Serban (Targovet) Rezumat

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” DIN BRAȘOV

FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORTURI MONTANE
DEPARTAMENTUL DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI MOTRICITATE
SPECIALĂ
Șerban Adriana Cristina (Târgoveț)
OBIECTIVIZAREA STARTULUI ÎN NATAȚIE ÎN BAZA

ANALIZEI PARAMETRILOR SPAȚIO-TEMPORALI PENTRU
ÎMBUNĂTĂȚIREA PERFORMANȚEI PROBELOR DE SPRINT
SWIMMING START OBJECTIFICATION BASED ON THE ANALYSIS OF

SPATIAL-TEMPORAL PARAMETERS FOR THE PERFORMANCE
IMPROVEMENT OF THE SPRINT SWIM RACE
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
Conducător științific:
Prof. univ. dr. Ionescu Bondoc Dragoș
BRAȘOV
2014
1
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA “TRANSILVANIA” DIN BRAȘOV
BRAȘOV, B-DUL EROILOR, NR.29, 500036, TEL. 0040-0268-410525
RECTORAT
D-lui (D-nei)...............................................................................................
COMPONENŢA
Comisiei de doctorat
ORDIN nr. 7091 din 17.11.2014
PREŞEDINTE 1. Prof. univ. dr. NEAMȚU MIRCEA

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
COND. ŞTIINŢIFIC 2. Prof. univ. dr. BONDOC IONESCU DRAGOȘ
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
REFERENŢI 3. Prof. univ. dr. MARINESCU GHEORGHE
UNIVERSITATEA NAȚIONALĂ DE EDUCAȚIE
FIZICĂ ȘI SPORT DIN BUCUREȘTI
4. Prof. univ. dr. CREȚU MARIAN
UNIVERSITATEA DIN PITEȘTI
5. Prof. univ. dr. RAȚĂ GLORIA
UNIVERSITATEA VASILE ALECSANDRI DIN BACĂU
Data, ora şi locul susţinerii publice a tezei de doctorat: data 17.12.2014, ora
12, sala QI7, corp Q, etajul I, sala 7 (sala de Consiliu a Facultăţii de Educaţie
Fizică şi Sporturi Montane).
Eventualele aprecieri sau observaţii asupra conţinutului lucrării, vă rog să le
trimiteţi în timp util, pe adresa de e-mail: adrianaserban2010@yahoo.com
Totodată, vă invităm să luaţi parte la şedinţa publică de susţinere a tezei de
doctorat.
Vă mulţumesc!
2
PLANUL LUCRĂRII
Introducere ................................................................................................... 1 11
Istoricul startului în natație ....................................................................... 4 .
PARTEA I ................................................................................................... 14 14
FUNDAMENTAREA TEORETICĂ ȘI METODICĂ ASUPRA
CONCEPTULUI DE ANTRENAMENT SPORTIV ÎN NATAȚIE ..... 14 14
Capitolul 1 ................................................................................................... 14 14
Fundamentarea teoretică și metodologică asupra temei........................ 14 14
1.1 Antrenamentul sportiv în natație, concept teoretic, definiție și
obiective ................................................................................................... 14 14
1.2 Antrenamentul sportiv în natație, privit ca un proces
instructiv-educativ de adaptare a organismului la efortul specific .......... 18 18
1.3 Psihomotricitatea vârstelor în pregătirea tehnică a startului în
natație, în procesul de antrenament.......................................................... 20 .
Capitolul 2 ................................................................................................... 25 25
Conceptul de pregătire tehnică a startului în natație ............................. 25 25
2.1 Obiectivele și conținutul pregătirii tehnice în natație ........................ 25 25
2.2 Particularități privind structura tehnică și efortul specific
la startul în natație .................................................................................... 30 30
2.3 Capacități motrice coordinative, forme specifice de
manifestare la startul în natație .............................................................. 36 .
2.4 Calități condiționale biomotrice, forme de manifestare
la startul în natație .................................................................................... 44 .
2.4.1 Antrenamentul de viteză pentru startul în natație ....................... 46 .
2.4.2 Antrenamentul dezvoltării și perfecționării îndemânării și
mobilității pentru startul în natație ....................................................... 52 .
2.4.3 Antrenamentul forței - putere pentru startul în natație ............... 53 .
2.5 Calități psihomotice în pregătirea tehnică a startului în natație......... 60 .
Capitolul 3 ................................................................................................... 63 38
Aspecte particulare ale biomecanicii în tehnica startului în natație ..... 63 38
3
3.1 Biomecanica startului grab ............................................................... 83 .
3.2 Biomecanica startului track .............................................................. 85 .
3.3 Biomecanica startului kick ................................................................ 86 .
Capitolul 4 .................................................................................................. 90 47
Monitorizarea și evaluarea în cadrul antrenamentului sportiv ........... 90 47
4.1 Definirea conceptului de monitorizare sportivă în natație................ 90 .
4.2 Particularități ale monitorizării startului în performanța natației ..... 91 .
4.3 Evaluarea antrenamentului sportiv de performanță în natație ......... 94 .
Capitolul 5 .................................................................................................. 99 48
Considerații teoretice privind procesul de antrenament planificare,
periodizare în natație ................................................................................ 99 48
5.1 Periodizarea pregătirii forței-putere ................................................ 104 50
PARTEA A II-A ...................................................................................... 110 53
STUDIU PRELIMINAR AL METODELOR DE CERCETARE A
OBIECTIVIZĂRII STARTULUI ÎN NATAȚIE PE BAZA
PARAMETRILOR SPAȚIO-TEMPORALI PENTRU
ÎMBUNĂTĂȚIREA CURSEI DE SPRINT ............................................... 110 53
Capitolul 6 ................................................................................................. 110 .
Demersul metodologic al studiului preliminar...................................... 110 .
6.1 Premisele cercetării experimentale preliminare............................... 110 .
6.2 Obiectivul studiului preliminar ........................................................ 112 .
6.3 Scopul studiului preliminar .............................................................. 113 .
6.4 Ipoteza studiului preliminar ............................................................. 114 .
6.5 Metodele și tehnicile de cercetare .................................................... 115 .
6.5.1 Metoda studiului literaturii de specialitate ............................... 115 .
6.5.2 Metoda observației pedagogice ................................................ 117 .
6.5.3 Metoda analizei video ............................................................... 118 .
6.5.4 Metoda statistico-matematică și grafică ................................... 121 .
6.5.5 Metoda experimentală comparativă .......................................... 125 .
6.5.6 Metoda anchetei pe baza chestionarului ................................... 127 .
6.5.7. Modelul antropometric............................................................. 132 .
6.5.8 Metoda studiului de caz ............................................................ 132 .
4
6.5.9 Metoda testelor pe platforma MLD ............................................ 133 .
6.6 Desfașurarea studiului de caz în cadrul experimentului preliminar .. 134 53
6.6.1 Etapizarea cercetării preliminare ................................................ 134 53
6.6.2 Periodizarea cercetării preliminare ............................................. 135 .
6.6.3 Eșantioanele ................................................................................ 137 53
6.6.4 Locații experiment preliminar .................................................... 137 53
6.6.5 Metodologia specifică ................................................................. 137 54
6.6.6 Activitatea metodologică în pregătirea startului în natație ......... 141 55
6.6.7 Materiale tehnologice adecvate propuse cercetării preliminare.. 145 56
6.6.8 Testele cercetării preliminare...................................................... 148 58
Capitolul 7 ................................................................................................... 161 61
Concluzii asupra rezultatelor cercetării preliminare ............................. 161 61
PARTEA A III A ........................................................................................ 164 63
CONTRIBUȚII PERSONALE PRIVIND OBIECTIVIZAREA
STARTULUI ÎN NATAȚIE PE BAZA PARAMETRILOR
SPAȚIO-TEMPORALI PENTRU ÎMBUNĂTĂȚIREA
PERFORMANȚELOR CURSEI DE SPRINT ........................................... 164 63
Capitolul 8 .................................................................................................. 164 63
Demersul operațional al cercetării experimentale de bază ................... 164 63
8.1 Premisele fundamentale ale organizării cercetării de bază ............... 164 .
8.2 Scopul cercetarii de bază și sarcinile ................................................ 165 63
8.3 Obiectivele cercetării de bază ........................................................... 165 64
8.4 Ipotezele cercetării de bază ............................................................... 166 64
8.5 Metodologia cercetării de bază ......................................................... 166 65
8.5.1 Metoda analizei antropometrice................................................ 167 .
8.5.2 Metoda testelor pe platforma MLD .......................................... 167 65
8.6 Organizarea cercetării ....................................................................... 169 67
8.6.1 Subiecții cercetării ..................................................................... 169 67
8.6.2 Eșalonarea activității cercetării și locul desfășurării ................ 171 68
Capitolul 9 .................................................................................................. 173 69
Rezultatele și analiza în cercetarea de bază ........................................... 175 69
5
9.1 Rezultatele și analiza în cercetarea de bază, ipoteza 1 ..................... 173 69
9.1.1 Interpretarea evoluției Subiectului 1 în cadrul cercetării de bază......175 72
9.2 Raportarea rezultatelor parametrilor spațio-temporali obținuți din
cercetare la modelul internațional de start .............................................. 188 80
9.3 Concluzii privind verificarea ipotezei 1 (subiectul 1, 2, 3, 4) .......... 193 85
9.4 Rezultatele și analiza în cercetarea de bază, ipoteza 2 ..................... 197 89
9.4.1 Interpretarea evoluției subiectului 1 în cadrul cercetării de bază ..... 198 90
9.4.2 Interpretarea evoluției subiectului 2 în cadrul cercetării de bază ......199 91
9.4.3 Interpretarea evoluției subiectului 3 în cadrul cercetării de bază ...... 200 91
9.4.4 Interpretarea evoluției subiectului 4 în cadrul cercetării de baza ......200 91
9.5 Concluzii privind verificarea ipotezei 2 (subiectul 1, 2, 3, 4) ......... 201 92
9.6 Rezultatele și analiza în cercetarea de bază, ipoteza 3 .................... 204 94
9.6.1 Interpretarea evoluției subiectului 1 în cadrul cercetării de bază ......205 95
9.6.2 Interpretarea evoluției subiectului 2 în cadrul cercetării de bază ..... 205 95
9.7 Concluzii privind verificarea ipotezei 3 (subiectul 1, 2, 3, 4) .......... 206 96
Capitolul 10 ................................................................................................ 209 99
Concluzii și propuneri la cercetarea de bază, contribuția personală .. 209 99
Bibliografie……………………………………………………………….215 104
6
WORK PLAN
Introduction .................................................................................................. 1 11
History of swimming start ......................................................................... 4 .
PART I ........................................................................................................ 14 14
THEORETICAL AND METHODICAL BACKGROUND ON
THE CONCEPT OF SWIM TRAINING ................................................ 14 14
Chapter 1.................................................................................................... 14 14
Theoretical and methodical background on the theme .......................... 14 14
1.1 Swim training, theoretical concept, definition and objectives........... 14 14
1.2 Swim training, an instructive-educative process of body adaptation
to specific effort ....................................................................................... 18 18
1.3 Age based psychomotility in the technical preparation of the
swimming start, during training process .................................................. 20 .
Chapter 2.................................................................................................... 25 25
The concept of technical preparation of the swimming start ................ 25 25
2.1 Objectives and content of technical preparation in swimming.......... 25 25
2.2 Particularities of the technical structure and specific effort in
swimming start ......................................................................................... 30 30
2.3 Coordinative motor capacities, specific manifestations of the
swimming start ......................................................................................... 36 .
2.4 Conditional biometric characteristics, manifestations of the
swimming start ......................................................................................... 44 .
2.4.1 Speed training for the swimming start ........................................ 46 .
2.4.2 Training for the development and improvement of skills
and mobility in swiming start .............................................................. 52 .
2.4.3 Force training - power for the swim start ................................... 53 .
2.5 Psychomotor qualities in the technical preparation of the
swiming start ............................................................................................ 60 .
Chapter 3.................................................................................................... 63 38
Particular biomechanics aspects with regard to the swimming start
technique .................................................................................................... 63 38
3.1 Grab start biomechanics ..................................................................... 83 .
7
3.2 Track start biomechanics .................................................................. 85 .
3.3 Kick start biomechanics .................................................................... 86 .
Chapter 4................................................................................................... 90 47
Monitoring and evaluation during sportive training ............................ 90 47
4.1 Definition of the monitoring concept in swimming ......................... 90 .
4.2 Particularities of start monitoring in swimming performance .......... 91 .
4.3 Evaluation of the performance training in swimming ...................... 94 .
Chapter 5................................................................................................... 99 48
Theoretical aspects regarding the training process, planning, phases
in swimming ............................................................................................... 99 48
5.1 Phases of the force-power training .................................................. 104 50
PART II .................................................................................................... 110 53
PRELIMINARY STUDY OF THE RESEARCH METHODS FOR
THE SWIMMING START OBJECTIFICATION BASED ON THE
ANALYSIS OF SPATIAL-TEMPORAL PARAMETERS FOR THE
PERFORMANCE IMPROVEMENT OF THE SPRINT
SWIM RACE ............................................................................................ 110 53
Chapter 6.................................................................................................. 110 .
The methodological approach of the preliminary study ...................... 110 .
6.1 Premises of the preliminary experimental research ......................... 110 .
6.2 Objective of the preliminary study .................................................. 112 .
6.3 Purpose of the preliminary study ..................................................... 113 .
6.4 Hypothesis of the preliminary study ................................................ 114 .
6.5 Methods and research techniques .................................................... 115 .
6.5.1 The study of specialized literature ............................................ 115 2
6.5.2 Pedagogical observation ........................................................... 117 .
6.5.3 Video analysis method .............................................................. 118 .
6.5.4 Statistical and mathematical method with graphic
representation ..................................................................................... 121 .
6.5.5 Comparative experimental method ........................................... 125 .
6.5.6 Questionnaire based method ..................................................... 127 .
6.5.7. Anthropometric model ............................................................. 132 .
8
6.5.8 Case study method ...................................................................... 132 .
6.5.9 Tests on MLD platform .............................................................. 132 .
6.6 Case study carried out during the preliminary experiment ............... 134 53
6.6.1 Preliminary research steps .......................................................... 134 53
6.6.2 Preliminary research phases........................................................ 135 .
6.6.3 Test samples ................................................................................ 137 53
6.6.4 Preliminary experiment location ................................................. 137 53
6.6.5 Specific methodology ................................................................. 137 54
6.6.6 Methodological activity for swiming start preparation .............. 141 55
6.6.7 Appropriate technological materials suggested for the
preliminary research............................................................................. 145 56
6.6.8 Preliminary research tests ........................................................... 148 58
Chapter 7.................................................................................................... 161 61
Conclusions regarding preliminary experiment ..................................... 161 61
PART III .................................................................................................... 164 63
PERSONAL CONTRIBUTIONS REGARDING THE SWIMMING
START OBJECTIFICATION BASED ON THE ANALYSIS OF
SPATIAL-TEMPORAL PARAMETERS FOR THE
PERFORMANCE IMPROVEMENT OF THE SPRINT
SWIM RACE ............................................................................................. 164 63
Chapter 8................................................................................................... 164 63
Operational undertaking of the experimental research ........................ 164 63
8.1 Main premises for the research structure .......................................... 164 .
8.2 Purpose of the research and tasks ..................................................... 165 63
8.3 Research hypotheses ......................................................................... 165 64
8.4 Research objectives ........................................................................... 166 64
8.5 Research methodology ...................................................................... 166 65
8.5.1 Anthropometric analysis ............................................................ 167 .
8.5.2 Tests on MLD platform ............................................................ 167 65
8.6 Research structure ............................................................................. 169 67
8.6.1 Research subjects ....................................................................... 169 67
8.6.2 Phases of the research and location ........................................... 171 68
9
Chapter 9.................................................................................................... 173 69
Results and analysis of the research ........................................................ 173 69
9.1 Results and analysis of the research, 1st hypothesis .......................... 173 69
9.1.1 Analysis of subject 1 evolution during the research .................. 175 72
9.2 Reference of the research results of spatial-temporal parameters
to the international start model ............................................................... 188 80
9.3 Conclusions regarding the verifying of the
1st hypothesis (subject 1, 2, 3, 4)............................................................. 193 85
9.4 Results and analysis of the research, 2nd hypothesis ....................... 197 89
9.4.3 Analysis of subject 3 evolution during the research ................. 200 91
2nd hypothesis (subject 1, 2, 3, 4) ........................................................... 201 92
9.6 Results and analysis of the research, 3rd hypothesis ........................ 204 94
9.6.4 Analysis of subject 4 evolution during the research ................. 205 95
3rd hypothesis (subject 1, 2, 3, 4)............................................................. 206 96
Chapter 10 ................................................................................................. 209 99
Post research conclusions and suggestions, personal contribution ...... 209 99
References ……………………………………………………………….215 104
10
INTRODUCERE
Gradul de actualitate al temei este dat de introducerea de către Federația

Internațională de Natație (F.I.N.A.) în competițiile internaționale, în anul 2010, a
unui bloc-start nou, cu împingere posterioară, care modifică tehnica de start în
natație. Datorită acestui fapt apare necesitatea introducerii în pregătirea sportivilor
înotători de înaltă performanță, a noului stil de start cu împingere posterioară,
denumit start kick.
S-a constat că sutimi de secundă fac diferența între locurile clasamentului
final într-o probă de natație, mai ales în sprint. În căutarea soluțiilor de
îmbunătățire a rezultatelor curselor de sprint, pentru o mai bună clasificare, am
cercetat metodele de obiectivizare a tehnicii de start în natație.
Întrucât în România nu există bloc-starturi cu avânt denumite bloc-start kick
pentru pregătirea sportivilor de înaltă performanță, care participă la competiții
internaționale, nu se fac antrenamente de specialitate, pentru acest stil de start și se
înregistrează rezultate slabe la probele de sprint.
Se presupune că antrenamentul pentru acest tip de start se poate face cu
succes numai de pe un bloc-start similar celui internațional, bloc-start kick.
Toate competițiile internaționale se desfășoară pe bloc-start cu spate înclinat
sau cu avânt. În consecință stilul de start clasic, denumit track, trebuie adaptat
pentru desprinderea de pe acest tip de bloc-start. Este nevoie de o pregătire
prealabilă pentru utilizarea acestui model nou de bloc-start. Lipsa antrenamentului,
a pregătirii startului pentru acest model de start duce la utilizarea lui defectuoasă
în condiții competiționale, împiedicând atingerea obiectivelor de performanță în
cursa înotată.
Scopul temei și sarcinile
Scopul general al acestei lucrări este obiectivizarea startului în natație

pentru îmbunătățirea rezultatelor curselor în special în probele de sprint, pe baza
dezvoltării calități impulsului selectiv a membrelor inferioare in momentul
startului și dezvoltarea forței-putere a sistemului musculo-ligamentar a trenului
inferior.
Sarcinile specifice ale cercetării constau în determinarea parametrilor
spațio-temporali ai startului prin mijloace video. Vom dispune de parametrii
multifactoriali obiectivi de evaluare ai comportamentului motric integral pentru
fiecare subiect, având posibilitatea de a surprinde, în mod obiectiv, progresul,
staționarea sau regresul randamentului performanțial. Se vor lua măsuri pentru
11
obiectivizarea startului clasic track, în scopul îmbunătățirii rezultatelor curselor de
sprint în natație.
Starturile în diferite stiluri vor fi înregistrate cu camera video de mare viteză
și vor fi analizate în concordanță cu modelele înregistrate în studiile internaționale.
Obiectivizarea startului în stilul track sau asimetric poate îmbunătăți ulterior
și stilul de start internațional, cu împingere, start kick.
Prin înregistrarea momentelor variabilele esențiale ale startului:
 poziția statico-dinamică inițială
 distanța de zbor,
 timpul de zbor,
 viteza de zbor,
 unghiul de intrare în apă,
vom determina parametri de performanță ai startului la înot și vom analiza
rezultatele eficienței tipului de start până la intrarea în apă, la distanța de 5m de
bloc-start, conform regulamentului.
Prin analiza cinematică a starturilor, prelucrarea datelor obținute și
compararea matematică a rezultatelor, vom ajunge la niște concluzii obiective
asupra parametrilor spațio-temporali ai startului. Cele mai bune rezultate vor
determina promovarea acelui stil de start în competițiile naționale.
Prin informațiile noi pe care le prezentăm sportivilor și antrenorilor, ne
propunem să contribuim la creșterea eficienței pregătirii tehnice a startului în
natație, pentru îmbunătățirea timpului curselor de sprint..
Scopul cercetării a vizat înregistrarea și analiza cinematică a startului pe
cinci sportivi seniori din lotul național al României, pentru a putea determina
parametri de start, pentru a-i îmbunătăți și a-i compara cu modelul internațional.
Menționăm că la seniori dezvoltarea anatomo-funcțională biologică se
presupune că este finalizată și nu intervine în evoluția performanțelor în cursă.
Semnalizând lipsa forței-putere, la membrele inferioare ale înotătorilor
recomandăm orientarea cercetării experimentale pentru a găsi noi metode și
mijloace de eficientizare a plecării de pe bloc-start.
Motivația alegerii temei de cercetare constă în complexitatea problemelor
în cadrul probelor de sprint în natație, datorate clasamentului la nivel de sutimi de
secundă în competiții. Orice optimizare a timpului de cursă este benefică pentru
clasamentul final al probei de sprint.
Întrucât sunt maestru al sportului în natație și am obținut masteratul cu
specializarea natație, la Universitatea Transilvania Brașov, am descoperit unele
probleme cu care se confruntă actualmente marea performanță în natație.
Se impune necesitatea înregistrării video a parametrilor tehnici, cinematici
spațio-temporali ai cursei de sprint, compusă din start, parcursul probei, întoarcere
12
și finiș pentru analiză, determinarea și eliminarea erorilor în scopul îmbunătățirii
timpului de cursă. În acest scop se va apela la științe interdisciplinare:
biomecanică, biologie, psihologie, informatică, statistică și altele.
Argumentarea cercetării de față este dată de rezultatele slabe ale

sportivilor români în ultimii ani în probele de sprint în natație la competițiile
internaționale. Obiectivizarea startului în natație este o modalitate accesibilă prin
care se pot obține rezultate mai bune în probele de sprint. Analiza parametrilor
tehnici și cinematici spațio-temporali ai startului, poate duce la determinarea și
corectarea tehnicii startului. Analizând informațiile senzoriale de la analizatorii
condiționali specifici startului în natație vom determina rolul fiecăruia în execuția
motorie a startului. Fiecare procedeu tehnic are parametrii preciși de spațiu, timp
și efort, iar pregătirea trebuie făcută în așa fel încât ,,executanții să ajungă treptat
la diferențieri spațio-temporale și de efort de mare finețe” [Dungaciu P.,1982,
p.61].
Toate experimentele efectuate în colaborare cu centrul de cercetare al

Facultății de mecatronică al Universități Transilvania Brașov, au ca scop analiza
biomecanică a diferitelor tipuri de start în natație. Sportivii testați fac parte din
lotul național de seniori ai României, multiplii campioni naționali de juniori și
seniori. În urma cercetării efectuate am simțit nevoia introducerii și testării unui
nou tip de bloc-start, cu sprijin posterior înclinat, similar bloc-startului
internațional, pe care l-am denumit start atletic kick.
13
PARTEA I
FUNDAMENTAREA TEORETICĂ ȘI METODICĂ ASUPRA

CONCEPTULUI DE ANTRENAMENT SPORTIV ÎN NATAȚIE
Capitolul 1
Fundamentarea teoretică și metodologică asupra temei
1.1 Antrenamentul sportiv în natație, concept teoretic, definiție și obiective
Antrenamentul sportiv este o noțiune fundamentală a Teoriei și Metodicii

Educației Fizice și Sportului. O disciplină specializată ulterior: Teoria și Metodica
Antrenamentului Sportiv completează noțiunea antrenamentului sportiv.
Antrenamentul sportiv este un proces instructiv-educativ desfășurat sistematic
și continuu, gradat, de adaptare a organismului omenesc la eforturile fizice și
psihice intense, în scopul obținerii de rezultate înalte într-un anumit sport.
După Dragnea A. (2002, p.18), antrenamentul sportiv reprezintă un „proces
complex bio-psiho-pedagogic, planificat, desfășurat sistematic și continuu gradat,
de adaptare a organismului sportivului la eforturi fizice și psihice intense, necesare
obținerii performanței în competiții”
Grosser M. și Neumeier A., (1981 și apoi 1986, p.64) spune despre
antrenamentul sportiv că „este un proces complex și planificat la capătul căruia se
cer atinse obiective de performanță”. Din punct de vedere medical și biologic,
repetarea sistematică a exercițiilor trebuie planificată să evolueze crescător în
funcție de obiectivul de adaptare funcțional și morfologic. Din punctul de vedere al
teoriilor ce privesc acțiunile pedagogice, se ajunge la planificarea și orientarea unei
dezvoltări complete a organismului spre un obiectiv precis.
„Antrenabilitatea copiilor reprezintă capacitatea de adaptare, mai mare sau mai
mică, a organismului, capacităţi care influenţează calităţi motrice de bază, sistemul
cardio–respirator în ansamblu, îndeosebi muşchiul cardiac, metabolismul
muscular, precum şi componentele psiho–fiziologice. Antrenabilitatea capacității
fizice depinde de maturația funcțiilor biologice corespunzătoare” [E. Hahn,1996,
p.89-104].
Considerăm importantă observația lui T.O. Bompa (2003, p.23), despre
antrenamentul sportiv, potrivit căruia precizează: „Pentru mine, antrenamentul
reprezintă manipularea metodelor pentru a induce adaptarea. Când adaptarea atinge
14
niveluri înalte, la fel se întâmplă și cu performanța. Fără o creștere continuă a
adaptării fizice a sportivilor perfecționările sunt imposibile.”
O altă definiție importantă a antrenamentului sportiv formulată de Weineck
(1997, p.15) prezintă antrenamentul sportiv ca „o acțiune complexă care exercită
un efect sistematic și specific asupra nivelului performanței sportive și a capacității
optime de performanță în condiții de pregătire și competiții”.
Antrenamentul înseamnă fundamentul unui proces complex. Programul de
pregătire trebuie să țină seama de caracteristicile sportului și a probei sportive.
Procesul de pregătire adună informația de natură fiziologică, biochimică,
psihologică, socială și metodologică. Schematic se prezintă astfel:
Fig. nr. 8 Interdisciplinaritatea teorie și metodologiei antrenamentului,

după Bompa T. (2001, p.4)
Interdisciplinaritatea teorie antrenamentului enunțată de Bompa este

susținută de grupul științelor biologice: anatomie, fiziologie, biomecanică,
medicină sportivă, nutriție, de grupul științelor psiho-motrice: pedagogie,
psihologie, sociologie, motricitate și de grupul științelor exacte: matematică,
statistică.
Conținutul antrenamentului este adaptat în funcție de obiectivele
antrenamentului. Exercițiile din antrenament sunt formele de baza ale procesului
de pregătire pentru dezvoltarea capacității de performanță sportivă.
Alegerea exercițiilor, în antrenamentul specific natației decurge în funcție de
scop și eficiență dar depinde și de măsura și timpul în care se realizează pregătirea.
Există exercițiile de dezvoltare cu un caracter general, exercițiile speciale și
exercițiile de competiție.
Mijloacele de antrenament: însumează totalitatea exercițiilor fizice
desfășurate în diferite ramuri sportive. Mijloacele de antrenament pot fi:
15
organizatorice, logistice, instalații cinetice sau ajutătoare specifice antrenamentului
în natație. [http://www.scritub.com/timp-liber/sport/mijloacele-antrenamentului-
spo52827.php]
Metodele de antrenament: sunt formate din modalitatea planificată de
acționare stabilită pe baza experienței acumulată în practică pentru realizarea
obiectivelor propuse, care în natație se materializează prin timpul de cursă.
Combinarea exactă a metodelor de pregătire, mijloacelor utilizate în
corelație cu efortul din antrenament, definește caracterul specific al
antrenamentului în natație.
Obiectivele antrenamentului sportiv
Teoria și metodologia antrenamentului sportiv conform lui Bompa T. (2001,
p.5-6), precizează că pentru îmbunătățirea deprinderilor și performanțelor,
sportivii, sub conducerea antrenorului, trebuie să îndeplinească obiectivele
generale ale pregătirii sportive. În cadrul antrenamentului probelor de natație se
urmărește:
 Dezvoltarea fizică multilaterală,
 Dezvoltarea fizică specifică unui sport,
 Factorii tehnici specifici natației,
 Factorii tactici specifici abordării competițiilor în înot ,
 Aspecte psihologice,
 Spiritul de echipă,
 Factorii de sănătate,
 Prevenirea accidentărilor și refacerea după efortul specific probelor
din natație,
 Cunoștințe teoretice asupra problemelor specifice natației.
Obiectivele antrenamentului dintr-un proces sistematic de pregătire pot
aborda formarea și sau perfecționarea priceperilor, deprinderilor, calităților
motrice, a detaliilor tehnico-tactice și psihologice.
• Obiectivele de învățare psiho-motrice: factorii motrici de performanță, cum ar
fi rezistența, forța, viteza, coordonarea și deprinderile tehnice, reprezintă
elementele centrale al proceselor motrice de învățare specifice natației.
• Obiectivele de învățare cognitive: sunt din domeniul tehnico-tactic al natației
și din cunoștințele generale de bază pentru îmbunătățirea și eficientizarea
procesului de pregătire
• Obiectivele de învățare afective: precum voința, depășirea propriilor limite,
stăpânirea de sine, tenacitatea, sunt în strânsă legătură cu factorii fizici
determinanți ai performanței în cadrul competițiilor de înalt nivel.
16
Considerăm importantă clasificarea lui Colibaba E. D. (1998, p.133), care
precizează complexitatea procesului instructiv educativ specific antrenamentului
sportiv și sistematizează obiectivele după cum urmează:
- criteriul comportamental: psihic, intelectual, afectiv, volitiv, trăsături de
caracter, de personalitate și de atitudini, capacități perceptive, psihometrice,
psihosociale, motrice.
- criteriul gradului de complexitate și necesarul de timp, divizat în: finale
(OF), intermediare (OI) și operaționale (OOp).
Obiectivele finale au în vizor posibilitățile maxime la care pot ajunge

sportivii la sfârșitul anului sportiv sau a sezonului competițional. Obiectivele finale
sunt prognoze, ale procesului de pregătire în evoluția performanței și constituie
suma acumulărilor cantitative și calitative obținute în timpul ce permit atingerea
performanței sportive.
Obiectivele intermediare sunt finalitățile pe stadii ce duc la realizarea
obiectivelor finale. Obiectivele intermediare se stabilesc pentru perioade de timp
definite cum ar fi: etape de pregătire, mezociclul sau ciclurile săptămânale și
microciclul. Ele au în vedere latura pregătirii și indicii de performanță, estimează
obținerea formei sportive și manifestarea performanțelor în competițiile de înalt
nivel al înotătorilor.
Obiectivele operaționale sunt finalități ale procesului instructiv educativ,
realizate în cadrul lecțiilor de antrenament și cuprind comportamente cognitive,
motrice, afective, estetice și sociale. Obiectivele operaționale sunt achizițiile la
sfârșitul lecțiilor de antrenament ce duc la formarea personalității, la modificarea
comportamentului și la integrarea sportivului în activitatea sportivă și în societate
în general.
Obiectivele operaționale reprezintă fundamentul antrenamentului care
susține performanța sportivă și obiectivele intermediare. Suma obiectivelor
operaționale duc la susținerea obiectivelor finale măsurabile prin rezultatele la
competiții și prin rezultatele sportive de măiestrie.
Toate cele trei tipuri de obiective sunt într-un raport de subordonare.
Obiectivele operaționale reprezintă baza necesară în obținerea obiectivelor
intermediare, care la rândul lor sunt trepte pentru atingerea obiectivelor finale.
Înșiruirea și interdependența obiectivelor după Colibaba E. D. (1998, p.133)
este prezentată în figura următoare:
17
Obiective
finale
Obiective
intermediare
Obiective
operaționale
Cognitive Motrice Sociale Afective Estetice
Fig. nr. 9 Interdependența obiectivelor, Colibaba E. D. (1998, p.133)

În funcție de gradul de generalitate al obiectivelor, acestea pot fi: generale,
medii și de lucru.
Obiectivele generale reprezintă finalitățile antrenamentului sportiv și sunt

noțiuni definite prin scopul marcat de cauză, direcție și efect. Acestea se realizează
sistematic și etapizat, prin obiectivele intermediare sau medii.
Obiectivele medii se realizează prin obiectivele de lucru sau operaționale.
În anexa 3 sunt prezentate obiectivele antrenamentului [după Ionescu
Bondoc D., 2008, p.7-9].
1.2 Antrenamentul sportiv în natație, privit ca un proces instructiv-

educativ de adaptare a organismului la efortul specific
“Antrenamentul sportiv, proces complex, instructiv-educativ, are nevoie de o

evoluție concretă, oficială. Având la bază o planificare riguroasă, întocmită de o
maniera științifică, desfășurându-se sub forma de sistem, antrenamentul trebuie
verificat prin competiții.”
[Hoștiuc N., 2003, site: http://www.sportscience.ro/html/articole_conf_2003_-
_24.html,vizitat iulie 2012]
Procesul instructiv - educativ al antrenamentului are două laturi organice
interconectate între ele și anume instruirea și educația. Instruirea, urmărește
transmiterea către subiecți a cunoștințelor de specialitate, precum și prelucrarea
potențialului biologic, morfo - funcțional, dobândirea de către aceștia a tehnicii și
tacticii, pregătirea lor psihologică și teoretică.
Ghe. Cârstea (1999, p.1, http://www.scritube.com/timp-liber/sport/Efortul-
sportiv-efortul-fizic-65895.php, vizitat dec. 2012) prezintă antrenamentul ca pe “un
18
proces instructiv - educativ desfășurat sistematic și continuu, gradat, de adaptare a
organismului uman la eforturile fizice și psihice intense, în scopul obținerii de
rezultate înalte într-una din formele de practicare competitivă a exercițiilor fizice.”
Educația cuprinde totalitatea informațiilor prin care se modelează
personalitatea sportivilor, din perspectivă intelectuală, morală, afectivă și estetică
[http://www.slideshare.net/dragonyahoo/tefs]. Se evidențiază în interiorul
procesului instructiv - educativ orientarea și conducerea procesului de către
profesori și antrenori pe baza unui sistem de pregătire fără limită în imaginația,
capacitatea pedagogică și bagajul mijloacelor de realizare a înaltei performanțe.
În procesul instructiv-educativ sportivii participă activ și conștient, prin
următoarele etape:
 admiterea obiectivelor instructiv – educative,
 acceptarea propriei prestații în procesul instructiv-educativ,
 respectarea normele de igienă ale efortului și odihnei,
 implicarea totală la antrenamente având ca suport fondul motivației morale și
materiale,
 conștientizarea sportivilor asupra antrenamentului, devenind coautorul propriei
sale perfecționări și a dobândirii măiestriei, după Dumitrescu Ghe. (2011, p. 4,
site: http://www.fefsoradea.ro/PDF/curs/Dumitrescu/fotbal_master_i.pdf)
Atingerea măiestriei sportive în natație este importantă ca fenomen al unei
reacții complexe a organismului supus sarcinilor de antrenament. Antrenamentul
sportiv este în strânsă legătură cu procesele de adaptare ale organismului și în toate
situațiile de antrenamentul tip concurs. Adaptarea condiționată a organismului la
mișcări diverse produce o schimbare, pe termen mediu sau scurt dar este
reversibilă ca structură și funcționare, pe termen lung.
În cadrul organizării și desfășurării activităților instructiv-educative din
învățământ și sport, trebuie respectate următoarele principii, după Voiculescu, E.
(2005, p.45), încă de la nivelul începătorilor și până la performanță:
 principiul respectării particularităților de vârstă și individuale;
 principiul liberei opțiuni;
 principiul participării conștiente și active;
 principiul intuiției (relației dintre senzorial și rațional);
 principiul sistematizării și al continuității;
 principiul însușirii temeinice a cunoștințelor.
Adaptarea organismului în natație, ca dezvoltare a capacității condiționale,

coordinative și tehnico-tactice și mărirea potențialului motric în cadrul adaptării pe
termen lung sunt în legătură cu legile adaptării, după Dragnea A, Teodorescu Mate
S. (2002, p.156-157).
19
În natație ca și în alte sporturi, adaptarea organismului, după autorul
Ionescu Bondoc D. (2008 p.56), se prezintă sub două forme: scurtă și lungă.
Adaptarea de scurtă durată și instabilă, se referă la modificările marilor funcțiuni în
cadrul antrenamentului sportiv și al efectuării unor exerciții susținute. Adaptarea
presupune trei faze:
 Faza I: creșterea bruscă a marilor funcțiuni
 Faza a II-a: menținerea activității funcționale la un anumit nivel, o
durată de timp la un nivel constant, determină așa zisa stare stabilă de
efectuare a efortului specific
 Faza a III-a: apare în momentul apariției oboselii, când starea stabilă
este deteriorată și apar neconcordanțe între necesitățile organismului
și capacitățile lui funcționale
Adaptarea de lungă durată și stabilă, are loc pe baza eforturilor repetate cu

intensități mari, creându-se condițiile unor adaptări funcționale și structurale,
materializate prin hipertrofia și hiperfuncționalitatea organelor și sistemelor. Se
știe că adaptările stabile, se pot menține cu eforturi mai reduse. Adaptarea de lungă
durată are loc în trei etape:
 Etapa I, mobilizarea funcțiilor organismului prin desfășurarea
procesului de antrenament ce efectuează cumulativ adaptări de scurtă
durată;
 Etapa a II-a, creșterea organizată și planificată a eforturilor, etapa se
obține prin hipertrofia organelor care asigură desfășurarea activității;
 Etapa a III-a, adaptarea stabilă de lungă durată, care se materializează
printr-o cantitate suficientă de rezerve energetice necesară desfășurării
unui nivel funcțional superior. În această etapă se formeză o corelare
perfectă între organele de reglare și cele de execuție și se poate obține
forma sportivă.
Schema funcționării antrenamentului sportiv după Ionescu Bondoc D.

(2010,p.90), citându-l pe Dragnea A, Teodorescu Mate S. (2002, p. 467) este:
20
Fig. nr. 10 Organizarea activității sportive, după Ionescu Bondoc D. (2010, p.90)
Odată ce un antrenor și-a însușit aceste cunoștințe despre adaptare, va trebui
ca în dirijarea efortului din antrenamentele de natație, să mai cunoască următoarele
aspecte:
1. Curba adaptării la efort crește accentuat la începutul procesului de
pregătire la sportivii începători și în perioada pregătitoare din anul competițional,
la sportivii avansați.
2. Pe măsură ce adaptarea atinge valori mai ridicate, curba se înscrie pe un
palier orizontal de menținere, deoarece aceste valori sunt tot mai greu de obținut și
cu prețul unor eforturi tot mai mari.
3. Adaptarea este condiționată de evitarea eforturilor excesive, care pot
suprasolicita organismul și care nu permit refacerea.
21
4. Cu cât nivelul de pregătire este mai ridicat, adaptările trebuie obținute prin
efort specific, marcându-se precis timpul de efort și durata odihnei și refacerii.
5. Pentru a se obține adaptările stabile este obligatorie asigurarea
continuității pregătirii. Exemplul clasic este cel al dezvoltării forței: întreruperea
antrenamentului de forță timp de 14 zile scade potențialul muscular cu 60%, iar
după 2-3 luni indicii de forță sunt aceeași cu cei din faza de început a pregătirii.
6. Prevederea în ciclul unui an de pregătire la înot a 1-2 perioade de
tranziție, cu o durată mai mare de 2-4 săptămâni și cu efort sub 30-40 % din cel
efectuat în perioada competițională.
7. Menținerea timp îndelungat a eforturilor intense, când organismul și-a
asigurat starea stabilă la nivelul maxim, determină instalarea fenomenului de
epuizare și oboseală cronică denumită supraantrenament.
Adaptarea la efort are loc funcție de "modificările care se produc în
organism din punct de vedere fizic, psihic și fiziologic, în urma influențelor
eforturilor depuse în antrenamente pentru creșterea capacității de efort" [Harre
D.,1986, p.34-50].
În literatura de specialitate este citat Avramoff, care arată ca efortul fizic din
antrenament se conturează ca un proces de creștere a capacității de adaptare a
organismului la acțiunea stimulilor fizici.
[Avramoff, E., 1980, http://www.scritub.com/timp-liber/sport/Efortul-
sportiv-efortul-fizic-65895.php, vizitat iulie 2014]
Adaptarea la efort este condiționată de mai multe elemente, cum sunt:
 calitățile native și nivelul de pregătire a sportivilor
 asigurarea continuității pregătirii
 efectuarea de eforturi cu tărie optimă pentru a "sparge" homeostaza și pentru
a produce oboseala de adaptare
 variația orientării tăriei efortului și a caracterului acestuia
 alternarea judicioasă de restabilire sau refacere
Complexitatea antrenamentului sportiv în natație, solicită conducerea lui de

o echipă de specialiști din mai multe specialități: medic sportiv, biolog, metodist,
psiholog, etc.
Pentru antrenor, schema conducerii științifice a procesului de antrenament
după Balint L. (2003, p.283) conform figurii de mai jos, este formată din mai multe
componente:
22
Fig. nr. 11 Conducerea științifică a antrenamentului sportiv,
după Balint L. (2003, p.283), modificată de autor
Considerăm foarte importantă conducerea științifică a antrenamentului

sportiv deoarece aceasta presupune introducerea a ceea ce este nou în pregătirea
antrenamentului. Cercetătorii români Popa E., Mociani V., Hillerin P.
[http://www.scrigroup.com/sanatate/sport/teoria-si metodica de antrenament
42433.php, vizitat iulie 2014] atenționează că introducerea noilor tehnologii în
antrenament se face cu o mare cheltuială materială, dar totuși este o prioritate, un
“pionierat”, în extinderea utilizării pe scară largă a aparatelor novatoare în
domeniul sportiv.
23
Conducerea științifică a antrenamentului la înot se face pe baza raționalizării
mijloacelor de antrenament, pe baza unui calculului statistic. Un procedeu modern
de raționalizare se bazează pe calculul coeficientului de corelație.
Coeficientul de corelație furnizează informații despre gradul de influențare a

performanței de către utilizarea unui anumit mijloc de pregătire.
Calculul coeficientului de corelație se face prin mai multe metode.

“Metoda diferențelor de rang” sau metoda “Spedman”,
[http://www.scrigroup.com/sanatate/sport/teoria-si metodica de antrenament
42433.php, vizitat iulie 2014] după numele statisticianului care a aplicat, pentru
prima dată, calculul se face astfel:
φ (se citește “ro”) = simbolul coeficientului de corelație
6 = o constantă Spedman;
d = diferența de rang sau diferența de loc ocupat de același sportiv în două

probe (prima este performanta propriu-zisă, iar a doua testul de control cu
mijlocul de antrenament folosit în pregătire)
n - numărul de cazuri (sportivi) din eșalonul de investigație
Valorile acestui coeficient se înscriu între –1 și +1, la mijloc fiind valoarea

“0”. Dacă valoarea coeficientului de corelație se înscrie în intervalul –1 și 0 (valori
negative), mijlocul de antrenament se consideră a fi total ineficient, el poate crea
stări patologice, dacă valoarea lui este “0”, iar exercițiul folosit este doar
consumator de energie și timp, neavând niciun fel de influență asupra
performanței. O valoare pozitivă a coeficientului de corelație (între 0 și +1) arată
că mijlocul de antrenament este eficient, cu atât mai eficient, cu cât valoarea lui
este mai aproape de +1. Acest coeficient se aplică cu succes în ramurile sportive
ale căror parametri spațio-temporali sunt măsurabili cu precizie, de exemplu
asupra parametrilor spațio-temporali măsurabili la startul în natație. Raționalizarea
principalelor mijloace de antrenament oferă antrenorului posibilitatea să-și
organizeze activitatea, cu exerciții eficiente, sau cu combinarea acestora și care să
fie clasificate în funcție de valoarea lor, pentru realizarea obiectivului urmărit.
24
Capitolul 2
Conceptul de pregătire tehnică a startului în natație
2.1 Obiectivele și conținutul pregătirii tehnice în natație
Tehnica unei ramuri de sport cuprinde totalitatea acțiunilor motrice

executate ideal din punct de vedere al eficienței acestora. Ea presupune efectuarea
rațională și economică a unui anumit tip de mișcări, specifice ramurilor de sport,
constituite potrivit regulamentelor proprii fiecăreia, în vederea obținerii
randamentului superior în activitatea competițională după Ionescu Bondoc D.
(2010, p.50).
În natație ca și în alte sporturi „tehnica trebuie să favorizeze obținerea unui
randament maxim” atât în cursă cât și la start [Cossor J. și Mason B., 2001, p.25-
30]. Analiza tehnicii și pregătirii tehnice evidențiază elementul tehnic, procedeul
tehnic și stilul. În sport se învață conducerea mișcărilor corpului propriu, în
condiții variate, neobișnuite cum ar fi echilibru la startul în natație, care necesită un
sistem complex de aptitudini.
Învățarea tehnicii de start se desfășoară sub trei forme metodice:
 Metoda învățării proprioceptive
 Metoda învățării motrice
 Metoda învățării inteligent motrică
În înot, în general, învățarea tehnicii se desfășoară sub forma învățării
motrice care are ca rezultat deprinderea în care sfârșitul unei mișcări este de fapt
semnalul pentru declanșarea mișcării următoare. Ea are la bază un program mental
fundamentat pe stereotipul dinamic după Ionescu Bondoc D. (2010, p.52).
În conceptul contemporan exersarea în condiții analoage sau identice
competiției are o pondere foarte mare, pentru a valida efectele și eficiența instruirii.
Caracterul evolutiv al tehnicii este determinat de: colaborarea dintre antrenori și
specialiștii altor domenii , indicii de înaltă tehnicitate și calitate ai materialelor
sportive, căutările cadrelor de specialitate și ale sportivilor prin cercetare științifică
după Gagea A. (1999.p. 377)
Indicații metodice privind învățarea tehnicii sportive după Dragnea A.,
Teodorescu, Mate S. (2002, p.295), adaptate la înot:
1. Stabilirea etapelor și a fondului pregătirii tehnice pentru începători, avansați
și performanță (planificare).
25
2. Însușirea trainică a tehnicii va respecta particularitățile individuale ale
sportivului de opțiunile personale.
3. Însușirea tehnicii să corespundă cu exigențele competenței prin folosirea de
„open skills".
4 Să se stăvilească tendințele de înflorire a tehnicii prin execuții lipsite de
aplicație în competiții.
5. Precizarea cu atenție a suitei de structuri de exerciții aferente învățării cât
mai rapide și trainice.
6. Exersarea independentă a exercițiilor este dublată de condiții analoage
concursului sau de ușurarea execuțiilor prin mijloace ajutătoare (variabilitatea
factorilor perturbanți și favorizanți învățării).
7. Evaluarea periodică a pregătirii tehnice cu ajutorul unor probe și norme de
control și prin analiza științifică a prestației din competiții.
Prin tehnică se înțelege, în general, totalitatea mișcărilor dintr-o ramură
sportivă, executate într-o succesiune rațională cu scopul de a realiza maximum
de randament cu un efort minim. La înot aceasta înseamnă obținerea unei
înaintări cât mai rapide pe orizontală, cu cheltuială de energie cât mai mică.
Tehnica înotului are o serie de caracteristici generale și principii care dau
posibilitatea obținerii scopului propus după Pop Nicolae Horațiu (2010, p.25)
site: https://ro.scribd.com/doc/82675744/Curs-Natatie-2012-01-25.
Perfecționarea pregătirii tehnice la înot este un proces continuu evolutiv.
Factorii perfecționării cei mai importanți, după Bompa T. (2003, p.59) sunt:
 prezentarea modelului
 direcția și căile cele mai eficiente pentru stăpânirea tehnicii
 abordarea rațională pentru perfecționarea tehnicii în reproducerea
modelului de măiestrie
Bompa T. (2003, p.59), în teoria și metodologia antrenamentului, citându-i
pe Teodorescu și Florescu (1971), prezintă posibilitatea obținerii măiestriei tehnice
prin stabilirea și folosirea optimă dintre cele trei perechi conflictuale:
 integrare – diferențiere
 stabilitate – variabilitate
 standardizare – vizualizare
Modelul perfecționării după Bompa T. O. (2003, p.60) este:
 îmbunătățirea automatizării în natație
 constituirea părților într-un tot unitar funcțional
 schimbări de precizie
 virtuozitate
 artă
În teoria antrenamentului sportiv fazele perfecționării deprinderilor după
Bompa T. O. (2003, p. 62), citându-i pe Teodorecu și Florescu, 1971 sunt:
26
Fazele
prefecționării
deprinderilor
Faza I Faza II Faza III
Obiective:
Perfecționarea Obiective:
componentelor Obiective: Stabilizarea sistemului
unei deprinderi stabilizarea sistemului integral
integral în condiții de
Integrarea standardizare Adaptarea la condițiile
componentelor de concurs
Menținerea
Dezvoltarea dezvoltarea calităților Reglarea capacității
calităților biomotrice dominante motrice pt.
biomotrice performanța maximă
dominante
Cerințe:
Cerințe:
Să predomine Cerințe:
condițiile simple în Competiții
Se introduc factori
execuția unei demonstrative la
sfârșitul fazei perturbatori
deprinderi
Se participă la
Nu sunt
competiții
recomandate
competițiile
Fig. nr. 14 Fazele perfecționării deprinderilor,

după Bompa T. (2003, p. 62), citându-i pe Teodorecu și Florescu 1971
27
La startul în natație, în anul 2009, prin introducerea unui nou bloc-start, cu
platformă posterioară, s-a schimbat modelul tehnic de start. Startul clasic track
trebuie adaptat tehnic la necesitatea împingerii pe piciorul din spatele bloc-
startului. Astfel startul modificat se transformă în start kick, adică cu împingere, de
aceea modelul tehnic trebuie adaptat la cerințe internațional actuale.
Fazele perfecționării tehnice sunt:
 perfecționarea componentelor și elementelor tehnice noi ale
deprinderii sau diferențierea (acesta fază corespunde cu introducerea
în antrenament a unui bloc-start similar cu cel de concurs, denumit de
noi bloc-start atletic kick)
 faza de perfecționare a sistemului integral în condiții standardizate
similare unei competiții (acesta faza corespunde cu simularea startului
pe noul bloc-start în condiții similare competiției )
 ultima fază de stabilizarea sistemului prin diversificarea variantelor
Corectarea greșelilor tehnice la startul în natație presupune în primul rând
determinarea lor. Acestea se pot determina pe baza unei înregistrări video a
starturilor și analiza lor de către specialiști. Determinarea cauzei erorilor tehnice,
de exemplu pregătire fizică insuficientă, limită psihologică, complexitatea
deprinderii, pot fi urmate de eliminarea lor prin antrenament.
Un start eficient, în toate probele de înot, depinde de coordonarea acțiunilor
de pe bloc-start și intrarea înotătorului în apă, în scopul de a influența în mod
pozitiv fazele ulterioare ale startului și probei. Distanța pe care o parcurge corpul
în zbor, unghiul de intrare, profunzimea realizată după intrarea în apa și viteza de
intrare în apă sunt factori importanți care urmează să fie atent observați de catre
antrenori și învățate corect de către sportivi. Sportivii ar trebui să ajungă la cele
mai bune valori ale acestor variabile, în scopul de a îmbunătăți executarea fazelor
de start în înot. Condițiile pentru un start de tip superior includ un timp de reacție
rapid, putere semnificativă pentru săritură, viteză ridicată de desprindere și o
scădere a forței de frânare în timpul intrării în apă după Ruschel C., Araujo, L. G.,
Pereira, S. M. & Roesler, H. (2007, p. 385-388). O poziție dinamică având o
rezistență scăzută în timpul alunecării pe sub apă, pentru a minimaliza pierderea
vitezei orizontale, precum și o creștere a eficienței propulsive în timpul fazei de
tranziție, pot contribui la un start de calitate superioară, după Schnabel și Kuchler
(1998, p. 247-250) citat de Breed și Young (2003, p. 213-220).
Corectarea greșelilor de tehnică, se face pe fond de odihnă la începutul
antrenamentului, când capacitatea de recepționare este foarte mare. Oboseala
interferează negativ mecanismele unei deprinderi. Exersarea mentală a
elementelor noi poate corecta o eroare. Mijloacele audiovizuale de înregistrare a
execuțiilor constituie principala metodă de conștientizare a erorilor. Eliminarea
greșelilor tehnice se face prin repetări ale elementelor noi în condiții variate.
28
Autorii Nicu A. și Totescu A. (1973 p. 76) spun că din punct de vedere
fiziologic, transferul deprinderilor se poate explica prin faptul că, la construirea
unui nou sistem de mișcări, sistemul funcțional care se formează înglobează
coordonări motrice existente și în funcție de modul în care acestea corespunde
obiectiv arhitecturii actului motric, transferul deprinderilor va fi pozitiv sau
negativ, total sau parțial.
Transferul pozitiv al deprinderilor se utilizează pe scară largă la învățarea
acțiunilor motrice. Ținându-se seama de legitățile transferului, se stabilește
succesiunea învățării diferitelor acțiuni motrice în așa fel încât însușirea unora să
creeze premise favorabile pentru însușirea altora. Firește că pentru aceasta există
posibilități cu atât mai mari cu cât volumul și varietatea materialului didactic sunt
mai mari. La stabilirea succesiunii învățării cu utilizarea legăturilor reciproce
dintre deprinderi, acțiunile motrice se sistematizează pe grupe în baza asemănării
structurilor, iar în cadrul grupelor se repartizează după gradul de complexitate.
Fiecare acțiune însușită poate servi ca pregătitoare pentru cea următoare.
În cazul perfecționării anumitor acțiuni a căror componență motrică este
relativ limitată, transferul pozitiv al unor deprinderi speciale se utilizează la
elaborarea sistemului de exerciții pregătitoare. De regulă, acestea reprezintă acțiuni
motrice relativ închegate, care reproduc pe cât posibil unele faze ale tehnicii
acțiunii ce se învață. Interferența sau influență negativă are loc atunci când
procesul nou este împiedicat de cel vechi. Acesta apare în momentul în care
deprinderile învățate sunt foarte stabilizate și automatizate.
Cauzele interferenței sunt:
 dezvoltare și pregătire fizică unilaterală;
 specializare îngustă;
 nivel scăzut al aptitudinilor motrice
 deprinderi greșite sau insuficient consolidate;
 greșeli metodice în organizarea procesului de instruire
Antrenorul poate să expună sportivii la factori perturbatori, cum sunt

zgomotul și oboseala, pentru a determina adaptarea lor la condițiile viitoare de
concurs. Bompa T. O. (2003, p.45) prezintă eficacitatea jocului și concursului care
depinde potrivit autorului, în mare măsură de dobândirea și perfecționarea celor
mai eficace deprinderi puse în practică în timpul concursului. Îmbunătățirea
priceperilor și deprinderilor este reflectată pozitiv de eficacitatea tactică.
29
2.2 Particularități privind structura tehnică și efortul specific la startul în
natație
“Deprinderile motrice sunt componente ale activității voluntare, care prin

exersare ating un randament înalt pe baza perfecționării indicilor execuției
(coordonare, precizie, viteză, ușurință, automatizare). Mecanismul fiziologic al
deprinderii constă în activitatea de asamblare a scoarței cerebrale, potrivit legilor
interacțiunii celor două sisteme de semnalizare, formării reflexelor condiționate
complexe (sistem -funcțional), mecanismelor de coordonare ale sistemului nervos
central. Deprinderea motrică reprezintă o acțiune motrică mai mult sau mai puțin
complexă, "învățată" pe baza unei îndelungi exersări și care se execută cursiv pe
baza unui stereotip dinamic.” [Prescorniță A. 2006, p.35]
Deprinderile motrice reprezintă componentele esențiale și totodată specifice
ale diferitelor acte motrice care îmbinate în mod armonios asigură îndeplinirea
unor sarcini motrice conform principiului: “eficiență maximă prin cheltuieli
energetice minime” [Demeter A., 1981, p.9]
Din punct de vedere teoretic și practic, clasificarea deprinderilor este
importantă, ea realizându-se pe baza anumitor criterii:
- după componentele senzoriale dominante:
 deprinderi perceptiv-motrice (cognitiv-motrice)
 deprinderi motrice (gest motric învățat ca programul mișcării)
- după modul de conducere:
 deprinderi autoconduse, în care succesiunea mișcărilor este determinată de
programul mental pe baza prelucrării informațiilor interne
 deprinderi hetero conduse, în care succesiune mișcărilor este dată și de influențele
de mediu (intențiile adversarului)
- din punct de vedere sistemic:
 deprinderi deschise, determinate de variațiile situațiilor
 deprinderi închise, realizate în situații standard
- după complexitatea situațiilor și a răspunsurilor:
 deprinderi elementare
 automatizate complet
 stereotipe (mișcările ciclice)
 deprinderi complexe
 automatizate
- după tipul mușchilor efectori care realizează actul motric:
 deprinderi fine
 deprinderi intermediare
 deprinderi mari
- după sensul utilizării:
30
 tehnice, care constituie baza pregătirii în majoritatea activităților umane și
sportive
 tactice, care cuprind înlănțuiri specifice
- după obiectivele urmărite în educația fizică școlară:
 deprinderi de bază: mers, alergare, săritura, aruncarea – prinderea
 deprinderi aplicativ-utilitare: cățărare-escaladare, târâre, tracțiune, împingere,
ridicarea – transport de greutăți
 deprinderi specifice diferitelor discipline, ramuri, probe sportive.
Conținutul antrenamentului sportiv cuprinde acele elemente de structura care
pe baza unor legi si reguli funcționale și metodologice duce la realizarea
performanței sportive.
Pregătirea fizică, tehnică, tactică, psihică, teoretică și artistică sunt laturi
considerate drept componente ale antrenamentului sportiv.
Pregătirea fizică asigură un nivel ridicat de dezvoltare a calităților motrice de
bază și specifice.
Pregătirea fizică specifică este orientată pe:
- dezvoltarea capacității de efort specifice unei ramuri de sport;
- dezvoltarea calităților motrice combinate prioritar și diferențiat.
Pregătirea tehnică cuprinde totalitatea acțiunilor motrice executate ideal din
punct de vedere al eficienței acestora. Ea presupune efectuarea rațională și
economică a unui anumit tip de mișcări pentru obținerea randamentului superior în
activitatea competițională.
Componentele tehnicii sunt: elementul tehnic, procedeul tehnic și stilul.
Învățarea procedeelor tehnice necesită un complex de aptitudini. Învățarea tehnicii
se face sub trei aspecte: învățare propioceptivă, învățare motrică și învățare
inteligent motrică. Învățarea tehnicii startului în natație presupune o abilitate
motorie coordonată de abilitați cognitive și luare de decizii mai precis o abilitate
psihomotorie.
Modalitatea de a concretiza mecanismul de funcționare al informației
senzoriale este prezentată de „teoria buclei” închise după Balint L. (2012, p.28).
31
Fig. nr.15 Schema buclei închise, Balint L.(2012, p.28)
Modelul conceptual al controlului motric în buclă închisă după Balint L.

(2012, p. 28), citându-l pe Shmidt prezintă agentul executiv prin operațiile de luare
de decizie cu etapele de identificare a stimulului, de selectare a răspunsului și de
programare a răspunsului.
Nivelul executiv trimite comanda la un sistem efector care inițiază
comenzile la nivelul măduvei spinării și apoi prin contracția mușchilor are loc
mișcarea articulațiilor.
Etapele prelucrării informație după Balint L.(2012, p. 26) sunt :
 identificare stimulului
 selectarea răspunsului
 programarea răspunsului
32
Fig. nr. 16 Prelucrarea informației, Balint L. (2012, p.26)
Coordonarea impusă de un act motor sportiv important în natație se

realizează prin funcții parțiale:
1. Execuția mișcării propriu-zise de către organele motorii. Organul de control și
de reglat este musculatura scheletică, care este componenta activă a aparatului
motor.
2. Programarea desfășurării mișcării, care permite achiziționarea și transmiterea
informațiilor privind rezultatele momentane și finale ale actului motor.
3. Programarea desfășurării mișcării, cu prevederea anticipată a rezultatelor sale
momentane și finale (anticipare).
4. Compararea informației la intrare (valoare reală), cu programul acțiunii și cu
obiectivul prevăzut (valoare cerută sau nominală).
5. Procesul de Control și de reglare propriu-zis, adică transmiterea la mușchi a
stimulilor de control și de reglare.
6. Memoria motrică, cea care înregistrează programul mișcării efectuate,
transformările sale, și care intervine, de asemenea, prin fragmente de exerciții
motrice similare înregistrate deja.
Considerăm important de prezentat modelul simplificat al coordonării unui
act motor, adaptat în natație, după Ionescu Bondoc D.:
33
Fig. nr. 17 Programul adaptat natației pentru coordonarea unui act motor propus
de autor, după D. Ionescu Bondoc
Considerăm importantă specificarea controlului motor sau al controlului

execuției mișcărilor în apă prin intermediul mecanismelor de referința, pe baza
informațiilor senzoriale, variații chimice, mecanice, luminoase, selecționate în
funcție de experiențele anterioare care au fost memorizate prin intervenția
analizatorilor specific angrenați.
Învățarea motrică în natație presupune învățarea tehnicii procedeelor de înot,
a startului și întoarcerilor specifice pentru fiecare procedeu.
Ceea ce o particularizează este faptul că învățarea procedeelor de înot, a
componentelor tehnice se desfășoară într-un mediu aparte, apa, care nu întotdeauna
este un factor favorizant al învățării, fiind total diferit de alte medii în care se
desfășoară activitatea altor ramuri sportive.
Înotul tonifică musculatura și sistemul nervos, ușurează senzația de greutate
a corpului, regularizează mișcările respiratorii și bătăile inimii, relaxează, combate
contracțiile musculare, ceea ce face ca mișcările să nu fie dureroase, să fie realizate
34
cu ușurință, accelerează metabolismul energetic, activează circulația venoasă, de la
nivelul membrelor inferioare.
Orice activitate de înot devine factor recreativ atunci când se desfășoară în
apă care nu depășește nivelul pieptului. Peste acest nivel, apa poate deveni factor
stresant, în primul rând prin pierderea sprijinului solid și în al doilea rând prin
neadaptarea respirației la specificul respirației acvatice.
În metodica învățării înotului se disting două etape de formare a
deprinderilor motrice specifice:
- Prima etapă, obligatorie, este etapa însușirii deprinderilor motrice, specifice
menținerii și deplasării corpului uman la suprafața apei. Obiectivele tehnice
ale acestei etape sunt:
 obișnuirea cu apa
 învățarea respirației acvatice
 învățarea plutirii pe apă, în poziție orizontală și verticală;
 învățarea alunecării pe apă
 învățarea tehnicii unor procedee de înot pentru deplasarea prin apă
- A doua etapă, neobligatorie, este etapa formării deprinderilor motrice
specifice învățării tehnicilor înotului de competiție și care nu depășește etapa
de diferențiere fină.
Obiectivele tehnice ale acestei etape sunt: - învățarea tehnicii înotului de
competiție prin procedeele craul, spate, bras și fluture, cu starturile și întoarcerile
caracteristice fiecărui procedeu; - perfecționarea tehnicii înotului de competiție cu
specificitatea pe care le-o acordă particularitățile de vârstă, somatice, nivelul de
performanță.
În cursele de sprint în natație, pe măsură ce crește tensiunea musculară,
fibrele rapide contractile sunt folosite pentru a ajunge la putere maximă. Înotătorii
tind să aibă mai multe fibre musculare lente la brațe, dar compoziția musculară nu
pare a fi un factor decisiv în înotul competitiv.
Bărbații, de asemenea, tind să fie înotători mai rapizi decât femeile. Acest
lucru se datorează faptului că bărbații au o greutate mai mare, cu multă masă
musculară comparativ cu femeile. De asemenea, femeile au mai mare procentul de
grăsime al organismului, decât bărbații.
Efortul la startul în natație este un efort anaerob alactacid, substratul
energetic al acestui tip de efort îl reprezintă sistemul fosfagenelor ATP și CP, care
prin reacțiile catalizate de enzimele: miozin ATP-aza și fosfofructokinaza,
eliberează în mod exploziv o mare cantitate de energic la ruperea legăturilor fosfat.
După Martoma A. (2009, p. 33), eforturile anaerobe alactacide sunt eforturi
foarte scurte de 7 - 10 secunde și de intensitate maximală. Aceste eforturi se
caracterizează prin:
 degradarea completă a CP și utilizarea ATP
35
 dezvoltarea explozivă a unei mari cantități de energie denumită putere
maximă anaerobă alactacidă
 debitul energetic este maxim, se menține aproximativ 7 s după care scade
brusc
 efortul nu poate fi menținut la aceeași putere decât prin scăderea intensității
 volumul de lucru este mic datorită incapacității mușchilor de a lucra peste 10
s la intensitate maximă;
 cantitatea totală de energie cheltuită este mică, comparativ cu eforturile
lactacide sau aerobe;
 numeroase procese biochimice declanșate în cursul efortului, continuă și în
faza de revenire
 resinteza substanțelor energetice spoliate în efort (ATP și CP) se face
imediat după efort, din ADP, AMP, C și P, prin reacții inverse celor de
degradare.
Procesele de refacere după Martoma A. (2009, p. 33-34) sunt aerobe și în

mică măsură glicolitice, astfel:
 în eforturile anaerobe alactacide se contractează o datorie de oxigen care se
plătește la sfârșitul efortului, prin consum de oxigen mărit, datorie denumită
alactacidă
 datoria de O2 alactacidă are valori de 2,5 l sau cm3 la adultul sedentar și 6 l
la antrenat; durata rambursării este de 3-5 minute, comparativ cu datoria de
O2 lactacidă de 10 - 12 l la care durata rambursării este de până la la oră.
În sprint după eforturi cu apnee totală, frecvența respiratorie este mai mare
decât după eforturi dinamice de durată lungă și aceeași intensitate. Cea mai bună
frecventă respiratorie este de până la 30 respirații/minut, frecvență la care se
păstrează un raport bun între inspirație și expirație.
Creșterea frecvenței peste această valoare se realizează prin scurtarea
expirației, ceea ce va duce la acumulare de dioxid de carbon. Frecvența respiratorie
în repaus este de 16-18 respirații/minut. Aceasta se modifică atât în timpul
efortului cât și după încetarea acestuia.
Imediat după terminarea efortului frecvența respiratorie crește ajungând la
valori de 20-30 respirații/minut, până la 40-50 respirații/minut, în funcție de
intensitatea, durata efortului și gradul de antrenament.
După efectuarea eforturilor maxime, de scurtă durată, frecvența respiratorie
poate atinge valori de 40-50 respirații/minut; după eforturile intense și de lunga
36
durată, frecvența respiratorie ajunge la 30-40 respirații/minut, iar după cele
moderate, frecvența respiratorie ajunge la 25-30 respirații/minut.
După terminarea efortului în primele 30-40 secunde se menține o ventilație
pulmonară foarte crescută, apoi frecvența respiratorie scade treptat.
Amplitudinea respiratorie crește foarte mult pentru a asigura un debit
respirator mai mare și deci o cantitate mai mare de oxigen (O2). Creșterea
amplitudinii respirației se produce paralel cu creșterea frecvenței numai până la o
anumită valoare (40-50 respirații/minut) după care amplitudinea mișcărilor
respiratorii scade. Imediat după terminarea efortului amplitudinea crește pentru a
acoperi datoria de oxigen acumulată [http://ro.scribd.com/doc/23924098/Efortul-
Fizic-Aerob-Si-Anaerob, vizitat iulie 2014].
Caracteristicile efortului anaerob din timpul startului și în timpul curselor de
sprint la înot sunt :
Tabelul nr. 2 Caracteristicile efortului anaerob*
EFORT ANAEROB
CARACTERISTICI - 10 – 15 sec.
DURATĂ/VOLUM - Alactacid
- 35 – 60 sec. - lactacid
INTENSITATE - Maximală
- Neuropsihic
SISTEME SOLICITATE
- Neuromuscular
- Nu (produși finali acid lactic cu
ECONOMIE
energie potențială)
CONDIȚII ECHILIBRU
- Datorie de O2
CERINȚĂ/ APORT O2
SUBSTRAT BIOCHIMIC - Glicoliză anaerobă
- Intramusculari (cantitatea de
FACTORI LIMITATIVI ATP inițial, PC, tamponarea
acidului lactic)
RELAȚIA CU CALITĂȚI - Forță
BIOMETRICE - Viteză
*după http://www.scrigroup.com/sanatate/sport/Efortul-
sportiv-efortul-fizic-72589.php
37
Componentele efortului și operaționalizarea sa sunt prezentate în tabelul nr. 3:
Tabelul nr. 3 Componentele efortului *
Componentele
Forța Viteza
efortului
- încărcătură (kg) - viteza maximă de
- procent din RM alergare pe diferite
(forța dinamică) porțiuni
- mărimea impulsului (N/s) - procent din viteza
Intensitatea
- calitatea impulsului unei maximă
stimulului
forme de exercițiu (sărituri, - viteză aciclică de mișcare
aruncări, împingeri cu (m/s)
intensitate submaximală, medie - frecvență de mișcare (Hz)
și maximă)
*după http://www.scrigroup.com/sanatate/sport/Efortul-sportiv-efortul-fizic-
72589.php
Capitolul 3
Aspecte particulare ale biomecanicii în tehnica

startului în natație
În domeniul Științei Sportului, biomecanica este în cadrul disciplinelor, după

specialiști ai domeniului, după Drăgan I. (1988, p.12-19), legată de
interdisciplinaritatea cu anatomia, fiziologia, cibernetica, antropologia, psihologia,
și contribuie la îmbunătățirea tehnicii sportive.
“Preocupările privind studiul biomecanicii își au rădăcinile în antichitate.
Grecia antică, începând cu Aristotel și Galen, Leonardo Da Vinci, Galileo Galilei,
Isaac Newton, continuând până în zilele noastre, la noi în țară, primul om de știință
care a introdus studiul mișcărilor corpului a fost Fr. I Rainer” [Pia Simona, O. A.
Haba, 2011, p.14].
“Biomecanica studiază modul cum iau naștere forțele musculare,
analizându-le din punct de vedere mecanic, cum intră în relație cu forțele
exterioare care acționează asupra corpului. Pornind de la aceste relații de
interdependență, biomecanica exercițiilor fizice stabilește eficiența lor mecanică și
indică metodele practice pentru creșterea randamentului în funcție de scopul
antrenamentului fizic. [www_RegieLive_ro_biomecanica.zip, vizitat dec.2012].
38
De la studiile biomecanice se așteaptă soluții științifice, în vederea însușirii
unor tehnici raționale.
“Biomecanica înseamnă și analiza fizică a mișcării, aplicarea legilor fizice
ale mișcării la activitatea fizică a omului. În acest cadru, se va discuta despre:
frecare, inerție, rezistențe, accelerație, viteză, pârghii. Și de asemenea analizează
implicațiile abaterilor de la aceste legi ale mișcărilor patologice.” [Sbenghe T.,
2002, p.5].
Considerăm ca o definiție generalizatoare, pe care o acceptă majoritatea
oamenilor de știință, cea dată de Gowaerts: „biomecanica este știința care se ocupă
cu studiul repercusiunilor forțelor mecanice asupra structurii funcționale a omului,
în ceea ce privește arhitectura oaselor, a articulațiilor și a mușchilor, ca factori
determinanți ai mișcării [http://biblioteca.regielive.ro/proiecte/medicina/sistemul-
osos-349316.html, vizitat iulie 2014].
În completarea definiției conform autorului Drăgan I., (1974, p. 569, 570)
întreaga activitate motrică a sportivului se desfășoară în spațiu și în timp.
“Elementele spațiale se caracterizează prin modificarea coordonatelor
spațiale. Ele se produc între segmentele corpului și reprezintă mișcările articulare.
În activitatea sportivă sunt antrenate multe articulații, iar mișcările se produc în
jurul a numeroase axe și planuri. Elementele temporale formează componentele
unei mișcări precizate în timp - fazele mișcării. Precizarea caracteristicilor spațiale
și temporale este absolut necesară pentru efectuarea unei analize biomecanice a
mișcărilor complexe.” [Drăgan I.1974, p.571].
Considerăm că avantajele și dezavantajele biomecanicii sportive prezentate
de Vladimir VM. Zatiorschi (2000, p.104,105) cuprind scopul și limitările
paradigmelor și modelelor folosite pentru a înțelege și analiza activitatea în sport.
“Paradigma dominantă este folosirea pe scară largă a modelelor care
consideră corpul uman o mașină fizică și deci ne permite să invocăm metodele
puternice ale fizicii și matematicii care au demonstrat progresul aplicării
mecanicii. Asta a permis oamenilor de știință să examineze corpul uman în mișcare
mult dincolo de aptitudinile celor mai pricepuți antrenori și au ajutat sportul să
perfecționeze metodele de antrenament, tehnicile competitive, reabilitarea
tehnologiei și echipamentului sportiv la un rang ce părea de domeniul științific”
[Pearson C.T., McElroy G.K., Blitvich J.D., Subic A. and Blanksby B.A., 1998,
p.34, 49, 66].
Cercetările biomecanice, după Bonnar S. (2001, p. 2-10) au scopul de a
constata în mod obiectiv, greșelile care apar în decursul efectuării exercițiilor
fizice, de a descoperi cauzele mecanice și de a prevedea consecințele în procesul
însușirii mișcărilor din cadrul procesului de recuperare. Biomecanica poate indica
măsurile ce se impun pentru însușirea corectă a unei tehnici, poate formula
indicații metodice prețioase, poate contribui la perfecționarea tehnicilor.
39
Principiile generale ale unui start reușit, după Jorgić B, Puletić M, Stanković
R, Okičić T, Bubanj S, Bubanj R. (2010, p. 31-36) sunt reprezentate de viteza
crescută la start, distanța orizontală mai mare la impact, unghiul optim la intrare și
alți parametri similari. Evaluarea cantitativă a starturilor poate indica nu doar un
aspect al performanței pe distanță mai mare, de exemplu startul grab, sau al forței
de reacție, ci și o eficiență mai ridicată, ca în cazul startului track, care va oferi o
perspectivă aprofundată asupra unor abilitați îmbunătățite de start, după Mitrofan
Anca Ianoli (2000, p.49).
Counsilman, J., Counsilman, B., Nomura, T., & Endo, M. (1988, p. 81-91),
au demonstrat că performanța în înotul competițional este influențată de fizicul
înotătorului, de forța și de rezistența factorilor musculari, însă cei mai importanți
factori cheie sunt reprezentați de tehnicile de înot, aici fiind incluse și startul,
întoarcerea, tehnica mișcarea mâinilor și sosirea cu atingerea peretelui. “Timpul pe
care un înotător îl petrece la start reprezintă între 0,8% și 26,1% din timpul total al
cursei, în funcție de proba de concurs.” [Breed R., & Young W., 2003, p. 213-220].
Astfel, cu cât este mai scurtă distanța de parcurs, cu atât mai important este efectul
dat de start. Multe tehnici de start sunt folosite în înotul competițional precum
startul apucat sau grab startul , startul atletic sau track startul.
Grab startul și track startul sunt printre cele mai populare tehnici folosite
momentan pentru competițiile individuale. H. Galbraith, J. Scurr, C. Hencken, L.
Wood, și P. Graham-Smith (2008, p. 307-315), au făcut studii privind comparația
dintre cele două starturi și au prezentat variabilelor cinematice și cinetice obținute.
Obiectivul unei curse de înot este de a parcurge distanța cerută în cel mai
scurt timp, cursele fiind câștigate sau pierdute la sutimi de secundă. Viteza atinsă
de un înotător este cea mai mare în timpul fazei de start, de aceea este important
pentru înotător să mențină viteza atinsă la desprinderea de pe bloc-start cât mai
mult timp posibil, înainte de a încetini pentru ritmul de cursă, după Welcher R.,
Heinrichs R.N. & George T. (2008, p.100-113). Deși timpul pe care înotătorul îl
petrece pentru start este mai puțin decât cel din înotul liber și faza de întoarcere, un
start eficient este important pentru succes, după Honda K.E., Sinclair P.J., Mason
B.R., Pease D.L, (2010, p.94-96), site:
http://coachsci.sdsu.edu/swim/biomechs/honda.htm, vizitat ianuarie 2011.
Condițiile pentru un start de tip superior includ un timp de reacție rapid,
puterea de împingere la start, viteza ridicată de desprindere și o scădere a forței de
frânare în timpul intrării în apă. O poziție dinamică având o rezistența scăzută în
timpul alunecării pe sub apă, pentru a minimaliza pierderea vitezei orizontale,
precum și o creștere a eficienței propulsive în timpul fazei de tranziție, pot
contribui la un start optim, după Breed &Young (2003, p.1-2). Un start rapid se
caracterizează prin deplasarea rapidă a centrului de greutate către direcția înainte,
de deplasare, în timp ce picioarele sunt în contact cu bloc-startul.
40
Maximizarea startului are loc când forța exercitată de picioare este în
direcția posterioară și cea exercitată prin mâini este contra bloc-startului, în direcția
înainte și în sus, după Guimares & Hay, anul 1985 [https://ojs.ub.uni-
konstanz.de/cpa/article/viewFile/1518/1423, vizitat ianuarie 2011].
Diverse cercetări au fost desfășurate pe poziția inițială a startului, conform
autorilor Blkanskby 2002, Geladas &Nassis 2005, Welcher 2008.
Considerăm că lipsa unor performanțe la parametri superiori în marile
competiții internaționale în natația românească a scos în evidența o serie de aspecte
deficitare. Una din ele este modul în care este în prezent abordat startul de sus în
natație în probele de sprint la nivel național comparativ cu cel internațional.
Am semnalat o mare diferență de tehnică de start datorată logisticii
bazinelor de înot.
Cercetarea biomecanică a tehnicii de start își propune să elucideze situația
actuală și să perfecționeze tehnica de start, prin îmbunătățirea eficacității acesteia.
Teza își propune obiectivizarea startului în natație în baza analizei parametrilor
spațio-temporali, realizarea unui model de start, care să permită obținerea unor
rezultate superioare în probele de sprint și a unei metodici de start.
Înregistrarea pe film a mișcărilor de la startul în natație împreună cu
prelucrarea informatică, prin metode software și aparatură computerizată, a venit în
sprijinul obiectivizării, învățării și perfecționării sportive. S-a reușit să se transpună
analiza biomecanică a unei acțiuni motrice complexe pe calculator determinând
valorile exacte ale mișcării. La introducerea informațiilor în calculator se pot
obține date necesare pentru modelul matematic al unei mișcări. În acest fel se poate
suprapune schema modelului optim pe schema subiectului cercetat, apoi se extrag
concluziile aferente. Se pot corecta greșelile și se poate dezvolta o metodologie de
dezvoltare a grupelor musculare specifice care susțin o anumită execuție.
Vizionarea repetată, a unui cadru, din filmul startului, prin proiectarea cu
viteză normală pot contribui la înțelegerea unor părți din execuția globală a unui
procedeu tehnic. Se poate simți ritmul mișcării de către sportiv a ceea ce vede, cu
atât mai mult dacă proiecția filmului are loc în antrenament sau imediat după
execuția mișcării și înregistrare. În cadrul pregătirii tehnice și teoretice a celor mai
bune execuții ale startului, considerate etalon sau model, se poate eficientiza și
compara cu propria execuție.
O astfel de experiență stimulează participarea conștientă a sportivului.
Educat și instruit, sportivul devine propriul său evaluator, facilitându-i antrenorului
procesul dirijării pregătirii.
Nevoile cercetării antrenamentului sportiv prin înregistrări video este
susținut pentru găsirea soluțiilor la problemele de tehnică în sport. Astfel, pentru
înot, au fost fixate pe trepied camere de filmat pe toate laturile bazinului și mai
mult și sub nivelul apei, cu un mare unghi de cuprindere. Tot pentru natație au fost
41
create camere de luat vederi prevăzute cu prisme și lentile ce permit înregistrarea
simultană, pe aceeași bandă, a imaginilor de deasupra și de sub nivelul apei
simultan.
Concomitent se înregistrează timpul mișcărilor, chiar și în miimi de secundă,
oferind posibilitatea analizei mișcării, în special din perspectiva dezvoltării
performanțelor tehnice.
“Înregistrarea electronică, succedând celei manuale și amplificând
posibilitățile de analiză fie a mișcării izolate, fie a procesului de antrenament, a
pătruns adânc și în metodologia pregătirii sportive. La nivel de înaltă performanță,
îndeosebi cel care conține informații multiple de ordin fizic, tehnic și tactic,
informația selectată și sistematizată obținută prin tehnica modernă de obiectivizare
și înregistrare a mijloacelor studio-vizuale, capătă un rol de prim rang în stabilirea
strategiilor și tehnicilor de pregătire.” [http://www.scrigroup.Modelul-
antrenamentului-sporti14912.php]
Analiza biomecanică și kinetică a startului la înot a arătat că sunt
semnificative legături cu lungimea cursei, indiferent de ritmul startului, cursele
scurte au starturi mai rapide decât cursele lungi, atât la feminin cât și la masculin,
după Biel K . (2010, p.113-117)
Efortul specific depus este condiționat de:
 greutatea corpului;
 poziția orizontală de deplasare, care prezintă aspecte diferite de mecanică
și fiziologie față de cele ale poziției verticale;
 dinamica mare de activitate din cauza lipsei sprijinului solid în faza
acvatică.
Corpul omenesc are o densitate mai mare decât apa, datorită căruia el are
tendința de a se scufunda. Acest lucru este împiedicat prin mișcări de plutire ale
membrelor, de sus în jos.
În practica procedeele de înot și startul în competiție au o mare complexitate
de mișcări. Principalele mișcări sunt: mișcări productive, mișcări de frânare,
mișcări de plutire. Musculatura corpului participă multilateral la mișcare.
În general la membrele superioare centura scapulară și cea a articulației
umărului este mai dezvoltată, în timp ce la membrele inferioare este mai dezvoltată
musculatura triplei flexii și triplei extensii.
“Datorită acestui fapt în metodica antrenamentului înotătorilor trebuie să
predomine metodele izotone, iar izometria se poate aplica cu prudență și numai în
grupele de lanțuri musculare indicate ca fiind solicitate în special pentru mișcările
de progresie”. [ Ifrim M., 1978, p. 423-427].
42
La startul de sus în natației, figura 21, după Ifrim M., (1978, p. 423) sunt
implicate mai multe grupe muscular, astfel:
Fig. nr. 21 Musculația la start în natație

după Ifrim M. (1978, p.423)
 La gât: sternocleidomastoidian, trapez, erector spinae splenius capitis

 La spate și abdomen: rectus abdominus, oblicul intern și extern, transvers,
iliocostalis
 La umerilor: serratus anterior, pectoralis major, deltoid anterior,
supraspinatus, teres major
 La brate: biceps brahial, brachialis,brachiradialis, triceps brachii, flexor carpi
radialis, ulnaris, palmaris longus, extensor carpi radialis, extensor carpi
ulnaris, flexor digitorum, extensor digitorum
 La șold: iliopsoas, rectus femoris, sartorius, tensor fasciae latae, biceps
femoris, semimebranosus, semitendinosus
 La picioare: rectus femoris, vastus medialis,intremedius, biceps femoris,
semimembranosus, semitendinosus
 La talpă: gastrocnemuis, tibialis anterior, extensor digitorum, extensor
hallucis, peroneus, soleus, tibialis posterior, flexoe digitorum, flexor hallucis
La înot, contracțiile comune mai des întâlnite pot fi:

 contracții musculare fazice sau ciclice proprii tehnicii de înot,
 contracții exploziv-balistice aciclice prezente la start și întoarceri,
 contracții ciclice reluate în viteză, cu detentă ridicată, la intensitatea
impusă de distanța de înot.
Debbie Bogert, (2005, p.1-28) studiază la Physiological Kinesiology

Laborator și prezintă detaliat musculatura implicată la startul de sus în natație.
43
Considerăm de o importanță deosebită faptul că “variabilele cinematice sunt
rezultatul variabilelor cinetice care oferă informații antrenorilor.” [Ross Sanders,
Stephen Bonnar, 2008, p. 48-49]. Eficiența variabilelor integrate în parametrii
cinematici și cinetici pot oferi informații adiționale în ceea ce privește tehnica, însă
aceasta nu a fost încă supusă studiilor.
Cossor, J. și Mason, B. (2001, p. 25-30), compară grab startul și track startul
folosind variabile cinematice (distanța orizontală la intrare) și cinetice (maximul
forței de reacție la sol, maximul forței verticale și orizontale, indexul forței de
viteză și anume SSI, impulsul) dar și de a integra aceste variabile pentru estimarea
eficienței startului (indexul de eficientă SSI, indexul impuls-eficiență) în cazul
ambelor variante acestea sunt încă supuse cercetărilor.
Ținând cont că ecuația impulsului-moment este:
F∙ ∆𝑡𝑡 = 𝑚𝑚 ∙ ∆𝑣𝑣
Unde:
F – forța
∆𝑡𝑡 – perioada de aplicare a forței
∆𝑣𝑣 - variația de viteză
m – masa
dar, ecuația impulsului se poate scrie și sub forma ∆𝑣𝑣 = ∆𝑡𝑡∙𝐹𝐹

𝑚𝑚
.
Această rearanjare a ecuației impulsului o folosim pentru a explica obținerea

vitezei orizontale de desprindere în cazul startului prin măsurători.
Variația vitezei mai poate fi scrisă
∆𝑣𝑣 = 𝑣𝑣𝑓𝑓 − 𝑣𝑣0
𝑣𝑣𝑓𝑓 – viteza finală

𝑣𝑣0 – viteza inițială
din moment ce la începutul startului viteza inițială este zero (𝑣𝑣0 = 0), ecuația
devine
∆𝑡𝑡∙𝐹𝐹
𝑣𝑣𝑓𝑓 = 𝑚𝑚
44
Se poate deduce că un înotător care aplică forța doar un interval redus de
timp va părăsi bloc-startul cu o viteză mai mică, dar are un timp de răspuns mai
bun pe distanță scurtă.
În mod reciproc, același înotător exercitând aceeași forță pe o perioadă mai
lungă va avea o viteză de desprindere mai mare și posibil un timp de răspuns mai
rapid pe o distanță mai lungă.
Rezultatele studiului acestor variabile pot oferi înotătorului și antrenorului
perspective diferite asupra avantajelor comparative ale tehnicilor de start.
Altfel tabelul ce urmează prezintă valorile înregistrate în studiu comparativ
track și grab start:
Tabelul nr. 7 Comparație între grab start și
track start în variabile cinematice și cinetice*
SSI Impuls Distanța SSI Index Impuls-
(s-1•GC.) (s•GC) intrare (I.) Index de eficiență Eficiență
(kg-1•s2) (kg-1)
Grab 2.16 ± 0.50 ± 1.77 ± 0.84 ± 0.121 3.57 ± 0.262
startul 0.366 0.045 0.096
Track 1.24 ± 0.537 4.59 ± 0.808
startul 1.55 ± 0.38 ± 1.66 ±
P 0.372 0.074 0.115 0.053 0.010
0.002 0.003 0.006

*după Ross Sanders, Stephen Bonnar (2008, p. 48-49)
(GC – centru de greutate, I – înălțime, diferența p< .05)
Variabilele cinematice sunt rezultatul variabilelor cinetice care oferă informații

antrenorilor, după Ross Sanders, Stephen Bonnar (2008,
http://www.coachesinfo.com/index.php?option=com_content&view=article&id=1
34:swimming-start-technique&catid=49:swimming-coaching&Itemid=86).
Rezultatele studiului acestor variabile pot oferi înotătorului și antrenorului
perspective diferite asupra avantajelor comparative ale tehnicilor de start.
Biomecanica startului kick
În 2009 s-a implementat o nouă tehnică de start prin introducerea unei plăci
înclinate denumite kick pe platforma de start.
Acest nou bloc-start, conceput de firma Omega, denumit OSB11, în
Corgemont, Elveția este aprobat de FINA, organismul internațional de conducere
în natație și a condus la dezvoltarea tehnicii de kick start.
Kick-startul este în principiu un start atletic sau track-start modificat care
permite piciorului din spate să fie ridicat de pe platforma plată și plasat pe placa de
45
împingere posterioară. Placa este fixată la un unghi de 30 de grade față de
suprafața plată a bloc-startului și poate fi mutată în cinci locații diferite de-a
lungul platformei de start.
Omega susține că testele efectuate pe înotătorii de elită au demonstrat că o
cursă este mai rapidă în aceste condiții, în comparație cu bloc-startul standard, deși
nu au fost oferite date pentru a susține această afirmație.
Modelul internațional de start prezintă o caracteristică puternică, nou
patentată și revoluționează modul de start în natație, spatele platformei fiind
înclinat.
Noul bloc-start permite kick startului să obțină o medie pe bloc de 0,77s prin
comparație cu track startul care deține 0,88s. Aceasta diferență mică a fost
semnificativă, kick startul a avut timpi mai mici cu 0,03s la desprinderea de pe
platforma.
Shin și Groppel (1986, p.171-175) au descoperit că timpul de desprindere al
track startului este semnificativ mai rapid cu 0,05s mai mare decât cel al grab
startului.
Breed și McElroy (2000, p. 277-293) au găsit că o diferență de 0,03s între
grab și track start. Ea fost considerată nerelevantă, deoarece variația dintre starturi
era prea mică. Studiul lor a folosit înotătorilor începători, în timp ce un studiu mai
nou a prezentat cazul pe înotătorii de elită, unde variația a fost semnificativ mai
redusă.
Studiile de mai sus evidențiază, mai departe, faptul că kick startul are un
beneficiu asupra track startului dar și asupra celorlalte tipuri.
Bloc-starul OSB11, conform figurii nr.37 este prezentat ca bloc-start utilizat
în mod curent în competițiile internaționale:
Fig. nr. 37 Bloc-startul omega OSB11 din lateral și profil cu dimensiuni

standardizate, după http://www.swisstiming.com/Detail.559.0.html
46
Capitolul 4
Monitorizarea și evaluarea în cadrul antrenamentului sportiv
4.2 Particularități ale monitorizării startului în performanța natației
În sport monitorizarea și evaluarea reprezintă una din componentele

esențiale ale procesului instructiv-educativ și are la bază o activitate de examinare
concretizată prin:
 măsurarea parametrilor
 înregistrarea valorilor
 analiza rezultatelor
 aprecierea propriu-zisă
Aprecierea depinde de măsurare, iar măsurarea, la rândul ei, de fidelitatea cu care

reușește să surprindă acțiunea motrică studiată.
În competițiile internaționale monitorizarea startului se face computerizat,
datele fiind furnizate pe site-uri specializate.
Evoluția campionului național la sprint din 2012, Norbert Trandafir în luna
mai poate fi urmărită pe site-ul:
http://swim.ee/competition/2012_debrecen/debrecen2012.html și în imaginile ce
urmează.
În figura nr. 39 este prezentată monitorizarea poziției de start pe bloc-start,
la Campionatul de seniori, Budapesta 2012, în proba de 100 m liber, la care a
participat sportivul Norbert Trandafir:
Fig. nr. 39 Poziția de start, după http://www.swim.ee/competition/index.html
În figura 40 este monitorizat timpul de start, redat computerizat:
47
Fig. nr. 40 Timpul de start până la intrarea în apă
http://www.swim.ee/competition/index.html
Capitolul 5
Considerații teoretice privind procesul de antrenament

planificare, periodizare în natație
În natație activitatea de performanță cuprinde ca în toate sporturile, etape de
pregătire, etape precompetiționale și etape competiționale.
Mai există etape la nivel de inițiere după care se face selecția și apoi
urmează pregătirea de performanță.
Inițierea sau învățarea înotului, din punct de vedere al capacității
organismului de a începe activitatea organizată, începe la vârste mici 4 – 6 ani cu
condiția ca obiectivul principal să fie acomodarea cu mediu, învățarea echilibrului,
a orientării în apă, coordonarea mișcărilor simple și învățarea unor exerciții din
tehnica procedeelor.
Învățarea înotului este obligatoriu să înceapă cel mai târziu în jurul vârstei
de 7 ani, vârsta școlarizării, atunci când copilul capătă noțiuni de disciplină, se
cultivă atenția, se mărește bagajul de cunoștințe teoretice și practice.
Parte a selecției este selecția primară, în care copiii sunt aleși pe baza
criteriilor morfo-funcționale și psihice. În această fază se detașează următoarele
criterii de selecție: măsurători antropometrice simple: înălțime, greutate, anvergură.
48
Se stabilesc relațiile cu familia, se fac teste simple în mediu acvatic : plutire,
coordonare, se testează calități psihice: curaj, perseverență, atenție.
Ulterior se trece la etapa superioară de pregătire, care cuprinde dezvoltare
fizică generală și apoi specializată.
Cuantificarea criteriilor de selecție secundară și pe specializări rămâne la
aprecierea coordonatorului fiecărui centru, având la bază experiența acumulată și
observațiile privind activitatea individuală a sportivilor, gradul de implicare în
efortul de performanță, dorința de afirmare, interesele părinților.
Periodizarea în funcție de perioada competițională a calităților motrice, după
Balint L.,(2003, p.45) este prezentată în figura următoare:
Tabelul nr. 12 Periodizarea calităților motrice*
Faze Pregătitoare Competițională Tranziție

Pregătire Pregătire Precompetițion Competiția
Subfaze Tranziție
generală specifică ală principală
Transformare
Putere
Adaptare Con
Forță Forță maximă Rezistență Menținere Compensare
anatomică curs
Musculară
Ambele
Anduranță
Anduranță aerobă Anduranță
Anduranță Anduranță specifică
aerobă Anduranță aerobă
specifică
Viteză specifică Viteză specifică
Viteză,
Anduranță -Alactacid Agilitate
alactacid
Viteză aerobă și -Lactacid Timp de reacție -
Anduranță
anaerobă -Rezistență de - Rezistență de
anaerobă
viteză viteză
*după Balint L. (2003, p.45)
Condițiile și factorii implicați în planificarea activității competiționale, după

Ionescu Bondoc D., (2010, p.103, citându-l pe Hoștiuc N. 2003, p.1-3) trebuie să
cuprindă:
1. Caracteristicile planului
2. Caracteristicile calendarului
3. Baza materială
4. Competiții de performanță
49
5. Categoria de clasificare
6. Resurse financiare, deplasări, cazare, masă, taxe, premii
7. Durata desfășurării concursurilor și durata refacerii între competiții
8. Condițiile organizatorice și metodice ale competițiilor de vârf
5.1 Periodizarea pregătirii forței-putere
Scopul antrenamentului de forță este perfecționarea puterii. Periodizarea

forței, pentru îndeplinirea obiectivului, în funcție de perioadă are șase faze:
• Perioada pregătitoare:
 adaptarea anatomică
 hipertrofia
 forța maximă
 conversia în putere sau rezistență musculară
• Perioada competițională:
 menținerea puterii – încetarea antrenamentului de forță
• Perioada de tranziție:
 antrenament de compensare
Faza de adaptare anatomică implică toate grupele musculare, ligamente,

tendoane și articulații pentru fazele ulterioare de pregătire. Obiectivele
suplimentare pentru adaptarea anatomică sunt de echilibrare a forței între grupurile
de mușchi flexori și extensori din jurul articulațiilor. Alt obiectiv este echilibrarea
celor două laterale ale corpului, la nivelul umerilor și brațelor, concomitent cu
întărirea mușchilor stabilizatori și a mușchilor antagoniști. În toate sporturile și în
natație sunt folosite ca exerciții alergările și săriturile, pentru dezvoltarea
extensorilor genunchilor și flexorilor plantari ai gleznei. Fazele de tranziție și de
adaptare anatomică trebuie să dezvolte și mușchii antagoniști. Programul acestei
faze trebuie sa cuprindă toate grupele musculare într-un program multilateral.
Sportivii care au o mică experiență anterioară au nevoie de o perioadă mai mare de
adaptare anatomică.
Perioada de pregătire pentru sportivii maturi, care au o experiență de 4-6 ani
în pregătirea forței, se întinde pe 3-5 săptămâni de adaptare anatomică.
Perioada de hipertrofie se utilizează în faza de început a perioadei. Tehnicile
folosite de obicei sunt cele de body-building. În funcție de vârstă și experiență se
adaptează perioada de pregătire a forței.
50
Urmează perioada de dezvoltare a forței maxime. Durata este de la 1 la 3
luni, funcție de necesitățile sportivului. Împărțirea în trei etape a acestei faze
respectă progresia în trepte, a exercițiilor efectuate cu număr de repetări mici.
Acestei perioade îi urmează faza de conversie. Principalul scop al conversiei
sau al transformării forței în putere presupune transformarea forței maxime în
putere. Transformarea se face gradual, conversia depinde de capacitatea care
trebuie dezvoltată, după Bompa T. O. (2006, p. 113).
Faza de conversie durează 4-5 săptămâni de putere specifică. Conversia la
rezistență musculară durează 6-8 săptămâni.
Faza competițională presupune menținerea antrenamentului de forță la
nivelul fazei anterioare în funcție de capacitățile sportivului. Referindu-ne la startul
în natație, mai ales pentru probele de sprint, se va planifica un antrenament pentru
forța maximă, două pentru putere și una pentru rezistență, după Bompa T., (2006,
p.114).
Planificarea săptămânală trebuie sa cuprindă 2-4 antrenamente de menținere
a forței. Programul de exerciții cuprinde specificitatea sportului respectiv, în
maxim 30 - 60 minute/zi.
Antrenamentul de forță încetează cu 5 zile înainte de competiție, urmărind-
se doar conservarea energiei.
Faza de tranziție este de fapt perioada de trecere de la un an de pregătire la
altul. Relaxarea este principalul obiectiv al acestei faze. Durata este între 4 și 6
săptămâni.
Forța se dobândește greu dar se pierde foarte ușor. Puterea și viteza fiind
într-o strânsă legătură acestea vor scădea simultan proporțional. În perioada de
tranziție trebuie menținută forța prin activitatea mușchilor antagoniști, a celor
stabilizatori și a mușchilor mai puțin solicitați în performanță. Compensarea se
face prin exerciții nespecifice de echilibrare a forței specifice.
Sportivii înotători de sprint utilizează preponderent sistemul energetic
alactacid și anaerob. Bompa T. (2006, p.122), prezintă un dublu ciclu pentru un
înotător sprinter de nivel național astfel:
 sistemele energetice dominante: alactacid, lactacid, aerob
 ergogeneza: 25% alactacidă; 50% acid lactic; 25% aerobă
 furnizorii de energie: fosfatul de creatină, glicogenul
 obiective de antrenament: puterea, rezistența musculară de
scurtă durată, forța maximă
Modelul pentru dezvoltarea forței-putere propus orientativ, după Bompa T.

(2006, p.123), poate fi sintetizat tabelar astfel:
51
Tabelul nr.14 Model propus orientativ de periodizare a
forței-putere pentru sprint în natație*
* după Bompa T. (2006, p.123)
„Forța se ameliorează ca rezultat al generării unei mari tensiuni în mușchi,

care se raportează direct la metoda de pregătire folosită. Forța maximă crește ca
urmare a activării unui mare număr de unități motorii FR” [Bompa, 2006, p. 308].
Pentru dezvoltarea forței maximale, se recomandă încărcături de peste 85%
din posibilități (maximale și supramaximale), după Dragnea, (2002, p. 367).
Procedeele pentru dezvoltarea forței maxime sunt descrise de Dragnea astfel:

- procedeul eforturilor maximale și supramaximale care constă în
folosirea unor încărcături cu 10-15% mai mari decât posibilitățile
individuale maxime cu care se efectuează 1 – 2 repetări,
- procedeul eforturilor mari (maximale) ce constă în folosirea unei
încărcături între 80-100% din valoarea maximă a performanței sportivului.
Se recomandă creșterea progresivă a încărcăturii până la 100%, mai apoi
descreșterea până la 80%. În opinia lui Bompa, forța se ameliorează ca
rezultat al unei mari tensiuni în mușchi, care se raportează direct la metoda
de pregătire folosită.
52
PARTEA A II-A
STUDIU PRELIMINAR AL METODELOR DE CERCETARE

A OBIECTIVIZĂRII STARTULUI ÎN NATAȚIE PE BAZA
PARAMETRILOR SPAȚIO-TEMPORALI PENTRU
ÎMBUNĂTĂȚIREA CURSEI DE SPRINT
6.6 Desfașurarea studiului de caz în cadrul experimentului preliminar
6.6.1 Etapizarea cercetării preliminare
În cadrul acestui experiment au fost vizate următoarele etape :

 Etapa 1: Periodizarea cercetării și stabilirea condițiilor de desfășurare a
experimentului
 Etapa 2: Stabilirea subiecțiilor
 Etapa 3: Stabilirea locațiilor de desfășurare
 Etapa 4: Metodologia specifică cercetării, înregistrarea video a modelului etalon
 Etapa 5: Mijloacele specifice, analiza datelor înregistrate cu ajutorul softului
Dartfish
 Etapa 6: Elaborarea unei metodologii de obiectivizare a startului și utilizarea ei
 Etapa 7: Observarea evoluției, analiza rezultatelor, concluzii
6.6.2 Periodizarea cercetării preliminare
6.6.3 Eșantioanele
În faza experimentului preliminar la cercetare a participat un sportiv
înotător, etalon pentru sprintul românesc, Radu Marius, vicecampion de seniori al
României.
6.6.4 Locații experiment preliminar
 Bazinul Olimpic Pitești, 6 aprilie 2012, experiment preliminar inițial în apă

 Baza de cercetare a federației de schi sărituri, Râșnov, iulie 2012, experiment
preliminar inițial pe uscat
 Bazinul Olimpic Pitești, 19 octombrie 2012 , experiment preliminar final în apă
 Baza de cercetare a federației de schi sărituri, Râșnov, ianuarie 2013,
experiment preliminar final pe uscat
53
6.6.5 Metodologia specifică
1. Pe parcursul a 6 luni de pregătire, din 16 aprilie 2012 și până în 19

octombrie 2012 s-a folosit săptămânal în perioada precompetițională și
competițională următoarea metodologie specifică de antrenament pentru
start:
- Exerciții pregătitoare pe uscat: sărituri în lungime, sărituri în înălțime,
sărituri la lada de gimnastică, sărituri în adâncime, exerciții de
pliometrie
- Exerciții ajutătoare în apă: sărituri în apă în stiluri diferite
- Exerciții de perfecționare: sărituri clasice de înot, în condiții
diversificate de plecare, cu sau fără obstacol la start
- Exerciții de corectarea greșelilor de execuție: sărituri clasice de înot cu
accent pe diferite faze componente ale startului
2. S-a utilizat metoda antrenamentului prin concurs și cu sprinturi :
a) antrenamentul startului de concurs, pe o distanță de 15 m, 5 starturi din
stilul track, 5 starturi din stilul atletic kick, 5 starturi din stilul dublu atletic kick, 5
starturi din stilul atletic kick fără împingere anterioară. Durata antrenamentului
specific pentru start se face de 4 ori pe săptămână, durează 20 minute, cu plecare la
1 minut fiecare start.
b) efectuarea unor verificări sau participări la competiții de verificare
c) pregătire fizică pe uscat, pentru dezvoltarea detentei, de 4 ori pe
săptămână, în perioada precompetițională și de 2 ori pe săptămână în
competițională
Antrenamentul în tempoul de concurs simulează condițiile de întrecere,
putând astfel să încurajeze unele forme de integrare a adaptărilor metabolice care
nu sunt produse de alte metode de antrenament.
A înota în tempoul de concurs sau aproape de acesta pe distanțe foarte mici
este aspectul cel mai important al acestui tip de antrenament, cu condiția să nu fie
folosit prea des, pentru că este foarte stresant atât fiziologic cât și psihologic. Se
recomandă folosirea acestuia în mod judicios în tot timpul anului, dar nu mai mult
de 4 ori pe săptămână.
3. Pe parcursul a 6 luni de pregătire, din iulie 2012 și până în ianuarie 2013 s-a
folosit metoda antrenamentului pentru îmbunătățirea forței, care se
realizează prin dezvoltarea forței specifice pentru start în antrenamentele pe
uscat. Dezvoltarea zonei musculare formate din extensorii și flexorii coapsei,
genunchilor și soldurilor a cuprins exerciții pliometrice după Cometty G.
(1996, p. 87, 91, 110) descrise în anexa 12.
54
În urma studiului literaturii de specialitate, a măsurătorilor din cadrul
cercetării și după consultarea cu antrenorul Dan Bădescu am propus un model de
program motor de pregătire, bazat pe metode proprioceptive și pliometrice, cu
dozarea efortului și a pauzelor.
6.6.6 Activitatea metodologică în pregătirea startului în natație
Succesiunea mijloacelor utilizate:
1. Mijloace multimedia de prezentare a tehnicii de înot la start, comunicare,

documentare tehnică, fișe de lucru tehnice cu imaginile logistice
2. Sărituri în apă de pe bloc-starturi diferite cu variate tehnici de start
3. Ședințe de pregătire psihologică cu specialiști pe tema concursurilor și a
startului, nedetaliat în acest studiu
4. Ședințe de refacere după efort cu mijloace specializate, nedetaliat în acest
studiu
Detalierea mijloacelor:
1. Mijloacele multimedia de înregistrare a tehnici de înot sunt prezentate în
imaginea următoare:
Fig. nr. 58 Diagrama testului de înregistare a startului la natație, după Shu-ting,

Weng-tzu, 2005, ISB XXth Congres ASB 29th, Cleveland, Ohio, p.884
55
Fig. nr. 61 Start Grab, sportiv Radu Marius, înregistrare personală
Fig. nr. 64 Bloc-Start Dublu atletic kick, înregistrare personală
6.6.7 Materiale tehnologice adecvate propuse cercetării

preliminare
Materialele folosite în cercetare aparțin Departamentului de cercetare D04 –

„Sisteme mecatronice avansate” al Facultății de Mecanică din cadrul Universității
Transilvania Brașov și autorului lucrării.
Pe membrele inferioare ale subiectului s-au folosit markeri cu bandă adezivă

albă, pentru a puncta mișcarea corpului în derularea înregistrării filmate.
56
Fig. nr. 67 Subiect Radu Marius, markeri cu bandă adezivă, înregistrare personală
Ca material de cercetare s-a folosit bloc-startul atletic kick, construit de noi,
compus din bloc-startul de atletism montat pe un postament de lemn. Bloc-startul
metodic atletic kick este atașat suprafeței bloc-startului clasic de natație.
Bloc-startul de atletism este fixat central pe stativul de lemn, construit la
dimensiunea bloc-startului clasic de înot: lungime antero-posterioară 600mm/
lățime 580mm.
Fig. nr.69 Bloc-start atletic kick, proiectat personal de autor în Pro/Engineer și

utilizat în cercetare
57
6.6.8 Testele cercetării preliminare
1. Etapa preliminară inițială
A. Testare preliminară inițială în apă, 6 aprilie 2012
În data de 6 aprilie 2012 s-a desfășurat experimentul preliminar inițial, în

bazinul Olimpic Pitești, cu înregistrarea parametrilor startului grab, track și atletic
kick, de pe bloc-startul atletic kick (care are o înălțare față de bloc-startul clasic cu
0,5mm).
Experimentul s-a desfășurat prin executarea mai multor starturi astfel:
1. Start grab, de pe bloc-start atletic kick, fără dispozitiv posterior kick de start
2. Start track, de pe bloc-start atletic kick, fără dispozitiv posterior kick de start
3. Start atletic kick, de pe bloc-startul atletic kick, cu sprijinul piciorului din
spate pe înălțarea oblică la unghi de 30 de grade și cu piciorul din față agățat
cu degetele de marginea anterioară a bloc-startului
4. Start dublu atletic kick, de pe bloc-startul atletic kick, cu sprijinul piciorului
din spate pe înălțarea oblică la unghi de 30 de grade și cu piciorul din față
sprijinit pe înălțarea oblică la unghi de 30 de grade
spate pe înălțarea oblică la unghi de 30 de grade și cu piciorul din față fără
împingere anterioară (prin blocarea agățării piciorului din față cu o suprafață
verticală)
B. Testare preliminară inițială pe uscat, iulie 2012
Experimentul preliminar inițial a constat în executarea de sărituri pe placa

MLD, cu înregistrarea computerizată a rezultatelor.
2. Etapa preliminară finală
A. Testare preliminară finală specifică în apă, 19 octombrie 2012
În data de 19 octombrie 2012 s-a desfășurat etapa experimentală preliminar

finală, în Bazinul Olimpic Pitești, cu înregistrarea parametrilor startului track și
atletic kick, de pe bloc-startul atletic kick (care are o înălțare față de bloc-startul
clasic cu 0,5 mm).
Experimentul s-a desfășurat prin executarea mai multor starturi astfel :
1. Start track, de pe bloc-start atletic kick, fără dispozitiv posterior kick
58
spate pe înălțarea oblică la unghi de 30 de grade și cu piciorul din față agățat cu
degetele de marginea anterioară a bloc-startului
B. Testare preliminară finală pe uscat pe uscat, ianuarie 2013
Experimentul preliminar final a constat în executarea de sărituri pe placa

MLD, cu înregistrarea computerizată a rezultatelor.
Rezultatele de performanță în perioada 2011-2013 la proba de 100m liber ale
sportivului etalon sunt prezentate în tabelul următor:
Tabelul nr. 36 Rezultate la proba 100m liber, sportiv etalon*

Îmbunătățire
Îmbunătățire
2011/ 2012/ 2013/ cu program
Subiect / cu program
Ctr. timp timp timp de % %
an special de
sec. sec. sec. antrenament
start (sec)
clasic (sec)
Subiect
1 51.98 51.40 50.25 0.58 1.12 1.15 2.24
etalon
* după înregistrare de către autor
Subiectului etalon, în proba de 100m liber, în anul 2011 avea cel mai bun
rezultat 0:51:98 minute. În anul 2012, în proba de 100m liber a obținut cel mai
bun rezultat 0:51:40 minute cu un program de antrenament clasic.
Îmbunătățirea cursei cu 0:00:58 minute reprezintă un procent de creșterea
performanței cu 1,12%.
Calcul procentual al progresului în anul 2011-2012 se face cu formula :
0.58s x 100% : 51.98s = 1.12%
În urma pregătirii speciale a startului în perioada aprilie 2012, ianuarie 2013
sportivul își îmbunătățește timpul în probă la 100m liber de la 0:51:40 la 0:50:25.
Progresul obținut este de 0:01:15 minute, procentual îmbunătățirea performanței
cursei este de 2,24%.
1.15s x 100% : 51.40s = 2.24%
Putem observa o îmbunătățire dublă a performanței în cursa de 100m liber
pentru un an, după utilizarea unei metodologii de antrenament specială pentru start
și dezvoltarea forței de impulsie a membrelor inferioare.
Prezentăm un exemplu din experimentul și analiza startului cu ajutorul softului
Dartfish, de măsurare a parametrilor spațio-temporali:
59
Fig. nr.76 Start, momentul intrării în apă, înregistrarea personală
Timpul de zbor = 1.101-0.633= 0.47 s.
Viteza de zbor = 3.09/0.47= 6.5 m/s
Comparația startului atletic kick și atletic kick fără împingere anterioară în

care piciorul din față nu se agăță de marginea anterioară a bloc-startului și nu are
suprafață de împingere deloc (este blocată marginea bloc-startului cu o înălțare din
lemn.) Se crează astfel o sensibilizare a diferențierii împingerii pe piciorul din
spate. La un nou start s-a constat îmbunătățirea calități impulsului nervos selectiv
pe piciorul de împingere din spatele și s-a obținut o împingere mai puternică
evidențiată de parametrii spațio - temporali superiori.
Un exemplu de analiză cu ajutorul softului Dartfish, prin suprapunere de
imagini startului:
Fig. nr.77 Suprapunere de imagini, start kick și dublu atletic kick, momentul
zborului, înregistrarea personală
60
Capitolul 7
Concluzii asupra rezultatelor cercetării preliminare
Sintetizarea datelor analizate și prelucrate în urma oricărui experiment

constatativ, care s-a axat pe studiul sportivilor, a evidențiat recomandări practico-
metodice de antrenament.
1. Utilizarea metodei de analiză video în procesul antrenamentului la
discipline sportive de orice gen, în special în natație la start, trebuie să
constituie un mod interactiv de obiectivizare a tehnicii de antrenament și să
completeze și să argumenteze științific sportivilor observațiile calitative ale
tehnicienilor.
2. Evaluarea sportivilor prin metoda analizei video, permite aprecierea laturii
cantitative spațio-temporale a procedeelor tehnice, putând măsura cu
exactitate îmbunătățirea, stagnarea sau involuția unor mijloace de
antrenament.
3. În procesul instruirii antrenamentului, componenta tehnică a sportului este
necesar să se axeze pe determinarea erorilor tehnice, eliminarea lor și pe
îmbunătățirea calităților motrice care contribuie la eficientizarea execuției
procedeelor tehnice.
4. Utilizarea în pregătirea startului în natație a bloc-startului atletic kick
contribuie la îmbunătățirea parametrilor spațio-temporali ai startului atletic
kick și implicit a tehnicii de start internaționale kick care are același lucru
biomecanic.
5. Îmbunătățirea performanței cursei de sprint 100m liber în anul fără pregătire
specială a startului a fost de 1,12%. În anul în care pregătirea startului a fost
coordonată experimental printr-un program special de dezvoltare a forței de
impulsie și prin obiectivizarea startului pe baza analizelor spațio-temporale
s-a înregistrat o îmbunătățire a cursei de 100m liber cu un procent de 2,24%
pe un subiect etalon.
Progresul obținut la startul în natație, evidențiat pe parametrii de start

analizați:
• timp
• distanță
• viteză
• unghi de intrare în apă,
în etapa preliminară, confirmă eficiența metodologiei de obiectivizare a start
utilizată în pregătire.
61
În concluzie s-a înregistrat o îmbunătățire a rezultatelor măsurate
computerizat cu softul Dartfish, pe imaginile experimentului preliminar, pentru
sportivul etalon, după 12 luni de antrenament specific pentru start.
Se constată o îmbunătățire a timpului de cursă cu un procent de 2,24%, după
perioada în care s-a folosit metodologia nouă de pregătire a startului, comparativ
cu un progres de doar 1,12% în perioada în care antrenamentele au avut o
metodologie clasică.
Se confirmă ipoteza de la care s-a plecat, că obiectivizarea startului în natație
îmbunătățește performanța cursei de sprint.
Recomandări în urma cercetării preliminare
1. Recomandăm o extindere a cercetării de bază, pe un număr mai mare

de sportivi, astfel încât rezultatele testării preliminare să poată fi
generalizate ca validitate.
2. Susținem aplicarea unei metodologii propuse de antrenament pentru
startul în natație, propus de noi, pentru un număr de 4 sportivi de elită,
seniori, sprinteri, ai natației romanești. Metodologia propusă de
antrenament, reprezintă o succesiune logică a formelor de instruire la
start și o abordarea specială a tehnicii internaționale de start în natație,
pe baza înregistrărilor și analizei parametrilor spațio-temporali.
Metodologia pregătirii startului prefigurează adaptarea rapidă a
tehnicii de start național la tehnica de start internațional.
3. Recomandăm utilizarea bloc-startului atletic kick pentru
antrenamentele startului în natație, după metodologia prezentată, ca o
variantă de antrenament, pentru startul internațional kick, până la
introducerea bloc-starturilor kick omologate în România.
4. Recomandăm ca rezultatele din cercetarea preliminară să constituie o
bază de premise în cercetarea experimentului de bază.
62
PARTEA A III A
CONTRIBUȚII PERSONALE PRIVIND OBIECTIVIZAREA
STARTULUI ÎN NATAȚIE PE BAZA PARAMETRILOR
SPAȚIO-TEMPORALI PENTRU ÎMBUNĂTĂȚIREA
PERFORMANȚELOR CURSEI DE SPRINT
Capitolul 8
8.2 Scopul cercetarii de bază și sarcinile
Scopul general al cercetării de bază este obiectivizarea startului în natație

pentru îmbunătățirea rezultatelor curselor de sprint, pe baza dezvoltării calități
impulsului selectiv și a forței-putere a sistemului musculo-ligamentar pe membrele
inferioare în urma aplicării metodelor și mijloacelor specifice formulate în urma
cercetării preliminare.
Sarcinile specifice ale cercetări de bază constau în determinarea parametrilor
spațio-temporali ai startului prin mijloace video.
Prin înregistrarea video a startului track și analizând :
 poziția statico - dinamica inițială
 distanța de zbor
 timpul de zbor
 viteza de zbor
 unghiul de intrare în apă
vom determina parametrii de performanță ai startului la înot pe baza unei tehnici

adecvate.
Prin analiza cinematică a starturilor, prelucrarea datelor și compararea
rezultatelor cu cele internaționale, vom concluziona asupra nivelului startului
românesc.
Cercetarea experimentală a vizat înregistrarea și analiza cinematică a
startului pe patru sportivi din lotul național al României, seniori, cu vârsta
cuprinsă între 20 și 22 de ani, prin aplicarea metodologiei de obiectivizare a
startului și îmbunătățirea forței-putere a membrelor inferioare verificată în
cercetarea preliminară.
8.3 Obiectivele cercetării de bază
Obiectivul general al cercetării este de obiectivizare a startului în natație în

scopul realizării unui transfer motric spre conținutul tehnic specific pentru
îmbunătățirea performanței cursei de sprint.
63
Obiectivizarea startului în natație, prin mijloace video de determinare și
eliminare a erorilor de start, va fi îmbinată cu măsurarea parametrilor spațio-
temporali ai startului. Măsurătorile calitative și cantitative vor duce la un rezultat
obiectiv de evaluare și monotorizare a startului în natație.
Obiectivele specifice ale cercetării de baza sunt:

1. Studiul tehnicii de start clasic în stilul track prin mijloace video.
2. Determinarea parametrilor măsurabili, de start clasic în stilul track până la
5m de bloc-start.
3. Analiza comparativă a parametrilor spațio-temporali măsurabili cu modelul
internațional de start în stilul track .
4. Determinarea erorilor de start în stilul track.
5. Eliminarea erorilor de start în stilul track.
6. Introducerea în pregătire a bloc-startului atletic kick, construit de noi și
studiul tehnicii de start în stilul atletic kick, prin mijloace video de
determinare a parametrilor spațio-temporali, până la 5m de bloc-start.
7. Eficientizarea startului clasic în stilul track prin dezvoltarea forței de
împingere a membrelor inferioare la start.
8. Eficientizarea startului în stilul atletic kick, de pe bloc-startul atletic kick,
prin adaptarea tehnicii la cerințele internațional de start actuale.
8.4 Ipotezele cercetării de bază
1. Presupunem că prin analiza tehnicii startului în natație, pe baza mijloacelor

video, pentru determinarea parametrilor spațio-temporali și depistarea erorilor în
stilul track, până la distanța de 5m de bloc-start, vom obiectiviza tehnica de start
pentru îmbunătățirea performanțelor cursei de sprint.
2. Presupunem că prin îmbunătățirea forței de impulsie a membrelor inferioare

creem posibilitatea obțineri unei puteri explozive mai mare de start.
3. Prin introducerea bloc-startului atletic kick, construit de noi, similar bloc-
startului kick internațional, în pregătirea startului în natație, vom obține
îmbunătățirea parametrilor spațio-temporali de start în stilul atletic kick, determinați
prin analiză video, până la distanța de 5m de bloc-start.
8.5 Metodologia cercetării de bază
Metodologia cercetării de baza cuprinde:

 metoda analizei antropometrice
64
 metoda testelor pe platforma MLD
 metoda analizei video cu softul Dartfish
 metode prelucrării matematice și grafice a datelor
 metoda experimental comparativă
În cercetare, vor fi cuprinși patru sportivi de elită, cu vârste între 20 și 22
ani, componenți ai lotului național de seniori, de natație.
Datele obținute la testările inițiale și finale pe sportivi vor fi comparate cu
modelul internațional de start. Rezultatele cercetărilor ne vor da posibilitatea ca în
permanență să urmărim eficiența activității desfășurate, în pregătire, influențând
astfel pozitiv nivelul motic și tehnic la start al sportivilor.
Rezultatele în cursele de natație de sprint la 100m obținute în anul 2011-
2012, când s-a utilizat un antrenament de pregătire clasic vor fi comparate cu
rezultatele acelorași curse de 100m în anul 2012-2013, când s-a utilizat un
antrenament de pregătire special pentru start și dezvoltarea forței de impulsie timp
de un an de zile.
8.5.2 Metoda testelor pe platforma MLD
Pentru evaluarea forței subiecții au fost testați pe un hardware MLD-Station

Evo5 și un software MLD: Muskel Leistungs Diagnose, de la SPSport,
SPSportdiagnosegeräte GmbH, [www.spsport.at].
S-au măsurat forțele verticale de reacție la sol cu două platforme de forță.
Placă este confecționată din aluminiu solid. Pe suprafața exterioară platforma este
prevăzută cu senzori. Dimensiunile plăci sunt de 400 x 600 x 80 mm și are 4
conductori de forță cvadridimensionali. Forță maximă care poate fi măsurată este
de 7,5 kN. Frecvența de înregistrarea a probelor pentru fiecare eșantion este de
1.000 de Hz. Precizia de măsurare este de 0,1% din rezultatul final.
Versiunea software-ului MLD calculează puterea vertical, detenta verticală,
viteza maxima și forța maximă. Software-ul colectează datele testărilor de forță de
reacție la sol de la platformele de forță apoi calculează variabile. Viteza inițială a
sportivului testat trebuie să fie zero pentru ca acest sistem să funcționeze.
În testul MLD se înregistrează forța izometrică maximală și forța explozivă
adică detenta membrelor inferioare.
Testările pe platforma MLD se efectuează în regim statodinamic, în două
etape :
 fără încărcătură
 cu încărcătură 20% din greutatea corpului
Cercetarea s-a desfășurat în orașul Râșnov, împreună cu Antrenorul federal

al lotului de schi sărituri, dl. Florin Spulber, care beneficiază de aparatura din
65
centrul de cercetare de la Râșnov, județul Brașov, prin sponsorizare de la firma
OMV.
La experiment a participat subiecții cercetării și antrenorul de ski sărituri
Florin Spulber, împreună cu cercetătorul austriac, Richard Schallert.
Cercetarea a vizat în principal parametrii de forță ai sportivilor.
Cercetarea de bază inițială s-a efectuat în luna ianuarie 2013, iar cea finală în
august 2013.
În cadrul experimentului subiecții au efectuat investigații doar în plan
statodinamic întrucât startul în natație presupune efort specific statodinamic.
Acestea au constat în efectuarea de sărituri, determinându-se următorii parametri:
- Puterea explozivă (W/kg)
- Detenta verticală (cm)
- Viteza maximă (m/s)
- Forța maximă (N)
La testarea în regim statodinamic, s-au efectuat execuții fără și cu
încărcătură 20% din greutatea corpului. Colectarea datelor a fost făcută de
cercetătorul austriac Richard Schallert, pe softul MLD, al Federației Romane de
Schi sărituri. Analiza și interpretarea rezultatelor în programul Microsoft Excel
2010 a fost efectuată de autorul lucrării, drd. Adriana Târgoveț.
Fig. nr. 79 Program prelucrare date culese pe placa MLD, înregistrarea personală
Mijloacele generale de pregătire sunt prezentate în anexa 11.
Antrenarea forței membrelor inferioare pentru subiecții cercetării, s-a
desfășurat săptămânal în patru antrenamente pe uscat pe parcursul a aproximativ
șase luni, din ianuarie 2013 până în 10 august 2013.
66
8.6 Organizarea cercetării
 Cercetarea de bază pentru ipoteza 1și 3, a fost realizată în perioada

octombrie 2012 - 15 iunie 2013.
 Cercetarea de bază, pentru ipoteza 2, a fost realizată în perioada
ianuarie 2013 - 10 august 2013.
Perioada menționată a făcut obiectul studiului, cercetării, analizei, educării

tehnicii și testării parametrilor spațio-temporali.
8.6.1 Subiecții cercetării

La cercetarea de bază au fost implicați patru subiecți seniori, componenții ai
lotului național de natație, membrii ai clubului CSM Turnu Severin, antrenor Dan
Bădescu.
Subiecții supuși cercetării au participat la pregătire și la competiții dedicate
seniorilor pe plan național și internațional. S-a optat pentru acești sportivi din
următoarele considerente:
 cei patru sportivi fac parte din echipa unui singur club CSM Turnu-
Severin, coordonat de antrenorul Dan Badescu, care a fost de acord să
participe la experimentele cercetării
 sportivii au vârsta maturității sportive, sunt conștienți de avantajele
perfecționării tehnicii de start mai ales în probele de sprint, au avut
capacitatea de aplicare eficientă a mijloacelor și metodelor de
dezvoltare a tehnicii de start și secundar a forței de împingere la start.
Datele personale ale sportivilor sunt confidențiale. Ei vor fi numiți pe

parcursul lucrării Subiectul 1, Subiectul 2, Subiectul 3 și Subiectul 4.
Informații legate de specialitatea din natație și proba specifică a fiecărui
subiect, antrenor și clubul de care aparțin sportivii sunt prezentate în tabelul
următor:
Tabelul nr. 38 Specializarea pe probe a subiecților cercetați*

Perioadă vizată 2011-2013
Probă specializare 100 m bras (min)
Ctr. Denumire subiect/ an 2011 2012 2013
67
1 Subiect 1 / U B 1:10:15 1:08:68 1:05:30
Probă specializare 100 m fluture (min)
2 Subiect 2/ V D 1:09:24 1:06:45 1:02:60
Probă specializare 100 m liber (min)
3 Subiect 3 / A A 1:00:15 0:58:32 0:55:75
Probă specializare 100 m liber (min)
4 Subiect 4/ U C 1:01:64 0:59:53 0:56:23

* după FRNPM
8.6.2 Eșalonarea activității cercetării și locul desfășurării

În derularea cercetării de bază, s-a urmărit evoluția subiecților pe parcursul a
peste 12 luni, vizând factorul fizic forța și evoluția factorului tehnic la start.
Antrenamentele pe bloc-startul atletic kick, construit de noi, s-au desfășurat
pe tot parcursul cercetării. În ceea ce privește antrenamentul de forță s-au folosit
metodele tradiționale de instruire dar și antrenamentul specific tehnici de start în
natație: stilul clasic track și stilul nou, introdus de noi, atletic kick.
În perioada ianuarie 2013- august 2013, antrenamentele pentru pregătirea
fizică s-au desfășurat, conform unei metodologii asemănătoare pregătirii atletice pe
plat ținând cont că sportivii înotători în urma cercetării inițiale pe placa MLD au
înregistrat rezultate foarte slabe în ceea ce privește forța – puterea de impulsie.
Metodologia propusă, în colaborare cu antrenorul Dan Bădescu este
prezentată în anexa 12, după cercetările autorilor Cometty G. (1996, p. 87, 91,
68
110), Spitz/ Schnell (1985, p. 233-236), Schmidtbleicher, Golhofer (1982, p. 298-
307).
În anexa 13 este prezentat modelul de fișă de evidență lunară a activității de
pregătire și concursuri a sportivilor din cadrul cercetării.
Desfășurarea cercetării de bază se prezintă astfel:
1. 19 octombrie 2012, localitatea Pitești, Bazinul Olimpic Pitești,
Cercetare de bază inițială, cu probe de control filmate, privind pregătirea
tehnică a startului în stilul track, probe de control filmate, privind nivelul
tehnicii de plecare în stilul nou atletic kick. Cercetarea de bază cu întocmirea
fișelor de observație, detalii tehnice de start, pentru fiecare subiect, care au
fost efectuate de antrenorul Dan Bădescu sub îndrumarea drd. Adriana
Șerban Târgoveț.
2. Ianuarie 2013, localitatea Râșnov, Sala de Sport Râșnov
Testări pe platforma MLD, cercetare de bază inițială, pentru fiecare subiect
al cercetării.
4. 15 iunie 2013, localitatea Brașov, Bazinul Olimpic Brașov
Cercetare de bază finală, probe de control filmate, privind pregătirea tehnică
a startului în stilul clasic track, probe de control filmate, privind nivelul
tehnicii de plecare în stilul nou atletic kick.
5. 10 August 2013, localitatea Râșnov, Sala de Sport Râșnov
Testări pe platforma MLD, cercetare de bază finală, în urma aplicării metodologiei
de dezvoltare a forței de impulsie, pentru toți subiecții cercetării.
Capitolul 9
Rezultatele și analiza în cercetarea de bază
9.1 Rezultatele și analiza în cercetarea de bază, ipoteza 1
Ipoteza unu presupune că prin analiza tehnicii startului în natație, pe baza

mijloacelor video, pentru determinarea parametrilor spațio-temporali și depistarea
erorilor în stilul track, până la distanța de 5m de bloc-start, vom obiectiviza tehnica
de start pentru îmbunătățirea performanțelor cursei de sprint
Rezultatele parametrilor spațio-temporali, în stilul de start clasic track,
pentru subiecții cercetării (1,2,3,4) în cercetarea de bază, măsurarea inițială, sunt
prezentate tabelar astfel:
69
Tabelul nr. 40 Rezultatele parametrilor spațio-temporali
în stilul de start track, cercetare de bază, testare inițială*
Timp de Distanta de Viteza medie Unghiul de

zbor zbor relative intrare
Subiect/ Parametrii (min) (m) (m/s) (grade)
start/inițial
Track
Track start Track start Track start
start
Subiectul 1 0.36 2.55 7.08 39.50
Subiectul 2 0.32 2.51 7.84 39.00
Subiectul 3 0.32 2.50 7.81 38.00
Subiectul 4 0.32 2.40 7.50 36.00
*După înregistrarea personală
Sintetizarea fișelor de observație tehnică la startul în natație, elaborate de

antrenorul specialist Dan Bădescu împreună cu autorul lucrării de față,
măsurătoarea inițială, se prezintă astfel:
Tabelul nr. 41 Fișa de observație tehnică la startul în

natație, cercetare de bază, 4 subiecți, testare inițială*

Notă explicativă : DA = eroare prezentă
NU = lipsă eroare
70
Rezultatele parametrilor spațio-temporali, în stilul de start clasic track,
pentru subiecții cercetării (1,2,3,4) în cercetarea de bază, măsurarea finală sunt
prezentate tabelar astfel:
Tabelul nr.42 Rezultatele parametrilor spațio-temporali
în stilul de start track, cercetare de bază, testare finală*
Timp de Distanta de Viteza medie Unghiul de

zbor zbor relative intrare
Subiect/ Parametrii (min) (m) (m/s) (grade)
start/final
Track
Track start Track start Track start
start
Subiectul 1 0.38 2.80 7.37 40.00
Subiectul 2 0.34 2.75 8.09 39.50
Subiectul 3 0.33 2.73 8.27 38.50
Subiectul 4 0.35 2.70 7.71 37.50
Sintetizarea fișelor de observație tehnică a startul în natație, elaborate de
antrenorul specialist Dan Bădescu împreună cu autorul lucrării de față,
măsurătoarea finală, se prezintă astfel :
Tabelul nr. 43 Fișa de observație tehnică la startul
în natație, cercetare de bază, 4 subiecți, testare finală*

Notă explicativă: DA = eroare prezentă
NU = lipsă eroare
71
9.1.1 Interpretarea evoluției Subiectului 1 în cadrul cercetării de
bază
A. Parametrii spațio-temporali
 Timp de zbor, start stilul track, inițial 0,36s crește la 0,38s final
 Distanța de zbor, start stilul track, inițial 2,55m crește la 2,80m
 Viteza de zbor, start stilul track, inițial 7,08m/s crește la 7,37m/s
 Unghiul de intrare în apă, start stilul track, inițial 39,50° e la 40°
Tabelul nr. 44 Valori spațio-temporale la startul track subiect 1*

Distanta de Viteza medie Unghiul de
Timp de zbor
Subiect/ zbor relative intrare
(min)
Parametrii (m) (m/s) (grade)
start/inițial
Track start Track start Track start Track start
Subiectul 1 0.36 2.55 7.08 39.50

Timp de zbor
(min)
start/final
Subiectul 1 0.38 2.80 7.37 40.00
B. Erori de start
- Erori inițiale 3 din 6 posibile urmărite, eliminate 3 din 6 posibile în final
Prelucrarea și interpretarea datelor observate cantitativ și calitativ asupra
tehnicii de start , fără codificarea lor, prin elementele de detaliu al erorilor posibile
ce au fost urmărite, duc la elaborarea ilustrării grafice pentru analiza înregistrărilor,
pentru Subiectul 1 conform graficului următor :
72
Fig. nr. 82 Testare tehnică, start track, cercetare de bază, măsurare inițială și
finală Subiectul 1
C. Performanța subiectului 1 în proba de 100m bras, exprimată în secunde,
prezentare grafică:
Subiect 1 probă 100m bras

Timp [secunde]
72,00
70,00
68,00
Timp
66,00
64,00
Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013
Fig. nr. 83 Performanța subiectului 1, în proba 100m bras, perioadă 2011-2013
Subiectului 1, în proba de 100m bras în anul 2011 avea cel mai bun rezultat
1:10:15 minute. În anul 2012, în proba de 100m bras a obținut cel mai bun rezultat
1:08:68 minute cu o pregătire specifică clasică.

1.47s x 100% : 70.15s = 2.09%
73
În urma pregătirii speciale a startului în perioada 2012 - 2013 sportivul își
îmbunătățește timpul în probă la 100m bras de la 1:08:68 la 1:05:30. Progresul
obținut este de 0:03:38 minute, procentual îmbunătățirea performanței cursei este
de 4,92%.
3.38s x 100% : 68.68s = 4.92%

bază
 Unghiul de intrare în apă, start stilul track, inițial 39° crește la 39,50°
Tabelul nr.45 Valori spațio-temporale la startul track, subiectul 2*

Timp de zbor
(min)
start/inițial
Subiectul 2 0.32 2.51 7.84 39.00

Timp de zbor
(min)
start/final
Subiectul 2 0.34 2.75 8.09 39.50

B. Erori de start
74
Prelucrarea și interpretarea datelor observate cantitativ și calitativ asupra tehnicii
de start , fără codificarea lor, prin elementele de detaliu al erorilor posibile ce au
fost urmărite, duc la elaborarea ilustrării grafice pentru analiza înregistrărilor,
finală Subiectul 2
C. Performanța subiectului 2 în proba de 100m fluture, exprimată în

secunde, prezentare grafică:
Subiect 2 probă 100m fluture

Timp [secunde]
70
68
66
64 Timp
62
60
58
Fig. nr. 86 Performanța subiectului 2, în proba 100m fluture, perioadă 2011-2013
75
Subiectului 2, în proba de 100m fluture, în anul 2011 avea cel mai bun
rezultat 1:09:24 minute. În anul 2012, în proba de 100m fluture a obținut cel mai
bun rezultat 1:06:45 minute cu o pregătire specifică clasică.

În urma pregătirii speciale a startului în perioada ianuarie 2013 - iunie 2013

sportivul își îmbunătățește timpul în probă la 100m fluture de la 1:06:45 la 1:02:60.

bază
 Unghiul de intrare în apă, start stilul track, inițial 38,00° crește la 37,50°
Tabelul nr.46 Valori spațio-temporale la startul track, subiectul 3

Timp de zbor
(min)
start/inițial
Subiectul 3 0.32 2.50 7.81 38.00

Timp de zbor
(min)
start/final
Subiectul 3 0.35 2.73 8.27 38.50

76
B. Erori de start
finală Subiectul 3
C. Performanța subiectului 3 în proba de 100m liber, exprimată în

secunde, prezentare grafică:
Subiect 3 probă 100m liber

Timp [secunde]
62
60
58
56 Timp
54
52
Fig. nr. 89 Performanța subiectului 3, în proba 100m liber, perioadă 2011-2013

77
Subiectului 3, în proba de 100m liber, în anul 2011 avea cel mai bun rezultat
1:00:15 minute. În anul 2012, în proba de 100m liber a obținut cel mai bun rezultat
sportivul își îmbunătățește timpul în probă la 100m liber de la 0:58:45 la 1:02:60.

bază
 Unghiul de intrare în apă, start stilul track, inițial 36,00° crește la 37,50°
Tabelul nr.47 Valori spațio-temporale la startul track, subiectul 4*

Timp de zbor
(min)
start/inițial
Subiectul 4 0.32 2.40 7.50 36.00

Timp de zbor
(min)
start/final
Subiectul 4 0.35 2.70 7.71 37.50

78
B. Erori de start
finală Subiectul 4
C. Performanța subiectului 4 în proba de 100m liber, exprimată în secunde,
prezentare grafică:
Subiect 4 probă 100m liber
Timp [secunde]
64
62
60
58
Timp
56
54
52
Fig. nr. 92 Performanța subiectului 4, în proba 100m liber, perioadă 2011-2013

79
Subiectului 4, în proba de 100m liber în anul 2011 avea cel mai bun rezultat
1:01:64. În anul 2012, în proba de 100m liber a obținut cel mai bun rezultat

își îmbunătățește timpul în probă la 100m liber de la 0:59:53 la 0:56:23. Progresul
obținut este de 0:03:42 minute, procentual îmbunătățirea performanței cursei este
de 5,54%.
9.2 Raportarea rezultatelor parametrilor spațio-temporali obținuți din

cercetare la modelul internațional de start
În cadrul cercetării am întreprins un studiu menit să identifice diferențele

între valorile parametrilor spațio-temporali ai modelului tehnic internațional cu
cele obținute în cercetarea națională pe sportivii lotului de seniori românesc.
Cele mai relevante și confirmate informații referitoare la modelul
internațional de start sunt cele după Taketa, 2006, Blansky, 2001, Jorgic, 2010.
Alți cercetători a căror teorie o considerăm importantă este cea a lui Koji Honda,
Peter Siclair, Bruce Mason și David Pease, în articolul științific “The effect of
starting position on elite swim start performance using an angle kick plate”
University of Sidney, Australia,2010, p.166.
Tabelul nr. 48 Valori internaționale ai startului track*

Track start
Timp de zbor 0,41 ± 0,07
Distanța de zbor 3,14 ± 0,20
Viteza de zbor 7,83 ± 1,19
Unghiul de intrare în apă 43,85 ± 4,48
*După Koji Honda, Peter Siclair, Bruce Mason și David Pease
Compararea și analiza valorilor parametrilor spațio-temporali ai modelului

internațional, cu rezultatele obținute de subiecții cercetării de bază, la testarea
inițială, în cifre valorice, pot fi sintetizate conform tabelului următor :
80
Tabelul nr.49 Valorile comparative ale modelului internațional
de start track cu subiecții cercetării, testare inițială *
Parametrii spațio- Model
Subiect 1 Subiect 2 Subiect 3 Subiect 4
temporali măsurați internațional
Timp de zbor (s) 0.41 0.36 0.32 0.32 0.32

Distanță de zbor (m) 3.14 2.55 2.51 2.50 2.40
Viteza de zbor (m/s) 7.83 7.08 7.84 7.81 7.50
Unghi de intrare (grade) 43.85 39.50 39.00 38.00 36.00
* După înregistrare personală

internațional, cu rezultatele obținute de subiecții cercetării de bază, în procente pot
fi sintetizate conform tabelului următor :
Tabelul nr. 50 Analiza diferențelor rezultatelor comparative cu

modelul internațional de start track cu subiecții cercetării, testare inițială*
Subiect Subiect Subiect Subiect Subiect Subiect Subiect Subiect
Parametrii
1/ Model 1/ Model 2/ Model 2/ Model 3/ Model 3/ Model 4/ Model 4/ Model
spațio-temporali
Internați Internați Internați Internați Internați Internați Internați Internați
măsurați inițial
onal onal % onal onal % onal onal % onal onal %
Timp de zbor (s) -0.05 87.80% -0.09 78.05% -0.09 78.05% -0.09 78.05%
Distanță de zbor
-0.59 81.21% -0.63 79.94% -0.64 79.62% -0.74 76.43%
(m)
Viteza de zbor
-0.75 90.46% 0.01 100.18% -0.02 99.78% -0.33 95.79%
(m/s)
Unghi de intrare
-4.35 90.08% -4.85 88.94% -5.85 86.66% -7.85 82.10%
(grade)
Media
87.39% 86.78% 86.03% 83.09%
parametrilor
*După înregistrare personală
Fiecare parametru spațio-temporal, luat individual, printr-o reprezentare

grafică prezintă situația mai clară a comparație cu modelul internațional.
Rezultatele grafice ale studiului comparativ în ceea ce privește timpul de
zbor:
81
0,45
0,4
0,35
0,3
0,25
0,2
0,15
0,1
0,05
0
Model Subiect 1 Subiect 2 Subiect 3 Subiect 4
internațional
Fig. nr. 93 Analiza comparativă a timpului de zbor al subiecților cercetării cu

modelul internațional de start
Rezultatele grafice ale studiului comparativ în ceea ce privește distanța de

zbor:
3,5
2,5
1,5
0,5
0
internațional
Fig. nr. 94 Analiza comparativă a distanței de zbor al subiecților cercetării cu

82
Rezultatele grafice ale studiului comparativ în ceea ce privește viteza de
zbor:
9
8
7
6
5
4
3
2
1
0
internațional
Fig. nr. 95 Analiza comparativă a vitezei de zbor al subiecților cercetării cu

Rezultatele grafice ale studiului comparativ în ceea ce privește unghiul de

intrare în apă:
50
45
40
35
30
25
20
15
10
5
0
internațional
Fig. nr. 96 Analiza comparativă a unghiului de intrare în apă al subiecților

cercetării cu modelul internațional de start

finală, în cifre valorice, pot fi sintetizate, conform tabelului următor:
83
Tabelul nr. 51 Analiza rezultatelor, comparativ cu
modelul internațional, testare finală *
Parametrii spațio- Model
Subiect 1 Subiect 2 Subiect 3 Subiect 4
temporali măsurați internațional
Timp de zbor (s) 0.41 0.38 0.34 0.33 0.35
Distanță de zbor (m) 3.14 2.80 2.75 2.73 2.70
Viteza de zbor (m/s) 7.83 7.37 8.09 8.27 7.71
Unghi de intrare (grade) 43.85 40.00 39.50 38.50 37.50
finală, în procente, pot fi sintetizate, conform tabelului următor:
Tabelul nr. 52 Rezultatele comparației parametrilor spațio-temporali ai

subiecților cercetării cu modelul internațional, testare finală *
Subiect Subiect Subiect Subiect Subiect Subiect Subiect Subiect
Parametrii
1/ Model 1/ Model 2/ Model 2/ Model 3/ Model 3/ Model 4/ Model 4/ Model
spațio-temporali
Internați Internați Internați Internați Internați Internați Internați Internați
măsurați final
onal onal % onal onal % onal onal % onal onal %
Timp de zbor (s) -0.03 92.68% -0.07 82.93% -0.08 80.49% -0.06 85.37%
Distanță de zbor
-0.34 89.17% -0.39 87.58% -0.41 86.94% -0.44 85.99%
(m)
Viteza de zbor
-0.46 94.10% 0.26 103.30% 0.44 105.65% -0.12 98.52%
(m/s)
Unghi de intrare
-3.85 91.22% -4.35 90.08% -5.35 87.80% -6.35 85.52%
(grade)
Media
91.79% 90.97% 90.22% 88.85%
parametrilor %
Putem concluziona că sportivii cercetați au înregistrat o îmbunătățire a
parametrilor spațio-temporali de start în stilul track, în finalul cercetării, după
perioada de pregătire specifică, după cum urmează:
 Subiectul 1: îmbunătățirea parametrilor spațio-temporali cu 4,41%

Înregistrările video ale starturilor fracționate în diferite stiluri, după care s-a
făcut analiza cu softul Dartfish sunt prezentate în anexa 14-20.
84
9.3 Concluzii privind verificarea ipotezei 1 ( subiectul 1, 2, 3, 4)
Subiectul 1 a înregistrat în etapa inițială a cercetării de bază trei erori de tehnică:

 Faza de pregătire: Poziție de plecare track cu CG (centrul de greutate)
exagerat în față
 Faza de execuție: Zbor exagerat plat
 Faza de finalizare a startului: intrare în apă în unghi exagerat închis
După filmarea startului, studiul mișcărilor împreună cu antrenorul, analiza

parametrilor spațio-temporali de start, cu softul Dartfish, pe parcursul a 6 luni de
zile, au fost eliminate toate erorile de start prin conștientizarea lor secvențială.
Parametrii spațio-temporali s-au îmbunătățit, prin creșterea timpului de zbor
și a distanței de zbor , prin creșterea vitezei și a unghiului de intrare în apă, ducând
la scăderea forței de frecare cu apa la start astfel:
 Timp de zbor, start stilul track, crește cu 0,02s
 Distanța de zbor, start stilul track, crește cu 0,25m
 Viteza de zbor, start stilul track, crește cu 0,29m/s
 Unghiul de intrare în apă, start stilul track, crește cu 0,05°
Performanța subiectului 1 în proba de bază s-a îmbunătățit cu 3,38 secunde,
îmbunătățire procentuală a timpului cursei cu 4,92%.
Astfel se confirmă ipoteza 1 de obiectivizare a tehnicii startului în natație, prin
analiză video, prin măsurarea obiectivă a parametrilor spațio-temporali și pe baza
analizei calitative, pentru subiectul 1.
Subiectul 2 a înregistrat în etapa inițială a cercetării de bază trei erori de tehnică:

 Faza de pregătire: Poziție de plecare track cu CG (centrul de greutate)
exagerat în spate
 Faza de execuție: Zbor exagerat curbat
 Faza de finalizare a startului: Intrare în apă în unghi exagerat ascuțit

parametrilor spațio-temporali de start, cu softul Dartfish, pe parcursul a 6 luni de
Parametrii spațio-temporali s-au îmbunătățit prin creșterea timpului de zbor și a
distanței de zbor , prin creșterea vitezei și a unghiului de intrare în apă, ducând la
scăderea forței de frecare cu apa la start astfel:
85
Performanța subiectului 2 în proba de bază s-a îmbunătățit cu 3,85 secunde
Astfel se confirmă ipoteza 1 de obiectivizare a tehnicii startului în natație,
prin analiză video, prin măsurarea obiectivă a parametrilor spațio-temporali și pe
baza analizei calitative, pentru subiectul 2.
Subiectul 3 a înregistrat în etapa inițială a cercetării de bază două erori de

tehnică:
 Faza de pregătire: NU
 Faza de execuție: Zbor exagerat curbat
 Faza de finalizare a startului: Intrare în apă în unghi exagerat ascuțit

parametrilor spațio-temporali de start cu softul Dartfish, pe parcursul a 6 luni de
Parametrii spațio-temporali s-au îmbunătățit prin creșterea timpului de zbor
și a distanței de zbor, prin creșterea vitezei și a unghiului de intrare în apă, ducând
Subiectul 4 a înregistrat în etapa inițială a cercetării de bază două erori de

tehnică:
 Faza de pregătire: NU
 Faza de execuție: Zbor exagerat plat
 Faza de finalizare a startului: Intrare în apă în unghi exagerat închis

parametrilor spațio-temporali de start cu softul Dartfish, pe parcursul a 6 luni de
86
Parametrii spațio-temporali s-au îmbunătățit prin creșterea timpului de zbor
și a distanței de zbor, prin creșterea vitezei și a unghiului de intrare în apă, ducând
Concluzii generale privind verificarea ipotezei 1
Pentru concluziile generale privind ipoteza 1 vom analiza, din tabelul următor,
rezultatele parametrilor spațio-temporali inițiali și finali, pentru subiecții cercetării:
Tabelul nr. 54 Rezultatele măsurătorilor spațio-temporale ale
startului track, inițiale și finale pentru subiecții cercetării*
Unghiul de
Timp de zbor Distanta de zbor Viteza medie
intrare
Subiect/ Parametrii (min) (m) relativă (m/s)
(grade)
start/ diferență
final/inițial Track Track Track Track
% % % %
start start start start
Subiectul 1 inițial 0.36 2.55 7.08 39.50

5.56 9.80 3.95 1.27
Subiectul 1 final 0.38 2.80 7.36 40.00
6.25 9.56 3.06 1.28
Subiectul 2 final 0.34 2.75 8.08 39.50
3.13 9.20 6.03 1.32
Subiectul 3 final 0.33 2.73 8.27 38.50
9.37 12.50 2.80 4.17
Subiectul 4 final 0.35 2.70 7.71 37.50
Media subiecților 0.02 6.08 0.26 10.27 0.30 3.96 0.75 2.01
Media generală % 5.58
87
Calculul valoric al îmbunătățirii parametrilor spațio-temporali ai startului
track pentru subiecții cercetării:
 Timp de zbor, start stilul track, crește în medie cu 0,2s
 Distanța de zbor, start stilul track, crește în medie cu 0,26m
 Viteza de zbor, start stilul track, crește în medie 0,30m/s
 Unghiul de intrare în apă, start stilul track, crește în medie cu 0,75°
Calculul procentual al îmbunătățirii parametrilor spațio-temporali ai startului
track pentru subiecții cercetării:
 Timp de zbor, start stilul track, crește în medie cu 6,08%
 Distanța de zbor, start stilul track, crește în medie cu 10,27%
 Viteza de zbor, start stilul track, crește în medie cu 3,96%
 Unghiul de intrare în apă, start stilul track, crește în medie cu 2,01%
Rezultatele procentuale de îmbunătățire a cursei pe parcursul anilor de
cercetare, pentru subiecții cercetării sunt cuprinse tabelar astfel:
Tabelul nr. 55 Rezultate procentuale de
îmbunătățire a cursei pe ani cercetării*
Subiecți/ Îmbunătățirea performanței cursei 2011-2012 2012-2013

de sprint /an % %
Subiectul 1 2.09 4.92

Medie anuală % 3.14 5.51
*după înregistrare personală
Se constată o îmbunătățire generală pentru anul 2011-2012 , în care s-a făcut

un antrenament clasic de pregătire cu un procent de 3,14% și o îmbunătățire
generală pentru anul 2012-2013, cu un antrenament specific pentru start, propus de
noi, cu un procent de 5,51%.
În concluzie ipoteza 1 a fost confirmată de subiecții cercetării de bază,

demonstrând obiectivizarea tehnicii startului în natație, prin analiză video, pe baza
analizei calitative a erorilor și prin măsurarea obiectivă a parametrilor spațio-
temporali.
88
Ipoteza doi presupune că prin îmbunătățirea forței de impulsie a membrelor

inferioare vom obține o putere explozivă mai mare de start (putere = Watt/kg).
Rezultatele testărilor MLD, cercetarea de bază, măsurătoarea inițială , ianuarie

2013 sunt prezentate tabelar astfel:
Tabelul nr. 56 Rezultate testare MLD,
cercetare de bază, măsurare inițială*
Testare MLD Inițială

Puterea explozivă ( Watt/KG ) 12.80
Detenta verticală (cm) 35.40
Subiectul 1 Statodinamic
Viteza maximă (m/s) 2.00
Forța maximă ( N ) 790.30
Din luna ianuarie 2013 până în luna august 2013 s-au desfășurat antrenament
pentru dezvoltarea forței
Rezultatele testărilor MLD, cercetarea de bază, măsurătoarea finală , august

2013 sunt prezentate tabelar astfel:
89
Tabelul nr. 57 Rezultate testare MLD, cercetare de bază,
testare finală*
Testare MLD Finală

9.4.1 Interpretarea evoluției subiectului 1 în cadrul cercetării de

bază
A. Test statodinamic
 Puterea explozivă inițială 12,80 W/kg crește la 15,17 W/kg

 Detentă verticală inițială 35,40 cm crește la 52,08 cm
 Viteza maximă inițială 2,00 m/s crește la 2,58 m/s
 Forța maximă inițială 790,30 N crește la 879,17 N
90
bază
- Puterea explozivă inițială 17,30 W/kg crește la 19,38 W/kg
- Detentă verticală inițială 36,32 cm crește la 55,40 cm
- Viteza maxima inițială 2,54 m/s crește la 2,96 m/s
- Forța maximă inițială 1025,37 N crește la 1145,37 N

bază
- Puterea explozivă inițială 22,15 W/kg crește la 23,58 W/kg
- Detentă verticală inițial 39,37 cm crește la 54,20 cm
- Viteza maximă inițială 2,63 m/s crește la 2,96 m/s
- Forța maximă inițială 1119,12 N crește la 1209,65 N

baza
Test statodinamic
 Puterea explozivă inițială 20,75 W/kg crește la 24,31 W/kg
 Detentă verticală inițială 40,15 cm crește la 53,17 cm
 Viteza maximă inițială 2,78 m/s crește la 3,15 m/s
 Forța maximă inițială 1121,37 N crește la 1602,30 N
91
9.5 Concluzii privind verificarea ipotezei 2 ( subiectul 1, 2, 3, 4)
Analiza creșterii parametrilor măsurați cu platforma MLD prezentată tabelar este

următoarea:
Tabelul nr. 58 Rezultatele analizei creșterii parametrilor MLD*
Analiza creșterii parametrilor MLD final/inițial Valoric Procentual %
Puterea explozivă
2.37 18.52
( Watt/KG )
Detenta verticală (cm) 16.68 47.12
Viteza maximă (m/s) 0.58 29.00
Forța maximă ( N ) 88.87 11.25
Puterea explozivă
2.08 12.02
( Watt/KG )
Forța maximă ( N ) 120.00 11.70
Puterea explozivă
1.43 6.46
( Watt/KG )
Puterea explozivă
0.56 2.36
( Watt/KG )
Subiectul 1 a înregistrat de la etapa cercetării inițiale la etapa cercetării finale :
Test statodinamic
 Puterea explozivă: o creștere cu 2,37 W/kg, procentual 18,52%
 Detenta: o creștere cu 16,68cm, procentual 47,12%
 Viteza maximă: o creștere cu 0,58 m/s, procentual 29%
 Forța maximă: o creștere cu 88,87 N, procentual 11,25%
92
Test statodinamic
 Viteza maximă: o creștere cu 0,42 m/s, procentual 16,54%
 Forța maxima: o creștere cu 120,00 N, procentual 11,70%

Test statodinamic
 Forța maximă: o creștere cu 90,53 N, procentual8,09%

Test statodinamic
Puterea explozivă: o creștere cu 0,56 W/kg, procentual 2,36%
 Forța maximă: o creștere cu 80,93N, procentual 6,63%
Din analiza creșterii parametrilor măsurați reiese o creștere medie, a

măsurătorilor statodinamice, pentru cei patru sportivi cercetați, astfel:
 Puterea explozivă creștere în medie pentru cei patru sportivi cercetați cu
1,61W/kg, procentual cu 9,84%
 Detenta crește în medie pe cei pentru cei patru sportivi cercetați cu 15,90cm,
procentual cu 42,45%.
 Viteza maximă crește în medie pentru cei patru sportivi cercetați cu
0,58m/s, procentual cu 23,72%.
 Forța maxima crește în medie pentru cei patru sportivi cercetați cu 95,08N,
procentual cu 9,41%.
Toți subiecții cercetării în urma programelor de antrenament pentru îmbunătățirea
forței au înregistrat creșterea puterii explozive și a detentei care influențează
pozitiv puterea de împingere la start.
În concluzie ipoteza 2 a fost confirmată de cei patru subiecți ai cercetării de bază,
demonstrând că prin creșterea forței de impulsie se obține o putere explozivă mai
mare.
93
Presupunem că prin propunerea introducerea bloc-startului atletic kick,

construit de noi, în pregătirea startului în natație, vom obține eficientizarea startului
în stilul atletic kick, pentru adaptarea tehnicii la cerințele regulamentului
internațional de start actual.
Rezultatele parametrilor spațio-temporali, în stilul atletic kick, efectuat de pe bloc-
startul atletic kick, pentru subiecții cercetării (1,2,3,4) în cercetarea de bază,
măsurarea inițială sunt prezentate tabelar astfel:
Tabelul nr. 59 Rezultatele stilului de start
atletic kick, cercetare de bază, testare inițială*
Viteza Unghiul
Timp de Distanța de
medie de intrare
start start
Subiect/ Parametrii relative în apă
(min) (m)
start/inițial (m/s) (grade)
Atletic kick Atletic kick Atletic kick Atletic
start start start kick start
Subiectul 1 0.38 2.74 7.21 39.00
Subiectul 2 0.36 2.73 7.58 39.00
Subiectul 3 0.34 2.70 7.94 39.00
Subiectul 4 0.34 2.69 7.91 38.00
Rezultatele parametrilor spațio-temporali, în stilul atletic kick, efectuat de
pe bloc-startul atletic kick, pentru subiecții cercetării (1,2,3,4) în cercetarea de
bază, măsurarea finală sunt prezentate tabelar astfel:
Tabelul nr. 60 Rezultatele stilului de start
atletic kick, cercetare de bază, testare finală*
Viteza Unghiul
Timp de Distanța de
medie de intrare
start start
Subiect/ Parametrii relative în apă
(min) (m)
start/final (m/s) (grade)
Atletic kick Atletic kick Atletic kick Atletic kick
Subiectul 1 0.40 3.08 7.70 39.50
Subiectul 2 0.38 3.05 8.03 39.50
Subiectul 3 0.38 3.05 8.03 39.50
Subiectul 4 0.38 3.06 8.05 38.50
94
bază
 Timp de zbor, start stilul atletic kick, inițial 0,38s crește la 0,40s în final
 Distanță de zbor, start stilul atletic kick, inițial 2,74m crește la 3,08m în final
 Viteza de zbor, start stilul atletic kick, inițial 7,21m/s crește la 7,70m/s în
final
 Unghiul de intrare în apă, stilul atletic kick, inițial 39 grade crește la 39,50
grade în final

bază
final
 Unghiul de intrare în apă, stilul atletic kick, inițial 39 grade crește la 39,50
grade în final

bază
 Timp de zbor, start stilul atletic kick, inițial 0,34s crește la 0,38s final
final
 Unghiul de intrare în apă, stilul atletic kick, inițial 39,00 grade crește la
38,50 grade în final

bază
 Viteza de zbor, start stilul atletic kick, inițial 7,91m/s scade la 8,05m/s în
final
 Unghiul de intrare în apă, stilul atletic kick, inițial 38,00 grade crește la
38,50 grade în final
95
9.7 Concluzii privind verificarea ipotezei 3 (subiectul 1, 2, 3, 4)
Analiza diferențelor între valorile și procentele parametrilor spațio-temporali

înregistrați între măsurătoarea finală și cea inițială, pentru startul atletic kick
evidențiată tabelar:
Tabelul nr. 61 Rezultatele analizei diferențelor parametrilor
spațio-temporali pentru startul atletic kick, inițial și final *
Unghiul
Timp Viteza
Distanța de
Subiect/ de medie
% de start % % intrare %
start relativă
Parametrii (m) în apă
start/Diferență (min) (m/s)
(grade)
final/inițial
Atletic kick Atletic kick Atletic kick Atletic kick
Subiectul 1 0.02 5.26 0.34 12.41 0.49 6.79 0.50 1.28
Subiectul 2 0.02 5.56 0.32 11.72 0.44 5.84 0.50 1.28
Subiectul 3 0.04 11.76 0.35 12.96 0.09 1.07 0.50 1.28
Subiectul 4 0.04 11.76 0.37 13.75 0.14 1.78 0.50 1.32
Concluzii Subiectul 1
A. Valoric concluzionăm:
Subiectul 1 a înregistrat de la etapa cercetării inițiale la etapa cercetării finale o
creștere a parametrilor de timp cu 0,02s , distanță cu 0,34m , o creștere a vitezei de
start în stilul track cu 0,49m/s și creșterea unghiului de intrare în apă cu 0,50
grade, până la distanța de 5m de la bloc-start, confirmând ipoteza 3 de
obiectivizare a startului pe baza analizei măsurătorilor spațio-temporale.
B. Procentual concluzionăm:
creștere a parametrilor de timp cu 5,26% , distanța cu 12,41%, o creștere a vitezei
de start în stilul track cu 6,79% și creșterea unghiului de intrare în apă cu 1,28%,
până la distanța de 5m de la bloc-start, confirmând ipoteza 3 de obiectivizare a
startului pe baza analizei măsurătorilor spațio-temporale.
96
B. Procentual concluzionăm
creștere a parametrilor de timp cu 5,56% , distanță cu 11,72% , o creștere a vitezei
creștere a parametrilor de timp cu 11,76% , distanță cu 12,96%, o creștere a vitezei
start în stilul track cu 0,14 m/s și creșterea unghiului de intrare în apă cu 0,50
grade, până distanța de 5m de la bloc-start, confirmând ipoteza 3 de obiectivizare a
97
creștere a parametrilor de timp cu 11,76% , distanță cu 13,75%, o creștere a vitezei
până distanța de 5m de la bloc-start, confirmând ipoteza 3 de obiectivizare a
Subiecții cercetării au înregistrat de la etapa cercetării inițiale la etapa cercetării
finale o creștere a parametrilor de timp în medie cu 0,03s , distanță cu 0,34m , o
creștere a vitezei de start în stilul track cu 0,29 m/s și creșterea unghiului de
intrare în apă cu 0,50 grade, până distanța de 5m de la bloc-start, confirmând
ipoteza 3 de obiectivizare a startului pe baza analizei măsurătorilor spațio-
temporale.
Media generală valorică de creștere a parametrilor spațio-temporali este de
0,35.
Subiecții cercetării au înregistrat de la etapa cercetării inițiale la etapa cercetării
finale o creștere a parametrilor de timp în medie cu 8,58% , distanță cu 8,58%, o
creștere a vitezei de start în stilul track cu 3,87% și creșterea unghiului de intrare
în apă cu 1,29%, până distanța de 5m de la bloc-start, confirmând ipoteza 3 de
obiectivizare a startului pe baza analizei măsurătorilor spațio-temporale
Media generală procentuală de creștere a parametrilor spațio-temporali este
de 6,6%.
Ipoteza 3 a fost confirmată prin eficientizarea startului în stilul atletic kick,

efectuat pe bloc-startul atletic kick, construit de noi.
98
Capitolul 10
Concluzii și propuneri la cercetarea de bază, contribuția
personală
În ceea ce privește obiectivizarea tehnicii de start pe baza mijloacelor video, cu

determinarea parametrilor spațio-temporali și depistarea erorilor în stilul track,
până la 5m de bloc-start, valoric și procentual am obținut următoarele rezultate:
 Timp de zbor, start stilul track, crește în medie cu 0,2s

 Distanța de zbor, start stilul track, crește în medie cu 0,26m
 Viteza de zbor, start stilul track, crește în medie 0,30m/s
 Unghiul de intrare în apă, start stilul track, crește în medie cu 0,75°
 Timp de zbor, start stilul track, crește în medie cu 6,08%

 Distanța de zbor, start stilul track, crește în medie cu 10,27%
 Viteza de zbor, start stilul track, crește în medie cu 3,96%
 Unghiul de intrare în apă, start stilul track, crește în medie cu 2,01%
 Eliminarea tuturor celor șase erori de start urmărite prin analiză calitativă
În ceea ce privește îmbunătățirea forței de impulsie a membrelor inferioare
pentru creșterea puterii explozive am obținut:
 Puterea explozivă creștere în medie pentru cei patru sportivi cu 2,36W/kg
 Detenta crește în medie pentru cei patru sportivi cu 0,029m
 Viteza maxima în medie pentru cei patru sportivi crește cu 0,43m/s
 Forța maxima în medie pentru cei patru sportivi crește cu 195,08N
În ceea ce privește propunerea de introducere a bloc-startului atletic kick,
construit de noi, în pregătirea startului în natație, am obținut eficientizarea tehnicii
de start în stilul atletic kick, prin îmbunătățirea parametrilor spațio-temporali astfel:
 Media generală valorică de creștere a parametrilor spațio-temporali
este de 0,35.
 Media generală procentuală de creștere a parametrilor spațio-
temporali este de 6,6%.
În ceea ce privește îmbunătățirea performanței cursei în probele de sprint

într-un an, cu o metodologie de antrenament specială, propusă de noi, special
pentru start, față de un an cu antrenament clasic am obținut:
 Subiectul 1 își îmbunătățește performanța cursei cu 4,92% față de 2,10%
99
Tabelul nr. 62 Rezultatele comparative ale

cursei de sprint între anii 2011-2013*
Calculul îmbunătățirii performanței cursei de sprint

100 m bras
Îmbunătățire cu
2011/ 2012/ 2013/ Îmbunătățire cu
Subiect / program de
Ctr. timp timp timp % program special %
an antrenament
sec. sec. sec. de start
clasic
Subiect 1
1 70.15 68.68 65.30 1.47 2.10 3.38 4.92
/UB
100 m fluture
Îmbunătățire cu
an antrenament
clasic
Subiect
2 69.24 66.45 62.60 2.79 4.03 3.85 5.79
2/ V D
100 m liber
Îmbunătățire cu
an antrenament
clasic
Subiect 3
3 60.15 58.32 55.75 1.83 3.04 2.57 4.41
/AA
100 m liber
Îmbunătățire cu
an antrenament
clasic
Subiect
4 61.64 59.53 56.23 2.11 3.42 3.30 5.54
4/ U C
Îmbunătățirea timpilor curselor de sprint la sportivii seniori de înaltă
performanță în natație, în anii 2011-2012, în care s-a făcut o pregătire clasică de
antrenament este în medie de 3,15% .
100
performanță în natație, în anii 2012-2013, în care s-a făcut o pregătire specială
pentru dezvoltarea forței și obiectivizarea tehnicii de start este în medie de 7,21%.
În concluzie în perioada cercetării, 2011-20013, reiese o îmbunătățire
considerabilă, în medie de 4,06%, a timpului cursei de sprint în urma programelor
de dezvoltare a forței de impulsie și a programului de obiectivizare a tehnicii de
start elaborată, implementată și verificată în cercetarea acestei lucrări.
Recomandări
În urma rezultatelor obținute pe baza experimentului, a sintetizării datelor

analizate și prelucrate statistic și grafic, concluziile tehnico-metodice de
antrenament pentru specialiști sunt:
1. Utilizarea metodei de analiză video în procesul antrenamentului la discipline

sportive de orice gen, în special în natație la start. Metoda analizei video
trebuie să constituie un mod interactiv de lucru pe parcursul lecțiilor de
antrenament și să completeze și să argumenteze științific sportivilor observațiile
tehnicienilor pentru predarea modelului optimal de execuție a procedeelor
tehnice specifice sportului respectiv, în cazul nostru al startului în natație.
2. Evaluarea sportivilor prin metoda analizei video. Aceasta permite aprecierea
laturii calitative a efectuării procedeelor tehnice și raportarea permanentă a
acestora la modelul ideal de execuție.
3. Utilizarea în procesul instruirii antrenamentului, a unui traseu metodic eficient
pentru componenta tehnică a startului, care să elimine sau să minimalizeze
instalarea greșelilor de tehnică pentru fiecare moment important al execuției.
Cele mai frecvente erori de tehnică la startul ]n natație sunt :
- Poziție de plecare track, cu centrul de greutate exagerat în față
- Poziție de plecare track, cu centrul de greutate exagerat în spate
- Zbor exagerat curbat
- Zbor exagerat plat
- Intrare în apă în unghi exagerat ascuțit
- Intrare în apă în unghi exagerat deschis
4. Recomandăm utilizarea noului bloc-start construit de noi, atletic kick pentru
antrenarea startului sportivilor de înaltă performanță din natație, care participă
la concursurile internaționale.
101
5. Recomandăm dezvoltarea forței-putere de impulsie, pentru îmbunătățirea
puterii explozive de start, pentru sportivii specialiști în probele de sprint.
6. Recomandăm orientarea focusată a sportivilor pe stilul de start track, pentru o
mai bună și ușoară adaptare la stilul de start competițional internațional kick,
încă de la vârsta junioratului.
Contribuția personală constă în propunerea de introducere a bloc-startului

atletic kick ca mijloc de pregătire a startului în natație pentru adaptarea startului la
regulamentul internațional actual și îmbunătățirea tehnicii startului prin intermediul
acestuia. Antrenamentul model propus de noi, pentru îmbunătățirea comenzii
nervoase la start se prezintă pe următoarea schemă operațională:
Înregistrare video inițială

Start
Analiza start cu determinarea

parametrilor și erorilor tehnice
Obiectivizarea
startului prin eliminarea
erorilor tehnice
Îmbunătățirea forței și puterii

de start cu mijloace specifice
pe bloc-start metodic și
nespecific pe uscat
Înregistrare video finală

Start + analiza parametrilor
finali
Fig. nr. 101 Metodologia de antrenament pentru startul în natație, propus de drd.
Adriana Șerban (Târgoveț)
Progresul obținut la startul în natație, în cercetarea de bază, evidențiat de
îmbunătățirea parametrilor de start analizați computerizat cu softul Dartfish: timp,
distanță, viteză și unghi de intrare în apă, confirmă eficientizarea tehnicii startului
102
clasic track și a startului atletic kick propus, care se execută similar biomecanic cu
startul kick din regulamentul internațional.
Se deschide posibilitatea unor noi căi de cercetare pentru antrenarea
startului, prin îmbunătățirea comenzii nervoase la sportivii de elită, care participă
la competiții internaționale și obținerea unor rezultate mai bune în cursă prin
îmbunătățirea tehnicii de start, în special în probele de sprint cu un procent mediu
de peste 5% .
Ca o contribuție personală fac următoarele recomandări:
1. Dezvoltarea în pregătirea sportivilor a forței-putere, în scopul obiectivizării
tehnicii de start, care în final duce la o îmbunătățire a timpului de cursă, prin
mijloace de pregătire specifice, pe bloc-startul de înot și mijloace nespecifice pe
uscat.
2. Folosirea în pregătirea startului în cursele de sprint a unui bloc-start atletic kick,
cu sprijin posterior, reglabil pe lungime, adaptat calităților individuale ale
sportivilor.
3. Utilizarea analizelor video ale startului pentru obiectivizarea individuala a
tehnicii startului în natație în scopul îmbunătățirii timpului cursei de sprint la
sportivii înotători de elită.
Ca rezultat al aplicării metodologie propuse în pregătirea tehnicii startului în
probele de sprint în natație remarcăm evoluția deosebită a sportivului Radu Marius
și în anul 2013-2014, ulterior anului în care a participat la cercetare.
Astfel la Campionatul European de seniori, Berlin, august 2014, la care a
participat a înregistrat un progres deosebit de bun, la proba de 100m liber, cu
timpul de 0:48:95. În clasamentul european de seniori a obținut locul 8 în proba de
100m liber, fiind cea mai bună clasare a unui sportiv român la această competiție.
Progresul față de cel mai bun timp al său a fost de 1,13 secunde, fiind totodată și
record național de seniori în această probă.
Procentual față de timpul din 2012, când a fost efectuată testarea inițială în cadrul
cercetării, timpul de cursă a fost îmbunătățit cu 2,45 secunde.
Progresul dintre etapa testării inițiale și CE, 2014, este de 4,70%.
Progresul obținut pe baza obiectivizării și a dezvoltării forței-putere la start este de
4,70 %, ceea ce confirmă afirmațiile cercetătorilor Costill și Richardson D.A.
(1996, p.564-565) , citat de Castle D. (2001, p. 96-99), prin care un start eficientizat
îmbunătățește cu 5% proba de înot de 100m. La aceeași concluzie ajungând și noi în
urma cercetării concluzionăm că metodologia utilizată este eficientă.
103
Pentru diseminarea rezultatelor s-au publicat rapoarte de cercetare în lucrările
de specialitate care evidențiază aspectele specificate în cadrul procesului de
cercetare:
1. Târgoveţ Adriana, Ionescu-Bondoc Dragoș „Studiu comparativ privind

eficienta tipurilor de start in inotul romanesc competitional”, International
Scientific Conference „Youth in the perspective of the Olimpic movement”,
14-16 februarie 2013, VOL. 6 (55) No.1 – 2013 SERIES IX - Sciences of
Human Kinetics, ISSN 2344– 2026 (Print), ISSN– L 2344– 2026 (Online),
ISSN 2344– 2034 (CD-ROM) CD - ISBN: 978-606-19-0201-9, p.53
2. Târgoveţ Adriana, Ionescu-Bondoc Dragoș „ Analiza stilurilor de start in

performanta natatiei romanesti” International Scientific Conference
„Introspective connections on human movement sciencesl”, 26-27 Aprilei
2013, Acta medica Marisiensis, Universitatea de Medicina si Farmacie , din
Targu Mures , CD – ISSN-L: 2068-3324, ISSN 2068-3324 ,p.11
3. Târgoveţ Adriana, Ionescu-Bondoc Dragoș „ Start effectiveness for the

Romanian elite swimmersi”Proceedings of the 6th Annual International
Scientific Conference „Physical Education, Sport and Health”, 22-23 of
November 2013, Romania , Volum 17(2/2013) Part II ISSN: 1453-1194, p.
366-370
4. Târgoveţ Adriana, Ionescu-Bondoc Dragoș “Assisted Study of the Human

Force-Power Parameters Influences to the Kinematics Motricities
Characteristics “ Applied Mechanics and Materials Vol. 555 in 2014, 229
Human Motricity Fields, @(2014) Trans tech Publications, Switzerland,
doi:10.4028/www.scientific.net/AMM.555.pp. 665-672
5. Târgoveţ Adriana, Ionescu-Bondoc Dragoș “The importance of start in

sprint swimming race result “International Scientific Conference „Youth in
the perspective of the Olimpic movement”, 2014, Universitatea Transilvania
din Brasov , CD - ISBN: 978-606-19-0201-9
104
Bibliografie:
1. AAGAARD, P., SIMONSEN, E.B., ANDERSEN, J.L., MAGNUSSON, P.,

DYHRE P., 2002, Neural adaptation to resistance training: changes in evoked
V-wave and H-reflex responses. J Appl Physiol, p.2309–2318
2. ABABEI, R., 2001, Study on the development of athletic performance in
parallel with improvement of specific materials and equipament, Publishing
House, Bucharest, Facultatea Dunărea de Jos, Galați, p.34
3. ANDREW, LYTTLE, NAT, BENJANUVATRA, 2004, Start Right A
Biomechanical Review of Dive Start Performance, Retrieved April 4, 2013,
http://coachesinfo.com/index.php?option=com_content&view=article&id=89:s
wimming-start-style&catid=49:swimming-coaching&Itemid=86
4. ARELLANO, R., SUSANA PARDILLO, BLANCA DE LA FUENTE,
FRANCISCO GARCIA, 2000, A system to improve the swimming start
technique using force recording, timing and kinematic analyses, Inivesidad de
Granada, Spain, , p.609-613
5. ARELLANO, R., MORENO, F.J., MARTINEZ, M., & ONA, A., 1996, A
device for quantitative measurement of starting time in swimming. In J.P.
Troup, A.P. Hollander, D. Strasse, S.W. Trappe, J.M. Cappaert, & T.A. Trappe
(Eds.), Biomechanics and Medicine in Swimming VII, p. 195–200
6. ARELLANO, R., 2010, Effect of start time feedback on swimming start
performance. In Biomechanics and Medicine in Swimming XI. Proceeding the
XI International Symposium on Biomechanics and Medicine in Swimming.
Oslo: Norwegian School of Sport Sciences, p.249
7. ARELLANO, R., 2004, Análisis y evaluación de la técnica en natación,
aplicación de la evaluacion biomecánica en el entrenamiento de nadadores.
Raúl Arellano, Seminario Europeo de Entrenadores de Natación. ENE. RFEN.
LEN. Madrid 7-9 mayo 2004, p.2 site:
http://www.ugr.es/~swimsci/SwimmingScience/page4/page16/page57, vizitat iulie
2014
8. ARELLANO, R., 2000, Evaluating the technical race components during the
training season. In R. Sanders & Y. Hong (Eds.), Applied Program:
Application of Biomechanical Study in Swimming (Vol. 1, p. 75-82). Hong
Kong: The Chinese University of Hong Kong, p. 75-82
9. AVRAMOFF, E., 1980, Probleme de fiziologie a antrenamentului
ANEFS, București, http://www.scritub.com/timp-liber/sport/Efortul-sportiv-
efortul-fizic-65895.php, vizitat iulie 2014
10. BAGNARA, 1983, http://www.slideshare.net/AnamariaLuca/coordonarea-
curs, vizitat iulie 2012
105
11. BALINT, L., 2003, Didactica educației fizice și sportului, Editura Universității
Transilvania, Brașov, p. 45, 283, 311
12. BALINT, L., 2012, Note de curs TIM, Ed. Universitatea Transilvania Brașov,
p. 26, 28
13. BARNA, C., 2007 Studiu privind influența aqua-aerobicului asupra condiției
fizice a populației adulte din orașul Brașov, p. 1-2
14. BĂDESCU, D., 2010, Planificarea în natație, FRN, p.1-5
15. BENJANUVATRA, N., LYTTLE, A., BLANKSBY, B., & LARKIN, D.,
2004, Force Development Profile of the Lower Limbs in the Grab and Track
Start in Swimming. In International Society of Biomechanics in Sport, p. 399–
402
16. BIEL, K., FISCHER S. & KIBELE, A., 2010, Zur Effektivität des neuen
Startblocks (OSB 11) beim Schrittstart im Schwimmen. In A. Hahn, J. Küchler,
S. Öster, W. Sperling, D. Strass & M. Witt (Hrsg.), Biomechanische
Leistungsdiagnostik im Schwimmen - Erfahrungen im Leistungssport und
Ableitungen für die Ausbildung von Studierenden. Beiträge zum dvs-
Symposium Schwimmen, Köln: Sportverlag Strauß, p.113-117
17. BOJAN, J., MILOS, P., RATKO, S., TOMISLAV, O., BUDAJ, SASA,
RADOSLAV, BUJAN, 2010, The kinematic analysis of the grab and track
start in swimming, p.31-36, http://facta.junis.ni.ac.rs/pe/pe201001/pe201001-
04.pdf
18. BOMPA , T.O., 2001, Dezvoltarea calităților biomotrice. Constanța: Expont,
p. 262, 282
19. BOMPA, T.O., 2001, Periodizarea: Teoria și Metodologia Antrenamentului,
București, p.4, 5, 6, 124, 125, 164
20. BOMPA, T.O., 2002, Teoria și metodologia antrenamentului. Periodizare. Ex
Ponto, p. 27, 141
21. BOMPA, T.O., 2003, Performanța în jocurile sportive, Școala Națională de
Antrenori. Ed. Ex Ponto, Constanța, p. 11, 23, 45, 59, 60, 62, 273, 390
22. BOMPA, T.O., 2006, Periodizarea Antrenamentului Sportiv, Editura Tana,
Bucuresti, p.18, 113, 114, 122, 123, 308, 310, 311
23. BONNAR, S., 2001, An analysis of selected temporal, anthropometric, and
kinematic factors affecting the velocity of the grab and track starts in
swimming. Honors Thesis. The University of Edinburgh, Edinburgh., p.2-10
106
24. BORGOGNO, E., 1985, Psicomotricita e terapia psicomotoria, in Tratatto di
neurologia reabilitativa, M.M. Formica, Marrapese Editore, Roma, p. 9
25. BERNARD, C., 1865, revizuit 2003, Introduction à l'étude de la médecine
expérimentale, Document produit en version numérique par Gemma Paquet,
Chicoutimi Université du Québec, Original work published 1865, Retrieved
from http://dx.doi.org/doi:10.1522/cla.bec.in
26. BREED, R., & YOUNG, W., 2003, The effect of a resistance training
programme on the grab, track and swing starts in swimming p. 213-220
http://www.edf.ufpr.br/Especializacao/Natacao/Swimming%20start.pdf
27. BREED, RP, MCELROY, GK, YOUNG, WB., 2000, A biomechanical
Fcomparison of the grab and track starts in swimming, Proceedings of the
Olympic Scientific Congress Sidney, Journal of Human Movement Studies,
39, p.277-293
28. CASTLE, D., & RICHARDSON, A.B., 1996, Swimming even faste,
Biomechanics Symposia 2001 /University of San Francism, p.96-99
29. CÂRSTEA, GHE., 1999, Educația fizică, fundamente teoretice și
metodice. Casa de Editura Petru Maior, p.1, http://www.scritube.com/timp-
liber/sport/Efortul-sportiv-efortul-fizic-65895.php, vizitat dec. 2012
30. CÂRSTEA, GHE., 2000, Teoria şi Metodica Educaţiei Fizice şi Sportului,
Editura AN-DA, Bucureşti, p.167
31. COLIBABA, E.D., 1998, Jocuri sportive,Teorie și metodică, Edit. Aladin,
București, p. 133
32. COMETTY, G., 1996, [traducere CCPS], Exerciții pliometrice, Seria: Sportul
de performanță, Nr. 381-382, București, p. 87, 91, 110
33. COSSOR, J. & MASON, B., 2001, Swim start performances at the Sydney
2000 Olympic Games. In: Proceedings of XIX Symposium on Biomechanics in
Sports. San Francisco: University of California at San Francisco, p.25-30
34. COSTILL & RICHARDSON, 1996, Swimming even faster” Use of a
swimming ergometer in physiological research. Research Qartarly, 37/ p.564-
565
35. COUNSILMAN, J. E., COUNSILMAN, B. E., NOMURA, T. & ENDO, M.,
1988, Three Types of Grab Starts for Competitive Swimming. In Swimming
Science V. Human Kinetics. BE Ungerechts, K Wilke, K Reischle.(Eds)
Champaign, IL., p. 45, 81-91.
107
36. DEBBIE, B., 2005, Competitive Swimming Start, Physiological Kinesiology
Laborator, pp.1-28
37. DEMETER, A., 1981, Bazele fiziologice și biochimice ale calităților fizice,
București: Sport Turism, p. 9
38. DETANICO, D., HEIDORN S. I., DAL PUPO, J., DIEFENTHAELER, F. și
SANTOS, S. G., 2011, Kinematical and neuromuscular aspects related to
performance during the swimming start. Portuguese Journal of Sport Science,
11 , p. 199-201.
39. DRAGNEA, A., TEODORESC, MATE S., 2002, Teoria Sportului, Ed. Fest
Bucuresti, p. 1, 18, 45, 124, 156, 157, 295, 355, 367, 467, 567, 570
40. DRĂGAN I., 1988, Știința în slujba performanței sportive, București: E.F.S.,
p. 12-19
41. DRĂGAN, I., 1974, Medicină sportivă, Edit. Stadion, București, p.569, 570,
571
42. DRENK, V. & HILDEBRAND F., 2002, Plane-based camera calibration for
3D-Videogrammetry for canoeing and rowing. Proceedings of the XX
International Symposium on Biomechanics in Sports, p.349
43. DUMITRESCU, GHE., 2011, Antrenamentul sportiv fotbal, Curs Master,
Universitatea Oradea, Facultatea de geografie, turism şi sport, site:
http://www.fefsoradea.ro/PDF/curs/Dumitrescu/fotbal_master_i.pdf, vizitat
iulie 2012, p.4
44. DUNGACIU, P., 1982 – Aspecte ale antrenamentului modern, Editura
Sport-Turism, București, p.61
45. ELIPOT, M., DIETRICH, G.,HELLARD, P., HOUEL, N., 2010, A new
software for swimming race analysis, ECI – LAMA, Université Paris
Descartes, Paris, France Département Recherche Fédération Française de
Natation, Paris, France, ISSN 1999-4168, p. 3467
46. ENOKA, R.M., DUCHATEAU, J., SEMMLER ,J. G., 2006, Training
adaptations in the behavior of human motor units, Journal of Applied Physiology
Vol. 101no. 6: 10.1152/japplphysiol.00543,site:
http://jap.physiology.org/content/101/6/1766
47. EPURAN, M., HOLDEVICI, I., TONIȚA, F., 2005, Psihologia sportului de
performanță. Teorie și practică. București: Fest,. p. 5, 223, 225, 227
108
48. EPURAN, M., 2008, Metodologia cercetării activităţilor corporale, Ed. a 2-a,
FEST, Bucureşti, p.215
49. FITTS, R.H. & WIDRICK JJ.,1996, Muscle mechanics: adaptations with
exercise-training, Exerc Sport Sci Rev. 1996, vol. 24, p.427
50. GAGEA, A., 1999, Metodologia cercetării în educație fizică și sport.
București: Fundația ,,România de Mâine’’, p. 377
51. GALBRAITH, H., J. SCURR,C. HENCKEN,L. WOOD, and P. GRAHAM-
SMITH2, 2008, Biomechanical Comparison of the Track Start and the
Modified One-Handed Track Start in Competitive Swimming: An
Intervention Study, 2008, p. 307-315
52. GROSSER, M., NEUMEIER A., 1986, Tecnicas de Entrenamiento, Barcelona,
Martinez Roca, p. 64
53. GU, G., TSAI , F. și HUANG C., 2003, The effect of two swimming entry skills
on glide performance (Bericht). Taipei, Taiwan: Department of Physical
Education, Literatur National Taiwan Normal University, p.204
54. GUIMARESm A.C.S. & J.G. HAY ,1985, A mechanical analysis of the grab
starting technique in swimming. International Journal of Sport Biomechanics,
https://ojs.ub.uni-konstanz.de/cpa/article/viewFile/1518/1423, vizitat ianuarie
2011
55. HAHN, E., 1996, Antrenamentul sportiv la copii - capacitatea de performanță,
Ed. C.C.P.S., Bucureşti , p. 89-104
56. HARRE, D., 1986, Antrenamentul de forță viteză în Sportul de performanță,
București, p.34-50
57. HAVRILUK, R.. 2010, Performance Level Differences in Swimming:
Relative Contributions of Strength and Technique. In P-L. Kjendlie, R. K.
Stallman, & J. Cabri (Eds.) Biomechanics and Medicine in Swimming XI.
Norwegian School of Sport Science, Oslo, electronic site
http://www.swimmingtechnology.com/index.php/aquanex/research-findings/
58. HAY, JG., 1986, Swimming biomechanics, A brief review. Swimming
Techinque, p.15-21
59. HAY, J.G.,1993, The biomechanics of sports Techniques (4th Ed.). Englewood
Cliffs, NY: Simon and Shuster.
60. HONDA, K. E., SINCLAIR, P. J., MASON, B. R., PEASE, D. L., 2010, A
Biomechanical Comparison of Elite Swimmers Start Performance using the
109
Traditional Track Start and the New Kick Start’, XI-th International
Symposium for Biomechanics and Medicine in Swimming, p. 94-96
61. HONDA, K. E., SINCLAIR, P. J., MASON, B. R., PEASE, D. L, 2012, „The
effect of starting position on elite swim start performance using an angled kick
plate” 30th Annual Conference of Biomechanics in Sports – Melbourne 2012,
p.72-75
62. HOUEL, N., CHARLIAC, A., REY, J.L., PHELLARD, 2010, How the
swimmer could improve his track start using new Olympic plot, 8th Conference
of the International Sports Engineering Association (ISEA) Poster Session II,
Procedia Engineering Volume 2, Issue 2, p. 34-61
63. HOȘTIUC, N., 2003, Sistemul competițional, necesitate indispensabilă a
antrenametului sportiv, Universitatea Dunărea de jos Galați, site:
http://www.sportscience.ro/html/articole_conf_2003_-_24.html,vizitat iulie
2012, p.1-3
64. IFRIM, M., Anatomia și biomecanica educației fizice și sportului, Editura
didactica si pedagogica, 1978, p. 423, 427
65. IONESCU, BONDOC D., 2007, Pregatire Specializata in Atletism, Editura
Universității Transilvania Brasov, p. 28, 29, 58
66. IONESCU, BONDOC D., 2008, Bazele antrenamentului sportiv, Note de curs
Intern, FEFS Universitatea Transilvania Brasov, p.7, 9, 56
67. IONESCU, BONDOC D., 2010, Teoria si metodica antrenamentului sportiv,
Note de curs Intern, FEFS Universitatea Transilvania Brasov, p. 5, 10, 50, 52,
90, 103
68. JORGIĆ, B., PULETIĆ, M., STANKOVIĆ, R., OKIČIĆ, T., BUBANJ, S.,
BUBANJ, R., 2010, The kinematical analysis of the Grab and Track start in
swimming. Facta Universitatis Series: Physical Education and Sport, p. 31-36
69. KAZUMASA, O., SHINJI, S. & MASAHIRO, T., 2010, Relationships
between entry skill and 15m time in competitive swimming start. In P.-L.
Kjendlie, R. K. Stallman & J. Cabri (Hrsg.), Biomechanics and Medicine in
Swimming XI. Proceeding of the XI International Symposium on
Biomechanics and Medicine in Swimming, Oslo: Norwegian School of Sport
Sciences, p.373
70. KEIL, A., HÄRTEL, T., SCHLEICHARDT, A., KÜCHLER, J.
GRAUMNITZ, J. , 2009, “Simulative untersuchungen zum startsprung im
sportschwimmen (Bericht). Institut für Mechatronik e.V. Chemnitz
110
71. MAGLISCHO, E., 1993, Swimming even faster, A Comprehensive Guide to the
Science of Swimming. California: Mayfield Publishin Company
72. MAGLISCHO, E., 2003, Swimming Fastest. (revised ed. of Swimming Even
Faster). Champaign, IL: Human Kinetics, p. 267, 270
73. MANNO, R., 1996, Bazele antrenamentului sportiv, SDP 371-374 București,
C.C.P.S., p. 9, 23, 24, 59,199
74. MARTOMA, A., 2009, Capacitatea de efort, Editura Transilvania, Brașov,
p.30, 31, 32, 33, 34
75. MASON, B, COSSOR, J., 2000, What we can learn from competition analysis
at 1999 pan Pacific Swimming Championships. In proceedings of XVIII
Symposium on Biomechanics in Sports, Hong Kong, p.75-82.
76. MILLER, J. A., HAY, J. G. & WILSON, B. D., 1984, Starting technique of
elite swimmers. Journal of Sports Sciences, p. 213–223
77. MITROFAN, ANCA IANOLI, 2000, Caiet Practico-metodic, anul III, EFS
Transilvania Brașov, p.49
78. MOSER, A., 1975, Metode de anchetă, București, Editura Științifică, p.15
79. MURARU ,A., 2008, Manualul antrenorului, p.52, 134, 215, 216, 217, 218,
221
80. NOMURA, T., TAKEDA, T., & TAKAGI, H., 2010, Influences of the back
plate on competitive swimming starting motion in particular projection skill. A
paper presented at the XIth International Symposium for Biomechanics and
Medicine in Swimming, Oslo, June 16–19, p.135-137
81. NICU, A., TOTESCU ,A., 1973, Terminologia Educatiei Fizice si Sportului,
Editura Stadion, , p. 76
82. OLARU, M., 2007, site: http://despre-inot.blogspot.ro/ vizitat-iulie 2014
83. PARASCHIV, F., 2012, Psihomotricitate şi inteligenţă motrică în adolescenţă.
strategii educaţionale de formare şi dezvoltare, Teză Doctorat, p. 25, 26, 27
84. POP, N. H., 2010, Curs Natatie-zi, Cluj, site
https://ro.scribd.com/doc/82675744/Curs-Natatie-2012-01-25, p.25
85. POPA, E., MOCIANI, V., HILLERIN, P.,
Teoria si metodica antrenamentului sportiv sau stiinta sportului, site:
http://www.scrigroup.com/sanatate/sport/teoria-si metodica de antrenament
42433.php, vizitat iulie 2014
86. PEARSON, C.T., MCELROY, G.K., BLITVICH, J.D., SUBIC, A. and
BLANKSBY, B.A., 1998, A comparison of the swimming start using
111
traditional and modified starting blocks. Journal of Human Movement Studies,
p. 34, 49, 66.
87. PIA, SIMONA, O. A. HABA, 2011, Studiul biomecanic al aruncărilor la coș
în jocul de baschet , p. 14
88. PRESCORNIȚĂ, A., 2004, Teoria și metodica antrenamentul sportiv, Ed.
Universitatea Transilvania, Brașov, p. 269, 270
89. PRESCORNIȚĂ, A., 2006., Kinetologie, Edit. Universității Transilvania,
Brașov, p. 35
90. PRESCORNIȚĂ, A., 2008, Tehnici de monitorizare a performanţei sportive,
Edit. Universității Transilvania, Brașov, p.68
91. ROOZBEH, N., AHMAD R., ARSHI, A.A., BEHROOZ BARJASTEH, 2001,
“ 3D kinematic and kinetic analyses of two methods for grab start technique”
Biomedical Eng. Department. Amirkabir University of Technology, Tehran,
lran, Biomechanics Symposia /University of San Francisco, p.96-99
92. ROSS, SANDERS, STEPHEN, BONNAR, 2008, Start Technique,
http://www.coachesinfo.com/index.php?option=com_content&view=article&id
=134:swimming-start-technique&catid=49:swimming-coaching&Itemid=86
93. RUSCHEL, C., ARAUJO, L. G., PEREIRA, S. M. & ROESLER, H., 2007,
Kinematic Analysis of the swimming start: block flight and underwater phases.
In: HJ Menzel, MH Chagas (Eds). Proceedings of XXV International
Symposium on Biomechanics in Sports., p. 385-388
94. SBENGHE, T., Kinesiologie, Stiința mișcării, Edit. Medicală, București, 2002,
p. 5
95. SCHNABEL, U. & KUCHLER, J., 1998, Analysis of the Starting Phase
in.Competitive Swimming. In: H. J. Ruehle, M. M. Vieten MM (Eds.).
Proceedings of XVI International Symposium of Biomechanics in Sports, p.
247-250.
96. SCHNELL, J, SPITZ, L, 1985, Desmodromisches Muskeltraining. In: M.
Bührle (Hrsg.): Grundlagen des Maximal- und Schnellkrafttrainings. Hofmann
Verlag, Schorndorf 1985, ISBN 3-7780-8561-1, p. 233–236
97. SCHMIDTBLEICHER, D, & GOLHOFER A, 1982, Neuromusculare
Untersuchungen zur Bestimmung individueller Belastungsgrossen fur ein
Tiesfsprungtraining , Leistungssport 12, p. 298-307
112
98. SHIN, I, GROPPEL, JL., 1986, A comparison of the grab start and track start
as utilized by competitive swimmers. In D. M. Landers (Ed), Sport and elite
performers Chamaign IL: Human Kinetics, p. 171-175
99. SHU-TING, CHEN, WENG-TZU, 2010 The comparation of efectiveness
betwwn grab start and track start in competitive, p. 884
100. ȘALGĂU, S., 2007, Conceptul de adaptare a organismului la efortul
specific în înot, Editura Qinn, Iași, 2007, p. 11
101. SLAWSON, S., CONWAY, P.,JUSTHAM L., 2011, Dezvoltarea unui
sistem Marker pasiv în Analiza startului la inot, Sport Institutul de Tehnologie,
Universitatea Loughborough, Marea Britanie, p. 1, 2
102. SLAWSON, S., CONWAY, P., COSSOR, J., CHAKRAVORTI, N., LE-
SAGE, T. & WEST, A. , 2011, The effect of start block configuration and
swimmer kinematics on starting performance in elite swimmers using the
omega osb11 block. In 5th Asiapacific Congress on sports technology (apcst).
Loughborugh: Sports Technology Institute, Loughborough University, p.45
103. SLAWSON, S.E., WEST, A.A., JUSTHAM, L.M., CONWAY, P.P.,2010,
The development of an inexpensive passive marker system for the under and
over water analysis of starts and turns in swimming, Proceedings of the 8th
Conference of the International Sports Engineering Association (ISEA), 12th -
16th July 2010, Vienna, Austria, S.E. Slawson et al. / Procedia Engineering 2
p. 2727–2733
104. TÂRGOVEŢ A., IONESCU-BONDOC D., 2013, „Studiu comparativ
privind eficienta tipurilor de start in inotul romanesc competitional”,
International Scientific Conference „Youth in the perspective of the Olimpic
movement”, 14-16 februarie 2013, VOL. 6 (55) No.1 – 2013 SERIES IX -
Sciences of Human Kinetics, ISSN 2344– 2026 (Print), ISSN– L 2344– 2026
(Online), ISSN 2344– 2034 (CD-ROM) CD - ISBN: 978-606-19-0201-9, p.53
105. TEODORESCU, S., 2009, Antrenament și competiție, Ed. Alpha, MDN
București, p. 31
106. TEODORU, M., 2010, Revista științelor motricității umane. Maraton. Vol.
2. Academia de Studii Economice din București. Departamentul de Educație
Fizică și Sport. Editura A.S.E. ISSN 2066-107X. p. 238-242
107. THANOPOULOS , V., ROZI G., OKICIC T., MILIVOJ DOPSAJ, BOJAN
JORGIC, DEJAN MADIC, SASA V., Z. MILANOVIC, F. SPANOU, E.
BATIS, 2010, Documents, p. 222
113
108. THANOPOULOS, V., ROZI G., OKICIC T, MILIVOJ DOPSAJ,
BOJANJORGIC, DEJAN MADIC, SASA V., MILANOVIC Z, SPANOU F.,
BATIS E, 2012, Jurnal of Human Kinetics volume 32/2012, p. 43-51
109. THOMAS HÄRTEL, AXEL SCHLEICHARDT, 2008, Evaluation of Start
Techniques in Sports Swimming by Dynamics Simulation (P18), The
Engineering of Sport 7, p. 89-96
110. TUDOR, V., 2005, Măsurare şi evaluare în cultură fizică şi sport, Edit.
Alpha, Buzău, ISBN 973-7871-24-3, p.20
111. VASSILIOS, THANOPOULOS, GEORGIA ROZI, TOMISLAV OKIČIĆ,
MILIVOJ DOPSAJ,BOJAN JORGIĆ, DEJAN MADIĆ, SAŠA
VELIČKOVIĆ, ZORAN MILANOVIĆ,FANI SPANOU, EMILIOS BATIS,
2012, Differences in the Efficiency Between the Grab and Track Starts for Both
Genders in Greek Young Swimmers, Journal of Human Kinetics volume
32/2012, 43-51 DOI: 10.2478/v10078-012-0022-8 43 Section – Swimming, p.
43-51
112. VLADIMIR, B., ISSURI OLEG VERBITSKY, 2002, Technion p.213-218
113. VILAS-BOAS, J.P. CRUZ, M.J., SOUSA, F., CONCEICAO, F. AND
CARCVALHO, J.M., 2000, Integrated kinematic and dynamic analysis of two
track-start techniques. In R. Sanders and Y. Hong (Eds.) The Chinese
University of Hong Kong., p.75-82
114. VOICULESCU, E., 2005, Pedagogie școlară, Editura Aramis, București,
p.45
115. WELCHER, R. L., HINRICHS R. N. & GEORGE T. R., 2008, Front- or
Rear-Weighted Track Start or Grab start: Sports Biomechanics, p. 100-113.
116. WEINECK J., 1997, Fundamentele generale ale biologiei aplicate sportului
la copii și adolescenți. Biologia sportului, București: CCPS, p. 15
117. WEINECK, J., 2004, Optimales Training, Spitta Verlag GmbH&Co. KG,
p.303-305
118. WEINECK & WEINECK, 2005, Manual L’entreinment, Ed. Vigot, Paris p.
22-37
119. ZATSIORKSY, VM, BULGAKOVA, NZ, CHAPLINSKY, NM., 2000,
Biomechanical Analysis of starting techniques in Editorial Committee of
Journal of Human Kinetics swimming. Paper presented at the third
international symposium of biomechanics in swimming, Edmonton, Canada,
p.104,105,117.
114
OBIECTIVIZAREA STARTULUI ÎN NATAȚIE ÎN BAZA ANALIZEI
PARAMETRILOR SPAȚIO-TEMPORALI PENTRU ÎMBUNĂTĂȚIREA
PERFORMANȚEI PROBELOR DE SPRINT
Conducător științific: Doctorand:

Prof. Univ. Dr. Ionescu Bondoc Dragoș Adriana Cristina Șerban (Târgoveț)
REZUMAT
Lucrarea de faţă prezintă o metodologie specifică a antrenamentului sportiv
în natație, de obiectivizare a startului, pentru îmbunătățirea performanțelor
probelor de sprint.
Obiectivizarea startului în natație se face prin mijloace video de determinare
și eliminare a erorilor tehnice, de măsurare a parametrilor cinematici spațio-
temporali ai startului, prin analiza cu softul Dartfish, coroborat cu dezvoltarea
forței-putere prin mijloace specifice pe bloc-startul atletic-kick, construit de noi și
mijloace nespecifice propioceptive pliometrice. Măsurătorile calitative și
cantitative duc împreună la un rezultat obiectiv de evaluare și monotorizare a
startului în natație.
În cercetarea experimentală s-a confirmat procentul de îmbunătățire cu 5% a
performanțelor în probele de sprint, de 100m, pentru înotătorii seniori de elită
cercetați, prin obiectivizarea startului, informație susținută de cercetările științifice
internaționale, referitoare la tema lucrării de față.
performanță în natație, în anii 2011-2012, în care s-a făcut o pregătire clasică de
antrenament pentru start este în medie de 3,15% .
performanță în natație, în anii 2012-2013, în care s-a făcut o pregătire specială
pentru dezvoltarea forței și obiectivizarea tehnicii de start este în medie de 5,16%.
Concluzionând putem aprecia că îmbunătăţirea performanţei unei curse de
înot de sprint se poate face prin eficientzarea forţei-putere de impulsie la start.
Pentru o mai bună clasare într-o cursă de înot în special în probele de sprint, trebuie
eficientizată forţa de impulsie în perioada de pregătite competiţională.
În concluzie recomandăm orientarea focusată a sportivilor pe stilul de start
track, pentru o mai bună și ușoară adaptare la stilul de start competițional
international, kick, încă de la vârsta junioratului.
Cuvinte cheie: obiectivizare start, analiză video, start track, start atletic kick,
forță-putere
115
SWIMMING START OBJECTIFICATION BASED ON THE ANALYSIS
OF SPATIAL-TEMPORAL PARAMETERS FOR THE PERFORMANCE
IMPROVEMENT OF THE SPRINT SWIM RACE
Scientific leader: PhD Candidate:

Prof. Ionescu Bondoc Dragoș, Ph.D. Șerban Adriana Cristina (Târgoveț)
ABSTRACT
The current paper presents a specific methodology of swim training, of start
objectification in regard to the improvement of the sprint swim performance.
Swimming start objectification is carried out with the help of video tools
which determine and eliminate technical errors, which measure the kinematic
spatial-temporal parameters of the start; it is also carried out through Dartfish
software analysis, in conjunction with force-power development, by means specific
to the athletic kick start-block built by us, and nonspecific plyometric
proprioceptive means. Qualitative and quantitative measurements lead to an
unbiased result of evaluation and monitoring for the swim start.
During the experimental research the 5% performance increase for the 100m
sprint swim sets was confirmed, in the case of the elite senior athletes that were
researched. This was accomplished through start objectification, data supported by
international scientific research related to the topic of the present paper.
During 2011-2012, the sprint swim time interval of the senior high
performance athletes increased on average with 3.15%, while classic start training
was applied.
During 2012-2013, the time interval of the sprint swim increased on average
with 5.16% when the senior high performance athletes went through a special
training of force development and objectification of the start technique.
We can therefore assess that a sprint race performance can be improved by
making efficient the force – propulsive impulse during start.
In conclusion we recommend athletes to be highly orientated towards the
track start so that they can easily and efficiently adapt to the international kick start
used in competitions, starting with junior age.
Key words: start objectification, video analysis, track start, athletic kick start, and
force-impulse.
116
Curriculum vitae
INFORMAŢII
PERSONALE
Nume Șerban Adriana Cristina ( Târgoveț)
Adresă Str. Matei Basaral nr.39A, BRAŞOV
Telefon 0722434349
E-mail Adrianaserban2010@yahoo.com
Naţionalitate Română
Data naşterii 24.01.1970
EXPERIENŢĂ
PROFESIONALĂ
1998 - 2012 Analist vânzări, Vodafone România SA București

.
2000 – 2001 Preparator universitar-colaborator, la Facultatea
de Educaţie Fizică şi Sporturi Montane.
1992 – 1998 Reprezntant de vănzări, Kodak Romania SA
1988 - 1992 Antrenor natație, Clubul Astra Brașov
EDUCAŢIE ŞI FORMARE Universitatea Transilvania din Braşov, Şcoala

Doctorală Interdisciplinară – Domeniul „Educaţie
fizică şi sport” (2010 - 2014), în curs de finalizare.
Universitatea Transilvania din Braşov, Facultatea

de Educaţie Fizică şi Sport, specializarea
„Antrenament sportiv natație” promoţia 2005;
diplomă de master în antrenament sportiv; studii
postuniversitare.
Universitatea Transilvania din Braşov, Facultatea

de Educaţie Fizică şi Sport; specializarea schi;
promoţia 1995; domeniul „Educaţie Fizică şi
Sport”; studii universitare de lungă durată.
Liceul de filologie-istorie “Unirea” din Braşov,

Profil: mecanic, promoţia 1988, diplomă de
bacalaureat, studii medii.
APTITUDINI ŞI COMPETENŢE
PERSONALE
Limba maternă Română
Limbi străine cunoscute Limba engleză – scris, citit, vorbit ( bine);
Limba franceză – scris, citit, vorbit (satisfăcător)
117
Aptitudini şi competenţe Spirit de echipă : am experiența muncii în echipă
sociale încă din facultate, când am participat la
campionatele Universitare București 1992 și 1993,
cu rezultate de calsare pe podium și la sesiuni
știintifice de comunicări organizate de
universitate.
Am 24 de ani de vechime muncă în diverse
colectivităti de oameni, de vârste diferite. Am
participat la elaborarea de proiectele practice și de
cercetare derulate în cadrul facultătii, apoi în
cadrul companiilor în care am lucrat.
Am făcut parte din echipa de implementare a
diferitelor proiecte pilot în cadrul companiei
Vodafone SA de-a lungul a 14 ani de activitate.
-Am continuat să consolidez această experiență ca
angajat în postul de analist regional de vânzări.
Am organizat cursuri de training în cadrul
companiei Vodafone SA lunar, cu peste 20 de
oameni pe sesiune.
Am participat ca voluntar la acțiunile Hospice
Casa Speranței Brașov, atât în cadrul companiei
Vodafone SA cât și individual ca arbitru la
diferite concursuri naționale de înot.
Am organizat cursuri de inițiere, avansați,
perfecționare în natatie, la Bazinul Olimpic
Brașov de peste 24 de ani.
Am participat ca antrenor la Campionatele
naționale ale Romaniei de junori și senori în
perioada 1988-1992 , având rezultate deosebite cu
generațiile de copii născuți 1980-1984.
Capacitate de comunicare foarte bună, dobândită
de-a lungul experienţei profesionale;
Capacitate de toleranţă, de empatie;
Capacitatea de a gestiona situaţiile de stres;
Aptitudini organizatorice legate de evenimente

Aptitudini şi competenţe sportive; Numeroase competiții naționale de înot,
organizatorice în calitate de arbitru general de concurs.
Capacitatea de a coordona şi de a lucra în echipă;
Capacitate de a lua decizii;
Aptitudini şi competenţe Capacitatea de a utiliza aparatura de specialitate
tehnice Competenţe şi aptitudini de utilizare a
calculatorului (Windows XP – Microsoft Office
(Word, Excel, Powerpoint, Acces), Corel Draw,
Photo finish, HP Photosmart Premier);
118
Permis de conducere Categoria B
INFORMAŢII SUPLIMENTARE Activitatea publicistică generală

Studii şi articole
Articole publicate în reviste de specialitate
recunoscute CNCSIS sau în alte publicaţii cu
ISBN sau ISSN – 5.
Studii în volumele manifestărilor ştiinţifice
internaţionale recunoscute, din ţară – 4.
Activitatea sportivă
Maestrul al Sportului din anul 1986 , Federația
Româna de Natație
Ca sportiv în natatie, multiplă campioană
nationala și balcanica de juniori 1980-1985.
Participanta la doua concursuri europene: 1984 ,
Luxemburg și 1985, Geneva
Finalistă în proba de 400 m mixt la Campionatele
Europene, 1985, Geneva.
Curriculum vitae
PERSONAL INFORMATION
Name Șerban Adriana Cristina ( Târgoveț)
Address Matei Basarab no.39A, BRASOV
Mobile phone 0722434349
E-mail Adrianaserban2010@yahoo.com
Nationality Romanian
Date of birth 24.01.1970
PROFESSIONAL EXPERIENCE
1998 - 2012 Sales Analyst, Vodafone Romania SA Bucharest
2000 – 2001 Graduate Assistant, Faculty of Physical Education

and Mountain Sports.
Sales Representative, Kodak Romania SA

1992 – 1998
Swimming Coach, Astra Club Brasov
1988 - 1992
EDUCATIONAL BACKGROUND
119
Transilvania University of Brasov, The
Interdisciplinary Doctoral School–„Physical
Education and Sports” major (2010 - 2014), close
to finalization.
Transilvania University of Brasov, Faculty of

Physical Education and Mountain Sports, „Swim
training” major, class of 2005; Master’s degree in
Sportive training; post-graduate studies.
Transilvania University of Brasov, Faculty of

Physical Education and Mountain Sports, Ski
major, class of 1995; „Physical education and
sports” field; graduate studies.
“Unirea” High school of Braşov, Mechanics, class

of 1988, High School Diploma, secondary
education studies.
PERSONAL SKILLS AND
COMPETENCES
Native language Romanian

Foreign languages English -writing, reading, speaking (intermediate);
French - writing, reading, speaking (elementary)
Social skills and competences Team spirit: I’ve been working with teams since I
attended university; in 1992 and 1993 I
participated in the university championships in
Bucharest and accomplished podium results. I also
participated in scientific communication sessions,
organized by the university.
I have 24 year experience in working with various
groups of people, of different ages. I helped build
practical and research projects within the faculty,
as well as in the firms where I worked.
I was part of a team responsible with the
implementation of various pilot projects, within
Vodafone SA company, where I worked for a
period of 14 years.
I consolidated this experience while working as a
Regional Sales Analyst.
While employed at Vodafone SA, I organized
training courses with over 20 participants per
session, on a monthly basis.
I volunteered at Hospice Casa Sperantei in
Brasov, both within Vodafone SA as well as
individually, as arbitrator for various national
120
swimming competitions.
For over 24 years I have been organizing swim
courses for beginner, advanced and performance
level at the Olympic Pool in Brasov.
I participated as Coach in the Romanian National
Championships for juniors and seniors, during
1988-1992, obtaining great results with children
born between 1980 and 1984.
Very good communication skills, accomplished

through professional experience ;
Ability to tolerate ; ability of empathy;
Ability to manage stress situations;
Organizational skills and competences Ability to well organize sports events; numerous
national swimming competitions as arbitrator.
Ability to coordinate, team player;
Ability to take decisions;
Technical skills and competences Ability to use field related devices

Computer skills (Windows XP – Microsoft Office
(Word, Excel, PowerPoint, Access), Corel Draw,
Photo finish, HP Photosmart Premier; software
specific to educational system (databases: AGSIS,
ALUMNI)
Driver’s license B class
ADDITIONAL INFORMATION General publishing activity

Studies and articles
Articles published in magazines accredited by
CNCSIS or other publications ranged ISBN or
ISSN – 5.
Studies in the volumes of international scientific
manifestations, accredited on national level – 4.
Sports activity
Sports Master in 1984 , Romanian Swimming
Federation
Swim athlete, multiple national and Balkan
champion in junior events between 1980 and1985.
Participant in two European competitions :1984
in Luxemburg and 1985 in Geneva
Finalist at the mixed 400m event during the
European Championships in Geneva, 1985.
121

Serban (Targovet) Rezumat

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Serban (Targovet) Rezumat

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” DIN BRAȘOV

Șerban Adriana Cristina (Târgoveț)

OBIECTIVIZAREA STARTULUI ÎN NATAȚIE ÎN BAZA

SWIMMING START OBJECTIFICATION BASED ON THE ANALYSIS OF

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

PREŞEDINTE 1. Prof. univ. dr. NEAMȚU MIRCEA

Gradul de actualitate al temei este dat de introducerea de către Federația

Scopul temei și sarcinile

Scopul general al acestei lucrări este obiectivizarea startului în natație

Argumentarea cercetării de față este dată de rezultatele slabe ale

Toate experimentele efectuate în colaborare cu centrul de cercetare al

FUNDAMENTAREA TEORETICĂ ȘI METODICĂ ASUPRA

Fundamentarea teoretică și metodologică asupra temei

1.1 Antrenamentul sportiv în natație, concept teoretic, definiție și obiective

Antrenamentul sportiv este o noțiune fundamentală a Teoriei și Metodicii

Fig. nr. 8 Interdisciplinaritatea teorie și metodologiei antrenamentului,

Interdisciplinaritatea teorie antrenamentului enunțată de Bompa este

Obiectivele finale au în vizor posibilitățile maxime la care pot ajunge

Cognitive Motrice Sociale Afective Estetice

Fig. nr. 9 Interdependența obiectivelor, Colibaba E. D. (1998, p.133)

Obiectivele generale reprezintă finalitățile antrenamentului sportiv și sunt

1.2 Antrenamentul sportiv în natație, privit ca un proces instructiv-

“Antrenamentul sportiv, proces complex, instructiv-educativ, are nevoie de o

Adaptarea organismului în natație, ca dezvoltare a capacității condiționale,

Adaptarea de lungă durată și stabilă, are loc pe baza eforturilor repetate cu

Schema funcționării antrenamentului sportiv după Ionescu Bondoc D.

Complexitatea antrenamentului sportiv în natație, solicită conducerea lui de

Considerăm foarte importantă conducerea științifică a antrenamentului

Coeficientul de corelație furnizează informații despre gradul de influențare a

Calculul coeficientului de corelație se face prin mai multe metode.

φ (se citește “ro”) = simbolul coeficientului de corelație

d = diferența de rang sau diferența de loc ocupat de același sportiv în două

n - numărul de cazuri (sportivi) din eșalonul de investigație

Valorile acestui coeficient se înscriu între –1 și +1, la mijloc fiind valoarea

Conceptul de pregătire tehnică a startului în natație

2.1 Obiectivele și conținutul pregătirii tehnice în natație

Tehnica unei ramuri de sport cuprinde totalitatea acțiunilor motrice

Faza I Faza II Faza III

Fig. nr. 14 Fazele perfecționării deprinderilor,

Antrenorul poate să expună sportivii la factori perturbatori, cum sunt

“Deprinderile motrice sunt componente ale activității voluntare, care prin

Modelul conceptual al controlului motric în buclă închisă după Balint L.

Coordonarea impusă de un act motor sportiv important în natație se

Considerăm importantă specificarea controlului motor sau al controlului

Procesele de refacere după Martoma A. (2009, p. 33-34) sunt aerobe și în

Tabelul nr. 3 Componentele efortului *

Aspecte particulare ale biomecanicii în tehnica

În domeniul Științei Sportului, biomecanica este în cadrul disciplinelor, după

Fig. nr. 21 Musculația la start în natație

 La gât: sternocleidomastoidian, trapez, erector spinae splenius capitis

La înot, contracțiile comune mai des întâlnite pot fi:

Debbie Bogert, (2005, p.1-28) studiază la Physiological Kinesiology

Ținând cont că ecuația impulsului-moment este:

dar, ecuația impulsului se poate scrie și sub forma ∆𝑣𝑣 = ∆𝑡𝑡∙𝐹𝐹

Această rearanjare a ecuației impulsului o folosim pentru a explica obținerea

∆𝑣𝑣 = 𝑣𝑣𝑓𝑓 − 𝑣𝑣0

𝑣𝑣𝑓𝑓 – viteza finală

0.002 0.003 0.006

Variabilele cinematice sunt rezultatul variabilelor cinetice care oferă informații

Biomecanica startului kick

Fig. nr. 37 Bloc-startul omega OSB11 din lateral și profil cu dimensiuni

În sport monitorizarea și evaluarea reprezintă una din componentele