s s
Coeficientul de amortizare  a fost estimat la valoarea:
1 0, 64
  ln( ) 0, 023s 1 ,
65s 2,82
timpul de relaxare  fiind:
1 1
  44s .
 0, 023s 1
Valorile determinate se regăsesc în tabelul de mai jos (Tabel 7):
Tabel 7: Mărimi fizice mișcare oscilatorie amortizată [8]
Mărime  ( s )  1
T0 0  k A0 Q E0 E fin
fizică (s) 1 ( s 1
) (N/m)
(s) (s ) (cm) (mJ) (mJ)
Valoare 0.023 44 0.375 16.747 16.746 44.87 1 736.87 2.243 0.113
Din tabel se observă că factorul de calitate Q al sistemului oscilant a avut

valoarea Q 737 . De asemenea, pe parcursul intervalului de timp asociat înregistrării
efectuate, energia oscilatorului a scăzut de aproape 20 de ori.
Studiul mișcării oscilatorii armonice, respectiv amortizate, folosind
accelerometrul telefonului mobil a facilitat calculul principalilor parametri ai acestui tip
de mișcare: perioadă, frecvență, pulsație, elongație, amplitudine, viteză, energie, timp de
relaxare, coeficient de amortizare, factor de calitate etc. Această metodă s-a evidențiat
prin timp rapid de acces la datele experimentale și la interpretarea lor, în raport cu
metoda clasică bazată pe folosirea instrumentelor de tip cronometru și ruletă.
2.2.5 Determinarea valorii inducției magnetice terestre [10] [1]

Utilizarea în experimentele de Fizică a magnetometrului integrat telefoanele
mobile este reflectată în numeroase studii de specialitate. Pornind de la concluziile
studiilor din literatura de specialitate am utilizat, în experimentele de Magnetism,
senzorul de câmp magnetic al telefonului pentru determinarea valorii medii a inducției
magnetice terestre locale. În acest scop am folosit aplicația Metal Detector. Nivelul
mediu măsurat al câmpului magnetic local a fost de 50T ( 50mG ).
Tot în cadrul activităților practice asociate lecțiilor de Magnetism, au fost
măsurate și analizate atât valorile câmpurilor magnetice din apropierea anumitor obiecte
(grilaje și bare metalice, ferite, magneți de diverse forme și compoziții etc.) (Fig.60), cât
și valorile câmpurilor produse de aparatura emisiv electromagnetică (routere, swtich-uri,
monitoare, telefoane mobile, linii de înaltă tensiune electrică etc.) (Fig.61).
Figura 60: Determinări câmp magnetic în vecinătatea obiectelor feromagnetice

(aplicația Metal Detector) [1]
46
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
Figura 61: Valori câmpuri magnetice în apropierea surselor emisiv electromagnetice

(aplicația EMF Sensor Free) [1]
Pentru validarea preciziei datelor obținute cu magnetometrul telefonului mobil,
am efectuat, comparativ, un experiment clasic de determinare a valorilor câmpului
magnetic terestru. În acest experiment am utilizat o busolă, o bobină cu N  100 spire, o
sursă de alimentare electrică cu tensiune reglabilă, respectiv un multimetru pentru
măsurarea tensiunii electrice și a intensității curentului electric. Montajul realizat este
prezent în Fig.62.
Figura 62: Schemă bloc determinare inducție magnetică terestră [1]

Conductorul utilizat pentru bobinaj, de tip CuEm a avut diametrul de 0,5mm și a
fost dispus, într-o configurație multistrat, pe un suport circular cu raza de 30mm și
grosimea de 5mm (Fig.63).
Figura 63: Structură bobină utilizată în experiment [1]

Odată stabilită direcția N-S geografică, axul longitudinal al bobinei a fost
orientat perpendicular pe direcția liniilor de câmp magnetic terestru (Fig.64). Prin
intermediul unui rezistor cu valoarea de 68 ( 0,5W ), a fost limitat curentul prin bobină
47
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
la valori de ordinul zecilor de mA . Distanțele la care au fost efectuate experimentele,

măsurate față de centrul bobinei pe axul longitudinal al acesteia, au avut valorile: 30mm ,
45mm , 60mm .
Figura 64: Setup experimental (stânga);Interacțiune bobină-busolă (dreapta) [1]

Au fost măsurate deviații ale acului magnetic al busolei datorită interacțiunii
dintre câmpul magnetic terestru și câmpul magnetic al bobinei pe intervalul unghiular
0  60 (Fig.65, 66).
Figura 65: Deviație ac busolă 10 , tensiune 2V , curent 20mA [1]
Figura 66: Deviație ac busolă 30 , tensiune 6,07V , curent 70mA [1]

Datele înregistrate au permis calculul valorii inducției câmpului magnetic, pe
axa Oz a bobinei (Fig.67).:
0 R2
B( z )  NI (2.19)
2 ( R 2  z 2 )3
48
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
Figura 67: Câmpul magnetic produs de o bobină circulară cu N spire pe axa

longitudinală Oz [1]
În tabelul de mai jos (Tabel 8) sunt prezentate datele măsurătorilor efectuate la
distanța z  30mm :
Tabel 8: Date măsurători inducție magnetică [1]
z  30mm Tensiune Intensitate Unghi tg Bb ( T ) Bt ( T )
sursă curent deviație Inducție Inducție
U (V ) bobină busolă magnetică magnetică
I (mA)  ( grd .) bobină terestră
2 10 10 0.176 7.42 42.16
4.1 20.6 20 0.363 15.29 42.11
6.5 32.8 30 0.577 24.34 42.18
9.5 47.8 40 0.839 35.47 42.27
11.4 56.8 45 1.00 42.15 42.15
Bb
Câmpul magnetic terestru Bt a fost dedus cu ajutorul relației: Bt  . Am
tg
realizat graficul Bb  Bb (tg ) (Fig.68, stânga). Din panta acestui grafic am determinat
valoarea inducției magnetice terestre Bt (Fig.68, dreapta). Valoarea medie obținută
pentru inducția magnetică terestră ( 42T ) este suficient de bună pentru scopuri
didactice. Utilizând magnetometrul din telefonul mobil, am măsurat valoarea medie
Bt  43T în zonele lipsite de perturbații magnetice.
49
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
Figura 68: Bb  Bb (tg ) (stânga); Bt  Bt (tg ) (dreapta) [1]
2.2.6 Studiul traiectoriilor și determinarea altitudinii sateliților artificiali

tereștri cu ajutorul telefonului mobil [6]
La începutul anilor ’60, odată cu lansarea primului satelit artificial, au fost
deschise porțile cercetării spațiului extraterestru. După aproximativ zece ani, prin
misiunile Apollo, era atinsă suprafața Lunii. De atunci, dezvoltarea tehnologiilor
spațiale a continuat într-un ritm exponențial, atât în sectorul militar, cât și în sectorul
civil. Lansarea Stației Spațiale Internaționale și a telescopului Hubble a reprezentat o
etapă importantă atât în cercetarea spațiului din vecinătatea Terrei, cât și a spațiului
cosmic. Actualmente există mii de sateliți specializați în telecomunicații, observații și
prognoze meteo, cercetări științifice etc.
Într-un articol prezentat la ELSE 2017 [6] am arătat cum, folosind telefoanele
mobile inteligente pe care se află instalate aplicații bazate pe utilizarea senzorilor din
telefon, elevii pot observa în timp real poziția și traiectoria unor astfel de sateliți.
Studiul a fost focalizat asupra Stației Spațiale Internaționale și a sateliților Iridium.
A. Calculul altitudinii Stației Spațiale Internaționale folosind aplicația ISS
Detector [6]
Stația Spațială Internațională (SSI) este un obiect ceresc artificial foarte
strălucitor, al treilea ca magnitudine, după Soare și Lună. Orbita sa circumterestră
oscilează în jurul valorii de 400km . Într-un proiect de Astrofizică dezvoltat în cadrul
unui cerc de elevi, am avut în vedere determinarea altitudinii reale a acestui laborator
orbital, folosind telefoanele mobile.
Pentru a estima altitudinea SSI-ului, am efectuat măsurători unghiulare din două
locații terestre într-un interval temporal foarte mic, de ordinul secundelor, întrucât viteza
SSI-ului este foarte mare (aproximativ 28000km ). Mai întâi, am stabilit cele două
locații și momentul de măsurare. Ca locații au fost selectate orașele București și Iași, iar
ca moment de timp un punct din intervalul 23h0135 ' ''
 23h05'23'' (este vorba de
punctul t  23h04'30'' , când laboratorul orbital a fost vizibil din ambele locații).
Apoi, folosind Google Maps, am determinat distanța lineară dintre locații și
aberația aceastei linii față de meridian (pe direcția Nord). Folosind aplicațiile ISS
Detector (Fig.69) și ISS Tracker (Fig.70) am înregistrat, pentru fiecare locație, două
unghiuri în același timp: altitudinea (elevația) și azimutul (unghiul față de direcția Nord)
SSI-ului.
50
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
Figura 69: Aplicația ISS Detector - Traiectorie circumterestră SSI (stânga); Azimut și
elevație SSI (dreapta) [6]
Figura 70: ISS Tracker - Zone de tranzit SSI: Slovacia (stânga), Ungaria (centru),
România (dreapta) [6]
Schema următoare indică modalitatea de calcul a poziției SSI-ului (Fig.71).
Figura 71: Schemă calcul poziție SSI [6]

În schița de mai sus este reprezentată poziția în spațiu a SSI-ului prin litera P .
Proiecția acestei poziții pe sol a fost notată cu S , iar punctele de observație cu B ,
respectiv I . Unghiul  reprezintă aberația față de meridian ( NS ) a segmentului BI . Cu
 și  au fost notate unghiurile de elevație ale punctului P față de segmentele IS și
BS . Baza tetraedrului PSBI este triunghiul IBS . În acest triunghi am determinat valorile
unghiurilor și laturilor folosind datele conferite de Google Maps, Stellarium, ISS
Tracker și ISS Detector.
Segmentul BI a avut valoarea BI  325km (Fig.72, stânga). Coordonatele
geografice ale punctelor B și I conferite de aplicația Stellarium au fost:
51
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
B(44 25' ; 26 6' ) , respectiv I (47 10' ; 27 36' ) (Fig.72, dreapta). Diferența valorilor de
azimut între locațiile București ( B ) și Iași ( I ) a fost măsurată la valoarea   1,5 .
Figura 72: Distanța București-Iași (aplicația Google Maps) (stânga); Valori azimut-
elevație SSI (aplicația Stellarium) (dreapta) [6]
Cu aceste date cunoscute au fost determinate valorile unghiurilor B̂ , Iˆ și Ŝ
(Fig.73).
Figura 73: Determinare valori unghiuri B̂ , Iˆ și Ŝ [6]

mas( B)  (43,84  1,5)  45,34
mas( I )  [180  (74, 09  1,5)]  104, 41
mas( S )  [180  (mas B  mas I )]  30, 25
Din teorema sinusurilor aplicată în triunghiul IBS a rezultat:
SI BS IB
  (2.20)
sin B sin I sin S
BS IB
Din analiza raportului  am calculat:
sin I sin S
sin I sin104, 41
BS  IB   325km   624km
sin S sin 30, 25
Aplicând tangenta în triunghiul PSB am obținut altitudinea PS  h a SSI:
h  tg  BS  tg 32,6  624km  399km
52
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
Datele conferite de ISS Detector și Stellarium au indicat valoarea h  406km

(Fig.74).
Figura 74: Date comparative altitudine SSI conferite de aplicațiile ISS Detector
(stânga) și Stellarium (dreapta) [6]
399
Rezultatul obținut h  399km indică o eroare relativă de   1   1, 7% a
406
măsurătorilor. Pentru scopuri educaționale valoarea determinată a altitudinii SSI-ului a
fost suficient de precisă. Totodată, la fel de importantă a fost prezentarea metodei de
determinare a altitudinii laboratorului spațial.
Cu ajutorul aplicațiilor Google Maps și Protactor, am determinat și localizarea
aproximativă a proiecției pe sol a laboratorului orbital. Practic, pe harta Google am
trasat semidreptele ce pleacă din punctele I și B având, față de Nord, având orientările
unghiulare specifice.
Punctul de intersecție al acestora este situat în vecinătatea graniței dintre
Slovacia și Ungaria, la cca 624km de București, sub un unghi de aproximativ 45 față de
acest punct (Fig.75).
Figura 75: Localizare proiecție sol SSI [6]

B. Determinare altitudine satelit Iridium 84 folosind aplicația ISS Detector
[38]
Constelația de sateliți IRIDIUM este operațională din 1998 , fiind dedicată
serviciilor de telefonie mobilă la nivel global. Inițial au fost utilizați 66 sateliți
(actualmente 112), grupați în 6 plane orbitale (câte 11 în fiecare plan) înclinate la 86, 4 .
53
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
Sateliții au orbite LEO (Low Earth Orbit) situate la cca. 780km față de suprafața
Pământului. Pentru orice terminal de pe suprafața globului, un satelit este permanent
vizibil la cel puțin 8 deasupra orizontului. Mișcarea lor este astfel sincronizată, încât în
orice moment și în orice punct de pe suprafața Pământului să fie vizibil cel puțin un
satelit. Este o strategie oarecum asemănătoare cu cea utilizată în telefonia celulară, unde
un utilizator ‖mobil‖ este preluat, pe parcursul deplasării sale, de celule aflate în
imediata sa apropiere.
Când satelitul se mişcă, utilizatorul întâlneşte fascicule adiacente aproximativ o
dată pe minut. Deosebirea constă în faptul că, raportat la mobilitatea sateliților LEO,
utilizatorul terestru pare fix, urmând a fi deservit de satelitul de telecomunicații care se
află în imediata sa apropiere. Fiecare satelit utilizează 3 antene pentru a acoperi solul cu
48 de fascicule, diametrul pe sol al fiecărui fascicul fiind de 600km . Comunicarea
dintre un terminal de la sol și satelit se face utilizând frecvențe purtătoare de
aproximativ 1, 6GHz , iar legăturile radio dintre sateliți se realizează în banda
Ka (26  40GHz) .
Utilizând aplicația ISS Detector setată pentru tracking-ul sateliților Iridium, am
determinat elevația și altitudinea satelitului Iridium 84. În momentul de magnitudine
maximă valorile indicate de aplicație au fost: elevația 36 și altitudinea 782km (Fig.76).
Figura 76: ISS Detector – Iridium 84: Altitudine și elevație (A), Traiectorie (B), Punct
de strălucire maximă (C), Magnitudine în scădere (D) [6]
Valorile obținute au fost comparate cu valorile determinate folosind aplicațiile
Stellarium, respectiv SAT-Flare Tracker. Traiectoria satelitului pe intervalul temporal
de vizibilitate optică este redată mai jos (Fig.77, 78).
54
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
Figura 77: SAT-Flare Tracker - Traiectorie Iridium 84 [6]
Figura 78: SAT-Flare Tracker - Vizibilitate și elevație Iridium 84 (deasupra Europei)

[6]
Localizarea aproximativă a proiecției pe sol a satelitului a fost determinată
folosind aplicațiile Google Maps și Protactor (Fig.79).
55
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
Figura 79: Determinare altitudine și localizare proiecție pe sol Iridium 84 [6]

Cunoscând distanța între punctele B și S , am determinat altitudinea satelitului
în punctul de strălucire maximă: h  BS  tg  1094km  tg 36  794km .
Această valoare prezintă o abatere relativă medie de 1,53% față de valorile
indicate de aplicațiile ISS Detector, SAT-Flare, respectiv Stellarium.
Recent, dezvoltarea de aplicații de realitate augmentată (de ex. SkyView)
conferă elevilor posibilitatea efectuării de observații în timp real, nu doar asupra
sateliților artificiali, ci și asupra planetelor din sistemul solar.
2.3 Concluzii
Într-un studiu focalizat pe M-learning, Lu [49] afirmă că învățarea mobilă
presupune a învăța oriunde, ori de câte ori există nevoia (sau curiozitatea de studiu) și
de a integra noua cunoaștere în experiența de învățare anterioară. În învățarea mobilă
sunt folosite atât smartphone-uri, cât și alte dispozitive precum: tablete, mini notebook-
uri, PDA-uri, console portabile de jocuri etc. Au existat și păreri sceptice în privința
eficienței învățării prin dispozitive mobile, datorită ecranului mic și duratei limitate de
funcționare a bateriei acestora. Practica a demonstrat că părerile respective au fost
nefondate, aceste dispozitive integrându-se foarte bine în spațiul educațional.
Rezultatele pozitive ale utilizării tehnologiilor mobile în educație sunt reflectate
printr-un studiu realizat de Attewell et al. [57], în care aceștia prezintă modul în care
aceste tehnologii sunt în măsură să-i determine pe elevi să-și schimbe în bine atitudinea
față de studiu și să se implice în activitățile de învățare.
Tehnologiile disponibile pentru a fi utilizate în scopuri educaționale au evoluat
mai repede decât metodele de a le folosi în mod corespunzător, arată Chirino et al. [58].
În studiile efectuate asupra potențialului Tehnologiei Informației și Comunicațiilor
(TIC) aplicată în domeniul Educației, cercetătorii au ajuns la concluzia că elevii trebuie
să utilizeze dispozitivele mobile ca instrumente de învățare. Utilizarea dispozitivelor
mobile ca instrumente educaționale încurajează implementarea unor practici de învățare
personalizate. Atunci când sunt utilizate ca suport pentru resurse didactice, aceste
dispozitive mobile ajută la furnizarea de context pentru activitățile din clasă, precum și
pentru a consolida înțelegerea unor concepte cheie.
Învățarea mobilă reprezintă o cale de a dezvolta simultan atât competențele
profesionale, cât și cele tehnologice, în măsura în care dispozitivele mobile (de
56
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
exemplu, smartphone-urile) sunt folosite pentru a îmbunătăți experiențele de învățare.

Dispozitivele mobile sunt instrumente utile atât pentru evaluare, cât și pentru
autoevaluare. Utilizând facilitățile de comunicații multimedia, acestea îmbunătățesc
colaborarea și evaluarea între elevi.
Convergența digitală este o caracteristică a evoluției tehnologiei informației și a
comunicațiilor. Convergența digitală a pătruns și în tehnologiile educaționale într-o
asemenea măsură, încât este necesară o reîncadrare a didacticilor implicate în practicile
educaționale. În general vorbind, tehnologia aplicată la clasă, poate servi deopotrivă ca
suport de difuzare de conținut educațional și ca sursă de instrumente de învățare activă.
Considerarea dispozitivelor mobile ca instrumente educaționale presupune
proiectarea activităților de învățare activă în așa fel încât să fie atinse obiective precum
achiziția de cunoștințe specifice, respectiv dezvoltarea competențelor transversale în
domeniul tehnologiilor.
Proiectarea și dezvoltarea unui model de învățare bazat pe dispozitive mobile
reprezintă una dintre preocupările actuale ale cercetării în m-Learning [59]. Pentru ca
școlile să pregătească elevi cu competențe pentru secolul XXI, tehnologia trebuie
integrată în procesul de învățare, afirmă Goad [60] într-o lucrare de specialitate asupra
modului în care este percepută introducerea tehnologiei mobile la clasă. Cercetările au
indicat faptul că profesorii au exprimat un ritm lent în orientarea spre noile tehnologii.
Motivele au fost diverse: costul, accesul, managementul clasei, autoritatea, evaluarea și
provocările la instruire. Studiul lui Goad a evidențiat numeroase bariere în calea
profesorilor în privința implementării folosirii telefoanelor mobile în sălile de clasă.
Telefoanele mobile se regăsesc în toate aspectele vieții cotidiene, dar școlile, din cauza
ignoranței, au rămas neclintite în reguli care interzic acestor dispozitive existența în
mediul de învățare. Astfel, profesorii au avut puține oportunități de a testa utilizarea
acestora la clasă. Odată observată relația dintre tehnologia mobilă și implicarea elevilor,
profesorii vor căuta strategii de implementare a utilizării acestor tehnologii în lecțiile
lor.
Pentru a îmbunătăți nivelul de înțelegere al Fizicii, telefoanele mobile inteligente
pot fi folosite la clasă în mai multe moduri, dar cel mai folosit rămâne modul de
utilizare al acestor dispozitive ca instrumente experimentale [51].
Telefoanele mobile dețin un grup variat de senzori care pot fi utilizați pentru un
set extins de aplicații interesante. Senzorii fac diferența între smartphone-uri și
computere (PC-uri) [61].
Capacitățile actuale ale dispozitivelor mobile permit dezvoltarea de aplicații cu
un conținut variat, care include aspecte teoretice, simulări și teste de autoevaluare, astfel
încât elevii să aibă acces la acest conținut oricând și oriunde.
Folosind aplicații specifice pentru a accesa datele conferite de senzori,
smartphone-urile pot deveni instrumente foarte importante în laboratoarele de Fizică
[62]. Utilizarea telefoanelor inteligente ar putea conduce la înlocuirea dispozitivelor de
măsurare scumpe, acest lucru fiind foarte important din punct de vedere economic.
Activitatea de cercetare metodică ilustrată în capitolul de față a evidențiat faptul
că un telefon mobil inteligent este un instrument didactic necesar în predarea și
învățarea modernă a Fizicii, integrarea acetuia în lecții reprezentând garanția sigură a
unui proces didactic performant în planul calității și eficienței.
57
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
CAPITOLUL III
Integrarea platformei de dezvoltare Arduino
în lecțiile de Fizică
3.1 Introducere
Dezvoltarea cercetării ştiinţifice în domeniul micro- şi nano-tehnologiilor a
condus la răspândirea pe scară largă a procesoarelor şi microcontrolerelor. Apariţia
platformelor cu microcontroler a revoluţionat modul de proiectare şi dezvoltare a
soluțiilor de automatizare și control.
Integrarea platformelor cu microcontroler în cadrul experimentelor de Fizică la
nivel gimnazial și liceal constituie un demers necesar pentru realizarea unor importante
obiective didactice: motivarea elevilor pentru studiu, corelarea aspectelor teoretice ale
Fizicii cu zona aplicațiilor practice precum și conștientizarea importanței actuale a
abordării interdisciplinare a studiului Fizicii cu cel al Matematicii, Informaticii și
Tehnologiei.
O astfel de platformă, bazată pe un microcontroler de tip ATMega328, este
Arduino. Aceasta poate prelua informaţii din mediu printr-un set extins de senzori,
precum: senzori de acceleraţie, de proximitate, de temperatură, de luminozitate, de
umiditate, de presiune atmosferică etc. În Fig.80 este prezentată placa Arduino
împreună cu un set de senzori și o serie de dispozitive asociate.
Figura 80: Placă Arduino, senzori asociați și display LCD [11]

Placa de dezvoltare Arduino poate stabili comunicații prin Internet, utilizând
dispozitive dedicate: module Ethernet, module WiFi, dispozitive GSM. Arduino se
poate conecta la un computer prin USB și la dispozitive mobile prin Bluetooth. De
asemenea, prin intermediul ei se pot controla motoare de curent continuu, servomotoare
şi motoare pas cu pas folosite atât în sectorul industrial, cât și în robotică.
Datorită acestor aspecte, Arduino poate fi utilizat ca un puternic instrument
educațional capabil să dezvolte interesul elevilor pentru știință și tehnologie,
permițându-le acestora joncționarea disciplinelor aferente domeniului STEM. Elevii pot
dobândi competențe STEM prin activități de proiectare, dezvoltare și implementare de
jocuri pe calculator. Prin intermediul acestor activități, ei explorează Fizica și
Matematica din spatele microcontrolerelor aflate pe plăcile Arduino și își dezvoltă
gândirea algoritmică și computațională [63].
58
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
Utilizarea platformei Arduino în cadrul lecțiilor formează la nivelul elevilor

competențe cheie care pot deveni premise importante în alegerea unei profesiuni în
spaţiul proiectării şi programării sistemelor mecatronice (sisteme robotice). Interesul și
curiozitatea elevilor pentru studiul Fizicii pot fi activate și dezvoltate construind diferite
tipuri de roboți pe platforma Arduino, în cadrul unor ateliere de creativitate (workshop-
uri) inițiate în aceste școli [64].
O serie de lucrări de specialitate fac referință la multiplele avantaje legate de
utilizarea platformei Arduino în zona educațională: versatilitatea, costurile reduse,
aplicațiile software de tip open source [11], [12], [64].
Anumiți autori din domeniul Fizicii educaționale [11], [65] subliniază faptul că,
în cadrul experimentelor de laborator, elevii pot studia, prin intermediul platformei
Arduino, o clasă variată de fenomene fizice și pot transpune în practică, prin proiecte,
conceptele studiate [64], [66-68].
Utilizarea plăcii Arduino în lecțiile de Fizică aduce experimentele pe un nivel
calitativ înalt, elevii confirmând o înțelegere mai bună asupra procesului de achiziție și
măsurarea a datelor experimentale [65].
Prin corelația platformei Arduino cu platforma Android pot fi create o mare
varietate de proiecte educaționale de tip STEM, care necesită investiții minime pentru
componente și echipamente: robot-car controlat prin bluetooth, contor Geiger pentru
detecție radiații alfa, beta și gamma, telemetru cu ultrasunete, automatizări pentru
locuințe (telecomenzi) etc. [69].
În capitolul de față este ilustrat modul în care am conceput și desfășurat în cadrul
orelor de Fizică o serie de experimente și proiecte atractive bazate pe Arduino, care au
permis elevilor atingerea unei etape avansate în asimilarea conceptelor aferente
fenomenelor studiate.
3.2 Experimente de Fizică bazate pe Arduino
3.2.1 Determinarea vitezei sunetului în aer prin metoda ecoului folosind un
senzor ultrasonic [15], [19]
Un sector important al activităților experimentale aferente studiului ―Acusticii‖

îl reprezintă măsurarea vitezei de propagare a sunetului prin aer. O serie de lucrări
indică diferite metode de abordare a acestui experiment: metoda rezonanței [70], metoda
ecoului [71], metoda timpului de zbor [72-73].
Metoda utilizată în experimentul de față – inclusă în categoria metodelor de tip
ecou – este bazată pe platforma Arduino, fiind perfect adaptată pentru experimentele la
clasă, deoarece se caracterizează printr-un grad avansat de rapiditate în achiziția și
prelucrarea datelor, prin precizie și lejeritate în configurarea experimentală.
În cadrul experimentului efectuat, am măsurat intervalul de timp după care este
detectat sunetul reflectat pe un obstacol, utilizând un senzor ultrasonic Ping conectat la
placa de dezvoltare Arduino (Fig.81).
Figura 81: Schemă experimentală [15]
59
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
Acest senzor se remarcă printr-o rază de acțiune situată în intervalul 2cm  3m .

Controlul funcțional al senzorului a fost efectuat prin intermediul unei aplicații încărcate
pe Arduino. Astfel, senzorul a fost programat să emită un impuls ultrasonic (cu
frecvența de 40kHz) și să detecteze ecoul produs pe un obiect aflat pe axa fluxului de
ultrasunete. Aplicația a măsurat decalajul temporal emisie-recepție t și, cunoscându-se
distanța față de obiect d , am putut determina viteza sunetului vs conform relației
2d
vs  . Aspecte aferente realizării montajului experimental și rezultatelor obținute
t
pot fi observate în imaginile de mai jos (Fig.82).
Figura 82: Setup experimental (stânga); Valori experimentale obținute (dreapta) [19]
Am realizat măsurări ale vitezei sunetului vs pentru diferite distanțe între senzor
și obiectele situate în apropierea lui, în condiții variate ale temperaturii (  ) și a
umidității mediului înconjurător.
Graficele prezente în Fig.83 arată dependența valorilor vitezei sunetului de
temperatura  a mediului înconjurător.
Figura 83: Diagramă vs  vs ( ) pentru diferite suprafețe plate reflectorizante acustic

[19]
Din grafic se observă o ușoară abatere a valorilor experimentale față de valorile
de referință, pentru diferite materiale, la o temperatură dată. Acest lucru este determinat
de accentuarea dispersiei fluxului de ultrasunete cu distanța și de coeficientul de reflexie
ultrasonic al materialului din care este confecționat panoul de reflexie.
Analizând graficul dependendenței vs  vs ( ) pentru peretele reflectorizant din
plastic (Fig.84), am dedus o valoare medie a pantei acestuia m  0,575 , destul de
apropiată de valoarea m  0,6 asociată graficului vitezei de referință vsr  vsr ( ) , din
aceeași diagramă.
60
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
Figura 84: Reprezentare grafică vs  vs ( ) , vsr  vsr ( ) [19]

Analiza datelor experimentale pe intervalul termic (22÷32ºC) a indicat o valoare
m
medie măsurată a vitezei sunetului vsm  338,9 raportată la o valoare de referință
s
m
medie vsrm  347 . Cu o eroare relativă medie  rm  2,32% , am dedus faptul că astfel
s
de măsurători au o bună precizie, suficientă pentru scopuri didactice.
3.2.2 Studiul încărcării și descărcării unui condensator folosind mediul de

dezvoltare Arduino [14]
În general experimentele care vizează studiul proceselor de încărcare-descărcare
a unui condensator utilizează, pentru afișarea variației tensiunii în timp pe acesta, un
osciloscop. Un astfel de instrument, datorită costului relativ ridicat, poate fi regăsit doar
în unele dintre laboratoarele de fizică din gimnazii și licee.
În acest caz, o metodă modernă și deosebit de accesibilă financiar pentru
sectorul educațional constă în utilizarea platformei Arduino pentru un astfel de
experiment. Acest lucru este reflectat în mod exhaustiv în studiile dezvoltate de Huang
[65] și Galeriu [74].
Am testat avantajele aceastei metode de studiu a dependenței de timp a tensiunii
de încărcare-descărcare a unui condensator, folosind un montaj experimental bazat pe o
placă Arduino la care au fost conectate diferite condensatoare electrolitice legate printr-
un rezistor la pinul analogic A0 al plăcii (Fig.85).
Figura 85: Schemă montaj experimental (stânga); Configurație experimentală

(dreapta) [14]
61
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
Codul sursă al aplicației a permis citirea continuă a valorilor tensiunii, atât la

încărcarea, cât și la descărcarea condensatorului. Datele preluate din Serial Monitor au
fost exportate și prelucrate în Excel. Pentru un set de componente
( R  1k , C  100 F ) , constanta de timp a circuitului a fost   RC  0,1s , valoare
care corespunde unei tensiuni de 63% din tensiunea maximă E  5V pentru încărcare,
respectiv 37% din valoarea lui E , pentru descărcare (Fig.86, 87).
C
uincarcare ( )  63%umax  0, 63E  3,15V
C
udescarcare ( )  37%umax  0,37 E  1,85V
Figura 86: Diagrama încărcare-descărcare condensator [14]
Figura 87: Diagramă încărcare condensator (stânga); Diagramă descărcare

condensator (dreapta) [14]
3.2.3 Măsurarea accelerației gravitaționale [14]
Metodele experimentale pentru determinarea accelerației gravitaționale terestre
cu ajutorul unui pendul se diferențiază prin clasa de precizie a măsurării perioadei de
oscilație.
Într-un studiu focalizat asupra preciziei timerelor de tip photogate (porți optice)
descrise în literatura de specialitate, Galeriu [75] evidențiază că acestea au limitările lor.
Plecând de la aceste observații, am realizat o poartă optică de înaltă precizie, la un preț
de cost redus, folosind o barieră în infraroșu (IR) controlată prin Arduino. Cu ajutorul
acesteia, am analizat mișcarea unui obiect aflat în cădere liberă, determinând accelerația
gravitațională.
62
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
Bariera optică utilizată în experiment a fost generată cu ajutorul unui modul

optocuplor constând într-un LED IR ca emițător și un fototranzistor IR ca receptor,
ambele acordate pe un domeniu spectral centrat pe 940nm . Schema dispozitivului este
prezentată în Fig.88.
Figura 88: Dispozitiv pentru studiul căderii libere (stânga);

Schemă conectare modul IR la Arduino (dreapta) [14]
Experimentele au fost efectuate folosind o riglă transparentă cu marcaje opace
echidistante. Marcajele au fost realizate din bandă electroizolatoare cu lățimea de
18,9mm (Fig.89). Fiind prezente 5 regiuni opace pe riglă, au fost obținute zece
evenimente de tranziție deschis-închis ale barierei (Fig.90).
Figura 89: Barieră IR și riglă cu marcaje echidistante [14]
Figura 90: Barieră deschisă (stânga); Barieră închisă (dreapta) [14]
63
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
După preluarea informațiilor din Serial Monitor și prelucrarea lor în Excel, am

realizat un grafic poziție – timp pentru marcajele riglei aflate în cădere liberă. După cum
se poate observa în Fig.91, graficul obținut are o formă parabolică, specifică mișcării
uniform accelerate.
Figura 91: Grafic poziție-timp marcaje riglă (cădere liberă) [14]
Prin calculul derivatei a doua a funcției de gradul 2 obținută, y( x) , a fost

determinată valoarea accelerației gravitaționale: gmasurat  9,84m / s 2 .
În Tabelul 9 sunt redate valorile obținute pentru alte determinări efectuate.
Tabel 9: Determinări accelerație gravitațională [14]
Nr.det. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
2
gmasurat (m / s ) 9.84 10.06 9.95 9.49 10.11 9.62 10.12 9.88 9.46 10.19
gmediu (m / s 2 ) 9.87
Valoarea medie obținută gmediu  9,87m / s 2 a fost foarte apropiată de cea

m
cunoscută: g  9,81 2 . Determinarea cu înaltă precizie a intervalului de timp în care
s
bariera a fost obturată a facilitat obținerea unor rezultate foarte bune în acest
experiment.
3.2.4 Calculul perioadei de oscilație a unui pendul gravitațional [14]
În urma unui studiu comparativ, Wong et al. [76] demonstrează faptul că în
experimentele de măsurare a perioadei unui pendul gravitațional precizia rezultatelor
obținute cu Arduino depășește categoric precizia rezultatelor obținute cu alte dispozitive
electronice precum telefoanele mobile inteligente sau kit-ul robotic Lego Mindstorms
NXT.
În acest sens, folosind o barieră optică în IR controlată prin Arduino, am efectuat
experimente de determinare a perioadei de oscilație a unui astfel de pendul.
Expresia de calcul a perioadei este
l
T  2 (3.3)
g
în care l reprezintă lungimea pendului, iar g este accelerația gravitațională.
Scopul experimentului a constat în compararea valorilor calculate teoretic
pentru perioada T folosind relația (3.3) cu cele obținute experimental folosind Arduino.
În configurația experimentală din figura de mai jos se poate observa că bariera IR este
întreruptă periodic de firul de suspensie al corpului care oscilează (Fig.92).
64
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
Figura 92: Intersecția barierei IR de către firul de suspensie (dreapta) [14]

Componentele barierei (LED-ul și fototranzistorul) au fost amplasate la distanța
de 7cm .
Schema de conectare la placa Arduino a componentelor barierei IR, precum și
aspecte ale conținutului codului sursă al aplicației sunt redate în Fig.93.
Figura 93: Schema de conectare la placuța Arduino a componentelor barierei

IR (stânga); Aspecte cod sursă (dreapta) [14]
Se poate observa din schema de mai sus că fototranzistorul are colectorul
conectat la pinul digital D12 al plăcii Arduino. Când fasciculul IR este întrerupt,
curentul de colector al acestuia scade drastic, iar Arduino interpretează această variație
ca un impuls de tranziție spre starea (logică) LOW. Când fasciculul nu mai este obturat,
se efectuează tranziția spre starea HIGH.
Firul pendulului intersectează bariera IR de două ori pe parcursul unei perioade.
Cu fiecare intersecție este calculat timpul scurs de la trecerea anterioară. Astfel,
perioada de oscilație devine suma a două intervale de timp de trecere consecutive
(timpul de dus și timpul de întors). Valoarea obținută, exprimată în microsecunde, este
trimisă spre portul serial, fiind afișată pe consolă.
Au fost efectuate experimente pentru diferite lungimi ale firului de suspensie și
pentru diferite corpuri suspendate, comparându-se valorile obținute experimental cu cele
teoretice.
De exemplu, pentru un fir cu lungimea l  55cm valoarea calculată a perioadei a
fost:
65
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
l 0,55m
T  2  2  3,14  1, 487 s
g m
9,81 2
s
Valoarea medie măsurată cu Arduino a fost: Tmasurat  1, 480s , aspect evidențiat
în Fig.94.
Figura 94: Evoluția în timp a valorilor măsurate ale perioadei pendulului [14]
Tmasurat 1, 480
Eroarea relativă semnalată a fost   1   1  0, 0047 0,5% .
Tcalculat 1, 487
Se poate observa precizia remarcabilă a măsurătorilor efectuate.
Alte rezultate experimentale pot fi observate în tabelul 10.
Tabel 10: Rezultate experimentale perioadă T pentru diferite lungimi l pendul [14]
l (cm) Tcalculat ( s) Tmasurat ( s) Eroare relativă  (%)
45 1.345 1.338 0.52
35 1.186 1.18 0.50
25 1.003 0.998 0.49
15 0.777 0.773 0.51
3.2.5 Monitorizarea temperaturii cu un termistor [14]

Volker [77] subliniază faptul că tehnica de măsurare cu înaltă precizie a
temperaturii presupune un standard ridicat al calității tuturor componentelor sistemului
de măsurare. Dintre aceste componente un rol foarte important îl deține senzorul de
temperatură. Utilizarea unui termistor ca senzor determină o bună stabilitate a
măsurătorilor în intervalul termic de interes experimental. Un astfel de dispozitiv își
demonstrează utilitatea în sistemele de control (termic) cu feedback rapid datorită
răspunsului imediat la schimbările de temperatură [65]. Datorită acestor caracteristici,
termistorii pot fi integrați într-un câmp larg de aplicații școlare de Fizică.
Folosind ca senzor un termistor NTC33K (termistor cu coeficient de
temperatură negativ) conectat cu placa Arduino am realizat un experiment de
Termodinamică pentru monitorizarea evoluției temperaturii unor corpuri și a mediului
ambiant. Domeniul termic de operare al unui astfel de termistor este situat în intervalul
(40 125) C , iar valoarea rezistenței acestuia scade odată cu creșterea temperaturii.
Schema folosită pentru monitorizarea temperaturii cu ajutorul acestui termistor
şi a plăcii de dezvoltare Arduino utilizează un divizor de tensiune (Fig.95).
66
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
Figura 95: Conectare termistor la placa Arduino printr-un divizor de tensiune [14]
Practic, montajul electric se prezintă ca în imaginea de mai jos (Fig.96).
Figura 96: Setup experimental (stânga); Componente divizor de tensiune (dreapta) [14]
Valorile obținute prin monitorizare au fost comparate cu cele conferite de un
termometru digital plasat în vecinătatea termistorului.
3.2.6 Studiul dependenței rezistenței unui fotorezistor de iluminare [14]

Fotorezistoarele (LDR – Light Dependent Photoresistor) au rezistența electrică
dependentă de fluxul luminos incident pe suprafața elementului rezistiv. Variația
rezistenței este cauzată de eliberarea de electroni prin efect fotoelectric intern. Structura
unui fotorezistor este astfel realizată încât la întuneric să conțină foarte puțini electroni
liberi, deci să prezinte o rezistență foarte ridicată. Tocmai de aceea aceste dispozitive
semiconductoare (de tip CdS) prezintă o rezistență electrică redusă la iluminare intensă
(câțiva k ) și o rezistență foarte mare la iluminare slabă (câteva sute de k ).
Există o mare varietate de aplicații care utilizează fotorezistoare: controlul
automat al luminilor stradale, optimizarea consumului de energie electrică într-o
instituție pe parcursul zilei [78], bariere optice de securitate perimetrală, reglajul
automat al luminozității pe camerele foto, roboți mobili de cercetare [79] etc.
În consecință, această sferă extinsă de utilități recomandă fotorezistorii pentru
experimente și proiecte școlare de Optică.
Exemplificativ, pentru măsurarea nivelului de iluminare într-o sală de clasă, am
folosit un fotorezistor conectat la placa Arduino. Montajul experimental este prezentat
în Fig.97 (stânga). Ca sursă de lumină a fost folosit un proiector cu LED, cu
luminozitate controlată printr-un rezistor variabil. Conectarea acestuia cu Arduino în
portul analogic A0 a fost realizată printr-un divizor de tensiune (Fig.97, dreapta).
67
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
Figura 97: Expunerea la lumină a fotorezistorului (stânga); Schemă electrică –

conectare fotorezistor (LDR) la Arduino (dreapta) [74]
Aspecte din codul sursă al aplicației, valori ale iluminării (exprimate în lux) din
Serial Monitor, precum și graficul variației rezistenței cu iluminarea sunt redate în
Fig.98:
Figura 98: Secvențe cod sursă (stânga); Valori iluminare Serial Monitor (centru),
Graficul dependenței rezistenței fotorezistorului de iluminare (dreapta) [74]
A fost testat răspunsul fotorezistorului și în cazul expunerii la surse cuasi
monocromatice folosind lumină roșie, verde și albastră.
3.3 Proiecte de Fizică aplicată folosind Arduino

3.3.1 Staţie meteo școlară [11]
O stație meteo poate fi descrisă ca un dispozitiv care oferă informații, prin
intermediul unor senzori, despre starea vremii din zona de observație. Pot fi aflate
informații despre temperatura mediului, presiunea atmosferică și nivelul de umiditate
relativă a aerului.
În literatura de specialitate sunt prezente numeroase studii care descriu procesul
de construire a unei stații meteo bazate pe Arduino, pentru monitorizarea temperaturii, a
umidității relative și a presiunii aerului [80-81]. Un astfel de proiect (de tip stație meteo)
se integrează în conceptul IoT (Internet of Things).
Utilizând placa Arduino, un modul Ethernet compatibil și un senzor BMP085,
am realizat o staţie meteo școlară cu ajutorul căreia datele despre temperatura şi
68
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
presiunea atmosferică culese de acest senzor au fost stocate online sub forma unui
formular Excel pe un server Google. Senzorul BMP085 este un senzor de înaltă
precizie, capabil să măsoare presiunea atmosferică şi temperatura. Întrucât presiunea
atmosferică variază cu altitudinea, pe baza valorii măsurate a presiunii, a putut fi
determinată și altitudinea. Modulul Ethernet a fost aplicat peste placa Arduino, potrivind
pinii modulului în locaţiile corespunzătoare ale plăcii, apoi a fost conectat la un switch
dintr-o reţea locală (Fig.99).
Figura 99: Modul Ethernet Arduino [11]

Prin generarea unui ping către serverul google.com am primit în Serial Monitor
mesajul de confirmare al conectării plăcii Arduino la Internet prin intermediul acestui
shield. Accesând serverul Google Docs, am creat un formular de tip spreadsheet,
conţinând două câmpuri de tip text, unul pentru temperatură şi unul pentru presiune
atmosferică. Odată creat acest formular, au fost primite datele conferite de senzorul
BPM085, a cărui activitate a fost monitorizată în Serial Monitor. La final datele,
actualizate la fiecare 15 secunde, au fost listate în formularul din Google Docs, putând fi
urmărite în timp real de utilizator (Fig.100).
Figura 100: Valori temperatură și presiune atmosferică în Serial Monitor (stânga);

Valori temperatură și presiune atmosferică în Google Docs (dreapta) [11]
69
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
3.3.2 Levitație electromagnetică controlată prin intermediul plăcii de

dezvoltare Arduino [13]
Levitația de tip magnetic reprezintă procesul de levitație a unui obiect prin
folosirea câmpurilor magnetice [82]. Mai precis se poate compensa efectul gravitației
asupra unui obiect cu ajutorul unui câmp magnetic contrar. În trecut s-a încercat
obținerea levitației magnetice prin folosirea magneților permanenți. Teorema lui
Earnshaw arată ca acest lucru este matematic imposibil: nu există un aranjament static
de magneți care să producă levitația stabilă a unui obiect magnetic. Totuși pentru a
produce efectul de levitație pot fi folosite alte metode de generare a câmpurilor
magnetice, rezultând astfel levitaţie magnetică de tip: electrodinamic, diamagnetic,
superconductiv şi electromagnetic.
Scopul acestui proiect didactic a constat în evidențierea fenomenului de levitație
electromagnetică. Printr-o astfel de metodă, bazată pe interacțiunea dintre câmpul
magnetic și câmpul gravitațional, un obiect feromagnetic poate fi suspendat în aer, fără
vreun contact fizic [66], [83]. Pentru a asigura o poziţie stabilă a obiectului care
levitează, am creat un circuit de control pozițional prin feedback.
Am utilizat un electromagnet de tip solenoid, capabil să genereze un câmp de
forță care să compenseze greutatea unui obiect feromagnetic plasat în acest câmp.
Forțele care acționează asupra obiectului sunt redate în Fig.101. Sensul forței rezultante
R determină și sensul de mișcare al obiectului față de poziția de echilibru stabil.
Figura 101: Forțe care acționează asupra corpului care levitează [13]
Controlul activ al poziției de levitație stabilă a obiectului a fost realizat cu
ajutorul unei bariere în infraroșu generată de un ansamblu optoelectronic format dintr-
un LED emițător și un fototranzistor receptor, acordate pe lungimea de undă de 940nm
(Fig.102).
70
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
Figura 102: Controlul activ al poziției de levitație stabilă [13]

Când obiectul, aflat în câmpul generat de electromagnet, este supus forței de
atracție a acestuia, el urcă desupra poziției de echilibru și intersecteză fasciculul IR,
obturându-l. Atunci, fototranzistorul, conectat la pinul analogic A0 al plăcii Arduino,
generează un semnal care determină intrarea în regim de blocare a unui tranzistor
MOSFET. Scăderea curentului de drenă al acestuia micșorează intensitatea curentului
prin electromagnet (Fig.103).
Figura 103: Schemă electrică [13]

Astfel, forța de atracție a acestuia scade și obiectul revine la poziția sa de
echilibru. Invers, dacă obiectul intră sub poziția de echilibru, îndepărtându-se prea mult
de aceasta, fluxul de radiație IR receptată de fototranzistor crește, ducând la creșterea
intensității curentului prin circuitul de alimentare al electromagnetului. Forța
electromagnetică exercitată de acesta se amplifică, iar obiectul este readus pe poziția de
levitație stabilă. În acest fel, micile oscilații verticale ale corpului aflat în câmpul de
influență produs de electromagnet sunt controlate în amplitudine, poziția corpului fiind
stabilizată.
Realizarea cadrului de fixare a componentelor a constituit următoarea operațiune
practică. Baza acestuia, de formă dreptunghiulară, a fost realizată din țevi de plastic,
îmbinate prin termofuziune. LED-ul și fototranzistorul au fost montate fiecare pe câte
un profil dreptunghiular din plastic prevăzut cu o șină glisantă. Prin deplasarea sus-jos a
componentelor barierei IR, a fost găsită și zona de levitație electromagnetică stabilă.
Electromagnetul a fost amplasat pe latura superioară a cadrului, la jumătatea acestuia,
71
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
iar montarea tranzistorului s-a făcut pe latura de jos a cadrului, folosind un șurub de
fixare a acestuia pe un radiator termic (Fig.104, 105).
Figura 104: Realizare montaj experimental [13]
Figura 105: Poziționare barieră infraroșu (dreapta) [13]

Odată cu finalizarea lucrărilor de asamblare, am încărcat codul sursă pe Arduino
și am testat funcționarea barierei IR folosind Serial Monitor. În această fereastră au fost
afișate valori ale poziției și vitezei obiectului aflat în levitație. Cât timp nu a fost prezent
un astfel de obiect, în fereastră au fost afișate seturi de valori centrate pe perechea
poziție-viteză (552,0) . Am testat funcț ionarea barierei plasând un obiect opac în calea
fascicului IR. Valoarea poziției indicată în Serial Monitor a scăzut la zero. Mișcarea
obiectului în sus și în jos a antrenat variația valorilor vitezei în sens pozitiv, respectiv
negativ (Fig.106).
72
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
Figura 106: Secvențe cod sursă Arduino (stânga); Valori din Serial Monitor în
absența obiectului care levitează (centru); Valori în prezența obiectului care levitează
(dreapta) [13]
După această etapă, am atașat un obiect care să leviteze electromagnetic. Am
fixat un magnet neodim pe partea superioară a obiectului folosit pentru teste și am
verificat amplasarea polilor magnetici ai acestuia față de polii electromagnetului, în
vederea apariției unei interacțiuni de atracție. Apoi am deplasat obiectul lângă bariera
IR. Am remarcat creșterea forței de atracție a acestuia când obiectul este deplasat în jos
și scăderea forței de atracție când obiectul este deplasat în sus. Prin deplasări succesive
ale obiectului, am găsit poziția în care acesta levitează (Fig.107).
Figura 107: Obiect în levitație electromagnetică [13]

3.3.3 Realizarea unei harpe laser [13]
Adăugarea Artelor în modelul educațional STEM influențează puternic
dezvoltarea inovării și creativității la elevi. Tranziția de la STEM la STEAM reprezintă
o nouă abordare în sistemul educaţional din societatea cunoașterii [84]. Cercetările în
domeniul neuroștiințelor sociale și cognitive demostrează faptul că integrarea
activităților artistice în educația STEM crește creativitatea elevilor, le dezvoltă acestora
abilitățile analitice și le amplifică viteza de rezolvare a problemelor [85].
O harpă laser bazată pe Arduino intră în categoria proiectelor STEAM. Acest
proiect interdisciplinar a fost centrat pe două obiective didactice importante. Primul
73
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
dintre acestea a vizat studierea și înțelegerea modului de funcționare și de utilizare al

senzorilor optici, iar al doilea a avut în vedere analiza modului în care interfața Music
Instrument Shield conectată la placa Arduino generează note muzicale conform
standardului MIDI.
O harpă laser este un instrument muzical la care corzile clasice sunt înlocuite cu
raze laser. Aceste raze emise de un set de laseri low-cost (comerciali) sunt focalizate pe
un grup de senzori de lumină. Când o rază laser este întreruptă prin deplasarea mâinii,
instrumentul generează o notă muzicală specifică prin intermediul interfeței Music
Instrument Shield.
Dezvoltarea practică a proiectului a fost bazată pe folosirea unei plăci Arduino
Uno, a unui modul Music Instrument Shield, a șase laser-pointeri comerciali cu emisie
în domeniul roșu (   650nm , P  5mW ), respectiv a 6 senzori de lumină (pentru cele
6 intrări analogice ale plăcii Arduino Uno) (Fig.108).
Figura 108: Componente constructive harpă laser [13]

Senzorii au fost montați pe o bară tip canal pentru cablu din PVC, cu profil
dreptunghiular, folosind șuruburi cu piulițe de prindere (Fig.109).
Figura 109: Montaj senzori optici [13]

Laserii au fost montați pe un profil similar de bară PVC, deasupra senzorilor,
aliniați geometric cu aceștia. Reglajul pozițional fin, constând în centrarea fasciculelor
laser pe regiunile active ale fototranzistorilor, a fost efectuat ulterior, în faza în care
montajul experimental a fost complet asamblat.
Odată cu finalizarea operațiunilor de montare a senzorilor optici și a laserilor,
am trecut la etapa de închidere a perimetrului cadrului de suspensie al sistemului. A
urmat reglajul fin al direcțiilor fasciculelor laser incidente pe senzorii optici (Fig.110 -
stânga), iar după această etapă a fost instalat modulul Music Shield pe placa Arduino
(Fig.110 - dreapta).
74
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
Figura 110: Schemă harpă laser (stânga); Dispozitiv asamblat (dreapta) [13]
Aspecte din codul sursă încărcat pe Arduino sunt redate în Fig.111:
Figura 111: Aspecte cod sursă Arduino [13]

În legatură cu acest cod sunt necesare câteva observații. Prin directiva #define
PRAG_SENZORI, a fost stabilit nivelul de prag la care se generează o notă muzicală.
Valoarea de prag a fost setată puțin mai mare decât valoarea citită de senzorul de lumină
atunci când raza laser a fost obturată. O valoare prea mare a nivelului de prag ar fi
condus la generarea continuă de note muzicale, întrucât valorile citite de senzor ar fi fost
mereu situate sub acel nivel de prag. Pe de altă parte, o valoare setată la un nivel prea
mic ar fi determinat ca șirul valorilor citite de senzor să se afle mereu deasupra acestui
nivel de prag, astfel încât să nu fie generate note.
Prin directiva #define DURATA_NOTA a fost definită durata de audiție a unei
note generate. Selecția unei unei valori prea mici ar fi condus la note foarte scurte. Tipul
de instrument și volumul audiției au fost stabilite din celelalte două directive #define
INSTRUMENT, respectiv #define VOLUME. Trebuie precizat faptul că valoarea 7
selectată în program corespunde unui instrument de tip harpă, iar valoarea 127
corespunde unui nivel de audiție maximă.
Instrumentul realizat a fost testat funcțional și în lumină albă. Practic, au fost
înlocuiți laserii cu lanterne pe bază de LED-uri (Fig.112). Montajul realizat a funcționat
cu rezultate bune.
Figura 112: Înlocuire laseri cu lanterne (stânga); Noua configurație a harpei (dreapta)
[13]
75
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
Prin acest proiect au fost testate capacitățile de abordare interdisciplinară ale

elevilor în vederea abordării unor teme practice de complexitate medie. Au fost
verificate și îmbunătățite cunoștințele de Fizică, Electronică și Informatică. Formarea și
dezvoltarea abilităților practice a fost un alt aspect important evidențiat de acest proiect.
3.3.4 Platformă robotică mobilă cu senzori de proximitate pentru
detectarea și evitarea obstacolelor [11]
Eguchi [86] subliniază faptul că modelul STEM este centrat pe o abordare
educațională care integrează Științele, Tehnologia, Ingineria și Matematica. El consideră
că Robotica poate fi un excelent instrument pentru învățarea bazată pe proiecte (PBL),
oferind elevilor oportunități pentru a explora modul în care tehnologia este aplicată în
viața reală. Când elevii proiectează, construiesc și programează roboți autonomi, ei
aplică într-un mod concret și deosebit de interesant cunoștințele dobândite și abilitățile
formate în școală. În consecință, Robotica poate fi considerată un eficient instrument
educațional capabil să amplifice puternic pregătirea elevilor prin activități de învățare de
tip hands-on, mind-on.
De asemenea, elevii capătă o foarte bună experiență în aplicarea noțiunilor de
Fizică și Matematică pentru controlul mișcării acestor dispozitive, în prelucrarea și
interpretarea datelor preluate de senzori, în programarea microcontroler-ului plăcii
Arduino precum și în proiectarea și implementarea părților mecanice, a interfețelor
electrice, a circuitelor electronice, a schemelor de comunicații etc. [67]
Introducerea unor ateliere de Robotică în școli reactivează curiozitatea și
interesul elevilor în privința studiului Fizicii [68].
Luând în considerare aceste aspecte, am testat importanța didactică a unor
proiecte de robotică în cadrul lecțiilor de Fizică. Un prim proiect a constat în realizarea
unei platforme robotice mobile (robot- car) capabile să detecteze și să evite obstacolele
în timpul deplasării. În vederea acestui lucru, am utilizat un kit conținând două motoare
de curent continuu, două roţi special adaptate, o roată de sprijin metalică, o platformă
şasiu din plexiglas şi un set de conectori (şuruburi şi piuliţe) (Fig.113).
Figura 113: Componente kit platformă robotică mobilă [11]

Pentru alimentarea electrică a robot-car-ului am utilizat un grup de baterii
capabil să genereze tensiunea de 6V necesară motoarelor. Viteza de rotaţie în gol a
motoarelor a fost setată la 85 rotaţii/minut, consumul de curent fiind de 70mA .
Curentul maxim absorbit de motoare în sarcină a fost de 800mA , acestea generând un
cuplu de forţe de 5, 4kgf  cm (53N  cm) . Asamblarea a început cu operațiunea de
acoperire a roţilor cu benzile de cauciuc aferente şi a continuat cu realizarea
angrenajului dintre roţi şi motoare (Fig.114).
76
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
Figura 114: Elemente kit robot-car (stânga); Acoperire roți cu benzi de cauciuc
(centru); Conectare roți cu motoare (dreapta) [11]
Fixarea ansamblului roţi-motoare pe şasiu s-a făcut prin intermediul unor plăcuţe
din plexiglas (Fig.115).
Figura 115: Etape fixare ansamblu roţi-motoare pe şasiu [11]

După fixarea pe şasiu a roţii de sprijin metalice, a fost montată placa Arduino,
deasupra căreia am inserat shield-ul driver de motoare L298N. Am efectuat diferite teste
de deplasare a platformei, modificând în codul sursă al driver-ului de motoare valorile
timpilor de deplasare rectilinie între două schimbări de traiectorie (Fig.116).
Figura 116: Teste deplasare platformă robot-car pentru valori diferite ale duratelor de
deplasare rectilinie între două schimbări de traiectorie [11]
Pasul următor în dezvoltarea acestei platforme a constat în controlul automat al
direcţiei de deplasare într-un teren cu obstacole folosind senzori de proximitate de tip
ultrasonic (Paralax) sau infraroşu (Sharp) (Fig.117).
Figura 117: Teste senzor Sharp [11]

De asemenea, platforma robotică a fost controlată și cu ajutorul telefonului
mobil prin Bluetooth, folosind aplicaţia dedicată Amarino. Ulterior, folosind un cod
77
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
adaptat , robotcar-ul a fost transformat într-un robot de tip line-follower și a fost testat
pe un traseu specific folosind senzori de linie.
3.4 Concluzii
Numeroase studii de specialitate au confirmat importanța metodică a integrării
platformei Arduino în studiul Fizicii. Impactul major, de ordin pozitiv, produs de
utilizarea platformei Arduino în predarea și învățarea Fizicii prin proiecte este bine
nuanțat în cadrul unui studiu realizat de Bouquet et al.[87]. Ei au remarcat faptul că
metodele experimentale au o contribuție esențială în dezvoltarea aptitudinilor și
competențelor de ordin științific și tehnologic ale elevilor, precizând că aceștia probează
un constant și puternic angajament în dezvoltarea proiectelor pe care le au de parcurs.
Autorii subliniază faptul că realizarea de experimente utilizând echipamente low-cost,
precum plăcile Arduino și senzorii asociați, permite extinderea câmpului experimental și
în afara cadrului școlar, sub forma activităților "do-it-yourself".
Lecțiile de fizică desfășurate doar pe bază teoretică influențează în mod negativ
atitudinea elevilor față de acestea, se arată într-o lucrare dezvoltată de Kaya și Boyuk
[88]. Prin urmare, temele de Fizică asociate unor concepte abstracte trebuie predate în
așa fel încât să fie apropiate de realitatea cotidiană, să fie însoțite de simulări, animații și
videoclipuri pentru a menține activă atenția elevilor.
Învățarea prin descoperire este superioară ascultării pasive, deci elevilor trebuie
să li se prezinte modul în care să asocieze conceptele abstracte predate cu conceptele
fizice din viața de zi cu zi. În locul unor lecții preponderent teoretice, elevii pot fi
implicați în experimente hands-on-science, ușor de realizat și deosebit de eficiente în
asimilarea unor concepte dificil de însușit doar pe bază teoretică.
Lecțiile de Fizică trebuie desfășurate într-un mediu integrat de învățare, care să
combine echilibrat activitățile experimentale cu rezolvările de probleme. Pentru ca
lecțiile de Fizică să devină mai interesante, profesorii trebuie să le prezinte elevilor
legătura intrinsecă între Fizică, Tehnologie și viața cotidiană.
Wong et al. [76] au observat că laboratoarele tradiționale de fizică se confruntă,
în general, cu o rată lentă de achiziție a datelor experimentale, astfel încât valorile
dinamice ale variabilelor măsurate rămân inaccesibile elevilor. Dispozitivele electronice
moderne cum ar fi telefoanele mobile inteligente, plăcile Arduino și kit-urile robotice
Lego Mindstorms NXT, pot achiziționa date la o rată rapidă deci pot fi utilizate pentru a
măsura variabilele dinamice în experimentele fizice.
Din păcate, telefoanele mobile inteligente sunt rar utilizate, de către elevi, ca
instrumente de învățare în experimentele de Fizică. Într-o situație similară se află kit-
urile Lego Mindstorms NXT, tratate ca jucării robotice. Platformele Arduino sunt, într-o
anumită măsură, ceva mai larg acceptate ca instrumente de învățare, în special de
pasionații de Electronică.
Unul dintre obiectivele strategiilor educaționale moderne constă în
dezvoltarea gândirii elevilor cu ajutorul modelului constructivist. În acest sens, o
inovație metodologică pentru predarea Fizicii folosind teme interdisciplinare constă în
implicarea elevilor în activitățile de construire și prezentare de proiecte de Robotică.
Arduino este o excelentă platformă pentru automatizarea măsurătorilor în
experimentele de Fizică. Configurațiile experimentale realizate pentru anumite
măsurători pot fi ușor adaptate unei game extinse de senzori, pentru investigarea naturii
78
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
lumii fizice. Arduino este un instrument pe care elevii îl pot achiziționa și folosi acasă
(împreună cu un set de senzori analogici) pentru a-și construi propriile experimente.
Această activitate permite elevilor să extindă cunoștințele de Fizică și
curiozitatea științifică dincolo de limitele sălilor de clasă.
Concluziile unor lucrări dezvoltate de Galeriu [74-75] converg spre faptul că
Arduino reprezintă instrumentul ideal pentru integrarea proiectelor de Fizică în
domeniul STEM. Platforma Arduino, inițial dezvoltată pentru proiecte educaționale de
Electronică și Robotică, a fost recent integrată în laboratoarele de Fizică.
De asemenea Arduino este un instrument promițător pentru diversificarea
tematicii experimentale a laboratoarelor controlate de la distanță. În plus, hardware-ul și
software-ul open source reduc costurile configurărilor experimentale și pot permite
elevilor participarea atât la proiectarea sistemului de achiziții de date, cât și la analiza
datelor obținute, se arată într-un studiu întreprins de Álvarez et al. [89].
Într-o lucrare dedicată dezvoltării în scopuri educaționale a roboților exploratori
tereștri folosind platformele low-cost Arduino și Raspberry Pi, Hernández et al. [67]
precizează că roboții sunt dispozitive compuse din senzori, controlere și actuatori, deci
constructiv și funcțional sunt bazați pe Fizică. Teoria controlului roboților este bazată pe
Fizică și Matematică. Priviți din acest punct de vedere roboții devin instrumente
didactice eficiente în predarea și învățarea Fizicii pe bază de proiecte (PBL).
Lecțiile și proiectele de Fizică folosind platforma Arduino au redeschis
motivaţia elevilor pentru studiul Fizicii din perspectiva dezvoltării competențelor
STEM, precum gândirea creativă, argumentarea, analiza sistemică, gândirea critică.
În lecțiile de Fizică bazate pe Arduino am utilizat o gamă variată de senzori în
măsură să acopere lucrări experimentale din domeniile de bază ale Fizicii: Mecanică,
Termodinamică, Electricitate, Magnetism și Optică. Printre avantajele acestei abordări,
didactice am remarcat configurarea lejeră a experimentelor, rapiditatea în achiziția și
prelucrarea datelor, precum și monitorizarea în timp real a evoluției unor mărimi fizice
studiate (distanţă, forţă, temperatură, presiune, acceleraţie etc.). La nivelul elevilor, am
remarcat o creștere semnificativă a motivației pentru studiu, asociată cu dezvoltarea
gândirii investigative și reflectată implicit într-o înțelegere mai bună a fenomenelor și
conceptelor fizice.
Proiectele de Fizică aplicată dezvoltate cu Arduino, prin specificul conectării lor
cu realitatea fizică, au determinat un grad înalt de atractivitate și motivație la nivelul
elevilor. Prin gradul lor variat de complexitate aceste tipuri de proiecte au stimulat
spiritul autodidact, gândirea creativă și inovativă a elevilor, au dezvoltat abilitățile
practice ale acestora, precum și spiritul de colaborare necesar rezolvării unor sarcini de
lucru specifice. Totodată, prin aceste proiecte elevii au probat competențe
interdisciplinare de tip STEM, testându-și astfel nivelul de cunoștințe și abilități în
Fizică, Informatică și Electronică.
79
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
CAPITOLUL IV
Implementarea instrumentației virtuale
în studiul Fizicii
4.1 Proiectarea de experimente virtuale folosind mediul de
programare grafică LabVIEW
Experimentele virtuale au devenit, în contextul dezvoltării tehnologiilor
informaționale moderne, componente metodice deosebit de importante pentru asigurarea
eficienței și calității procesului de predare-învățare a Fizicii.
Numeroase studii întreprinse asupra importanței didactice a laboratoarelor
virtuale au confirmat acest lucru. Astfel, Oidov et al. [90] consideră că un laborator
virtual de fizică contribuie substanțial la îmbunătățirea procesului de predare și învățare
oferind elevilor variate posibilități de a învăța prin a face (learning by doing), de a
desfășura activități interesante și motivante de descoperire, de a interacționa prin
discuții și dezbateri. De asemenea, un laborator virtual dezvoltă elevilor abilitățile de
gândire și de rezolvare de probleme, deschizând o gamă largă de posibilități de utilizare
a resurselor de care dispune pentru auto-formare, atât în educația formală, cât și în cea
non-formală. Interconectarea activităților de învățare logică ajută elevii să poată efectua
măsurători numerice și evaluări ale proceselor explorate, să prelucreze și să interpreteze
corect datele experimentale, să formuleze legile fundamentale ale Fizicii. Evident,
simularea pe calculator a fenomenelor fizice dezvoltă gândirea elevilor nu doar în plan
științific, ci într-un sens mult mai larg.
Prezența unui laborator virtual determină o importantă extindere a posibilităților
de lucru ale unui laborator real, dotat cu un set limitat de instrumente de măsură și
control. Acest lucru a fost confirmat de o serie de studii recente din spațiul didacticii
Fizicii, studii care demonstrează faptul că abordarea modernă a experimentelor de
Fizică necesită includerea instrumentației virtuale în proiectarea, desfășurarea și analiza
rezultatelor acestora.
Pornind de la aceste considerente, am utilizat mediul de programare grafică
LabVIEW (Laboratory Virtual Instrument Engineering Workbench) în vederea realizării
unui laborator virtual. Numeroase studii de specialitate atestă faptul că LabVIEW
permite realizarea de experimente virtuale capabile să acopere toate domeniile Fizicii.
În cadrul unui studiu complex efectuat de Lauterburg [91] sunt argumentate
motivele principale pentru care LabVIEW poate fi utilizat în Fizica Educațională. În
primul rând LabVIEW este un puternic mediu grafic de programare, ideal pentru
achiziția, stocarea, analiza și prezentarea datelor. Apoi, LabVIEW este un mediu de
programare care îndeplinește cerințele standardelor industrial, fiind utilizat pe scară
largă pentru măsurări și automatizări. De asemenea, LabVIEW permite combinarea
bazei existente de resurse hardware educaționale cu instrumentația virtuală într-un mod
economic și cu fonduri rezonabile. LabVIEW poate fi utilizat în experimentele
demonstrative, experimentele de laborator și în simularea fenomenelor fizice.
Moriarty et al. [92] afirmă faptul că LabVIEW este un puternic instrument
pentru prelucrarea semnalelor și analiza formelor de undă, încât poate fi folosit pentru a
80
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
consolida conceptele de bază ale Fizicii predate într-un mod analitic în cadrul altor
cursuri (de exemplu, analiza semnalelor cu ajutorul transformatei Fourier).
Importanța experimentelor virtuale în învățarea Fizicii este susținută și de Rajput
[93] care afirmă că, pentru studiul circuitelor electrice, experimentele virtuale realizate
cu LabVIEW sunt mult mai puțin costisitoare decât experimentele reale și, întrucât
permit schimbarea imediată a parametrilor de circuit, oferă elevilor, în procesul de
învățare, o mai rapidă și mai bună înțelegere a conceptelor de bază din Electricitate.
Pechousek [94] precizează că în domeniul Fizicii Nucleare este utilizată
procesarea digitală a semnalelor cu ajutorul instrumentației virtuale (VI) realizată în
LabVIEW. Astfel, sistemele analogice convenționale sunt înlocuite cu sisteme de testare
și măsurare cu o configurație ușor de realizat, o interfață simplu de utilizat și cu
posibilitatea de a rula experimente sofisticate.
Într-un studiu orientat spre dezvoltarea de instrumente virtuale pentru Mecanica
cuantică, Orquín et al. [95] prezintă modul în care poate fi realizată o aplicație
LabVIEW care să rezolve ecuația Schrodinger dependentă de timp pentru potențiale
arbitrare.
Asupra importanței utilizării mediului LabVIEW pentru crearea de instrumente
virtuale în sectorul educațional insistă și Tlaczala et al. [96], subliniind importanța unui
laborator virtual la distanță, bazat pe LabVIEW, pentru experimente din diferite domenii
ale Fizicii: studiul atenuării radiațiilor gamma la traversarea mediilor solide,
spectroscopie gamma bazată pe efectul Mossbauer, legile gazelor ideale, rezonanța
electrică, conductivitatea termică etc.
În continuare voi prezenta o serie de experimente virtuale de Fizică pe care le-
am creat cu acest mediu de programare și care s-au bucurat de un interes deosebit în
rândul elevilor.
4.1.1 Experimente virtuale de Mecanică [24]

Un prim set de aplicații pe care le-am realizat cu LabVIEW a fost asociat
domeniului Mecanicii. Grupul de instrumente virtuale realizat pentru Măsurări de
mărimi fizice a fost integrat în experimentele de determinări de distanțe, arii, volume și
timp. Panourile frontale ale acestor aplicații conțin instrucțiuni explicite asupra etapelor
ce trebuie parcurse în vederea prelucrării datelor din tabele. Odată ce datele sunt
introduse în tabelele respective, sunt obținute informații rapide referitoare la valorile
medii ale mărimilor măsurate și la erorile de măsură apărute (Fig.118).
Figura 118: Tabel de măsurări de volum [24]
81
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
De asemenea, tot în sectorul măsurărilor de mărimi fizice de ordin mecanic, am

creat aplicații de tip Convertoare de scală pentru mărimile fizice fundamentale:
distanță, masă, timp [24]. Aplicațiile de acest tip preiau valorile numerice ale mărimilor
fizice și le convertesc în multipli și submultipli ai acestora (Fig.119).
Figura 119: Convertor de unități de măsură (distanță, timp, masă) [24]

Pentru Mișcarea rectilinie și uniformă am realizat o aplicație care să traseze
graficul dependenței de timp a distanței parcurse de un mobil în raport cu un sistem de
referință [24]. În acest sens, elevii introduc în casetele specifice situate pe panoul frontal
al aplicației valorile timpului și valoarea vitezei medii a mobilului, obținând valorile
distanțelor parcurse și reprezentarea grafică a evoluției acestora în raport cu timpul
(Fig.120).
Figura 120: Graficul mișcării rectilinii și uniforme [24]

O versiune avansată a acestei aplicații permite rezolvarea grafică a problemelor
de întâlnire a două vehicule aflate în mișcare uniformă. Din analiza graficelor trasate
elevii pot determina locația de întâlnire a celor două vehicule și momentul de timp
asociat evenimentului respectiv (Fig.121).
82
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
Figura 121: Mobile care se deplasează în același sens (stânga); Mobile care se
deplasează în sensuri opuse (dreapta) [24]
Am avut în vedere dezvoltarea de instrumente virtuale și pentru studiul Mișcării
rectilinii variate [24]. O astfel de aplicație permite trasarea graficului de mișcare a unui
mobil și calculul vitezei medii, a duratei mișcării și distanței totale parcurse de acesta
față de un reper fixat (Fig.122).
Figura 122: Mișcare rectilinie variată

În vederea creșterii nivelului de resurse didactice alocate studiului tipurilor de
Forțe mecanice am realizat aplicații care să faciliteze studiul și înțelegerea forței
elastice și a forței de greutate [24]. În continuare este redat exemplificativ un tip de
experiment virtual în vederea obținerii valorii constantei elastice k a unui resort supus,
în mod repetat, acțiunii unor forțe deformatoare de tip gravitațional. Determinând
valoarea pantei graficului, elevii pot afla valoarea constantei elastice k (Fig.123).
83
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
Figura 123: Studiul deformațiilor elastice [24]

Aplicația Calculul greutății in diverse câmpuri de gravitație [24] a stârnit
curiozitatea elevilor în vederea determinării valorilor propriei lor greutăți pe diferite
planete ale Sistemului Solar (Fig.124).
Figura 124: Calculul greutății în diverse câmpuri de gravitație [24]

Pentru o mai bună înțelegere a Mecanismelor simple am introdus, ca resurse
didactice, două experimente virtuale asociate studiului pârghiilor, respectiv planului
înclinat [19]. Panoul frontal al aplicației având ca obiectiv studiul pârghiilor conține,
introductiv, o descriere schematică a tipurilor de pârghii și o secțiune rezervată
calculului valorilor forței active folosind legea pârghiilor. Elevii pot efectua o analiză
84
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
numerică, completată cu o reprezentare grafică, a dependenței forței active F de brațul

forței active bF (Fig.125, 126).
Figura 125: Tipuri de pârghii [24]
Figura 126: Dependența forței active F de brațul forței active bF pentru diferite forțe
rezistente R [24]
Panoul frontal al aplicației aferente studiului Planului înclinat [24] conține
reprezentările forțelor care acționează asupra unui corp de masă m situat pe un plan de
unghi  , atât în cazul ideal cât și în cazul real, adică în prezența forțelor de frecare
(Fig.127).
Figura 127: Plan înclinat ideal (stânga); Plan înclinat real (dreapta) [24]
În ambele situații sunt prezentate și ecuațiile care permit calculul valorilor
forțelor active pe plan. Utilizând drept controale masa m a corpului situat pe plan,
unghiul  al planului și coeficientul de frecare  pot fi urmărite comparativ, numeric
și grafic, valorile forțelor active pentru ambele situații: plan înclinat ideal, respectiv plan
înclinat real (Fig.128, 129).
85
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
Figura 128: Panou frontal aplicație plan înclinat ideal (stânga); Panou frontal
aplicație plan înclinat real (dreapta) [24]
Figura 129: Grafic comparativ forța ascensională plan înclinat real – plan înclinat
ideal
De asemenea, pot fi trasate graficele pentru vizualizarea evoluției valorilor forței
active F în raport cu unghiul  al planului pentru grupuri de corpuri de mase m
diferite.
Prin experimentele virtuale realizate pentru studiul Mărimilor energetice
mecanice am acoperit un domeniu de larg de obiective didactice [24]. Am creat aplicații
numerice pentru calcule rapide ale lucrului mecanic L și puterii mecanice P , apoi am
continuat cu aplicații grafice destinate studierii variației energiei cinetice Ec pentru un
corp de masă m în raport cu viteza de deplasare v , respectiv a variației energiei sale
potențiale gravitaționale E p în raport cu înălțimea h față de Pământ (Fig.130).
Figura 130: Grafic Ec  Ec (v) (stânga); Grafic E p  E p (h) (dreapta)
86
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
Tot în zona reprezentărilor grafice am inclus și o aplicație dedicată vizualizării

într-o diagramă a Transformării și conservării energiei mecanice din formă potențială
în formă cinetică și invers, a unui corp de masă m , aflat în cădere liberă de la o înălțime
h față de sol [24] (Fig.131).
Figura 131: Grafice legea transformării și conservării energiei mecanice [24]

De asemenea, am dezvoltat o serie de experimente virtuale în domeniul
Mecanicii fluidelor. Din această categorie pot enumera: Presiunea hidrostatică, Sisteme
hidraulice, Forța arhimedică [24].
Prima parte a panoului frontal al aplicației Presiunea hidrostatică conține
instrucțiunile de lucru pentru elevi, relația matematică de variație a presiunii hidrostatice
cu adâncimea lichidului, exemple de unități de măsură derivate ale presiunii și conversia
lor în unități de măsură Pascal, respectiv un tabel de densități ale lichidelor uzuale.
Elevii pot selecta cu ajutorul a două controale numerice adâncimea și densitatea
lichidului, apoi pot vizualiza, atît prin intermediul unui indicator numeric, cât și grafic,
variația presiunii hidrostatice cu adâncimea (Fig.132).
Figura 132: Panou frontal - Presiune hidrostatică (stânga); Dependența presiunii

hidrostatice de adâncime (dreapta) [24]
Aplicația Sisteme hidraulice permite modelarea funcțională a unor dispozitive
precum: presa hidraulică, elevatorul, frâna hidraulică etc. Panoul frontal al aplicației
conține schema de principiu a unui sistem hidraulic. Elementele de tip control din
schemă sunt asociate valorilor forței F1 aplicate pe pistonul cilindrului mic și
diametrelor cilindrilor de secțiuni S1 și S 2 . Elementele de tip indicator corespund
87
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
valorilor forței F2 exercitate pe pistonul cilindrului mare, raportului diametrelor celor

două pistoane d 2 / d1 și raportului forțelor F2 / F1 (Fig.133).
Figura 133: Panou frontal sistem hidraulic (schemă de principiu) [24]

Pentru o anumită valoare de intrare F1 și pentru diferite rapoarte d 2 / d1
aplicația poate trasa graficul dependenței forței de ieșire F2 de raportul diametrelor
pistoanelor sistemului hidraulic (Fig.134).
Figura 134: Graficul dependenței forței F2 de raportul (d2 / d1 )2

Pentru analiza mișcării unui Obiect lansat oblic în câmp gravitațional uniform
[24] am realizat o aplicație a cărei interfață este redată în figura de mai jos (Fig.135).
88
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
Figura 135: Panou frontal Lansare oblică în câmp gravitațional [24]

Elementele de control ale traiectoriilor sunt vitezele inițiale v0 imprimate
obiectului și unghiurile de lansare față de orizontală. Parametrii traiectoriilor, adică
înălțimea maximă atinsă hmax , abscisa punctului de înălțime maximă xmax , distanța
parcursă pe orizontală b  2 xmax și timpul de zbor ttotal pot fi urmăriți, pentru o serie de
unghiuri de lansare presetate, în casetele de afișaj numeric de pe panoul frontal, aflate
sub diagramă.
Tot pentru studiul Câmpului gravitațional terestru am integrat, pe lângă
aplicația descrisă anterior, o altă resursă didactică menită să confere accesul la
observații cantitative asupra variației valorilor accelerației gravitaționale terestre g cu
altitudinea h față de Pământ [24] (Fig.136).
Figura 136: Variația accelerației gravitaționale g cu altitudinea h [24]

Aplicația a pus în evidență, grafic, atât variația invers pătratică cu altitudinea a
funcției g  g  h  cât și regiunea de variație liniară a acesteia (Fig.137).
89
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
Figura 137: g  g (h) - dependență invers pătratică (stânga); g  g (h) - dependență

liniară (dreapta) [24]
Pentru studiul Mișcării oscilatorii armonice am creat o aplicație [24], al cărei
panou frontal este redat în Fig.138.
Figura 138: Panou frontal Oscilator armonic ideal [24]

Cele trei controale de pe panou sunt asociate variației valorilor constantei
elastice k a resortului folosit, a amplitudinii oscilației A și a maselor m utilizate în
experimentul virtual. Valorile numerice ale mărimilor fizice calculate de program pot fi
vizualizate în casetele aferente, iar evoluțiile în timp ale acestor mărimi pot fi
vizualizate în diagramele specifice prezente pe panou.
Compunerea oscilațiilor paralele de aceeași pulsație a reprezentat tema unei
aplicații dedicate studiului oscilațiilor mecanice [24]. Interfața acesteia poate fi
vizualizată în imaginea de mai jos (Fig.139). Datele de intrare pentru pulsația comună
 a oscilațiilor, precum și amplitudinile A1 , A2 , respectiv fazele inițiale 01 , 02 ale
acestora, pot fi introduse prin controalele situate în partea stângă a panoului frontal, iar
valorile amplitudinii și fazei rezultante pot urmărite pe elementele indicatoare specifice
din partea dreaptă a panoului. În diagrama aferentă pot fi vizualizate compunerile
acestor oscilații pentru diferite defazaje și amplitudini.
90
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
Figura 139: Panou frontal Compunerea oscilațiilor paralele de aceeași pulsație [24]
Efectul Doppler longitudinal acustic a constituit tema unui experiment virtual de
Acustică [24]. Interfața aplicației, de un nivel avansat de complexitate, a fost delimitată
în două zone extinse de lucru. Prima zonă este dedicată analizei shift-ului frecvenței
percepute de un receptor fix în raport cu o sursă sonoră mobilă (Fig.140), iar a doua
zonă este dedicată variației frecvenței percepute de un receptor mobil în raport cu o
sursă acustică fixă (Fig.141).
Figura 140: Receptor fix –sursă mobilă, apropiere [24]
91
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
Figura 141: Receptor mobil – sursă fixă, apropiere [24]

Fiecare zonă de lucru conține atât informații de ordin teoretic condensate în
expresii matematice asupra shift-ului Doppler, cât și seturi de controale, respectiv
indicatoare, dedicate determinărilor cantitative ale mărimilor fizice specifice
experimentului (Fig.142).
Figura 142: Panou frontal calcul shift Doppler [24]

În cele expuse anterior am efectuat o rapidă trecere în revistă a unora dintre
aplicațiile pe care le-am realizat cu LabVIEW în vederea creșterii volumului și calității
resurselor didactice necesare dezvoltării lecțiilor moderne de Fizică. În continuare, voi
detalia modul de proiectare a două instrumente virtuale pentru Mecanică: Dependența
92
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
forței arhimedice de densitatea lichidelor, respectiv Compunerea oscilațiilor

perpendiculare – Figuri Lissajous.
4.1.1.1 Legea lui Arhimede - Dependența forței arhimedice de densitatea

lichidelor [25], [23]
Prin acest experiment virtual a fost studiată dependența forței arhimedice FA de
valoarea densității l a unui lichid în care se află complet imersat un corp de densitate
c . Prima parte a panoului frontal al aplicației conține o reprezentare a celor trei situații
fizice în care se poate găsi un corp omogen după ce este imersat complet într-un
recipient conținând un mediu fizic lichid: scufundare completă, plutire în echilibru de
imersie, respectiv ascensiune la suprafață (Fig.143).
Figura 143: Panou frontal aplicație Studiul forței arhimedice [23]
Interfața aplicației conține etapele parcurgerii experimentului virtual și expresia

matematică utilizată pentru calculul forței arhimedice în funcție de raportul densitaților
m
lichidului și a corpului imersat: FA   l  c  g , în care factorii mc și  c reprezintă
c
masa, respectiv densitatea corpului, iar g corespunde valorii accelerației gravitaționale.
Diagrama de vizualizare a graficului FA  FA (  l ) și tabelul de rezultate experimentale
completează panoul frontal.
Diagrama bloc a programului este centrată pe o structură secvențială cu trei
ferestre (Fig.144).
93
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
Figura 144: Aspecte ale diagramei bloc a aplicației [23]

Dependența forței arhimedice de densitatea lichidului de imersie este ilustrată în
Fig.145.
Figura 145: Graficul dependenței forței arhimedice de densitatea lichidului de imersie

[23]
Pentru a testa eficiența metodică a utilizării instrumentației virtuale în predarea
lecției Dependența forței arhimedice de densitatea lichidelor, am efectuat un studiu
comparativ cu metoda clasică de predare a acestei lecții, bazată pe măsurările greutăților
aparente prin intermediul dinamometrului și pe trasarea manuală a graficelor.
Grupa de elevi care a efectuat experimentul virtual a avut un acces lejer la un
interval extins de valori inițiale pentru mase și densități, un continuu control asupra
gradului de precizie al măsurătorilor efectuate și un acces rapid la rezultatele
experimentale.
Grupa de referință formată din elevi care au efectuat experimentul prin metoda
clasică a întâmpinat, în primul rând, o limitare asociată dotărilor cu materiale
94
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
experimentale. Acest lucru s-a reflectat în viteza redusă de parcurgere a cerințelor

experimentului în raport cu timpul de realizare alocat.
4.1.1.2 Compunerea oscilațiilor armonice perpendiculare. Figuri Lissajous
[26]
Recurgerea la instrumentația virtuală pentru studiul compunerii oscilațiilor
armonice perpendiculare devine o necesitate în condițiile dotărilor materiale insuficiente
ale laboratoarelor de Fizică (lipsa osciloscoapelor, a generatoarelor de semnal
sinusoidal, etc.). În aceste condiții, am realizat în LabVIEW o aplicație pentru
vizualizarea și studiul traiectoriilor unui punct material supus simultan acțiunii a două
forţe de tip elastic ce determină apariția a două oscilaţii armonice efectuate pe direcţii
perpendiculare ( Ox și Oy ) [26].
În proiectarea experimentului virtual folosind LabVIEW, am ținut cont tocmai
de aspectele teoretice descrise anterior. Pe panoul frontal al aplicației au fost aduse patru
controale cu glisare verticală. Două dintre acestea permit modificarea valorilor numerice
ale amplitudinilor A și B , iar celelalte două variația valorilor pulsațiilor 1 și 2 . De
asemenea, un control cu glisare orizontală schimbă valorile defazajului  . Graficul
oscilației rezultante poate fi vizualizat într-o diagramă de tip XY (Fig.146).
Figura 146: Grafic oscilație rezultantă pentru un raport 2 / 1  4 la un defazaj

  90 [26]
Pentru proiectarea diagramei bloc a programului am utilizat un nod de formule
integrat într-o buclă FOR cu un număr N fixat de iterații (Fig.147).
Figura 147: Secvență diagramă bloc aplicație [26]
95
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
În figurile de mai jos pot fi observate reprezentările grafice ale traiectoriilor

 
punctului material pentru diferite rapoarte 2 / 1 și pentru defazaje  de 0 , , și
4 2
 radiani (Fig.148, 149).
Figura 148: 2 / 1  2 /3;   0 (stânga); 2 / 1  1 ;   45 (dreapta) [26]
Figura 149: 2 / 1  2 ;   90 (stânga); 2 / 1  1 ;   180 (dreapta) [26]

4.1.2 Experimente virtuale de Electricitate [24]
Al doilea set important de experimente virtuale realizate în LabVIEW a fost
alocat domeniului Electricitate. Voi efectua o explorare selectivă a conținutului variat al
acestui set instrumental, detaliind anumite aspecte de ordin structural și funcțional ale
unora dintre aplicații. Am completat noțiunile introductive de Circuite electrice cu un
grup de experimente virtuale menit să asiste elevii în studiul privind realizarea și
funcționarea circuitelor electrice simple, în analiza modului de interconectare a unor
consumatoare electrice într-un circuit, în măsurările de intensitate și tensiune electrică
etc. (Fig.150).
Figura 150: Simulator de măsurări electrice: cu ampermetrul (stânga) respectiv cu

voltmetrul (dreapta)
96
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
Interfața unei aplicații de mare utilitate pentru studiul Grupării rezistoarelor este
redată în Fig.151. Aceasta permite accesul rapid la valoarea rezistenței echivalente a
unui grup de rezistoare conectate în serie, respectiv în paralel.
Figura 151: Experiment virtual grupare rezistoare: serie, paralel și mixt

Unul dintre cele mai accesate experimente virtuale de Electrocinetică a fost
Legea lui Ohm. Panoul frontal al aplicației deține atât un element de control asupra
valorilor rezistorului de test din circuit, cât și indicatoare pentru valorile tensiunii și
intensității curentului electric măsurate local, prin rezistorul de test. Aplicația permite
elevilor să vizualizeze grafic evoluția constantă a raportului dintre intensitatea
curentului prin rezistor și tensiunea aplicată acestuia (Fig.152).
Figura 152: Panou frontal experiment virtual Legea lui Ohm (stânga); Reprezentare
grafică I  I (U ) (dreapta) [24]
Studiul efectului Joule al curentului electric a constituit tema unui alt
experiment virtual dezvoltat în LabVIEW. Panoul frontal al aplicației conține
reprezentarea schematică a unui vas calorimetric prevăzut cu două termometre pentru
măsurarea valorilor inițiale și finale ale apei din acesta, un rezistor de încălzire (de
valoare constantă), un rezistor variabil pentru controlul intensității curentului prin
circuit, un cronometru și două aparate de măsură a curentului prin circuit, respectiv a
97
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
tensiunii electrice pe rezistorul de încălzire. Elevii pot vizualiza grafic, pe o diagramă

alăturată, dependența variației temperaturii apei supuse încălzirii ( t ) de pătratul
intensității curentului electric ( I 2 ) (Fig.153).
Figura 153: Panou frontal experiment virtual Legea lui Joule (stânga) și grafic
t  t ( I 2 ) (dreapta) [24]
Tot în cadrul resurselor importante pentru studiul Electrocineticii se încadrează
aplicația Verificarea legilor lui Kirchhoff.
În Fig.154 este redată interfața aplicației create pentru verificarea primei legi a
lui Kirchhoff. Prin stabilirea unei valori a tensiunii electromotoare (t.e.m) E a sursei de
alimentare și prin alocarea de valori grupului de rezistoare R0  R3 , elevii pot verifica
numeric, într-un nod N al rețelei, relația I 0  I1  I 2  I3 .
Figura 154: Panou frontal instrument virtual Verificarea primei legi a lui Kirchhoff
[24]
Un alt grup de aplicații realizate în LabVIEW au fost asociate studiului
Curentului electric alternativ. Interfețele aplicațiilor Circuit RLC serie, respectiv
Circuit RLC paralel sunt redate în Fig. 155, 156.
98
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
Figura 155: Panou frontal circuit RLC serie [24]
Figura 156: Panou frontal circuit RLC paralel [24]

Aceste interfețe sunt prevăzute cu controale pentru tensiunea și frecvența
semnalelor aplicate circuitului electric, respectiv pentru valorile componentelor de
circuit. Indicatoarele fac trimitere imediată la valorile maxime și efective ale
intensităților și tensiunilor la nivelul componentelor de circuit, la mărimile defazajelor
între tensiune și intensitate, la valorile reactanțelor inductive și capacitive, la impedanța
circuitului etc.
În continuare voi ilustra detaliat două experimente virtuale de Electricitate pe
care le-am prezentat în cadrul unor conferințe științifice la care am participat.
4.1.2.1 Studiul regimului tranzitoriu al unui circuit electric RC [24]
Acest experiment virtual a avut ca obiectiv studiul fenomenologic și cantitativ al
încărcării și descărcării unui condensator electric. Voi prezenta câteva aspecte
procedurale folosite în realizarea experimentului virtual. Pe panoul frontal am
reprezentat schematic un circuit RC alimentat de la o sursă cu tensiunea electromotoare
E . Regimul de încărcare-descărcare al condensatorului a fost controlat printr-un
comutator K (Fig.157).
99
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
Figura 157: Panou frontal experiment virtual Studiul încărcării și descărcării unui
condensator [23]
Condensatorul se încarcă prin rezistorul Ri când comutatorul K se află în
poziția Iˆ (încărcare) și se descarcă prin rezistența R când comutatorul trece pe poziția
d
D (descărcare). Valorile constantei de timp a circuitului   RC , respectiv a duratei
necesare încheierii regimului tranzitoriu și atingerii regimului staționar T  5 pot fi
vizualizate în casetele corespunzătoare de pe acest panou frontal. În Fig.158 este
prezentată o porțiune a diagramei bloc a aplicației.
Figura 158: Aspect din diagrama bloc a aplicației [23]

Experimentul poate fi realizat pentru diferite tensiuni de alimentare E , respectiv
diferite valori ale grupurilor ( Ri , C ) și ( Rd , C ) . Graficele de încărcare și descărcare pot fi
vizualizate prin intermediul diagramelor U i (t ) , U d (t ) .
În Fig.159 sunt prezentate exemplificativ rezultatele obținute pentru un set de
valori Ri , Rd , C și E .
Figura 159: Grafice încărcare-descărcare: E  5V ; Ri  Rd  200k  ; C  100 F [23]
100
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
4.1.2.2 Studiul circuitului serie de curent alternativ RLC [23]

Un instrument virtual dedicat studiului circuitului serie de curent alternativ RLC
poate fi realizat prin diverse metode, în funcție de dotările software prezente într-un
laborator de fizică [23]. Voi descrie modul în care am proiectat o astfel de aplicație în
LabVIEW.
Prima zonă a panoului frontal al acestei aplicații conține un grup de controale
pentru introducerea valorilor mărimilor de intrare: tensiune U , frecvență  , rezistență
R , inductanță L și capacitate C . Matricea de indicatoare asociată grupului de
controale are o structură complexă și conferă acces la valorile efective și maxime ale
tensiunii și curentului prin circuit (U , I ,U max , I max ) , la valoarea impedanței circuitului
( Z ) , la valorile efective și maxime ale tensiunilor pe componentele circuitului ( U R , U L ,
U C , U R , U C , U L ), la valoarea defazajului între U și I , la valorile reactanțelor
max max max
inductive și capacitive ( X L și X C ), la valoarea frecvenței de rezonanță  rez și la

valoarea factorului de calitate al circuitului, Q . Matricea indicatoarelor are asociată o
diagramă pentru reprezentarea grafică a mărimilor instantanee ale curentului prin circuit
i  i(t ) și ale tensiunilor pe rezistor, bobină și condensator: uR  uR (t ) , uL  uL (t ) ,
uC  uC (t ) (Fig.160).
Figura 160: Dispunere elemente panou frontal Circuit de curent alternativ RLC serie
[23]
A doua zonă a panoului frontal conține alte două diagrame pentru vizualizarea
variațiilor cu frecvența a valorilor efective ale curentului și ale valorilor reactanțelor:
I  I ( ) , X L  X L ( ) , X C  X C ( ) (Fig.161).
Figura 161: Diagramă I  I ( ) (stânga); Diagramă X L  X L ( ) , X C  X C ( )

(dreapta) [23]
101
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
Diagrama aplicației este bazată pe două noduri de formule incluse fiecare într-o
buclă FOR (structură repetitivă cu număr fix de iterații). Pentru a urmări în timp real
evoluția valorilor mărimilor fizice studiate, cele două bucle FOR au fost integrate într-o
buclă WHILE, o structură repetitivă cu condiție de terminare (Fig.162).
Figura 162: Aspecte din diagrama bloc a aplicației [23]

4.1.3 Experimente virtuale de Termodinamică [24]
Un set important de resurse din câmpul instrumentației virtuale realizate a fost
alocat experimentelor de Termodinamică. În Fig.163 este prezentat panoul frontal al
unei aplicații care realizeză conversia valorilor temperaturii între scara Celsius și scările
Kelvin, respectiv Fahrenheit.
Figura 163: Transformări de scări termometrice [24]

Interfața unei alte aplicații, creată pentru studiul Calorimetriei în vederea
determinării temperaturii de echilibru a unui sistem bifazic de tip lichid (L) – solid (S)
aflat într-un calorimetru, este redată în Fig.164.
102
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
Figura 164: Panou frontal aplicație Calorimetrie

Voi prezenta în continuare o aplicație realizată pentru studiul proceselor de
schimb energetic la nivelul unui sistem bifazic apă-gheață.
4.1.3.1 Determinarea temperaturii de echilibru a unui sistem termodinamic
apă-gheață [20]
Pe panoul frontal al aplicației am reprezentat, progresiv, etapele experimentale
însoțite de o diagramă calorimetrică a unui sistemului bifazic (Fig.165).
Figura 165. Panou frontal aplicație: Etape experimentale (stânga); diagramă

calorimetrică (dreapta) [20]
Tot pe panoul frontal au fost amplasate controalele pentru cantitățile de gheață și
apă, respectiv temperaturile asociate acestora. Secvențele de lucru pentru efectuarea
experimentului virtual se prezintă ca în Fig.166.
Figura 166: Instrucțiuni de lucru

Rezultatele experimentale au fost afișate într-o fereastră cu indicatoare conținând
informații asupra situațiilor experimentale posibile. În același timp, au fost reprezentate
și diagramele calorimetrice aferente acestor situații experimentale (Fig.167).
103
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
Figura 167: Exemple de diagrame calorimetrice în care temperaturile de echilibru sunt

determinate de valoarea raportului Qced / Qprimit [20]
Diagrama aplicației este compusă din blocuri operatoriale și blocuri decizionale
(Fig.168).
..se va mări fig.

Figura 168: Secvență diagramă aplicație – blocuri operatoriale și blocuri decizionale
[20]
Blocurile operatoriale realizează calculul cantităților de căldură Qced și Qprimit
necesare răcirii, respectiv încălzirii componentelor sistemului termodinamic. Blocurile
decizionale, compuse din structuri CASE, stabilesc ferestrele de execuție în funcție de
valoarea raportului Qced / Qprimit (Fig.169).
Figura 169: Blocuri decizionale centrate pe raportul Qced / Qprimit [20]

Alte blocuri decizionale secundare compară valorile maselor de gheață topită
( mgt ), respectiv apă solidificată ( mas ) cu cantitățile inițiale de gheață ( mgi ), respectiv
apă ( mai ) și execută instrucțiunile din ferestrele specifice (Fig.170).
104
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
Figura 170: Blocuri decizionale secundare centrate pe rapoartele mgt / mgi respectiv
mas / mai [20]
Experimentul virtual a avut în vedere următoarele cazuri:
A. temperaturi inițiale (ta , t g ) fixate valoric, mase de gheață și apă (mg , ma ) variabile.
Rezultatele se regăsesc în diagramele de mai jos (Fig.171, 172, 173).
Figura 171: ta  30 C ; t g  10 C ; mg  100 g ; ma  100 g (ma  mg ) [20]
Figura 172: ta  30 C ; t g  10 C ; mg  100 g ; ma  1000 g (ma  mg ) [20]
Figura 173: ta  30 C ; t g  10 C ; mg  1000 g ; ma  100 g (mg  ma )

B. Temperaturi inițiale (ta , t g ) modificate valoric; mase de gheață și apă (mg , ma )
constante.
105
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
Rezultatele afișate de program se regăsesc în Fig.174, 175, 176.
Figura 174: ta  20 C ; t g  5 C ; mg  200 g ; ma  200 g
Figura 175: ta  20 C ; t g  60 C ; mg  200 g ; ma  200 g
Figura 176: ta  90 C ; t g  5 C ; mg  200 g ; ma  200 g [20]

Evident, rezultatele obținute prin experimentul virtual au fost comparate cu cele
obținute în urma unor lucrări practice de laborator. Au fost utilizate diferite cantități de
apă și gheață, plasate într-un vas tip termos. Ca senzor termic a fost folosit un termistor
NTC, conectat la o placă de achiziție de date NIDAQ 6008, valorile temperaturii fiind
calculate cu ajutorul unei alte aplicații realizate în LabVIEW.
În urma tabelării rezultatelor s-a observat o bună concordanță între cele două
tipuri de valori, reale și virtuale. Exemplificativ, prezint în continuare, un extras din
setul de valori măsurate prin experiment real, respectiv virtual (Tabel 11).
Tabel 11: Valori comparative temperaturi finale experiment real – experiment virtual
[20]
Nr. Substanțe Masă Temperaturi Temperaturi finale Temperaturi finale (
Det. (grame) inițiale ( C ) ( C ) (exp. real) C ) (exp. virtual)
1. Apă 200 28 6 5.45

Gheață 50 -10
2. Apă 100 17 1 0
Gheață 100 -5
3. Apă 50 8 0 0
Gheață 200 0
4. Apă 300 31 4 3.31
Gheață 100 -3
106
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
Acest experiment virtual extinde și diversifică posibilitățile de investigație în

domeniul transformărilor de fază pentru sistemele termodinamice bifazice tip apă-
gheață. Aplicația realizată în LabVIEW este dezvoltată pe o platformă logică cu două
nivele de analiză a bilanțului energetic Qced / Qprimit , respectiv a raportului masic
ma / mg , acoperind astfel majoritatea situațiile posibile de evoluție a sistemului
termodinamic spre starea de echilibru. Arhitectura grafică a interfeței utilizatorului
conferă accesul rapid la informații calitative și cantitative asupra dinamicii energetice a
sistemului și a stării finale a acestuia.
4.1.3.2 Transformările simple ale gazului ideal [23]
Am realizat, de asemenea, o aplicație dedicată analizei Transformărilor simple
ale gazului ideal [23]: transformarea izocoră, transformarea izobară, transformarea
izotermă, transformarea adiabatică și transformarea politropă.
Panoul frontal al aplicației a fost organizat în cinci secțiuni care conțin
informații sintetizate despre fiecare dintre aceste transformări (Fig.177).
Figura 177: Diagrame procese termodinamice [23]

De exemplu, secțiunea dedicată transformării izocore conține controale pentru
masa de gaz m din incinta în care se desfășoară experimentul, pentru volumul V al
acestei incinte și pentru temperatura inițială T1 , respectiv presiunea inițială p1 a gazului
aflat în aceasta. Totodată, sunt prezente indicatoare pentru valorile calculate ale lucrului
mecanic L12 , căldurii Q12 , variației de energie internă U12 , variației de entalpie H12
și variației de entropie S12 (Fig.178, stânga). Diagrama bloc a aplicației, compusă din
cinci subdiagrame (câte una pentru fiecare secțiune a panoului frontal) este centrată pe
noduri de formule introduse în cicluri FOR conectate la terminale grafice XY (Fig.178,
dreapta).
107
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
Figura 178: Panou frontal aplicație (stânga); Aspect diagramă aplicație transformare
izocoră (dreapta) [23]
Fiecare secțiune a panoului frontal au fost prevăzută cu câte trei diagrame p  T ,
p  V , S  T încât sunt oferite indicii precise asupra procesului termodinamic analizat
(Fig.179). Un tabel în care sunt prezente căldurile specifice cV și c p ale anumitor gaze
uzuale completează baza de date de intrare a experimentului virtual.
Figura 179: Diagrame p  T , p  V , S  T proces izocor [23]
4.1.4 Experimente virtuale de Optică [24]

În grupul de experimente virtuale dedicat domeniului Opticii am inclus aplicații
proiectate pentru: simularea fenomenelor de reflexie și refracție a luminii, calculul
unghiului de refracție a unei raze de lumină la trecerea dintr-un mediu fizic în altul,
construcția imaginilor în lentile, determinarea unghiului de deviație al unei prisme,
determinarea lungimii de undă a unei radiații cuasimonocromatice cu dispozitivul
Young etc. În continuare voi nuanța câteva aspecte legate de proiectarea și utilizarea
unora din aceste aplicații.
4.1.4.1 Reflexia luminii [24]
Acest experiment virtual [24] simulează fenomenul de reflexie optică deoarece
permite elevilor să observe, în mod continuu, menținerea relației de congruență între
unghiurile de incidență și de reflexie al unei raze de lumină pe o suprafață plană.
Comparativ, în cazul unui experiment real, utilizând un laser, o oglindă și un raportor se
obțin rezultate interesante, limitate însă de precizia instrumentelor utilizate.
Diagrama bloc a aplicației (Fig.180 - dreapta) a fost concepută în așa fel încât pe
panoul frontal (Fig.180 - stânga) să fie obținută deplasarea unghiulară sincronă a celor
două raze: incidentă și reflectată.
108
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
Figura 180: Panou frontal aplicație Reflexia luminii (stânga); Aspect diagramă bloc
aplicație (dreapta) [24]
În acest scop am introdus un ciclu FOR ce conține un nod de formule cu un
număr de iterații prestabilite.
4.1.4.2 Refracția luminii – unghi limită [24]
Prin acest experiment virtual dedicat studiului refracției luminii [24] elevii au
vizualizat dependența unghiului de refracție r̂ al unei raze de lumină de unghiul de
incidență iˆ și de raportul indicilor de refracție n1 / n2 a două medii fizice adiacente. De
asemenea, aplicația permite calcularea atât a valorii unghiului de refracție
n
r  arcsin( 1 sin i) , cât și a valorii critice a unghiului de incidență sub care se produce
n2
n
reflexia totală a luminii, adică a valorii unghiului limită l  arcsin( 2 ) .
n1
Pe panoul frontal al aplicației am dispus elemente de control pentru valorile
unghiului de incidență iˆ și pentru indicii de refracție n1 și n2 , elemente indicatoare
pentru valorile unghiurilor de reflexie și refracție, o diagramă pentru urmărirea pozițiilor
razelor incidentă, reflectată și refractată față de normală precum și un tabel cu indicii de
refracție ai unor materiale cu proprietăți optice de interes practic.
Diagrama bloc a fost configurată în așa fel încât aplicația să permită accesul
utilizatorilor atât la valorile unghiului de refracție r̂ , cât și la vizualizarea variației
orientării unghiulare, față de o direcție normală, a semidreptelor rază incidentă, rază
reflectată și rază refractată (Fig.181).
Figura 181: Panou frontal aplicație Refracția luminii – unghi limită (stânga); Aspect
diagramă bloc (dreapta) [23]
109
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
După cum am precizat anterior, aplicația permite calculul valorilor unghiurilor

limită pentru diferite tipuri de interfețe optice.
Exemplificativ, pentru interfața sticlă crown (n  1,52) - aer (n  1,003) , măsura
unghiului limită a fost m(lˆ) 41,3 . Pentru interfața diamant (n  2, 42) - aer (n  1,003)
, m(lˆ) 24,5 , iar pentru interfața diamant (n  2, 42) -apă (n  1,33) , m(lˆ) 33,3
(Fig.182).
Figura 182: Determinare unghi limită interfață optică diamant-aer

Utilizarea acestor aplicații în orele de Optică a permis o explorare amănunțită a
fenomenelor de reflexie și refracție a luminii, fapt care a condus la o mai bună
înțelegere a acestor fenomene fizice.
4.2 Experimente cu achiziții de date folosind aplicații realizate în

LabVIEW
Cu LabVIEW pot fi create instrumente virtuale atât pentru simularea
fenomenelor fizice, cât și pentru achiziția, prelucrarea și prezentarea datelor
experimentale. Achiziția datelor este realizată de componenta hardware a instrumentului
virtual, în timp ce prelucrarea, analiza, stocarea și transmiterea datelor intră în atribuția
componentei software a acestuia. Componenta hardware este bazată pe o placă de
achiziție de date la care pot fi conectați traductori și senzori. Aceștia funcționează ca
interfețe între mediul fizic și placa de achiziție, realizând conversia mărimilor fizice
provenite din mediu în semnale electrice.
Conversia semnalelor analogice în semnale digitale revine plăcii de achiziție.
Pentru experimentele desfășurate la clasă am utilizat placa de achiziție de date NIDAQ
6008 (produsă de National Instruments), împreună cu un set de senzori asociați și o serie
de aplicații software realizate cu mediul de programare grafică LabVIEW (Fig.183).
Figura 183: Placa de achiziție NIDAQ 6008
110
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
În capitolul de față am sintetizat câteva aspecte interesante din cadrul unor

experimente școlare care s-au bucurat de aprecierea elevilor și care le-au facilitat
acestora o înțelegere mult mai rapidă a conceptelor și a fenomenelor fizice studiate.
4.2.1 Monitorizarea temperaturii unor corpuri [16], [22]
Am realizat un instrument virtual dedicat monitorizării temperaturii unor medii
fizice folosind, ca senzor, un termistor conectat la o placă de achiziție NIDAQ 6008.
Termistorul utilizat a fost de tip NTC (Negative Temperature Coefficient), cu o
rezistență de referință Rref  33k  , măsurată la temperature t  25 C .
Este cunoscut faptul că valoarea rezistenței Rth a unui termistor NTC variază cu
temperatura conform relației:
1 1
Rth  Rref exp[ B(  )] (4.3)
T Tref
În relația anterioară, constanta de material B are valoarea B  4350 , valoarea
temperaturii de referință este Tref  298K , iar T reprezintă valoarea temperaturii
curente (măsurate tot în Kelvin).
Din relația (4.3) rezultă că:
1 1 R
T [  ln( th )]1 (4.4)
Tref B Rref
Printr-o transformare de scală Kelvin-Celsius, obținem temperatura în grade
Celsius:
t ( C )  T ( K )  273,15 (4.5)
Deci, în condițiile în care putem determina valoarea rezistenței Rth putem afla
valoarea temperaturii T .
Schema montajului electric pentru a determina valoarea lui Rth se regăsește în
Fig.184.
Figura 184: Termistor – Schemă de conectare la placa de achiziție NIDAQ 6008 [22]
În această schemă regăsim un divizor de tensiune în care U s reprezintă tensiunea
sursei care alimentează electric termistorul Rth , U th reprezintă valoarea tensiunii
111
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
prezente pe termistor, iar R este un rezistor a cărui valoare este egală cu rezistența
termistorului Rth , măsurată la Tref .
Din relația:
U th Us
 (4.6)
Rth R  Rth
rezultă
U th
Rth  R. (4.7)
U s  U th
Pentru valorile U s  5V , R  33k  , relația se poate scrie simplu:
U th
Rth ()  33000 . (4.8)
5  U th
Expresia aceasta va fi folosită în nodul de formule al aplicației LabView pentru
calculul lui Rth . Setup-ul experimental utilizat este prezentat în figura următoare
(Fig.185).
Figura 185: Setup experimental: termistor NTC, rezistor R, placă NIDAQ 6008 [22]
Panoul frontal al aplicației realizate conține trei indicatoare de tip termometric
corespunzătoare scărilor de temperatură Celsius, Fahrenheit, Kelvin și două indicatoare
pentru afișarea valorilor tensiunii pe senzorul termic ( U th ), respectiv a valorilor
calculate ale rezistenței acestuia ( Rth ). De asemenea, alte două diagrame prezente pe
panou permit monitorizarea variației în timp a tensiunii pe termistor, respectiv a
temperaturii măsurate de acesta (Fig.186).
Figura 186: Indicatoare termometrice

Diagrama bloc constă într-o buclă de tip WHILE (necesară unei monitorizări în
regim continuu a temperaturii) în care este inclus un element de tip DAQ Assistant
112
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
necesar creării, editării și rulării achiziției de date (Fig.4.85). Expresia de calcul a

temperaturii este integrată într-un element FORMULA care trimite datele spre un
terminal WAVEFORM GRAPH, respectiv spre un COLLECTOR. Acesta din urmă
transmite datele colectate unui element WRITE TO FILE pentru stocarea acestora într-
un fișier de tip text, în vederea prelucrării în Excel (Fig.187).
Figura 187: Aspect diagramă bloc – Măsurare temperatură – termistor [22]

Câteva exemple de rezultate experimentale obținute în monitorizarea
temperaturilor mediului ambiant (interiorul laboratorului de fizică), a apei dintr-un
recipient de sticlă respectiv a unui sistem bifazic apă - gheață aflat într-un recipient de
plastic sunt prezentate în Fig.188, 189.
Figura 188: Monitorizare temperatură aer, Rth  31, 4k  , t  26 C (stânga);

Monitorizare temperatură apă, Rth  32,9k  , t  25 C (dreapta)
Figura 189: Monitorizare temperatură sistem bifazic apă-gheață, Rth  80, 2k  ,

t  7,9 C [22]
113
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
4.2.2 Dependența rezistenței unui fotorezistor de gradul de iluminare [22],

[17]
Am realizat o lucrare experimentală constând în analiza dependenței rezistenței
electrice a unui dispozitiv fotosensibil (fotorezistor) de nivelul de iluminare din mediul
ambiant.Valorile acestei rezistențe depind invers proporțional de intensitatea fluxului
luminos incident: rezistență maximă la întuneric, rezistență minimă la iluminare
puternică. Montajul experimental a cărui schemă se regăsește în Fig.190 conține un
fotorezistor de tip CdS (Cadmium Sulphide), conectat printr-un rezistor cu valoarea de
100k la o tensiune de 5V preluată de pe perechea de pini (31,32) ai plăcii de achiziție.
Figura 190: Fotorezistor – Schemă conectare la placa de achiziție [22]

Setup-ul experimental se regăsește în figura următoare (Fig.191).
Figura 191: Setup experimental [22]

Panoul frontal al aplicației LabView conține două diagrame care prezintă grafic
variațiile tensiunii și rezistenței fotorezistorului la nivele de iluminare diferite.
O secvență din diagrama bloc a aplicației este prezentată în Fig.192.
Figura 192: Aspect diagramă bloc – Dependența rezistenței fotorezistorului de

intensitatea luminoasă [22]
114
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
Au fost trasate și comparate caracteristicile dispozitivului în lumină ambientală,

dar și în lumină cuasimonocromatică: galben, roșu, verde, albastru .
Răspunsul fotorezistorului la variațiile luminii ambientale poate fi observat în
graficele din Fig.193.
Figura 193. Răspunsul fotorezistorului la scăderea iluminării (stânga), respectiv la

creșterea iluminării (dreapta) [22]
În experimentele efecuate, rezistența în condiții de iluminare foarte slabă Rd
(dark resistance) s-a situat în jurul valorii de 416k , în timp ce rezistența în condiții de
iluminare intensă Rl (light resistance) s-a situat în jurul valorii de 5k .
4.2.3 Trasare caracteristică diodă semiconductoare [22]
O diodă semiconductoare este un dispozitiv electronic a cărui caracteristică
curent-tensiune I d  f (U d ) este una neliniară. Intensitatea curentului la polarizare
directă este
U
I d  I S [exp( d )  1] , (4.9)
mVT
k T
în care I S este curentul invers de saturație, iar VT  B este potențialul termic
e
( 25mV la temperatura camerei ( 300K )).
În regiunea în care U d  VT , dioda este deschisă, I d  I S , încât se poate
aproxima:
U
I d I S exp( d ) (4.10)
mVT
În experimentul de față a fost trasată această caracteristică I d  f (U d ) . Circuitul
electric utilizat este reprezentat schematic în Fig.194.
115
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
Figura 194: Dioda – Schemă conectare la placa de achiziție [22]

Setup-ul experimental este prezentat în figura de mai jos (Fig.195).
Figura 195: Tipuri de diode semiconductoare (stânga), diodă cu Si 1N4007 (centru),

placă achiziție NIDAQ 6008 (dreapta) [22]
Panoul frontal al aplicației LabVIEW conține schema circuitului electric necesar
trasării caracteristicii diodei și o diagramă în care este afișat graficul I d  f (U d ) .
Totodată, sunt listate numeric șirurile de valori ale perechilor de puncte ( I d ,U d )
care compun acest grafic (Fig.196).
116
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
Figura 196: Caracteristică statică a diodei I d  f (U d ) [22]

În figura următoare este prezentă o secțiune din diagrama bloc a aplicației
LabVIEW (Fig.197).
Figura 197: Caracteristica statică a diodei – aspecte diagramă bloc [22]

Șirul de date obținut la ieșirea din ciclul FOR al diagramei este direcționat spre
un terminal grafic, dar și stocat într-un fișier text, fiind ulterior exportat și prelucrat în
Excel (Fig.198).
117
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
Figura 198: Caracteristica statică a diodei [22]

4.2.4 Analiză spectrală vocală folosind un microfon [16]
Analiza spectrală audio este utilizată în sistemele inteligente de recunoaștere
vocală [97], în dispozitivele de detecție a nivelului de intensitate sonoră [98] sau în
sistemele de analiză și monitorizare a vibrațiilor mecanice [99].
Montajul experimental utilizat pentru analiza spectrală audio a inclus un
microfon cu electret, un rezistor ( R  1k  ), placa de sunet a unui computer (folosită ca
preamplificator) și placa de achiziție NIDAQ 6008. Microfonul, alimentat printr-un
rezistor R la tensiunea de 5V , tensiune preluată de pe perechea de pini (31,32) ai plăcii
de achiziție, a fost conectat pe canalul ai0 al acesteia.
Schema electrică a montajului se regăsește în figura de mai jos (Fig.199).
Figura 199: Schemă conectare microfon la placa de achiziție
118
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
Aspecte fizice ale montajului electric pot fi remarcate în figura următoare

(Fig.200).
Figura 200: Achiziție semnal microfon [16]

Panoul frontal al aplicației conține două diagrame în care sunt afișate
amplitudinile semnalelor, respectiv distribuția spectrală a frecvențelor acustice
înregistrate (Fig.201).
Figura 201: Analiză spectrală audio – panou frontal LabVIEW [16]

Din analiza diagramei bloc a aplicației se poate observa că fluxul de date de tip
dinamic a fost convertit într-un flux de date de tip numeric și afișat grafic pe panoul
frontal, după ce a fost procesat de către elementul Power Spectrum (Fig.202).
119
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
Figura 202: Diagramă bloc - Analiză spectrală audio [16]

Totodată, din acest flux de date, prin succesiunea de elemente UNBUNDLE BY
NAME și ARRAY MAX&MIN, au fost extrase valorile spectrale minime și maxime ale
semnalului. Șirul valorilor numerice a fost înscris într-un fișier tip .lvm prin elementul
WRITE TO MEASUREMENT FILE. Acest fișier a fost exportat, pentru analiză, în Excel.
Experimentele de analiză spectrală a vocii folosind un microfon au fost continuate cu
experimente de trasare a caracteristicilor de răspuns în frecvență ale unor instrumente
muzicale și ale unor difuzoare.
4.2.5 Efectul Doppler acustic longitudinal [18]
În studiul pe care l-am dezvoltat asupra efectului Doppler acustic am folosit
instrumentația virtuală LabVIEW. Înaintea realizării măsurătorilor propriu-zise am
efectuat o scurtă analiză teoretică asupra acestui efect [100]. Am considerat că într-un
mediu fizic dat (aerul atmosferic) sunt situate o sursă acustică S și un receptor R ,
aflate în deplasare unul spre celălalt cu vitezele vS , respectiv vR . Am presupus că sursa
S emite un semnal sonor de frecvență f 0 care se propagă, în mediul considerat, cu
viteza c (Fig.203).
Figura 203: Schemă experimentală [18]
Frecvența aparentă percepută de receptorul R este

c  vR
f  f0 , (4.11)
c  vS
unde prin f 0 a fost notată frecvența proprie a sursei acustice.
120
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
Am analizat apoi două cazuri particulare: receptor fix - sursă mobilă (vR  0) ,
respectiv receptor mobil - sursă fixă (vS  0) .
În primul caz (receptor fix - sursă mobilă)

c
f  f0 , (4.12)
c  vS
când sursa se apropie de receptor și
c
f  f0 , (4.13)
c  vS
când sursa se îndepărtează de receptor ( vS trece în vS ).
În al doilea caz (receptor mobil - sursă fixă) observatorul percepe o frecvență
c  vR
f  f0 , (4.15)
c
când se apropie de sursă și o altă frecvență
c  vR
f  f0 (4.16)
c
când se îndepărtează de aceasta ( vR trece în vR ).
În continuare, am abordat experimental cele două cazuri descrise mai sus.
Semnalul acustic emis de o sursă audio a fost captat printr-un microfon cu reflector
parabolic conectat cu placa de sunet a unui laptop. De la ieșirea plăcii de sunet,
semnalul amplificat a fost aplicat uneia dintre intrările analogice ale unei plăci de
achiziție NIDAQ 6008, conectată cu un laptop printr-un port USB. Fluxul de date a fost
procesat prin intermediul unei aplicații software realizată în LabVIEW, aceasta oferind
informații despre conținutul spectral al semnalului detectat de microfon, permițând
astfel observarea shift-ului Doppler al unei componente spectrale de interes (Fig.204).
Figura 204: Configurație experimentală (stânga); Reprezentare schematică setup

experimental (dreapta) [18]
Pentru procesarea fluxului de date experimentale a fost folosită aplicația de
analiză spectrală audio realizată în LabVIEW, reprezentată în Fig.202. Activitatea
experimentală a fost centrată pe cele două cazuri enunțate anterior. Ca sursă acustică am
folosit o boxă audio conectată la un laptop pe care am rulat o aplicație pentru generarea
de semnal audio. Am selectat pentru emisie frecvența de 1kHz .
Pentru primul caz experimental (receptor fix, sursă mobilă), sursa audio a fost
plasată într-o mașină care a rulat cu viteză constantă pe un traseu rectiliniu cu lungimea
de aproximativ 100m , la capătul căruia a fost instalat receptorul compus dintr-un
microfon parabolic conectat cu intrarea plăcii de sunet a unui laptop. De la ieșirea plăcii
121
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
de sunet, semnalul amplificat printr-un software dedicat (Audacity), a fost aplicat unei
intrări analogice a plăcii de achiziție NIDAQ 6008 (Fig.205).
Figura 205: Receptor fix, sursă mobilă (stânga); Achiziție date experimentale
(dreapta) [18]
Semnalul acustic a fost pornit în timp ce mașina se deplasa spre receptor cu
viteza de 60km / h . Pentru o rezoluție bună a măsurătorilor, înregistrările semnalului
detectat de microfon s-au făcut în momentul în care mașina s-a apropiat suficient de
mult de acesta, alegându-se în prealabil două repere dispuse simetric față de receptor la
distanța de 10m (Fig.206).
Figura 206: Deplasare sursă spre receptor (stânga); Viteză vehicul (centru);
Poziționare repere (dreapta) [18]
Rezultatele experimentale au indicat o frecvență sonoră de 1050Hz în cazul
apropierii și o frecvență de 950Hz în cazul îndepărtării vehicului de receptor (Fig.207).
122
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
Figura 207: Shift Doppler la apropierea receptorului de sursă (stânga); Shift Doppler
la îndepărtarea receptorului de sursă (dreapta) [18]
După cum se observă din imaginile de mai sus, shift-ul Doppler măsurat a fost
de aproximativ 50Hz atât în cazul apropierii sursei de receptor, cât și în cazul
îndepărtării acesteia, în condițiile experimentale precizate: viteză mașină 60km / h ,
temperatura medie a aerului 29 C .
Înregistrarea temperaturii aerului, în vederea stabilirii unei valori precise a
vitezei sunetului c , s-a făcut cu un termistor conectat la placa de achiziţie. Pe parcursul
experimentului (interval orar 15:00h-15:20h) nu au existat modificări notabile de
presiune şi temperatură atmosferică, intervalul de variație termică situându-se între
valorile 28,57 C și 28,91 C , astfel fiind utilizată valoarea rotunjită t  29 C (Fig.208).
Figura 208: Măsurare temperatură aer folosind un termistor [18]

Au fost efectuate cinci determinări de frecvențe successive (apropiere-
depărtare), pe parcursul celor 20 minute alocate achiziției de date (Tabel 12).
123
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
Tabel 12: Determinări frecvențe: sursă mobilă - receptor fix [18]

f  1kHz 15:00 15:05 15:10 15:15 15:20 Valori Valori
v  60km / h medii aproximate
t  29 C (Hz) (Hz)
Frevența la 1050 1050 1050 1049 1049 1049.6 1050
apropiere (Hz)
Frecvența la 949 949 950 950 950 949.6 960
îndepărtare (Hz)
În cel de-al doilea caz (sursă fixă - receptor mobil), microfonul parabolic a fost
plasat în maşina aflată în mișcare, iar sursa sonoră a fost plasată pe marginea traseului
(Fig.209).
Figura 209: Apropiere receptor de sursă (stânga); Generare semnal audio 1kHz
(dreapta) [18]
Semnalul acustic a fost declanșat în timp ce maşina se deplasa spre sursă cu
viteza constantă de 60km / h . La fel ca și în cazurile anterioare, înregistrările semnalului
detectat de microfon s-au făcut în momentul în care maşina a trecut prin dreptul a două
repere dispuse simetric faţă de sursă. Rezultatele experimentale au indicat o frecvenţă
sonoră de 1050Hz în cazul apropierii şi o frecvenţă de 950Hz în cazul îndepărtării
vehicului de sursă (Fig.210).
124
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
Figura 210: Shift Doppler apropiere receptor de sursă (stânga); Shift Doppler
îndepărtare receptor de sursă (dreapta)
Shift-ul Doppler măsurat a fost de 50Hz în ambele cazuri: apropiere-îndepărtare
vehicul. Pe parcursul experimentului (15:30h-15:50h) temperatura medie s-a situat în
jurul valorii de 29 C .
Experimentele au vizat, de asemenea, determinările de shift Doppler pentru alte
două frecvențe ale sursei acustice ( 2000Hz respectiv 3000Hz ) , păstrând condițiile
inițiale (viteza de 60km / h și temperatura ambientală de 29 C ) (Tabel 13, 14).
Tabel 13: Măsurări frecvență: sursă mobilă - receptor fix [18]
Măsurări frecvență 2000Hz 3000Hz
●Sursă mobilă
Frecvență Frecvență Frecvență Frecvență
●Receptor fix ( 60km / h )
apropiere îndepărtare apropiere îndepărtare
t  29 C (Hz) (Hz) (Hz) (Hz)
Valori experimentale 2100 1909 3151 2864
Shift Doppler 100 91 151 136
Tabel 14: Măsurări frecvență: sursă fixă - receptor mobil [18]

Măsurări frecvență 2000Hz 3000Hz
●Sursă fixă
Frecvență Frecvență Frecvență Frecvență
●Receptor
apropiere îndepărtare apropiere îndepărtare
mobil ( 60km / h )
(Hz) (Hz) (Hz) (Hz)
t  29 C
Valori experimentale 2096 1905 3143 2857
Shift Doppler 96 95 143 143
125
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
Exemplificativ, pentru frecvența de 2000Hz , pe panoul frontal al aplicației au

fost vizualizate următoarele forme de semnal pentru frecvențele detectate (Fig.211-212).
Figura 211: Frecvențe detectate în raport cu frecvența sursei ( 2000Hz ) (sursă

mobilă - receptor fix)
Figura 212: Frecvențe detectate în raport cu frecvența sursei ( 2000Hz ) (sursă

fixă - receptor mobil)
Alte experimente, cu un factor de precizie mărit, au avut în vedere observații
asupra shift-ului Doppler la viteze diferite ( 60km / h , 70km / h respectiv 80km / h )
menținând frecvența sursei constantă.
În final, au fost trasate caracteristicile comparative frecvență detectată –
frecvență sursă (la viteză constantă) (Fig.213) și frecvență detectată – frecvență sursă (la
diferite viteze) (Fig.214).
Figura 213: Sursă mobilă – Receptor fix (stânga); Sursă fixă-Receptor mobil (măsurări
la viteză constantă) (dreapta) [18]
126
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
Figura 214: Sursă mobilă – Receptor fix (stânga); Sursă fixă – Receptor mobil
(măsurări la frecvență constantă sursă) (dreapta) [18]
4.3 Experimente cu achiziție de semnal utilizând aplicația

LabVIEW SignalExpress
4.3.1 Determinarea vitezei sunetului în aer [15], [19]
LabVIEW SignalExpress este un software pentru achiziția și analiza datelor

experimentale dezvoltat de National Instruments, având o remarcabilă eficiență în plan
didactic. În continuare, voi evidenția câteva lucrări experimentale realizate în cadrul
orelor de Fizică cu ajutorul aplicației LabVIEW SignalExpress, lucrări pe care le
consider deosebit de utile pentru creșterea nivelului de implicare și motivare a elevilor.
Un aspect didactic important al activităților experimentale aferente studiului
―Acusticii‖ este dedicat măsurării vitezei de propagare a sunetului în aer. În privința
ofertei metodice, literatura de specialitate prezintă un grup extins de studii în acest sens.
Dintre diferitele metode experimentale de măsurare a vitezei sunetului în aer, am
abordat în cadrul unor studii recente [15], [19] metoda timpului de zbor și metoda
ecoului. Metoda determinării timpului de zbor, metodă pe care o voi dezvolta în
continuare, a presupus măsurarea intervalului de timp t în care frontul de undă acustic
emis de o sursă aflată în apropierea unui microfon se propagă până la un alt microfon
situat la o distanță d de primul. Semnalele acustice detectate de microfoane au fost
procesate digital printr-un soft specializat, astfel încât a fost măsurat decalajul temporal
t dintre ele. Cunoscând valorile lui d și t se poate determina viteza sunetului vs
cu relația:
d
vs  (4.18)
t
În experimentul prezentat în continuare cele două microfoane de detecție a
semnalului sonor au fost instalate la o distanță de ordinul metrilor. Am utilizat o placă
de achiziție NIDAQ 6008 de la care au fost folosite două canale de date. Semnalele
detectate de microfoane au fost amplificate și preluate de intrările de date, fiind
procesate digital utilizând aplicația LabVIEW Signal Express. Ca sursă de semnal
acustic a fost folosit un balon cu aer suprapresurizat. Explozia balonului lângă unul
dintre microfoane a declanșat un front de undă acustic ce s-a propagat spre celălalt
microfon (Fig.215).
127
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
Figura 215: Schema experimentală pentru determinarea lui t utilizând o

placă de achiziție de date [19]
În figura de mai jos (Fig.216) sunt ilustrate setup-ul experimental și formele de
undă ale semnalelor înregistrate.
Figura 216: Setup experimental (stânga); Semnale înregistrate (dreapta) [19]

Analiza înregistrării realizată de placa de achiziție a permis măsurarea
intervalului temporal în care perturbația acustică s-a propagat între cele două detectoare
(Fig.217).
Figura 217: Analiză de semnale [19]

Valoarea medie măsurată a vitezei sunetului prin această metodă a fost
m m
vs  350,57 , raportată la o valoare de referință de vsr  348, 4 . Eroarea relativă
s s
foarte mică (sub 1% ) recomandă această metodă pentru determinări cu o foarte bună
precizie ale valorii vitezei sunetului vs .
4.3.2 Alte determinări experimentale [16], [17]
În activitățile de laborator pe care le-am dezvoltat cu ajutorul plăcii de achiziție
NIDAQ 6008 și al aplicației LabVIEW SignalExpress am inclus și alte în lucrări
experimentale precum: determinarea parametrilor de mișcare ai unui mobil pe un plan
orizontal, pe un plan înclinat și în cădere liberă folosind senzori inductivi [17] (Fig.218-
220), variația cu iluminarea a semnalului de ieșire al unui fotorezistor [16], trasarea
128
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
caracteristicilor de încărcare și descărcare ale unui condensator electrolitic [16],

vizualizarea semnalelor pe o diodă la redresarea mono- și bialternanță a curentului
alternativ [16], studiul rezonanței în circuitele RLC serie și paralel [16], studiul
fenomenului de inducție electromagnetică [16], trasarea caracteristicilor de răspuns
funcțional ale unor dispozitive electronice active (tranzistori, tiristori, triace) și ale unor
module electronice analogice și digitale etc.
Figura 218:Determinări experimentale plan orizontal [17]
Figura 219: Determinări experimentale plan înclinat [17]
Figura 220: Montaj experimental cădere liberă (stânga); Semnale înregistrate cu

SignalExpress (dreapta) [17]
4.4 Concluzii
Utilizarea instrumentației virtuale în predarea și învățarea Fizicii a condus la o
îmbunătățire substanțială a calității și eficienței procesului didactic. Prin utilizarea lui
LabVIEW pot fi dezvoltate rapid și eficient aplicații puternice, controlate de utilizator,
pentru măsurarea, analiza și vizualizarea datelor experimentale. Cu instrumentația
virtuală realizată în LabVIEW poate fi acoperit un domeniu extins de simulări
interactive și de experimente cu achiziție și afișare de semnal [91].
129
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
Modelările și simulările experimentale realizate cu LabVIEW sunt de o

deosebită importanță în investigarea și înțelegerea fenomenelor și legilor lumii fizice
[101-102]. Aceste aplicații dețin calitatea de instrumente de formare modernă care pot
fi utilizate de profesori atât pentru a clarifica, prin dezbateri la clasă, anumite aspecte
asociate fenomenelor fizice cât și pentru a testa gradul de pregătire al elevilor înainte
ca aceștia să efectueze experimente reale. Deoarece experimentele simulate sunt ușor de
abordat de pe un suport electronic, ca fișiere executabile, ele pot fi utilizate de elevi
pentru pregătirea suplimentară de acasă. Un experiment simulat oferă elevilor
posibilitatea de a efectua măsurători repetate și de a fi rulat într-un moment de timp ales
convenabil.
Prin introducerea și utilizarea unui laborator virtual LabVIEW în predarea și
învățarea Fizicii a fost deschis un domeniu larg de posibilități de a motiva elevii pentru
învățare. Simularea pe calculator a fenomenelor fizice promovează gândirea elevilor și
îi ajută să devină adevărați exploratori și investigatori ai acestor fenomene [90]. .
Simularea experimentelor de Fizică prin intermediul aplicaţiilor realizate în
LabVIEW este utilă în special atunci când fenomenele fizice studiate nu pot fi explorate
în totalitate prin intermediul instrumentaţiei obişnuite de laborator.
Cel mai important aspect al combinării experimentelor reale cu experimentele
virtuale rezidă în faptul că permite elevilor să studieze un fenomen fizic mergând pe axa
experiment-model-teorie [103].
Astfel, implementarea instrumentației virtuale în cadrul orelor de Fizică devine
un demers necesar, care nu necesită investiții financiare considerabile, ci doar
creativitate și ingeniozitate în lucrul cu acest mediu de programare grafică. Atât
profesorul cât și elevii pot fi angrenați în etapele de proiectare ale experimentelor
virtuale, lucru reflectat în dezvoltarea competențelor de tip STEM ale acestora. Astfel,
prin abordarea integrată a conceptelor de Fizică, Matematică și Informatică în
activitățile de proiectare a instrumentelor virtuale, elevii au realizat un important și rapid
salt calitativ al gândirii științifice, aspect marcat printr-un nou nivel de expresie în
planul creativităţii, inteligenţei şi logicii. Prin automatizarea procesului de achiziție și
analiză computerizată a datelor, elevii pot dedica mai mult timp observării fenomenului
fizic, analizei și interpretării rezultatelor [104].
Gama foarte largă de experimente de Fizică ce pot fi dezvoltate folosind plăcile
de achiziție determină ca acestea să devină resurse didactice deosebit de eficiente și de
strictă necesitate într-un laborator modern de fizică. Prin integrarea plăcilor de achiziție
în lucrările de laborator, elevii au învățat să utilizeze metoda modernă de achiziție,
prelucrare și afișare a datelor experimentale, începând cu procesul de colectare a
datelor de la un senzor/traductor, continuând cu procesul de conversie analog - digitală
și prelucrare a acestora și finalizând cu afișarea rezultatelor experimentale.
130
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
CONCLUZII GENERALE
Rezultatele activităților pe care le-am derulat pe parcursul programului de

cercetare științifică dezvoltat în cadrul Școlii Doctorale de Fizică au fost prezentate într-
o serie de lucrări științifice, dintre care 4 articole publicate în Romanian Reports in
Physics (2014 și 2016), 14 articole publicate în proceeding-urile conferințelor indexate
ISI (ICVL – edițiile 2013, 2014, 2016, 2017 și ELSE – edițiile 2016-2018), 12 lucrări
pentru Sesiunea Ştiinţifică Anuală a Facultăţii de Fizică, edițiile 2012-2017, precum și 3
articole publicate în proceeding-urile conferințelor CNIV, edițiile 2013 și 2014. În
continuare voi realiza o rapidă trecere în evidență a concluziilor extrase în urma acestor
activități de cercetare efectuând referințe directe la capitolele tezei și la articolele
publicate.
În capitolul II al tezei am ilustrat modul în care pot fi integrate, ca resurse
didactice, dispozitivele mobile din categoria telefoanelor inteligente, în orele de Fizică.
Prin setul variat de senzori de care dispun aceste dispozitive dețin importante valențe
instrumentale pentru acoperirea unei game extinse de experimente. În acest sens, printre
cei utilizați senzori se numără accelerometrul – ca senzor de mișcare, giroscopul – ca
senzor de rotație, magnetometrul – ca senzor magnetic și modulul GPS – ca senzor de
poziție. Înregistrarea, prelucrarea și afișarea datelor experimentale conferite de senzori
revine aplicațiilor (majoritatea gratuite) ce pot fi descărcate și instalate pe telefoanele
mobile, din Google Play Store respectiv App Store.
În articolul ‖Mobile Phones In The Modern Teaching Of Physics‖ publicat în
Romanian Reports in Physics, 66(4), 1236–1252, 2014, autori M. Oprea și C. Miron, am
prezentat experimente de măsurare rapidă a distanței față de un reper și a înălțimii
acestuia utilizând aplicația Smart Measure care folosește senzorul de accelerație al
telefonului. O altă aplicație care și-a demonstrat în mod constant utilitatea în
experimente de măsurare a unghiurilor planelor înclinate , bazată pe senzorul de
accelerație, a fost Angle Meter. Tot cu ajutorul accelerometrului, folosind aplicația
Accelerometer Monitor, am inițiat experimente de măsurare a accelerației gravitaționale.
Prin timpul rapid de acces la datele experimentale elevii au înregistrat progrese
importante în organizarea și interpretarea rezultatelor respectiv în calculul erorilor de
măsură. Un alt progres calitativ important demonstrat de elevi a constat în interpretarea
corectă a graficelor experimentale și extragerea, din acestea, a informațiilor utile.
Tot în acest articol am prezentat experimente de măsurare a inducției magnetice
terestre utilizând aplicația Metal Detector care folosește magnetometrul telefonului. Am
comparat rezultatele conferite de senzorul de câmp magnetic al telefonului cu rezultatele
obținute printr-un experiment clasic, bazat pe măsurarea deviației acului unei busole în
urma interacțiunii cu o bobină parcursă de un curent electric continuu. Elevii au
observat faptul că datele obținute prin cele două metode sunt extrem de apropiate și au
apreciat acuratețea și precizia rezultatelor obținute cu telefonul mobil. De asemenea ei
au sesizat importanța cunoașterii valorii câmpului magnetic terestru pentru investigațiile
geofizice.
Un alt experiment prezentat în articolul respectiv a avut ca obiectiv determinarea
parametrilor cinematici (poziție, viteză medie, deplasare, durată) ai unui mobil aflat în
mișcare rectilinie uniformă folosind datele conferite de senzorul GPS prin aplicația
Android Speedometer. Prin acest experiment am realizat și o analiză comparativ-
metodică între rezultatele experimentale obținute de o grupă de elevi care a folosit
131
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
instrumente de măsurare clasice (cronometru, ruletă) și o altă grupă care a utilizat

telefoane mobile. Elevii care au folosit smartphone-uri au avut acces imediat la rezultate
reușind finalizarea rapidă a activităților propuse pentru intervalul de timp alocat.
Măsurările de distanțe au făcut obiectul și unui alt articol ‖The Use Of
Smartphones In The Physics Class: Distance Measurements‖, publicat în Proceedings of
The 13th International Scientific Conference eLearning and Software for Education
ELSE, Bucharest, 2, 128-135, 2017. Am prezentat un grup de experimente de măsurare
a distanțelor pe un domeniu valoric extins, începând cu distanțe mici (de ordinul cm) și
finalizând cu distanțe mari (de ordinul km).
Pentru măsurarea dimensiunilor liniare unor obiecte mici am utilizat aplicația
Smart Ruler, bazată pe senzorul tactil al telefonului. Elevii au realizat măsurări rapide și
precise ale dimensiunilor unor șuruburi, piulițe, monede, țevi, baterii, etc. și au sesizat
simplitatea acestei metode de măsurare în comparație cu folosirea meodei bazate pe
instrumente clasice (riglă, șubler).
Măsurarea distanțelor medii (metri – zeci de metri) a fost efectuată cu aplicația
Smart Measure. Elevii au efectuat experimente foarte atractive de măsurare a înălțimii
unor obiecte precum: săli de clasă, clădiri, poduri, copaci etc. apoi au comparat
rezultatele experimentale cu cele obținute cu instrumente de măsură obișnuite (gen
ruletă) și au remarcat timpul scurt de obținere a rezultatelor și precizia deosebită a
acestora.
Am folosit pentru determinarea distanțelor mari (sute de m – km) aplicația
Theodolite bazată pe senzorii magnetic respectiv GPS, ai telefonului. Elevii au
determinat dimensiunile unui teren de sport remarcând eleganța și precizia metodei
folosite, comparând valorile obținute cu cele rezultate în urma unei metode de măsurare
alternative efectuate cu ajutorul a doi laseri și a aplicației de măsurare unghiulară
Protactor, bazată pe senzorii acclerometru și magnetometru.
Importanța instrumental-experimentală a acestei aplicații a fost foarte bine
reflectată printr-un experiment întreprins cu o grupă de elevi în vederea măsurării
lățimii fluviului Dunărea. Rezultatele obținute au fost într-o bună concordanță cu cele
conferite de aplicația Google Maps.
În articolul ‖The Study of The Uniform Circular Motion Using the
Accelerometer of a Smartphone‖, autori Oprea M. și Miron C., publicat în Proceedings
of the 12th International Conference on Virtual Learning ICVL, Bucharest, 441-447,
2017, am prezentat modul în care, cu ajutorul aplicației Linear Accelerometer care
utilizează senzorul de accelerație al telefonului, pot fi determinate valorile mărimilor
fizice asociate mișcării circulare uniforme: accelerație centripetă, perioadă de rotație,
frecvență, viteză tangențială, viteză unghiulară, forță centrifugă.
Elevii și-au dezvoltat atât abilitățile practice, cât și cele de ordin investigativ,
configurând montajele experimentale și efectuând activități de localizare a poziției
senzorului de accelerație pe placa de bază a telefonului mobil. Pe lângă o mai bună
înțelegerea și asimilare a parametrilor mișcării circulare uniforme, elevii au realizat încă
un obiectiv important: interpretarea corectă a graficelor componentelor accelerației
centripete și extragerea informațiilor utile din aceste grafice. Precizia bună a datelor
experimentale obținute cu telefonul mobil a fost confirmată prin efectuarea unui test
comparativ cu datele obtinute prin analiză video cu ajutorul aplicației Tracker.
‖The Study of the Free and Damped Harmonic Oscillations Using the
Accelerometer of a Smartphone‖, a fost tema unui alt articol publicat de autorii M.
Oprea și C. Miron în Proceedings of the 12th International Conference on Virtual
132
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
Learning ICVL, Bucharest, 448-454, 2017. Această lucrare experimentală a fost

efectuată tot cu ajutorul aplicației Linear Accelerometer. Lucrarea a avut ca obiective
studiul mișcării oscilatorii armonice respectiv amortizate a unui telefon mobil suspendat
vertical de un resort elastic și determinarea parametrilor asociați: amplitudine, perioadă,
frecvență, pulsație, viteză maximă, accelerație maximă, energie cinetică maximă,
respectiv coeficient de amortizare, timp de relaxare și factor de calitate.
Din analiza înregistrărilor grafice ale componentei verticale a accelerației
telefonului elevii au extras informații calitative și cantitative asociate regimului
oscilatoriu armonic, respectiv amortizat al acestui dispozitiv. Prin calculul parametrilor
celor două tipuri de mișcări oscilatorii și prin analiza comparativă a valorilor obținute,
elevii și-au dezvoltat competențele matematice, au surprins mult mai bine sensul fizic al
parametrilor determinați și au sesizat mult mai clar particularitățile tipurilor de oscilații
studiate.
Studiul mișcării oscilatorii folosind un pendul gravitațional a constituit tema
articolului ‖The Use of Mobile Phones for the Study of Periodical Movements‖,
publicat în Proceedings of the 11th International Conference on Virtual Learning ICVL,
Bucharest, 366-373, 2016. Prin amplasarea unui telefon mobil pe un corp masiv
suspendat vertical, am creat un pendul gravitațional. Datele asociate mișcării periodice a
telefonului, furnizate de senzorul de accelerație, au fost înregistrate folosind aplicația
Linear Accelerometer. Din analiza înregistrărilor grafice asociate evoluției componentei
orizontale a accelerației efectuate pentru unghiuri de deviație mici față de axa simetrie a
pendului au fost determinați principalii parametri ai mișcării oscilatorii: perioada de
oscilație, frecvența, viteza unghiulară, amplitudinea unghiulară, viteza maximă,
energia cinetică maximă, energia potențială maximă.
Pe parcursul activităților practice derulate elevii au probat constant o bună
însușire a aspectelor teoretice asociate modelului matematic al pendului gravitațional,
competențe digitale în prelucrarea numerică și grafică a datelor utilizând foile de calcul,
respectiv o mai bună înțelegere a originii și influenței factorilor perturbatori asupra
proceselor oscilatorii. Aceste experimente au constituit pentru elevi o bună ocazie de a
testa cu succes acuratețea rezultatelor obținute cu ajutorul senzorului de accelerație din
telefonul mobil. În acest sens, ei au comparat valorile accelerației gravitaționale
calculate prin folosirea datelor înregistrate de accelerometru cu valorile acesteia
obținute prin măsurări cu instrumente clasice (ruletă și cronometru).
Telefoanele mobile pot fi utilizate și în experimente de observare a traiectoriilor
și de localizare a pozițiilor sateliților artificiali. Un studiu de acest tip a avut ca obiectiv
determinarea altitudinii Stației Spațiale Internaționale (SSI) și a satelitului Iridium 84.
Rezultatele studiului au fost prezentate în articolul ‖Sky Observations In The Physics
Class – Detection Of Artificial Satellites Using A Smartphone‖, publicat în Proceedings
of The 13th International Scientific Conference eLearning and Software for Education
ELSE, Bucharest, 2, 120-127, 2017. Folosind aplicația ISS Detector care utilizează
datele preluate de la senzorii magnetic, respectiv GPS ai telefonului am determinat, din
două puncte de pe sol aflate la o distanță relativ mare (sute de km), elevația și azimutul
Stației Spațiale, respectiv satelitului Iridium 84. Printr-o serie de calcule trigonometrice,
am aflat altitudinea și coordonatele proiecției pe sol a acesteia, pentru cele două obiecte
spațiale artificiale.
Elevii implicați în aceste experimente au descoperit o foarte concordanță
valorică între rezultatele determinate cu ajutorul telefonului mobil și cele obținute prin
intermediul unor aplicații desktop precum ISS Tracker și Stellarium.Un obiectiv foarte
133
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
important atins de aceștia a constat în înțelegerea modului în care sunt realizate

măsurătorile în rețelele de triangulație-trilaterație. Un astfel de expriment a stimulat
interesul elevilor nu doar pentru pentru studiul traiectoriilor sateliților artificiali ci și
pentru tehnologia, funcționarea și domeniile de utilizare ale acestora.
În capitolul III am prezentat modalități de integrare, în cadrul lecțiilor de Fizică,
a platformei de dezvoltare Arduino. În acest sens am exemplificat o serie de
experimente și proiecte de Fizică ce pot fi dezvoltate la clasă. În articolul ‖Applied
Physics Projects Using the Arduino Platform‖, autori M. Oprea și C. Miron, publicat în
Proceedings of the 8th International Conference on Virtual Learning ICVL, Bucharest,
204-210, 2013, am prezentat succinct etapele de realizare a unor proiecte școlare
precum: controlul automat al nivelului de umiditate a solului, stație meteo școlară
respectiv sistem robotic autonom cu două roți motoare și una liberă (robot-car), capabil
să evite obstacolele din teren sau să urmărească un traseu fixat.
Proiectul vizând controlul automat al umidității solului a constat în proiectarea și
realizarea unui divizor de tensiune conectat la placa Arduino, capabil să detecteze
variația nivelului de umiditate a solului. Proiectul a avut ca obiectiv didactic principal
consolidarea cunoștințelor legate de divizoarele de tensiune.
Elevii au înțeles principial și au studiat practic modul de funcționare al
sistemelor simple de detectare, semnalizare și avertizare cu nivel de prag prestabilit. De
asemenea ei au analizat funcțional și au creat un divizor de tensiune rezistiv efectuând
măsurători de rezistență electrică a solului pentru stabilirea valorii pragului de umiditate
față de care sa fie declanșat un dispozitiv de avertizare acustic sau optic. Pe de altă
parte, realizarea codului sursă pentru monitorizarea datelor experimentale a permis
elevilor antrenarea și dezvoltarea competențelor digitale pentru programarea plăcii
Arduino.
Realizarea unei stații meteo școlare a reprezentat tema unui alt proiect școlar cu
grad de dificultate relativ ridicat. Obiectivul principal al unui astfel de proiect a constat
în înțelegerea modului în care variațiile parametrilor termodinamici de bază precum
temperatura și presiunea determină evoluția proceselor atmosferice. Aceste două mărimi
fizice au fost monitorizate în timp real utilizând un senzor dedicat. Folosind un modul
Ethernet conectat la placa Arduino datele înregistrate de senzor au fost trimise și stocate
online pe un server Google Docs, fiind reactualizate periodic la un interval foarte scurt
de timp.
Elevii au studiat modul de conectare la Internet a plăcii Arduino prin interfața
Ethernet Shield și au dezvoltat nivelul competențelor digitale învățând cum pot fi
transmise și stocate online datele preluate de senzor, utilizând funcționalitatea Forms
oferită de Google Docs. De asemenea, ei au înțeles mai bine cum se reflectă modificarea
presiunii atmosferice în evoluția stării vremii și cum poate fi determinată cu o anumită
aproximație altitudinea locală, folosind formula barometrică, în condițiile măsurării
presiunii atmosferice zonale.
Printre temele de proiecte școlare de Fizică bazate pe Arduino și foarte apreciate
de elevi s-au situat aplicațiile focalizate/centrate pe domeniul Roboticii. În acest am
dezvoltat la clasă o platformă robotică mobilă autonomă dotată cu senzori de
proximitate atât în domeniul ultrasonic (rază medie de acțiune) cât și în domeniul
infraroșu (rază scurtă de acțiune), capabilă să se deplaseze atât prin evitarea obstacolelor
cât și prin urmărirea unui traseu prestabilit. Obiectivul acestui proiect a constat în
inițierea și dezvoltarea, la nivelul elevilor, a capabilităților de proiectare și realizare a
unui sistem mecatronic simplu.
134
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
Elevii au studiat părțile componente ale acestui sistem robotic realizând

asamblarea acestora și contribuind la programarea plăcii Arduino. De asemenea ei au
reactualizat cunoștințele de Fizică printr-o mai bună înțelegere a asemănărilor dar și
deosebirilor structurale și funcționale între motoarele electrice de curent continuu și
servomotoare. Suplimentar, prin observarea directă a funcționării senzorilor de
proximitate ultrasonici respectiv în infraroșu elevii au sesizat importanța practică a
metodelor de teledetecție în cele două domenii spectrale.
În articolul ‖Arduino-based Projects In Physics Education‖, publicat în
Proceedings of The 14th eLearning and Software for Education Conference ELSE,
Bucharest, 2, 107-113, 2018, am prezentat alte două proiecte școlare bazate pe Arduino
având ca obiective evidențierea fenomenului de levitație electromagnetică, respectiv
realizarea unei harpe laser.
Pentru a menține stabilă poziția de levitație a unui obiect feromagnetic am
proiectat și realizat un electromagnet al cărui câmp de forță să echilibreze dinamic
greutatea obiectului. Pentru ca acest lucru să fie posibil am construit o barieră în
infraroșu intersectată la limită de obiectul care levitează, în echilibru instabil, în câmpul
de forță al electromagnetului. Fluctuațiile poziționale ale obiectului determină, prin
obturare, modificări ale intensității fascicului infraroșu al barierei. Placa Arduino care
preia, printr-un pin analogic, variațiile de semnal detectate de fototranzistorul barierei și
generează modificări ale tensiunii poartă-sursă a unui tranzistor MOSFET și, implicit,
creșteri sau scăderi ale curentului de drenă ale acestuia. Întrucât sarcina tranzistorului
respectiv este chiar electromagnetul, curentul prin acesta variază producând modificări
rapide ale forței sale de atracție, lucru care conduce la controlul activ al poziției de
levitație stabilă.
Dezvoltarea la clasă a acestui proiect a permis elevilor să aprofundeze studiul
forței electromagnetice și să înțeleagă atât principiul funcțional al sistemelor cu levitație
electromagnetică cât și modul de realizare și funcționare al unui circuit de control, prin
feedback, al poziției de levitație stabilă. Prin realizarea practică a unui electromagnet, a
unei bariere în infraroșu și a cadrului de suspensie ale acestor elemente elevii au probat
însușirea competențelor de tip tehnologic.
Realizarea unui instrument muzical la care corzile să fie substituite cu raze laser
a constituit tema unui alt proiect bazat pe Arduino, foarte atractiv pentru elevi. Concret,
fixând pe un cadru dreptunghiular un set de laseri în domeniul roșu al spectrului optic și
un set asociat de fotorezistori am creat o harpă laser. Întreruperea prin obturare a
fasciculelor laser generează variații de semnal pe intrările analogice ale plăcii Arduino
cuplate cu senzorii optici. Acestea sunt preluate de un modul Music Instrument Shield și
transformate în note muzicale.
Elevii au dezvoltat o mai bună înțelegere a funcționării atât a sistemelor cu
cuplaj optic cât și a componentelor acestora: laseri și senzori optici. Prin înlocuirea
laserilor cu lanterne directive (cu leduri) și testarea noului prag de sensibilitate optică al
senzorilor elevii au demonstrat aptitudini inovatoare și abilități practice deosebite în
realizarea acestui dispozitiv.
Cu ajutorul platformei Arduino pot fi efectuate experimente de Fizică din toate
domeniile acestei științe. În articolul Didactic Experiments for Determining the Speed of
Sound in the Air publicat în Romanian Reports in Physics, 68(4), 1621–1640, 2015,
autori M. Oprea și C. Miron, am arătat cum poate fi utilizată placa Arduino într-un
experiment de Mecanică având ca obiectiv determinarea vitezei sunetului în aer folosind
metoda ecoului. În acest sens am utilizat un senzor ultrasonic de distanță care să emită
135
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
un impuls acustic și să recepționeze reflexia acestuia pe un obiect aflat pe axa de

propagare a fluxului ultrasonic. Folosind ca date de intrare temperatura mediului
ambiant, distanța între senzor și obiect respectiv intervalul de timp între momentele de
emisie și recepție, Arduino poate calcula, cu o foarte bună precizie, viteza sunetului.
Elevii au înțeles cum se aplică principiul metodei ecoului efectuând experimente
de determinare a vitezei sunetului pentru diferite temperaturi ambientale și folosind
diferite materiale cu coeficienți de reflexie acustică specifici. De asemenea ei și-au testat
cunoștințele în lucrul cu foile de calcul efectuând o analiză grafică comparativă între
liniile de tendință ale evoluției vitezei cu temperatura pentru fiecare din materialele
utilizate în experiment. Suplimentar, folosind ca valoare de referință viteza sunetului în
aer la o temperatură masurată, au reprogramat placa Arduino pentru măsurarea
distanțelor față de o serie de obiecte situate în raza de acțiune a senzorului ultrasonic.
Alte exemple de experimente realizate la clasă cu Arduino au fost descrise în
articolul ‖The Integration of The Arduino Platform in The Physics Lessons‖ prezentat la
ELSE 2018 și publicat în Proceedings of The 14th eLearning and Software for
Education Conference ELSE, Bucharest, 2, 99-106: studiul regimului de încărcare-
descărcare al unui condensator electrolitic, măsurarea accelerației gravitaționale,
calculul perioadei de oscilație a unui pendul gravitațional, monitorizarea temperaturii cu
un termistor, variația rezistenței unui fotorezistor cu iluminarea.
Experimentul de Electrocinetică focalizat pe studiul proceselor de încărcare-
descărcare ale unui condensator printr-un rezistor a avut ca obiectiv înțelegerea
fenomenelor fizice specifice regimului tranzitoriu al unui circuit RC. Acest obiectiv a
fost atins prin trasarea și studiul graficelor de încărcare – descărcare obținute pe baza
datelor culese de la un pin analogic al plăcii Arduino conectat cu terminalul pozitiv al
condensatorului electrolitic.
Elevii au pătruns mai bine aspectele fenomenologice asociate proceselor
tranzitorii de tip electric și au exersat cunoștințele de Tehnologia Informației prin
preluarea datelor din Serial Monitor sub forma unor fișiere text și exportarea acestora,
pentru analiză și prelucrare, în Excel. De asemenea ei și-au reactualizat cunoștințele de
Matematică în domeniul funcțiilor exponențiale. Prin calcularea constantelor de timp ale
circuitelor RC utilizate în experiment, ei au verificat, atât analitic cât și grafic, faptul că
valorile tensiunilor corespunzătoare acestor constante de timp reprezintă 63% din
tensiunea sursei pentru procesul de încărcare, respectiv 37% din valoarea acestei
tensiuni pentru procesul de descărcare. Suplimentar, din analiza grafică, elevii au
verificat faptul că timpul după care se iese încheie regimul tranzitoriu și se atinge
regimul staționar (încărcare completă sau descărcare completă) este de aproximativ 5 ori
mai mare decât constanta de timp a circuitului.
Măsurarea accelerației gravitaționale folosind Arduino a reprezentat o altă temă
experimentală de Mecanică, deosebit de atractivă. Experimentul, având ca obiectiv
determinarea rapidă și cât mai exactă acestei accelerații, a fost bazat pe o poartă optică
în infraroșu conectată la placa Arduino capabilă să detecteze momentele de timp în care
este întreruptă de zonele opace identice ca lățime și dispuse echidistant pe o riglă
transparentă aflată în cădere liberă prin spațiul acestei porți.
Elevii, prin participarea la construcția porții optice au probat abilități inovative
de tip tehnologic în proiectarea și construcția structurii fizice a dispozitivului. De
asemenea aceștia au aprofundat cunoștințele de Electronică legate de componente
semiconductoare active în domeniul infraroșu (diode și fototranzistori). Contribuția
elevilor la programarea plăcii Arduino a avut ca efect consolidarea cunoștințelor de
136
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
Informatică ale acestora. Reactualizarea noțiunilor de Algebră privind funcțiile de

gradul doi și calculul derivatelor acestora a completat foarte bine tabloul obiectivelor
didactice propuse prin acest experiment de Fizică cu valențe interdisciplinare.
Bariera optică realizată pentru măsurarea accelerației gravitaționale și-a
demonstrat utilitatea și pentru experimentul de determinare a perioadei de oscilație a
unui pendul gravitațional. Codul sursă încarcat pe Arduino poate măsura precis
intervalul de timp dintre două evenimente de intersecție a barierei de către pendul, deci
perioada de oscilație a acestuia.
Prin prelucrarea datelor experimentale elevii au putut urmări evoluția în timp a
perioadei pendulului și au determinat o valoare medie a acesteia pe care au comparat-o
cu cea dedusă prin calcul folosind, în expresia matematică a perioadei de oscilație,
valoarea măsurată a lungimii firului de suspensie. Reprezentarea grafică rapidă a
evoluției în timp a valorilor perioadei a permis elevilor verificarea lejeră a
izocronismului micilor oscilații.
Printre experimentele de bază din domeniul Termodinamicii s-a aflat lucrarea
având ca obiectiv monitorizarea temperaturii unui corp cu ajutorul unui termistor. Prin
analiza caracteristicilor de catalog ale unui astfel de dispozitiv semiconductor și prin
observarea modului în care pot fi culese și transmise datele experimentale spre placa
Arduino cu ajutorul lui, elevii au remarcat utilitatea acestuia în sistemele de control
termic cu feedback rapid.
Dependența rezistenței unui fotorezistor de iluminare a fost tema unui
experiment de Optoelectronică având ca obiectiv major studiul fotoconducției în
materialele semiconductoare. Prin folosirea unei surse optice cu luminozitate controlată
și pe baza datelor furnizate de Arduino elevii au trasat și studiat caracteristica de
răspuns a unui fotorezistor determinând și valorile rezistenței la întuneric respectiv la
iluminare ale acestuia.
În capitolul IV al tezei am prezentat modul în care poate fi implementată
instrumentația virtuală în predarea și învățarea Fizicii. Folosind mediul de programare
grafică LabVIEW, am realizat un grup numeros și variat de instrumente virtuale atât
pentru modelări și simulări experimentale, cât și pentru achiziția și prelucrarea datelor.
În acest sens, în lucrarea ‖The Virtual Physics Laboratory Based On The
Graphical Programming Environment LabVIEW‖, autori M. Oprea și C. Miron,
susținută în cadrul Sesiunii Ştiinţifice Anuale a Facultăţii de Fizică, ediţia 2014, am
prezentat o multitudine de aplicații pe care le-am realizat în vederea efectuării de
experimente virtuale asociate domeniilor de bază ale Fizicii. În categoria resurselor
dedicate experimentelor virtuale de Mecanică am integrat aplicații create pentru
măsurări de mărimi fizice fundamentale, conversii de scală ale unităților de măsură,
studiul mișcării rectilinii uniforme și variate, calculul greutății corpurilor în diferite
câmpuri de gravitație, studiul mecanismelor simple, calculul mărimilor energetice de
tip mecanic, modelarea și studiul presei hidraulice, studiul mișcării balistice a corpurilor
lansate oblic în câmp gravitațional uniform, studiul variației accelerației gravitaționale
cu altitudinea, studiul mișcării oscilatorii armonice, studiul efectului Doppler acustic,
etc.
În clasa de resurse alocate experimentelor virtuale de Electricitate am inclus
aplicații pentru studiul circuitelor electrice de curent continuu, studiul grupării
rezistoarelor, studiul legii lui Ohm și al legii lui Joule, verificarea legilor lui Kirchhoff,
studiul circuitelor de curent alternativ etc. În setul de resurse dedicate experimentelor
virtuale de Termodinamică am inclus aplicațiile pentru conversii rapide de scări
137
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
termometrice, studiul calorimetriei, studiul transformărilor gazului ideal, etc., iar în cel
alocat experimentelor virtuale de Optică am integrat aplicații pentru simularea
fenomenelor de reflexie și refracție a luminii, analiza formării imaginilor în oglinzi
respectiv lentile, simularea dispersiei luminii printr-o prismă optică și calculul unghiului
de deviație, studiul interferenței luminii folosind dispozitivul lui Young și calculul
interfranjei etc.
Modul de proiectare și utilizare în lecțiile de Mecanică a unor experimente
virtuale având ca obiective studiul forței arhimedice, respectiv compunerea oscilațiilor
armonice perpendiculare a fost reflectat în lucrările ‖Designing a Virtual Physics
Laboratory Using LabView‖, publicat în Proceedings of the 9th International
Conference on Virtual Learning ICVL, Bucharest, 432-438, 2014, respectiv ‖Teaching
Mechanical Oscillations in High School Using LabVIEW Virtual Instrumentation‖,
autori M. Oprea și C. Miron, prezentate în cadrul Sesiunii Ştiinţifice Anuale a
Facultăţii de Fizică, ediţia 2012.
Lucrările au inclus și o comparație de eficiență metodică între intrumentația
virtuală și cea clasică. Astfel grupele de elevi care au efectuat aceste experimente
virtuale au beneficiat de un acces facil la o plajă extinsă de selecție valorică a datelor de
intrare experimentale (densități și mase respectiv amplitudini, pulsații, defazaj), au
controlat gradul de precizie al măsurătorilor efectuate și au realizat un timp rapid de
obținere a rezultatelor experimentale . Pe de altă parte, grupele de elevi care au efectuat
experimentele reale au înregistrat o viteză redusă de parcurgere a cerințelor
experimentale, iar gradul limitat de precizie și funcționare al echipamentelor și
instrumentelor de măsură utilizate a influențat în mod negativ calitatea rezultatelor.
Exemple de proiectare și utilizare, în lecțiile de Electricitate, a două experimente
virtuale având ca teme studiul regimului tranzitoriu al unui circuit RC, respectiv studiul
circuitului serie de curent alternative RLC au fost prezentate în articole precum
‖Designing a Virtual Physics Laboratory Using LabVIEW‖, publicat în Proceedings of
the 9th International Conference on Virtual Learning ICVL, Bucharest, 432-438, 2014,
autori M. Oprea și C. Miron, respectiv ‖Designing of Virtual Experiments for the
Physics Class‖, autori M. Oprea și C. Miron, publicat în Proceedings of the 8th
International Conference on Virtual Learning ICVL, Bucharest, 247-252, 2013.
Prin aceste experimente virtuale elevii au avut posibilitatea de a selecta valorile
parametrilor de intrare (tensiuni, frecvențe, rezistențe, capacități, inductanțe) dintr-un
interval foarte larg de variație al acestora. Obținerea rapidă a rezultatelor experimentale
sub formă numerică și grafică a permis extinderea considerabilă a intervalului de timp
dedicat dezbaterilor de ordin calitativ asupra parametrilor de ieșire experimentali
(constante de timp, respectiv reactanțe, impedanțe, tensiuni, intensități, frecvențe de
rezonanță, defazaje).
În articolele ‖The Application Of Virtual Instrumentation In The Study Of A
Thermodynamic System Water-Ice‖, autori Oprea, M. și Miron, C., publicat în
Romanian Reports in Physics, 68(2), 905-917, 2014, respectiv ‖Designing a Virtual
Physics Laboratory Using LabView‖ , autori Oprea M., Miron C., publicat în
Proceedings of the 9th International Conference on Virtual Learning ICVL, Bucharest,
432-438, 2014, am prezentat modul de proiectare și utilizare, în cadrul lecțiilor de
Termodinamică, a două experimente virtuale având ca obiective determinarea
temperaturii de echilibru a unui sistem bifazic apă-gheață, respectiv transformările
simple de stare ale gazului ideal.
138
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
În primul dintre aceste experimente elevii au studiat tranzițiile de fază ale

sistemului termodinamic prin intermediul diagramelor calorimetrice. Analizând bilanțul
energetic al sistemului, ei au remarcat faptul că evoluția acestuia spre starea de
echilibru este influențată de temperaturile inițiale ale componentelor sale și de raportul
maselor acestora.
În cel de-al doilea experiment virtual elevii au studiat variațiile parametrilor de
stare (presiune, temperatură, volum) și ale mărimilor de stare (energie internă, entalpie,
entropie) în transformările izoterme, izocore, izobare și adiabatice. De asemenea, ei au
determinat valorile mărimilor de proces (lucru mecanic și căldură) asociate acestor
transformări.
Tot în articolul ‖Designing a Virtual Physics Laboratory Using LabView‖, autori
M. Oprea și C. Miron, publicat în Proceedings of the 9th International Conference on
Virtual Learning ICVL, Bucharest, 432-438, 2014, am prezentat modul de proiectare și
utilizare a două experimente virtuale de Optică geometrică: reflexia
respectiv refracția luminii.
Elevii au contribuit la proiectarea interfețelor și la realizarea diagramelor bloc
ale aplicațiilor dezvoltând competențele de Matematică și de Programare grafică.
Modelarea fenomenului de reflexie totală și calculul indicilor de refracție ai anumitor
interfețe optice a permis elevilor să înțeleagă principiul transmisiei informațiilor prin
fibre optice.
Cu ajutorul mediului de programare LabVIEW și a unei plăci de achiziție
NIDAQ, am realizat o serie de instrumente virtuale pentru achiziția, analiza și
prezentarea datelor experimentale. În articolul ‖Data Acquisition Physics Experiments
Using LabView‖, publicat în Proceedings of the 9th International Conference on
Virtual Learning ICVL, Bucharest, 301-308, 2014, am prezentat proiectarea și realizarea
a trei intrumente virtuale create pentru măsurarea și monitorizarea temperaturii unui
corp utilizând un termistor NTC, trasarea caracteristicii de variație a rezistenței unui
fotorezistor cu iluminarea respectiv trasarea caracteristicii statice a unei diode
semiconductoare.
Elevii și-au verificat abilitățile practice realizând montajele experimentale și au
dezvoltat noi competențe de lucru cu LabVIEW prin configurarea canalelor analogice
ale plăcii de achiziție de semnal. De asemenea, analizând modelul benzilor energetice
şi mecanismele conducţiei în semiconductori, ei au realizat înțelegerea principiilor de
funcționare ale celor trei dispozitive electronice.
În lucrarea ‖Physics Experiments Based on Data Acquisition‖ prezentată în
cadrul Sesiunii Ştiinţifice Anuale a Facultăţii de Fizică, 2014, autori M. Oprea și C.
Miron, am prezentat un instrument virtual creat pentru analiza spectrală audio. În urma
experimentelor efectuate cu ajutorul lui elevii au aprofundat noțiunile de bază din
Acustică și au reprezentat caracteristicile de răspuns în frecvență a unor difuzoare și
instrumente muzicale.
Tot în categoria resurselor experimentale de Acustică am inclus un instrument
virtual pentru măsurarea shift-ului Doppler. Realizarea aplicației de analiză spectrală
acustică și setup-ul experimental au fost prezentate în articolul ‖Physics Experiments
Based on Data Acquisition. The Longitudinal Acoustic Doppler Effect‖, autori M.
Oprea și C. Miron, publicat în Romanian Reports in Physics, 68(3), 1312–1325, 2016.
Din analiza datelor experimentale au fost determinate și comparate variațiile de
frecvență ale semnalului emis de o sursă sonoră în cazurile sursă mobilă-receptor fix
respectiv sursă fixă - receptor mobil pentru situațiile de apropiere-îndepărtare relativă
139
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
sursă-receptor. Elevii au comparat datele obținute experimental cu datele obținute

folosind o aplicație LabVIEW creată pentru calculul shift-ului Doppler pe baza
modelului teoretic al acestuia. Prin analiza celor două seturi de valori ei au constatat o
foarte bună concordanță între rezultatele conferite de cele două tipuri de instrumente
virtuale.
În articolul ‖Didactic Experiments for Determining the Speed of Sound in the
Air‖, autori M. Oprea și C. Miron, publicat în Romanian Reports in Physics, 68(4),
1621–1640, 2016, am arătat cum poate fi utilizată aplicația LabVIEW SignalExpress
pentru achiziția datelor într-un experiment de determinarea a vitezei sunetului în aer
prin metoda timpului de zbor. Elevii și-au însușit principiul metodei de măsură
configurând două canale analogice de achiziție de semnal de la două detectoare de sunet
(microfoane) situate la o distanță prestabilită. Prin măsurarea decalajului temporal între
evenimentele înregistrate ei au determinat cu o foarte bună precizie viteza sunetului.
Alte lucrări experimentale realizate cu aplicația LabVIEW SignalExpress au fost
descrise în articolul ‖Experimente de Fizică folosind LabVIEW SignalExpress‖,
publicat în Proceedings Conferința Națională de Învățământ Virtual CNIV, București,
110-116, 2014. Am exemplificat în acest sens experimente vizând studiul parametrilor
cinematici ai unui mobil, studiul redresării și filtrării curentului alternativ, studiul
fenomenului de rezonanță în circuitele de curent alternativ, studiul dispozitivelor
optoelectronice etc. Elevii au confirmat faptul că prin configurarea rapidă a canalelor de
achiziție a datelor și prin accesul rapid la rezultatele experimentale LabVIEW
SignalExpress reprezintă un utilitar de o excepțională importanță și eficiență în
experimentele moderne de Fizică.
Direcțiile de acțiune metodică dezvoltate și testate în cadrul programului de
cercetare metodico-științifică din cadrul Școlii doctorale de Fizică și-au demonstrat pe
deplin eficiența în relansarea interesului elevilor pentru studiul Fizicii în învățământul
preuniversitar. Această activitate de cercetare a confirmat faptul că utilizarea
telefoanelor mobile inteligente, a platformei de dezvoltare Arduino și a instrumentației
virtuale LabVIEW constituie o premiză sigură a creșterii eficienței în procesul de
predare – învățare a Fizicii. Văzute din perspectiva educațională STEM, aceste linii de
acțiune reprezintă demersuri obligatorii care trebuie întreprinse pentru implementarea
unei platforme de învățământ științific modern, eficient și calitativ capabil să
pregătească noile generații pentru marile provocări tehnologice ale viitorului.
140
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
[1] Oprea, M.; Miron, C. (2014). Mobile Phones in The Modern Teaching of Physics,
Romanian Reports in Physics, 66(4), 1236–1252.
[2] Oprea, M.; Miron, C. (2017). The Study of The Uniform Circular Motion Using the
Accelerometer of a Smartphone, In Proceedings of the 12th International
Conference on Virtual Learning ICVL, Bucharest, 441-447.
[3] Oprea, M.; Miron, C. (2017). The Study of The Free And Damped Harmonic
Oscillations Using The Accelerometer of a Smartphone In Proceedings of the 12th
International Conference on Virtual Learning ICVL, Bucharest, 448-454.
[4] Oprea, M. (2016). The Study of the Kinematic Parameters of a Vehicle Using the
Accelerometer of a Smartphone, In Proceedings of the 11th International
[5] Oprea, M. (2016). The Use of Mobile Phones for the Study of Periodical
Movements, In Proceedings of the 11th International Conference on Virtual
Learning ICVL, Bucharest, 366-373.
[6] Oprea, M. (2017). Sky Observations In The Physics Class - Detection Of Artificial
Satellites Using A Smartphone, In Proceedings of The 13th International Scientific
Conference eLearning and Software for Education, Bucharest, 2, 120-127.
[7] Oprea, M. (2017). The Use Of Smartphones In The Physics Class: Distance
Measurements, In Proceedings of The 13th International Scientific Conference
eLearning and Software for Education, Bucharest, 2, 128-135.
[8] Oprea, M.; Miron, C. (2017). The Study of The Free And Damped Harmonic
Oscillations Using The Accelerometer of The Mobile Phone, Annual Scientific
Conference Program and Abstracts, Editura Granada, ISSN 1843- 6838.
[9] Oprea, M.; Miron, C. (2017). The Study of The Uniform Circular Motion Using
The Accelerometer of The Smartphone, Annual Scientific Conference Program and
Abstracts, Editura Granada, ISSN 1843- 6838.
[10] Oprea, M.; Miron, C. (2013). Mobile Phones In The Modern Teaching Of Physics,
Annual Scientific Conference Program and Abstracts, Editura Granada, ISSN 1843-
6838.
[11] Oprea, M.; Miron, C. (2013). Applied Physics Projects Using the Arduino
Platform, In Proceedings of the 8th International Conference on Virtual Learning
ICVL, Bucharest, 204-210.
[12] Oprea, M.; Miron, C. (2013). Applied Physics Projects Using The Arduino
Platform, Annual Scientific Conference Program and Abstracts, Editura Granada,
ISSN 1843- 6838.
[13] Oprea, M. (2018). Arduino-based Projects In Physics Education, In Proceedings of
The 14th eLearning and Software for Education Conference ELSE, Bucharest, 2,
107-113.
[14] Oprea, M. (2018). The Integration of The Arduino Platform in The Physics
Lessons, In Proceedings of The 14th eLearning and Software for Education
Conference ELSE, Bucharest, 2, 99-106.
[15] Oprea, M.; Miron, C. (2015). Determination of The Speed of Sound in Air, Annual
Scientific Conference Program and Abstracts, Editura Granada, ISSN 1843- 6838.
[16] Oprea, M.; Miron, C. (2014). Physics Experiments Based on Data Acquisition,
Annual Scientific Conference Program and Abstracts, Editura Granada, ISSN
1843- 6838.
141
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
[17] Oprea, M.; Miron, C. (2014). Experimente de Fizică folosind LabVIEW

SignalExpress In Proceedings Conferința Națională de Învățământ Virtual CNIV,
București, 110-116.
[18] Oprea, M; Miron, C. (2016). Physics Experiments Based On Data Acquisition.
The Longitudinal Acoustic Doppler Effect, Romanian Reports in Physics, 68 (3),
1312–1325.
[19] Oprea, M.; Miron, C. (2016). Didactic Experiments for Determining the Speed of
Sound in the Air, Romanian Reports in Physics, 68(4), 1621–1640.
[20] Oprea, M; Miron, C. (2016). The Application of Virtual Instrumentation in The
Study of A Thermodynamic System Water-Ice, Romanian Reports in Physics,
68(2), 905-917.
[21] Oprea, M.; Miron, C. (2014). Designing a Virtual Physics Laboratory Using
LabVIEW, In Proceedings of the 9th International Conference on Virtual Learning
[22] Oprea, M.; Miron, C. (2014). Data Acquisition Physics Experiments Using
LabVIEW, In Proceedings of the 9th International Conference on Virtual Learning
[23] Oprea, M.; Miron, C. (2013). Designing of Virtual Experiments for the Physics
Class, In Proceedings of the 8th International Conference on Virtual Learning
[24] Oprea, M.; Miron, C. (2014). The Virtual Physics Laboratory Based on The
Graphical Programming Environment Labview, Annual Scientific Conference
Program and Abstracts, Editura Granada, ISSN 1843- 6838.
[25] Oprea, M.; Miron, C. (2012). A Study of the Implementation of Virtual
Instrumentation in Physics Laboratory Environments, Annual Scientific Conference
[26] Oprea, M.; Miron, C. (2012). Teaching Mechanical Oscillations in High School
Using LabVIEW Virtual Instrumentation, Annual Scientific Conference Program
and Abstracts, Editura Granada, ISSN 1843- 6838.
[27] Oprea, M.; Miron, C. (2016). A New Approach to Physics Lessons, Annual
Scientific Conference Program and Abstracts, Editura Granada, ISSN 1843- 6838.
[28] Oprea, M.; Miron, C. (2013). Televiziunea educațională științifică – platformă
multimedia în studiul Fizicii, In Proceedings Conferința Națională de Învățământ
Virtual CNIV, București, 173-179.
[29] Oprea, M. (2016). The Role of Online Student-made Videotutorials In Applied
Physics, In Proceedings of The 12th International Scientific Conference eLearning
and Software for Education, Bucharest, 3, 237-244.
[30] Oprea, M. (2016). Wikispace Classroom – a Collaborative e-Learning Platform for
the Teaching of Physics, In Proceedings of The 12th International Scientific
Conference eLearning and Software for Education, Bucharest, 3, 229-236.
[31] Oprea, M.; Miron, C. (2013). Dezvoltarea calității predării și învățării Fizicii
folosind platforma eLearning Moodle, In Proceedings Conferința Națională de
Învățământ Virtual CNIV, București, 134-140.
[32] Oprea, M.; Miron, C. (2016). The Use of Project-Based Learning in The Teaching
of Acoustics, Annual Scientific Conference Program and Abstracts, Editura
Granada, ISSN 1843- 6838.
142
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
[33] Oprea, M.; Miron, C. (2015). Designing a Didactic Roller Coaster for The Study
of The Mechanical Energy Transformation, Annual Scientific Conference Program
[34] Atkin, J.M.; Karplus, R. (1962). Discovery or invention? The Science Teacher,
29(5), 45-51.
[35] Bybee, R.W. (1989). Science and technology education for the elementary years:
Frameworks for curriculum and instruction, The National Center for Improving
Instruction, Washington, D.C.
[36] Eisenkraft, A. (2003). Expanding the 5E Model. A Proposed 7E Model Emphasizes
―Transfer Of Learning‖ And The Importance Of Eliciting Prior Understanding, The
Science Teacher, National Science Teachers Association (NSTA), 70, 56-59.
[37] Alaska Science Consortium (2011). The Learning Science Model for Science
Teaching.
[38] Kolb, D. A. (1984). Experiential Learning: Experience As The Source of Learning
And Development, New Jersey: Prentice-Hall.
[39] Alberta Education (2004). Focus on inquiry: A Teacher’s Guide to Implementing
Inquiry-Based Learning. Edmonton, AB: Alberta Education.
[40] Spronken-Smith, R. (2007). Experiencing The Process Of Knowledge Creation:
The Nature And Use Of Inquiry-Based Learning In Higher Education, Journal of
Geography in Higher Education, 2, 183-201.
[41] Harlen, W. (2004). Evaluation of Inquiry-based Science. National Academy of
Science.
[42] Prince, M.J., Felder, R.M. (2006). Inductive Teaching and Learning Methods:
Definitions, Comparisons, and Research Bases, Journal of Engineering Education,
95, 123-138.
[43] Shymansky, J.; Hedges, L.; Woodworth, G. (1990). A Reassessment of the Effects
of Inquiry-Based Science Curricula of the 60’s on Student Performance, Journal of
Research in Science Teaching, 27(2), 127–144.
[44] Westwood, P. (2008). What Teachers Need To Know About Teaching Methods,
Camberwell, Vic., ACER Press.
[45] Noveanu, G.N.; Vlădoiu, D. (2009). Folosirea tehnologiei informației și
comunicării în procesul de predare – învățare, Educația 2000+, București.
[46] Singer, M.; Voica, C. (2010). Didactica ariilor curriculare matematică, stiințe ale
naturii și tehnologii, Program de conversie profesională la nivel postuniversitar
pentru cadrele didactice din învățământul preuniversitar, București.
[47] Perez-Losada, J.; Fort, J. (2012). Using Smart Phones To Enhance Undergraduate
Learning In Laboratory Classes, The University: An Institution Of Society, CIDUI
Barcelona.
[48] Hänsler, U.; Schlunk, S.; Schulze, Z. (eds). (2014). iStage 2 - Smartphones in
Science Education, Science on Stage Deutschland e.V., Berlin.
[49] Lu, Z.J. (2012). Learning with Mobile Technologies, Handheld Devices, and Smart
Phones: Innovative Methods, IGI Global, Hershey, PA, USA.
[50] Kuhn, J.; Voght, P. (2013). Applications and Examples of Experiments with
Mobile Phones and Smartphones in Physics Lessons, Frontiers in Sensors (FS),
1(4).
[51] Kuhn, J.; Vogt, P. (2013). Smartphones as Experimental Tools: Different Methods
to Determine the Gravitational Acceleration in Classroom Physics by Using
Everyday Devices, European Journal of Physics Education, 4(1), 16-27
143
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
[52] Monteiro, M.; Cabeza, C.; Marti, A.C.; Vogt, P.; Kuhn, J. (2014). Angular Velocity
and Centripetal Acceleration Relationship, The Physics Teacher, 52, 312-313.
[53] Vieyra, R.E.; Vieyra, C. (2014). Analyzing Forces on Amusement Park Rides with
Mobile Devices, The Physics Teacher, 52, 149-151.
[54] Vogt, P.; Kuhn, J. (2012). Analyzing Simple Pendulum Phenomena with a
Smartphone Acceleration Sensor, The Physics Teacher, 50, 439-440.
[55] Briggle, J. (2013). Analysis of Pendulum Period with An Ipod Touch/Iphone,
Physics Education 48(3), 285-288.
[55] Castro-Palacio, J. C.; Velazquez, L.; Gomez-Tejedor, J. A.; Manjon, F. J.;
Monsoriu, J. A. (2014). Using a Smartphone Acceleration Sensor to Study Uniform
and Uniformly Accelerated Circular Motions, Revista Brasileira de Ensino de
Fisica, 36 (2), 2315.
[56] Sans, J. A.; Manjón, F. J.; Pereira, A. L. J.; Gomez-Tejedor, J. A.; Monsoriu, J. A.
(2013). Oscillations Studied with the Smartphone Ambient Light Sensor, European
Journal of Physics, 34(6), 1349–1354.
[57] Attewell, J.; Savill-Smith, C. (eds.) (2004), Learning With Mobile Devices:
Research and Development: A book of papers, 3-11, Learning and Skills
Development Agency, London.
[58] Chirino, V.; Noguez, J.; Neri, L.; Robledo–Rella, V.; Aguilar, G. (2010). Students’
Perception about the Use of Mobile Devices in Self-Managed Learning Activities
and Learning Gains Related to Mobile Learning Resources, In: Zennaro, M. &
Canessa, E. (eds.), Mobile Science, Italia: Creative Commons.
[59] Embi, M.A.; Nordin, N.M. (eds.) (2013). Mobile Learning: Malaysian Initiatives &
Research Findings, Centre For Academic Advancement, University Kebangsaan
Malaysia& Department of Higher Education, Ministry of Higher Education.
[60] Goad, K.D. (2012). The Perception of Teachers Toward the Use of Mobile
Technology as a Tool to Engage Students in Learning, PhD Dissertation - Indiana
State University, Terre Haute, Indiana.
[61] Liu, Ming (2013). A Study of Mobile Sensing Using Smartphones, International
Journal of Distributed Sensor Networks, Hindawi Publishing Corporation, 1-11.
[62] Gonzalez, M.; Gonzalez, M.A.; Llamas, C.; Martin, M. E.; Vegas, J.; Martinez, O.;
Hernandez, C.; Herquedas, M. (2014). Mobile Phones for Teaching Physics: Using
Applications and Sensors, In Proceedings of the Second International Conference
on Technological Ecosystems for Enhancing Multiculturality, Association of
Computing Machinery, New York, NY, USA, 349-355.
[63] Talaiver, M.; Javidi, G.; Sheybani, E; Yang, S. (2013). Inspiring High School
Students through STEM Exploration, Society for Information Technology &
Teacher Education International Conference, 4176–4180.
[64] Souza, A. M.; Duarte, J., R. R. (2015). Low-Cost Educational Robotics Applied To
Physics Teaching In Brazil, Physics Education, 50(4), IOP Publishing.
[65] Huang, B. (2015). Open-source Hardware – Microcontrollers and Physics
Education – Integrating DIY Sensors and Data Acquisition with Arduino, Paper
presented at 2015 ASEE Annual Conference & Exposition, Seattle, Washington.
[66] Monk, S. (2011). 15 Dangerously Mad Projects for the Evil Genius, The McGraw-
Hill Companies, New York, 159-175.
[67] Hernández, D.; Trejo, H.; Ordonez, E. (2015). Development of an Exploration
Land Robot Using Low-Cost and Open Source Platforms For Educational
Purposes, Journal of Physics, Conference Series, 582(1).
144
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
[68] Junior, L. A.; Neto, O. T.; Hernandez, M. F.; Martins, P.S.; Roger, L.L.; Guerra,
F.A. (2013). A Low-Cost and Simple Arduino-Based Educational Robotics Kit. In
Cyber Journals: Multidisciplinary Journals in Science and Technology, Journal of
Selected Areas in Robotics and Control (JSRC), December, 3(12).
[69] Monk, S. (2012). Arduino + Android Projects for the Evil Genius: Control Arduino
with Your Smartphone or Tablet, McGraw-Hill Education: New York.
[70] Martin, B.E. (2001). Measuring the speed of sound — Variation on a familiar
theme, The Physics Teacher, 39, 424-426.
[71] Berg, A.; Courtney, M. (2011). Echo-based Measurement of The Speed of Sound,
Popular Physics, Cornell University Library.
[72] Ganci, S. (2011). Time of Flight Measurement of Sound Speed In Air, Physics
Education, 46, 533-537.
[73] Karshner, G. B. (1989). Direct Method for Measuring The Speed of Sound,
American Journal of Physics, 57, 920–922.
[74] Galeriu, C.; Letson, C.; Esper, G. (2015). An Arduino Investigation of the RC
Circuit, The Physics Teacher, 53, 285-288.
[75] Galeriu, C. (2013). An Arduino-controlled Photogate, The Physics Teacher, 51,
156–158.
[76] Wong, W.-K.; Chao, T.-K.; Chen, P.-R.; Lien, Y.-W.; Wu, C.-J. (2015). Pendulum
Experiments With Three Modern Electronic Devices and a Modeling Tool, Journal
of Computers in Education, 2(1), 77-92.
[77] Volker, H. (2007). High-precision Measurement Of Absolute Temperatures Using
Thermistors, In Proceedings of the Estonian Academy of Science and Engineering,
13(4), 379–383.
[78] Ghassan, M.S.; Hashimah, I.; Debnath, N.; Nadya, A. (2015). Optimal Light Power
Consumption Using LDR Sensor. 2015 IEEE International Symposium on
Robotics and Intelligent Sensors (IEEE IRIS2015), 144-148.
[79] Nasrudin, N.; Ilis, N.M.; Tan, P.J.; Tan, T.K.C.; Loo, W.Z.; Rokhani, F.Z. (2011).
Analysis of the light dependent resistor configuration for line tracking robot
application, Signal Processing and its Applications (CSPA), 2011 IEEE 7th
International Colloquium on Signal Processing and Its Applications, Penang, 500-
502.
[80] Frida, B. (2016). Building an Arduino based weather station and connecting it as a
slave to a control system, Uppsala University, Disciplinary Domain of Science and
Technology, Physics, Department of Physics and Astronomy, FREIA Report.
[81] Saini, H.; Thakur, A.; Ahuja, S. (2016). Arduino Based Automatic Wireless
Weather Station With Remote Graphical Application and Alerts, 3rd International
Conference on Signal Processing and Integrated Networks (SPIN).
[82] Lance, W. (2005). Electromagnetic levitation, Thesis.
[83] Stoica, A. (2013). Reglarea de poziție într-un sistem de levitație magnetică (lucrare
de disertație), București.
[84] Fildan, N. (2015). STEAM (Science Technology Engineering Arts And
Mathematics), o nouă abordare în sistemul Educaţional în societatea cunoașterii,
Buletinul AGIR, 1.
[85] Sousa, D. A.; Pilecki, T. (2013). From STEM to STEAM: Using Brain-Compatible
Strategies to Integrate the Arts, SAGE Publications Inc., Thousand Oaks, United
States.
145
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
[86] Eguchi, A. (2014). Robotics as a Learning Tool for Educational Transformation, In

Proceedings of 4th International Workshop Teaching Robotics, Teaching with
Robotics & 5th Internation-al Conference Robotics in Education, Padova (Italy)
July 18.
[87] Bouquet, F.; Bobroff, J.; Fuchs-Gallezot, M.; Maurines, L. (2017). Project-based
Physics Labs Using Low-cost Open-source Hardware, American Journal of
Physics, 85(3), 216-222.
[88] Kaya, H.; Boyuk, U. (2011). Attitudes Towards Physics Lessons and Physical
Experiments of The High School Students, European Journal of Physics Education,
2(1), 38–49.
[89] Álvarez, J. C.; Lamas, J.; López, A. J.; Ramil, A. (2013). An Arduino Controlled
Chaotic Pendulum For A Remote Physics Laboratory, In Proceedings of
INTED2013 Conference, 4th-6th March, Valencia, Spain.
[90] Oidov, L.; Tortogtokh, U.; Purevdagva, E. (2012). Virtual Laboratory for Physics
Teaching, International Conference on Management and Education Innovation,
IPEDR, 37, IACSIT Press, Singapore.
[91] Lauterburg, U. (2001). LabVIEW in Physics Education, Physics Institute,
University of Bern, Switzerland, an unpublished White Paper.
[92] Moriarty, P.J.; Gallagher, B. L.; Mellor, C. J.; Baines, R. R. (2003). Graphical
Computing In The Undergraduate Laboratory: Teaching And Interfacing With
LabVIEW, American Journal of Physics 71(10), 1062-1074.
[93] Rajput, A.K. (2013). Simulation of R-L-C Series and Parallel Resonance in Basic
Electrical Engineering with LabVIEW, Research Journal of Engineering Science,
2(1), 45-49.
[94] Pechousek, J. (2011). Application of Virtual Instrumentation in Nuclear Physics
Experiments, In LabVIEW – Practical Applications and Solutions, edited by Folea
Silviu, ISBN 978-953-307-650-8.
[95] Orquín, I.; García-March, M.A.; De Córdoba, P. F.; Urcheguía, J. F.; Monsoriu, J.
A. (2007). Introductory Quantum Physics Courses using a LabVIEW Multimedia
Module, Computer Applications in Engineering Education, 15(2), 124–133.
[96] Tlaczala, W.; Zaremba, M; Zagorski, A. (2009). Distance Learning With
LabVIEW, Virtual Instruments and Tools in Sciences Education - Experiences and
Perspectives, Educaţia 21, Special Number, Colecţia Ştiinţele Educaţiei, 54, ed.
Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj Napoca, Romania, 135-145.
[97] Xu, Q. K.; He, J; Du, Z.Q. (2015). The Design of the Intelligent Voice Recognition
System Based on Labview, Applied Mechanics and Materials, 734, 383-386.
[98] Baranski, R.; Wszołek, G. (2013). Educational Implementation of a Sound Level
Meter in the LabVIEW Environment, Archives of Acoustics, 38(1), pp. 19–26.
[99] Barros, E.D.; Souto, C.A; Camargo, L.R.; Mathias, M.H. (2015). Application of A
Computer Sound Card For Measurement of Mechanical Vibrations, Revista
Brasileira de Ensino de Fisica, 37(4), 4313.
[100] Hristev, A. (1984). Mecanică și Acustică, Edit. Didactică și Pedagogică,
București.
[101] Tlaczala, W.; Zaremba, M. (2007). Virtual Experiments In Nuclear Physics,
Instrumentation and Measurement Technology Conference - IMTC 2007 Warsaw,
Poland.
146
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
[102] Tlaczala, W.; Zaremba, M; Zagorski, A. (2009). LabVIEW in Education, Virtual

Instruments and Tools in Sciences Education - Experiences and Perspectives,
Educaţia 21, Special Number, Colecţia Ştiinţele Educaţiei, 54, ed. Casa Cărţii de
Ştiinţă, Cluj Napoca, Romania, 123-136.
[103] Jeschke, S.; Pfeiffer, O.; Richter, T.; Scheel, H.; Thomsen, C. (2007). On Remote
and Virtual Experiments in eLearning in Statistical Mechanics and
Thermodynamics, In Conference Proceedings of the 2007 ASEE Annual Conference
ASEE, Chesapeake, VA, USA.
[104] Garg, A.; Sharma, R.; Dhingra, V. (2010). Computer Assisted Magnetism Studies,
Latin American Journal of Physics Education, 4(3), 523-528.
147
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
LISTA CONTRIBUȚIILOR PERSONALE
Şcoala Doctorală de Fizică – Direcţia de Studii Fizică Educaţională
Universitatea din Bucureşti
Articole publicate în jurnale indexate ISI
1. Oprea, M.; Miron, C. (2016). Didactic Experiments for Determining the Speed
of Sound in the Air, Romanian Reports in Physics, 68(4), 1621–1640.
2. Oprea, M.; Miron, C. (2016). The Application of Virtual Instrumentation in The
Study of A Thermodynamic System Water-Ice, Romanian Reports in Physics,
68(2), 905-917.
3. Oprea, M.; Miron, C. (2016). Physics Experiments Based On Data Acquisition.
The Longitudinal Acoustic Doppler Effect, Romanian Reports in Physics, 68(3),
1312–1325.
4. Oprea, M.; Miron, C. (2014). Mobile Phones in The Modern Teaching of
Physics, Romanian Reports in Physics, 66(4), 1236–1252.
Conferinţe internaţionale cu publicare în "proceedings"-uri indexate ISI
1. Oprea, M. (2018). Arduino-based Projects In Physics Education, In

Proceedings of The 14th eLearning and Software for Education Conference
ELSE, Bucharest, 2, 107-113.
2. Oprea, M. (2018). The Integration of The Arduino Platform in The Physics
Lessons, In Proceedings of The 14th eLearning and Software for Education
Conference ELSE, Bucharest, 2, 99-106.
3. Oprea, M.; Miron, C. (2017). The Study of The Uniform Circular Motion Using
the Accelerometer of a Smartphone, In Proceedings of the 12th International
4. Oprea, M.; Miron, C. (2017). The Study of The Free And Damped Harmonic
Oscillations Using The Accelerometer of a Smartphone In Proceedings of the
12th International Conference on Virtual Learning ICVL, Bucharest, 448-454.
5. Oprea, M. (2017). Sky Observations In The Physics Class - Detection Of
Artificial Satellites Using A Smartphone, In Proceedings of The 13th
International Scientific Conference eLearning and Software for Education
ELSE, Bucharest, 2, 120-127.
6. Oprea, M. (2017). The Use Of Smartphones In The Physics Class: Distance
Measurements, In Proceedings of The 13th International Scientific Conference
eLearning and Software for Education ELSE, Bucharest, 2, 128-135.
7. Oprea, M. (2016). The Role of Online Student-made Videotutorials In Applied
Physics, In Proceedings of The 12th International Scientific Conference
eLearning and Software for Education ELSE, Bucharest, 3, 237-244.
8. Oprea, M. (2016). Wikispace Classroom - a Collaborative e-Learning Platform
for the Teaching of Physics, In Proceedings of The 12th International Scientific
Conference eLearning and Software for Education ELSE, Bucharest, 3, 229-236.
148
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
9. Oprea, M. (2016). The Study of the Kinematic Parameters of a Vehicle Using

the Accelerometer of a Smartphone, In Proceedings of the 11th International
10. Oprea, M. (2016). The Use of Mobile Phones for the Study of Periodical
Movements, In Proceedings of the 11th International Conference on Virtual
11. Oprea, M.; Miron, C. (2014). Designing a Virtual Physics Laboratory Using
LabView, In Proceedings of the 9th International Conference on Virtual
12. Oprea, M.; Miron, C. (2014). Data Acquisition Physics Experiments Using
LabView, In Proceedings of the 9th International Conference on Virtual
13. Oprea, M.; Miron, C. (2013). Applied Physics Projects Using the Arduino
Platform, In Proceedings of the 8th International Conference on Virtual
14. Oprea, M.; Miron, C. (2013). Designing of Virtual Experiments for the Physics
Class, In Proceedings of the 8th International Conference on Virtual Learning
Conferinţe naţionale cu publicare în "proceedings"-uri neindexate ISI
1. Oprea, M.; Miron, C. (2014). Experimente de Fizică folosind LabVIEW

SignalExpress In Proceedings Conferința Națională de Învățământ Virtual
CNIV, București, 110-116.
2. Oprea, M.; Miron, C. (2013). Dezvoltarea calității predării și învățării Fizicii
folosind platforma eLearning Moodle, In Proceedings Conferința Națională de
3. Oprea, M.; Miron, C. (2013). Televiziunea educațională științifică – platformă
multimedia în studiul Fizicii, In Proceedings Conferința Națională de
Conferinţe naţionale, fără publicare în "proceedings"-uri
1. Oprea, M.; Miron, C. (2017). The Study of The Free And Damped Harmonic
Oscillations Using The Accelerometer of The Mobile Phone, Annual Scientific
2. Oprea, M.; Miron, C. (2017). The Study of The Uniform Circular Motion Using
The Accelerometer of The Smartphone, Annual Scientific Conference Program
3. Oprea, M.; Miron, C. (2016). A New Approach to Physics Lessons, Annual
Scientific Conference Program and Abstracts, Editura Granada, ISSN 1843-
6838.
4. Oprea, M.; Miron, C. (2016). The use of Project-Based Learning in The
Teaching of Acoustics, Annual Scientific Conference Program and Abstracts,
Editura Granada, ISSN 1843- 6838.
5. Oprea, M.; Miron, C. (2015). Designing a Didactic Roller Coaster for The
Study of The Mechanical Energy Transformation, Annual Scientific Conference
149
preuniversitar
Drd. Marin OPREA
6. Oprea, M.; Miron, C. (2015). Determination of The Speed of Sound in Air,

1843- 6838.
7. Oprea, M.; Miron, C. (2014). Physics Experiments Based on Data Acquisition,
1843- 6838.
8. Oprea, M.; Miron, C. (2014). The Virtual Physics Laboratory Based on The
Graphical Programming Environment Labview, Annual Scientific Conference
9. Oprea, M.; Miron, C. (2013). Applied physics projects using the Arduino
platform, Annual Scientific Conference Program and Abstracts, Editura
Granada, ISSN 1843- 6838.
10. Oprea, M.; Miron, C. (2013). Mobile phones in the modern teaching of physics,
1843- 6838.
11. Oprea, M.; Miron, C. (2012). A Study of the Implementation of Virtual
Instrumentation in Physics Laboratory Environments, Annual Scientific
12. Oprea, M.; Miron, C. (2012). Teaching Mechanical Oscillations in High School
using LabView Virtual Instrumentation, Annual Scientific Conference Program
150

Oprea Marin - Direcţii de Acţiune Metodică Pentru Relansarea Studiului Fizicii În Învăţământul Preuniversitar

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Oprea Marin - Direcţii de Acţiune Metodică Pentru Relansarea Studiului Fizicii În Învăţământul Preuniversitar

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

Direcții de acțiune metodică pentru relansarea

Acum, la finalizarea acestei teze, adresez mulțumiri deosebite domnului Prof.

Îi mulțumesc doamnei Conf. univ. Dr. Miron Cristina pentru răbdarea și

CAPITOLUL II – Integrarea telefoanelor mobile în cadrul lecțiilor de Fizică......11

CAPITOLUL III - Integrarea platformei de dezvoltare Arduino în lecțiile de

3.2.5 Monitorizarea temperaturii cu un termistor...............................................66

CAPITOLUL IV – Implementarea instrumentației virtuale în studiul Fizicii........80

4.2.3 Trasare caracteristică diodă semiconductoare......................................115

LISTA CONTRIBUȚIILOR PERSONALE..........................................................148

De asemenea, în vederea observării adecvate a experimentelor frontale, am

perspectiva trecerii la societatea cunoașterii, axată pe dezvoltarea de abilități și

1.2 Viziunea actuală asupra predării Științelor din perspectiva

Ca model de instruire, învățarea prin investigație (IBL) utilizează metode de

1.3 Direcții personale de cercetare în vederea relansării studiului

Am început cu integrarea dispozitivelor mobile inteligente (telefoane și tablete)

achiziție pentru scopuri educaționale. Utilizarea acestui dispozitiv în experimente a

Figura 1: Aplicația Pocket Physics

Figura 2: Aplicația Ohm’s Law

Figura 3: Aplicația Electric Circuit – Proiectare de montaje electrice simple

Figura 4: Aplicația Resultant Force Finder

Figura 5: Aplicația Unit Convertor Pro

Figura 7: Aplicația Gamma Attenuation

2.2 Experimente de fizică cu achiziție și prelucrare de date

Primele tipuri de măsurători în activitățile experimentale din cadrul orelor de

Aplicația Smart Ruler, bazată pe senzorul tactil al telefonului, se remarcă printr-

Figura 8: Măsurători de obiecte mici folosind aplicația Smart Ruler [7]

Figura 9: Ilustrarea principiului de măsurare a distanței x observator-obiect [1]

Figura 10: Ilustrarea principiului de măsurare a înălțimii obiectului H obiect [1]

Având în vedere scopul exclusiv didactic al experimentului, diferența de 3%

Figura 14: Măsurare înălțime pod [7]

O altă etapă experimentală a constat în măsurări de distanțe mari. Am inclus,

Figura 16: Principiu metodă măsurare distanțe folosind Theodolite [7]

Valorile unghiulare înregistrate de aplicație au fost 343 N , respectiv 346 N

Figura 17: Valori măsurate azimut [7]

Tot în cadrul măsurărilor de distanțe mari, am inclus măsurarea lățimii unui

Figura 19: Determinare lățime fluviu - setup experimental [7]

Figura 20: Determinări Theodolite [7]

Figura 21: Determinare lățime fluviu folosind Google Maps [7]

2.2.2 Studiul căderii libere - Determinarea accelerației gravitaționale [1]

Figura 22: Determinare g folosind accelerometrul telefonului [1]

Figura 23: Determinări experimentale accelerație gravitațională

Conform ecuației de cădere liberă în câmp gravitațional accelerația telefonului

Figura 24: Schema bloc a experimentului [1]

un fotorezistor conectat la o alarmă acustică. Atunci când bila de plastic, aflată în

Figura 25: Montaj experimental – Laser-oglinzi-detector [1]

Figura 26: Impulsuri sonore înregistrate [1]

2.2.3 Studiul mișcării circulare uniforme [9] [2]

Figura 27: Montaj experimental

Figura 28: Suita Physics Toolbox - Aplicația Linear Accelerometer

Figura 29: Identificare poziție accelerometru

Figura 30: Localizare accelerometru pe placa de bază a telefonului [2]

Figura 31: Determinări experimentale [2]

Datele înregistrate de accelerometru au fost stocate în fișiere de tip .csv (valori

Figura 32: Grafice componente ax și a y - accelerație centripetă

Figura 33: Delimitare zonă mișcare uniformă ( BC ) [2]

telefonului în alte patru poziții succesive situate pe diametrul discului și depărtate

Figura 34: Graficul dependenței accelerației centripete acp de raza traiectoriei r

Analizând înregistrările video ale rotației telefonului pe discul suport cu ajutorul

Figura 35: Analiza mișcării circulare uniforme folosind aplicația Tracker

Figura 36: Grafice comparative acp smartphone - acp Tracker [2]

Figura 37: Amplasare telefon mobil față de centrul roții

Figura 38: Grafice accelerații ax , a y