MINISTERUL EDUCAȚIEI

UNIVERSITATEA NAȚIONALĂ DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT

BUCUREȘTI
I.O.S.U.D.-U.N.E.F.S.

Goga Ioan-Bogdan

EFICIENȚA MIJLOACELOR KINETICE ÎN SCOLIOZA IDIOPATICĂ

LA PACIENȚI CU VÂRSTA 12-14 ANI

Rezumat

Teza de doctorat

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC
Prof. Univ.Dr. Cordun Mariana

BUCUREȘTI – 2021
1
 MINISTERUL EDUCAŢIEI
UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DINBUCUREŞTI
SECRETARIAT ȘCOALA DOCTORALĂ

D-lui/D-nei..............................................................................................................
Vă facem cunoscut că, în data de.............................................., orele………., în
sala.............................................................................................a Universității
Naționale de Educație Fizică și Sport din București, va avea loc susținerea
publică a tezei de doctorat de către: doctorand Goga Ioan-Bogdan.

Cu studiul: EFICIENȚA MIJLOACELOR KINETICE ÎN SCOLIOZA

IDIOPATICĂ LA PACIENȚI CU VÂRSTA 12-14 ANI
în vederea obținerii titlului de Doctor în Știința Sportului și Educației Fizice.

În conformitate cu H.G. nr. 681/2011, art. 39 (3) privind conferirea titlurilor

științifice în România, vă trimitem rezumatul tezei de doctorat, cu rugămintea de
a comunica în scris observațiile dumneavoastră pe adresa:

Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport, strada Constantin Noica,

numărul 140, sector 6, București și de a participa la susținerea publică a tezei.

RECTOR, SECRETAR ȘEF UNEFS,

Prof.univ.dr. Florin PELIN Ing. Silviea CONSTANTINESCU

2
CUPRINS
Partea I ................................................................................................................. 7
FUNDAMENTAREA TEORETICĂ A LUCRĂRII ....................................... 7
CAPITOLUL 1. ASPECTE GENERALE PRIVIND SCOLIOZA
IDIOPATICĂ ADOLESCENTINĂ .................................................................. 8
Introducere........................................................................................................... 8
1.1. Definirea scoliozei idiopatice .................................................................. 8
1.2. Etiologia scoliozei idiopatice ................................................................... 9
1.3. Epidemiologia scoliozei idiopatice ........................................................ 10
1.4. Clasificarea generală a scoliozelor......................................................... 11
CAPITOLUL 2. REFLECTAREA TEMEI ÎN LITERATURA DE
SPECIALITATE ............................................................................................... 11
2.2. Motivarea alegerii temei ........................................................................... 15
2.3. Etapele cercetării ....................................................................................... 15
CAPITOLUL 3. METODA SCHROTH – O NOUĂ ABORDARE
CONCEPUALĂ A SCOLIOZELOR VERSUS METODE CLASICE ....... 17
3.1.1. Evaluarea scolizelor ............................................................................ 17
3.1.2. Importanța evaluării planului sagital în scolioza idiopatică ............... 18
3.2. Aspectele de bază ale metodei Schroth în tratamentul scoliozei idiopatice
.......................................................................................................................... 19
3.2.1. Istoricul metodei ................................................................................. 19
3.2.2. Terminologia Schroth ......................................................................... 20
3.2.3. Blocurile corporale – Baza pentru clasificarea Schroth ..................... 20
3.2.4. Elementele folosite în construierea unui plan terapeutic .................... 21
3.2.5. Clasificarea scoliozei în funcţie de curbura principală conform
principiilor Schroth ....................................................................................... 21
CAPITOLUL 4. POSIBILITĂŢI DE INTERVENŢIE TERAPEUTICĂ
PRIN METODE ŞI MIJLOACE KINETICE ŞI NONKINETICE ............. 22
4.1. Stabilirea tipului de intervenţie terapeutică .............................................. 22
4.2. Fizioterapia scoliozei idiopatice................................................................ 22
4.2.1. Cunoașterea propriului corp ................................................................ 22
4.2.2. Principiile de tratament ale metodei Schroth ...................................... 23

3
 4.2.3. Corecțiile pelvisului în conceptul Schroth .......................................... 24
4.2.4. Variațiile posturale conform metodei Schroth .................................... 24
4.2.5. Respirația angulară din conceptul Schroth ........................................ 25
4.2.6. Protocol de kinetoterapie conform principiilor Schroth .................... 25
4.3. Tratamentul ortotic .................................................................................... 26
4.4. Abordarea chirurgicală a scoliozei ............................................................ 27
CAPITOLUL 5. CONCLUZII – PARTEA I .................................................. 28
Partea a II-a ....................................................................................................... 29
CAPITOLUL 6. CADRUL OPERAȚIONAL AL CERCETĂRII
PRELIMINARE ................................................................................................ 30
6.1. Premisele cercetării ................................................................................... 30
6.2. Scopul și obiectivele cercetării ................................................................. 31
6.3. Sarcinile cercetării ..................................................................................... 31
6.4. Ipoteza cercetării ....................................................................................... 31
6.5. Metode și tehnici de cercetare științifică................................................... 31
6.6. Etapele cercetării preliminare ................................................................... 32
6.7. Locul și subiecții cercetării ....................................................................... 32
6.8. Evaluarea pacienților cu scolioza idiopatică cu vârstă cuprinsă între 12 și
14 ani ................................................................................................................ 33
CAPITOLUL 7. ORGANIZAREA CERCETĂRII PRELIMINARE ......... 33
7.1. Protocol de recuperare medicală în scolioza idiopatică la pacienți cu
vârsta cuprinsă între 12 și 14 ani ...................................................................... 33
7.1.1. Colaborarea cu medicul ortoped pediatru și echipa multidisciplinară 33
7.1.2. Rolul fizioterapeutului ........................................................................ 34
7.1.3. Obiectivele terapeutice........................................................................ 34
7.1.4. Logistica programului de fizioterapie ................................................. 34
7.2. Program de fizioterapie în scolioza idiopatică la pacienți cu vârsta
cuprinsă între 12 și 14 ani ................................................................................ 35
CAPITOLUL 8. PREZENTAREA, ANALIZA ŞI INTERPRETAREA
REZULTATELOR............................................................................................ 37
8.1. Prezentarea subiecților .............................................................................. 37
8.2. Analiza și interpretarea rezultatelor .......................................................... 39

4
CAPITOLUL 9. CONCLUZII – PARTEA II ................................................ 42
Partea a III-a ...................................................................................................... 43
CAPITOLUL 10. CADRUL OPERAȚIONAL AL CERCETĂRII ............. 44
10.1. Premisele cercetării ................................................................................. 44
10.2. Scopul și obiectivele cercetării ............................................................... 44
10.3. Sarcinile cercetării ................................................................................... 45
10.4. Ipoteza cercetării ..................................................................................... 45
10.5. Metode și tehnici de cercetare științifică................................................. 45
10.6. Etapele cercetării .................................................................................... 46
10.7. Locul și subiecții cercetării .................................................................... 46
10.8. Evaluarea pacienților cu Scolioză Idiopatică la pacienți cu vârstă
cuprinsă între 12 - 14 ani .................................................................................. 47
10.9. Blocurile corporale ca model de evaluare în terapia Schroth ................ 47
10.9.1. Scolioza cu trei curburi în conceptul Schroth ...................................... 49
10.9.2. Scolioza cu patru curburi în conceptul Schroth ................................... 49
CAPITOLUL 11. ORGANIZAREA CERCETĂRII ..................................... 49
11.1. Protocol de recuperare medicală în scolioza idiopatică la pacienți cu
vârsta cuprinsă între 12 - 14 ani ....................................................................... 49
11.1.1. Logistica programului de fizioterapie ............................................... 50
11.1.2. Propunere de plan fizioterapeutic de însușire a terapiei Schroth...... 51
11.2. Program de fizioterapie în scolioza idiopatică la pacienți cu vârsta
cuprinsă între 12 - 14 ani .................................................................................. 52
11.3. Corsetul Chêneau .................................................................................... 55
11.3.1. Indicație ............................................................................................. 56
11.3.2. Evaluarea eficienței corsetului .......................................................... 56
11.3.3. Mecanismul de acțiune al corsetului Chêneau .................................. 56
11.3.4. Strategii de creștere a complianței la purtarea corsetului ................. 57
11.3.5. Confecționarea corsetului Chêneau .................................................. 57
11.3.6. Exerciții terapeutice în corset............................................................ 58
CAPITOLUL 12. PREZENTAREA, ANALIZA ŞI INTERPRETAREA
REZULTATELOR............................................................................................ 58
12.1. Prezentarea subiecților cercetării ............................................................ 58

5
 12.2. Analiza şi interpretarea rezultatelor ........................................................ 66
CAPITOLUL 13. CONCLUZII – PARTEA III ............................................. 77
ELEMENTE DE ORIGINALITATE ȘI DISEMINAREA
REZULTATELOR............................................................................................ 79
Bibliografie ......................................................................................................... 82

6
 Partea I

FUNDAMENTAREA TEORETICĂ A LUCRĂRII

7
 CAPITOLUL 1. ASPECTE GENERALE PRIVIND SCOLIOZA
IDIOPATICĂ ADOLESCENTINĂ

Introducere

Scolioza reprezintă o deformare tridimensională a coloanei vertebrale. În

această patologie, aproximativ 2-3 % din cazuri sunt cauzate de anomalii
congenitale precum malformații ale coastelor sau vertebrelor; 6-7 % din cazuri
sunt secundare unor patologii precum: bolile neuromusculare, neurofibromatoza
sau infirmitatea motorie cerebrală, iar restul de 90-92 % din cazuri au o cauză
insuficient elucidate, fiind denumite scolioze idiopatice. Literatura de specialitate
prezintă numeroase studii ce au ca premisă demonstrarea cauzei scoliozei
idiopatice, neexistând o concluzie clară până în acest moment.
Lucrarea își propune să cerceteze eficiența tratamentului conservator al
scoliozei idiopatice, eficacitatea programului de kinetoterapie fiind foarte des
pusă la îndoială.
Terapia Schorth reprezintă o formă specifică de kinetoterapie destinată
scoliozei idiopatice și maladiei Scheuermann. Deși nu putem afirma că terapia
este nou apărută în literatura de specialitate, aceasta nu a fost în atenția
specialiștilor recuperării medicale din România. În ultimii 5 ani aceasta a pătruns
în spațiul autohton și a fost tot mai des folosită ca mijloc în recuperarea
patologiilor spinale idiopatice. Particularitatea inovativă o reprezintă faptul că nu
tratează uniplanar curbura scoliotică sau exclusiv pe aceasta, ci vizează
tratamentul coloanei vertebrale ca un întreg, acționând asupra tuturor
modificărilor patologice, urmărind corecția atât a curburile din plan sagital
(spatele plat sau hipercifoza, hiperlordozele sau rectitudinile lombare), înclinările
laterale din plan frontal, cât și rotațiile vertebrale din plan transveral.
Eficiența programului fizioterapeutic are nevoie de o comunicare
permanentă între medicul ortoped, tehnicianul ortezist, fizioterapeut,
psihoterapeut și familie. Echipa multidisciplinară va fi creată în jurul acestui
pacient pentru a spori complianța și eficiența tratamentului.

1.1. Definirea scoliozei idiopatice

Scolioza reprezintă o deformare tridimensională a coloanei vertebrale și a
trunchiului, ce se poate deteriora rapid în perioadele de creștere accelerată1
(Goldberg et al. 2002).
Scolioza idiopatică reprezintă o curbură laterală fixă a coloanei vertebrale
cu un grad mai mare sau cel puțin egal cu 10°, ce afectează aproximativ 2 – 3 %
din întreaga populație de copii. Tocmai acest procent o face cea mai întâlnită
anormalitate a coloanei vertebrale din perioada de creștere și dezvoltare a unui

1
Goldberg C.J., Moore D.P., Fogarty E.E., Dowling F.E., 2002, Adolescent idiopathic scoliosis: natural history
and prognosis, Studies in Health Technology and Informatics

8
om2 (Miller et. al., 2010). Clinic, este definită ca o diformitate osoasă cu debut
subtil, nedureros la un subiect aparent sănătos (Miller et. al., 2010)2. Deși raportul
sex feminin – sex masculin este de 1:1 în cazul curburilor minore, acest procent
crește dramatic către sexul feminim cu cât gravitatea curburilor crește.
Majoritatea pacienților cu scolioză (80 – 90 %) au o cauză insuficient
elucidată și sunt diagnosticați cu scolioză idiopatică. În restul de cazuri, scolioza
este secundară altor patologii precum neuroborelioza; infirmitatea motorie
cerebrală; anomalii congenitale de dezvoltare a vertebrelor; formațiuni neoplazice
sau diverse sindroame (ex. Marfan). Tratamentul scoliozei simptomatice va fi
influențat de cauza acesteia. cum scolioza evoluează în timpul creșterii, dar și la
vârstă adultă, principalul obiectiv al intervenției (terapeutice) este de a stopa
evoluția curburii1 (Goldberg et al. 2002).
Variația clinică a scoliozei idiopatice, opțiunile terapeutice limitate și
incapacitatea de a detecta indivizii cu risc de progresie semnificativă, au condus
la crearea unor programe de screening ce au costuri crescute în Statele Unite ale
Americii2 (Miller et. al., 2010). Bugetul anul alocat în această țară este estimat la
4 miliarde de dolari și nu include potențialele morbidități de la vârsta adultă
cauzate de fuziunea spinală realizată la vârstă copilăriei. În România nu există o
strategie clară privind screening-ul sau tratamentul scoliozei idiopatice. Prin
cercetările bibliografice realizate nu am putut găsi o statistică privind numărul de
pacienți cu scolioză idiopatică din România. Este de menționat totuși că în anul
2010 a existat un proiect al Ministerului Sănătății de screening, ce a constat în
primă fază în oferirea de competențe unor specialiști (medici, kinetoterapeuți) în
screening-ul scoliozei idiopatice și în a doua fază de realizarea unui screening al
populației. Acesta s-a realizat cu precădere în județele Mureș și în municipiul
București.
Conform Societății de cercetare a Scoliozei („Scoliosis research society”)
o regiune a coloanei vertebrale pentru a fi considerată curbură trebuie să aibă un
unghi Cobb mai mare de 10º. La copii, aspectul rotațional ar trebui să fie luat în
considerare chiar dacă curburile sunt sub 10º dar prezintă o rotație clinică a
trunchiului mai mare de 4 indici măsurați cu Scoliometru.

1.2. Etiologia scoliozei idiopatice

Etiopatogeneza scoliozei idiopatice nu a fost încă elucidată, la momentul
scrierii acestei teze de doctorat. Cauzele acestei maladii au fost cercetate în
direcția unor tulburări congenitale sau dobândite ale coloanei vertebrale. Rolul
factorului genetic în dezvoltarea acestor tulburări axiale a reprezentat o direcție
de cercetare, dat fiind faptul că se poate observa caracterul familial, cercetătorii
sugerând o tulburare ereditară la nivelul struncturii și funcționării receptorilor de

2
Miller N.,H., Marosy B., Justice C.,M., Vu C., Zorn A., Nzegwu N., Wilson A.F.,. 2010, Identification of
susceptibility loci for scoliosis in FIS families with triple curves, Am J Med Genet A. 2010 Apr;152A(4):846-55.
doi: 10.1002/ajmg.a.33222.

9
estrogen3 (Grivas et al., 2006). O altă direcție de cercetare urmărită de numeroși
cercetări o reprezintă impactul nivelului de melatonină asupra scoliozei. Deși s-a
crezut că o tulburare în sintetizarea melatoninei poate fi cauza dezvoltării
scoliozei, în acest moment melatoninei îi este atribuit un rol limitat4 (Burwell,
2013), ce poate fi analizat în conexiune cu vârsta și menarha în diferite latitudini
geografice5 (Grivas et al., 2006). O altă ipoteză lansată de către o serie de autori
este posibilitate implicării genelor IL-6 și MMP cu dezvoltarea scoliozei
idiopatice prin crearea unei predispoziții în dezvoltarea asimetriei dezvoltării
vertebrale5 (Aulisa et al. 2007). Totuși nu există claritate în etiologia acestei
maladii, determinarea unei relații cauză – efect fiind încă deschisă pentru
cercetare.
Dr Stokes I. și Burwell G. au emis ipoteza cercului vicios al progresiei
scoliozei, idee ce nu poate explica cauza debutului scoliozei, dar poate reprezenta
un model pentru înțelegerea agravării acesteia. Acesta debutează cu punctul în
care va debuta formarea vertebrelor în formă de pană („wedged vertebrae”).
Această formă trapezoidală în plan frontal a vertebrelor va cauza crearea curburii
scoliotice, ce va avea ca rezultat o încărcare asimetrică a greutății la nivelul
coloanei vertebrale. În acest punct, creșterea și dezvoltarea vertebrelor va fi
asimetrică dat fiind faptul că există o încărcare diferită asupra acestora, proces ce
va accentua și mai mult forma de pană a corpilor vertebrali.

1.3. Epidemiologia scoliozei idiopatice

În aproximativ 20% din cazuri, scolioza este secundară unui alt proces
patologic. Restul de 80% sunt catalogate ca scolioze idiopatice, dat fiind faptul că
nu este clară cauza acesteora. Scolioza idiopatică adolescentină cu un unghi Cobb
mai mare de 10° are o indicență ce variază între 0.93% și 12% la nivelul
populației, valorile de 2 și 3 % fiind cele mai des întâlnite în literatura de
specialitate5 (Grivas et al., 2006). Din totalul cazurilor diagnosticate, aproximativ
10% necesită tratament conservator, iar aproximativ 0.1 – 0.3 % necesită o
intervenție chirurgicală.
Raportul sex feminin – sex masculin este dependent de unghiul Cobb al
subiectului. Astfel la subiecții cu unghi Cobb între 10° și 20° raportul este de 1,3
la 1 în favoarea sexului feminin. Acesta crește la 5.4 la 1 la unghiuri între 20° și
30° și 7 la 1 la unghiuri peste 30°6 (Lonstein, 2006). Progresia diformității

3
Grivas T.B., Burwell G.R., Vasiliadis E.S., Webb J.K., 2006, A segmental radiological study of the spine and
rib-cage in children with progressive Infantile Idiopathic Scoliosis, Scoliosis 2006, 1:17.
4
Burwell R.G., 2013, Whither the etiopathogenesis (and scoliogeny) of adolescent idiopathic scoliosis?
Incorporating presentations on scoliogeny at the 2012 IRSSD and SRS meetings, Scoliosis;8(1):4.
5
Aulisa L., Papaleo P., Pola E., Angelini F., Aulisa A.G., Tamburrelli F.C., Pola P., Logroscino C.A., 2007,
Association between IL-6 and MMP-3 gene polymorphisms and adolescent idiopathic scoliosis: a case-control
study. Spine (Phila Pa 1976) 2007, 32(24):2700-2702.

6
Lonstein J.E., 2006, Scoliosis: surgical versus nonsurgical treatment, Clinical Orthopaedics and Related
Research 443:248-259.

10
observate la vârsta adolescentă este mai frecventă în rândul subiecților de sex
feminin. Scolioza idiopatică se poate dezvolta în orice moment al copilăriei sau al
adolescenței. Este mai des întâlnită în fazele de creștere accelerată: între 6 și 25
luni; 5 și 8 ani și 11 și 14 ani.
Pragul critic al scoliozei este considerat a fi între 30° și 50°, fără a exista o
valoare fixă. Dacă creșterea și dezvoltarea se finalizează peste acest prag,
numeroși autori consideră că există un risc crescut de a dezvolta probleme de
sănătate în viața adultă, de a avea o calitate a vieții scăzută, de a prezenta o
diformitate cosmetică și o dizabilitate vizibilă, de a dezvolta durere
musculoscheletală și limitări funcționale progresive8 (Lonstein, 2006).

1.4. Clasificarea generală a scoliozelor

Există mai multe clasificări ale scoliozei, în funcție de criteriul de referință
ales în definirea acestora: angulația, capacitatea de a fi corectată, etiologia,
topografia sau vârsta diagnosticării.

CAPITOLUL 2. REFLECTAREA TEMEI ÎN LITERATURA DE

SPECIALITATE

2.1. Reflectarea temei în literatura de specialitate națioanlă și

internațională
Depistarea precoce a scoliozei idiopatice reprezintă o provocare pentru
cadrele medicale ce vin în contact cu aceasta patologie invalidantă. Astfel, pentru
o eficientizare a diagnosticării timpurii, compania Ortoprofil împreună cu medici
specialiști ortopezi, kinetoterapeuți și tehnici ortopezi au realizat o Campanie de
Informare Naţională de depistare precoce a deviaţiilor la coloana vertebrală în
perioada aprilie – iunie 2009. Au fost consultaţi în total 1800 de copii, din clasele
V-VIII din Craiova, Oradea, Braşov, Sibiu şi Târgu-Mureş.
Dintre aceştia, 850 au fost trimişi la control de specialitate, fiind suspecţi
de diferite diformităţi anatomice sau axiale ale coloanei vertebrale, ale şoldului,
ale genunchiului, ale gleznei sau ale piciorului; 413 au fost raportați având
tulburări posturale sau diformități la nivelul coloanei.
Observăm însă că în spațiul autohton termenul de scolioză nu este foarte
clar pentru mulți specialiști, aceștia facând deseori confuzia între atitudine
scoliotică și scolioză. Pornind de la etiologii distincte, de la abordări terapeutice
diverse și până la prognostic și evoluție diferite, aceste două diagnostice trebuiesc
foarte bine stăpânite de către specialiștii ce intră în contact cu pacienții afectați.
Lipsa unui diagnostic corect poate marca o lipsă a eficacității terapeutice.
Dumitru Moțet7 (2010) notează că scolioza reprezintă o deviație a coloanei
vertebrale față de planul sagital, înscriind una sau mai multe curburi în plan frontal
de mărimi variabile și prin etiologii diferite. Se observă că rotația în plan
transversal nu este amintită. Prof.dr.Mihai Jianu definește scolioza ca o deformare
7
Moțet D., 2010, Enciclopedia de kinetoterapie vol.2, ed. Semne-Artemis, București

11
a coloanei vertebrale în plan frontal și poate avea o curbură unică sau dublă, pe
lângă deformarea coloanei are loc și rotația vertebrală8. Tot acesta notează foarte
clar că imporanța diferențierii între scoliozele structurale de cele posturale,
definind foarte clar scolioza ca o boală evolutivă2, caracterizată prin una sau mai
multe curburi laterale ale coloanei vertebrale, vizibile în plan frontal, însoțită de
rotația vertebrelor, cu tendința la compensare superioară și inferioară a curburilor,
dar fără tendința la reducerea completă a acesteia prin suspendare, decubit și cu
răsunet asupra morfologiei trunchiului.
Referitor la tratamentul kinetoterapeutic, același prof.dr. Mihai Jianu
notează că pe o statistică personala de 15.000 cazuri cu scolioză, nu a întâlnit decât
cazuri de ușoară ameliorare a curburilor la scoliozele de peste 30⁰ - 40⁰ după
tratament kinetoterapeutic. Acesta sublinează faptul că a constant o dezamăgire a
părinților și a copiilor, că după mulți ani de gimnastică medicală, curbura
scoliotică s-a agravat progresiv până la valori extreme. Pe plan național, nu s-au
realizat studii clare asupra eficacității tratamentului kinetoterapeutic; lucrarea de
cercetare propusă, dorind să aducă informații despre importanța tratamentului
kinetic.
La nivel internațional, se observă o preocupare mai atentă a specialiștilor
încă din ani 1970 asupra scoliozei, în special asupra celei idiopatice. Astfel Kane
& Moe9 definesc în acel an scolioza idiopatică ca o curbură laterală fixată
structural a coloanei vertebrale afând un unghi Cobb mai mare sau cel puțin egal
cu 10°, ce afectează aproximativ 2-3 % dintre copii. Este cea mai frecventă
anormalitate a coloanei vertebrale la copii. Clinic este caracterizată de o
diformitate osoasă subtilă, nedureroasă la indivizi aparent sănătoși. Deși raportul
fete – baieți este de 1:1 pentru curburi minore, procentul celor de sex feminin
crește dramatic pe măsură de mărimea curburii crește din motive necunoscute.
Mai mulți autori au sintetizat definiția scoliozei înr-o este o deformare
tridimensională a coloanei vertebrale și a trunchiului ce se poate agrava rapid în
perioadele de creștere accelerată10 (Hawes & O’Brien 2006).
Anul 2017 marchează publicarea primului studiu care investighează
efectele exercițiilor Schroth asupra pacienților cu scolioză idiopatică, combinate
cu purtarea unui corset Cheneau. Studiul preliminar, format din 48 de subiecți
divizați în grup experimental și grup de control, a arătat că exercițiile Schroth
,împreună cu purtarea unui corset, au fost superioare doar purtării corsetului.
Îmbunătățiri s-au observat la valoarea unghiurilor Cobb și rotației trunchiului. În
plus, s-a observat că o performare cu eficiență sporită a programul de exerciții
avea o rată mai mare de îmbunătățire a unghiului Cobb. Rezultatele acestui studiu

8
Jianu M. (2010), Diagnostic precoce și tratament în scolioza idiopatică, editura Pro Editură și Tipografie,
București
9
Moen K.Y., Nachemson A.L., 1999, Treatment of scoliosis: an historical perspective.
10
Hawes M.C., O'Brien J.P., 2006, The transformation of spinal curvature into spinal deformity:
pathological processes and implications for treatment. Scoliosis,

12
creează baza unui studiu controlat, randomizat, pentru a evalua efectul exercițiilor
Schroth în scolioza idiopatică11.
Tratamentul scoliozei idiopatice a reprezentat o provocare încă din
Antichitate. Chiar de pe atunci s-au încercat diverse forme de terapii bazate pe
mișcare, fără a avea rezultate satisfăcătoare. Secolul XX a reprezentat perioada
nașterii și dezvoltării kinesiologiei medicale ca știință, iar în această nou apărută
ramură a medicinei, tratamentul scoliozei a ocupat o poziție importantă. Pornind
de la gimnastica suedeză, la metoda Klapp și ajungând în zilele noastre la metode
robotizate, precum terapia F.E.D (Fixare – Elongare – Derotare) sau Conceptul
„ScoliSmart”, observăm că există numeroase forme de terapii bazate pe mișcare
și exercițiu fizic, nici una nefiind considerată forma de kinetoterapie Gold
Standard pentru tratamentul scoliozei idiopatice. Fizioterapia și gimnastica
medicală a scoliozei au o tradiție îndelungată în Europa și în special în Germania
(Weiss, 2015)12. In acest moment la nivel european există o multitudine de centre
specializate ce sunt orientate pe tratamentul pacienților cu scolioză (Weiss,
2015)6. Astfel grupuri ștințifice pentru Societatea Italiană de Studiu al Scoliozei
(„G.S.S.”) și Societatea de Tratament Ortopedic și Reabilitativ al Scoliozei
(„S.O.S.O.R.T.”) duc o muncă asiduă pentru a produce și a disemina cercetări
solide (Negrini et. al. 2012).
Grupul European de practică în Kinetoterapia Scoliozei („Groupe Européen
Kinésitherapie Travail sur la Scoliose – G.E.K.T.S.) a dus o muncă timp de 20 de
ani de a schimba informații și idei prin congrese academice anuale (Weiss,
2015)19. În acest moment acest grup face parte din Societatea Internațională de
Cercetare și Studiu asupra Coloanei vertebrale („Société Internationale de
Recherches et d’etudes sur le Rachis” – S.I.R.E.R.). O altă societate ce merită a fi
amintită este Societatea de tratament ortopedic și reabilitativ al scoliozei („Society
of Scoliosis Orthopedic and Rehabilitation Treatment” - S.O.S.O.R.T.). Această
societate publică mai multe ghiduri de bună practică în tratamentul scoliozei
idiopatice începând cu anul înfințării (2005). Misiunea acesteia este dedicată
„avansării managementului non-operativ al scoliozei idiopatice și al altor
modificări structurale ale coloanei vertebrale.” Societatea este organizată ca o
platformă multidisciplinară formată din medici, fizioterapeuți, psihoterapeuți,
chiropractori, asistenți medicali, atât cercetători cât și clinicieni, ce își desfășoară
activitatea în sfera patologiei scoliotice.
Berdishevsky et al.13 (2016) descriu și cercetează eficiența, bazându-se pe
studiile de specialitate a șapte metode de kinetoterapie ce sunt considerate

11
Kwan K.Y. H., Cheng A.C.S., Chiu A.I.I., Cheung K.M.C., 2017, Effectiveness of Schroth exercises during
bracing in adolescent idiopathic scoliosis: results from a preliminary studyScoliosis and Spinal Disorders;
12:32.

12
Weiss H., 2015, Schroth Therapy – Advancements in Conservative Scoliosis Treatment, LAP Lambert
Academic Publishing, Saarbrücken
13
Berdishevsky H., Lebel V.,A., Bettany-Saltikov J., Rigo M., Lebel A., Hennes A., Romano M., Białek M.,
M'hango A., Betts T., de Mauroy J.C., Durmala J., 2016, Physiotherapy scoliosis-specific exercises - a

13
specifice pentru tratamentul scoliozei idiopatice adolescentine. Acestea sunt
reprezentate de (se va menționa și țara de provienință, ordinea fiind realizată în
mod cronologic de la prima metodă apărută):
1. Abordarea Lyon – Franța
2. Metoda Schroth – Germania
3. Abordarea științifică a scoliozei prin exerciții – Italia
4. Școala de fizioterapie a scoliozei din Barcelona – Spania
5. Metoda Dobomed – Polonia
6. Side Shift – Marea Britanie
7. Terapia funcțională individualizată a scoliozei – Polonia.
După studierea amânunțită a fiecărei metode enumerate mai sus atât din
articolul Physiotherapy scoliosis-specific exercises – a comprehensive review of
seven major schools, cât și din alte surse bibliografice pot formula următoarele
concluzii:
1. Obiectivele terapeutice sunt asemănătoare, metodele vizând corecția
tridimensională a coloanei vertebrale, redobândirea aliniamentului coloanei
vertebrale, redobândirea aliniamentului centurilor scapulare și pelvine, și
dobândirea unui aspect estetic acceptabil.
2. Exercițiile și planurile terapeutice sunt diferite între metode, deși 4 din cele
7 metode se bazează pe conceptele descrise de Katharina Schorth (Metoda
Schroth; Școala de fizioterapie a scoliozei din Barcelona; Metoda Dobomed; Side
Shift ), 2 din metode pe abordarea Lyoneză (Abordarea Lyon; Abordarea
științifică a scoliozei prin exerciții).
3. Dovezile științifice din jurul acestor metode sunt în plină ascensiune,
existând la momentul actual publicații care să certifice integrarea lor în
tratamentul complex al pacientului cu scolioză idiopatică. Totuși, există încă
nevoia unor studii mult mai aprofundate pentru determinarea eficienței fiecărei
metode și a contextului clinic în care acestea să fie aplicate.
S.O.S.O.R.T.-ul introduce și folosește acronimul de P.S.S.E. ce definește
Physiotherapy Scoliosis Specific Exercises – Exerciții Fizioterapeutice Specifice
Scoliozei. Acest termen umbrelă cuprinde toate cele șapte metode descrise și
aduce în discuție faptul că fiecare metodă se bazează pe 3 aspecte cheie:
1. Capacitatea individului de autocorecție tridimensională
2. Modificarea comportamentală în activitățile cotidiene
3. Stabilizarea în posturile corective.
Tot această societate propune o schimbare de paradigmă, de a nu privi doar
diagnosticul medical al scoliozei și implicit doar deformarea tridimensională, ci

comprehensive review of seven major schools, Scoliosis Spinal Disord. 2016 Aug 4;11:20. doi: 10.1186/s13013-
016-0076-9. PMID: 27525315; PMCID: PMC4973373

14
favorizează abordarea bazată pe modelul biopsihosocial, unde creșterea calitații
vieții pacientului să reprezinte principalul obiectiv terapeutic.

2.2. Motivarea alegerii temei

La baza alegerii acestei teme au stat o multitudine de motive:
În primul rând, țin să precizez faptul că în anul 2011 am absolvit Facultatea
de Kinetoterapie din cadrul Universității Naționale de Educație Fizică și Sport, iar
în anul 2013 Programul de Masterat Recuperare și Reeducare Motrică și Somato
Funcțională din cadrul aceleiași facultăți. Îmi desfășor activitatea în domeniul
recuperării medicale încă de la absolvire, iar din anul 2012, timp de 6 ani, am
activat la la Institutul Clinic Fundeni, în cadrul Secției de Neurologie, având
colaborări și cu secția de Pediatrie și Anestezie și Terapie Intensivă III. În anul
2014, am pus bazele clinicii Terapie pentru Mișcare. Timp de 8 luni, în anul 2016,
am ocupat funcția de Director al punctului de lucru București, al companiei de
dispozitive medicale OrtoProfil.
De-a lungul întregii activități profesionale pe care am desfășurat-o, am
întâlnit patologii multiple, însă cel mai provocator mi s-a părut diagnosticul de
scolioză idiopatică adolescentină. Este și motivul pentru care îmi doresc să
cercetez această patologie invalidantă de cauză necunoscută. Vârsta aleasă
subiecților cercetării (12 – 14 ani) reprezintă perioada în care cele mai multe
scolioze idiopatice se manifestă; astfel încât statistic, forma adolescentină a
maladiei este cel mai des întâlnită.
În al doilea rând, prin participarea la numeroase congrese, conferințe, mese
rotunde și workshopuri, am întâlnit frecvent medici cu specilizare în ortopedie
pediatrică, ce susțineau că acest tip de patologie nu are decât rezoluții ortopedico-
chirurgicale.
Perspectiva mea este diferită și îmi propun să demonstrez că un program de
recuperare poate conduce la o stagnare în evoluție și implicit la evitarea
intervenției chirurgicale. Nu exclud faptul că în practica oricărui specialist vor
exista cazuri ce necesită o intervenție chirurgicală, însă tot printr-un program
preoperator de fizioterapie, abordarea chirurgicală poate ajunge să fie realizată pe
un unghi Cobb cu o valoare mai mică.
2.3. Etapele cercetării
Desfăşurarea cercetării va avea loc în cadrul clinicii de recuperare medicală
și fizioterapie Terapie pentru Mişcare din Bucureşti (tabel 1)
Etapa I va marca debutul cercetării, această perioadă va fi dedicată
documentării științifice: studiul literaturii de specialitate, identificarea celor mai
recente direcții și teorii privind scolioza idiopatică, atât la nivel național, cât și
internațional. În plus, în această etapă, va fi structurat programul de fizioterapie
ce va fi propus spre a fi realizat de către pacienți în etapele II și III. Acesta se va
baza pe terapia descrisă de Katharina Schroth, denumită terapia tridimensională a
coloanei vertebrale sau Terapia Schroth.

15
 Etapa a II-a va consta într-un studiu preliminar privind eficiența
programului de fizioterapie în scolioza idiopatică la pacienți cu vârstă cuprinsă
între 12-14 ani. Se va forma un grup din studii de caz compus din pacienți
diagnosticați cu scolioză idiopatică, cu vârsta cuprinsă între 12 și 14 ani, asupra
căruia se va interveni printr-un program de fizioterapie a cărui eficienţă dorim să
o experimentăm. Acesta se va întinde pe o perioadă de 6 luni, cu o frecvență de 6
ședințe pe săptămână, 3 în cadrul clinicii sub supravegherea fizioterapeutului, 3
la domiciliu pacientului fără supraveghere, fiecare ședință având o durată de 60
de minute.
Se va realiza selectarea mijloacelor programului de fizioterapie în urma
consultării literaturii de specialitate și a celor mai recente direcții la nivel național
și internațional pentru o eficiență sporită.
Diseminarea rezultatelor va fi realizată prin elaborarea de articole în
publicații de profil și prezentarea acestora la congrese de specialitate.
Etapa a III-a va marca contribuțiile personale în recuperarea scoliozei
idiopatice la pacienți cu vârstă cuprinsă între 12-14 ani. În această etapă se va
urmări eficiența programului pe un grup de studii de caz mai numeros.
Grupul va urma programul de fizioterapie propus, cu o frecvență de 6
ședințe pe săptămână, 3 în cadrul clinicii sub supravegherea atentă a
fizioterapeutului, 3 la domiciliul pacientului fără supravegherea fizioterapeutului,
fiecare ședință având o durată de 60 de minut. În şedința de fizioterapie se va lucra
individual. Pe lângă verificare, fizioterapeutul va putea gestiona dozajul,
ritmicitatea şi tipul exerciţiilor alese. Pentru o bună însușire și sporire a eficienței,
educarea pacientului și a familiei asupra programului terapeutic va ocupa o parte
importantă în activitatea specialistului.
Etapa a IV-a va fi destinată redactării și elaborării tezei de doctorat,
finalizându-se cu suștinerea Tezei de Doctorat.
Astfel etapa I va fi formată din următoarele:
• Etapa I: noiembrie 2016 – decembrie 2016, alegerea temei;
• Etapa a-II-a: ianuarie 2016 – iulie 2017, documentare bibliografică;
• Etapa a-III-a: iulie 2017, aprobarea temei;
• Etapa a-IV-a: iulie 2017 – noiembrie 2017, redactarea raportului I de
progres.
Diseminarea rezultatelor va fi realizată prin elaborarea de articole în
publicații de profil și prezentarea acestora la congrese de specialitate.

16
 Tabel 1. Etapele cercetării
Etapă Perioadă Activitate Finalitate
Documentare
01.11.2016 – ştiințifică; Elaborare Raport
Etapa I
prezent Selectarea de progres I
metodei.
Formarea
grupului;
martie 2018 – Selectarea Elaborare Raport
Etapa a II-a
martie 2020 mijloacelor; de progres II
Diseminarea
rezultatelor.
Formarea
grupului;
Implementarea
martie 2020 – programului de Elaborare Raport
Etapa a III-a
iulie 2021 kinetoterapie; de progres III
Prezentarea
rezultatelor
finale.
Integrarea
rezultatelor;
Restructurarea și
Iulie 2021 – Elaborarea Tezei
Etapa a IV-a redactarea tezei;
octombrie 2021 de Doctorat
Concluzii;
Prezentarea
limitelor.

CAPITOLUL 3. METODA SCHROTH – O NOUĂ ABORDARE

CONCEPUALĂ A SCOLIOZELOR VERSUS METODE CLASICE

3.1.1. Evaluarea scolizelor

Metodele utilizate pentru evaluarea pacienților vor fi:
1. Metode directe:
• Somatoscopia instrumentală
Somatoscopia instrumentală reprezintă o metodă de evaluare obiectivă, ce
constă în evaluarea directă cu instrumente sau echipamente, după cum urmează:
– Firul cu plumb, în care raportările se vor realiza pe axul verticalei;
– Cadrul antropometric de simetrie, în care raportările se vor realiza
atât pe verticală, cât și pe orizontală;

17
 2. Metodele indirecte vor viza diverse măsurători antropometrice plus
radiografia convenţională:
• Măsurarea înălțimii va furniza informații indirecte asupra gradului
cifozei toracale, asupra gradului de proiecție anterioară a vertebrelor
cervicale, asupra deviațiilor tridimensionale de tip scoliotic sau a unei
dezalinieri la nivelul membrelor inferioare. Ca şi instrument de măsură
va fi folosit taliometrul.
• Măsurarea bustului va fi realizată pentru a urmări evoluția scoliozei,
cunoscându-se faptul că stagnarea creșterii diametrului bustului
observată prin măsurători repetate, realizate în perioada creșterii și
dezvoltării fizice, reprezintă un semn de agravare a tulburării posturale;
• Măsurarea gibusului va indica mărimea gibusului costal şi lombar.
Aceste valori se raportează la gradul de rotaţie a toracelui. Ca şi
instrument de măsură va fi folosit scoliometrul.
• Radiografia convențională rămâne cea mai utilizată metodă de
depistare și confirmare a aspectelor morfologice și dimensionale,
legate de forma, structura și dimensiunile oaselor, dar și de diagnostic
al tulburărilor posturale, deviațiilor vertebrale sau dezaxărilor
articulare. Prin examen radiografic se poate aprecia unghiul curburilor
scoliotice. Metoda cea mai des folosită o reprezintă calcularea unghiul
Cobb, vizând trasarea a două linii către concavitate, pornind de la
platoul vertebral al vertebrelor neutre ce definesc o curbură scoliotică.
La intersecția acestor linii se va forma unghiul Cobb. Mai mult,
radiografia permite măsurarea semnului Risser la nivelul crestelor iliace
din incidența frontală, ca semn de maturizare a sistemului scheletic.

Rezultatele evaluării vor fi centralizate prin metode statistice, iar la finalul

perioadei de cercetare se va iniția analiza și interpretarea rezultatelor.
3.1.2. Importanța evaluării planului sagital în scolioza idiopatică
O atenție sporită va fi acordată de asemenea, planului sagital în evaluarea
scoliozei idiopatice adolescentine. Prezența unei cifoze toracice semnificativ
reduse justifică o considerație mai puternică pentru intervenția chirurgicală bazată
pe ineficacitatea probabilă a corsetului și compromiterea funcției pulmonare14
(Dreimann et al., 2014). Obiectivele terapeutice sunt modificarea apex-ului
lordozei lombare la nivelul vertebrei L2 și creșterea cifozei toracale joase. Aceste
două corecții par să producă premisele corecției și flexiei din plan frontal15 (Weiss
et al., 2010).

14
Dreimann, M., Hoffmann, M., Kossow, K., Hitzl, W., Meier, O., & Koller, H., 2014, Scoliosis and chest cage
deformity measures predicting impairments in pulmonary function: a cross-sectional study of 492 patients with
scoliosis to improve the early identification of patients at risk. Spine 39(24):2024-2033.
15
Weiss H.R., Negrini S., Rigo M., Kotwicki T., Hawes M.C., Grivas T.B., Maruyama T., Landauer F., 2010,
Indications for conservative management of scoliosis (SOSORT guidelines),

18
 Mobilizarea specifică are ca raționament clinic faptul că progresia scoliozei
este strâns legată de o pierdere a funcționalității în prima fază și deformări
structurale compensatorii în faze mai avansate. Un alt rol al mobilizărilor îl
reprezintă educarea pacientului asupra corecțiilor pe care acesta le va îngloba într-
un exercițiu. Ele vizează inversarea deviațiilor coloanei vertebrale; se realizează
în general pentru curbura principală și sunt în prima fază a procesului de învățare
uniplanare. Odată achiziționate, se poate progresa către mobilizări
tridimensionale. Pe baza acestora se pot crea premisele îmbunătățirii
funcționalității și stopării progresiei. Procesul de învățare a mobilizărilor va
începe cu forma pasivă a acesteia, urmată de forma pasivo-activă, activ asistată,
până în momentul în care se poate realiza și o rezistență împotriva acesteia.
Acest antrenament postural necesită concentrare și coordonare, respirație corectă,
lungimea şi tensiunea mușchiului specifice şi bine adaptate. Fizioterapeutul oferă
îndrumare de susținere prin abilitate și rezistenţă variată, manipulare auxiliară,
feedback și instrucțiuni verbale specifice.

3.2. Aspectele de bază ale metodei Schroth în tratamentul scoliozei

idiopatice
3.2.1. Istoricul metodei
Katharina Schroth s-a născut în orașul Dresda din Germania la data de
22.02.1894. A fost diagnosticată cu scolioză medie și a primit ca tratament un
corset de fier la vârsta de 16 ani. Își începe cariera profesională ca profesoară la o
școală privată de afaceri și limbi străine. Schimbă rapid domeniul și devine
absolventă a Școlii de Gimnastică (ce ulterior a devenit colegiul de fizioterapie).
Inspirată de către un balon parțial umflat, și-a asemănat trunchiul cu acest balon,
încercând să umfle selectiv zonele adiacente concavitățiilor coloanei vertebrale,
urmărindu-se într-o oglindă. A observat și mai târziu a documentat că pentru a
putea modifica controlul postural trebuie modificată în primul rând percepția
posturală. Acest principiul se regăsește astăzi în toate metodele de tratament
conservatore a scoliozei idiopatice. Tot folosindu-se de o oglindă a încercat să
ajungă în posturi corective prin mișcări sau mobilizări specifice. Creeând acest
concept de corecții posturale, corecție a direcților de respirație și corecție a
percepției posturale, începe să îl practice într-un institut din orașul Meissen din
Germania în anul 1921. Primele documente ale Katharinei Schroth au apărut în
1924, în care autoarea descrie importanța respirației și corecției funcționale în
tratamentul scoliozei. În 1931 și 1935 publică alte articole despre importanța
percepției posturale a pacientului asupra scoliozei sale și cum această percepție
poate fi modificată prin exerciții de corecție specifică. Începând cu ani 1940,
alături de Katharina Schroth se alătură în practica fiica acesteia, Christa Lehnert-
Schroth. În anul 1961 Katharina şi fiica sa Christa s-au mutat în Bad Sobernheim
şi în anul 1983 şi-au stabilit propria clinică – „Katharina Schroth Klinik”.

19
 3.2.2. Terminologia Schroth
În metoda Schroth autorii acesteia au dezvoltat o terminologie specifică
pentru a defini anumite aspecte și arii topografice corporale. Scopul acestora este
de a facilita comunicarea între specialiști printr-un limbaj comun, fiind util în
procesul terapeutic să existe termeni prescurtaţi care să descrie instrucţiunile şi
explicaţiile pentru corecţiile tipice. Se disting astfel următoarele:
• Partea T;
• „Cocoașa coastelor”;
• Zona slabă („weak side”);
• Partea L;
• Proeminanța lombară;
• Punctul slab („weak point”);
• Șoldul proeminent;
• Proeminența ventrală;
• Prescurtarea S;
• Zona plată ventrală ;
• Umărul în protracție.

3.2.3. Blocurile corporale – Baza pentru clasificarea Schroth

Metoda Schroth cuprinde modelul conceptual al diviziunii corpului în
blocuri corporale. Acesta proces contribuie la o mai bună înțelegere a
modificărilor structurale și compensatorii ale scoliozei idiopatice. În plus, acest
model oferă o orientare clară asupra planului de terapie și a tipului de exerciții ce
vor fi realizate, atât în cabinet / clinică cât și la domiciliu. După crearea modelului
de blocuri specifice pacientului, acesta îi va fi explicat pentru o mai bună
înțelegere a propriei scheme corporale.
Litera S este folosită pentru a descrie blocul umerilor și cuprinde zona
cervico-toracică situată între vertebra limită superioară a curburii toracice şi
capătul superior al curburii cervico-toracice.
Litera T descrie blocul toracal între vertebra limită superioară și vertebra
limită inferioară a curburii toracice.
Litera L este folosită pentru a defini blocul lombar, cuprins între vertebrele
limită superioară și inferioară a curburii lombare sau a curburii toraco-lombare.
Litera H descrie blocul şold-pelvis și include membrele inferioare. Limita
ei superioră este la nivelul vertebrei limită inferioară al curburii lombare (dacă
există curbură lombară) sau la capătul inferior al curburii toracice (diagnostic
funcțional TH după clasificare Schroth).
Conceptul Schroth descrie și profilul sagital și folosește prescurtarea KT
pentru a descrie statusul curburilor în plan sagital astfel: KT+ pentru hipercifoză;
KT- pentru lipsa cifozei sau lordoza toracală și KL pentru o cifoză lombară.
Descrierea tipului de scolioză începe în conceptul Schroth cu descrierea
curburii principale și direcția deformării, urmată de descrierea curburilor

20
secundare. Literele mari reprezintă blocurile corporale, iar literele mici specifică
direcția deviației / deformării. Pentru a descrie direcția, metoda folosește
prescurtările „ri” și „le”. „Ri” reprezintă prescurtarea pentru right (dreapta) iar
„le” reprezintă prescurtarea pentru left (stânga).

3.2.4. Elementele folosite în construierea unui plan terapeutic

Controlul postural în activățile cotidiene pornește de la deprinderea noțiunii
de postură conștientă și ștergerea reflexului de postură habituală. Din punct de
vedere al travaliului muscular nu putem afirmă că reprezintă o activitate fatigantă,
asiduă, ce necesită consum mare de energie. Pacientul însă va trebui să dea dovadă
de bunăvoință, concetrare și implicare pentru a putea modifica întregul său
comportament în jurul acestui nou concept postural. Pe lângă postura conștientă,
formată din tensiune de bază; elongație usoară și încărcare simetrică a greutății la
nivelul membrelor inferioare sau a pelvisului; se recomandă ca activitățile
cotidiene să fie adaptate corecțiilor de bază specifice tipului de curbură. Astfel
pentru curbura principală toracală (tipul T conform clasificării Schroth) se vor
adapta activițile cotidiene încercând să se integreze cele două corecții de bază
specifice: deplasarea toracală în lateral (către concavitate – partea L conform
terminologiei Schroth) și derotarea toracală prin proieminența ventrală. Pentru
cazurile în care curbura lombară este principală (tipul L conform clasificării
Schroth) pacientul va fi educat să își adapteze activitățile integrând și cele două
corecții de bază specifice: corecțiile IV (derotarea lombară) și V (înclinarea
pelvisului) de bazin.
3.2.5. Clasificarea scoliozei în funcţie de curbura principală conform
principiilor Schroth
Burwell et al., (2013) consideră că nu există o înțelgere deplină a asimetriei
primare16, a punctului de debut al scoliozei, cu toate că mulți autori apreciază că
scolioza debutează în jurul curburii primare, ca o tentativă de adapatare posturală
a corpului, în încercarea acestuia de a menține verticalitatea în ciuda
dezorganizării posturale. Curbura secundară descrie o deviație vertebrală care s-a
dezvoltat compensator curburii primare.
În curbura primară, deformările structurale sunt pronunțate, iar
flexibilitatea este mai restrânsă în comparație cu celelalte curburi. Aceasta este
curbura ce va influența postura și statica corporală. Curbura secundară nu prezintă
deformări structurale sau acestea sunt minore și este caracterizată de o
reversibilitate funcțională.
În conceptul Schroth determinarea curburii principale va fi realizată prin
evaluarea relației dintre punctul de tranziție („transitional point”) și linia centrală
verticală sacrată. Astfel localizarea în spațiu a punctului față de această linie va
16
Burwell R., G., Dangerfield P.H., Moluton A., Grivas T.B., Cheng J.K., 2013, Whither the etiopathogenesis (and
scoliogeny) of adolescent idiopathic scoliosis? Incorporating presentations on scoliogeny at the 2012 IRSSD and
SRS meetings. Active self-correction and task-orientated exercises reduce spinal deformity and improve quality
of life in subjects with mild adolescent idiopathic scoliosis. Results of a randomized controlled trial, Scoliosis;8:4.

21
indica curbura principală. În general, dat fiind faptul că centrul de greutate se
deplasează către curbura principală, această curbura va fi și cea cu cea cu cel mai
mare unghi Cobb și cu cea mai mare rotație vertebrală.
Tipul T reprezintă scolioza idiopatică ce are curbura principală deformarea
toracală. În acest tip de scolioză se observă ca și caracteristici clinice trunchiul
deplasat către convexitatea toracală (partea T conform terminologiei Schroth);
prezența unui gibus toracal marcat de partea convexității curburii și a unei
concavității vizibile de partea opusă; centrul de greutate este deplasat către partea
T; radiografic se observă o curbură toracală formată dintr-un număr mare de
vertebre; tranziția toracolombară este deplasată către convexitatea toracală față de
linia centrală verticală sacrată.
Tipul L reprezintă forma de scolioză idiopatică pe care metoda Schroth o
clasifică având curbura principală lombară. Ca și caracteristi clinice se poate
observa o deplasare a masei corporale către convexitatea lombară (partea L
conform terminologiei Schroth) ușoară în cazul L ri sau le; L ri sau le T le / ri sau
L ri sau le T le sau ri S ri sau le sau vizibilă în cazul L le sau ri HT ri sau le; L le
sau ri HT ri sau le S le sau ri; L le sau ri H ri sau le KT sau KT+ sau KT-.

CAPITOLUL 4. POSIBILITĂŢI DE INTERVENŢIE TERAPEUTICĂ

PRIN METODE ŞI MIJLOACE KINETICE ŞI NONKINETICE

4.1. Stabilirea tipului de intervenţie terapeutică

Indicațiile tipului de tratament al scoliozei se realizează pe baza criteriilor
Stagnara. Acesta se raporteză la magnitudinea curburii scoliotice, având ca unitate
de măsură unghiul Cobb. Astfel dacă curbura sau curburile scoliotice au o
angulație cuprinsă între :
▪ 0⁰-30⁰ se impută tratament fizioterapeutic;
▪ 30⁰-50⁰ tratamentului fizioterapeutic i se adaugă tratament ortopedic prin
corsetare;
▪ Peste 50⁰ se pune în discuție intervenția chirurgicală.

4.2. Fizioterapia scoliozei idiopatice

Reeducarea posturală este aspectul forte și baza fizioterapiei scoliozei
idiopatice. Acesta va avea ca punct de plecare conștientizarea deformării
corporale și o cunoaștere cât mai bună a propiului corp.

4.2.1. Cunoașterea propriului corp

În prima fază, fizioterapetul va facilita pacientului luarea la cunostiință a
propriului corp, pentru a ajunge la o reprezentare a formei sale, a densității sale, a
poziției sale în spațiu în activitățile statice și dinamice.
Mijloacele sunt variate și trebuie individualizate. Acestea pot fi alese din
următoarele:

22
 • Alternarea contracțiilor și relaxărilor musculare, asupra cărora subiectul
trebuie să se concentreze;
• Stimulări ce încearcă dezvoltarea simțului proprioceptiv;
• Explicații vizuale folosind desene, video-uri sau machete didactice ale
coloanei vertebrale.
În a doua fază, subiectul va conștientiza diformitățile corporale pe care le
are, atât în ceea ce privește defectele morfologice cât și a obisnuințele posturale
(postură habituală conform conceptului Schroth).
Pornind de la aceste două faze se va putea construi programul de reeducare
posturală bazat pe exerciții și tehnici manuale auxiliare conform principiilor
Schroth. Astfel, subiectul va fi instruit pentru a realiza mai întâi corecții la nivelul
curburii principale, ca mai apoi, odată ce va reuși să corecteze activ curbura
principală, să realizeze corecția întregii coloane vertebrale.
Pentru a facilita procesul de învățare fizioterapeutul va utiliza:
• Lucrul în fața unor oglinzii dispuse în fața, lateral și în spatele pacientului,
ce vor permite vizualizarea corecțiilor la debutul învățării acestora;
• Învățarea pozițiilor corective cu ajutorul referințelor spațiale: perete, scaun,
sol, spalier, pentru a primi un input senzorial suplimentar. Treptat se va
renunța la aceste referințe, pacientul fiind nevoit să realizeze corecțiile
specifice fără a primi inputuri senzoriale;
• Stimulări manuale de facilitare a ștergerii gibozităților;
• Rezistențe manuale aplicate de către fizioterapeut pentru promovarea
menținerii posturii.
4.2.2. Principiile de tratament ale metodei Schroth
Terapia Schroth reprezintă un concept alcătuit dintr-un program de exerciții
terapeutice individualizate cu scopul de a stopa evoluția curburilor coloanei
vertebrale. Aceasta se efectuează în prezența fizioterapeutului, scopul fiind
alinierea blocurilor corporale, însușirea conceptului de autoelongație activă și
dobândirea unei respirații tridimensional. Se pornește din cadrul unei posturi
corective, scopul fiind dobândirea unei posturi hipercorective pe faza inspiratorie
și stabilizarea posturii prin contracții izometrice generalizate pe faza expiratorie.
Obiectivul principal al acestei terapii este de a reduce gradul scoliozei, respectiv
de a încetinii sau chiar opri evoluția scoliozei până la maturitatea osoasă.
Exercițiul fizioterapeutiuc specificic scoliozei va fi realizat conform principiilor
Schroth urmărind 5 principii, acestea fiind:
A. Autoelongația
B. Deflexia
C. Derotarea
D. Facilitarea
E. Stabilizarea
Câștigarea unei posturi hipercorective trebuie menținută în timpul terapiei
și în special pe faza de expir a respirației angulare. Acest lucru se realizează prin

23
contracții musculare izometrice ce vor viza atât menținerea poziției noi câștigate
cât și echilibrarea lungimii musculare erectoare spinale.

4.2.3. Corecțiile pelvisului în conceptul Schroth

Metoda Schroth acordă o atenție deosebită aliniamentului pelvisului în
spațiu, ca bază pentru coreția posturală. Aceste corecții trebuie realizate în debutul
fiecărui exercițiu și monitorizate constant în timpul exercițiului. Conceptul are ca
bază de plecare în succesiunea de corecții, aliniamentul pelvisului. Astfel, direcția
realizării corecților va fi una dinspre caudal spre cranial, atât în procesul de
învățare, cât și în executarea unui exercițiu. Sunt descrise un număr total de 5
corecții, ce vor fi realizate sau nu în funcție de diagnosticul funcțional Schroth.
Corecția I se poate realiza doar în ortostatism.
Corecția a-II a urmărește realizarea unui echilibru în plan sagital al
coloanei lombare, prin mobilizarea bazinului într-o poziție neutră pe direcția
antero-posterioară.
Corecția a-III a prespune o deplasare mediană din direcția șoldului
proeminent către linia centrală.
Corecția a-IV a presupune corecția în plan transversal a bazinului și va
influența rotația acestuia.
Corecția a-V a se va realiza în plan frontal și presupune ajustarea poziției
crestei iliace în spațiu.

4.2.4. Variațiile posturale conform metodei Schroth

Dezechilibrul postural poate avea ca rezultat o scolioză structurală gravă,
pentru care unica soluție terapeutică devine tratamentul chirurgical. Indiferent de
cauza declanșatoare a unei curburi scoliotice, eliminarea încărcării asimetrice
antigravitaționale prin restabilirea echilibrului postural poate crea premisele unei
ameliorări a semnelor și simptomelor datorate scoliozei, chiar și în cazul în care
aceasta a devenit structurată. Dacă încărcarea asimetrică este îndepărtată înainte
de terminarea creșterii și înainte de a trece prea mult timp, deformarea coloanei
vertebrale poate fi eliminată complet17 (Hawes & O’Brien, 2003). Crearea unui
reflex corect de postură devine astfel prioritar în tratamentul scoliozei idiopatice.
Pentru a putea însă atinge acest obiectiv terapeutic sunt necesare cunoașterea
tipurilor de postură și educarea pacienților despre acestea:
• Postura habituală sau obișnuită;
• Postura relaxată;
• Postura conștientă;
• Postură corectivă.

17
Hawes M.C., O'Brien J.P., 2006, The transformation of spinal curvature into spinal deformity: pathological
processes and implications for treatment. Scoliosis,

24
 4.2.5. Respirația angulară din conceptul Schroth
În programul de fizioterapie după principiile Schroth, respirația angulară
reprezinta una dintre baze. Respirația este un proces de tip mecanic, de schimb al
presiunilor intrapulmonare, proces influențat de forțe care se activează în cursul
mișcării de respirație. Combinația dintre forțele mecanice respiratorii și
concentrarea mentală este o cerință esențială pentru metoda Schroth, fiind
hotărâtoare pentru succesul metodei. Pe de o parte, există forțe active care
influențează cutia toracică prin acțiunea mușchilor aparatului locomotor. Pe de
alta parte, există forțe de tip pasiv, ce se dezvoltă parțial la nivelul plămânilor prin
caracteristica de elasticitate a țesuturilor moi. Pe baza acestui principiu se vor crea
exercițiile de tratare a scoliozei. În poziția de repaus ca și în majoritatea timpului,
atunci când respiră relaxat, pacientul scoliotic are un tip de respirație asimetric,
din cauza deformării scoliotice18 (Lehnert-Schroth, 2007). Diafragmul va avea o
formă asimetrică deoarece inserțiile sale pe coaste sunt asimetrice. Astfel acest
mușchi inspirator va trebui să funcționeze în condițiile deformării scoliotice29
(Lehnert-Schroth, 2007). Se consideră astfel că respirația simetrică va crește
deformarea și că fiecare respirație contribuie la accentuarea posturii greșite și
deformării scoliotice. Astfel unul din obiectivele terapeutice ale fizioterapiei îl
reprezintă achiziționarea pacientului a unui pattern corectiv de respirație,
direcționată în mod conștient în părțile concave ale cutiei toracice, ce va mobiliza
coastele restricționate.
Respirația angulară va putea fi integrată în tehnicile de corecție ale
exercițiilor Schroth doar în momentul în care trunchiul este elongat cât mai mult
posibil și concavitățile sunt eliberate de presiune și deschise.

4.2.6. Protocol de kinetoterapie conform principiilor Schroth

• Cilindru Muscular Ortostatismvrealizat din ortostatism într-o postură
simetrică în primă fază și asimetrică în faza avansată. În funcție de curbura
principală se va folosi un scaun de dimensiuni mici sau normale.
Poziționarea cu piciorul de pe partea convexității toracale (partea T
conform clasificării Schroth) pe un scaunvși sprijin pe piciorul convexității
lombare (partea L conform clasificării Schroth) va crea postura asimetrică. Se vor
realiza 4 serii a câte 10 cicluri respiratorii folosind o oglindă în fața pacientului și
una în spatele lui.
• Cilindru Muscular din decubit lateral pe partea convexității lombare (partea
L conform clasificării Schroth). Se vor realiza 4 serii a câte 10 cicluri respiratorii
folosind o oglindă în fața pacientului.
• Cilindru Muscular folosind 2 bețe Schroth. În funcție de curbura principală
priza la nivelul brațelor va fi diferită. Astfel pentru cele toracale, brațele vor fi
dispuse în contracțiune cu priza membrului superior de partea L, mai ridicat față

18
Lehnert-Schroth C., 2007, Three-Dimensional Treatment for Scoliosis. A Physiotherapeutic Method to
Improve Deformities of the Spine, CA: The Martindale Press Palo Alto,

25
de brațul de pe partea T. Pentru curburile lombare principale, priza membrelor
superioare va fi simetrică.
Se vor realiza 4 serii a câte 10 cicluri respiratorii folosind o oglindă în fața
pacientului și una în spatele lui.
• Cilindru Muscular din atârnat la spalier. Acest exercițiu visează o
autoelongație cât mai bună a coloanei vertebrale cu fixarea omoplaților la nivelul
toracelului. Se vor realiza 4 serii a câte 10 cicluri respiratorii.
• Plank realizat pe o durată de un minut în 2 reprize.
4.3. Tratamentul ortotic
Tratamentul ortopedic al scoliozei idiopatice este reprezentat de prescripția
unui corset. Recomandarea acestuia îi aparține medicului ortoped pediatru și se
realizează după un unghi Cobb de peste 30° a unei curburi și un stadiu în care nu
s-a atins maturizarea osoasă. Există cazuri în care unghi Coob de 20 ± 5°, care
este în progresie față de radiografiile realizate cu 6 luni sau 1 an înainte, și care
are un risc demonstrat de agravare, medicul poate indica corsetare sub unghiul
prag de 30°19 (Negrini et al., 2011). Corsetarea reprezintă un tip de tratament în
care răspunsul la terapie este dat de doza aplicată. Din acest motiv durata de
purtare are o importanță crucială în eficiența sa. Realizarea se va face în urma
unui mulaj efectuat pe pacient și este 100% personalizat pentru pacientul în cauză.
Nevoia unui dispozitiv ce să stopeze evoluția și să producă corecția
scoliozei a reprezentat o provocare încă din antichitate. În era modernă se observă
o varietate de corsete ce sunt folosite mai mult după aria geografică unde se află
specialiștii și nu eficiența lor terapeutică. În articolul Bracing for scoliosis în
2014: state of the art (Zaina et. al.2014) sunt enumerate o serie de tipuri de corsete
și localizarea geografică unde sunt recomandate 20.
Durata optimă de purtare este 22 de ore – 22 de ore și jumătate, restul de 1
oră jumătate fiind alocat fizioterapiei și igienei personale. Beneficiile purtării
corsetului cresc cu cât este purtat mai multe ore21 (Dolan et al., 2014). Procesul
de adaptare le purtarea corsetului se va face treptat, pornind de la reprize de o oră
cu pauză o oră în prima zi. Pacientul va ajunge în maxim trei săptămâni la durata
optimă de douăzeci și două de ore și jumătate. La sfârşitul perioadei de adaptare,
pacientul va simţi numai presiunea punctelor cheie, aceste presiuni realizând
efectul maxim de corecţie. Acesta va veni la fiecare ședință de terapie purtând
corsetul, recomandarea fiind să nu fie acceptat fără corset.

19
Negrini S., Negrini F., Fusco C., Zaina F., 2011 Idiopathic scoliosis patients with curves more than 45 Cobb
degrees refusing surgery can be effectively treated through bracing with curve improvements. Spine J Off J
North Am Spine Soc.;11(5):369–80.
20
Zaina .F, De Mauroy J.C., Grivas T., Hresko M.T., Kotwizki T., Maruyama T., Price N., Rigo M., Stikeleather
L., Wynne J., Negrini S., 2014, Bracing for scoliosis in 2014: state of the art. Europeean Journal Physical
Rehabilitation Medicine, (1):93-110. PMID: 24622051.
21
Dolan L.A. Wenstein S.L., Wright J.G., Dobbs M.B., 2014, Effects of bracing in adolescents with idiopathic
scoliosis. N Engl J Med;370(7):681

26
 Corsetarea scade semnificativ progresia curburilor cu risc crescut de
agravare aflate în jurul pragului chirurgical la pacienții cu scolioză idiopatică
adolescentină 22 (Weinstein et. al, 2013).
Durata optimă de purtare recomandată este de 22° ore, nu mai puțin de 18
ore. Beneficiile cresc cu creșterea duratei de purtare33 (Weinstein et. al, 2013).
Procesul de acceptare a corsetului durează aproximativ o lună și se realizează
progresiv la prima corsetare. Pacientul va fi instruit să crească de la zi la zi durata
de purtare și după o săptămână să inițieze și dormitul în corset. Momentul în care
medicul decide finalizarea procesului de purtare îl reprezintă finalul creșterii
osoase vertebrale, echivalent Risser 5.
Despărțirea de corset nu se va face brusc, ci în urma unui proces structurat
pe aproximativ 6 luni în care pacientul reduce treptat durata de purtare. În această
perioadă fizioterapia va pune accent pe exerciții terapeutice specifice de
stabilizare pentru menținerea controlului postural. Există pacienți care au raportat
nevoia de a purta corsetul câteva ore pe zi și după ce din punct de vedere terapeutic
nu au mai avut nevoie de el. În acest caz dispozitivul medical reprezintă un suport
real psihologic pentru pacient, ce conferă un plus de încredere și de stabilitate.
Modalitatea de evalua eficiența corsetului este printr-o radiografie realizată
în corset.
Corsetul va viza nu doar corecția planului frontal, ci și cel sagital și
transversal, pentru a putea avea o corecție tridimensională a scoliozei. Este
recomandat ca expansiunea toracică să nu fie limitată până în punctul în care
funcția respiratorie să fie diminuată.

4.4. Abordarea chirurgicală a scoliozei

În cazurile mai rare în care tratamentul conservator nu este eficient, medicul
ortoped pediatru poate indica intervenția chirurgicală. Deși obiectivul absolut este
similar pentru toți pacienții, evitarea intervenției chirurgicale, există cazuri când
acesta nu poate fi atins. În majoritatea cazurilor este posibilă corecția prin
mijloace conservatoare, în unele cazuri tratamentul conservator poate doar pregăti
pacientul pentru recuperarea post intervenție chirurgicală. Această intervenție se
realizeză fie la finalizarea maturității osoase – semn Risser 5, fie dacă medicul
consideră scolioza rapid evolutivă. Conform criteriilor lui Stagnara intervenția
chirurgicală se realizeză când cel puțin o curbură depășește 50° unghi Cobb.
Pacienții având o curbură între 40° și 50° sunt considerați a fi într-o zonă gri17
(Neumann, 2017), dezechilibrul clinic și aspectul estetic find cel care va defini
dacă se impută sau nu o interveție chirurgicală. În funcție de localizare și tipul
curburii scoliotice medicul chirurg ortoped pediatru va alege tehnica și tipul
intervenției chirurgicale.
Obiectivul principal este oprirea progresiei și realizarea corecţiei maxime
în toate planurile. Efectul vizat pe termen scurt al interventiei chirurgicale este
22
Weinstein S.L., Dolan L.A., Wright J.G., Dobbs M.B., 2013, Design of the Bracing in Adolescent Idiopathic
Scoliosis Trial (BrAIST). Spine;38(21):1832–41

27
stabilizarea curburii și asigurarea unei corecții parțiale, iar pe termen lung este de
a prevenii durerii musculoscheletale și dizabilitatea17 (Neumann, 2017). Procentul
acestor complicații târzii este însă necunoscut23 (Westrick & Ward, 2011).
În funcție de perioada postoperatorie, imediată și tardivă, rolul
fizioterapeutului este diferit.
Tipul intervenției chirurgicale nu va dicta tipul de fizioterapie aplicată.
Abordarea funcțională va fi realizată la indicația medicului, importante fiind
contraindicațiile, mișcările permise și momentul în care acestea pot fi reintroduse
în viața pacientului.

CAPITOLUL 5. CONCLUZII – PARTEA I

1. Fundamentele științifice clare ce stau la baza Terapiei Schroth fac din

aceasta un mijloc care nu trebuie exclus din tratamentul complex al
scoliozei idiopatice. Deși există literatură de specialitate ce confirmă
eficacitatea clară a acestei forme de terapii, locul acesteia ca măsură de
intervenție nu este încă bine definit în cadrul echipei multidisciplinare.
2. Se observă necesitatea unor studii comparative între diversele metode
fizioterapeutice, printre care și terapia Schroth, dar și lipsa intervenției
kinetice în cazul scoliozei idiopatice. Rolul, dar mai ales eficiența
programului kinetic, trebuie dovedite și susținute prin studii de specialitate.
3. Fizioterapeutul reprezintă un specialist care face parte din echipa
multidisciplanară având în centrul activității pacientul. El nu va acționa ca
unic specialist ce tratează scolioza idiopatică. Comunicarea și lucrul în
echipa reprezintă fundamentele de la care nu se va face rabat.
4. Tratamentul conservator al scoliozei idiopatice necesită o individualizare
riguroasă a mijloacelor dat fiind contextul particular al formelor acestei
patologii și nu realizarea unor programe standard de fizioterapie și
folosirea unor corsete prefabricate.
5. Relația cu echipa multidisciplinară și poziționarea fizioterapeutului în
aceasta necesită încă multă dezbatere, dacă acesta este un executant al
indicaților medicului sau un specialist ce realizează o evaluare
musculoscheletală complexă, introduce pacienții în diferite clase de
diagnostic funcțional, dezvoltă raționamente clinice și ia decizii față de
tipurile și formele de terapii aplicate.

23
Westrick E.R., Ward W.T., 2011, Adolescent Idiopathic scoliosis: 5-year to 20-year evidance-based surgical
results, Journal of Pediatric Orthopaedics

28
 Partea a II-a

CERCETARE PRELIMINARĂ PRIVIND EFICIENȚA MIJLOACELOR

KINETICE ÎN SCOLIOZA IDIOPATICĂ LA PACIENȚI CU VÂRSTA
12-14 ANI

29
 CAPITOLUL 6. CADRUL OPERAȚIONAL AL CERCETĂRII
PRELIMINARE

6.1. Premisele cercetării

Terapia Schroth reprezintă o metodă fizioterapeutică de tratament a
scoliozei idiopatice ce are ca avantaje față de alte metode (Klapp, Reeducarea
Posturală Globală, Vojta, Facilitările Neuropropioceptive, Gimnastica Suedeză)
atât conceptul dezvoltării reflexului de postură corectiv integrat în activitățile
cotidiene, tratamentul întregii coloane vertebrale nu doar al curburii scoliotice,
modificarea în statică și în dinamică a proiecției centrului de greutate,
antrenamentul menit să dezvolte forța și rezistența musculară în posturi
antigravitaționale, cât și educarea pacientului asupra unei mai bune înțelegeri a
diformității pentru a spori complianță la tratamentul conservator.
Asocierea terapiei cu folosirea unui corset de tip Chêneau crește
eficacitatea acesteia la pacienții unde curburile scoliotice sunt peste 30 de grade
la măsurarea unghiului Cobb. Deși au fost descrise de către autori diferiți
(fizioterapeutul Katharina Schroth și profesorul dr. Jacques Chêneau), există
numeroase similitudini între terapia Schroth și corsetul Chêneau: ambele
urmăresc presiunea constantă asupra gibusurilor (prin activitatea musculară
izometrică în terapia Schroth și prin presiunea materialului la corsetul Chêneau)
și expansionarea zonelor depresionare / concavităților curburii (prin tipul de
respirație angulară dirijată în terapia Schroth și prin camerele de expansiune create
la nivelul corsetului). Mai mult, ambele urmăresc crearea unui reflex de postură
corectiv atât în activitățile cotidiene cât și în repaus.
În tratamentul fizioterapeutic clasic se folosesc concepte în care zona
convexității se consideră a fi hipotonă, iar zona concavității hipertonă. Astfel,
fizioterapia clasică are ca obiective dezvoltarea tonusului pe partea hipotonă și
relaxarea acestuia pe partea hipertonă. Acest concept nu mai poate fi de
actualitate, aspect observat atât din conceptul Schroth cât și din practica personală.
Există cazuri în care în urma evaluării musculoscheletale se observă o hipotonie
generalizată a pacientului asociată cu o mobilitate crescută articulară sau cazuri
în care tonusul muscular este crescut, amplitudinea articulară fiind scăzută. Mai
mult, tonusul muscular este o caracteristică musculară reglată de sistemul nervos
central, exercițiile terapeutice putând avea o influență indirectă asupra acestuia.
Majoritatea exercițiilor clasice nu urmăresc corectarea sau dirijarea proiecției
centrului de greutate pentru a influența poziția trunchiului în spațiu și au ca poziții
de lucru posturi paralele cu gravitația.
Tratamentul complex format din fizioterapia bazată pe principiile Schroth
și corsetul Chêneau în cazul pacienților cu scolioza idiopatică adolescentină
urmărește încetinirea, stoparea și chiar corecția unei curburi aflate în fază de
evoluție.

30
 6.2. Scopul și obiectivele cercetării
Scopul cercetării constă în evidențierea rolului fizioterapiei bazate pe
principiile Schroth asociate cu purtarea corsetului Chenêau în tratamentul
scoliozei idiopatice evolutive la pacienții cu vârstă cuprinsă între 12 și 14 ani.
Obiective:
1) Stabilirea programului de fizioterapie bazat pe principiile Schroth
urmărindu-se tipul, frecvența și dozajul exercițiilor adaptate diagnosticului
medical și funcțional dar și procesul de învățare al acestora;
2) Diseminarea informațiilor din această lucrare și mediatizarea lor pentru a
putea fi însușite și de către alți specialiști;
3) Dezvoltarea domeniului recuperării medicale și definirea rolului
fizioterapetului în echipa multidisciplinară ce tratează scolioza idiopatică;
4) Crearea și trasarea unor fundamente ce vor sta la baza unor ghiduri viitoare
de tratament ale scoliozei idiopatice.

6.3. Sarcinile cercetării

Pentru a realiza o cercetare preliminară în bune condiții, în concordanță cu
obiectivele propuse, au fost stabilite următoarele sarcini:
• Consultarea materialului bibliografic privind tema aleasă atât pe plan
național cât și internațional;
• Formularea premiselor și ipotezelor de cercetare;
• Stabilirea etapelor cercetării;
• Stabilirea metodelor de cercetare;
• Constituirea grupului de subiecți;
• Elaborarea planului terapeutic și implementarea acestuia;
• Stabilirea bateriei de teste și a parametrilor monitorizați;
• Evaluarea subiecților înainte și după aplicarea programului de fizioterapie;
• Culegerea datelor;
• Prelucrarea, analiza și interpretarea datelor;
• Extragerea concluziilor cercetării.

6.4. Ipoteza cercetării

Asocierea unui program de exerciții fizice bazat pe principiile metodei
Schroth cu un corset de tip Chêneau poate stopa agravarea unei scolioze în fază
evolutivă.

6.5. Metode și tehnici de cercetare științifică

• Metoda documentării științifice;
• Metoda studiului de caz multiplu;
• Metoda observației;
• Metoda reprezentării grafice;
• Metoda prelucrării statistice.
31
 6.6. Etapele cercetării preliminare
Etapele cercetării preliminare au fost stabilite după realizarea unei
documentări ale tematicii. Perioada cercetării preliminare a fost între martie 2018
– martie 2020. Etapizarea propriu-zisă cuprinde următoarea succesiune:
• Etapa I: martie 2018 – martie 2020, documentarea bibliografică;
• Etapa a-II-a: martie 2018 – iulie 2018, stabilirea parametrilor de evaluare (
baterie de teste);
• Etapa a-III-a: iulie 2018 – octombrie 2018, constituirea grupului de
subiecți (perioada lungă a intervalului este dată de dorința de a putea crea
un grup cât mai numeros și omogen);
• Etapa a-IV-a: octombrie 2018 – august 2019, testarea inițială și
implementarea programului de recuperare;
• Etapa a-V-a: august 2019 – ianuarie 2020, analiza și prelucrarea
rezultatelor;
• Etapa a-VI-a: ianuarie 2020 – martie 2020, redactarea cercetării preliminare
sub forma raportului II de progres.
Diseminarea rezultatelor va fi realizată prin elaborarea de articole în
publicații de profil și prezentarea acestora la congrese de specialitate.

6.7. Locul și subiecții cercetării

Eșantionul a fost format din 15 pacienți care au primit recomandare către
fizioterapie din partea medicului specialist ortoped pediatru și au solicitat acest
serviciu în cadrul Clinicii de Recuperare Medicală „Terapia pentru Mișcare” în
perioada iulie 2018 – august 2019.
Pentru alegerea cazurilor s-au folosit următoarele criterii de includere:
• Diagnosticul medical de scolioză idiopatică;
• Vârsta cronologică cuprinsă între 12 și 14 ani;
• Semnul Risser evaluat imagistic nu mai mare de 1 (0 și 1);
• Unghiul Cobb la cel puțin o curbură în plan frontal să depășească 30°;
• Factorul de progresie să fie mai mare de 90%.
Folosind următoarele criterii de excludere:
• Scolioză de o etiologie cunoscută (defect vertebral congenital, infirmitate
motorie cerebrală);
• Vârsta cronologică mai mică de 12 sau mai mare 14 ani;
• Semnul Risser evaluat imagistic mai mare de 1 (2, 3, 4 sau 5);
• Unghiul Cobb să fie mai mic de 30° la curburile prezente;
• Riscul de progresie mai mic de 90%.

32
 6.8. Evaluarea pacienților cu scolioza idiopatică cu vârstă cuprinsă
între 12 și 14 ani
În cercetarea preliminară au fost monitorizați următorii parametrii, calculați
și observați prin examen radiografic, formula de calcul Lonstein și Carlson, testul
Adams și testul de înclinare laterală din ortostatism:
• Unghiul Cobb;
• Rotația vertebrală;
• Semnul Risser;
• Indicele de progresie al curburii scoliotice;
• Unghiul de rotație al toracelui;
• Indicele degete-sol măsurat la flexia trunchiului în plan sagital și la flexia
(înclinarea) laterală către stânga și către dreapta în plan frontal.

CAPITOLUL 7. ORGANIZAREA CERCETĂRII PRELIMINARE

7.1. Protocol de recuperare medicală în scolioza idiopatică la pacienți

cu vârsta cuprinsă între 12 și 14 ani
7.1.1. Colaborarea cu medicul ortoped pediatru și echipa
multidisciplinară
Tratamentul complex al scoliozei idiopatice adolescentine necesită atenția
sporită a unei echipe multidisciplinare formată din medic specialist ortoped
pediatru, fizioterapeut specializat în terapia Schroth, tehnician ortoped specializat
în corsetarea de tip Chêneau și psihoterapeut. Medicul este cel de coordonează
această echipă și indică formele de tratament pe baza investigațiilor medicale
clinice și paraclinice. Colaborarea acestei echipe este primordială pentru eficiența
tratamentului conservator. De departe, dintre toți specialiștii, fizioterapeutul este
cel care petrece cel mai mult timp împreună cu pacientul, intervalul de timp
plecând de la o oră și putând ajunge la 5 ore pe săptămână. Medicul și tehnicianul
ortoped consultă pacientul în general o dată la șase luni (în cazuri mai rare la 3
luni); psihoterapeutul în cazuri rare săptămânal, cel mai adesea interacțiunea
făcându-se poate în grupuri de suport organizate în tabere de profil. Dată fiind
această situație este de responsabilitatea fizioterapeutului să observe evoluția
posturii pacientului prin somatoscopie și examene goniometrice săptămânale de
tip scoliometru și să semnaleze orice agravare medicului specialist. Mai mult,
orice creștere în înălțime în special a trunchiului mai mare de 2 cm trebuie
semnalată medicului și tehnicianului ortoped pentru a putea fi realizată o ajustare
a corsetului.
Tot pentru a observa eficiența corsetului Chêneau este important de
observat cât de tare se strânge nivelul baretelor de velcro și presiunea realizată de
către corset la nivelul gibozităților, fizioterapeutul palpând zona respectivă prin
camerele de expansiune. Complianța, acceptarea programului de fizioterapie și
33
purtarea corsetului sunt aspecte extrem de importante iar dacă acestea au un nivel
scăzut, fizioterapeutul are responsabilitatea de a discuta cu familia și cu
psihoterapeutul pentru a găsi o modalitate împreună soluții de a face mai tolerabile
programele terapeutice.

7.1.2. Rolul fizioterapeutului

Fizioterapeutul reprezintă membrul echipei multidisciplinare ce va evalua
din punct de vedere musculoscheletal pacientul cu scolioză idiopatică și pe baza
sistemului de clasificare descris în terapia Schroth va include pacientului într-o
clasă de diagnostic funcțional. Pe baza diagnosticului funcțional aceasta va realiza
un program de exerciții specifice bazându-se pe principiul progresivității, de la
simplu la complex și pe principiul dozării efortului. Pe lângă implementarea
programului de fizioterapie specifică, fizioterapeutul mai are responsabilitatea
verificării și corectării programului ținând o legătură strânsă atât cu pacientul și
familia sa, cât și cu echipa multidisciplinară.

7.1.3. Obiectivele terapeutice

• Încetinirea sau prevenirea progresiei ulterioare a curburii scoliotice;
• Stabilizarea corecţiilor coloanei vertebrale în cele trei planuri anatomice;
• Îmbunătăţirea mobilităţii toracale și lombare în special în direcția de
corecție a curburii scoliotice;
• Creșterea capacității de efort și dezvoltarea funcției respiratorii;
• Îmbunătățirea aspectului estetic și de simetrie a trunchiului;
• Conştienţizarea posturală corectivă și crearea unui reflex de postură nou
corectiv;
• Modificarea proiecției centrului de greutate de la nivelul membrului
adiacent convexității curburii principale la nivelul membrului adiacent
concavității curburii principale;
• Creșterea complianței în acceptarea corsetului.

7.1.4. Logistica programului de fizioterapie

Programul propus este format din 3 ședințe pe săptămână realizate sub
supravegherea unui fizioterapeut specializat în terapia Schroth în cadrul clinicii și
3 ședințe realizate la domiciliu în care pacientul este supravegheat în prima fază
de către un părinte, ca mai apoi să ajungă la nivelul în care să le realizeze fără
supraveghere la domiciliu.
Durata fiecărei ședințe este de 50 minute.
În funcție de rezultatul evaluării musculoscheletale ale fizioterapeutului, la
debut accentul va fi pus pe exerciții de mobilitate (dacă mobilitatea este scăzută),
menite să dezvolte capacitatea de mobilizare în postură corectivă sau pe exerciții
de stabilizare în poziția corectivă – hipercorectivă (dacă mobilitatea este normală
sau pacientul prezintă hipermobilitate).

34
 În terapia Schroth majoritatea exercițiilor (în afară de cele din decubit
ventral și dorsal) se vor realiza în fața unei oglinzi pentru integrarea unui feedback
vizual permanent prin care pacientul să conștientizeze și mai apoi să învețe
postura corectivă și hipercorectivă.
Încă de la primele ședințe se urmărește educarea pacientului asupra
proiecției centrului de greutate atât în ortostatism, cât și în așezat sau în alte
posturi ale activităților cotidiene. Un alt aspect ce se urmărește în cadrul
exercițiilor este educarea funcției respiratorii.
Odată ce pacientul și-a însușit conceptele,nse poate iniția conceperea unui
exercițiu terapeutic ce va cuprinde toate aceste trei elemente plus tensiunea
musculară de bază.
Programul va fi cuprins din 3 – 4 până la 5 exerciții. Diferența dintre
exerciții este poziția fundamentală în care acesta se va afla în realizarea
exercițiului.

7.2. Program de fizioterapie în scolioza idiopatică la pacienți cu

vârsta cuprinsă între 12 și 14 ani
Program de fizioterapie propus, bazat pe principiile descrise de Katharina
Schroth este format din 4 exerciții de terapie Schroth, o tehnică de mobilizare
specifică fiecărui pacient în funcție de curbura principală și un exercițiu de
creșterea forței și rezistenței musculare.
Exercițiul 1 Cilindru muscular din ortostatism
Obiectiv specific al exercițiului: Activare musculară într-o poziție
corectivă antigravitațională ce presupune aliniamentul corporal hipercorectiv:
deschiderea concavităților lombare și toracale („weak side” și weak point”
conform terminologiei Schroth); translarea blocului toracal către concavitatea
toracală (către partea L.conform terminologiei Schroth) dacă curbura principală
este curbura toracală (diagnostic funcțional conform principiilor Schroth T.L.);
echilibrarea profilului sagital: lordoză cu apexul la nivelul vertebrei lombare 2 și
cifoză toracală cu apexul la nivelul vertebrei toracale 6.
Indicație: Exercițiu ce poate fi realizat de către pacienții cu diagnostic
funcțional T.L. sau L. conform principiilor Schroth. Acest exercițiu nu este
recomandat în cazuri post chirurgicale ale scoliozei idiopatice sau în cazurile
adulților cu scolioză ce au asociat un anterolistezis.

Exercițiul 2 Cilindru Muscular din decubit lateral

Obiectiv specific al exercițiului: Activarea musculară într-o poziție
corectivă paralelă cu gravitația ce presupune aliniamentul corporal hipercorectiv:
deschiderea concavităților lombare și toracale („weak side” și ,‚weak point”
conform terminologiei Schroth); translarea blocului toracal către concavitatea
toracală – către sol (către partea L. conform terminologiei Schroth) dacă curbura
principală este curbura toracală (diagnostic funcțional conform principiilor
Schroth T.L.); deschiderea concavității lombare („weak point” conform
35
clasificării Schroth) prin deplasarea caudală și posterioară (coborâre posterioară)
a pelvisului de pe partea concavității lombare (partea T. conform clasificării
Schroth) dacă curbura principală este curbura lombară; echilibrarea profilului
sagital: lordoză cu apexul la nivelul vertebrei Lombare 2 și cifoză toracală cu
apexul la nivelul vertebrei toracale 6.
Indicație: Exercițiu ce poate fi realizat de către pacienții cu diagnostic
funcțional T.L. sau L. conform principiilor Schroth. Acest exercițiu poate fi
realizat și în cazuri post chirurgicale ale scoliozei idiopatice sau în cazurile
adulților cu scolioză ce au asociat un anterolistezis dată fiind poziția stabilită ce
nu presupune forțe crescute de forfecare în zonele hipermobile.

Exercițiul 3 Cilindru Muscular din atârnat la spalier

Obiectiv specific al exercițiului: Activare musculară într-o poziție
corectivă ce presupune aliniamentul corporal corectiv în care există un grad mai
crescut de întindere asupra coloanei vertebrale menit să realizeze o elongație
acesteia.
Indicație: toate tipurile de curburi din clasificarea Schroth.

Exercițiul 4 Cilindrul Muscular folosind 2 bețe Schroth

Obiectiv specific al exercițiului: Activare musculară într-o poziție
corectivă antigravitațională ce presupune aliniamentul corporal hipercorectiv:
deschiderea concavităților lombare și toracale („weak side” și ,‚weak point”
conform terminologiei Schroth); translarea blocului toracal către concavitatea
toracală (către partea L. conform terminologiei Schroth) și presarea gibusului
toracal posterior („rib hump” conform terminologiei Schroth) dacă curbura
principală este curbura toracală (diagnostic funcțional conform principiilor
Schroth T.L.); echilibrarea profilului sagital: lordoză cu apexul la nivelul vertebrei
Lombare 2 și cifoză toracală cu apexul la nivelul vertebrei toracale 6.
Indicație: Exercițiu ce poate fi realizat de către pacienții cu diagnostic
funcțional T.L. sau L. conform principiilor Schroth. Acest exercițiu nu este
recomandat în cazuri post chirugicale ale scoliozei idiopatice sau în cazurile
adulților cu scolioză ce au asociat un anterolistezis.

Tehnica de mobilizare a curburii toracale Deplasare laterală în șezut

Obiectiv specific al tehnicii: însușirea mișcării de translare pentru a obține
corecția curburii toracale în plan frontal și creșterea mobilității coloanei vertebrale
toracale în direcția de corecție.
Indicație: scolioze idiopatice ce au curbura principală toracală (conform
clasificării conceptului Schroth).

Tehnica de mobilizare a curburii lombare Înclinarea pelvisului

Obiectiv specific la tehnicii: însușirea mișcării de coborâre a pelvisului de
partea concavității lombare (partea T. conform clasificării Schroth) pentru a

36
obține corecția curburii lombare în plan frontal și transversal și creșterea
mobilității coloanei vertebrale lombare în direcția de corecție.
Indicație: scolioze idiopatice ce au curbura principală lombară (conform
clasificării conceptului Schroth).

Exercițiul Plank
Obiectiv specific: creșterea forței și rezistenței musculare a musculaturii
posturale

CAPITOLUL 8. PREZENTAREA, ANALIZA ŞI INTERPRETAREA

REZULTATELOR

8.1. Prezentarea subiecților

Cercetarea preliminară a cuprins un număr de 3 subiecți de sex feminin.
Grupul a fost constituit pe baza consimtământului informat al parinților,
respectând etica cercetării. Pentru protecția datelor am prezentat doar ințialele
subiecților.
Anamneza realizată a permis centralizarea datelor personale: prenumele și
numele pacienților, vârsta, genul, mediul de proveniență și diagnosticul.
În privința implementării programului de fizioterapie propus, în studiu au
fost incluși subiecți conform diagnosticului medical și al criteriilor de includere
și excludere.
Datele privind subiecții au fost centralizate în tabelul 2 din documentele
medicale și pe baza anamnezei. Subiecții au fost informați privind demersul
cercetării și au exprimat acordul prin semnarea unui consimțământ informat.

Tabel 2. Date de identificare a subiecților

Nume/Prenume Mediu de
Subiecți Gen Vârsta Diagnostic
Inițiale proveniență
Scolioză
1 A.S. F 12 Rural idiopatică
adolescentină
Scolioză
2 T.S. F 12 urban idiopatică
adolescentină
Scolioză
3 B.P. F 12 urban idiopatică
adolescentină

37
 Subiectul 1 A.S.
Evaluarea inițială
Pacientă în vârstă de 12 ani de sex feminin; diagnostic de scolioza
idiopatică toraco-lombară convexitate dreapta adolescentină; unghi Cobb de 41°
cu vertebrele neutră superioară la nivelul vertebrei toracale 10 și vertebrei neutre
inferioare la nivelul vertebrei lombare 3; rotație vertebrală în valoare de 2 pe scara
Nash-Moe la nivelul apexului curburii situat la nivelul vertebrei lombare L1;
Risser 1, menarhă absentă.
Diagnosticul funcțional Schroth este de LriHleKt- (lombar right, pelvis left,
hipokyphosis); factorul de progresie calculat curburii este de 3,16 ce indică un
risc de progresie de 100% a curburii scoliotice; indice degete-sol 5 cm la flexia
trunchiului; 25 de cm înclinarea (flexia) laterală stângă și 35 cm înclinarea
(flexia) laterală dreapta; 9 grade de rotație a toracelui măsurate cu scoliometrul.

Evaluarea la 6 luni
Măsurarea unghiului Cobb relevă o curbură de 26°, cu 15° redusă față de
evaluarea inițială, având vertebra neutră superioară la nivelul vertebrei toracale
10 și vertebrei neutre inferioare la nivelul vertebrei lombare 3; o rotație vertebrală
în valoare de 2 pe scara Nash-Moe ce nu a evoluat față de evaluarea inițială, la
nivelul apexului curburii situat de această dată la nivelul vertebrei lombare 2;
semn Risser 1.
Diagnosticul funcțional Schroth este de LriHleKt (lombar right, pelvis left,
hipokyphosis); indice degete-sol -5 cm la flexia trunchiului cu o îmbunătățire de
10 cm; 15 cm înclinarea (flexia) laterală stângă față de 25cm și 20 cm înclinarea
(flexia) laterală dreapta față de 35; 5 grade, față de 9 la evaluarea inițială, de rotație
a toracelui măsurate cu scoliometrul.

Subiectul 2 T.S.
Evaluarea inițială
Pacientă în vârstă de 12 ani de sex feminin; diagnostic de scolioza
idiopatică toracală având convexitate dreapta adolescentină; unghi Cobb de 37°
cu vertebrele neutră superioară la nivelul vertebrei toracale 7 și vertebrei neutre
inferioare la nivelul celei toracale 12; o rotație vertebrală în valoare de 2 pe scara
Nash-Moe la nivelul apexului curburii situat la nivelul vertebrei toracale 9; Risser
0; menarhă absentă.
Diagnosticul funcțional Schroth este de TriHle (toracal right, pelvis left);
factorul de progresie calculat curburii este de 3,08 ce indică un risc de progresie
de 100% a curburii scoliotice; indice degete-sol 17 cm la flexia trunchiului; 34 de
cm înclinarea (flexia) laterală stângă și 30 cm înclinarea (flexia) laterală dreapta;
12 grade de rotație a toracelui măsurate cu scoliometrul.

38
 Evaluarea la 6 luni
Măsurarea unghiului Cobb relevă o curbură de 27°, cu o reducere de 10°
față de evaluarea inițială, cu vertebra neutră superioară la nivelul vertebrei
toracale 7 și vertebra neutră inferioare la nivelul vertebrei toracal 12; o rotație
vertebrală în valoare de 1 pe scara Nash-Moe, față de 2 la evaluarea inițială, la
nivelul apexului curburii situat toracal 9; semn Risser 1.
Diagnosticul funcțional Schroth este de Tri (toracal right); indice degete-
sol 10 cm la flexia trunchiului, cu o ameliorare de 7 cm; 25 de cm înclinarea
(flexia) laterală stângă față de 34 cm și 27 cm înclinarea (flexia) laterală dreapta,
față de 30 cm; 7 grade de rotație a toracelui măsurate cu scoliometrul, reduse de
la 12 grade observate la evaluarea inițială.

Subiectul 3 B.P.
Evaluarea inițială
Pacientă în vârstă de 12 ani de sex feminim; diagnostic de scolioza
idiopatică toraco-lombară convexitate stânga adolescentină; unghi Cobb de 41°
cu vertebrele neutră superioară la nivelul vertebrei toracale 10 și vertebrei neutre
inferioare la nivelul vertebrei lombare 4; o rotație vertebrală în valoare de 3 pe
scara Nash-Moe la nivelul apexului curburii situat la nivelul vertebrei lombare 1;
Risser 0; menarhă absentă.
Diagnosticul funcțional Schroth este de LleHriKt- (lombar left, pelvis right,
hipokyphosis); factorul de progresie calculat curburii este de 4,1 ce indică un risc
de progresie de 100% a curburii scoliotice; indice degete-sol cm la flexia
trunchiului 23 cm; 37 de cm înclinarea (flexia) laterală stângă și 34 cm înclinarea
(flexia) laterală dreapta, 11 grade de rotație a toracelui măsurate cu scoliometrul.

Evaluarea la 6 luni
Măsurarea unghiului Cobb relevă o curbură de 26°, cu o scădere de 15° față
de evaluarea inițială, având vertebra neutră superioară la nivelul vertebrei toracale
12 și vertebrei neutre inferioare la nivelul vertebrei lombare 4; o rotație vertebrală
în valoare de 1 pe scara Nash-Moe, față de 3 la evaluarea inițială la nivelul
apexului curburii situat de această dată la nivelul vertebrei lombare 2; semn Risser
1.
Diagnosticul funcțional Schroth este de LleHTri (lombar left, pelvis and
thoracic right); indice degete-sol 17 cm la flexia trunchiului cu o ameliorare de 6
cm; 30 de cm înclinarea (flexia) laterală stângă, față de 37 cm și 27 cm înclinarea
(flexia) laterală dreapta, față de 34 cm; 7 grade de rotație a toracelui măsurate cu
scoliometrul, ameliorate de la 11 grade la evaluarea inițială.

8.2. Analiza și interpretarea rezultatelor

Rezultatele obţinute în cadrul testărilor efectuate la inițierea programului
de fizioterapie propus – denumite rezultate iniţiale, cât şi după o perioadă de 6
luni de aplicare a acestuia – denumite rezultate finale, au fost înregistrate în fișele
39
de evaluare ale fiecărui subiect. În cadrul cercetării preliminare, am evaluat
unghiul Cobb, rotația vertebrală folosind scala Nash-Moe, indicele degete-sol atât
în plan sagital cât și în plan frontal și măsurătoarea indicelui de rotație a
trunchiului folosind scoliometrul. Pentru a crea un eșantion relevant ce să respecte
criteriile de includere / excludere pe lângă parametrii de mai sunt s-a folosit
formula lui Lonstein și Carlson pentru a calcula procentul de evoluție și s-a
evaluat semnul Risser.
Rezultatele au fost centralizate în tabele pentru fiecare subiect, iar în final
rezultatele au fost centralizate pentru grupul de studiu, pentru fiecare parametru
evaluat.
Datele centralizate au fost analizate, interpretate şi prezentate sub forma
de grafice pentru a evidenția rezultatele obţinute pe parcursul studiului.

A. Unghiul Cobb
În tabelul 3 sunt reprezentate valorile obținute la evaluarea inițială și finală
a unghiului Cobb.
În toate cele 3 cazuri se observă o scădere de cel puțin 5°, pentru a putea fi
clinic relevant și a nu intra în incidența considerată eroare / variație de calcul de
sub 5°. Media grupului studiat este de 13,33°.

Tabel 3. Unghiul Cobb

Nr. Unghiul Cobb
Subiecţii
crt. Iniţial Final Diferenţa
1 A.S. 41° 26° 15°
2 T.S. 37° 27° 10°
3 B.P. 41° 26° 15°
Media 39.66 26.33 13.33

Se observă o reducere mai mare în cazurile A.S. și B.P. față de T.S.:- 5°.
Diferența notabilă între cazuri este că A.S. și B.P. au curbura principală lombară,
iar T.S. curbura principală toracală. În toate cele 3 cazurile observate că valoarea
unghiului Cobb scade mai mult de 5° în curburile analizate, constatându-se nu
numai faptul că s-a obținut stoparea evoluției cazurilor, ci și o corecție a acestora.
Astfel, eficiența programului propus poate fi baza unei cercetări mai ample.

B. Rotația vertebrală
Rezultatele obținute evaluând rotația vertebrală folosind scala Nash și Moe
sunt exemplificate în tabelul 4.

Tabel 4. Rotația vertebrală

Nr. Rotația vertebrală
Subiecţii
crt. Iniţial Final Diferenţa
1 A.S. 2 2 0
40
 2 T.S. 2 1 1
3 B.P. 3 1 2
Media 2.33 1.33 1

Se observă că în nici un caz rotația vertebrală nu a crescut; în cazul A.S. a

stagnat; cel mai bun rezultat obținându-l B.P. cu o reducere de 2 unități pe această
scală.

C. Indice degete-sol în plan sagital

Indicele degete-sol în plan frontal este un indicator atât pentru mobilitatea
coloanei vertebrale la mișcarea de flexie, cât și pentru flexibilitatea erectorilor
spinali și a ischiogambierilor.

Tabel 5. Indice degete-sol în plan sagital

Nr. Indice degete-sol în plan sagital (cm)
Subiecţii
crt. Iniţial Final Diferenţa
1 A.S. 5 -5 10
2 T.S. 17 10 7
3 B.P. 23 17 6
Media 15 7.33 7.66

Se observă în tabelul 5 că în toate cele 3 cazuri acești parametrii s-au

îmbunătățit, coloana devenind mai mobilă, cu o medie de 7.66 cm per grup. Cel
mai bun rezultat l-a avut subiectul A.S. ce a obținut o ameliorare de 10 cm.

D. Indice degete-sol în plan frontal

Indicele deget sol în plan frontal evaluează înclinarea (flexia) coloanei în
plan frontal. În tabelul 6 se observă o scădere a valorii inițiale ce indică o creștere
a mobilității articulare și a supleței musculare.

Tabel 6. Indice degete-sol în plan frontal

Indice degete-sol în plan frontal (cm)
Nr.
Subiecţii Iniţial Final Diferenţa
crt.
Dreapta Stânga Dreapta Stânga Dreapta Stânga
1 A.S. 25 35 15 20 10 15
2 T.S. 34 30 25 27 9 3
3 B.P. 37 34 30 27 7 7
Media 32 33 23,33 24,66 8,66 8,33

Observăm că în toate cele 3 cazuri valoarea măsurată în centimetri este mai

mare la înclinarea laterală de partea convexității curburii principale față de

41
înclinarea laterală de partea concavității curburii principale, iar această diferență
se menține și la evaluarea finală. În toate cele trei cazurile însă se observă o
scădere a indicilor degete-sol, fie în plan frontal, fie în plan sagital la evaluarea
finală față de evaluarea inițială. Rezultatele obținute evidențiază o creștere a
mobilității coloanei vertebrale și a elasticității musculaturii corporale.

E. Unghiul de rotație al toracelui

În tabelul 7 se poate observa valoarea inițială și finală obținută prin
evaluarea de tip goniometrie folosind un goniometru special: scoliometrul.
Tabel 7. Unghiul de rotație al toracelui

Nr. Unghiul de rotație al toracelui

Subiecţii
crt. Iniţial Final Diferenţa
1 A.S. 9 5 4
2 T.S. 12 7 5
3 B.P. 11 7 4
Media 10.66 6.33 4.33

În toate cele 3 cazuri se poate observa o reducere a acestei valori, ceea ce

semnifică o diminuare a rotației trunchiului la evaluarea finală față de evaluarea
inițială. Cel mai bun rezultat l-a obținut subiectul T.S. cu o reducere a rotației
trunchiului de 5 puncte, media fiind de 4.33 puncte pentru grupul de subiecți
testați.

CAPITOLUL 9. CONCLUZII – PARTEA II

1. Se observă că prin programul de fizioterapie specifică conform principiilor

Schorth combinate cu folosirea intensivă a corsetului Chêneau în cele trei
studii de caz o corecție statistic semnificativă la toți parametrii evaluați:
unghi Cobb, rotația vertebrală, indicele deget sol în plan frontal și sagital și
gradul de rotație a trunchiului evaluat cu scoliometrul astfel se respinge
ipoteza de nul și se confirmă ipoteza de cercetare.
2. Rezultatele obținute ne permit continuarea, extinderea aplicării
programului la un număr mai mare de subiecți în speranța obținerii unor
concluzii mai clare asupra importanței aplicării sistematice a fizioterapiei
bazate pe principiile Katharinei Schroth la pacieții cu scolioză idiopatică
evolutivă.
3. Se impune crearea de strategii de acceptare și complianță la programul de
fizioterapie și la purtarea corsetului, toți subiecții grupului având un nivel
de complianță și acceptare ridicat. Acest aspect poate fi subiectul unei
cercetări viitoare.

42
 Partea a III-a

CERCETARE PRIVIND EFICIENȚA MIJLOACELOR KINETICE ÎN

SCOLIOZA IDIOPATICĂ LA PACIENȚI CU VÂRSTA 12-14 ANI

43
 CAPITOLUL 10. CADRUL OPERAȚIONAL AL CERCETĂRII

10.1. Premisele cercetării

Principiul de tratament al scoliozei idiopatice prin Terapia Schroth
reliefează, comparând cu alte metode (Klapp; Reeducarea Posturală Globală;
Vojta; Facilitările Neuroproprioceptive; gimnastică suedeză), atât conceptul
dezvoltării reflexului de postură corectiv integrat în activitățile cotidiene,
remediul întregii coloane vertebrale, nu doar a curburii scoliotice, adaptarea în
statică și în dinamică a proiecției centrului de greutate, cât și inițierea pacientului
asupra conștientizării diformității pentru a spori complianța la tratamentul
conservator.
Folosirea unui corset de tip Chêneau asociată cu fizioterapia reprezintă
tratamentul optim recomandat la scoliozele idiopatice cu un unghi Cobb peste 30°
conform criteriilor Stagnara. Luând în considerare că au fost relatate de către
autori diferiți (fizioterapeut Katharina Schroth și profesorul Dr. Jacques
Chêneau), există numeroase similitudini (afinități) între Terapia Schroth si
Corsetul Chêneau. Astfel, ambele au ca scop presiunea constantă asupra
gibusurilor (prin activitatea musculară izometrică în terapia Schroth și prin
presiunea materialului la Corsetul Chêneau) și expansionarea zonelor
depresionare/ concavităților curburii (prin tipul de respirație angulară dirijată în
terapia Schroth și prin camerele de expansiune create la nivelul corsetului).
Ambele au în vedere crearea unui reflex de postură corectiv, atât în activitățile
cotidiene, cât și în repaus.
Tratamentul complex pentru scolioza idiopatică adolescentină, urmărește
încetinirea, stoparea și chiar corecția unei curburi aflate în fază de evoluție și, este
compus în cazurile de peste 30°, din fizioterapia bazată pe principiile Schroth și
corsetul Chêneau. Astfel, principalul obiectiv al tratamentului conservator îl
reprezintă evitarea intervenției chirurgicale.

10.2. Scopul și obiectivele cercetării

Scopul cercetării este reprezentat de evidențierea rolului fizioterapiei
bazate pe principiile Schroth alături de purtarea corsetului Chêneau în tratamentul
scoliozei idiopatice evolutive la pacienții cu vârsta cuprinsă între 12 și 14 ani.

Obiective:
1) Stabilirea programului de fizioterapie bazat pe principiile Schroth
urmărindu-se tipul, frecvența și dozajul exercițiilor adaptate diagnosticului
medical și funcțional, dar și procesul de învățare și conștientizare a
acestora;
2) Diseminarea informațiilor din această lucrare și mediatizarea acestora
pentru a putea fi însușite și de către alți specialiști;

44
 3) Dezvoltarea domeniului recuperării medicale și definirea rolului
fizioterapetului în echipa multidisciplinară ce tratează scolioza idiopatică;
4) Crearea și trasarea unor fundamente ce vor sta la baza unor viitoare ghiduri
de tratament a scoliozei idiopatice.

10.3. Sarcinile cercetării

Pentru a realiza o cercetare în condiții optime, în concordanță cu obiectivele
propuse, au fost stabilite următoarele sarcini:
• Consultarea materialului bibliografic privind tema aleasă, atât pe plan
național, cât și internațional;
• Formularea premiselor și ipotezelor de cercetare;
• Stabilirea etapelor cercetării;
• Determinarea metodelor de cercetare;
• Constituirea grupului de subiecți țintă;
• Elaborarea planului terapeutic și implementarea acestuia;
• Stabilirea bateriei de teste și a parametrilor monitorizați;
• Evaluarea subiecților înaintea și după aplicarea programului kinetic;
• Culegerea datelor reprezentative;
• Prelucrarea, analiza și interpretarea datelor;
• Formularea concluziilor cercetării.

10.4. Ipoteza cercetării

Tratamentul conservator al scoliozei idiopatice adolescentine constând din
aplicarea fizioterapiei bazate pe metoda Schroth asociată cu folosirea corsetului
Chêneau poate stagna evoluția acesteia evidențiată prin factorul de progresie.

10.5. Metode și tehnici de cercetare științifică

• Documentarea științifică
• Metoda observației
• Metoda reprezentării grafice
• Metoda statistică
• Metoda studiului de caz multiplu

Statistică descriptivă şi interferenƫială

Prelucrarea statistică a datelor conţine o statistică descriptivă şi o statistică
inferenţială. Statistica descriptivă analizează datele sub aspectul caracteristicilor
lor intrinseci, prin intermediul indicatorilor statistici: media, mediana (tendinţa
centrală a datelor), dispersia sau împrăştierea (abaterea standard, coeficientul de
variabilitate, valorile extreme şi amplitudinea), mărimea efectului, frecvenţe etc.

45
 Statistica inferenţială utilizează metode statistice cu ajutorul cărora sunt
vizate relaţiile dintre variabile, predicţia şi înţelegerea fenomenelor supuse
analizei statistice. Printre aceste metode (teste) amintim testele parametrice: testul
t dependent, testul t-independent, testul ANOVA etc, dar şi cele neparametrice,
cum ar fi testul Wilcoxon, testul Mann-Whitney, Kruskal-Wallis, Friedman etc.

10.6. Etapele cercetării

Etapele cercetării au fost stabilite după realizarea unei documentări ale
tematicii. Perioada cercetării a fost între martie 2020 – iulie 2021. Etapizarea
propriu-zisă cuprinde următoarea succesiune:
• Etapa I aprilie 2020 – iunie 2020 documentarea bibliografică;
• Etapa II iunie 2020 – iulie 2020 stabilirea parametrilor de evaluare (baterie
de teste);
• Etapa III iulie 2020 – octombrie 2020 constituirea grupului de subiecți
(perioada lungă a intervalului este dată de dorința de a putea crea un grup
cât mai numeros și omogen);
• Etapa IV octombrie 2020 – aprilie 2021 testarea inițială și implementarea
programului de recuperare;
• Etapa V aprilie 2021 – iunie 2021 analiza și prelucrarea rezultatelor;
• Etapa VI iunie 2021 – iulie 2021 redactarea cercetării sub forma raportului
III de progres.
Diseminarea rezultatelor va fi realizată prin elaborarea de articole în
publicații de profil și prezentarea acestora la congrese de specialitate.

10.7. Locul și subiecții cercetării

Eșantionul a fost format din pacienți ce au primit recomandarea de
kinetoterapie din partea medicului specialist ortoped pediatru și au solicitat acest
serviciu în cadrul Clinicii de Recuperare Medicală „Terapie pentru Mișcare” în
perioada iulie 2020 – octombrie 2020.
Pentru alegerea cazurilor s-au folosit următoarele criterii de includere:
• Diagnosticul medical de scolioză idiopatică;
• Vârstă cronologică cuprinsă între 12 și 14 ani;
• Semnul Risser evaluat imagistic nu mai mare de 1 (0 și 1);
• Unghiul Cobb la cel puțin o curbură în plan frontal să depășească 30°;
• Factorul de progresie să fie mai mare de 90%;
• Absența simptomatologiei: durere sau parestezii;
• Corset de tip Chêneau.

Folosind următoarele criterii de excludere:

• Scolioză de o etiologie cunoscută (defect vertebral congenital, infirmitate
motorie cerebrală);
• Semnul Risser evaluat imagistic mai mare de 1 (2, 3, 4 sau 5);
46
 • Vârstă cronologică mai mică de 12 sau mai mare de 14 ani;
• Unghiul Cobb să fie mai mic de 30° la curburile prezente;
• Riscul de progresie mai mic de 90%;
• Durere musculoscheletală sau parestezii;
• Corset de alt tip decât cel Chêneau (Boston; EuroBoston; Milwaukee
etc.).

10.8. Evaluarea pacienților cu Scolioză Idiopatică la pacienți cu

vârstă cuprinsă între 12 - 14 ani
În cercetare au fost monitorizați următorii parametrii calculați și observați
prin examen radiografic, formula de calcul Lonstein și Carlson, testul Adams și
testul de înclinare laterală din ortostatism:

• Unghiul Cobb;
• Rotația vertebrală;
• Semnul Risser;
• Indicele de progresie a curburii scoliotice;
• Unghiul de rotație a toracelui;
• Indicele degete-sol măsurat la flexia trunchiului în plan sagital și la flexia
(înclinarea) laterală către stânga și către dreapta în plan frontal;

Integrarea acestora în practica clinică s-a realizat folosit o fișa originală a

centrului de recuperare medicală Terapie pentru Mișcare. Din aceste fișe, cu
acordul conducerii centrului s-au extras datele specifice necesare elaborării
cercetării.

10.9. Blocurile corporale ca model de evaluare în terapia Schroth

Conceptul de divizare a trunchiului în blocuri corporale caracterizează
îndeaproape clasificarea Schroth. Această clasificare facilitează înțelegerea mai
bună a deformărilor cauzate de scolioza idiopatică, atât de către fizioterapeut, cât
și de către pacient și familie. Mai mult, blocurile corporale vor orienta specialistul
în elaborarea planului terapeutic, în formarea exercițiilor, în dozarea terapiei și în
alegerea tehnicilor manuale auxiliare necesare. Tipurile de scolioză se descriu, în
conceptul Schroth, pornind de la definirea curburii principale, aceasta fiind
urmată și de descrierea curburilor secundare. Realizarea diagramei blocurilor se
va începe pornind de la blocul adiacent curburii principale. Modificările prezente
la nivelul trunchiului sunt descrise ca o schimbare a formei geometrice a
segmentelor din dreptunghi în formă trapezoidală.
În mod fiziologic, alinierea blocurilor corpului este perpendiculară pe linia
verticală mediană, centrele de greutate fiind aliniate simetric față de linia centrală
sacrată.

47
 În mod normal, aceste trei zone se pot evidenția prin următoarele blocuri
dreptunghiulare:
- Blocul unu, dispus cel mai caudal. Acesta include bazinul, segmentul
lombar, regiunea hipogastrică, ombilicul, întinzându-se până la
coastele inferioare;
- Blocul doi, compus din torace și epigastru. Marginea superioară este
axila (coasta 3) , iar cea inferioară este talia (coasta 12);
- Blocul trei are ca limită superioară acromionul, iar inferioară
marginea superioară a zonei mediane. Lordoza cervicală nu este
inclusă în acest segment, deși coloana cervicală se află, funcțional,
în această zonă.
Blocurile se suprapun pe verticală și astfel corpul este proporționat și
simetric. Aceste segmente sunt descrise ca fiind dreptunghiulare la vederea în plan
frontal. La observarea din profil sagital devin trapezoidale, conform orientării
curburilor coloanei vertebrale (lordoze – cifoze).
Asimetria trunchiului duce la deplasarea blocurilor unul față de celălalt. În
scolioza idiopatică, blocurile perpendiculare ce sunt în mod normal suprapuse
pe verticală, se deplasează și se rotesc unul față de celălalt. Se vor descrie
fiecărui bloc dacă acesta prezintă deviație laterală (modificare în plan frontal),
rotație (modificare în plan transversal) și înclinare (modificare în plan sagital).
Denumirea blocurilor corporale se va face folosind litere mari pentru fiecare
regiune:
• T pentru blocul toracal;
• L pentru blocul lombar;
• H pentru blocul pelvis – șold;
• S pentru blocul cervicotoracal.
Blocul L și H în cazuri fiziologice reprezintă aceeași entitate. În cazul în
care pacientul dezvoltă o curbură lombosacrată acestea vor fi diferențiate și se
va folosi litera adiacentă deformării: curbură lombară L (ex.TriLle – curbura
toracal principală dreapta, lombară secundară stânga/ TriHle – curbură toracal
principală cu devierea bazinului în plan frontal către stânga).
Pentru fiecare literă mare se va adăuga cu litere mici ri (right) sau le (left)
scopul de a defini orientarea blocului în plan frontal față de linia mediană.
Această definire este adiacentă convexității curburii scoliotice. Delimitarea
acestor blocuri nu este fixă, limitele inferioare și superioare fiind date de către
vertebrele limită superioare (U.E.V. în conceptul Schroth – upper end vertebra)
și inferioară (L.E.V. în conceptul Schroth – low end vertebra) a fiecărei curburi.
Deși poartă denumirea unei regiuni anatomice clară, blocurile pot cuprinde
vertebre și de la regiunile supraiacente și subiacente.

48
 10.9.1. Scolioza cu trei curburi în conceptul Schroth
În scolioza cu 3 curburi, blocul centurii scapulare și blocul centurii
pelvine se deplasează în aceeași direcție în plan frontal, iar blocul cutiei toracice
în direcție opusă celor două. În același timp, blocurile se vor rota către posterior
cu partea ce deviază în lateral. Mai mult, blocurile își vor modifica poziția și în
plan sagital, partea superioară devenind vizibilă în plan frontal. Blocurile
corporale în scolioza cu 3 curburi). În cazul acesta, curbura principală va fi cea
toracală, greutatea fiind repartizată mai mult pe membrul inferior adiacent
convexității toracale. Bazinul va fi proeminent de partea convexității lombare.

10.9.2. Scolioza cu patru curburi în conceptul Schroth

Pelvisul, ca aliniere, atât în dinamică cât și statică, se prezintă diferit la
cele 2 tipuri de scolioză (în trei curburi și în patru curburi). În acest tip, blocurile
lombar și pelvis se divid și formează două entități diferite. Blocul pelvis
(denumit H în conceptul Schroth) se va deplasa opus față de blocul lombar și în
aceeași direcție cu cel toracal. În acest caz curbura principală va fi cea lombară
sau toracolombară (în funcție de caz), iar greutatea va fi repartizată mai mult pe
membrul inferior adiacent convexității lombare. Bazinul va fi proeminent de
partea convexității toracale.

CAPITOLUL 11. ORGANIZAREA CERCETĂRII

11.1. Protocol de recuperare medicală în scolioza idiopatică la

pacienți cu vârsta cuprinsă între 12 - 14 ani
Programul de fizioterapie propus, bazat pe principiile descrise de Katharina
Schroth este format din 5 exerciții specifice terapiei Schroth, 2 tehnici manuale
auxiliare specifice fiecărui pacient în funcție de curbura principală și 2 exerciții
de creștere a forței și a rezistenței musculare.
În crearea unui program de exerciții terapeutice bazate pe principiile
terapiei Schroth se va ține cont de următoarea structură, fiecare exercițiu
conținând toți cei 7 itemi specifici. Crearea și implementarea unui exercițiu pot
ține chiar și mai multe ședințe, în funcție de capacitatea fiecărui pacient de
învățare.

Structura generală va conține:

1. Denumirea exercițiului
2. Obiective terapeutice și principii de antrenament ale exercițiilor
3. Poziţionarea pacientului
4. Autoelongaţia menținând tensiunea musculară de bază
5. Respirația corectivă
6. Exercițiul propriu-zis
7. Pauză între seriile unui exercițiu sau la sfârșitul acestuia

49
 La aceste 7 puncte se poate adăuga și tensiunea finală musculară. Aceasta
reprezintă o variație opțională la sfârșitul unui exercițiu și va consta într-un set de
trei cicluri respiratorii efectuate pentru a crește constant tensiunea musculară
corectivă specifică.
Tratamentul conservator al scoliozei idiopatice adolescentine cuprinde o
serie de obiective terapeutice. Stagnarea evoluției scoliozei în faza de creștere
reprezintă un obiectiv fundamental, stând și la baza acestei cercetări. O variație
de plus/ minus 5° unghi Cobb față de momentul debutului la finalul maturizării
osoase (Risser 5 și 2 ani, 2 ani și jumătate în cazul subiecților de sex feminin) este
considerată un succes terapeutic.
Intervenția fizioterapeutului pornește întotdeauna cu o evaluare
musculoscheletală în urma cărora se vor stabili o serie de obiective clare
terapeutice.
Tot mai mult prinde contur conceptul de raționament clinic aplicat și în
fizioterapie24 (Jones et al. 2019). Acesta nu este o știință exactă cu judecăți corecte
sau incorecte. Reprezintă o modalitate de abordare prin care specialistul va putea
explica de ce aplică mijloacele terapeutice. Pe baza evaluării musculoscheletale,
formată din anamneză și examen fizic, fizioterapeutul va fi capabil să structureze
un plan bazat pe obiective clare pe termen scurt, mediu și lung.
Astfel, în procesul de recuperare propus s-au stabilit următoarele obiective
specifice bazate pe evaluarea musculoscheletală și în relație cu echipa
multidisciplinară:
• Încetinirea sau prevenirea progresiei ulterioare a curburii scoliotice;
• Stabilizarea corecţiilor coloanei vertebrale în cele trei planuri anatomice;
• Îmbunătăţirea mobilităţii toracale și lombare în special în direcția de
corecție a curburii scoliotice;
• Creșterea capacității de efort și dezvoltarea funcției respiratorii;
• Îmbunătățirea aspectului estetic și de simetrie a trunchiului;
• Conştientizarea posturală corectivă și crearea unui reflex de postură nou
corectiv;
• Modificarea proiecției centrului de greutate de la nivelul membrului
adiacent convexității curburii principale la nivelul membrului adiacent
concavității curburii principale;
• Creșterea complianței în acceptarea corsetului.

11.1.1. Logistica programului de fizioterapie

Programul propus este format dintr-o primă serie de debut de 5 ședințe
zilnice, urmat de 3 ședințe pe săptămână realizate sub supravegherea unui
fizioterapeut specializat în Terapia Schroth în cadrul clinicii și 3 ședințe realizate
la domiciliu în care pacientul este supravegheat în primă fază de către un părinte,
24
Jones M.A., Rivett D.A., Moore A., (2019) Reasoning in Musculoskeletal Practice. Elsevier

50
ca mai apoi să ajungă la nivelul în care să le realizeze fără supraveghere la
domiciliu.
Durata fiecărei ședințe este de 50 minute, programul fiind realizat pe o
perioadă de cel puțin 6 luni.
Exercițiul se va executa, realizând toate aceste aspecte, într-o poziție
fundamentală corectivă menținută izometric timp de 4 – 5 cicluri respiratorii până
la 10 cicluri respiratorii. Pacienții ce au experiență în realizarea terapiei pot chiar
ajunge la performanța de a realiza exercițiul timp de 5 minute.
Obiectele folosite în terapia Schroth sunt oglinda, săculeții (cu nisip sau
boabe vegetale), cilindrii, bețele Schroth, spalierul, salteaua de gimnastică, mingi
de diferite dimensiuni și physioballs. În funcție de tipul și dificultatea exercițiilor,
acestea se introduc treptat pentru a fi mânuite corect și pentru evitarea unor
posibile accidentări. În terapia Schroth se mai folosesc scaune de diferite
dimensiuni. Astfel, orice cient are nevoie de un scaun înalt cu dimensiunile 35cm
fiecare latură și 50cm înălțime și un scaun mic cu dimensiunile 42cm lungime/
20cm lățime și 20 cm înălțime.
Spre deosebire de alte forme de fizioterapie, terapia Schroth nu necesită o
dotare extrem de elaborată, părinții putând recrea un cadru de terapie cu o
investiție minimă în căminul acestora. Acest aspect este unul extrem de important
pentru succesul terapeutic.
Pentru a facilita procesul de învățare al terapiei încât pacientul să fie capabil
într-un timp scurt să realizeze și fără supervizarea unui terapeut, a fost realizat un
plan de o săptămână în care incidența ședințelor este zilnică, fiecare ședință având
o structură clară.

11.1.2. Propunere de plan fizioterapeutic de însușire a terapiei

Schroth
Obiectivele specifice acestui plan structurat de 5 zile sunt:
• Conștientizarea și acceptarea patologiei scoliotice
• Înțelegerea tipului de scolioză idiopatică conform clasificării
Schroth
• Învățarea posturii corective
• Ștergerea reflexului greșit de postură
• Creșterea capacității de efort
Frecvența este zilnică, pentru a spori efectele procesului de învățare. După
aceste prime 5 zile de terapie, pacientul va urma un program de 3 ședințe/
săptămână la clinică sub supravegherea unui fizioterapeut și 3 ședințe de
autotratament la domiciliu.
Modalitatea de desfășurare a procesului terapeutic este una ambulatorie,
pacientul venind la clinică pentru a beneficia de ședință. Acest plan este menit
pentru pacienții fără experiență anterioară cu terapia Schroth, ce se află la debutul
abordării de acest gen, dar nu neapărat la momentul aflării diagnosticului de
scolioză idiopatică adolescentină.
51
 Informațiile oferite înainte de începerea tratamentului, când se vor programa
ședințele în funcție de programul clinicii, dar și al pacientului, vor fi oferite în
cadrul primei ședințe în care se va realiza evaluarea musculoscheletală, atât prin
dialogul purtat cu pacientul și aparținătorii acestuia, cât și sub formă scrisă (sub
forma unor broșuri).
Fizioterapeutul va transmite informații despre scopul, obiectivele specifice,
ce presupune terapia Schroth și Corsetul Chêneau, importanța implicării în
programul de exerciții realizat la domiciliu și necesarul de obiecte de lucru.

11.2. Program de fizioterapie în scolioza idiopatică la pacienți cu

vârsta cuprinsă între 12 - 14 ani

Exercițiul 1 Cilindrul muscular din ortostatism

Obiectiv specific al exercițiului: Activare musculară într-o poziție
corectivă antigravitațională ce presupune aliniamentul corporal hipercorectiv:
deschiderea concavităților lombare și toracale („weak side” și ‚weak point”
conform terminologiei Schroth); translarea blocului toracal către concavitatea
toracală (către partea L. conform terminologiei Schroth) dacă curbura principală
este curbura toracală (diagnostic funcțional conform principiilor Schroth T.L.);
echilibrarea profilului sagital: lordoză cu apex-ul la nivelul vertebrei lombare 2 și
cifoză toracală cu apex-ul la nivelul vertebrei toracale.
Indicație: Exercițiu ce poate fi realizat de către pacienții cu diagnostic
funcțional T.L. sau L. conform principiilor Schroth. Acest exercițiu nu este
recomandat în cazuri post chirugicale ale scoliozei idiopatice sau în cazurile
adulților cu scolioză ce au asociat un anterolistezis.

Exercițiul 2 Cilindrul Muscular din decubit lateral

Obiectiv specific al exercițiului: Activare musculară într-o poziție
corectivă paralelă cu gravitația ce presupune aliniamentul corporal hipercorectiv:
deschiderea concavităților lombare și toracale („weak side” și ‚weak point”
conform terminologiei Schroth); translarea blocului toracal către concavitatea
toracală – către sol (către partea L.conform terminologiei Schroth) dacă curbura
principală este curbura toracală (diagnostic funcțional conform principiilor
Schroth T.L.); deschiderea concavității lombare („weak point” conform
clasificării Schroth) prin deplasarea caudală și posterioară (coborâre posterioară)
a pelvisului de pe partea concavității lombare (partea T conform clasificării
Schroth) dacă curbura principală este curbura lombară; echilibrarea profilului
sagital: lordoză cu apex-ul la nivelul vertebrei lombare 2 și cifoză toracală cu
apex-ul la nivelul vertebrei toracale 6.
Indicație: Exercițiu ce poate fi realizat de către pacienții cu diagnostic
funcțional T.L. sau L. conform principiilor Schroth. Acest exercițiu poate fi
realizat și în cazuri post chirugicale ale scoliozei idiopatice sau în cazurile

52
adulților cu scolioză ce au asociat un anterolistezis dată fiind poziția stabilită ce
nu presupune forțe crescute de forfecare în zonele hipermobile.

Exercițiul 3 Cilindrul Muscular din atârnat la spalier

Obiectiv specific al exercițiului: Activare musculară într-o poziție
corectivă ce presupune aliniamentul corporal corectiv în care există un grad mai
crescut de întindere asupra coloanei vertebrale menit să realizeze o elongație
acesteia.
Indicație: Acest exercițiu poate fi realizat de către pacienții cu scolioză
idiopatică fie că au o curbură principală toracală, fie lombară. Se va urmări foarte
atent însă curbura lombară și, dacă pacientul nu e capabil să mențină corecția
acesteia în plan sagital și în plan frontal („relordozare” prin a doua corecție de
bazin și corecția patru și cinci – dacă este curbura lombară principală) și va
compensa printr-o cifozare lombară, se va elimina exercițiul.
Pentru o mai bună priză este recomandat ca pacientul să aibă mănuși de
fitness.

Exercițiul 4 Cilindrul Muscular folosind 2 bețe Schroth

Obiectiv specific al exercițiului: Activare musculară într-o poziție
corectivă antigravitațională ce presupune aliniamentul corporal hipercorectiv:
deschiderea concavităților lombare și toracale („weak side” și ‚weak point”
conform terminologiei Schroth); translarea blocului toracal către concavitatea
toracală (către partea L. conform terminologiei Schroth) și presarea gibusului
toracal posterior („rib hump” conform terminologiei Schroth) dacă curbura
principală este curbura toracală (diagnostic funcțional conform principiilor
Schroth T.L.); echilibrarea profilului sagital: lordoză cu apex-ul la nivelul
vertebrei Lombare 2 și cifoză toracală cu apex-ul la nivelul vertebrei toracale 6.
Indicație: Exercițiu ce poate fi realizat de către pacienții cu diagnostic
funcțional T.L. sau L. conform principiilor Schroth. Acest exercițiu nu este
recomandat în cazuri post chirugicale ale scoliozei idiopatice sau în cazurile
adulților cu scolioză ce au asociat un anterolistezis.

Exercițiul 5 Contra tracţiune umăr în decubit ventral

Obiectiv specific al exercițiului: Activare musculară într-o poziție de
decubit ventral corectivă, antigravitațională, ce presupune aliniamentul corporal
hipercorectiv: deschiderea concavităților lombare și toracale („weak side” și
‚weak point” conform terminologiei Schroth); translarea blocului toracal către
concavitatea toracală (către partea L. conform terminologiei Schroth) și presarea
gibusului toracal posterior („rib hump” conform terminologiei Schroth) dacă
curbura principală este curbura toracală (diagnostic funcțional conform
principiilor Schroth T.L.); echilibrarea profilului sagital: lordoză cu apex-ul la
nivelul vertebrei Lombare 2 și cifoză toracală cu apex-ul la nivelul vertebrei
toracale 6.

53
 Indicație: Exercițiu ce poate fi realizat de către pacienții cu diagnostic
funcțional T.L. sau L. conform principiilor Schroth. Acest exercițiu nu este
recomandat în cazuri post chirugicale ale scoliozei idiopatice sau în cazurile
adulților cu scolioză ce au asociat un anterolistezis.

Tehnică manuală auxiliară a curburii toracale Deplasare laterală în

șezut
Obiectiv specific al tehnicii: însușirea mișcării de translare pentru a obține
corecția curburii toracale în plan frontal și creșterea mobilității coloanei vertebrale
toracale în direcția de corecție.
Indicație: scolioze idiopatice ce au curbura principală toracală (conform
clasificării conceptului Schroth).

Tehnica manuală auxiliară a curburii toracale Înclinare laterală din şezut

Obiectiv specific al tehnicii: însușirea mișcării înclinare cu derotare pentru

a obține corecția curburii toracale în plan frontal și creșterea mobilității coloanei
vertebrale toracale în direcția de corecție.
Indicație: scolioze idiopatice ce au curbura principală toracală (conform
clasificării conceptului Schroth).

Tehnica manuală auxiliară a curburii lombare Înclinarea pelvisului

Obiectiv specific al tehnicii: însușirea mișcării de coborâre și deplasare

posterioară a pelvisului de partea concavității lombare (partea T conform
clasificării Schroth) pentru a obține corecția curburii lombare în plan frontal și
transversal și creșterea mobilității coloanei vertebrale lombare în direcția de
corecție.
Indicație: scolioze idiopatice ce au curbura principală lombară (conform
clasificării conceptului Schroth).

Tehnica manuală auxiliară a curburii lombare Inversarea agonistică

în coborârea posterioară
Obiectiv specific al tehnicii: însușirea mișcării de coborâre și deplasare
posterioară a pelvisului de partea concavității lombare (partea T conform
clasificării Schroth) pentru a obține corecția curburii lombare în plan frontal și
transversal și creșterea mobilității coloanei vertebrale lombare în direcția de
corecție. În plus, această tehnică urmărește și promovarea controlului motor a
regiunii lombare.
Indicație: scolioze idiopatice ce au curbura principală lombară (conform
clasificării conceptului Schroth).

54
 Exercițiul Low Plank Exercițiul
Obiectiv specific: creșterea forței și rezistenței musculare a musculaturii
posturale
Metodica predării: fizioterapeutul va efectua exercițiul în prima fază,
pacientul fiind instruit să urmărească atent tehnica de execuție. Se va repeta de 2
ori exercițiul timp de 10 secunde la primele ședințe, crescându-se treptat durata
până la 60 secunde.

Exercițiul High Plank

Obiectiv specific: creșterea forței și rezistenței musculare a musculaturii
tonice - posturale

11.3. Corsetul Chêneau

Corsetul Chêneau este definit ca o orteză fabricată printr-un proces

termoplastic pe un mulaj hipercorectiv gipsat luat de pe pacient. Principiul general
de corecție este cel al detorsiunii și normalizării planului sagital, care ar corecta
planurile coronare și transversale, rezultând o oarecare alungire a coloanei
vertebrale, fără vreo forță de distracție semnificativă25 (Rigo,M.,1999).
Dr. Jacques Chêneau și-a inspirat munca din cercetările și publicațiile lui
Edville Gerhardt Abbott (1871 – 1938), un medic ortoped, ortezist și cercetător în
tratamentul scoliozei idiopatice. Cel din urmă este considerat un pioner în
tratamentul modern al scoliozei idiopatice, inovând corsete moderne pentru
tratamentul maladiei și punând bazele spitalului de pediatrie din Portland, statul
Maine al Statelor Unite ale Americii.
Un prim corset a fost realizat de către Dr. Chêneau în 1979. Astăzi corsetul
ce îi poartă numele este folosit în țări precum Spania, Franța, Germania, România,
Ucraina, Rusia sau Israel. Cu toate că literatura de specialitate aduce numeroase
date în favoarea acestuia, nu este folosit în țări precum Marea Britanie sau Statele
Unite ale Americii.
Corsetul este fabricat din polipropilenă și are o deschidere anterioară având
curele de velcro pentru fixare. Obiectivele corsetului Chêneau sunt de a obține o
corecție tridimensională a deformării scoliotice, cu accent nu numai pe planurile
coronare și transversale, ci și pe planul sagital. Orteză cu carcasă unică, fără
armătură mecanică2 (Jianu, 2010).
Este important pentru fizioterapeuții ce tratează pacientul cu scolioza
idiopatică să înţeleagă principiile corsetării şi să evalueze periodic calitatea
corsetului. Din acest motiv, colaborarea cu echipele medicale și companiile
producătoare de orteze reprezintă o prioritate a procesului terapeutic.

25
Rigo, M., 1999, 3D Correction of Trunk Deformity in Patients with Idiopathic Scoliosis Using Cheneau Brace,
Studies in Health Technology and Informatics Pages 362 – 365 Series Ebook Volume 59: Research into Spinal
Deformities 2. doi 10.3233/978-1-60750-903-5-362

55
 11.3.1. Indicație
Stabilirea indicației și tipului de tratament îi revine medicului ortoped
pediatru. Acesta în conformitate cu criteriile Stagnara va decide tipul de
tratament: kinetoterapie/ kinetoterapie + corset/ intervenția chirurgicală.
Recomandarea pentru tratamentul ortopedic este dacă pacientul prezintă o
curbură mai mare de 30° unghi Cobb și nu și-a încheiat maturizarea osoasă. Unui
pacient având stadiul Risser 5 corsetarea nu îi va aduce niciun beneficiu clinic.
De pe altă parte un pacient cu Risser 0 ce are 27° și a crescut mai mult de 5° în
ultimele 6 luni poate primi indicația de corset Chêneau.

11.3.2. Evaluarea eficienței corsetului

Presiunea exercitată de corset va fi verificată și de către fizioterapeut o dată
pe săptămână. Acesta va evalua zonele de presiune asupra gibozităților (prin
palpare), dar și zonelor de expansiune adiacente depresiunilor (cerând un inspir
cu volum mare inspirator). Mai mult, acesta se va asigura prin anamneza realizată
atât cu pacientul cât și cu părintele/ părinții de timpul de purtare zilnic. Tot pentru
a verifica eficacitatea acestuia se va măsura lunar înălțimea trunchiului în așezat
și înălțimea globală în ortostatism. În zona gibozităților corsetul poate crea leziuni
la nivelul pielii.
Dacă pacientul va crește în înălțime mai mult de 3 – 4 cm/ an se va realiza
un nou corset. Comunicarea și contactul cu tehnicianul ortoped sunt importante,
acestea menținându-se prin vizite realizate ambulatoriu. Un corset va beneficia de
3 – 4 reglaje în decursul primelor luni, apoi din patru în patru luni2 (Jianu, 2010).
Metoda cea mai eficientă pentru a determina eficacitatea corsetului este
examenul radiografic în corset. Deși nu există un standard exact când va fi
realizată această evaluare, experiența personală este că cel mai bun moment de a
fi realizată este la aproximativ o lună și jumătate de la primirea dispozitivului și
nu mai repede pentru a permite o adaptare corporală la corset.

11.3.3. Mecanismul de acțiune al corsetului Chêneau

Fiecare curbură va fi accesată printr-un sistem de 3 puncte de sprijin. Acest
sistem de presiune în 3 puncte va face corecţia tridimensională prin crearea
simultană a unor forțe de tracţiune plus bending și derotare.
Presiunea pe curbură se va realiza la nivelul apex-ului curburii într-o
direcție antero-medio-cranială dinspre postero-latero-caudal. Aceasta va fi
contrabalansată cu 2 puncte de presiune la nivelul limitelor curburii (vertebrele
vârf).
Zonele depresionare (denumite weak side/ weak zone/ ventral flat, zone în
conceptul Schroth) vor o cameră de expansiune adiacentă fiecărei zone de tratat.
Astfel, în faza de inspir, zonele depresionare se vor deschide atât din cauza
faptului că există o presiune la nivelul gibozităților ce nu permite expansiunea și
mai mare costală, dar și pentru că există spațiu de expansiune pentru zonele
depresionare.
56
 Corsetul mai prezintă o zonă de expansiune posterioară la nivelul toracelui
mediu pentru a facilita recuperarea cifozei toracale.
Rotația bazinului și a părții superioare a trunchiului este controlată, între
aceste două zone, efectul corector fiind exersat după sistemul de 3 puncte de
presiune ce vor crea un efect de corecție tridimensională. Originalitatea acestui
corset constă în intensitatea sprijinelor corectoare și importanța camerelor libere
de deplasare corespondente2 (Jianu, 2010).

11.3.4. Strategii de creștere a complianței la purtarea corsetului

Acceptarea purtării corsetului reprezintă o reală provocare atât pentru
echipa multidisciplinară, cât și pentru familie. Nivelul de stigmatizare în mediul
de apartenență sau în mediul școlar poate fi în unele cazuri foarte ridicat, pacientul
ajungând să refuze să poarte corsetul la vedere sau să nu îl mai poarte deloc.
Astfel, strategiile de creștere a complianței pot aduce un real beneficiu. În practica
personală am implementat ca strategii: concursuri de desen, grupuri de
apartenență pe social media unde am solicitat poze din diferite activități sau
momente in care corsetul să fie la vedere sau provocări asupra diferitelor activități
sportive preferate precum jocul cu cercul, alergarea sau gimnastica.
Aspectele psiho-emoționale ale pacientului cu scolioză idiopatică nu vor fi
neglijate, acestea jucând un rol extrem de important în succesul terapeutic. Copiii
ce sunt nevoiți să poarte un corset pentru tratamentul scoliozei idiopatice au un
nivel de stres mai mare26 (Piantoni et al.2018). Mai mult, acești autori au observat
că activitatea fizică scade nivelul de stres și că pentru majoritatea pacienților nu
defor
Un alt proiect personal având un concept inovativ și unic este ScoliCamp.
Acest eveniment s-a desfășurat timp de ani, anul 2020 marcând momentul stopării
organizării din cauza pandemiei. Această tabără a abordat pentru patru ani
consecutivi problema scoliozei la copii și adolescenți printr-un program complex
ce cuprinde terapii moderne în managementul scoliozei, consiliere psihologică,
integrare și acceptare socială.
Obiectivul acestor tabere este creșterea complianței și nivelului de
acceptare a corsetului. Echipa de organizare a fost formată atât din fizioterapeuți,
tehnicieni ortopezi, dar și din psihoterapeuți. Accentul taberei este pus pe faptul
că orteza toraco – sacrată nu este dușmanul pacientului cu scolioză. Un alt obiectiv
este integrarea socială și crearea unui grup de apartenență.
11.3.5. Confecționarea corsetului Chêneau
Tehnicianul ortoped este responsabil de producția corsetului Chêneau.
Acesta, spre deosebire de alte tipuri de corsete (ex. Boston), se realizează prin
mulaj gipsat individual. Din nefericire, în țara noastră nu mai există o unitate de
învățământ ce formează specialiști în ortezare – protezare, majoritatea
26
Piantoni L., Tello C.,A., Remondino R., Bersusky E.,S., Menéndez C., Ponce C., Quintana S., Hekier F.,
Francheri Wilson A., Galaretto E., Noël, M., 2018, Quality of life and patient satisfaction in bracing treatment of
adolescent idiopathic scoliosis, Scoliosis and Spinal Disorders, 13:26 https://doi.org/10.1186/s13013-018-0172-0

57
tehnicienilor ce activează pe piața din România specializându-se la locul de
muncă. Acest aspect deschide însă posibilități pe piața muncii pentru
fizioterapeuți, aceștia fiind apreciați de către posibili angajatori atât pentru
cunoștințele de anatomie, biomecanică și fiziopatologie, cât și pentru manualitate
crescută. În general procesul de realizare a unui corset respectă următorii pași:
1. Aplicarea punctelor de reper folosind un creion dermatograf
2. Înfoliere folosind folie de plastic alimentară
3. Realizarea mulajului gipsat
4. Detașarea mulajului
5. Realizarea mulajului pozitiv
6. Realizarea corecțiilor specifice
7. Încălzirea și turnarea polypropylenei peste mulajul gipsat
8. Detașarea corsetului și finisarea acestuia
9. Predarea corsetului + ultimele ajustări

11.3.6. Exerciții terapeutice în corset

Obiectivele exercițiilor în corset sunt învățarea respirației corective și
creșterea complianței în purtarea corsetului.
Pacienții pot efectua corecțiile de bază și respirația corectivă în corset chiar
dacă mobilitatea de mișcare din acesta este mai scăzută. Pacientul va fi instruit,
folosindu-se de feedback-ul proprioceptiv oferit de presiunea pe care corsetul o
exercită la nivelul convexităților, să inspire în zonele libere create de camerele de
expansiune. Respirația corectivă în corset va fi realizată în zonele de expansiune.
Pentru a menține acest efect, pacienții îl pot simula cu umplerea zonelor de inspir
(camerelor de expansiune) cu un burete.

CAPITOLUL 12. PREZENTAREA, ANALIZA ŞI INTERPRETAREA

REZULTATELOR

12.1. Prezentarea subiecților cercetării

Cercetarea a cuprins un număr de 15 subiecți de sex feminin.
Grupul a fost constituit pe baza consimtământului informat al parinților,
respectând etica cercetării. Pentru protecția datelor am prezentat doar ințialele
subiecților.
Anamneza realizată a permis centralizarea datelor personale: prenumele și
numele pacienților, vârsta, genul, mediul de proveniență, diagnosticul medical și
diagnosticul funcțional conform Schroth.
În privința implementării programului de fizioterapie propus, în studiu au
fost incluși subiecți conform diagnosticului medical și al criteriilor de includere
și excludere.

58
 Datele privind subiecții au fost centralizate în tabelul 8.1. din documentele
medicale și pe baza anamnezei. Subiecții au fost informați privind demersul
cercetării și au exprimat acordul prin semnarea unui consimțământ informat.
Rezultatele obţinute în cadrul testărilor efectuate la iniţierea programului
de fizioterapie propus – denumite rezultate iniţiale, cât şi după o perioadă de 6
luni de aplicare a acestuia – denumite rezultate finale, au fost înregistrate în
fișele de evaluare ale fiecărui subiect. În cadrul cercetării am evaluat unghiul
Cobb, rotația vertebrală folosind scala Nash-Moe, indicele deget-sol, atât în plan
sagital cât și în plan frontal și măsurătoarea indicelui de rotație a trunchiului
folosind scoliometrul. Pentru a crea un eșantion relevant care să respecte
criteriile de includere/ excludere, pe lângă parametrii de mai sus, s-a folosit
formula lui Lonstein și Carlson pentru a calcula procentul de evoluție, s-a
evaluat semnul Risser, s-a exclus simptomatologia algică și diferențele de
lungime a membrelor inferioare.
Rezultatele au fost centralizate în tabele pentru fiecare criteriu evaluat, iar
în final, rezultatele au fost centralizate pentru grupul de studiu, pentru fiecare
parametru evaluat(Tabel 8).
Datele centralizate au fost analizate, interpretate şi prezentate sub formă
de grafice pentru a evidenţia rezultatele obţinute pe parcursul studiului.

Tabel 8. Date de identificare a subiecţilor

Nr Mediu Diagnosti
Curbura
. Subie Vârst Ge l c
Diagnostic principal
Crt ct ă n urban/ funcționa
ă
. rural l
scolioză idiopatică
1 A.M. 13 F urban TriLle toracal
adolescentină
scolioză idiopatică LriHleKt
2 A.S. 12 F rural lombar
adolescentină -
scolioză idiopatică
3 B.E. 13 F urban LleTri lombar
adolescentină
scolioză idiopatică
4 B.I. 12 F urban LleTri lombar
adolescentină
scolioză idiopatică
5 B.P. 12 F urban LleTri lombar
adolescentină
scolioză idiopatică
6 C.A. 12 F urban LleKt- lombar
adolescentină

59
 scolioză idiopatică
7 C.B. 13 F urban Tri toracal
adolescentină
scolioză idiopatică
8 C.E. 13 F rural LleKt- lombar
adolescentină
scolioză idiopatică
9 D.C. 12 F urban TriLle toracal
adolescentină
scolioză idiopatică
10 I.P. 13 F urban Tle toracal
adolescentină
scolioză idiopatică
11 M.A. 12 F urban TriHle toracal
adolescentină
scolioză idiopatică
12 M.E. 13 F urban TriLle toracal
adolescentină
scolioză idiopatică
13 M.O. 13 F urban LleTri lombar
adolescentină
scolioză idiopatică
14 P.M. 12 F urban LriKt- lombar
adolescentină
scolioză idiopatică
15 T.S. 12 F urban Tri toracal
adolescentină

În tabelul 9 sunt centralizate valorile unghiurilor Cobb inițial și la 6 luni,

valori obținute prin tehnica pe măsurare descrisă a unghiului pe examenul
radiografic

Tabel 9. Unghiul Cobb

Unghi Cobb Unghi Cobb la

Nr. Inițial I (grade) 6 luni F (grade)
Subiec
Crt
t
.
Toracal Lombar Toraca Lomba
(T) (L) l (T) r (L)

1 A.M. 35 25 30 10

2 A.S. 0 26 0 24

3 B.E. 70 69 62 61

60
 4 B.I. 43 43 40 41

5 B.P. 31 40 30 36

6 C.A. 35 0 15 00

7 C.B. 30 0 28 0

8 C.E. 55 0 38 0

9 D.C. 30 0 30 0

10 I.P. 42 0 28 0

11 M.A. 50 0 43 0

12 M.E. 38 25 35 30

13 M.O. 54 41 54 41

14 P.M. 30 0 20 0

15 T.S. 37 0 27 0

În tabelul 10 sunt centralizate valorile rotațiilor vertebrale inițial și la 6 luni,

valori obținute prin tehnica pe măsurare descrisă de Nash și Moe a rotației pe
examenul radiografic.

Tabel 10. rotația vertebrală

Rotația Rotația
vertebrală vertebrală la 6
Nr.
Subiect inițială I (grade) luni F (grade)
Crt.
Toracal Lombar Toraca Lomba
(T) (L) l (T) r (L)

1 A.M. 1 0 1 0

2 A.S. 1 0 1 0

61
 3 B.E. 3 2 3 2

4 B.I. 1 1 1 1

5 B.P. 0 1 0 1

6 C.A. 1 0 0 0

7 C.B. 1 0 0 0

8 C.E. 3 0 2 0

9 D.C. 1 0 1 0

10 I.P. 2 0 1 0

11 M.A. 2 0 1 0

12 M.E. 1 1 1 1

13 M.O. 2 1 2 1

14 P.M. 1 0 0 0

15 T.S. 1 0 0 0

În tabelul 11 sunt centralizate valorile rotației toracale inițial și la 6 luni,

valori obținute prin tehnica de măsurare a rotației toracelui folosind scoliometrul
aplicat în testul Adams.

62
 Tabel 11. rotația trunchiului

Rotația Rotația
trunchiului trunchiului la 6
Nr.
Subiect inițială I (grade) luni F (grade)
Crt.
Toracal Lombar Toraca Lomba
(T) (L) l (T) r (L)

1 A.M. 8 0 5 0

2 A.S. 5 0 3 0

3 B.E. 15 13 12 11

4 B.I. 9 8 7 7

5 B.P. 2 6 1 3

6 C.A. 6 0 2 0

7 C.B. 7 0 4 0

8 C.E. 12 0 8 0

9 D.C. 6 0 3 0

10 I.P. 11 0 7 0

11 M.A. 14 0 12 0

12 M.E. 7 3 5 4

13 M.O. 13 7 10 4

14 P.M. 8 0 4 0

15 T.S. 10 0 6 0

În tabelul 12 sunt centralizate valorile indice degete-sol inițiale și la 6 luni,

valori obținute prin tehnica de măsurare descrisă în plan frontal prin înclinarea
(flexia) laterală stânga și dreapta.

63
 Tabel 12. Indice degete-sol ȋn plan frontal inițial

Indice degete-sol Indice degete-sol

în plan frontal în plan frontal la 6
Nr. Crt. Subiect inițial I (cm) luni F (cm)
Stânga Dreapta Stânga Dreapta
(S) (D) (S) (D)

1 A.M. 32 36 26 30

2 A.S. 30 25 27 22

3 B.E. 37 40 34 38

4 B.I. 36 39 30 33

5 B.P. 34 35 29 33

6 C.A. 30 31 24 25

7 C.B. 40 41 33 36

8 C.E. 33 36 30 34

9 D.C. 26 28 23 25

10 I.P. 36 32 32 30

11 M.A. 35 40 32 36

12 M.E. 29 31 23 26

13 M.O. 32 36 28 33

14 P.M. 28 26 26 24

15 T.S. 32 36 32 36

64
 În tabelul 13 sunt centralizate valorile indice degete-sol inițiale și la 6 luni,
valori obținute prin tehnica de măsurare în plan sagital prin flexia anterioară a
trunchiului.
Tabel 13. Indice degete-sol ȋn plan sagital iniƫial

Indice
degete-sol Indice degete-
Nr. în plan sol în plan
Subiect
Crt. sagital sagital la 6
inițial I luni F(cm)
(cm)

1 A.M. 27 15

2 A.S. 8 0

3 B.E. 23 18

4 B.I. 18 15

5 B.P. 24 17

6 C.A. 22 17

7 C.B. 29 24

8 C.E. 24 19

9 D.C. 17 10

10 I.P. 22 17

11 M.A. 30 27

12 M.E. 23 20

13 M.O. 19 8

14 P.M. 21 10

15 T.S. 14 5

65
 12.2. Analiza şi interpretarea rezultatelor

a) Unghiul Cobb toracal

Tabel 14. Valoarea medie a unghiurilor Cobb Toracale

Abater
Coef.
Testar Medi Diferenţ Median e Mini Maxi Amplitudin
variați
e a ă medii a standar m m e
e
d
Inițial
38.67 37 15.7 0 70 70 40.6%
ă -6.67
Finală 32.00 30 15.0 0 62 62 46.8%

Valoarea medie a gradelor pentru unghiurile Cobb toracale (tabel 14),

măsurate în procesul de evaluare a pacienților cu scolioză idiopatică cu vârsta
cuprinsă între 12 - 14 ani, a scăzut cu 6.67 grade, de la 38.67 la testarea inițială la
32.00 grade la testarea finală. Diferenţa mediilor în proporţie de 95% este cuprinsă
în intervalul (-10.23; -3.10). Dispersia gradelor unghiurilor Cobb este neomogenă
la ambele testări (tabel 15).

Tabel 15. Tabelul indicatorilor statistici ale curburilor toracale

INDICATORI STATISTICI diferențe

TESTUL t dependent bilateral
rezultate (TF-TP)

Abatere Eroarea 95% Interval Mărime

Media t df P
standard standard de încredere efect
( -10.23 ; -
-6.67 6.43 1.66 1.04 4.01 14 0.001
3.10 )

Testul t bilateral, a evidențiat o diferenţă a mediilor semnificativă statistic,

p=0.001<0.05, pentru t=4.01 și df=14. Mărimea efectului (1.04) indică o
diferenţă foarte mare între medii.

66
 Tabel 16. Tabelul diferențelor medii ale unghiului Cobb toracal

Diferență medii Mărimea Ipoteza de

Progres Progresul este
(F-I) diferenţei nul
semnificativ
-6.67 17.2% foarte mare se respinge
statistic

Se constată o scădere semnificativă a unghiului Cobb toracal mediu după

6 luni de aplicare a programului de fizioterapie, având la bază principiile Schroth.
Se respinge ipoteza de nul (tabel 16).

b) Unghiul Cobb lombar

Tabel 17. Valoarea medie a unghiurilor Cobb lombare

Abate
Medi Diferenţă Median re Amplitu Coef.
Testare Minim Maxim
a medii a stand dine variație
ard
Inițială 17.93 0 22.3 0 69 69 124.6%
-1.73
Finală 16.20 0 20.7 0 61 61 128.0%

Media unghiurilor Cobb (tabel 17) determinate la evaluarea scoliozei

idiopatice lombare la pacienții cu vârsta cuprinsă între 12 și 14 ani, a scăzut cu
1.73 grade, de la 17.93 la testarea inițială la 16.20 grade la testarea finală.
Diferenţa mediilor este cuprinsă în intervalul de încredere ( -4.27 ; 0.80 ). Gradele
unghiurilor Cobb determinate sunt neomogen dispersate la ambele testări.

Tabel 18. Tabelul indicatorilor statistici ale curburilor lombare

INDICATORI STATISTICI diferențe

TESTUL t dependent bilateral
rezultate (TF-TP)

Abatere Eroarea 95% Interval Mărime

Media t df P
standard standard de încredere efect
( -4.27 ; 0.80
-1.73 4.57 1.18 0.38 1.47 14 0.164
)

67
 Diferenţa mediilor este nesemnificativă statistic, conform testului t
dependent bilateral, unde p=0.164>0.05, pentru t=1.47 și df=14 (tabel 18).
Mărimea efectului (0.38) arată o diferenţă mică spre mijlocie între medii.

Tabel 19. Tabelul diferențelor medii ale unghiului Cobb lombar

Diferență medii Mărimea Ipoteza de

Progres Progresul este
(F-I) diferenţei nul
mică spre nesemnificativ
-1.73 9.7% se respinge
mijlocie statistic

Nu se constată o scădere semnificativă a unghiului Cobb lombar mediu

după 6 luni de aplicare a programului de fizioterapie, având la bază principiile
Schroth. Se respinge totuși ipoteza de nul dat fiind faptul că valoare unghiurilor
Cobb nu au crescut (tabel 19). Însă acest rezultat este clinic reprezentativ pentru
că presupune o cel puțin o stagnare a evoluției subiecților.
Rezultatele obținute pe termen scurt pot fi baza continuării cercetării până
în punctul în care pacienții ating maturizarea osoasă (semn Risser 5 în cazul
subiecților de ambele sexe, Risser 5 și 2 ani și jumătate – 3 ani în cazul subiecților
de sex feminin).
Faptul că media scăderilor unghiului Cobb la curburile lombare nu a fost
statistic relevant, nu contravine ipotezei stabilite la debutul cercetării. Un studiu
pe un eșation mai larg este indicat pentru a putea observa dacă există o diferență
în manifestarea clinică și în evoluție între cele două tipuri de curburi. Faptul că
există autori care atestă că există diferențe în etiologia dezvoltării scoliozei între
curburile toracale și curburile lombare poate reprezenta un fundament pentru o
viitoare cercetare în această direcție.

c) Rotaƫia vertebrală toracală

Tabel 20. Tabel diferențe medii rotația vertebrală toracală

Diferenţă Abatere Coef.

Testare Media Mediana Min Max Amplitudine
medii standard variație

Inițială 1.40 1 0.8 0 3 3 59.1%

-0.47
Finală 0.93 1 0.9 0 3 3 94.7%

68
 Media gradelor determinată cu tehnica Nash-Moe (tabel 20), la evaluarea
pacienților cu scolioză idiopatică, în rotația vertebrală toracală, a scăzut cu 0.47
grade, de la 1.40 la testarea inițială la 0.93 la testarea finală. Intervalul de
încredere pentru diferenţa mediilor este (-0.75; -0.18). Dispersia gradelor
corespunzătoare unghiurilor înregistrate în rotația toracală este neomogenă la
ambele testări (tabel 21).

Tabel 21. Tabel indicatorii statistici ai rotației vertebrale ale curburilor toracale

INDICATORI STATISTICI diferențe

TESTUL t dependent bilateral
rezultate (TF-TP)

Abatere Eroarea 95% Interval Mărime

Media t df P
standard standard de încredere efect
-0.47 0.52 0.13 ( -0.75 ; -0.18 ) 0.90 3.50 14 0.004

Potrivit testului t dependent bilateral diferenţa mediilor este semnificativă

statistic, p=0.004<0.05, pentru t=3.50 și df=14. Mărimea efectului (0.90) indică
o diferenţă foarte mare între medii.
Tabel 22. Tabel diferențe medii în rotația vertebrală ale curburilor toracale

Diferență medii Mărimea

Progres Progresul este Ipoteza de nul
(F-I) diferenţei
semnificativ
-0.47 33.3% foarte mare se respinge
statistic

Scăderea valorii medii a unghiului de rotație toracal mediu, după 6 luni de

fizioterapie este semnificativă statistic. Se respinge ipoteza de nul (tabel 22).

d) Rotaƫia vertebrală lombară

Tabel 23. Tabel diferențe medii rotația vertebrală lombară

Diferenţă Abatere Coef.

Testare Media Mediana Min Max Amplitudine
medii standard variație
Inițială 0.40 0 0.6 0 2 2 158.1%
0.00
Finală 0.40 0 0.6 0 2 2 158.1%

69
 Valoarea medie la testarea finală, egală cu 0.40 grade, în rotaţia vertebrală
lombară calculată la evaluarea pacienților cu scolioză idiopatică, utilizând tehnica
Nash-Moe, a rămas neschimbată de la testarea inițială (tabel 23). Gradele
înregistrate în rotația lombară sunt neomogen dispersate la ambele testări.

Tabel 24. Tabel indicatorii statistici ai rotației vertebrale ale curburilor lombare

INDICATORI STATISTICI diferențe

TESTUL t dependent bilateral
rezultate (TF-TP)

Medi Abatere Eroarea 95% Interval

t df P
a standard standard de încredere
0.00 0.00 0.00 ( 0.00 ; 0.00 ) 1.00 14 1.000

Mediile fiind egale, este evident că şi testul t dependent bilateral arată o

diferenţă a mediilor nesemnificativă statistic, p=1.000>0.05, pentru t=1.00 și
df=14 (tabel 24).

Tabel 25. Tabel diferențe medii în rotația vertebrală ale curburilor lombare

Diferență medii Ipoteza de

Progres Progresul este
(F-I) nul
0.00 0.0% nesemnificativ statistic se respinge

Progresul este nesemnificativ statistic. Se respinge ipoteza de nul (tabel 25).

Rotația vertebrală reprezintă, din punctul meu de vedere, o măsurătoare
importantă ce poate observa un progres sau o agravare în momentul în care
unghiul Cobb este la aceeași valoare sau în limita de ± 5°. Mai mult, dat fiind
conceptul că prezența gibusului și implicit a rotației vertebrale definesc o scolioză
fiind fapt diferența clinică între aceasta și o atitudine scoliotică, consider că este
mai mult decât importantă calcularea acesteia fie prin scala Nash și Moe, fie prin
formula lui Perdriolle.

70
 e) Rotaƫia trunchiului toracal

Tabel 26. Tabel diferența medie a rotației trunchiului în zona toracală

Diferenţă Abatere Coef.

Testare Media Mediana Min Max Amplitudine
medii standard variație

Inițială 8.87 8 3.6 2 15 13 40.9%

-2.94
Finală 5.93 5 3.4 1 12 11 57.5%

În urma evaluării rotației toracale a trunchiului cu ajutorul scoliometrului

la pacienții cu scolioză idiopatică, media a scăzut cu 2.94 grade, de la 8.87 la
testarea inițială la 5.93 grade la testarea finală (tabel 26). Diferenţa mediilor este
situată în intervalul de încredere (-3.47; -2.40). Dispersia gradelor pentru
unghiurile înregistrate în rotația trunchiului este neomogenă la ambele testări.

Tabel 27. Tabel indicatorii statistici ai rotației trunchiului în zona toracală

INDICATORI STATISTICI diferențe

TESTUL t dependent bilateral
rezultate (TF-TP)

Abatere Eroarea 95% Interval Mărime

Media t df P
standard standard de încredere efect

-2.94 0.96 0.25 (-3.47;-2.40 ) 3.05 11.82 14 <0.001

Diferenţa mediilor este semnificativă statistic. Conform testului t dependent

bilateral, pragul de semnificaţie p<0.001<0.05, pentru t=11.82 și df=14. Mărimea
efectului (3.05) indică o diferenţă foarte mare între medii (tabel 27).

Tabel 28. Tabel al diferențelor medii ale rotației trunchiului din zona toracală

Diferență medii Mărimea

Progres Progresul este Ipoteza de nul
(F-I) diferenţei
semnificativ
-2.94 33.1% foarte mare se respinge
statistic

Scăderea valorii unghiului toracal în rotaţia trunchiului este semnificativă

statistic, după 6 luni de fizioterapie. Se respinge ipoteza de nul (tabel 28).

71
 f) Rotaƫia trunchiului lombar

Tabel 29. Tabel diferența medie a rotației trunchiului în zona lombară

Abater
Diferenţă e Coef.
Testare Media Mediana Min Max Amplitudine
medii standar variație
d
Inițială 2.47 0 4.1 0 13 13 166.4%
-0.54
Finală 1.93 0 3.3 0 11 11 172.1%

În rotația lombară a trunchiului (tabel 29) la pacienții cu vârstă între 12 și

14 ani cu scolioză idiopatică, valoarea medie a gradelor înregistrate cu ajutorul
scoliometrului, a scăzut cu 0.54 grade, de la 2.47 la testarea inițială la 1.93 grade
la testarea finală. Diferenţa mediilor în 95% din cazuri este cuprinsă în intervalul
(-1.19; 0.12). Dispersia valorilor unghiurilor în rotația lombară a trunchiului este
neomogenă la ambele testări.

Tabel 30. Tabel indicatorii statistici ai rotației trunchiului în zona lombară

INDICATORI STATISTICI diferențe

TESTUL t dependent bilateral
rezultate (TF-TP)

Abatere Eroarea 95% Interval Mărime

Media t df P
standard standard de încredere efect
-0.54 1.19 0.31 (-1.19 ; 0.12 ) 0.45 1.74 14 0.104

Testul t dependent bilateral, a evidențiat o diferenţă a mediilor

nesemnificativă statistic, p=0.104>0.05, pentru t=1.74 și df=14. Mărimea
efectului (0.45) arată o diferenţă mică spre mijlocie între medii (tabel 30).

Tabel 31. Tabel al diferențelor medii ale rotației trunchiului din zona lombară

Diferență medii Mărimea Ipoteza de

Progres Progresul este
(F-I) diferenţei nul
mică spre nesemnificativ
-0.54 21.6% se respinge
mijlocie statistic

72
 Scăderea unghiului mediu lombar în rotația trunchiului nu este
semnificativă statistic, după 6 luni de aplicare a programului de fizioterapie.
Ipoteza de nul se respinge dat fiind faptul că nu s-a creșterea parametrilor (tabel
31).
Goniometria specială folosind scoliometrul reprezintă o metodă non-
invazivă ce poate fi realizată cu o frecvență mai crescută față de măsurarea rotației
vertebrale, ce este dependentă de examenul radiografic. Studii pe eșantioane mai
mari pot reprezenta direcții viitoare de cercetare pentru stabilirea unei relații
metrice între gradele de rotație ale toracelui obținute folosind scoliometrul și
evoluția curburii. Acest fapt ar putea duce la scăderea numărului de investigații
radiografice și scăderea dozei de iradiere la care este supus pacientul.

g) Mobilitatea coloanei vertebrale. Indice degete-sol ȋn plan frontal

stânga

Tabel 32. Tabel al diferențelor medii la indicele degete-sol în plan frontal stânga

Abate
Diferenţă re Coef.
Testare Media Mediana Min Max Amplitudine
medii stand variație
ard
Inițială 32.67 32 3.8 26 40 14 11.5%
-4.07
Finală 28.60 29 3.7 23 34 11 12.8%

Gradul de mobilitate al coloanei vertebrale s-a evaluat prin măsurarea

distanței de la deget la sol în plan frontal stânga, prin mișcarea de flexie a
trunchiului cu scolioză idiopatică. Indicele mediu a scăzut cu 4.07 cm, de la 32.67
la testarea inițială la 28.60 cm la testarea finală (tabel 32). Diferenţa mediilor este
cuprinsă în intervalul de încredere (-5.12; -3.01). Distanțele înregistrate în plan
frontal stânga sunt omogen dispersate la ambele testări.

Tabel 33. Tabel al indicatorilor statitistici la indicele degete-sol în plan frontal

stânga

INDICATORI STATISTICI diferențe

TESTUL t dependent bilateral
rezultate (TF-TP)

Abatere Eroarea 95% Interval de Mărime

Media t df P
standard standard încredere efect
-4.07 1.91 0.49 ( -5.12 ; -3.01 ) 2.13 8.26 14 <0.001

73
 Diferenţa mediilor este semnificativă statistic, testul t dependent bilateral,
a evidențiat un prag de semnificaţie p<0.001<0.05, pentru t=8.26 și df=14.
Mărimea efectului (2.13) indică o diferenţă foarte mare între medii (tabel 33).

Tabel 34. Tabel al diferențelor medii la indicele degete-sol în plan frontal stânga

Diferență medii Mărimea Ipoteza de

Progres Progresul este
(F-I) diferenţei nul
semnificativ
-4.07 12.4% foarte mare se respinge
statistic

Se observă o scădere semnificativă a distanței medii degete-sol, după 6 luni

de aplicare a programului de fizioterapie. Se respinge ipoteza de nul (tabel 34).

h) Mobilitatea coloanei vertebrale. Indice degete-sol ȋn plan frontal

dreapta
Tabel 35. Tabel al diferențelor medii la indicele degete-sol în plan frontal
dreapta

Abate
Diferenţ Median re Coef.
Testare Media Min Max Amplitudine
ă medii a stand variație
ard

Inițială 34.13 36 5.1 25 41 16 15.0%

-3.40
Finală 30.73 33 5.2 22 38 16 16.8%

Mobilitatea coloanei vertebrale a fost evaluată prin măsurarea distanței de

la degete la sol în plan frontal dreapta, prin mișcarea de flexie a trunchiului
pacienților cu scolioză idiopatică, având vârsta cuprinsă între 12 și 14 ani. Indicele
mediu a scăzut cu 3.40 cm, de la 34.13 la testarea inițială la 30.73 cm la testarea
finală (tabel 35). Diferenţa mediilor în proporţie de 95% se găseşte în intervalul
(-4.42; -2.38). Distanțele degete-sol sunt dispersate omogen la testarea inițială şi
relativ omogen la testarea finală.

74
 Tabel 36. Tabel al indicatorilor statitistici la indicele degete-sol în plan frontal
dreapta

INDICATORI STATISTICI diferențe

TESTUL t dependent bilateral
rezultate (TF-TP)

Medi Abatere Eroarea 95% Interval de Mărime

t df P
a standard standard încredere efect
-3.40 1.84 0.48 ( -4.42 ; -2.38 ) 1.84 7.14 14 <0.001

Testul t dependent bilateral arată o diferenţă a mediilor semnificativă

statistic, p<0.001<0.05, pentru t=7.14 și df=14. Conform indicelui de mărime a
efectului (1.84) diferenţa mediilor este foarte mare (tabel 36).

Tabel 37. Tabel al diferențelor medii la indicele degete-sol în plan frontal

dreapta

Diferență medii Mărimea Ipoteza de

Progres Progresul este
(F-I) diferenţei nul
semnificativ
-3.40 10.0% foarte mare se respinge
statistic

Scăderea valorii medii a distanței degete-sol, în plan frontal dreapta, după

6 luni de fizioterapie este semnificativă statistic. Se respinge ipoteza de nul (tabel
37).

i) Mobilitatea coloanei vertebrale. Indice deget-sol ȋn plan sagital

Tabel 38. Tabel al diferențelor medii la indicele degete-sol în plan sagital

Coef.
Diferenţă Medi Abatere Amplitudin
Testare Media Min Max variați
medii ana standard e
e
Inițială 21.40 22 5.7 8 30 22 26.6%
-6.60
Finală 14.80 17 7.1 0 27 27 48.1%

75
 Media distanţelor degete-sol la mișcarea de flexie a trunchiului pacienților
cu scolioză idiopatică, a scăzut cu 6.60 cm, de la 21.40 la testarea inițială la 14.80
cm la testarea finală. Prin intermediul acestui test se evaluează gradul de
mobilitate al coloanei vertebrale, al articulațiilor coxofemurale și suplețea
mușchilor ischiogambieri și gastrocnemieni în plan sagital. Diferenţa mediilor se
află în intervalul de încredere (-8.27; -4.93). Indicii degete-sol sunt dispersaţi
relativ omogen la testarea inițială şi neomogen la testarea finală (tabel 38).

Tabel 39. Tabel al indicatorilor statitistici la indicele degete-sol în plan sagital

INDICATORI STATISTICI diferențe

TESTUL t dependent bilateral
rezultate (TF-TP)

Medi Abatere Eroarea 95% Interval de Mărime

t df P
a standard standard încredere efect
-6.60 3.02 0.78 ( -8.27 ; -4.93 ) 2.19 8.47 14 <0.001

Conform rezultatelor testului t dependent bilateral, diferenţa mediilor este

semnificativă statistic, pragul de semnificaţie p<0.001<0.05, pentru t=8.47 și
df=14. Mărimea efectului (2.19) indică o diferenţă foarte mare între medii (tabel
39).
Tabel 40. Tabel al diferențelor medii la indicele degete-sol în sagital

Diferență medii Mărimea Ipoteza de

Progres Progresul este
(F-I) diferenţei nul
semnificativ
-6.60 30.8% foarte mare se respinge
statistic

Scăderea indicelui mediu degete-sol după 6 luni de aplicare a programului

de fizioterapie este semnificativă statistic. Se respinge ipoteza de nul (tabel 40).
În urma rezultatelor obținute, consider că mobilitatea coloanei vertebrale ca
fiind un aspect cheie al succesului terapeutic. Deși această relație este cunoscută,
viitoare cercetări ar putea fi purtate în direcția în care să existe un ghid mai clar
între mobilitate și corecția curburilor. Pe de altă parte, în experiența practică am
observat că o coloană vertebrală ce prezintă o mobilitate crescută
(hipermobilitate) poate reprezenta o situație în care fără tratament adecvat
scolioza poate evolua mult mai agresiv. Este nevoie de direcții clare în această
privință pentru a putea ghida practicianul mai bine.
Dată fiind perioada lungă în care se desfășoară tratamentul, nivelul de
complianță și implicare în soluțiile terapeutice poate influența rezultatele finale.
76
Astfel, subliniez necesitatea creării unor strategii mai clare de acceptare și
complianță la programul de fizioterapie și la purtarea corsetului fiind un program
pe termen mediu și lung. Nu există în acest moment o direcție clară în acest aspect
sau un ghid de procedură pentru acesta.

CAPITOLUL 13. CONCLUZII – PARTEA III

1. Studiul literaturii de specialitate a evidenţiat faptul că progresia scoliozei

idiopatice în perioada evolutivă nu poate fi stagnată, mai ales dacă indicele
de progresie este în jurul valorii de 100%, făcând astfel principalul obiectiv
al tratamentului conservator aparent inaccesibil.
2. Programul de recuperare original s-a desfășurat pe durata a șase luni și a
constat din aplicarea planului de însușire a terapiei, ca primă etapă de
tratament cu o durată de o săptămână și o frecvență zilnică, și din programul
propriu-zis compus din 5 exerciții specifice terapiei Schroth, 2 tehnici de
mobilizare și 2 exerciții de creștere a forței și rezistenței musculare cu
dificultate și complexitate crescută față de programul aplicat în cercetarea
preliminară. Acesta a solicitat din partea pacienților atât un proces cognitiv
intens cât și unul fizic, ce a condus la dezvoltarea unor reflexe posturale
corective.
3. Rezultatele obținute prin programul de fizioterapie specifică conform
principiilor Schroth combinate cu utilizarea intensivă a corsetului Chêneau
reprezintă un ghid clinic relevant pentru fizioterapeutul practician. Mai
mult, toți parametrii evaluați, unghiul Cobb, rotația vertebrală, indicele
deget-sol în plan frontal și sagital și gradul de rotație a trunchiului evaluat
cu scoliometrul s-au îmbunătățit sau au stagnat în urma programului
implementat.
4. În urma fizioterapiei bazate pe principiile metodei Schroth dublate de
aplicarea corsetului Chêneau la parametrul unghi Cobb pentru curburile
toracale s-au înregistrat diferențe semnificative statistic între cele două
evaluări (inițială și finală) fapt demonstrat de testul Wilcoxon
p=0.001<0.05; se respinge ipoteza de nul și se confirmă ipoteza
cercetării.
5. Paramentrul unghi Cobb pentru pentru curburile lombare nu a cunoscut
diferențe statistice, p=0.164>0.05, totuși ipoteza se respinge ipoteza de
nul și se confirmă ipoteza cercetării, dat fiind faptul că parametrul nu a
cunoscut o creștere. Din punct de vedere clinic însă rezultatele sunt
relevente pentru un practician dat fiind faptul că deși nu s-au obținut
rezultate relevante statistic, curbura pacienților evaluați nu s-a agravat.
6. Pentru gradul de rotație vertebrală, măsurată la nivelul apexului curburilor
folosind scala lui Nash și Moe s-au înregistrat progrese semnificative
statistic la testul Wilcoxon, p=0.004<0.05 pentru rotația curburilor toracale,
77
 și progrese nesemnificative statistic, p=1.000>0.05, pentru curburile
lombare. Aceste rezultate confirmă ipoteza cercetării și resping ipoteza
de nul. Rezultatele acestui parametru este în concordanță cu parametrul
unghi Cobb la subiecții evaluați și are aceeași relevanță clinică.
7. Referitor la un alt item al evaluării scoliozei idiopatice adolescentine, se
observă o îmbunătățire a gradului de rotație al toracelui pentru curburile
toracale, conform testului t dependent bilateral, pragul de semnificaţie
p<0.001<0.05, astfel confirmându-se ipoteza cercetării.
8. Gradului de rotație a trunchiul din zona lombară, testul t dependent
bilateral, a evidențiind o diferenţă a mediilor nesemnificativă statistic,
p=0.104>0.05. Totuși acest fapt, deși nesemnificativ statist, are o relevanță
clinică importantă dat fiind faptul că gibozitatea lombară nu s-a agravat la
subiecții examinați, confirmându-se astfel ipoteza cercetării.
9. Pentru indicele degete – sol se observă diferențe statistifice în planurile și
direcțiile evaluate, frontal prin înclinare laterală dreapta și înclinare laterală
stânga și sagital prin flexia trunchiul, ceea ce arată o îmbunătățire a
funcționabilității coloanei vertebrale subiecților testați și nu agravarea
acestei, astfel se respinge ipoteza de nul și se confirmă ipoteza de
cercetare.
10.Se observă o scădere sau o stagnare a tuturor parametrilor monitorizați în
cadrul cercetării, deși la constituirea grupului experimental factorul de
progresie calculat după formula lui Lonstein și Carlson indica o tendință de
agravare a scoliozei idiopatice și a reprezentat și un criteriu de includere a
subiecților în grupul cercetat.
11.Rezultatele obținute ar putea fi baza unui studiu comparativ cu alte metode
de fizioterapie sau cu un grup de control în speranța obținerii unor concluzii
mai clare asupra importanței aplicării sistematice a fizioterapiei bazate pe
principiile Katharinei Schroth la pacienții cu scolioză idiopatică evolutivă.
Această cercetare poate reprezenta baza unor direcții viitoare în
prognosticul evolutiv al scoliozei idiopatice adolescentine, dar și baza unei
cercetări între evoluția curburilor toracale față de cele lombare.
12.Terapia Schroth trebuie să devină forma de fizioterapie de elecție în
tratamentul scoliozei idiopatice adolescentine, fizioterapeuții trebuind să se
specializeze în aceasta pentru a putea lucra cu un asemenea pacient. Acest
aspect ar putea fi dezvoltat într-un viitor program de master în fizioterapie
pediatrică. În acest mod practica bazată pe dovezi devine pas cu pas baza
activității fizioterapeutului, ce deprinde noi competențe, devenind dintr-un
executant un practician ce poate dezvolta și susține un raționament clinic
adaptat fiecărui pacient.
13.Taberele terapeutice, de genul ScoliCamp – Prima Tabară de Scolioze pot
deveni o modalitate de tratament al scoliozei idiopatice adolescentine
anuală sau bianuală în care pe lândă specialiștii implicații, să fie cooptați și
studenții facultăților de profil în acțiuni de voluntariat.

78
 14.Tratamentul conservator este dependent și de calitatea corsetului Chêneau
folosit. Dat fiind faptul că în Romania nu există în acest moment o instituție
de formare a tehnicienilor ortopezi, cursurile postuniversitare pentru
specializarea unor fizioterapeuți în fabricarea acestor dispozitive pot
reprezenta soluții benefice pentru calitatea actului terapeutic. Astfel se
impune crearea de strategii de acceptare și complianță la programul de
fizioterapie și la purtarea corsetului fiind un program pe termen mediu și
lung.
15.În privința programului de exerciții terapeutice conceput, Terapia Schroth,
nu descrie un program propriu-zis, ci lasă la latitudinea practicienilor
conceperea programelor propriu-zise, bazate pe diagnosticul funcțional,
capacitățile motrice individuale, capacitatea de înțelegere și învățare a
fiecărui pacient în parte.

ELEMENTE DE ORIGINALITATE ȘI DISEMINAREA

REZULTATELOR

Elementele de originalitate ale cercetării au constat în:

• abordarea teoretică a unei noi modalități de stopare a evoluției scoliozei
idiopatice adolescentine, mizând în special pe complianța la tratament pe
termen scurt, mediu și lung;
• conceperea unui program original de exerciții și implementarea acestuia
în concordanță cu principiile exercițiilor fizioterapeutice specifice
scoliozei descrise de către Societatea de Tratament Ortopedic și
Reabilitativ al Scoliozei (S.O.S.O.R.T.) și a Societății de cercetare a
scoliozei;
• crearea a 4 ediții de tabere de fizioterapie intensivă, denumite ScoliCamp
în care obiectivele terapeutice principale urmărite au fost creșterea
complianței la însușirea terapiei Schroth și creșterea nivelului de
acceptare a corsetului Chêneau;
• integrarea terapiei realizate la domiciliu corect de către pacient fără
supervizarea unui specialist, pentru a spori eficacitatea și a avea o
frecvență optimă de 6 ședințe pe săptămână de tratament.

Propunem:
• introducerea unor protocoale de tratament conservator, orientate pe
principiile Terapiei Schroth, pornind de la un diagnostic clar de scolioză
idiopatică adolescentină și o evaluare funcțională fizioterapeutică, în care
specialistul să ghideze și orienteze pacientul cu obiectivul principal de
stopa evoluția patologiei;
• extinderea acestor programe de recuperare, bazate pe conceptele descrise
în Terapia Schroth la pacienții adulți diagnosticați cu scolioză idiopatică
79
 • realizarea unor ghiduri de practică comune membrilor echipei;
multidisciplinare ce tratează pacientul cu scolioză idiopatică: medic
ortoped pediatru, fizioterapeut, tehnician ortoped și psihoterapeut;
• crearea unor programe de dezvoltarea profesională post universitară
pentru fizioterapeuți în vederea eficientizării abordării pacientului cu
scolioză idiopatică.

Cercetarea de față s-a valorificat prin prezentare unor informații de

referință pentru domeniul Științei Sportului și Educației Fizice, în cadrul unor
congrese, conferințe și cursuri de dezvoltare profesională:
• Durerea de spate și Scolioza Idiopatică. Cauzalitate sau Coindicență?,
2021, Sesiune de Conferințe Zilele Spitalului Clinic de Recuperare Iasi
secțiunea Fizioterapie;
• Poate fi terapia manuală ortopedică o soluție în tratamentul scoliozei
idiopatice a adolescentului?, 2021, Congresul Național de Fizioterapie,
Sibiu;
• Scolioza idiopatică a adultului. Ce tratăm cu adevarat?, 2021 Conferința
Națională "Forum al Recuperării Fizice Medicale” Chișinău, Republica
Moldova;
• Identitatea profesiei de fizioterapeut în anul pandemiei de CoViD-19,
2020, Congresul Național de Fizioterapie, București;
• Terapia Schroth, 2020, în cadrul cursului Imobilizarea gipsată și ortezarea
în traumatologia și ortopedia pediatrică organizat de către Asociația
pentru Ortopedie și Traumatologie Pediatrică, București
• Noi considerente privind abordarea kinetoterapeutică a Scoliozei
Idiopatice, 2018, 18th International Scientific Conference “ Perspectives in
physical education and sport”, Constanța, lucrare ce a primit premiul I al
acestei conferințe;
• Considerente privind tratamentul scoliozei idiopatice, 2018, Conferința
Națională Innovation Forum, Poiana Brașov;
• Kinetoterapia scoliozelor idiopatice, 2017, Curs de Scolioză: elemente de
diagnostic și tratament, organizat de către Asociația pentru Ortopedie și
Traumatologie Pediatrică, București.
Mai mult aceste informații au fost publicate și în articole de specialitate:
• Goga B., Cordun, M., 2021, Short-term effects of physical therapy in
adolescent idiopathic scoliosis. A series of case studies, Discobolul -
Physical Education, Sports and Kinetotherapy Journal, Volume 60, Issue
4.
• Goga B., Cordun, M., 2021, Can progression of adolescent idiopathic
scoliosis be stopped? A case series conservative treatment results

80
 Discobolul – Physical Education, Sport and Kinetotherapy Journal Vol.
60 Issue 2.
• Goga B., 2021, Scolioza idiopatică a adultului. Ce tratăm cu adevarat?
2021, Journal of physical rehabilitation and sport medicine, Chișinău,
vol.III: 114-21, Doi: 10.5281/zenodo.5552253.
• Goga B., Cordun M., Predoiu R., Buzescu A., Burileanu A., 2021, Can
the biomechanical model explain idiopathic scoliosis? Journal of Sport
and Kinetic Movement no.37, vol.2.
• Goga B., Cordun, M., Gherghel C.L., Predescu C., Mitroi S., 202. Effects
of Schroth method physiotherapy on active range of motion of the spine.
Discobolul - Physical Education, Sports and Kinetotherapy Journal,
Volume 61, Issue 1 2022.

Capitolul 14. Recunoștiința

Cercetarea de față a fost elaborată sub egida Universității Naționale

de Educație Fizică și sport din București, în cadrul Școlii Doctorale
UNEFS, pe parcursul studiilor de doctorat, pe baza aprobării proiectului de
cercetare științifică de către Consiliul Școlii Doctorale.

81
 Bibliografie

1. Aebi M., 2005, The adult scoliosis, Europeen Spine Journal, (10):925-48. doi:
10.1007/s00586-005-1053-9. PMID: 16328223;
2. Akbarnia, B.,A., Yazici, M., Thompson, G.,H., 2010, The growing spine
management of spinal disorders in young children. Springer;
3. Antonacci M., Cahlill P., Nydick J., Clements D., Samdani A., 2008, Cervical
sagittal plane decompensation after pediatric AIS surgery, Paper presented at:
North American Spine Society Annual Metting, Toronto, Canada;
4. Ascani E., Bartolozzi P., Logroscino C.A., Marchetti P.G., Ponte A., Savini
R., Travaglini F., Binazzi R., Di Silvestre, 1986, Natural history of untreated
IS after skeletal maturity. Spine, Oct;11(8):784-9. doi: 10.1097/00007632-
198610000-00007. PMID: 3810293;
5. Asher M.A., Burton D.C., 2006, Adolescent idiopathic scoliosis: natural
history and long term treatment effects, Mar 31;1(1):2. doi: 10.1186/1748-
7161-1-2. PMID: 16759428; PMCID: PMC1475645;
6. Aulisa A.G. Giordano M., Falciglia F., 2014, Correlation between
compliance and brace treatment in juvenile and adolescent idiopathic
scoliosis: SOSORT award winner. Scoliosis. 2014; 9:6;
7. Aulisa A.G., Gunzzanti V., Perisani C., Aulisa L., 2009, Treatment of
thoraco-lumbar curves in adolescent females affected by idiopathic scoliosis
with a progressive action short brace (PASB): assessment of results
according to the SRS committee on bracing and nonoperative management
standardization criteria. Scoliosis, 4:21;
8. Aulisa L., Papaleo P., Pola E., Angelini F., Aulisa A.G., Tamburrelli F.C.,
Pola P., Logroscino C.A., 2007, Association between IL-6 and MMP-3 gene
polymorphisms and adolescent idiopathic scoliosis: a case-control study.
Spine (Phila Pa 1976) 2007, 32(24):2700-2702;
9. Balague F., Dutoit G., Waldburger M., 1988, Low back pain in
schoolchildren. An epidemiological study, Scandinavian J Rehab Med,
10. Berdishevsky H., Lebel V.,A., Bettany-Saltikov J., Rigo M., Lebel A., Hennes
A., Romano M., Białek M., M'hango A., Betts T., de Mauroy J.C., Durmala
J., 2016, Physiotherapy scoliosis-specific exercises - a comprehensive review
of seven major schools, Scoliosis Spinal Disord. 2016 Aug 4;11:20. doi:
10.1186/s13013-016-0076-9. PMID: 27525315; PMCID: PMC4973373;
11. Bess S., Themistocles S., Reanud L., Christopher P., 2015, Clinical and
radiographic evaluation of adult spinal deformity, Clinical Spine Surgery.
Feb;29(1):6-16. doi: 10.1097/BSD.0000000000000352. PMID: 26710188;
12. Białek M., 2011, Conservative treatment of idiopathic scoliosis according to
FITS concept: presentation of the method and preliminary, short term
radiological and clinical results based on SOSORT and SRS criteria,
Scoliosis; 6(1):25;
82
13. Białek M., 2011, Mild Angle Early Onset Idiopathic Scoliosis Children Avoid
Progression Under FITS Method (Functional Individual Therapy of
Scoliosis), Medicine 6(1):25;
14. Bishop C., 1999, Where are the missing elders? The decline in nursing home
use, Health Affairs, 18(4): 146-155;
15. Bjerkreim R., Hassan I., 1982, Progression in untreated IS after the end of
growth. Acta Orthopaedica Scandinavica, 53(6):897-900. doi:
10.3109/17453678208992845. PMID: 7180400;
16. Boachie-Adjei O., Lonner B., 1996: Spinal Deformity (Common Orthopedic
Problems I), Pediatric Clinics of North America, 43(4):883-97. doi:
10.1016/s0031-3955(05)70440-5. PMID: 8692585;
17. Bota,A., 2007, Kineziologie, editura Didactică și Pedagogică, București;
18. Braddom R.L. (2011), Medicină fizică și de Reabilitare – ediția a IV-a ed
Regia Autonomă Monitorul oficial;
19. Branthwaite M.A., 1986, Cardiorespiratory conequences of unfused IS,
British Journal of Diseases of the Chest, 80(4):360-9. doi: 10.1016/0007-
0971(86)90089-6. PMID: 3620323;
20. Bridwell K.H., Glassman S., Horton W., Shaffrey C., Schwab F., Zebala L.P.,
Lenke L.G., Hilton J.F., Shainline M., Baldus C., Wootten D., 2009, Does
treatment (nonoperative and operative) improve the two-year quality of life in
patients with adult symptomatic lumbar scoliosis: a prospective multicenter
evidence-based medicine study, Spine (Phila Pa 1976). 15;34(20):2171-8. doi:
10.1097/BRS.0b013e3181a8fdc8. PMID: 19752703;
21. Bunnell W., P., 1986, The natural history of idiopathic scoliosis before
skeletal maturity, Spine, 11(8):773–6;
22. Bunnell W.P., 1985, Nonoperative treatment of spinal Deformity: the case for
observation, Instructional course lectures, 34:106-9. PMID: 3833932;
23. Burwell R., G., Aujla R.K., Grevitt M.P., Dangerfield P.H., Multon A.,
Randrell T.L., Adreson S.I., 2009, Pathogenesis of adolescent idiopathic
scoliosis in girls - a double neuro-osseous theory involving disharmony
between two nervous systems, somatic and autonomic expressed in the spine
and trunk: possible dependency on sympathetic nervous system and hormones
with implications for medical therapy, Scoliosis;4:24;
24. Burwell R., G., Dangerfield P.H., Moluton A., Grivas T.B., Cheng J.K., 2013,
Whither the etiopathogenesis (and scoliogeny) of adolescent idiopathic
scoliosis? Incorporating presentations on scoliogeny at the 2012 IRSSD and
SRS meetings. Active self-correction and task-orientated exercises reduce
spinal deformity and improve quality of life in subjects with mild adolescent
idiopathic scoliosis. Results of a randomized controlled trial, Scoliosis;8:4;
25. Burwell R.G., 2013, Whither the etiopathogenesis (and scoliogeny) of
adolescent idiopathic scoliosis? Incorporating presentations on scoliogeny at
the 2012 IRSSD and SRS meetings, Scoliosis;8(1):4;
26. Buzescu A., 1999, Anatomia omului, Editura Alexandru 27, Bucureşti;

83
27. Charles Y., P., Dimeglio A., Canavese F., Daures J., P., 2007, Skeletal age
assesment from the olecran for idiopathic scoliosis at Risser grade 0, Journal
Bone Joints Surgery, Am 89, (12):2737-2744;
28. Chong K.C., Letts R.M., Cumming G.R., 1981, Influence of spinal curvature
on exercise capacity. Journal Pediatric Orthopedics., 1(3):251-4. doi:
10.1097/01241398-198111000-00002. PMID: 7334102;
29. Chu C.W., Lam W., M., Ping L., T., Lee K., M., Guo X., Cheng J., C., Jaspan
T., 2008, Relative shortening and functional tethering of spinal cord in
adolescent scoliosis – Result of asynchronous neuro-osseous growth?
Summary of an electronic focus group debate of the IBSE, Scoliosis, 3:8;
30. Cifu D., X., 2015, Braddom's Physical Medicine and Rehabilitation, ed V,
Elsevier;
31. Collis D.K., Ponseti I.V., 1969: Long-term follow-up of patients with IS
scoliosis not treated surgically, Journal Bone Joints Surgery Am.51(3):425-
45. PMID: 4238082;
32. Cordun M., 1999, Kinetologie medicală, Editura Axa, București;
33. Cordun M., 1999, Postura corporală normală și patologică, Editura ANEFS,
București;
34. Cordun M., 2009, Kinantropometrie, Editura CD PRESS, Bucureşti;
35. Danielsson A.J., Hasserius R., Ohlin A., Nachemson A.L., 2007, A
prospective study of brace treatment versus observation alone in adolescent
idiopathic scoliosis: a follow-up mean of 16 years after maturity, Spine (Phila
Pa 1976), 15;32(20):2198-207. doi: 10.1097/BRS.0b013e31814b851f. PMID:
17873811;
36. Davies A, Saifuddin A., 2009, Imaging of painful scoliosis. Skeletal
Radiology. 38(3):207-23. doi: 10.1007/s00256-008-0517-5. PMID:
18622610;
37. Davies G., Reid L., 1971 Effect of scoliosis on growth of alveoli and
pulmonary arteries and on the right ventricle. Archives of Disease in
Childhood, 46(249): 623–632. doi: 10.1136/adc.46.249.623;
38. De Korvin G., Randriaminahisoa T., Cugy E., Cheze L., 2014, Detection of
progressive idiopathic scoliosis during growth using back surface
topography: a prospective study of 100 patients, Editura Ann Physical
Rehabilitation Medicine;
39. Den Boer W.A., Anderson P.G., Limbeek J., 1999: Treatment of idiopathic
scoliosis with side-sthift therapy: an initial comparison with a brace
treatment historical cohort, Euro Spine Journal, 8(5):406-10. doi:
10.1007/s005860050195. PMID: 10552325; PMCID: PMC3611202;
40. Deviren V., Berven S., Kleinstueck F., Antinnes J., Smith J.A., Hu S.S., 2002:
Predictors of flexibility and pain patterns in thoracolumbar and lumbar IS.
Spine (Phila Pa 1976), 1;27(21):2346-9. doi: 10.1097/00007632-200211010-
00007. PMID: 12438982;

84
41. Dickson J.H., Mirkovic S., Noble P.C., Nalty T., Erwin W.D., 1995 Results of
operative treatment of idiopathic scoliosis in adults, The Journal of Bone and
Joint Surgery, 77(4):513-23. doi: 10.2106/00004623-199504000-00003.
PMID: 7713967;
42. Dickson R.A., 1999: Spinal deformity – AIS. Nonoperative treatment. Spine.
15;24(24):2601-6. doi: 10.1097/00007632-199912150-00007. PMID:
10635523;
43. Dickson R.A., Weinstein S.L., 1999, Bracing (and screening) – yes or no?,
The Journal of Bone and Joint Surgery. 81(2):193-8. doi: 10.1302/0301-
620x.81b2.9630. PMID: 10204919;
44. Dimeglio A., 2012, Canavese F: Progression or not progression? How to
deal with adolescent idiopathic scoliosis during puberty, 2013, Editura
Journal Children Orthopedics, 7(1):43-9. doi: 10.1007/s11832-012-0463-6;
45. DiRocco P., Breed A.L., Carlin J.I., Reddan W.G., 1983, Physical work
capacity in adolescents with mild IS, Archives of Physical Medicine and
Rehabilitation, 64(10):476-8. PMID: 6625882;
46. DiRocco P., Vaccaro P., 1988: Cardiopulmonary functioning in adolescent
patients with mild IS, Archives of Physical Medicine and Rehabilitation;
69:198–199;
47. Dobosiewicz K., Durmala J., Czernicki K., 2002, Pathomechanic basics of
conservative treatment of progressive idiopathic scoliosis according to
Dobosiewicz method based upon radiologic evaluation, Editura Stud Health
Technol Inform, 91:336–41;
48. Dolan L.A. Wenstein S.L., Wright J.G., Dobbs M.B., 2014 Effects of
bracing in adolescents with idiopathic scoliosis. N Engl J Med;370(7):681;
49. Dorfmann H., 2004, Scoliose idiopatique de l’enfant et de l’adulte, Elsevier,
Paris;
50. Doubousset J., 2001, Scoliosis and its pathophysiology: Do we understand it?
Spine; 26:1001;
51. Dreimann, M., Hoffmann, M., Kossow, K., Hitzl, W., Meier, O., & Koller,
H., 2014, Scoliosis and chest cage deformity measures predicting
impairments in pulmonary function: a cross-sectional study of 492 patients
with scoliosis to improve the early identification of patients at risk. Spine
39(24):2024-2033;
52. Drummond D.S., Rogala E., Gurr J., 1986, Spinal deformity: Natural history
and the role of screening, Iowa Orthopedic Journal, 6: 44–52. PMC2328917;
53. Duconge P., 2002, La rèèducation de la scoliose. Mythè ou rèalitè?,
Rèsonance Europeennes Du Rachis, 1229–1236;
54. Edgar M.A., 1979: Back pain assessment from a long term follow-up of
operated and unoperated patients with AIS, Spine. 4:519–521
55. Epuran M., 2005, Metodologia cercetării activităților corporale, editura
FEST, București;

85
56. Fabian K.M., 2010, Evaluation of lung function, chest mobility, and physical
fitness during rehabilitation of scoliotic girls. Ortopedic Traumatology
Rehabilitation. 12(4):301-9. PMID: 20876923;
57. Fairbank J.C., Pynsent P.B., Van Poortvliet J.A., Phillips H., 1984, Influence
of anthropometric factors and joint laxity in the incidence of adolescent back
pain, Spine (Phila Pa 1976), 9(5):461-4. doi: 10.1097/00007632-198407000-
00007. PMID: 623842;
58. Farady J.A., 1983: Current principles in the nonoperative management of
structural AIS. Physical Therapy, 1983; 63(4):512-23. doi:
10.1093/ptj/63.4.512. PMID: 6340130;
59. Ferraro C., Masiero S., Venturin A., 1998, Effect of exercise therapy on mild
idiopathic scoliosis. Europa Medicophysica, 1998; 34(1):25-31;
60. Focarile F.A., Bonaldi A., Giarolo M., 1991, Effectiveness of nonsurgical
treatment for IS; overview of available evidence. Spine, (Phila Pa 1976). 1991
Apr;16(4):395-401. doi: 10.1097/00007632-199104000-00001. PMID:
1828625;
61. Fortin C., Carole P.T., Feldman, Debbie E., Cheriet, Farida Ph.D., Hubert
M.D., 2010, Validity of a quantitative clinical measurement tool of trunk
posture in idiopathic scoliosis, Spine;35(19): E988–94;
62. Fowles J.V., Drummond D.S., L'Ecuyer S., Roy L., Kassab M.T., 1978,
Untreated scoliosis in the adult, Indian Journal of Orthopaedics. 2010 Jan-
Mar; 44(1): 9–13;
63. Fraser R.S., Muller N.L., Colman N., Pare P.D., 1999, Fraser and Pare's
Diagnosis of Diseases of the Chest, Philadelphia, WB Saunders
doi.org/10.1148/radiology.217.1.r00se51262;
64. Freidel K., Petermann F., Reichel D., Steiner A., Warschburger P., Weiss
H.R., 2002, Quality of life in women with idiopathic scoliosis. Spine,
65. Fusco C., Zaina F., Atanasio S., Romano M., Negrini A., Negrini S., 2011,
Physical exercises in the treatment of adolescent idiopathic scoliosis: an
updated systematic review, Physiotherapy Theory Practice,
66. Gagea A., 2010, Tratat de cercetare științică în educație fizică și sport,
Editura Discobolul, București
67. Glassman S.D., Carreon L.Y., Shaffrey C.I., Polly D.W., Ondra S.L., Berven
S.H., Bridwell K.H., 2010, The costs and benefits of nonoperative
management for adult scoliosis. Spine,
68. Goldberg C., J., Gillic I., Connaughton O., Moore D.P., Fogarty E.E., Ganny
G.J., 2003, Respiratory function and cosmesis at maturity in infantile-onset
scoliosis, Spine.;28(20):2397–406.
69. Goldberg C.J., Dowling F.E., Fogarty E.E., Moore D.P., 1995, DP Moore.
School scoliosis screening and the United States Preventive Services Task
Force, An examination of long-term results, Spine 20(12):1368.

86
70. Goldberg C.J., Moore D.P., Fogarty E.E., Dowling F.E., 2002, Adolescent
idiopathic scoliosis: natural history and prognosis, Studies in Health
Technology and Informatics, 91:59-63. PMID: 15457694;
71. Goldberg M.S., Mayo N.E., Poitras B., Scott S., Hanley J., 1994, Adolescent
Idiopathic Scoliosis Cohort Study. Part II: Perception of health, self and body
image, and participation in physical activities, Spine 15;19(14):1562-72.
PMID: 7939992;
72. Grimshaw P., Michael C., Adrian B., Neil F., 2007, Sports and Exercise
Biomechanics, Taylor & Francis Group, Cromwell Press Ltd;
73. Grivas T.B., Burwell G.R., Vasiliadis E.S., Webb J.K., 2006, A segmental
radiological study of the spine and rib-cage in children with progressive
Infantile Idiopathic Scoliosis, Scoliosis, 1:17;
74. Grivas T.B., Vasiliadis E., Mouzakis V., Mihas C., Koufopoulos G., 2006,
Association between adolescent idiopathic scoliosis prevalence and age at
menarche in different geographic latitudes, Scoliosis, 2006, 1:9;
75. Grivas T.B.,Cloude J., Wood G., Rigo M., Hresko M.T., Kotwicki T.,
Negrinni S., 2016, RETRACTED ARTICLE: Brace Classification Study
Group (BCSG): part one – definitions and atlas. Scoliosis 11:43,
https://doi.org/10.1186/s13013-016-0102-y;
76. Gunter K., Baxter-Jones A.D., Mirwald R.L., 2008, Impact exercise increases
BMC during growth: an 8-year longitudinal study, Journal of Bone and
Mineral Research. 23(7):986-93. doi: 10.1359/jbmr.071201;
77. Guo X., Chau W.W., Chan Y.L., Cheng J.C.Y., Burwell R.G., Dangerfield
P.H., 2005, Relative anterior spinal overgrowth in adolescent idiopathic
scoliosis - result of disproportionate endochondral-membranous bone
growth? Summary of an electronic focus group debate of the IBSE, European
Spine Journal, 14:862–873;
78. Haasbeek J.F., 1997, AIS; recognizing patients who need treatment.
Postgraduate Medicine, 1997, 101: 207-216;
79. Hawes M., 2003, The use of exercise in the treatment of scoliosis: an
evidence-based critial review of the literature, Journal
of Pediatric Rehabilitation Medicine 6(3-4):171-82. doi:
10.1080/0963828032000159202. PMID: 14713583;
80. Hawes M.C., O'Brien J.P., 2006, The transformation of spinal curvature into
spinal deformity: pathological processes and implications for treatment.
Scoliosis, 31;1(1):3. doi: 10.1186/1748-7161-1-3. PMID: 16759413; PMCID:
PMC1459276;
81. Hitosugi M., Shigeta A., Takatsu A., 2000, An autopsy case of sudden death
in a patient with IS. Medicine Science and the Law, 40(2):175-8. doi:
10.1177/002580240004000216. PMID: 10821031;
82. Homminga J., Lehr A.M., Meijer G.J.M., Janssen M.M.A., Schlosser T.P.C.,
Verkerke G.V., Castelein R.M., 2013, Posteriorly directed shear loads and

87
 disc degeneration affect the torsional stiffness of spinal motion segments: a
biomechanical modeling study, Spine ;38(21): E1313–9;
83. Homminga J., Mejer G.J.M., Hekman E.E.G., Veldhuizen A.G., Verkerke
G.J., 2011, The effect of three-dimensional geometrical changes during
adolescent growth on the biomechanics of a spinal motion segment, Journal of
Biomechanics;43(8):1590–7;
84. Hundozi-Hysenaj H., Dallku I.B., Murtezani A., Rrecaj S., 2009, Treatment of
the idiopathic scoliosis with brace and physiotherapy, Nigerian Journal of
Medicine; 18(3):256-9. PMID: 20120640;
85. Ispas I., 1998, Noţiuni de semiologie medicală, Editura Art Design,
Bucureşti;
86. Jackson R.P., Simmons E.H., Stripinis D., 1983, Incidence and severity of
back pain in adult idiopathic scoliosis, Spine, 8(7):749-56. doi:
10.1097/00007632-198310000-00011. PMID: 6229884;
87. Janssen M., M., A., et al, 2010, Pre-existent vertebral rotation in the human
spine is influenced by body position, Eur Spine J Off Publ Eur Spine Soc Eur
Spinal Deform Soc Eur Sect Cerv Spine Res Soc, 19(10):1728–34;
88. Janssen M., M., A., Kowenhoven J.W.M., Viergever M.A., Bartels L.W.,
Castelein R.M., Vincken K.L., 2011, Analysis of preexistent vertebral
rotation in the normal infantile, juvenile, and adolescent spine, Spine;36(7):
E486– 91;
89. Jianu M., 2010, Diagnostic precoce si tratament în Scolioza idiopatică,
Editura Pro Editură şi Tipografie, București;
90. Jianu M., 2014, Noțiuni practice de ortopedie pediatrică de la nou-născut la
adolescent, Editura Pro Editură şi Tipografie, București;
91. Jones M.A., Rivett D.A., Moore A., (2019) Reasoning in Musculoskeletal
Practice. Elsevier;
92. Kaelin D.L., Oh T.H., Lim P.A.C., 2000: Rehabilitation of orthopedic and
rheumatologic disorders. 4. Musculoskeletal disorders, Archives of Physical
Medicine and Rehabilitation81(3 Suppl 1):S73-7; quiz S78-86. PMID:
10721764;
93. Karachalios, T., Roidis N., Sofianos J., Spkas G., Korres D., Nikolopoulos
K., 1999, Ten-year follow-up evaluation of a school screening program for
scoliosis. Is the forward-bending test an accurate diagnostic criterion for
the screening of scoliosis? Spine; 24(22):231824;
94. Killian J.T., Mayberry S., Wilkinson L., 1999, Current concepts in AIS.
Pediatric Annals, 28: 755-761.
95. Komeili A., Eestover L., Parent E.C., El-Rich M., Adeeb S., 2015,
Monitoring for idiopathic scoliosis curve progression using surface
topography asymmetry analysis of the torso in adolescents, Spine; 15(4):743-
51. doi: 10.1016/j.spinee.2015.01.018;
96. Konieczny M.R., Senyurt H., Krauspe R., 2013, Epidemiology of adolescent
idiopathic scoliosis, Journal of Children's Orthopaedics, 7:3–9;

88
97. Kostuik J.P., Bentivoglio J., 1981, The incidence of low back pain in adult
scoliosis, Spine (Phila Pa 1976). 6(3):268-73. doi: 10.1097/00007632-
198105000-00009. PMID: 6455747;
98. Kouwenhoven J., W., 2008, The pathogenesis of adolescent idiopathic
scoliosis: review of the literature, Editura Spine (Phila Pa 1976).
33(26):2898–908;
99. Kwan K.Y. H., Cheng A.C.S., Chiu A.I.I., Cheung K.M.C., 2017,
Effectiveness of Schroth exercises during bracing in adolescent idiopathic
scoliosis: results from a preliminary study—SOSORT Award Winner,
Scoliosis and Spinal Disorders; 12:32. doi:10.1186/s13013-017-0139-6;
100. Landauer F., Wimmer C., Behensky H., 2003, Estimating the final outcome of
brace treatment for idiopathic thoracic scoliosis at 6-month follow-up,
Pediatric Rehabilitation. 6(3-4):201-7. doi: 10.1080/13638490310001636817.
PMID: 14713586;
101. Langensiepen S., Semler O., Sobottke R., Frankilin J., Schonau E., Eysel P.,
2013 Nov, Measurin procedures to determine the Cobb angle in idiopathic
scoliosis: a systematic review, Europeen Spine Journal; 22(11);
102. Leatherman K., Dickson R., 1988, The Management of Spinal Deformities.
Wright Medical Books; 1988. pp. 29–39;
103. Legaye J., Beaupere D.G., 2005 Sagittal plane alignment of the spine and
gravity: a radiological and clinical evaluation. Acta Orthopaedica Belgica;
71(2):213–20;
104. Lehnert-Schroth C., 2007, Three-Dimensional Treatment for Scoliosis. A
Physiotherapeutic Method to Improve Deformities of the Spine, CA: The
Martindale Press Palo Alto;
105. Lehnert-Schroth Ch., 2000, Dreidimensionale Skoliosebehandlung, Urban &
Fischer Stuttgart;
106. Lenhert-Schroth C., 2007, Three dimensional treatment of scoliosis, Editura
Matindale Press;
107. Li G., Passias P., Kozanek M., Fu E., Wang S., Xia Q., Li G., Rand F.E.,
Wood K.B.,2009, Adult scoliosis in patients over sixty-five years of age:
outcomes of operative versus nonoperative treatment at a minimum two-year
follow-up, Spine (Phila Pa 1976). 15;34(20):2165-70. doi:
10.1097/BRS.0b013e3181b3ff0c. PMID: 19713875;
108. Lonstein J.E., 1995, Patient Evaluation. Moe's Textbook of Scoliosis and
Other Spinal Deformities, WB Saunders, Philadelphia;
109. Lonstein J.E., 2006, Scoliosis: surgical versus nonsurgical treatment, Clinical
Orthopaedics and Related Research, 443:248-259;
110. Lonstein J.E., Carlson J.M., 1984, The prediction of curve progression in
untreated idiopathic scoliosis during growth, Journal of Bone & Joint
Surgery; 66(7):1061-71. PMID: 6480635.
111. Lonstein J.E., Winter R.B., 1988, AIS: Nonoperative treatment;

89
112. Lunes D., H., Cecilio M.B.B., Dozza M.A., Almeida P.R., 2010, Quantitative
photogrammetric analysis of the Klapp method for treating scoliosis, Rev
Bras Fisioter, São Carlos. 14(2):133–4.0;
113. Lusini M., Donzelli S., Minnella S., Zaina F., Negrini S., 2013 Brace
treatment is effective in idiopathic scoliosis over 45°: an observational
prospective cohort controlled study. Spine; 14(9):1951-6. doi:
10.1016/j.spinee.2013.11.040. Epub 2013 Dec 1. PMID: 24295798;
114. MacKelvie K.J., Khan K.M., McKay H.A., 2002, Is there a critical period for
bone response to weight-bearing exercise in children and adolescents? A
systematic review. British Journal of Sports Medicine, 36(4): 250–257
doi: 10.1136/bjsm.36.4.250;
115. Macovei, S., 2007, Metodica predării gimnasticii ritmice în şcoală, Editura
Bren, Bucureşti;
116. Mac-Thiong JM., Labelle H., Charlebois M., Huot M.P., 2003 Sagittal plane
analysis of the spine and pelvis in adolescent idiopathic scoliosis according to
the coronal curve type. Spine.;28(13):1404–9;
117. Mamyama T., Kitagawal T., Takeshita K., Nakainura K., 2002, Side shift
exercise for idiopathic scoliosis after skeletal maturity, Studies in Health
Technology; 91:361-4. PMID: 15457756;
118. Mannino D.M., Buist A.S., Petty T.L., Enright P.L., Redd S.C., 2002, Lung
function and mortality in the U.S.: data from the First National Health and
Nutrition Examination Survey followup study, Thorax 58(5):388-93. doi:
10.1136/thorax.58.5.388. PMID: 12728157; PMCID: PMC1746680.
119. Marian Popa, 2008, Statistică pentru psihologie. Teorie si aplicatii SPSS,
Ediţia a II-a revizuită şi adăugită, Editura Polirom, Bucureşti;
120. Maruyama T., Kitagawa T., Takeshita K., Mochizuki K., Nakamura K., 2003,
Conservative treatment for adolescent idiopathic scoliosis: can it reduce the
incidence of surgical treatment? Pediatric Rehabilitation, 6(3-4):215-9. doi:
10.1080/13638490310001642748. PMID: 14713588;
121. Maruyama T., Matsushita T., Takeshita K., Kitagawa K., Nakamura K.,
Kurokawa T., 2003, Side shift exercises for idiopathic scoliosis after skeletal
maturity, Studies in Health Technology; 91:361-4. PMID: 15457756;
122. Mayo N.E., Goldberg M.S., Poitras B., Scott S., Hanley J. 1994, The Ste-
Justine Adolescent Idiopathic Scoliosis Cohort Study. Part III: Back pain.
Spine., 14: 1573-1581;
123. McIntire K., Asher M., Burton D., Liu W., 2006, Trunk rotational strength
training for the management of adolescent idiopathic scoliosis (AIS), Studies
in Health Technology;123:273-80. PMID: 17108439;
124. Mesure, S., 2003, Posture: La neurophysiologie au service de la réeducation,
Vichy, Paris;
125. Miller N.,H., Marosy B., Justice C.,M., Vu C., Zorn A., Nzegwu N., Wilson
A.F.,. 2010, Identification of susceptibility loci for scoliosis in FIS families

90
 with triple curves, The American Journal of Medical Genetics;152A(4):846-
55. doi: 10.1002/ajmg.a.33222;
126. Modi H.N., Modi C.H., Suh S.W., Yang J.H., Hong J.Y., 2009, Correlation
and comparison of Risser sign versus bone age determination (TW3) between
children with and without scoliosis in Korean population, Journal of
Orthopaedic Surgery and Research.;4:36. doi: 10.1186/1749-799X-4-36.
PMID: 19765319; PMCID: PMC2753620;
127. Moen K.Y., Nachemson A.L., 1999, Treatment of scoliosis: an historical
perspective, Spine (Phila Pa 1976); 24(24):2570-5. doi: 10.1097/00007632-
199912150-00003. PMID: 10635519;
128. Mollon G., Rodot J., 1986, Scolioses structurales mineures et kinèsitherapie.
Etude statistique compareative des rèsultas, Kinesithérapie Scientifique;
244:47-56;
129. Monticone M., Ambrosini E., Cazzaniga D., Rocca B., Ferrante S., 2014,
Active self-correction and task-oriented exercises reduce spinal deformity and
improve quality of life in subjects with mild adolescent idiopathic scoliosis.
Results of a randomised controlled trial, Eur Spine J Off Publ Eur Spine Soc
Eur Spinal Deform Soc Eur Sect Cerv Spine Res Soc., 23(6):1204–14;
130. Mooney V., Gulick J., Pozos R., 2000, A preliminary report on the effect of
measured strength training in adolescent idiopathic scoliosis, Journal Spinal
Disorders;13(2):102-7. doi: 10.1097/00002517-200004000-00002. PMID:
10780683;
131. Moțet D., 2010, Enciclopedia de kinetoterapie vol.1, ed. Semne-Artemis,
București;
132. Moțet D., 2010, Enciclopedia de kinetoterapie vol.2, ed. Semne-Artemis,
București;
133. Murray J.F., Nadel J.A., 2000, Textbook of Respiratory Medicine, WB
Saunders Philadelphia;
134. Myers J., Prakash M., Froelicher V., Do D., Partington S., Atwood J.E., 2002,
Exercise capacity and mortality among men referred for exercise testing,
New England Journal of Medicine, 14;346(11):793-801. doi:
10.1056/NEJMoa011858. PMID: 11893790;
135. Nachemson A., 1968, A long term follow-up study of nontreated scoliosis,
Acta Orthopaedica Scandinavica; 39(4):466-76. doi:
10.3109/17453676808989664. PMID: 5726117;
136. Nachemson A.L., Peterson L.E., 1995, Effectiveness of treatment with a brace
in girls who have adolescent idiopathic scoliosis. A prospective, controlled
study based on data from the Brace Study of the Scoliosis Research Society, J
Journal of Bone & Joint Surgery 77(6):815-22. doi: 10.2106/00004623-
199506000-00001. PMID: 7782353;
137. Nastasi A.J., Levine D.B., Veliskakis K.P., 1972 Pain patterns in AIS, Journal
of Bone & Joint Surgery. 54-A:1575;

91
138. Negrini S., Negrini F., Fusco C., Zaina F., 2011 Idiopathic scoliosis patients
with curves more than 45 Cobb degrees refusing surgery can be effectively
treated through bracing with curve improvements. The Spine Journal, the
official journal of the North American Spine Sociecty. ;11(5):369–80;
139. Negrini S., 2010, Braces for idiopathic scoliosis in adolescents, Spine,
35(13):1285–93;
140. Negrini S., Antonini G., Carabalona R., Minozzi S., 2003, Physical exercises
as a treatment for adolescent idiopathic scoliosis. A systematic review.
Journal of Pediatric Rehabilitation Medicine; 6(3-4):227-35. doi:
10.1080/13638490310001636781. PMID: 14713590;
141. Negrini S., Atanasio S., Fusco C., Zaina F., 2009 Effectiveness of complete
conservative treatment for adolescent idiopathic scoliosis (bracing and
exercises) based on SOSORT management criteria: results according to the
SRS criteria for bracing studies - SOSORT award 2009 winner.
Scoliosis.;4:19;
142. Negrini S., Atanasio S., Negrini F., Zaina F., Marchini G., 2008, The
Sforzesco brace can replace cast in the correction of adolescent idiopathic
scoliosis: a controlled prospective cohort study, Scoliosis. 31;3:15. doi:
10.1186/1748-7161-3-15. PMID: 18976485; PMCID: PMC2612643.
143. Negrini S., Atanasio S., Zaina F., Romano M., Parzini S., Negrini A., 2008,
End-growth results of bracing and exercises for adolescent idiopathic
scoliosis. Prospective worst-case analysis, Scoliosis. 3:15. doi: 10.1186/1748-
7161-3-15. PMID: 18976485; PMCID: PMC2612643;
144. Negrini S., Donzelli S., Aulisa A.G., Diers H., Knott P., Marti C., Romano
M., Rigo M., Zaina F., Parent E., Price N., 2011, SOSORT guidelines:
Orthopaedic and Rehabilitation treatment of idiopathic scoliosis during
growth. Scoliosis. 7,3 https://doi.org/10.1186/1748-7161-7-3;
145. Negrini S., Donzelli S., Lusini M., Minella M., Zaina F., 2014, The
effectiveness of combined bracing and exercise in adolescent idiopathic
scoliosis based on SRS and SOSORT criteria: a prospective study, BMC
Musculoskeletal Disorders, 15:263;
146. Negrini S., Fusco C., Minozzi S., Atanasio S., Zaina F., Romano M., 2008,
Exercises reduce the progression rate of adolescent idiopathic scoliosis:
results of a comprehensive systematic review of the literature, Disability and
Rehabilitation; 30(10):772-85. doi: 10.1080/09638280801889568. PMID:
18432435;
147. Negrini S., Negrini A., Romano M., Verzini N., Parzini S., 2006, A controlled
prospective study on the efficacy of SEAS.02 exercises in preparation to
bracing for idiopathic scoliosis. Studies in Health Technology; 123:519-22.
PMID: 17108479;
148. Negrini S., Zaina F., Romano M., Negrini A., Parzini S., 2008, Specific
exercises reduce brace prescription in adolescent idiopathic scoliosis: a
prospective controlled cohort study with worst-case analysis, Journal

92
 Rehabilitation Medicine, 40(6):451-5. doi: 10.2340/16501977-0195. PMID:
18509560;
149. Neumman, D. A. (2017). Kinesiology of the musculoskeletal system:
Foundations for rehabilitation, third edition. Elsevier, Inc.;
150. Newton, P., Sangole, A.; Aubin, C.E., Labelle, H.,; Lenke, L., Jackson, R.,
Stokes, I.,A., F., 2010, 3D Scoliosis Committee The Central Hip Vertical
Axis, Spine. E530-E534 doi: 10.1097/BRS.0b013e3181da38b8;
151. Niculescu M., 2002, Metodologia cercetării ştiinţifice în educaţie fizică şi
sport, Editura A.N.E.F.S., Bucureşti;
152. Nilsonne U., Lundgren K., 1968: Long term prognosis in IS. Acta
Orthopaedica Scandinavica. 39(4):456-65. doi: 10.3109/17453676808989663.
PMID: 5726116;
153. Otman S., Kose N., Yakut Y., 2005. The efficacy of Schroth s 3-dimensional
exercise therapy in the treatment of adolescent idiopathic scoliosis in Turkey.
Saudi Medical Journal. 26(9):1429-35. PMID: 16155663;
154. Parent E.C., Knott P., Mardojetko S., 2010, Identifying the best surface
topography parameters for detecting idiopathic scoliosis curve progression,
Studies in Health Technology;158:78–82;
155. Pehrsson K., Larsson S., Oden A., Nachemson A.,1992, Long term follow-up
of patients with untreated scoliosis. A study of mortality, causes of death and
symptoms, Spine (Phila Pa 1976). 17(9):1091-6. doi: 10.1097/00007632-
199209000-00014. PMID: 1411763;
156. Perdriolle R., Becchetti S., Vidal J., Lopez P., 1993, Mechanical process and
growth. Essential factors in the progression of scoliosis, Spine 18:343–349;
157. Piantoni L., Tello C.,A., Remondino R., Bersusky E.,S., Menéndez C., Ponce
C., Quintana S., Hekier F., Francheri Wilson A., Galaretto E., Noël, M., 2018,
Quality of life and patient satisfaction in bracing treatment of adolescent
idiopathic scoliosis, Scoliosis and Spinal Disorders, 13:26
https://doi.org/10.1186/s13013-018-0172-0
158. Ponseti I.V., Friedman B., 1950, Prognosis in idiopathic scoliosis, The
Journal of Bone and Joint Surgery, 32A(2):381-395.
159. Ramirez N., Johnston C.E., Browne R.H., 1997, The prevalence of back pain
in children who have IS, Journal Bone Joint Surgery Am. 79(3):364-8. doi:
10.2106/00004623-199703000-00007. PMID: 9070524.
160. Reamy B., V., & Slakey J.B., 2001. Adolescent idiopathic scoliosis: Review
and current concepts, Am Fam Physician; 1;64(1):111-117.
161. Reinker K., A., 2016, Compliance counseling improves outcomes of bracing
for patients with idiopathic scoliosis: commentary on an article by Lori A.
Karol, MD., et al, “Effect of Compliance Counseling on Brace Use and
Success in Patients with Adolescent Idiopathic Scoliosis”, Journal Bone Joint
Surgery; 98(1): e4.
162. Rigo M., Quera-Salva G., Puigdevall N., 1991, Effect of the exclusive
employment of physiotherapy in patients with idiopathic scoliosis,

93
 Proceedings Book of the 11th International Congress of the World
Confederation for Physical Therapy, London, Chartered Society of
Physiotherapists; 1991. Effect of the exclusive employment of physiotherapy
in patients with idiopathic scoliosis; pp. 1319–1321;
163. Rigo, M., 1999, 3D Correction of Trunk Deformity in Patients with Idiopathic
Scoliosis Using Cheneau Brace, Studies in Health Technology and
Informatics Pages 362 – 365 Series Ebook Volume 59: Research into Spinal
Deformities 2. doi 10.3233/978-1-60750-903-5-362;
164. Rinsky L.A., 1992, Advances in management of IS, Hospital Practice (Off
Ed).;27(4):49-55. doi: 10.1080/21548331.1992.11705397. PMID: 1560077;
165. Rinsky L.A., Gamble J.G., 1988, AIS. Western Journal Medicine, 148(2):
182–191. PMCID: PMC1026057;
166. Roberto R.F., Loinstein J.E., Winter R.B., Denis F., 1997, Curve progression
in Risser stage 0 on patients after posterior spinal fusion for idiopathic
scoliosis, Journal Pediatric Orthopedics;17:718;
167. Romano M., Minozzi S., Zaina F., Negrini S., Hannes A.M., 2012, Exercises
for adolescent idiopathic scoliosis, Cochrane Database System Review;
8:CD007837;
168. Romano M., Negrini A., Parzini S., Tavernaro M., Zaina F., Negrini S.,
Donzelli S., 2015, SEAS (Scientific Exercises Approach to Scoliosis): a
modern and effective evidence based approach to physiotherapic specific
scoliosis exercises, Scoliosis;10:3;
169. Sanders J.O., Browne R.H., Cooney T.E., Finegold D.N., McConnell S.J.,
Margraf S.A., 2006, Correlates of the peak height velocity in girls with
idiopathic scoliosis, Spine, (Phila Pa 1976). 2006 Sep 15;31(20):2289-95. doi:
10.1097/01.brs.0000236844.41595.26. PMID: 16985455;
170. Sanders J.O., Browne R.H., McConnell S.J., Margraf S.A., Cooney T.E.,
Finegold DN., 2007, Maturity assessment and curve progression in girls with
idiopathic scoliosis, Journal Bone Joint Surgery Am.;89(1):64-73. doi:
10.2106/JBJS.F.00067. PMID: 17200312;
171. Savvides P., Gerdhem P., Grauers A., Danielsson A., Diarbakerli E., 2020,
Self-Experienced Trunk Appearance in Individuals With and Without
Idiopathic Scoliosis. Spine (Phila Pa 1976), 45(8):522-527. doi:
10.1097/BRS.0000000000003308. PMID: 31703053;
172. Sbenghe T., 1987, Kinetologie profilactică, terapeutică şi de recuperare,
Editura Medicală, Bucureşti;
173. Sbenghe T., 1996, Recuperarea medicală la domiciliul bolnavului, Editura
Medicală Bucureşti;
174. Schlösser T.P.C., Vincken K.L., Rogers K., Castelein R.M., 2015, Natural
sagittal spino-pelvic alignment in boys and girls before, at and after the
adolescent growth spurt, Europeen Spine Journal Off Publication Europeen
Spine Society Europeen Spinal Deformity Society Europeen Section Cervical
Spine Ressources Society; 24(6):1158–67;

94
175. Schneerson J.M., Sutton G.C., Zorab P.A., 1978, Causes of death, right
ventricular hypertrophy, and congenital heart disease in scoliosis. Clinical
Orthopedics Related Research 1978 Sep;(135):52-7. PMID: 152177;
176. Schreiber S., Parent E.C., Hill D.L., Hedden D.M., Moreau M.J., 2017,
Schroth Physiotherapeutic Scoliosis-Specific Exercises for Adolescent
Idiopathic Scoliosis: How Many Patients Require Treatment to Prevent One
Deterioration? - Results from A Randomized Controlled Trial "SOSORT 2017
Award Winner" Scoliosis Spinal Disorders; 12:26. doi: 10.1186/s13013-017-
0137-8. PMID: 29164179; PMCID: PMC5684768;
177. Schreiber S., Parent E.C., Moez E.K., Hedden D.M., Hill D.L., Lou E.,
Moreau M., 2016, Schroth Physiotherapeutic Scoliosis-Specific Exercises
Added to the Standard of Care Lead to Better Cobb Angle Outcomes in
Adolescents with Idiopathic Scoliosis – an Assessor and Statistician Blinded
Randomized Controlled Trial, PLoS ONE 11(12):
e0168746.doi:10.1371/journal.pone.0168746;
178. Schwab F.J., Smith V.A., Biserni M., Gamez L., Farcy J.P., Pagala M., 2002,
Adult scoliosis:quantitative radiographic and clinical analysis, Spine, (Phila
Pa 1976) 15;27(4):387-92. doi: 10.1097/00007632-200202150-00012. PMID:
11840105;
179. Shands A.R., Barr J.S. Colonna P.C., Noall L., 1941, End-result study of the
treatment of idiopathic scoliosis. Report of the Research Committee of the
American Orthopedic Association, Journal Bone Joint Surgery. 1941, 23-A:
963-977;
180. Sherwood, L., 2006, Physiologie humain, De Boeck, Bruxelles;
181. Simpson R., & Gemmel, H., 2006, Accuracy of spinal orthopaedic tests: a
systematicreview, Editura ChiroprOsteopat10.1186/1746-13401426;
182. Smyth R.J., Chapman K.R., Wright T.A., Crawford J.S., Rebuck A.S.,1984,
Pulmonary function in adolescents with mild IS., Thorax.;39(12):901-4. doi:
10.1136/thx.39.12.901. PMID: 6515595; PMCID: PMC459950;
183. Smyth R.J., Chapman K.R., Wright T.A., Crawford M.D., Rebuck A.S., 1986:
Ventilatory patterns during hypoxia, hypercapnia, and exercise in adolescents
with mild scoliosis, Pediatrics 77 (5): 692–697
https://doi.org/10.1542/peds.77.5.692;
184. Stokes I., A., F., 1994, Three dimensional terminology of spinal deformity: A
report presented to the Scoliosis research Society by the Scoliosis Research
Society Working Group on 3-D Terminology of Spinal Deformities, Spine,
19:236-248;
185. Stokes I.A.F., Aronsson D.D., Spence H., Kilmer M., 1996, Mechanical
modulation of vertebral body growth. Implication for scoliosis progression,
Spine 21:1162–1167;
186. Stokes I.A.F., Burwell R.G., Dangerfield P.H., 2006, Biomechanical spinal
growth modulation and progressive adolescent scoliosis – a test of the

95
 ‘vicious cycle’ pathogenetic hypothesis: Summary of an electronic focus
group debate of the IBSE, Scoliosis, 1.16 7161-1-16;
187. Stokes I.A.F., Gardner-Morse M., 2002, The role of muscles and effects of
load on growth, Research into Spinal Deformity; 91:314-7. PMID: 15457745.
188. Stokes I.A.F., 2000, Hueter-Volkmann effect. In: Burwell RG, Dangerfield
PH, Lowe TG, Margulies JY, editor. Etiology of Adolescent Idiopathic
Scoliosis. Vol. 14. State of the Art Reviews: Spine; pp. 349–357 Philadelphia,
Hanley & Belfus Inc;
189. Stone B., Beekman C., Hall V., Guess V., Brooks H.L., 1979, The effect of an
exercise program on change in curve in adolescents with minimal idiopathic
scoliosis. A preliminary study, Physical Therapy 59, 759 – 63;
190. Szeinberg A., Canny G.J., Rashed N., Veneruso G., Levison H., 1988, Forced
VC and maximal respiratory pressures in patients with mild and moderate
scoliosis, Pediatric Pulmonary, 4(1):8-12. doi: 10.1002/ppul.1950040104.
PMID: 3344168;
191. Taylor J.R., Twomey L.T., 2010, Sexual dimorphism in human vertebral body
shape, Editura J., Anat, 1984, 138:281–6, Meijer GJ1;
192. Teodorescu, S., 2001, Programare — planificare în antrenamentul sportiv,
București, Editura Semne;
193. Terran J., Devos P., Lafage V., Bess S., Hart R., Mundis G., Gupta M., Hostin
R., Burton D., Fu K.M.G., Ames C.P., 2013, The SRS-Schwab adult spinal
deformity classification: assessment and clinical correlations based on a
prospective operative and nonoperative cohort, Neurosurgery ;73(4):559–68;
194. Tudor V., 2005, Măsurare și evaluare în Cultură Fizică și Sport, editura Alfa,
București;
195. Tüdos S., 2000, Elemente de statistică aplicată, Editura Globus, Bucureşti;
196. Virginia A.M. & Elliott E.J., 2004, The hands-on guide to imaging.
Evidence based pediatrics and child health, London, p175-177;
197. Vitale M.G., Levy D.E., Johnson M.G., Gelijns A.C., Moskowitz A.J., Roye
B.P., Verdisco L., Roye D.P.: Assessment of quality of life in adolescent
patients with orthopedic problems: Are adult measures appropriate?, Journal
Pediatriac Orthopedics; 21(5):655-8
198. Wan L., Wang G-X., Bian R.,2005, Exercise therapy in treatment of essential
S-shaped scoliosis: evaluation of cobb angle in breast and lumbar segment
through a follow-up of half a year, Chinese Journal Clinical Rehabilitation,
14;9(34):82-84;
199. Wang W.J., Yeung H.Y., Chu W.C.W., Tang N.L.S., Lee K.M., Qui Y., 2011,
Top theories for the etiopathogenesis of adolescent idiopathic scoliosis,
Journal Pediatrics Orthopedics, 31: S14–S27;
200. Weber B., Smith J.P., Briscoe W.A., Friedman S.A., King T.K.C., 1975,
Pulmonary function in asymptomatic adolescents with IS, American Review
Respiratory Disease.;111(4):389-97. doi: 10.1164/arrd.1975.111.4.389.
PMID: 235869;

96
201. Weinstein S.L, 2008, Adolescent idiopathic scoliosis, Editura Lancet,
371(9623):1527–37;
202. Weinstein S.L., 1999, Natural history, Spine, (Phila Pa 1976).
15;24(24):2592-600. doi: 10.1097/00007632-199912150-00006. PMID:
10635522;
203. Weinstein S.L., Dolan L.A., Sprat K.F., Peterson K.K., Spoonamore M.J.,
Ponseti I.V., 2003, Health and function of patients with untreated idiopathic
scoliosis: a 50-year natural history study, Editura JAMA Journal American
Medical Association; 289(5):559–67;
204. Weinstein S.L., Dolan L.A., Spratt K.F., Peterson K.K., Spoonamore M.J.,
Ponseti I.V., 2003, Health and function of patients with untreated IS: a 50-
year natural history study, JAMA. 2003;289:559–567;
205. Weinstein S.L., Dolan L.A., Wright J.G., Dobbs M.B., 2013 Design of the
Bracing in Adolescent Idiopathic Scoliosis Trial (BrAIST).
Spine;38(21):1832–41;
206. Weinstein S.L., Ponseti I.V., 1983, Curve progression in IS, Journal Bone
Joint Surgery American 65(4):447-55. PMID: 6833318;
207. Weinstein S.L., Zavala D.C., Ponseti I.V., 1981, Idiopathic scoliosis: long
term follow-up and prognosis in untreated patients, Journal Bone Joint
Surgery America; 63(5):702-12. PMID: 6453874;
208. Weiss H., 2015, Schroth Therapy – Advancements in Conservative Scoliosis
Treatment, LAP Lambert Academic Publishing, Saarbrücken;
209. Weiss H.R., 1992, Influence of an in-patient exercise program on scoliotic
curve. Italian Journal Orthopedics Traumatology, 18(3):395-406. PMID:
1308886;
210. Weiss H.R., 1993, Scoliosis related pain in adults – treatment influences.
Europeen Journal Physiotherapy Medicine and Rehabilation, 3: 91-94;
211. Weiss HR. Rehabilitation of adolescent patients with scoliosis--what do we
know? A review of the literature. Pediatric Rehabilitation; 6(3-4):183-94. doi:
10.1080/13638490310001636790. PMID: 14713584.
212. Weiss H.R., 2011, The method of Katharina Schroth-history, principles and
current development, Scoliosis, 30;6:17. doi: 10.1186/1748-7161-6-17.
PMID: 21878114; PMCID: PMC3180431;
213. Weiss H.R., Bickert W., 1996, Improvement of the parameters of right-heart
stress evidenced by electrocardiographic examinations by the in-patient
rehabilitation program according to Schroth in adult patients with scoliosis,
Orthopädische Praxis, 32: 450-453;
214. Weiss H.R., Goodall D., 2008, Rate of complications in scoliosis surgery-a
systematic review of the Pub Med literature, Scoliosis, 5;3:9. doi:
10.1186/1748-7161-3-9. PMID: 18681956; PMCID: PMC2525632;
215. Weiss H.R., Goodall D., 2008, The treatment of adolescent idiopathic
scoliosis (AIS) according to present evidence. A systematic review, European

97
 Journal Physiotherapy Rehabilitation Medicine, 44(2):177-93. PMID:
18418338;
216. Weiss H.R., Leal E.S., Hammelbeck U., 2011, Proposal for the SOSORT
inclusion criteria for studies on physiotherapy, Paper presented at the 8th
annual meeting of the SOSORT, Scoliosis 7, O54
https://doi.org/10.1186/1748-7161-7-S1-O54;
217. Weiss H.R., Lohschmidt K., el-Obeidi N., Verres C., 1997, Preliminary
results and worst-case analysis of in-patient scoliosis rehabilitation. Pediatric
Rehabilitation, 1(1):35-40. doi: 10.3109/17518429709060940. PMID:
9689236;
218. Weiss H.R., Negrini S., Rigo M., Kotwicki T., Hawes M.C., Grivas T.B.,
Maruyama T., Landauer F., 2008, Indications for conservative management of
scoliosis (SOSORT guidelines), Studies in Health Technology and
Informatics, 135:164-170;
219. Weiss H.R., Rigo M., 2004, Fisiotherapia para la Escoliosis (Basada en el
diagnóstico), Paidotribo;
220. Weiss H.R., Turnbull D., 2010, Braces for idiopathic scoliosis in
adolescents', Evidance-Based Children Health: A Cochrane Review Journal,
https://doi.org/10.1002/ebch.622;
221. Weiss H.R., Verres C., Lohschmidt K., El Obeidi N. ,1998, Pain and scoliosis
– is there any relationship?, Orthopädische Praxis. 1998; 34:602–606;
222. Weiss H.R., Weiss G., Petermann F., 2003: Incidence of curvature
progression in idiopathic scoliosis patients treated with scoliosis in-patient
rehabilitation (SIR): an age- and sex-matched controlled study. Pediatric
Rehabilitation, 6(1):23-30. doi: 10.1080/1363849031000095288. PMID:
12745892;
223. Weiss H.R., Weiss G.M., 2005, Brace treatment during pubertal growth spurt
in girls with idiopathic scoliosis (IS): a prospective trial comparing two
different concepts. Pediatric Rehabilitation, 8(3):199-206. doi:
10.1080/13638490400022212. PMID: 16087554;
224. Weiss H.R.: ,1991, The effect of an exercise programme on VC and rib
mobility in patients with IS, Spine (Phila Pa 1976) 16(1):88-93. doi:
10.1097/00007632-199101000-00016. PMID: 2003243;
225. Weiss, H. R., Lehnert-Schroth, C., Moramarco, M., & Moramarco, K.,
(2018). Schroth Therapy: Advancements in Conservative Scoliosis Treatment:
Second Edition. Lap Lambert Academic Publishing. doi: 10.1186/1748-7161-
1-6;
226. Werkmann M., Weiss H., 2011, Rate of surgey in patients under treatment
with a Chêneau light brace using the SRS inclusion criteria, Scoliosis, 7, O45
(2012). https://doi.org/10.1186/1748-7161-7-S1-O45;
227. Westrick E.R., Ward W.T., 2011, Adolescent Idiopathic scoliosis: 5-year to
20-year evidance-based surgical results, Journal of Pediatric Orthopaedics
31(1 Suppl):S61-8. doi: 10.1097/BPO.0b013e3181fd87d5. PMID: 21173621;

98
228. Wong C., 2015, Mechanism of right thoracic adolescent idiopathic scoliosis
at risk for progression; a unifying pathway of development by normal growth
and imbalance, Scoliosis Journal 10:2;
229. Yagci G., Karatel M., Yakut Y., 2020, Body Awareness and its Relation to
Quality of Life in Individuals with Idiopathic Scoliosis. Percept Mot Skills
;127(5):841-857. doi: 10.1177/0031512520924945. PMID: 32423304;
230. Zaharia C., 1994, Elemente de patologie a aparatului locomotor, Editura
Paideia, București;
231. Zaina .F, De Mauroy J.C., Grivas T., Hresko M.T., Kotwizki T., Maruyama
T., Price N., Rigo M., Stikeleather L., Wynne J., Negrini S., 2014, Bracing for
scoliosis in 2014: state of the art. Europeean Journal Physical Rehabilitation
Medicine, (1):93-110. PMID: 24622051;
232. Zaina F., Negrini S., Atanasio S., 2009, TRACE (Trunk Aesthetic Clinical
Evaluation), a routine clinical tool to evaluate aesthetics in scoliosis patients:
development from the Aesthetic Index (AI) and repeatability, Scoliosis;4:3;
233. Zaina F., Romano M., Knott P., Grivas T.B., Negrini S., Rigo M., 2011,
Research quality in scoliosis conservative treatment: state of the art.
Scoliosis. 2015; 10: 21. doi: 10.1186/s13013-015-0046-7.

99