Sunteți pe pagina 1din 76

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV


FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORTURI MONTANE
IOSUD

Bădău Adela

ÎMBUNĂTĂȚIREA CAPACITĂȚII FUNCȚIONALE ȘI


MOTRICE PRIN MIJLOACE ȘI METODE SPECIFICE
ACTIVITĂȚILOR ACVATICE LUDICO-RECREATIVE
LA STUDENȚII FACULTĂȚILOR DE NEPROFIL

The improvement of motor and functional capacities


through means and methods specific to ludic-recreational water
activities for students of non-specialty courses

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

Conducător științific:
Prof.univ.dr. Bondoc – Ionescu Dragoș

BRAȘOV
2014

1
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” DIN BRAȘOV
BRAȘOV, B-DUL EROILOR, NR. 29, 500036, TEL. 0040-268-410525
RECTORAT
________________________________________________________________
D-lui (D-nei).........................................................................................................

COMPONENȚA
Comisiei de doctorat
ORDIN Nr. 6367 din 09.01.2014

PREŞEDINTE 1. Prof.univ dr. NEAMȚU Mircea,


DECAN al Facultății de Educație Fizică și Sporturi montane,
Universitatea „Transilvania” Brașov
COND. ŞTIINŢIFIC 2. Prof. univ dr. BONDOC IONESCU Dragoș
Universitatea „Transilvania” Brașov
REFERENŢI 3. Prof. univ. dr. MIHĂILESCU Niculina Liliana
Universitatea din Pitești
4. Prof. univ. dr. CREȚU Marian
Universitatea din Pitești
5. Prof. univ. dr. DAMIAN Mirela
Universitatea „Ovidius” Constanța

Data, ora și locul susținerii publice a tezei de doctorat: data 24.02.2014, ora 12, Sala
QI7, corp Q, etajul I, sala 7 (de Consiliu a Facultății de Educație Fizică și Sporturi Montane).
Eventualele aprecieri sau observații asupra conținutului lucrării vă rog să le transmite-
ți în timp util, pe adresa e-mail: kenzoadell@yahoo.com
Totodată vă invităm să luați parte la ședința publică de susținere a tezei de doctorat.
Vă mulțumesc.

2
CUPRINS TEZĂ
Listă figuri................................................................................................................... VI
Listă tabele.................................................................................................................. IX
Listă anexe.................................................................................................................. XI
PARTEA I-a
FUNDAMENTAREA TEORETICĂ ŞI METODOLOGICĂ PRIVIND
ÎMBUNĂTĂŢIREA CAPACITĂŢII MOTRICE ŞI FUNCŢIONALE PRIN
ACTIVITĂŢI ACVATICE LUDICO-RECREATIVE
CAPITOLUL I - ASPECTE INTRODUCTIVE PRIVIND pg. pg.
rez.
PROBLEMATICA TEMEI DE CERCETARE PROPUSĂ.............................. 1
31
1.1. Introducere.......................................................................................................... 2 13
1.2. Scurt istoric al activităților acvatice.................................................................... 4
1.3. Argumentarea alegerii temei............................................................................... 7 14
1.4. Motivarea alegerii temei...................................................................................... 8 15
1.5. Scopul temei, obiectivele, principalele aserțiuni interogative și ipotezele
cercetării.............................................................................................................. 9 16
1.6. Planul operațional de acțiune.............................................................................. 12
1.7. Obiectivele generale specifice lecției de educație fizică în învățământul
universitar de neprofil......................................................................................... 13
CAPITOLUL I I - CAPACITATEA MOTRICĂ.............................................. 14 18
2.1. Motricitatea umană - delimitări conceptuale...................................................... 14
2.2. Elementele de structură a motricității.................................................................. 15
2.3. Tipologia activităților motrice umane................................................................. 18
2.4. Capacitatea motrică componentă fundamentală a motricității umane................. 19
2.4.1. Delimitări conceptuale ale capacității motrice.................................................... 19
2.4.2. Calitățile motrice- delimitări conceptuale........................................................... 20
2.4.3. Capacitatea condițională- delimitări conceptuale................................................ 22
2.4.4. Capacitatea coordinativă- delimitări conceptuale... ............................................. 22
2.4.5. Deprinderile motrice – delimitări conceptuale..................................................... 24
CAPITOLUL III - ACTIVITĂȚILE ACVATICE.............................................. 26 19
3.1. Activitățile acvatice – delimitări conceptuale și caracterizare generală............... 26
3.2. Sistematizarea activităților acvatice...................................................................... 28
3.3. Beneficiile activităților acvatice........................................................................... 31 20

3
CAPITOLUL IV- ACTIVITĂȚILE ACVATICE LUDICO-RECREATIVE...... 36 21
4.1. Gimnastica în apă- delimitări conceptuale și aspecte generale............................. 36
4.2. Caracteristicile şi obiectivele gimnasticii în apă................................................... 37
4.3. Caracteristicile mişcărilor induse de mediul acvatic............................................ 41
4.4. Funcțile gimnasticii în apă................................................................................... 42
4.5. AQUAGYM.......................................................................................................... 44 22
4.5.1. Aquagym- ul - delimitări conceptuale și caracteristici generale........................... 44
4.5.2. Impactul exercițiilor din punct de vedere al mişcărilor în aquagym.................... 46
4.5.3. Sistematizarea programelor de aquagym.............................................................. 46
4.5.5. Structura lecției de aquagym................................................................................. 47
4.6. AQUA-PULLPUSH-GYM .................................................................................. 48 22
4.6.1. Aqua-pullpush-gym -delimitări conceptuale........................................................ 48
4.6.2. Caracteristicile materialelor utilizate în aqua-pullpush-gym................................ 49
4.5.3. Obiectivele aqua-pullpush-gym-ului.................................................................... 50 23
4.6.4. Cerințe de ordin metodic pentru predarea exercițiilor de dezvoltare fizică
generală în aqua-pullpush-gym............................................................................. 50
4.6.5. Cerințe didactice ale instructorului de aqua-pullpush-gym.................................. 52
4.6.6. Structura lecției de aqua-pullpush-gym................................................................ 52
4.6.7. Terminologia în aquagym și aqua-pullpush-gym................................................. 57
4.7. Factori de influențare a activităților acvatice ludico-recreative............................ 57
4.7.1. Ritmul şi intensitatea mişcării............................................................................... 57
4.7.2. Temperatura apei şi termoreglarea....................................................................... 58
4.7.3. Caracteristicile piscinei......................................................................................... 60
4.7.4. Acompaniamentul muzical................................................................................... 62
4.7.5. Caracteristicile materialelor sportive specifice activităților acvatice ludico-
recreative............................................................................................................... 62
4.7.6. Gradul de implicare a segmentelor corporale în activitățile ludico-recreative acvatice.. 66
CAPITOLUL V – MEDIUL ACVATIC.............................................................. 68 25
5.1. Considerații generale............................................................................................ 68
5.2. Influența proprietăților fizice ale mediului acvatic în activitățile acvatice
ludico-recreative................................................................................................... 69
5.2.1. Presiunea hidrostatică........................................................................................... 69
5.2.2. Vâscozitatea.......................................................................................................... 70

4
5.2.3. Densitatea specifică.............................................................................................. 71
5.2.4. Gravitația.............................................................................................................. 72
5.2.5. Tensiunea superficială dintre aer și apă................................................................ 73
5.2.6. Influența mediului acvatic asupra activității motrice............................................ 71
5.3. Influența caracteristicilor mediului acvatic asupra parametrilor fizici și
funcționali ai organismului în gimnastica în apă.................................................. 75
5.3.1. Considerații generale............................................................................................ 75
5.3.2. Capacitatea cardiacă............................................................................................ 76
5.3.3. Capacitatea vitală.................................................................................................. 77
5.3.4 Propulsia............................................................................................................... 78
5.3.5. F lotabilitatea........................................................................................................ 79
5.3.6. Echilibrul corpului................................................................................................ 80
5.3.7 Influența mediului acvatic asupra mobilității....................................................... 81
5.3.8 Metodele și procedeele utilizate în activitățile acvatice ludico-recreative........... 82

PARTEA a II-a
DEMERS DE CERCETARE PRIVIND OPERAȚIONALIZAREA
METODELOR ŞI MIJLOACELOR SPECIFICE ACTIVITĂȚILOR
ACVATICE LUDICO-RECREATIVE
CAPITOLUL VI - DEMERS OPERAȚIONAL METODOLOGIC DE
CERCETARE....................................................................................................... 85 26
6.1. Scopul cercetării preliminare................................................................................ 85 26
6.2. Ipotezele cercetării preliminare............................................................................ 85 26
6.3. Obiectivele cercetării............................................................................................ 86 26
6.4. Metodele de cercetare........................................................................................... 86 27
6.4.1. Metoda studiului literaturii de specialitate............................................................ 86
6.4.2. Metoda observației................................................................................................ 87
6.4.3. Metoda anchetei pe baza chestionarului............................................................... 87
6.4.4. Metoda măsurătorilor și testelor........................................................................... 88
6.4.5. Metoda experimentului ........................................................................................ 89
6.4.6. Metoda statistico-matematică............................................................................... 90
6.4.7. Metoda reprezentărilor grafice.............................................................................. 92
CAPITOLUL VII- ORGANIZAREA CERCETĂRII PRELIMINARE.............. 93 27

5
7.1 Sarcinile cercetării preliminare............................................................................. 93
7.2. Periodizarea cercetării preliminare....................................................................... 93 27
7.3. Stabilirea eşantioanele cercetării preliminare....................................................... 93 27
7.4. Locația și tipurile de activități motrice efectuate de eșantioane în cadrul
experimentului preliminar..................................................................................... 94
7.5. Materialele didactice utilizate în cercetarea preliminară...................................... 95
7.6. Stabilirea instrumentele de evaluare pentru cercetarea preliminară..................... 95 28
CAPITOLUL VIII- DESFĂŞURAREA CERCETĂRII PRELIMINARE.......... 96 28
8.1. Reprezentarea grafică și interpretarea rezultatelor cercetării preliminare............ 96 28
8.2. Concluzile studiului preliminar............................................................................ 100 30

PARTEA a - III –a
CONTRIBUȚII PERSONALE PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA
PARAMETRILOR ANTROPOMETRICI, A CAPACITĂȚII
FUNCȚIONALE ȘI MOTRICE PRIN ACTIVITĂȚI ACVATICE
LUDICO-RECREATIVE
CAPITOLUL IX - IDENTIFICAREA ŞI STABILIREA COMPONENTELOR
STRUCTURALE ŞI A INDICATORILOR UTILIZAȚI ÎN CERCETAREA
ACTIVITĂȚILOR ACVATICE LUDICO-RECREATIVE................................ 103 31
9.1. Scopul cercetării propriu-zise............................................................................... 103 31
9.2. Premisele cercetării............................................................................................... 103
9.3. Ipotezele cercetării............................................................................................... 106 31
9.4. Obiectivele cercetării............................................................................................ 107 32
9.5. Organizarea cercetării........................................................................................... 107 32
9.5.1. Stabilirea eşantioanelor și a tipurilor de activități efectuate................................. 108 33
9.5.2. Periodizarea cercetării........................................................................................... 108 33
9.5.3. Locația desfășurării cercetării............................................................................... 109 34
9.5.4 Măsurătorile, testele și chestionarele aplicate în cercetare................................... 110 34
CAPITOLUL X - PROIECTAREA DIDACTICĂ A ACTIVITĂȚILOR
ACVATICE LUDICO-RECREATIVE................................................................ 119 35
10.1. Cadrul general operațional.................................................................................... 119
10.2. Fișa disciplinelor activităților vizate în cercetare................................................. 119
10.3. Proiecte didactice operaționale............................................................................. 126

6
10.3.1 Aquagym............................................................................................................... 126
10.3.2 Mijloacele specifice aquagym-ului....................................................................... 145
10.3.3 Aqua-pullpush-gym.............................................................................................. 153
10.3.4 Mijloacele specifice aqua-pullpush-gym-ului...................................................... 171
CAPITOLUL XI-REZULTATELE OBȚINUTE ȘI INTERPRETAREA LOR.. 184 36
11.1. Capacitatea funcțională….............……………………………………………... 184 36
11.1.1 Capacitatea de efort – testul Ruffier.………………………..………………….. 184 36
11.1.2 Indicele condiției fizice(indicele de fitness IF)……...............………………….. 187 36
11.1.3 Frecvența cardiacă maximă……………................…………………………….. 189 37
11.1.4 Frcvența cardiacă după efort……………….................................................….... 192 38
11.1.5 Capacitatea vitală……….....……………………………………………………. 194 38
11.2. Capacitatea motrică……....……………………………………………………. 197 39
11.2.1 Forța musculaturii abdominale............................................................................. 197 39
11.2.2 Forța musculaturii spatelui.................................................................................... 200 40
11.2.3 Mobilitatea trunchiului......................................................................................... 203 41
11.2.4 Echilibrul unipodal............................................................................................... 205 42
11.3. Parametri antropometrici..................................................................................... 209 43
11.3.1 Greutatea corporală............................................................................................... 209 43
11.3.2 Indicele masei corporale....................................................................................... 212 44
11.4. Chestionare suplimentare..................................................................................... 215 44
11.4.1 Indicele de activitate fizică (IAF)......................................................................... 215 44
11.4.2 Nivelul de stres .................................................................................................... 217 45
11.4.3 Chestionarul de apreciere a gradului de atractivitate a activităților acvatice
ludico-recreative................................................................................................... 220 46
CAPITOLUL XII – CONCLUZII, SUGESTII ȘI RECOMANDĂRI
DESPRINSE DIN CERCETARE......................................................................... 224 48
12.1. Concluzii generale privind susținerea teoretico-ştiințifică................................... 224 48
12.2. Concluzii practico-metodice ale demersului stiintific......................................... 225 49
12.3. Recomandări........................................................................................................ 230 54
BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………. 233 56
ANEXE

7
CONTENTS

Graphs list......................................................................................................................... VI
Tables list.......................................................................................................................... IX
Appendix list..................................................................................................................... XI
PART I
THEORETICAL AND METHODOLOGICAL BACKGROUND REGARDING THE
ENHANCEMENT OF MOTOR AND FUNCTIONAL CAPACITIES THROUGH
LUDIC RECREATIONAL WATER ACTIVITIES
CHAPTER I - INTRODUCTORY ASPECTS WITH REGARD TO THE pp. pp.
rez.
SUGGESTED RESEARCH THEME.................................................................. 1
31
1.1. Introduction........................................................................................................... 2 13
1.2. Short history of water activities............................................................................ 4
1.3. Argumentation for the chosen theme.................................................................... 7 14
1.4. Explanation of the chosen theme......................................................................... 8 15
1.5. The purpose of the theme, objectives, main interrogative assumptions and
hypotheses of the research.................................................................................... 9 16
1.6. Action plan............................................................................................................ 12
1.7. General objectives specific to physical education classes within
universities............................................................................................................ 13
CHAPTER I I - MOTOR CAPACITY................................................................ 14 18
2.1. Human motricity – conceptual delimitations........................................................ 14
2.2. Structural elements of motricity........................................................................... 15
2.3. Typology of human motor activities.................................................................... 18
2.4. Motor capacity, fundamental component of human motricity............................. 19
2.4.1. Conceptual delimitations of motor capacity......................................................... 19
2.4.2. Motor qualities - conceptual delimitations........................................................... 20
2.4.3. Conditional capacity - conceptual delimitations.................................................. 22
2.4.4. Coordinative capacity - conceptual delimitations... ............................................. 22
2.4.5. Motor abilities – conceptual delimitations.......................................................... 24
CHAPTER III – WATER ACTIVITIES............................................................. 26 19
3.1. Water activities - conceptual delimitations and general description................... 26
3.2. Systematization of water activities....................................................................... 28

8
3.3. Benefits of water activities................................................................................... 31 20
CHAPTER IV- LUDIC-RECREATIONAL WATER ACTIVITIES................. 36 21
4.1. Water gymnastics- conceptual delimitations and general aspects........................ 36
4.2. Characteristics and objectives of water gymnastics............................................. 37
4.3. Characteristics of motions caused by water environment.................................... 41
4.4. Functions of water gymnastics............................................................................. 42
4.5. AQUAGYM......................................................................................................... 44 22
4.5.1. Aquagym - conceptual delimitations and general description.............................. 44
4.5.2. Exercise impact as a result of aqua-gym motions................................................ 46
4.5.3. Systematization of aqua-gym programs............................................................... 46
4.5.5. Aqua-gym class structure..................................................................................... 47
4.6. AQUA-PULLPUSH-GYM ................................................................................. 48 22
4.6.1. Aqua-pullpush-gym - conceptual delimitations.................................................... 48
4.6.2. Description of materials used in aqua-pullpush-gym........................................... 49
4.5.3. Aqua-pullpush-gym objectives............................................................................. 50 23
4.6.4. Methodical requirements to teach physical development exercises in aqua-
pullpush-gym........................................................................................................ 50
4.6.5. Educational requirements for the aqua-pullpush-gym instructor........................ 52
4.6.6. Aqua-pullpush-gym class structure...................................................................... 52
4.6.7. Terminology used in aqua-gym and aqua-pullpush-gym..................................... 57
4.7. Factors of influence for ludic-recreational water activities.................................. 57
4.7.1. Rythm and intensity of motion............................................................................. 57
4.7.2. Water temperature and thermal regulation........................................................... 58
4.7.3. Pool characteristics............................................................................................... 60
4.7.4. Music background................................................................................................ 62
4.7.5. Characteristics of materials specific to ludic-recreational water activities........... 62
4.7.6. Involvement degree of body segments in ludic-recreational water activities....... 66
CHAPTER V – WATER ENVIRONMENT....................................................... 68 25
5.1. General aspects..................................................................................................... 68
5.2. The influence of water environment properties upon ludic-recreational water
activities................................................................................................................ 69
5.2.1. Hydrostatic pressure............................................................................................. 69
5.2.2. Viscosity............................................................................................................... 70

9
5.2.3. Specific density..................................................................................................... 71
5.2.4. Gravity.................................................................................................................. 72
5.2.5. Surface tension of water against air...................................................................... 73
5.2.6. Influence of water environment upon motor activity.......................................... 71
5.3. Influence of water properties upon physical and functional body parameters in
water gymnasctics................................................................................................. 75
5.3.1. General aspects..................................................................................................... 75
5.3.2. Cardiac capacity.................................................................................................... 76
5.3.3. Vital capacity........................................................................................................ 77
5.3.4 Propulsion............................................................................................................. 78
5.3.5. Floatability............................................................................................................ 79
5.3.6. Body balance........................................................................................................ 80
5.3.7 Influence of water environment upon motricity.................................................. 81
5.3.8 Methods and procedures applied to ludic-recreational water activities................ 82

PART II
UNDERTAKING RESEARCH TO MAKE OPERATIONAL MEANS
AND METHODS SPECIFIC TO LUDIC-RECREATIONAL WATER
ACTIVITIES
CHAPTER VI - UNDERTAKING OPERATIONAL AND
METHODOLOGICAL RESEARCH................................................................. 85 26
6.1. Purpose of preliminary research........................................................................... 85 26
6.2. Hypotheses of preliminary research .................................................................... 85 26
6.3. Research objectives.............................................................................................. 86 26
6.4. Research methods................................................................................................ 86 27
6.4.1. Literature study method........................................................................................ 86
6.4.2. Observation method............................................................................................. 87
6.4.3. Questionnaire-based method................................................................................ 87
6.4.4. Measurements and test method............................................................................. 88
6.4.5. Experimental method ........................................................................................... 89
6.4.6. Statistical-mathematical method........................................................................... 90
6.4.7. Graphical representation....................................................................................... 92
CHAPTER VII- SET-UP OF PRELIMINARY RESEARCH........................... 93 27

10
7.1 Tasks of preliminary research............................................................................... 93
7.2. Time intervals of preliminary research................................................................. 93 27
7.3. Establishing the test samples of preliminary research.......................................... 93 27
7.4. Location and types of motor activities executed during the preliminary
experiment............................................................................................................ 94
7.5. Educational means used during the preliminary research.................................... 95
7.6. Establishing the evaluation tools for the preliminary research............................. 95 28
CHAPTER VIII- PRELIMINARY RESEARCH.. ........................................... 96 28
8.1. Graphical representation and result interpretation of the preliminary research.... 96 28
8.2. Conclusions of the preliminary study................................................................... 100 30

PART III
PERSONAL CONTRIBUTIONS TO THE ENHANCEMENT OF
ANTHROPOMETRIC PARAMETERS, OF FUNCTIONAL AND
MOTOR CAPACITIES THROUGH LUDIC-RECREATIONAL
WATER ACTIVITIES
CHAPTER IX - IDENTIFYING AND ESTABLISHING THE STRUCTURE
COMPONENTS AND INDICES USED TO RESEARCH THE LUDIC
RECREATIONAL WATER ACTIVITIES …………............................................103 31
9.1. The purpose of the research.........................................………………................. 103 31
9.2. Premises of the research….......……………………………....…….................... 103
9.3. Hypotheses of the research……………………………………...….................... 106 31
9.4. Objectives of the research………………………………………….....…............ 107 32
9.5. Research set-up……………………………………………..……....................... 107 32
9.5.1. Establishing the test samples and types of executed activities............................. 108 33
9.5.2. Time intervals of the research............................................................................... 108 33
9.5.3. Research location.................................................................................................. 109 34
9.5.4 Measurements, tests and questionnaires applied to the research…...................... 110 34
CHAPTER X - EDUCATIONAL PROJECTION OF LUDIC-
RECREATIONAL WATER ACTIVITIES......................................................... 119 35
10.1. General operational background ………………….…….................…................ 119
10.2. Activity slip targeted in the research.................................................................... 119
10.3. Operational educational projects……………....…………………….................. 126

11
10.3.1. Aqua-agym……………………………………………………………............... 126
10.3.2. Aqua-gym means…….....……………………………......................................... 145
10.3.3. Aqua-pullpush-gym……………………………...…….……………….............. 153
10.3.4. Aqua-pullpush-gym means ……………………………….…............................. 171
CHAPTER XI – RESULTS AND INTERPRETATIONS…............................... 184 36
11.1. Functional capacity………………………………………………...................... 184 36
11.1.1. Effort capacity – Ruffier test.......……………………………............................. 184 36
11.1.2. Physical condition index (FI fitness index)……....………………..................... 187 36
11.1.3. Maximal heart rate…………….......…………………………............................ 189 37
11.1.4. Post-effort heart rate ……………….…...............................…............................ 192 38
11.1.5. Vital capacity……………………………………………………….................... 194 38
11.2. Motor capacity……….………………….......……………………...................... 197 39
11.2.1. Abdominal muscle strength.................................................................................. 197 39
11.2.2. Back muscle strength............................................................................................ 200 40
11.2.3. Torso motility....................................................................................................... 203 41
11.2.4. Unipodal balance.................................................................................................. 205 42
11.3. Anthropometric parameters.................................................................................. 209 43
11.3.1. Body weight.......................................................................................................... 209 43
11.3.2. Body mass index................................................................................................... 212 44
11.4. Additional questionnaires..................................................................................... 215 44
11.4.1. Physical activity index (PAI)................................................................................ 215 44
11.4.2. Stress level ........................................................................................................... 217 45
11.4.3. Feedback questionnaire for the appeal level of ludic-recreational water
activities................................................................................................................ 220 46
CHAPTER XII –CONCLUSIONS, SUGGESTIONS AND
RECOMMENDATIONS BASED ON THE RESEARCH.................................. 224 48
12.1. General conclusions with regard to the theoretical-scientifical background........ 224 48
12.2. Practical and methodical conclusions of the scientific undertaking..................... 225 49
12.3. Recommendations................................................................................................. 230 54
REFERENCES…………………………………………………………………. 233 56
APPENDICES

12
PARTEA I-a
FUNDAMENTAREA TEORETICĂ ȘI METODOLOGICĂ PRIVIND
ÎMBUNĂTĂȚIREA CAPACITĂȚII MOTRICE ȘI FUNCȚIONALE PRIN
ACTIVITĂȚI ACVATICE LUDICO-RECREATIVE

CAPITOLUL I - ASPECTE INTRODUCTIVE PRIVIND PROBLEMATICA TEMEI


DE CERCETARE PROPUSĂ

INTRODUCERE

În contextul activitățiilor cotidiene unde omul este supus unor situații tot mai stresante, se
impune desfășurarea de activități motrice sistematice și variate, de adaptare a organismului
omenesc la eforturi fizice și psihice de intensități diferite, sub forme diverse, în medii variate,
pentru optimizarea capacității motrice și funcționale și pentru promovarea unui stil de viață
activ și sănătos în vederea îmbunătățirii calității vieții.
Corelat cu necesitățile actuale, obiectivele pregătirii generale vizează: menținerea și
îmbunătățirea stării de sănătate, „menținerea indicatorilor motrici la nivelul normelor de
dezvoltare a fiecărui individ”, menținerea indicatorilor psihici la un nivel optim, „călirea
organismului prin metode și mijloace diversificate”, „recuperarea organismului prin mijloace
și metode în medii naturale”, „dezvoltarea capacității motrice la nivelul cerut de modelul
social”etc. (după Bondoc- Ionescu D., 2008, p. 7-9).
Lucrarea de față dorește să contribuie cu o nouă orientare privind procesul de pregătire
fizică generală, la nivelul tinerei generații, studenții de la facultățile de neprofil (vizând toate
domeniile, cu excepția educației fizice și a kinetoterapiei), prin introducerea în cadrul orelor
de educație fizică a unor noi activității ludico-recreative denumite aqua-pullpush-gym și
aquagym, specifice mediului acvatic, care să vizeze preponderent îmbunătățirea capacității
motrice și a celei funcționale, realizarea unui echilibru psihic optim și o dezvoltare fizică
armonioasă.
Atractivitatea și beneficiile programelor acvatice sunt motivul principal de atragere a
majorității persoanelor spre oportunitățile și facilitățile acvatice.
Programele de instruire, de pregătire în mediul acvatic, au ca obiectiv principal
îmbunătățirea și menținerea capacității fizice, acestea fiind într-o crescută dezvoltare și
diversificare.

13
Mediul acvatic oferă o serie de oportunități comparativ cu cel terestru. Beneficiile
obținute în urma efectuării de activități acvatice ludico-recreative sunt fundamentale și se
reflectă asupra întregului organism atât la nivel motric, funcțional cât și estetic.
Conform autorilor Alexandrescu D. și Neamțu M. (2000, p. 24), eficacitatea pregătirii
„depinde totuși, în primul rând, de raportul optim dintre volum (caracterul acestuia),
intensitate și duritate, raport care determină calitatea procesului de pregătire. Desigur se mai
pot adăuga și alte elemente, cum sunt structura exercițiilor, complexitatea lor etc ”.
„Posibilitățiile mediului acvatic constituie un avantaj în practicarea activității fizice și o
contribuție esențială în sănătate și în petrecerea timpului liber, derivat din specificitatea sa, la
nivelele funcțional și estetic" (Figueiras T., 2005, p. 4).
Balint E. (2009, p. 192) consideră că „alegerea activităților se efectuează în funcție de
natura și gustul tânărului”.
Analizând toate aceste aspecte considerăm că beneficiile practicării exercițiilor fizice în
mediul acvatic sunt multiple, iar modalitățile de organizarea a acestora sunt variate ceea ce
determină o bună atractivitate și o motivare a subiecțiilor pentru practicarea activităților
ludico-recreative acvatice.

ARGUMENTAREA ALEGERII TEMEI

Principalul argument în alegerea acestei teme, este introducerea pentru prima dată a
activității novative aqua-pullpush-gym, precum și a activității acvatice ludico-recreative
clasice aquagym, în practica curentă a studenților de la facultățile de neprofil de la
Universitatea de Medicină și Farmacie din Tîrgu Mureș, în cadrul orelor de educație fizică și
identificarea efectelor de ordin funcțional și motric produse de practicarea acestora. Pentru
evidențierea relevanței rezultatelor am făcut un demers de cercetare, comparând rezultatele
programului acvatic cu cel terestru clasic de educație fizică a studenților de la neprofil de la
Universitatea Transilvania din Brașov.
Un alt argument constă în identificarea diferențelor dintre efectele și beneficiile
practicării activitățiilor fizice în mediul acvatic comparativ cu cel terestru. Cercetăriile din
acest domeniu, în țara nostră și pe acest eșantion de subiecți sunt inexistente, ceea ce ne-a
determinat să aprofundăm această temă.
În concordanță cu argumentele menționate anterior am elaborat și introdus două programe
de lecții tematice, pentru prima dată, unul pentru activitatea nouă concepută de noi, denumită
aqua-pullpush-gym și unul pentru activitatea clasică aquagym, în vederea creșterii gradului

14
de varietate, de atractivitate și pentru diversificarea opțiunilor pentru studenți în ceea ce
privește practicarea activitățiilor fizice din cadrul lecțiilor de educație fizică.
Selectarea mijloacelor de acționare, conceperea și aplicarea programelor specifice
activitățiilor acvatice și terestre, fac obiectul prezentei cercetări. Programele au fost
structurate pe lecții în funcție de nivelul de pregătire al studenților și exersate în cadrul
disciplinei de educație fizică la neprofil. Toată activitatea practică a fost coordonată de mine,
deoarece am activat ca și cadru didactice asociat la cele două centre universitare cuprinse în
cercetare.
Introducerea și utilizarea de materiale sportive în scop didactic inovative precum plăcile
pullpush, considerăm că va determina îmbunătățirea capacității motrice și funcționale a
practicanților, conștientizarea acestora privind noutatea tehnologică în domeniul activitățiilor
acvatice ludico-recreative și atragerea și formarea conduitei de practicare independentă a
exercițiului fizic.
Diminuarea factorilor stresanți prin activități sportive este un deziderat important al
activităților motrice, iar aplicarea lor la studenți, este cu atât mai necesară deoarece stresul
examenelor și a altor activități specifice poate induce numeroase efecte negative de ordin
psihic, comportamental și în special asupra randamentului școlar și profesional.

MOTIVAȚIA ALEGERII TEMEI

Am abordat această temă dintr-o multitudine de motive, dintre care vom menționa cele
mai importante și anume:
 activitățile ludico-recreative sunt unele dintre cele mai atractive și facile moduri de a
practica exercițiul fizic, indiferent de vârstă și de nivelul pregătirii fizice;
 introducerea activităților ludico-recreative în cadrul orelor de educație fizică, prin
diversificarea mediului de desfășurare, constituie o provocare de a crea premisele implicării
mai active a studenților de la neprofil;
 conceperea unei noi forme de gimnastică în apă care utilizează materiale de ultimă
generație, cu un design atragător și care solicită un efort considerabil, completează în mod
inedit activitățile standardizate specifice curriculei;
 efectele produse de practicarea activităților acvatice ludico-recreative au influențe
majore asupra dezvoltării întregului organism, prin îmbunătățirea capacitățiilor motrico-
funcționale și psihice;

15
 prin practicarea activităților acvatice ludico-recreative, care să satisfacă trebuințele și
posibilitățile studenților, se dorește oferirea de noi oportunități în scopul conștientizării și
dezvoltării aptitudinile fizice, intelectuale și moral-volitive pentru practicarea organizată și
independentă a exercițiilor fizice;
 un alt motiv este cel personal, care derivă din interesul și experiența de 6 ani de predare a
activităților acvatice ludico-recreativ în cadrul cursurilor de formare a instructorilor sportivi
organizate de Federația Română Sportul pentru toți, precum și a cursurilor private de
aquagym desfășurate la Bazinul Olimpic Brașov și Centru de agrement Tâmpa din Brașov;
 conceperea pentru prima dată a unei noi activității de gimnastică în apă denumite aqua-
pullpush-gym, ne-a determinat să aprofundăm efectele produse de practicarea acesteia, pe o
perioadă de un an universitar, la nivelul studenților de la facultățile de neprofil din Brașov și
Tîrgu Mureș;
 conducerea efectivă a lecțiilor de educație fizică la toate grupele cuprinse în cercetare, la
toate facultățiile din centrele universitare vizate, datorită statutului de asociat, ne permite
realizarea tuturor obiectivelor propuse, cu maximă seriozitate și implicare.

SCOPUL TEMEI, OBIECTIVELE ȘI IPOTEZELE CERCETĂRII

Scopul temei de cercetare vizează conceperea, elaborarea și implementarea programului


specific activității clasice de gimnastică în apă denumit aquagym, precum și a programului
specific activității noi concepute denumită aqua-pullpush-gym și constatarea efectelor
produse privind îmbunătățirea parametrilor antropometrici, a capacității motrice și
funcționale, la studenții anului I de la neprofil.
Obiectivele cercetării sunt următoarele:
 studierea literaturii de specialitate şi a lucrărilor de cercetare pentru
argumentarea științifică de bază a problematicii abordate;
 sinteza teoretică a elementelor structurale care definesc capacitatea motrică și
funcțională;
 studierea literaturii de specialitate privind sistematizarea activitățiilor acvatice
pentru a identifica locul activității novative concepute de noi în cadrul acestora;
 sinteza teoretică privind caracteristicile mediului acvatic și influențele acestora
asupra capacității motrice și funcționale în activitățiile acvatice ludico-
recreative;

16
 realizarea studiului preliminar pentru identificarea și stabilirea componentelor
structurale și a indicatorilor utilizați în cercetarea privind îmbunătățirea
capacității motrice și funcționale prin activități acvatice ludico-recreative, la
studenții de la neprofil, cuprinși în cercetare;
 stabilirea obiectivelor și strategiilor de acționare în concordanță cu tema
cercetării;
 stabilirea metodologiei și a metodelor de cercetare folosite în realizarea
experimentului;
 elaborarea programelor operaționale pentru fiecare activitate acvatică ludico-
recreativă, specifice celor două eșantioane experimentale ale cercetării;
 implementarea și experimentarea programelor operaționale pe nivele de
dificultate, specifice celor două tipuri de activități acvatice: aquagym și aqua-
pullpush-gym, la studenții anului I de la neprofil care au constituit grupele
experimentale, în cadrul orelor de educație fizică;
 culegerea, prelucrarea și interpretarea rezultatelor cercetării;
 elaborarea concluziilor finale şi a sugestiilor privind îmbunătățirea capacității
motrice și funcționale prin activității acvatice ludico-recreative;
 redactarea finală a tezei de doctorat.
Ipotezele cercetării propriu-zise:
În stabilirea ipotezei s-a pornit de la presupunerea că efectuarea activităților acvatice
ludico-recreative în cadrul orelor de educație fizică la nivelul studențiilor din anul I, de la
facultățiile de neprofil, va determina îmbunătățirea capacității motrice și funcționale a
acestora comparativ cu activitățiile specifice terestre.
Ipotezele specifice:
 practicarea activităților motrice în mediul acvatic va îmbunătății parametrii capacității
funcționale a subiecților;
 efectuarea de activități acvatice ludico-recreative va îmbunătății capacitatea motrică
selectivă: forța musculaturi abdominale şi a musculaturii spatelui;
 elaborarea și selectarea mijloacelor de acționare în cooncordanță cu particularitățile de
pregătire și utilizarea de materialelor sportive în scop didactic novative poate
îmbunătății mobilitatea generală și segmentară, precum și echilibrul studențiilor;
 efectuarea activităților ludico-recreative în mediul acvatic va îmbunătății parametrii
somatici, vizând în special indicele de masă corporală (IMC) al subiecților;

17
 practicarea activităților ludico-recreative acvatice va determina scăderea nivelului de
stres al studențiilor;
 implementarea de noi programe acvatice ludico-recreative va determina îmbunătățirea
indicilor motrici și funcționali ai studențiilor de la neprofil comparativ cu activitățiile
de educație fizică terestre (exerciții de dezvoltare fizică generală, exerciții aplicative și
jocuri dinamice).
CAPITOLUL II
CAPACITATEA MOTRICĂ

Conform autorului Balint L., (2003, p. 45-46) citându-l pe Tudor V. (1999) „Capacitățile
condiționale se fundamentează pe eficiența metabolică a mușchilor și aparatelor, iar din grupa
lor fac parte: forța, rezistența și viteza. Capacitățile coordinative (de îndemânare) sunt
determinate de aptitudinea de reglare și organizare a mișcării și depind, în mare măsură, de
capacitatea de recepție și prelucrare a informațiilor dobândite prin intermediul analizatorilor
implicați în mișcare”.
Analizând aceste delimitări conceptuale privind capacitatea motrică, considerăm că
procesele psihice și funcționale influențează caracteristicile structurale și calitative ale actelor
și acțiunilor motrice specifice individului.
Concluzionând, referindu-ne la afirmațiile specialiștilor domeniului, calitățile motrice au
relații de intercondiționare, au elemente de caracterizare, se bazează pe mobilizarea
rezervelor energetice, iar evaluarea lor permit obiectivizarea pregătirii fizice și a condiției
fizice și sunt componente ale capacității motrice a indivizilor sistematizate pe criterii clare și
aprofundate.
Mediul acvatic prin proprietățile sale poate facilita educarea calităților motrice
condiționale astfel: temperatura mediului acvatic poate avea efecte asupra parametrilor
funcționali, vâscozitate care opune o anumită rezistență în mișcare influențează ritmul și
intensitatea mișcării, flotabilitate și lipsa parțială de gravitație ușurează percepția de greutate
a corpului, presiunea hidrostatică acționează asupra echilibrului etc.
În cadrul activităților acvatice ludico-recreative, deprinderile motrice specifice necesită
un timp mai mare de execuție deoarece efectuarea mișcărilor solicită permanent
reechilibrarea corpului, învingerea forțelor mediului și o permanentă adaptare la un mediu
instabil.

18
CAPITOLUL III
ACTIVITĂȚILE ACVATICE

Deoarece în cadrul prezentei lucrări de cercetare, dorim să introducem noua noastră


activitate acvatică, denumită aqua-pullpush-gym, am considerat că studierea opiniilor
diverșilor cercetători vizând delimitările conceptuale, caracteristicile și sistematizările
activitățiilor acvatice realizate anterior, constituie repere obiective pentru încadrarea noii
propuneri în cadrul acestora, pe criterii concrete și pe baza unei fundamentări teoretice.
Autoarea Adami R. M. (2004, p. 8) susține că activitățile acvatice sunt practicate pentru
îmbunătățirea condiției fizice și „utilizează în mod creativ rezistența apei și flotabilitatea
pentru a practica o activitate cu impact redus, ce combină divertismentul cu eficiența”, sunt
„potrivite pentru toate vârstele și nivelele de pregătire, îmbunătățește toate componentele
formei fizice: rezistența și forța musculară, compoziția masei corporale, capacitatea aerobă,
flexibilitatea și mobilitatea articulară, influențând în timp și coordonarea neuromusculară”.
Completarea de către noi a sistematizării activităților acvatice realizată de Benelli în
2004, pe patru categori, prin introducerea noii activități de aqua pullpush-gym în categoria
celor ludico-recreative considerăm că oferă o imagine completă a programelor acvatice.

Tabel nr. 2. Sistematizarea activităților acvatice după Benelli (2004, completată de Bădău
A., Bădău D., 2011)
Atletico-sportive Ludico-recreative Prevenție- Activități de
(specifice de (fitness) reabilitare întindere și
pregătire) (pe categorii relaxare
specifice)
Aquatraining Aquafitness Reabilitare Aqua-stretching
Aquawalking Aquagym funcțională în apă Watsu
Aquarunning Aquaerobica Aquagym pentru AquaChi
Aquabuilding Aquastep vârsta a treia Woga
Aquasculpt Aquafunk Activități pre- Aquahealing
Fartleck acquatico AquaGAG natale în apă Aquarelax
Aquathletic Aquaflap Activități post- Jahara
Hydrobike Aquamix natale în apă Up-aqua
Hydrospinning Aquadinamic Educație
Aquapower Aquafin posturală în apă
Aquaboxing Aquatreding Aquantalgica
Scubagym Waichi
Circuit training Aquaswim
aquatico Aqua-pullpush- gym

19
BENEFICIILE ACTIVITĂȚILOR ACVATICE

Analizând cercetările întreprinse de autorii menționați anterior privind beneficiile și


efectele pozitive ale practicării exercițiilor specifice activităților acvatice ludico-recreative,
propunem o sistematizare a influențelor exercitate, pe patru planuri și anume: psihologic,
social, motric și sanogen.
Fig. nr. 4. Influența activităților motice acvatice ludico-recreative în plan: psihologic,
social, motric și sanogen

Influenţa activităţilor motrice


acvatice ludico-recreative

Plan psihic Plan motric Plan social Plan sanogen

 relaxare  dezvoltare fizică  socializare  îmbunătăţirea


psihică armonioasă  dezvoltă spiritul stării generale de
 combaterea  creşte capacitatea de competiţie şi sănătate
stresului de efort competitivitate  stimulează
 stima de sine  modelare  creşte calitatea circulaţia sangvină
 afectivitate corporală vieţii  creşte capacitatea
pozitivă  tonifierea  apartenenţa la respiratorie
 satisfacție musculaturii grup  consum caloric
personală  îmbunătăţeste  îmbunătăţirea superior
 reducerea capacitatea comunicării  călește organismul
anxietății psihomotrică verbale și  stabilizarea
 reduce (echilibrul, nonverbale articulaţiilor
angoasele mobilitate,  creşterea rolului  reducerea
 adaptarea la suplețea, etc) participativ şi de osteoporozei
mediul  dezvoltă calităţile implicare activă  relaxarea coloanei
acvatic coordinative şi  modificarea vertebrale
 integrare condiţionale stilului şi  relaxarea axelor
socială  îmbunătăţirea concepţiei de neuromusculare
 accesibilitate memoriei motrice viaţă  rol în menţinerea
 atractivitate  formarea de  educaţie echilibrului
 rol educativ deprinderi motrice multidirecţională homeostazic
 integrare socială  combaterea
efectelor
îmbătrânirii
 recuperare
psihomotrică
 îmbunătăţirea
metabolismului
 combate
obezitatea

20
CAPITOLUL IV
ACTIVITĂȚILE ACVATICE LUDICO-RECREATIVE

În acest capitol dorim să delimităm câteva aspecte definitorii în opinia specialiștilor


privind gimnastica în apă care stă la baza tuturor activităților acvatice ludico-recreative.
Pentru Teixeira G. M. și colab. (2010, p. 21) gimnastica în apă „este axată pe
îmbunătățirea sănătății, structurată pe lecții, ce includ exerciții efectuate cu sau fără obiecte
portative, având două elemente distincte și anume: se realizează în principal în poziție
verticală; menținerea constantă a capului deasupra apei”.
Gimnastica în apă dispune de un conținut bogat, accesibil tuturor categoriilor de vârstă,
de o teorie și o metodică propie adaptată după gimnastica de bază, de mijloace și forme
specifice proprii de organizare a activităților educativo-recreative în continuă modernizare.
Luând în considerare aspectele definitorii și efectele produse de practicarea activităților
acvatice ludico-recreative, am conceput o schemă care înglobează principalele caracteristici
pozitive ce influențează planurile de dezvoltare individuală.

Integrare Atitudine și
socială optimă afectivitate
pozitivă

Dezvoltare fizică Îmbunătățirea


armonioasă stării de sănătate

Fig. nr. 5. Caracteristicile activităților acvatice ludico-recreative

21
AQUAGYM

Aquagym-ul se încadrează în tendințele moderne de practicare a exercițiului fizic prin


combinarea unor sisteme de acționare variate, simple și complexe, adaptate influențelor
induse de mediului acvatic și prin folosirea unor materiale sportive în scop didactic precum:
bagete, palmare și săculeți cu nisip special confecționați pentru glezne.
Aguagym-ul reprezintă o activitate novativă a tehnologiei educației motrice, putând fi
adaptată particularităților specifice de vârstă și nivel de pregătire, precum și preferințelor
individuale și de grup, contribuind la modificarea optimă a comportamentelor și capacităților
fizice.

AQUA-PULLPUSH-GYM

Activitatea nou concepută conține o gamă variată de mijloace de acționare simple sau
complexe, adaptabile particularităților individuale ale practicanților și mediului acvatic, cu rol
complex asupra condiției fizice și stării de sănătate, care îmbină mișcările simple cu cele
compuse ale segmentelor sau întregului corp.
Este o activitate inovatoare a gimnasticii în apă, care cuprinde complexe de mișcări ale
segmentelor corpului, prin utilizarea exclusivă a plăcilor pullpush, vizând optimizarea stării
de sănătate, îmbunătățirea condiției fizice și tonifierea musculară la indici superiori.
Această activitate de practicare a gimnasticii în apă, se adresează persoanelor cu vârsta de
peste 18 ani.
Activitatea nou concepută denumită aqua-pullpush-gym utilizează exclusiv plăcile
pullpush, produs inovator al firmei Decathlon, gama Nabaiji, ce are în compoziție: SEBS,
polipropilenă, polipropilenă cu talc, o formă hidrodinamică sub formă de floare, cu cinci
petale, cu un diametru de aproximativ 37 cm., iar pe centru sunt prevăzute cu un mâner
ergonomic pentru prindere și susținere, fiind ușor rugoz, nepermițând alunecarea.

Fig. nr.7. Fixo-pie-ul și placa pullpush (imagine preluată de pe


http://www.decathlon.ro/content/70-fixopie

22
Pentru o eficientă proiectare a lecțiilor din cadrul programului activității de aqua-
pullpush-gym, am conceput o figură în care am identificat principalele variabile ce
influențează direct elaborarea acestora.

Obiectivele aqua-pullpush-gym-ului

Obiectivul general al activității aqua-pullpush-gym vizează optimizarea capacității


funcționale, a celei motrice și a stării de sănătate, precum și creșterea gradului de atractivitate
al lecțiilor prin implementarea noului program.
Obiectivele de referință urmăresc:
 îmbunătățirea capacității funcționale;
 dezvoltarea fizică armonioasă;
 îmbunătățirea capacității motrice;
 optimizarea stării de sănătate;
 corectarea unor deficiențe posturale;
 realizarea unui echilibru psiho-fizic optim;
 diversificarea conținutului lecțiilor de educție fizică la studenți;
 creșterea atractivității lecțiilor de educație fizică prin utilizarea de materiale sportive în
scop didactic, pe baza unor programe inovative;
 diminuarea efectelor negative ale factorilor stresanți;
 recreere.

Fig. nr. 8. Influența variabilelor proiectării lecției de activitate acvatică ludico -


recreative

23
Analizând structurile lecților celor două activități acvatice ludico-recreative aquagym și
aqua-pullpush-gum am realizat o analiză comparativă axată pe obiectivele părților
componente, durata și conținutul acestora, pe care o vom prezenta în continuare, pentru a
reliefa diferențele de conținut ale acestora.

Tabel nr. 5. Structura comparativă a structurii și conținutului lecțiilor de aquagym și aqua-


pullpush-gym
VER AQUAGYM AQUA-PULLPUSH-GYM
IGA
Pe sol: Pe sol:
 momentul organizatoric  moment organizatoric
 exerciții libere simple sau compuse, din  exerciții libere simple sau compuse,
gimnastica de bază și din gimnastica aerobică, pe loc, executate cu amplitudine mare
CONȚI executate pe loc, cu accent pe pregătirea în tempo ușor din gimnastica de bază
NUT organismului pentru efort.
În apă: În apă:
 variante de alergare pe loc sau în deplasare,  variante de alergare și de pași pe loc
ÎNCĂLZIREA

variante de pași pe loc sau în depsasare sau în deplasare, variante de pași pe


loc sau în depsasare.
DURA 8-10 minute 5-10 minute
TA
 creșterea treptată a temperaturii musculaturii  creșterea frecvenței cardiace optime
scheletice și a tesutului conjunctiv,  pregătirea musculaturii și articulaților
 creșterea frecvenței cardiace pentru efort
 activarea sistemului neuromuscular  acomodare cu apa, în vederea
OBIEC
 creșterea flexibilității, mobilitatea atenuării șocului termic
TIVE
articulaților și elasticității musculaturi,  activarea sistemului neuromulscular
tendoanelor și ligamentelor.  creșterea flexibilității, mobilității
 reducerea riscurilor de accidentare articulare și elasticității musculaturii,
tendoanelor și ligamentelor.
PARTEA PARTEA  exerciții simple pentru trenul superior
AEROBĂ LOCALIZATĂ utilizând plăcile pullpush,
VERIGA FUNDAMENTALĂ

 presupune  presupune  creșterea complexității mișcărilor,


sărituri, deplasări, utilizarea unor mobilizând atât trenul superior cât și
exerciții combinate materiale specifice, cel inferior.
de mobilitate, cu  cuprinde exerciții  trenul inferior, cuprinde exerciții cu
schimbări de ritm de dezvoltare fizică plăcile fixate pe tălpii, brațele pot
executa diferite mișcări sau au rol
CONȚI  pași de bază din generală si segmentară
gimnastica  exercitiile sunt echilibrator, cu creșterea treptată a
NUT
aerobică, gradate ținând cont de intensității și eficacității
 variante de principile de  pentru nivelele: mediu și avansați,
alergări pe loc si antrenament și de după exercițile cu plăcile pentru
din deplasare nivelul subiecților trenul superior și apoi inferior se
 exerciții de DFG poate lucra pentru circa 5-10 minute
și în sistem,

24
DURA 15-20 minute 10-15 minute 30-35 minute
TA
 creșterea  îmbunatățirea  îmbunătățirea capacității
frecvenței cardiace forței și rezistenței funcționale;
OBIEC la un nivel optim musculare segmentare  dezvoltarea fizică armonioasă;
TIVE  îmbunatățirea  îmbunătățirea capacității motrice;
mobilității și supleții  realizarea unui echilibru psiho-fizic
atriculare optim
Fără obiecte sau baghete, palmare, Plăcile pullpush și fixo-pie
MATE alte material. săculeti cu nisip pentru
RIALE glezne, gantere de
burete, gantere
 exerciții de întindere și relaxare  mișcări de stretching, exerciții de
DUPĂ EFORT

CONȚ  jocuri dinamice respirație pe un fundal muzical


REVENIRA

INUT relaxant.
 jocuri dinamice
DURA 5-7 minute 5-7 minute
TA
revenirea marilor funcții ale organismului revenirea marilor funcții ale
OBIEC
după efort organismului după efort
TIVE

CAPITOLUL V
MEDIUL ACVATIC

Eficiența gimnasticii în apă este influențată de proprietățile fizice ale mediului acvatic,
dintre care menționăm:
 presiunea hidrostatică;
 vâscozitatea;
 densitatea specifică;
 gravitația specifică;
 tensiunea superficială.
În cadrul categoriei de activități motrice acvative ludico-recreative, se poate stabili o
diferențiere între programele care vizează îmbunătățirea unor capacității motrice și
funcționale în funcție de metodele și procedeele metodice folosite, care sunt selectate în
concordanță cu specificul activității, cu obiectivele urmărite, cu caracteristicile grupului și a
materialor sportive folosite.
Dintre procedeele de îmbunătățirea a capacității motrice generale, care se pot adapta
activităților acvatice ludico-recreative menționăm următoarele: procedeul în circuit,
stretching-ul în apă, mersul prin apă, jogging în apă puțin adâncă

25
PARTEA a II-a
DEMERS DE CERCETARE PRIVIND OPERAȚIONALIZAREA METODELOR ȘI
MIJLOACELOR SPECIFICE ACTIVITĂȚILOR ACVATICE LUDICO-
RECREATIVE

CAPITOLUL VI
DEMERS OPERAȚIONAL METODOLOGIC DE CERCETARE

SCOPUL CERCETĂRII PRELIMINARE

Scopul cercetării preliminare a vizat selectarea unor instrumente de testare și aplicarea lor
la două grupe, constituite din studentele anului I și II, cu vârste cuprinse între 19-23 ani, de
la facultățiile de neprofil, în vederea validării lor și a condițiilor de desfășurare a viitoarei
cercetării propriu-zise.

IPOTEZELE CERCETĂRII PRELIMINARE

În stabilirea ipotezei s-a pornit de la presupunerea că exersarea unui program inovativ de


aqua-pullpush-gym în cadrul orelor de educație fizică la nivelul studentelor anului I, de la
facultățile de neprofil, va determina îmbunătățirea capacității motrice și funcționale a
acestora.
Ipotezele specifice:
- programul inovator denumit aqua-pullpush-gym va contribui la creșterea eficienței și
atractivității prin diversificarea opțiunilor studenților pentru practicarea de activități motrice;
- practicarea activităților acvatice ludico-recreative de către studenți va determina
îmbunătățirea parametrilor antropometrici, a capacității funcționale și a mobilității la indici
superiori comparativ cu studenții care efectuează activități clasice de educație fizică în mediul
terestru.

OBIECTIVELE CERCETĂRII PRELIMINARE

Obiectivul general al cercetării preliminare constă în validarea instrumentelor de


testare, prin testarea lor pe două grupe, cu caracteristici asemănatoare grupelor care vor
participa la cercetarea propriu-zisă.

26
Obiectivele de referință urmăresc: îmbunătățirea capacității funcționale;
îmbunătățirea capacității motrice; dezvoltarea fizică armonioasă; realizarea unui echilibru
psiho-fizic optim, cunoașterea beneficiilor și a caracteristicilor efectuării activităților ludico-
recreative în mediul acvatic.

METODELE DE CERCETARE

Metoda studiului literaturii de specialitate


Metoda observației
Metoda anchetei pe bază de chestionar
Metoda măsurătorilor și testelor Metoda experimentului
Metoda statistico-matematică
Metoda reprezentărilor grafice

CAPITOLUL VII
ORGANIZAREA CERCETĂRII PRELIMINARE

PERIODIZAREA CERCETĂRII PRELIMINARE

Experimentul pilot s-a desfășurat în semestrul II, al anului universitar 2010 – 2011.
Cercetarea preliminară a cuprins: testarea inițială 5-20 martie 2011; implementarea la
grupa experiment a rogramului nostru inovativ de aqua-pullpush-gym: 21 martie 2011 - 20
iunie 2011; testarea finală: 20 iunie - 10 iulie 2011
Menționăm că pe perioada sărbătorilor legale și a vacanțelor activitatea a fost întreruptă.

STABILIREA EȘANTIOANELOR CERCETĂRII PRELIMINARE

Eșantionul experiment a fost constituit din 11 studente din anul I și II, cu vârste cuprinse
între 19-23 ani, de la Universitatea George Barițiu din Brașov, din cadrul facultăților de ne
profil. Eșantionul experimental a efectuat programul de nivel începători din punct de vedere
al dificultății, program descris în cadrul cercetării propriu-zise specific activității elaborate de
noi denumit aqua-pullpush-gym.
Eșantionul de control a fost format din 11 subiecții, studente în anul I și II, cu vârsta
cuprinsă între 19-23 ani, de la facultățiile de neprofil, din cadrul Universității Transilvania

27
Brașov, care efectuează o oră pe săptămână activități fizice în cadrul disciplinei Educație
Fizică și Sport, efectuând un program în sală, care cuprinde: exerciții de dezvoltare fizică
generală libere și cu obiecte portative, exerciții aplicative și jocuri dinamice.

STABILIREA INSTRUMENTELOR DE EVALUARE


CERCETAREA PRELIMINARĂ

În testarea preliminară am utilizat următoarele instrumente de evaluare: pentru evaluarea


antropometrică: indicele de masă corporală (IMC); pentru capacitatea funcțională: testul
Ruffier; pentru capacitatea motrică: testul de mobilitate a trunchiului; pentru determinarea
gradului de atractivitate al programului de aqua-pullpush-gym: chestionarul privind
influențele și gradul de atractivitate al activităților acvatice ludico-recreative.

CAPITOLUL VIII
DESFĂȘURAREA CERCETĂRII PRELIMINARE

Testul Ruffier

Interpretarea rezultatelor:
 grupa experiment a înregistrat o creștere a mediei aritmetice de 1,3, obținută prin
calcularea diferenței mediilor aritmetice dintre testarea inițială de 10,89 și cea finală de 9,60;
 grupa de control a înregistrat un progres de doar 0,9 între cele două testări, testarea
inițială 10,36, iar la cea finală de 9,94.
Testul de mobilitate a trunchiului

28
Interpretarea rezultatelor:
 valorile medii înregistrate între testări, de grupa experiment, au crescut în medie cu
1,3 cm. în urma efectuării programului nou elaborat și aplicat de aqua-pullpush-gym, de la
3,0 cm la testarea inițială la 4,3 cm la testarea finală,
 grupa de control a înregistrat o creștere a mobilității trunchiului cu 1,1 cm, diferență
rezultată dintre valoarea mediei aritmetice de la testarea inițială de 3,4 cm. și valoarea
medie a testării finale de 4,2 cm.
IMC- Indicele de masă corporală

Interpretarea rezultatelor:
 grupa experiment a obținut de 0,3, încadrându-se la greutate normală conform scalei
de apreciere.
 grupa de control a obținut o diferența de 0,1, încadrându-se pe scara de apreciere la
nivelul de greutate normală.

Chestionarului privind eficiența şi atractivitatea activităților acvatice ludico-


recreative
In urma analizării răspunsurilor se desprind următoarele aspecte:
 privind atractivitatea lecțiilor efectuate specifice aqua-pullpush-gym-ului 50% au
acordat nota 10, 33% nota 9 și 17% nota 8, pe o scala de la 1 la 10.
 motivațiile subiecților pentru alegerea practicării activității ludico-recreative acvatice
sunt variate.
 beneficiile percepute în urma efectuarii programului nou specific conceput, elaborat și
aplicat de aqua-pullpush-gym, opțiunile sunt: tonifierea musculară, 30, 5% și hidromasajul
oferit de mediul acvatic16,6%, îmbunătățirea capacității respiratorii şi de efort, 11%.
 importanța aspectelor motivaționale privind practicarea aqua-pullpush-gym-ului:
creşterea capacității de efort scor 24, tonifiere musculară scor 23 și relaxare psihică cu 18.
 diversitatea exercițiilor programului de aqua-pullpush-gym este eficientă în proporție de
91,7%

29
 dozarea exercițiilor - corespunzătoare
 plăcile pullpush sunt: eficiente, au un design atractiv şi uşor manevrabile.

CONCLUZILE CERCETĂRII PRELIMINARE

 ipoteza generală și cele specifice au fost confirmate;


 modul de desfășurare și rezultatele cercetării preliminare au contribiut la validarea
instrumentelor de testare și impun necesitatea completării acestora cu alte testări necesare
pentru desfășurarea cercetării propriu-zise în vederea evidențierii și a altor aspecte motrice
și funcționale
 preferințele subiecților şi motivația practicării exercițiilor specifice activității de aqua-
pullpush-gym sunt variate, determinate de anumite aspecte personale;
 aplicarea chestionarului a determinat conștientizarea unor aspecte preferențiale şi
motivaționale. Comportamentul subiecților s-a îmbunătățit ca urmare a delimitării
opțiunilor personale şi de grup.
 considerăm că diversificarea tehnologiei de acționare specifice aqua-pullpush-gym-
ului, adaptată particularităților individuale şi de grup, va determina optimizarea capacități
motrice și funcționale;
 creşterea gradului de atractivitate prin folosirea de mijloace de acționare variate și
introducerea de noi programe cum este cel de aqua-pullpush-gym va permite o participare
activă a subiecților şi diversificarea preferințelor şi a motivaților privind lecțiile de educație
fizică a studenților de la neprofil;
 testul Ruffier, a evidențiat că practicarea activității de agua-pullpush-gym a
determinat îmbunătățirea superioară a valoriilor medii între testări a grupei experiment,
comparativ cu grupa de control care a executat un program clasic de educație fizică în
mediu terestru. Se observă că atât grupa de control, cât şi cea experiment au pornit de la un
indice satisfăcător şi au obținut la final o creştere încadrându-se la mediu.
 IMC-ul a înregistrat diferențe mici;
 la proba de mobilitate a trunchiului, rezultatele au crescut între testări în medie cu 1,3
cm la grupa experiment după perioada practicării activității noi de aqua-pullpush-gym, iar
la grupa de control creşterea a fost de 1,1 cm.
 validarea instrumentelor de testare în cadrul experimentului preliminar oferă un reper,
pentru continuarea activității de cercetare

30
PARTEA a III- a
CONTRIBUȚII PERSONALE PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA PARAMETRILOR
ANTROPOMETRICI, A CAPACITĂȚII MOTRICE ŞI FUNCȚIONALE PRIN
ACTIVITĂȚI ACVATICE LUDICO-RECREATIVE

CAPITOLUL IX
IDENTIFICAREA ŞI STABILIREA COMPONENTELOR STRUCTURALE ŞI A
INDICATORILOR UTILIZAȚI ÎN CERCETAREA ACTIVITĂȚILOR LUDICO-
RECREATIVE

SCOPUL CERCETĂRII PROPRIU-ZISE

Scopul cercetării vizează îmbunătățirea parametrilor somatici, ai capacității funționale și


motrice prin implementarea în cadrul orelor de educație fizică a activităților acvatice ludico-
recreative: aquagym şi aqua-pullpush-gym, la studenții anului I de la alte specializări decât
educație fizică şi sport.

IPOTEZELE CERCETĂRII

În stabilirea ipotezei s-a pornit de la presupunerea că efectuarea activităților acvatice


ludico-recreative aquagym și aqua-pullpush-gym, în cadrul orelor de educație fizică la nivelul
studentelor din anul I, de la facultățiile de neprofil, va determina îmbunătățirea capacității
motrice şi funcționale a acestora, comparativ cu activitățiile de educație fizică desfășurate în
mediu terestru (sala de sport).
Ipotezele specifice:
 implementarea de noi programe acvatice ludico-recreative va determina îmbunătățirea
indicilor somatici, motrici și funcționali ai studentelor de la neprofil comparativ cu
activitățiile de educație fizică terestre (exerciții de dezvoltare fizică generală (DFG),
exerciții aplicative, jocuri dinamice);
 practicarea activităților motrice în mediul acvatic va îmbunătății parametri somatici, în
special indicele de masă corporală (IMC-ul);
 efectuarea de activități acvatice ludico-recreative va îmbunătății capacitatea motrică
selectivă: forța musculaturi abdominale şi a musculaturii spatelui;

31
 selectarea celor mai eficiente mijloace de acționare şi a materialelor sportive utilizate
poate îmbunătăți mobilitatea generală şi segmentară precum şi echilibrul;
 practicarea activităților ludico-recreative acvatice va determina scăderea nivelului de
stres al studenților;
 implementarea de noi programe de aquagym și aqua-pullpush-gym în cadrul orelor de
educație fizică la studenții de la neprofil va determina creșterea gradului de atractivitate
al lecțiilor.

OBIECTIVELE CERCETĂRII

Obiectivul general al activităților ludico-recreative acvatice vizează optimizarea


parametrilor somatici, ai capacității funcționale şi motrice, îmbunătățirea condiției fizice și
creșterea gradului de atractivitate al lecțiilor de educație fizică.
Obiectivele de referință urmăresc:
 îmbunătățirea parametrilor somatici;
 îmbunătățirea capacității funcționale;
 îmbunătățirea capacității motrice;
 realizarea unui echilibru psiho-fizic optim;
 conştientizarea avantajelor şi a caracteristicilor efectuării activităților ludico-
recreative în mediul acvatic;
 creșterea atractivității lecțiilor de educație fizică;
 diversificarea programelor de educație fizică pentru studenții de la neprofil.

ORGANIZAREA CERCETĂRII

Etapele din cadrul acestei cercetări au vizat următoarele aspecte:


 stabilirea eşantioanelor;
 periodizarea cercetării şi stabilirea condițiilor de desfăşurare a experimentului;
 stabilirea obiectivelor de instruire specifică;
 selecționarea și elaborarea mijloacele de acționare specifice activităților acvatice
ludico-recreative;
 elaborarea programelor de aquagym și aqua-pullpush-gym pe nivele de dificultate;
 stabilirea instrumentelor și normelor de evaluare.

32
Stabilirea eşantioanelor și a tipurilor de activitate efectuate

Cercetarea a cuprins un număr de 95 de subiecți, organizați în trei grupe: două grupe


experimentale și o grupă de control.
Eșantioanele experimentale au fost formate fiecare din câte 24 de studente, anul I de
studiu, de la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgul Mureş, cu vârsta cuprinsă între
19-23 ani, astfel:
1.prima grupă experiment (E1), formată din studentele de la Facultatea de Stomatologie, au
efectuat un program specific al activității de aquagym;
2.a doua grupă experiment (E2), formată din studentele la Facultatea de Farmacie, au exersat
un program specific activității noi concepute și elaborate, denumită aqua-pullpush-gym.
Grupele experimentale au desfăşurat programele propuse o dată pe săptămână în cadrul
lecțiilor de educație fizică cu o durată de câte de 50 minute, pe parcursul anului universitar
2011-2012.
Eşantionul control (C) a fost format din 47 studente, anul I de studiu, de la Universitatea
Transilvania Brașov, cu vârste cuprinse între 19-23 ani, de la următoarele facultăți: Facultatea
de Psihologie, Facultatea de Sociologie și Facultatea de Alimentație și Turism. Pe durata
anului universitar 2011-2012, subiecții grupei control au desfăşurat orele de educație fizică în
sala de sport, exersând un program care cuprindea: exerciții aplicative, exerciții de dezvoltare
fizică generală libere şi cu obiecte portative și jocuri dinamice.

Periodizarea cercetării

În cadrul experimentului s-a folosit planul experimental cu două variabile independente


constituite din strategia didactică privind îmbunătățirea indiciilor somatici, ai capacității
motrice şi funcționale, prin selectarea metodelor şi mijloacelor de acționare specifice
activităților acvatice ludico-recreative: aquagym şi aqua-pullpush-gym.
Experimentul s-a desfăşurat pe toată durata anului universitar 2011 – 2012, constând în
efectuarea a o lecție pe săptămână, cu o durată de 50 minute.
Cercetarea a cuprins două testări, una inițială şi una finală, eşalonate astfel:
 testarea inițială: 10-21 octombrie 2011;
 implementarea programelor propuse de activități acvatice ludico-recreative la grupele
experimentale: 24 octombrie 2011 - 11 mai 2012;
 testarea finală: 14 mai - 26 mai 2012.

33
Programe operaționale de aquagym și de aqua-pullpush-gym au fost diferențiate pe trei
nivele: începători, mediu şi avansat, în funcție de gradul de dificulate, de intensitatea și
complexitatea sistemelor de acționare.
Eşalonarea perioadelor de efectuare a programelor acvatice ludico-recreative pe cele trei
nivele de dificultate de către grupele experiment (E1și E2) a fost următoarea:
 programul de nivel începători a fost exersat în perioada: 24 octombrie-02 decembrie 2011;
 programul de nivel mediu a fost aplicat în perioada: 05 decembrie 2011–16 martie 2012;
 programul de nivel avansați a fost implementat în perioada: 19 martie 2012–11 mai 2012.
Menționăm că în prezenta cercetare, activitatea a fost întreruptă temporar în perioada
sărbătorilor legale, sesiunilor și a vacanțelor.

Locația desfaşurării cercetării

Ambele grupe experimentale au desfăşurat activitatea de educație fizică prin efectuarea


de activitățiilor acvatice ludico-recreative la bazinul acoperit din complexul de agrement
Week-end, din Târgu Mureş, care are o zonă special delimitată pentru gimnastică în apă, cu
adâncimea de 1, 40 m.
Grupa de control a efectuat programul de exerciții aplicative, exerciții de dezvoltare fizică
generală libere şi cu obiecte portative și jocuri dinamice în sala de fitness- aerobic, de la baza
sportivă Aero-fit-kineto, din cadrul Facultății de Educație Fizică şi Sporturi Montane, a
Universității Transilvania Braşov, special amenajată şi dotată pentru activități motrice.

Masurătorile, testele și chestionarele aplicate în cercetare

1. teste pentru capacitatea motrică:


 evaluarea mobilității trunchiului;
 testul de echilibru unipodal;
 test de forță a musculaturii abdominale;
 test de forță a musculaturii spatelui.
2. teste pentru determinarea dezvoltării capacitații funcționale:
 testul Ruffier;
 testul de mers 2 Km;
3. măsurători antropometrice:
 înălțimea (cm);

34
 greutatea corporală (kg);
 indicele de masă corporală (IMC).
4. În cadrul cercetării noastre au fost aplicate trei chestionare
 unul pentru evaluarea nivelului de stres
 cel de al doilea chestionar, a vizat determinarea indicelui de activitate fizică (IAF)
 al treilea chestionar a vizat aprecierea gradulului de atractivitate a activităților
acvatice ludico-recreative

CAPITOLUL X.
PROIECTAREA DIDACTICĂ A ACTIVITĂȚILOR ACVATICE
LUDICO-RECREATIVE

În vederea desfășurării unitare a cercetării am elaborate câte trei modele operaționale pe


nivele de dificultate pentru activitățile acvatice ludico-recreative vizate în cercetare și anume:
aquagym și aqua-pullpush-gym pentru cele două grupe experimentale, luând ca model de
referință pe cel propus de Colibaba E.D. (2007, p. 256-260) pe care l-am adapta în funcție de
specificul activităților implementate.
Proiecte operaționale, pe nivele de dificultate, reprezentă o parte a contribuției personale
la această cercetare
Am realizat și fișe de discipline pentru:
 grupa de control – fișa disciplinei: exerciții de dezvoltare fizică generale libere și cu
obiecte portative, exerciții applicative și jocuri dinamice;
 grupa experiment E1– fișa disciplinei: – aquagym
 grupa experiment E2– fișa disciplinei: – aqua-pullpush-gym

35
CAPITOLUL XI
REZULTATELE OBȚINUTE ŞI INTERPRETAREA LOR

CAPACITATEA FUNCȚIONALĂ

Capacitatea de efort - Testul Ruffier

15 Grup control

10
puncte

Grup E1- Aquagym


5

0 Grup E2 - Aqua-
Ti Tf pullpush-gym

Fig. nr. 15. Reprezentarea grafică a mediilor atirmetice a capacității de efort


Interpretarea rezultatelor
Pornind de la valori relative egale la testarea inițială, în urma exersării programelor
propuse în cadrul lecțiilor de educație fiziă, s-au obținut următoarele diferențe ale mediilor
aritmetice între cele două testări: 0,76 la grupa de control, 1,23 la grupa experiment E1-
Aquagym, iar la grupa experiment E2- Aqua-pullpush-gym - 1,75.
Raportând valorile mediilor la grila de apreciere, se constată că la testarea inițială toate
grupele cuprinse în cercetare se încadrau la nivelul satisfacător, cu valori cuprinse între 10,1 -
15, iar după efectuarea programelor propuse, la testarea finală acestea au înregistrat un
progres evident, încadrându-se la nivelul mediu, cu valori sub 10.
Analiza efectuată cu testul t-Student este semnificativă statistic pentru grupul experiment
E1- Aquagym comparativ cu cea de control, în cazul grupului experiment E2- Aqua-
pullpush-gym, comparând mediile cu cele ale grupei de control, analiza statistică indică o
diferență puternic semnificativă, p<0.000, astfel se acceptă ipoteza alternativă.

Indicele condiției fizice (indicele de fitness - IF)

150
Grup control
puncte

100
Gr. E1 -aquagym
50
Gr.E2- aqua-pullpush-
0 gym
Ti Tf

Fig. nr 19. Reprezentarea grafică a mediilor- Indicele condiției fizice

36
Interpretarea rezultatelor
Calcularea indicelui de condiție fizică (IF) care reprezintă nivelul capacității maxime de
absorbție a oxigenului în raport cu vârsta, sexul, greutatea şi înălțimea, evidențiază faptul că
toate eşantioanele cercetării au prezentat creşteri ale mediei aritmetice între testării, dar cele
ale grupelor experiment au fost superioare progresului realizat de grupa de control.
Grupa de control a obținut o diferență a mediilor aritmetice de 4,89, care a determinat o
trecere la un nivel superior, astfel la testarea inițială subiectele se situau la nivelul „ceva mai
mult decât mediu” cu un scor de 88,89, iar la testarea finală acestea au evoluat la nivelul
„mediu” cu scorul de 93,78.
Rezultatele obținute la evaluarea finală, sunt în medie mai mari față de evaluare inițială,
ceea ce a determinat un progres la grupele experimentale a nivelului indicelui de condiție
fizică (IF), de la „ceva mai mult decât mediu” obținut la testarea initială la nivelul „mediu” la
testarea finală. Diferențele mediilor aritmetice între testări pe grupe sunt: la grupa E1-
Aquagym de 10.02, iar la grupa E2-Aqua-pullpush-gym de 17,98, așa cum reiese și din
reprezentarea grafică a mediilor, figura nr.19.
Analiza efectuată de testul t-Student, la grupa experiment E1 aquagym, diferența este
semnificativă, pe când la cea de a doua grupă experimentală E2, care efectuează activitatea de
aqua-pullpush-gym, se înregistrează o diferență puternic semnificativă. Astfel se respinge
ipoteza nulă şi se acceptă ipoteza alternativă.

Frecvența cardiacă maximă - FC max.


bătăi/minut

Grup control
195.2
Gr. E1-aquagym
195
194.8 Gr.E2- aqua-pullpush-
gym
194.6
Ti Tf

Fig. nr 23. Reprezentarea grafică a mediilor FC max

Interpretarea rezultatelor
În urma desfăşurării demersului de cercetare, prin parcurgerea testului de mers 2 km,
capacitatea cardiacă reprezentată de FC max., a înregistrat scăderi ale mediei aritmetice, la
toate eşantioanele, la testarea finală comparativ cu testarea inițială.
Grupa experiment E1- aquagym, a înregistrat o diferență a mediilor între cele două
testării de 0.28 b/min, iar grupa experientală E2- aqua-pullpush-gym o scădere a mediilor cu

37
0.17 b/min., acest parametru al capacității funcționale este direct dependent de vârsta
subiecților pe durata desfașurării experimentului.
Grupa de control a obținut la testarea inițială o valoare a mediei de 195,06 iar la testarea
finală 194,91, diferența fiind de 0.15 b/min, inferioară grupelor experimentale.
Analiza statistică efectuată cu testul t-Student la eşantioane pereche, indică un progres
nesemnificativ. Se acceptă ipoteza nulă.

Frecvența cardiacă după efort la testul de mers 2 Km


bătăi/minut

134 Grup control


132
130 Grup E1 - aquagym
128
126 Grup E2 - aqua-pullpush-
124 gym
Ti Tf

Fig. nr 27. Reprezentarea grafică a mediilor FC după efort în testul de mers 2 Km


Interpretarea rezultatelor
Frecvența cardiacă după efort la testul de 2 km mers, la testarea finală comparativ cu
cea inițială a fost mai bună la toate grupele, în special la grupa E2 comparativ cu grupa de
control.
În urma parcurgerii testului de mers 2 Km, s-a observat un progres semnificativ al
indicatorului FC după efort, înregistrând o diferență a mediilor aritmetice între testări de 2,1
bpm la grupa E1-Aquagym, de 5,4 bpm la grupa E2 – Aqua-pullpush-gym şi de 2,2 bpm la
grupa de control.
Analiza statistică cu testul t-Student este nesemnificativă , valorile lui p fiind mai mari
decît 0.05, ceea ce determină acceptarea ipotezei nule la acest indicator cardiac funcțional.
Valorile înregistrate de noi confirmă rezultatele anterioare ale diferitelor studii. Un
factor important care trebuie luat în considerare este mediul de desfaşurare, apa, care
determină în condiții normale o adaptare a organismului prin scăderea frecvenței cardiace cu
10,17 bpm.
Capacitatea vitală

Grupa control
mL/Kg/minut

42
40
38
Gr.E1- aquagym
36
34
32 Gr. E2-aqua-pullpush-gym
Ti Tf

Fig. nr 31. Reprezentarea grafică a mediilor VO2 max

38
Interpretarea rezultatelor
VO2max. determinat prin efectuarea testului de mers 2 km a înregistrat o diferență
medie mai mare la ambele eşantioane experimentale comparativ cu cea de control, în urma
aplicării programelor operaționale specifice activităților acvatice ludico-recreative.
Grupa de control a obținut la testarea inițială o valoare a mediei de 35,39 mL/Kg/min,
iar la testarea finală 37,02 mL/Kg/min, cu o diferență de îmbunătățire de 1,63 mL/Kg/min.
Grupa experimentală E1- Aquagym a înregistrat un progres al diferenței mediilor de 3,36
mL/Kg/min. Cea mai evidentă îmbunătățire s-a constatat la grupa experimentală E2 diferența
medie între testări fiind 6,21 mL/Kg/min.
Comparând rezultatele grupelor experimentale cu cea de control între testări: între grupa
E1 și grupa de control diferența medie a fost de 1,73 mL/Kg/min, iar între grupa E2 și cea de
control de 4,58 mL/Kg/min.
Analiza statistică prin testul t-Student evidențiază un prag puternic semnificativ, astfel se
acceptă ipoteza alternativă.
Conform grilei de apreciere a capacității vitale, la testarea inițială toate eşantioanele se
încadrau la nivelul „mediu”, iar în urma desfăşurării experimentului acestea s-au încadrat la
nivelul „bun”.
CAPACITATEA MOTRICĂ

Forța musculaturii abdominale


25 Grup control
20
execuții

15
Grup E1 - Aquagym
10
5
0 Grup E2 - Aqua-
Ti Tf pullpush-gym

Fig. nr. 35. Reprezentare grafică a mediilor aritmetice privind forța musculaturii
abdominale
Interpretarea rezultatelor
În urma demersului de cercetare, prin calcularea diferenței mediei aritmetice între cele
două testări, grupa de control a înregistrat un progres de doar 1,38 execuții, valoare inferioară
celor realizate de grupele experimentale.

39
La grupele experimentale diferențele au fost astfel grupa E1- Aquagym a înregistrat o
valoare a diferenței mediilor de 2,50 execuții, iar grupa E2- Aqua-pullpush-gym de 4,34
execuții
Raportându-ne la grila de corespondență calificativ – valoare, la proba de abdomene,
femei, se observă ca la testarea inițială toate grupele implicate în cercetarea experimentală, se
situează la nivelulul slab. După efectuarea programelor din cadrul activităților propuse, grupa
de control şi grupa experimentală E1- Aquagym, rămân la acelaşă nivel de apreciere,
înregistrând o ușoară îmbunătățirea a rezultatelor dar sub 24 execuții, pe când grupa
experiment E2- Aqua-pullpush-gym a obținut un progres mai semnificativ, urcând pe grila de
apreciere la nivelul sub medie, cu o valoare a mediei de 24,42 execuții.
Prin aplicarea testului t-Student şi calcularea indicelui de corelație p, evidențiază
comparativ cu grupa de control următoarele: media performanțele obținute la testarea inițială
diferă semnificativ de media performanțelor obținute la testarea finală în cazul eșantionului
experimental E1- Aquagym şi puternic semnificativ la grupa experimentală E2-Aqua-
pullpush-gym, ceea ce susține acceptarea ipotezei cercetării.

Forța musculaturii spatelui


Grup control
34
32
execuții

30 Grup E1 - Aquagym
28
26
Grup E2 - Aqua-
24 pullpush-gym
Ti Tf

Fig. nr. 39. Reprezentarea grafică a mediilor aritmetice privind forța musculaturii spatelui

Interpretarea rezultatelor
În urma desfăşurării demersului de cercetare şi a analizei statistico-matematice a valorilor
individuale, toate eşantioanele cercetării la testul de forța a musculaturii spatelui, au
înregistrat progrese evidente între cele două testări, dar progresele grupelor experimentale au
fost superioare celei de control.
Grupa experiment E1 – Aquagym, a obținut la testarea inițială o medie aritmetică de
28,92 execuții, iar la testarea finală 32,05 execuții, cu un progres a mediilor de 3,16 execuții.

40
Grupa experiment E2- Aqua-pullpush-gym, a înregistrat o diferență a mediilor aritmetice
între testări de 4,54 execuții, rezultată din valoarea mediei a testării inițiale de 27,88 execuții
şi cea a mediei aritmetice a testării finale de 32,42 execuții.
Media aritmetică la testarea inițială la grupa de control a fost de 28,94 execuții, iar la
testarea finală de 30,57 execuții, diferența mediilor fiind de 1,63, progres inferior obținut
comparativ cu cele două grupe experiment.
Analiza efectuată cu testul t-Student pentru eşantioanele pereche evidențiază între grupa
de control şi grupa experiment E1- Aquagym, o diferență nesemnificativă statistic p<0,063
fiind mai mare decât 0,05, ceea ce impune aceptarea ipotezei nule.
În cazul analizei comparative dintre grupa de control comparativ cu grupa experiment E2-
Aqua-pullpush-gym, testului t-Student evidențiază o diferență semnificativă statistic,
p<0,007, fiind mult mai mic decât 0,05, ceea ce determină acceptarea ipotezei alternative.

Mobilitatea trunchiului

6 Grup control
centimetri

4
Grup E1 -
2 Aquagym
Grup E2 - Aqua-
0 pullpush-gym
Ti Tf

Fig. nr.43. Reprezentarea grafică a mobilității trunchiului


Interpretarea rezultatelor
Grupa experiment E1, care a desfășurat activitatea specifică de aquagym, a obținut la
testarea inițială o valoare a mediei aritmetice de 2,44 cm, iar la testarea finală 5,05 cm, cu o
diferență a mediilor de 2,58 cm.
Grupa experiment E2, care a efectuat programele activității de aqua-pullpush-gym,
utilizând exclusiv plăcile pullpush, ca material sportive cu scop didactic şi care au executat
exerciții specifice cu accent pe calitatea motrică mobilitatea, au obținut la testarea inițială o
valoare a mediei de 2,31 cm. iar la testarea finală 6,00 cm, progresul înregistrat fiind de 3,69
cm, cel mai superior comparativ cu celelalte eșantioane ale cercetării.
Grupa de control a obținut la testarea inițială o valoare a mediei de 2,52 cm, iar la testarea
finală de 3,97 cm, cu un progres al mediei de 1,45 cm, inferior progresului grupelor
experimentale.

41
Progresul grupei E1 comparativ cu cea de control a fost de 1,13 cm, între grupa E2 și cea
de control de 2,24 cm, iar între grupele E1 și E2 de 1,11 cm, conform tabelului nr. 34.
Rezultatele aplicării testului t- Student, pentru date pereche, nu sunt semnificative, p
>0.05. Aceste efecte sunt explicabile, deoarece mobilitatea se dezvoltă relativ greu raportat la
vârsta participantelor. Se acceptă ipoteza nulă.

Testul de echilibrul unipodal

400.00
secunde

Grup
200.00 control

0.00
TI TF TI TF Grup E1-
aquagym
piciorul stang piciorul drept

Fig. nr. 47. Reprezentarea grafică a echilibrului unipodal E1 – Aquagym

250 Grup
200 Control
150
secunde

100
50 Grup E2 -
0 aqua-
TI TF TI TF pullpush-
gym
piciorul stâng piciorul drept

Fig. nr. 48. Reprezentarea grafică a echilibrului unipodal – E2-Aqua-pullpush-gym


Interpretarea rezultatelor
În urma efectuării analizei statistice, toate eșantioanele prezintă creşteri ale timpului de
menținere a poziției de echilibru unipodal, pentru ambele picioare, la testarea finală
comparativ cu cea inițială, evidențiate prin reprezentarea grafică în figurile nr. 47, 48 .
Grupa de control a înregistrat o diferență a mediei aritmetice între testării, la testul de
echilibru unipodal pe piciorul stâng de 11,54 sec., şi pe piciorul drept de 12,64 sec.
Grupa experimentală E1-Aquagym a înregistrat un progres a mediilor aritmetice între
testări pe piciorul stâng de 40,84 sec. și de 41,88 sec pe piciorul drept.
Cel mai mare progres la această probă l-a înregistrat grupa experimentală E2 -Aqua-
pullpush-gym, astfel: pe piciorul stâng diferența mediilor între cele două testării a fost de
67,75 sec., iar pe piciorul drept de 68,54 sec., ceea ce este explicabil datorită utilizării plăcilor

42
pullpush la nivelul membrelor superioare și inferioare, favorizând educarea echilibrului în
apă, care este un mediu instabil.
În cadrul activității de Aquagym cu excepția exercițiilor care se efectuează din poziția de
plutire în sprijin, celelalte sunt executate din poziție de echilibru stabil, cu contactul
picioarelor pe sol, pe când în Aqua-pullpush-gym datorită formei plăcilor care nu crează un
contact stabil când sunt fixate pe tălpile picioarelor, pe toată suprafața plăcii cu fundul
bazinului, solicită pentru orice mişcare efectuată un efort mai întâi de restabilirea a poziției
corpului, influentând semnificativ echilibrul unipodal pentru ambele picioare.
În urma analizei rezultatelor individuale obținute la testarea inițială şi cea finală,
indiferent de eşantion, se observă că valorile obținute sunt mai mari pentru piciorul drept.
Prin analiza statistică toate valorile pragului de semnificație la testarea inițială diferă
semnificativ de media performanțelor obținute la testarea finală în cazul eșantionului
experimental E1- Aquagym-ul şi puternic semnificativ la grupa experimentală E2-Aqua-
pullpush-gym, comparative cu grupa de control. Se acceptă ipoteza alternativă.

PARAMETRII ANTROPOMETRICI
Greutatea corporală
60
59
Grup control
kilograme

58
57 Grup E1
56 Aquagym
55 Grup E2 Aqua-
54 pullpush-gym
Ti Tf

Fig. nr. 52. Reprezentarea grafică a mediilor aritmetice a greutății corporale


Interpretarea rezultatelor
Diferențele dintre mediile aritmetice în cadrul cercetării, evidențiază următoarele
scăderi în greutate conform tabelului nr. 40, astfel: grupa de control de 0,980 kg, grupa
experimentală E1- Aquagym de 0,960 kg, iar grupa experimentală E2 care a efectuat
programele specifice activității acvatice Aqua-pullpush-gym de 1,330 kg.
Rezultatele aplicării testului t- Student, pentru date pereche, nu sunt semnificative,
p>0.05, în cazul grupului experimental E1-Aquagym. Se acceptă ipoteza nulă.
Pentru grupa experimentală E2- Aqua-pullpush-gym comparativ cu grupa de control,
analiza statistică calculată cu testul t-student, indică un prag semnificativ, p< 0,019, astfel se
acceptă ipoteza cercetării.

43
Indicele masei corporale (IMC)

21.5 Grupa control


indice 21 Gr.E1-
20.5 aquagym
20 Gr. E2-aqua-
pullpush-gym
19.5
Ti Tf

Fig. nr. 56. Reprezentarea grafică a mediilor aritmetice a IMC


Interpretarea rezultatelor
Grupa experiment E1- Aquagym, a obținut la testare inițială o valoare a mediei
aritmetice de 21,28, iar la testarea finală 20,93, rezultând o diferență de 0,35, încadrându-se
pe grila de apreciere la nivelul normal atât la testarea inițială, cât şi la cea finală.
Grupa experiment E2- Aqua-pullpush-gym, a obținut la testarea inițială o valoare a
mediei aritmetice de 20,77, iar la testarea finală de 20,28, diferență înregistrată fiind de 0,49,
încadrându-se de asemenea, la nivelul normal al indicelui de masă corporală.
Grupa de control a obținut la testarea inițială o valoare a mediei de 21,01, iar la
testarea finală 20,68, cu o diferență de 0,33, încadrându-se la greutate normală.
Între grupele experimentale s-a înregistrat o diferență medie a IMC-ului de 0,14, iar
între grupa E1 și grupa control de -0,2, iar între grupa E2 și cea de control de 0,16.
Aplicarea testului t-Student, la grupa de control şi grupa experiment E1- Aquagym, se
evidențiază o diferență nesemnificativă statistic, ceea ce semnifică că se acceptă ipoteza nulă,
În urma aplicării analizei statistice a testului t-Student între grupa de control şi grupa
experiment E2- Aqua-pullpush-gym, se evidențiază o diferență semnificativă statistic,
p<0,012 mai mic decât p<0.05, ceea ce determină acceptarea ipotezei alternative.

CHESTIONARELE CERCETĂRII

Indicele de activitate fizică (IAF)

36
35
puncte

34
33
32

Grup control
Fig. nr.60. Reprezentarea grafică a mediilor aritmetice a IAF

44
Interpretarea rezultatelor
Chestionarul privind indicele de activitate fizică - IAF a fost aplicat doar la începutul
demersului de cercetare pentru a constata nivelul de practicare a activitățiilor motrice.
În urma analizei datelor obținute se constată că toate eşantioanele cercetării, se situează
pe grila de caracterizare, la nivelul insuficient de active, relative sedentare.
Media aritmetică înregistrată de grupa de control este de 34,19, mai scăzută decât la
grupa experimentală E1-Aquagym cu 1,77 şi mai crescută decât media grupei experiment E2
Aqua-pullpush-gym cu 0,46. Analiza statistică efectuată cu testul t-Student pentru eşantioane
pereche, evidențiază o diferență nesemnificativă statistic, confirmând ipoteza nulă.

Nivelul de stres
Grupa control
20
15 Grupa E1-
puncte

10 Aquagym
5 Grupa E2 -
0 Aqua-pullpush-
Ti Tf gym

Fig. nr. 64. Reprezentarea grafică a mediilor aritmetice a nivelului de stres


Interpretarea rezultatelor
La testarea chestionarului privind aprecierea nivelul de stres inițială toate eşantioanele
se încadrau pe grila de apreciere la nivelul moderat stresat cu notificarea de menajare, dar la
testarea finală, grupele experiment și-au diminuat stresul comparativ cu grupa control.
Grupa de control a obținut la testarea inițială o valoare a mediei aritmetice de 17,74,
iar la testarea finală de 16,51, diferența fiind de 1,23, încadrându-se pe grila de apreciere la
același nivel - moderat stresat cu notificarea de menajare.
Grupa experiment E1- Aquagym, a înregistrat o medie artimetică inițială de 18,79 şi
de 15,83 la testarea finală, diferența fiind de 2,96, încadrându-se tot la nivelul de stres
moderat, spre limita inferioară.
Grupa experiment E2- Aqua-pullpush-gym, a înregistrat o valoare a mediei aritmetice
de 18,75 la testarea inițială şi a obținut la testarea finală 15,21, cu o diferență de 3,54,
menținând nivelul de apreciere la stresat moderat cu menajamente, dar la limita inferioară.
Rezultatele la testul t-Student pentru eşantioanele pereche, între grupa de control şi
grupa experiment E1 - Aquagym, evidențiază o diferență semnificativă statistic, în cazul
grupei de control comparativ cu grupa experiment E1- Aqua-pullpush-gym, diferența este
puternic semnificativă statistic, ceea ce confirmă ipoteza cercetării.

45
Chestionar de aprecire a gradului de atractivitate a activităților acvatice ludico-
recreative

În urma aplicării chestionarului care are ca obiectiv evaluarea atractivității programele


ludico-recreative elaborate și incluse în cercetare numai de către studenții de la neprofil care
au constituit grupele: E1- Aquagym şi E2- Aqua-pullpush-gym, am constat următoarele:
1. Principalele trei motivații personale, privind practicarea activitățiilor ludico-recreative
acvatice privind programele propuse, ale subiecților aparținând grupelor experimentale
E1- Aquagym şi E2- Aqua-pullpush-gym sunt următoarele:
 grupa E1- aquagym, au optat cu un procent de 29,21% pentru tonifierea
musculară, urmată de modelarea corporală cu 17,70%, iar cea de-a treia opțiune a
vizat relaxarea psihică cu 15,62%. Dintre cele opt opțiuni, cea mai puțin motivantă
cu 3,12% a fost lipsa semnelor de disconfort ce apar la efort.
 grupa experimentală E2 ce a efectuat activitatea nou elaborată și aplicată denumită
aqua-pullpush-gym, primele trei opțiuni în ordinea preferințelor au fost: tonifierea
musculară cu 20,83%, modelarea corporală cu 19,79%, urmată de îmbunătățirea
capacității motrice cu 17,70%. Ultima opțiune motivațională cu 1,04% a fost lipsa
semnelor de disconfort ce apar în efort, la fel ca și la cealaltă grupă experimentală.
25
Grup
20 E1 -
Aquagy
15 m
puncte

10
Grup
5
E2-
Aqua-
0 pullpus
Tonifiere Relaxare Capacitate Mobilitate, Capacitate Pierderea Modelare Semne h-gym
musculară psihică de efort echilibru motrică în greutate corporală disconfort

Fig. nr. 68. Reprezentarea grafică a opțiunilor privind motivațiile personale de


practicarea a activităților acvatice ludico-recreative

2. La întrebarea privind conştientizarea beneficiilor obținute prin practicarea


activităților acvatice ludico-recreative s-au înregistrat următoarele rezultate:
 pentru grupa E1 - Aquagym: tonifierea musculară cu 15,62%, relaxarea
psihică cu 14,58 % și îmbunătățirea capacității de efort cu 12,50%;

46
 pentru grupa E2 – Aqua-pullpush-gym, în ordinea opțiunilor s-au situat: tonifierea
musculară cu 18,75% , fiind menționată de 18 dintre subiecte, îmbunătățirea
capacității de efort cu 17,70%, urmată de relaxarea psihică şi efectul de hidromasaj
care oferă un efect tonifiant și relaxant asupra organismului cu 14,46%.
20
15
puncte

10
5
0

Grup E1 - Aquagym Grup E2 –Aqua-pullpush-gym

Fig. nr. 69. Reprezentarea grafică a beneficiilor activitățiilor acvatice ludico-recreative


3. Analiza răspunsurilor subiecțiilor grupelor experimentale privind aspectele
metodologice ale programelor specifice activităților acvatice ludico-recreative,
evidențiază următoarele răspunsuri:
 eficiența exercițiilor efectuate în cadrul programelor elaborate și aplicate, toți
subiecții grupelor experimentale E1 şi E2 au optat pentru acord total;
 atractivitatea lecțiilor organizate pe nivele de dificultate, din cadrul celor două
activității acvatice specifice aquagym- activitatea clasică de gimnastică în apă și a
celei inovatoare denumită aqua-pullpush-gym, subiecții au optat în unanimitate tot
pentru acord total;
 eficiența materialelor sportive în scop didactic utilizate în cadrul activitățiilor
acvatice ludico-recreative, structurate pe programe operaționale pe nivele de
dificultate, opțiunea celor două grupe experimentale, a fost de acord total,
răspunsuri susținute şi de rezultatele obținute la testele motrice și somato-
funcționale, privind efectele practicării activităților propuse;
 atractivitatea design-ului materialelor sportive în scop didactic utilizate a fost
appreciată de către subiecții grupului experimental E2 Aqua-pullpush-gym cu
acord total, iar subiecții grupului E1 – Aquagym, au optat astfel: 25 % sunt într-
un acord total, 58,33 %, de acord şi 16,76 % consideră că le este indiferent
design-ul materialelor utilizate;

47
 uşurința de a manevra şi utiliza materialele sportive în scop didactic specifice
activitățiilor acvatice ludico-recreative a fost apreciată astfel: grupul E2 – Aqua-
pullpush-gym a optat pentru acord total, iar grupul E1 – Aquagym, a înregistrat
următoarele opțiuni: 70,83 % pentru acord, reprezentând 17 dintre subiecții acestui
grup şi 29,16 % pentru acord total, reprezentând 7 subiecții.

CAPITOLUL XII
CONCLUZII, SUGESTII ŞI RECOMANDĂRI DESPRINSE DIN CERCETARE

CONCLUZII GENERALE PRIVIND SUSȚINEREA TEORETICO - ȘTIINȚIFICĂ

Publicațiile din literatura de specialitate care vizează activitățiile acvatice ludico-


recreative, în special aquagym-ul, sunt relativ numeroase în alte țări, dar cercetările în acest
domeniu, privind efectele somato-bio-psihice ale exercițiilor acvatice sunt reduse.
Introducerea unei noi activități, cu o metodologie specifică, inovatoare, denumită aqua-
pullpush-gym, se încadrează în tendințele moderne de dezvoltare şi cercetare ale activităților
motrice pe plan intern şi internațional.
Beneficiile implementării unor noi activității motrice ludico-recreative acvatice în
cadrul lecțiilor de educație fizică la studenții de la neprofil, sunt dependente de proprietățiile
şi caracteristicile fizice ale mediului acvatic și răspund cerințelor actuale de diversificare și
creștere a atractivității activităților motrice.
Activitățiile recreativ- ludice în ultima perioadă de timp, au cunoscut o nouă orientare
în ceea ce privește practicarea lor în mediul acvatic, în acest sens au apărut noi tipuri de
activități și programe prin apariția de noi materiale sportive şi echipamente specifice.
Studierea modului de dezvoltare a motricității prin activități ludico recreative acvatice,
se constituie într-o tendință modernă, care prin generalizare poate contribui la îmbunătățirea
performanței umane.
De asemenea, beneficiile practicării exercițiilor fizice în mediul acvatic de ordin:
psihic, motric, social şi sanogen sunt amplificate și de efectele acompaniamentului muzical
folosit pe parcursul programelor de aquagym și aqua-pullpush-gym.
Pregătirea motrică în cadrul activităților ludico-recreative, se concretizează prin
folosirea a numeroase metode şi procedee, printr-o formă de organizare proprie a procesului
de pregătire (lecția) şi prin folosirea unor dozări şi modalități de organizare specifice. Aceste
cerințe sunt respectate și în cadrul activităților acvatice ludico-recreative de aquagym și aqua-

48
pullpush-gym concepute și implementate la studenții de la neprofil care au participat la
cercetare.
Concretizarea în practică a noi activității de aqua-pullpush-gym, a necesitat conceperea
şi elaborarea unor sisteme de acționare în care sunt utilizate plăcile pullpush în vederea:
prelucrării selective a tuturor segmentelor corpului, a dezvoltării principalelor calități motrice
şi formarea de deprinderi motrice.
În cadrul activității de aqua-pullpush-gym, utilizarea echipamentului denumit plăci
pullpush, care prezintă caracteristici tehnologice superioare, a permis gradarea precisă a
contracțiilor musculare, o dozare corespunzătoare, precum şi prelucrarea principalelor grupe
musculare, toate acestea fiind în raport cu: influența proprietățiilor mediului acvatic,
obiectivele pregătirii, particularitățiile de vârstă, nivelul de pregătire şi preferințele
subiecțiilor.
Sistematizarea activitățiilor acvatice, pe criterii obiective contribuie eficient la
cunoașterea acestora, permițând totodată încadrarea lor în spectrul activităților recreative,
sportive, de relaxare sau terapeutice. Conceperea activități inovative de aqua-pullpush-gym
contribuie la completarea tabloului general al activităților acvatice ludico-recreative,
identificându-se ca o activitate modernă, atractivă și cu numeroase beneficii.
Identificarea factorilor de influențare a activităților acvatice ludico-recreative contribuie
eficient la proiectarea didactică a lecților, urmărindu-se obiectivele specifice.

CONCLUZII PRACTICO-METODICE ALE DEMERSULUI ȘTIINȚIFIC

În urma demersului operațional desfăşurat putem formula următoarele concluzii,


legate de ipoteze, focalizate pe efectele antropometrice, motrice şi funcționale ale practicării
de activități acvatice ludico-recreative și anume: aquagym și a activități novative concepute
de aqua-pullpush-gym, la nivelul studentelor anului I, de la facultățile de neprofil.
În acest sens utilizând argumente coerente, completate de calculele și analize
statistico-matematice concrete, desprindem următoarele concluzii:
1. Se confirmă ipoteza cercetării şi anume că efectuarea activitățiilor acvatice ludico-
recreative aquagym și aqua-pullpush-gym în cadrul orelor de educație fizică la nivelul
studentelor de la facultățiile de neprofil, determină îmbunătățirea parametrilor
antropometrici, a capacității motrice şi funcționale a acestora.
2. Studentele grupelor experimentale care au exersat în mediu acvatic programele
concepute și elaborate de: aquagym și aqua-pullpush-gym pe durata unui an

49
universitar au înregistrat progrese superioare comparativ cu grupa de control care a
efectuat exerciții în sala de sport, deci în mediu terestru.
3. O altă concluzie importantă este aceea că pe parcursul demersului de cercetare
rezultatele finale ale grupei E2, care au efectuat programul de aqua-pullpush-gym
structurat pe trei nivele de dificultate, au fost superioare progreselor înregistrate de
grupa E1 care a efectuat un program, tot pe trei nivele de dificultate, specific
aquagym-ului.
4. Analizând componentele capacității funcționale urmărite în acest demers de cercetare
se desprind următoarele concluzii:
 capacitatea respiratorie, determinată prin indicele VO2 max,, a înregistrat diferențe
puternic semnificative între cele două testări la ambele eşantioane
experimentale, reflectate prin diferența valorică obținută, ceea ce le plasează
după implementarea programelor, pe o treaptă superioară de apreciere, trecând
de la nivelul mediu la nivelul bun. Îmbunătățirea indicelui VO2 max. a celor două
grupe experiment E1 și E2 au fost superioare, cu 3,36 ml/kg/min respectiv 6,21
ml/kg/min, valorii obținute de grupa de control de 1,63 ml/kg/min, ceea ce
reflectă faptul că programele aplicate au fost eficiente;
 capacitatea cardiacă de efort determinată prin intermediul testului Ruffier a
înregistrat o îmbunătățire a rezultatelor ambelor grupe experimentale
comparativ cu cea de control, datorită influențelor variabilelor independente și
a proprietăților mediului acvatic. La testul Ruffier, toate grupele se situau la
testarea inițială, pe scara de apreciere la nivelul - satisfăcător, iar după
implementarea programelor operaționale, s-au înregistrat creșteri statistice
semnificative valoric la grupa E1- aquagym cu o diferență a mediilor aritmetice
între testări de 1,23 şi puternic semnificative la grupa E2 - aqua-pullpush-gym
cu 1,75, plasând ambele grupe experimentale la nivelul mediu de apreciere.
 frecvența cardiacă maximă și frecvența cardiacă de efort determinată prin
parcurgerea testului de mers 2 Km, din punct de vedere statistic rezultatele sunt
nesemnificative, deoarece cercetările anterioare au evidențiat faptul că
frecvența cardiacă este condiționată de proprietățile fizice ale apei prin
diminuarea acesteia cu 10,14 bpm, chiar şi în repaus, ceea ce influențează
evoluția acesteia şi în timpul efectuării unui efort activ. În urma demersului de
cercetare s-a înregistrat o diminuare a frecvenței cardiace de efort determinată

50
prin diferența mediilor între testări de 2,1 bpm pentru grupa E1, de 5,4 bpm
pentru E2 și de 2,2 bpm pentru grupa control,;
 în urma efectuării testului de mers 2 Km (UKK), nivelului indicelui de condiție
fizică (IF) care este un parametru important al capacității funcționale, a
înregistrat un progres superior la grupele experimentale de 10,02 la grupa E1 și
de 17,98 la grupa E2, comparativ cu cea de control care a înregistrat un progres
al diferenței mediilor aritmetice de doar 4,89. Astfel, grupele experimentale au
progresat de la nivelul „ceva mai mult decât mediu” obținut la testarea initial la
nivelul „mediu” la testarea finală, în timp ce grupa de control a rămas între
testări la același nivel pe scala de apreciere. Progresul superior al grupei E2 –
Aqua-pullpush-gym comparativ cu grupe E1 și în special cu grupa de control se
datorează eficienței programului inovativ exersat, care solicită un efort crescut
din partea organismului. Diferența înregistrată între grupele experimentale și
cea de control considerăm că se datorează înfluențelor diferite dintre mediului
acvatic și cel terestru. Astfel, influența sporită a mediului acvatic determinată
de: vâscozitatea și presiunea hidrostatică, care opun o rezistență mărită în
efectuarea mişcărilor care utilizează plăcile pullpush și a celorlalte materiale
sportive a contribuit în mod determinant la progresele grupelor experimentale
E1 și E2 comparativ cu proprietățile mediul terestru în care și-a desfășurat
activitatea grupa de control.
5. Una dintre cele mai importante constatări se referă la potențialul motric al studențiilor
participanți la acest demers de cercetare, în acest sens au fost aplicate o serie de teste
atât grupelor experimentale E1 şi E2 cât şi a celei de control, desprinzându-se
următoarele concluzii:
 la proba de evaluare a forței musculaturii abdominale, progresele înregistrate de
grupele experimentale au fost superioare comparativ cel al grupei de control, acest
fapt datorându-se influențelor variabilelor independente ale cercetării. De
asemenea, între cele două testări, grupa E2 – aqua-pullpush-gym a înregistrat un
progres superior de 4,34 execuții comparativ cu grupa E1 –aquagym cu 2,50
execuții datorită solicitării superioare a musculaturii în efectuarea programelor cu
plăcile pullpush. Din punct de vedere statistic diferențele înregistrate între grupele
experiment și cea de control au fost puternic semnificative, ceea ce impune
respingerea ipotezei nule;

51
 evaluarea forței musculaturii spatelui evidențiază faptul că cele două grupe
experimentale care au efectuat activități ludico-recreative în mediul acvatic au
progresat mai mult decât grupa de control care a efectuat un program clasic în sala
de sport – mediu terestru. Dintre grupele experiment, grupa E2 – aqua-pullpush-
gym a progresat cu 4,54 execuții mai mult decât grupa E1 cu 3,16 execuții,
datorită solicitărilor suplimentare în manevrarea plăcilor pullpush.
 mediul acvatic impune solicitări suplimentare în menținerea echilibrului unipodal,
astfel progresele grupei E1 și a grupei E2 au fost superioare celor înregistrate de
grupa de control, care a efectuat exerciții de echilibru în mediul terestru.
Rezultatele la această probă executate pe piciorul drept au fost superioare celor de
pe piciorul stâng pentru toatele grupele cercetării. În ceea ce privește echilibrul
unipodal, grupa E2 care a efectuat un program inovativ prin folosirea plăcilor
pullpush atât la nivelul mâinilor, cât și fixate la nivelul picioarelor, au progresat
mai mult cu 67,75 sec. pe piciorul stâng și cu 68,54 sec pe piciorul drept, decât
grupa E1 care a efectuat programul de aquagym în care s-au utilizat ca materiale
sportive: baghete, saci cu nisip și palmare, care a înregistat un progres de 40,84
sec. pe piciorul stâng și de 41,88 sec pe piciorul drept. Grupa control a înregistat
un progres a diferenței mediilor între testări de 11,54 sec. pe piciorul stâng și de
12,64 sec pe piciorul drept.
 la testul privind mobilitatea trunchiului, remarcăm că progresele au fost
nesemnificative statistic. Mobilitatea este o calitate latentă, care poate fi
îmbunătățită foarte greu necesitând perioade lungi de pregătire.
6. Remarcăm că la chestionarul privind indicele de activitate fizică (IAF) aplicat la
începutul demersului de cercetare pentru a cunoaşte nivelul de practicare a
activităților motrice, s-a constat că toate grupele erau - insuficient active, relativ
sedentare, aceste rezultate au constituit un reper în organizarea activității de cercetare
ulterioare, în vederea implementării programelor elaborate de noi şi a constientizării
efectelor şi beneficiilor practicării sistematice a activităților fizice. Rezultatele
indicelui de activitate fizică la toate grupele cercetării și efectuarea activitățiilor
motrice propuse în prezentul experiment, prin exersarea saptămânală a programelor
specifice activităților terestre sau acvatice, impuse de faptul că disciplina de educație
fizică are caracter obligatoriu pentru studenții de la neprofil, considerăm că a
contribuit la schimbarea percepției studențiilor privind promovarea unui stil de viată
mai activ.

52
 După aplicarea programelor de intervenție acvatică ludico-recreative pe parcursul
cercetării, s-a constatat o scădere a indicelui de masă corporală (IMC), la toate
eşantioanele, dar cele două grupe experiment au înregistrat o scădere mai evidentă de
-0,35 la grupa e1 și de -0,49 la grupa E2, comparativ cu grupa de control care a
înregistrat o valoare de -0,33. IMC-ul la ambele testări, încadrându-se la nivelul
normal pentru această vârstă, mai semnificativ valoric fiind la grupul E2 – aqua-
pullpush-gym, datorită mijloacelor de acționare selecționate şi a materialelor utilizate
care solicită un efort superior, comparativ cu materiale specifice aquagym-ului, sau
celor utilizate în cadrul activităților desfaşurate de grupa de control.
7. La chestionarul privind nivelul de stres remarcăm că între testarea inițială și cea finală s-
au produs modificări, astfel inițial s-a constat un nivel de stres uşor moderat cu
specificarea de menajare, iar la final s-a înregistrat un progres care situează subiecții
tot pe acelaşi nivel, dar la limita inferioară. Grupa E2 –aqua-pullpush-gym și-a
diminuat stresul mai mult, cu o diferență a mediilor între testări de 3,54 comparativ cu
grupa E1 –aquagym, care a înregistrat o scădere de 2,96 iar ambele grupe experiment
au înregistrat progrese mai mari în diminuare stresului comparativ cu grupa de control.
Astfel, grupa E1 – aquagym a înregistrat un progres semnificativ statistic între testări,
iar grupa E2 – aqua-pullpush-gym un progres puternic semnificativ, ceea ce confirmă
ipoteza specifică şi anume că practicarea activităților acvatice ludico-recreative care
utilizează materiale sportive variate și coroborată cu influența efectului relaxant al
apei, reduce nivelul de stres al practicanților, dacă se realizează sistematic şi sub
îndrumarea unui specialist.
8. La ultimul chestionar privind gradul de atractivitate a activităților acvatice ludico-
recreative, aplicat doar grupelor experimentale E1 și E2, prin analizarea rezultatelor
obținute se poate concluziona:
 primele trei opțiuni motivaționale, la grupele ce au efectuat activitățile
acvatice ludico-recreative, în ordinea preferințelor şi a punctajului se situează:
tonifierea musculară, modelarea corporală şi îmbunătățirea capacității motrice.
 primele trei opțiuni privind beneficiile individuale oferite de practicarea
sistematică a activităților acvatice ludico-recreative se situează în ordinea
efectelor percepute: tonifierea musculară, îmbunătățirea capacității de efort,
urmată de relaxarea psihică şi hidromasajul produs de mediul acvatic corpului
în mişcare, ce crează un efect tonifiant și relaxant asupra organismului,

53
 eficiența mijloacelor selecționate în cadrul programelor operaționale sunt într-
un acord total cu cerințele subiecților.
 programele propuse şi efectuate, în cadrul activitățiilor acvatice ludico-
recreative oferă practicanților divertismentul aşteptat, printr-un acord total
privind atractivitatea lecților,
 utilizarea materialelor sportive în scop didactic este într-un acord total cu
cerințele subiecțiilor, oferind un plus de sarcină, ce conferă un plus de valoare
efectelor scontate,
 design-ul plăcilor pullpush, oferă un grad ridicat de eficiență, manevrabilitate
şi atractivitate, într-un acord total cu studenții grupei E2 – aqua-pullpush-gym,
 materialele sportive în scop didactic utilizate în activitatea de aquagym,
privind design-ul, manevrabilitatea şi atractivitatea, se situează pe grila de
apreciere între: acord şi acord total.
Rezultatele la acest chestionar reflectă tendințele de modernizare ale procesului
didactic, prin necesitatea introducerea de noi activități și prin diversificarea mediului de
exersare în funcție de: obiectivele procesului instuctiv-educativ, de motivațiile și
preferințele studențiilor, de tehnologiile inovative din domeniul activităților motrice etc.

RECOMANDĂRI

Rezultatele cercetării contribuie la susținerea ideii de diversificare a programelor de


activități fizice pentru studenții de la neprofil, determinând implicit şi îmbunătățirea
parametrilor antropometrici, a capacității motrice şi funcționale.
În urma cercetărilor efectuate considerăm că ar fi necesar introducerea în programele
universitare curriculare a activităților acvatice ludico-recreative, precum aquagym-ul, aqua-
pullpush-gym-ul etc. și folosirea mediului acvatic de exersare, datorită multiplelor beneficii.
Recomandăm aplicarea, la începutul ficărui an universitar, a unui chestionar care să
vizeze preferințele studenților de la neprofil privind tipurile de activități motrice, iar
rezultatele acestuia să reprezinte un reper important în stabilirea opțiunilor de activități
motrice la disicplina educație fizică și sport.
Recomandăm organizarea a cel puțin a unei lecții teoretice pe semestru despre
promovarea unui stil de viață activ, prin evidențierea beneficiilor practicării sistematice
(minum 30 minute zilnic) a diferitelor activității fizice, în medii diferite și folosirea unor
materiale sportive variate, în vederea creșterii potențialului personal și profesional.

54
Practicarea de activității motrice diverse, în medii variate la nivelul studenților de la
neprofil în funcție de preferințele lor va contribui la îmbunătățirea nivelului de fitness fizic și
psihic, la optimizarea sănătății, la diminuarea stresului, la îmbunătățirea performanțelor
profesionale și la formarea obișnuinței de practicare a activităților motrice în timpul liber.
Considerăm că prin conștientizarea tinerei generații privind beneficiilor induse de un
stil de viață activ vom contribui la schimbarea pozitivă a mentalității și la creșterea
potențialului fizic și psihic al acestora.
De asemenea, pentru creşterea atractivității şi eficienței lecțiilor de educație fizică cu
conținut clasic și a celor specifice activităților acvatice ludico-recreative recomandăm
utilizarea materialelor sportive și didactice moderne și cât mai variate.
Ca direcții de implementare viitoare a prezentei cercetări menționăm următoarele:
 la Facultatea de Medicină din cadrul Universității de Medicină și Farmacie din Tîrgu
Mures, la programul de master în Terapie fizică și reabilitare funcțională a fost
introdusă disciplina de studiu - Hidroterapii și aquagym recuperatoriu, din anul
2012, ceea ce recomandăm și altor facultăți similare din țară, precum și la
programele de kinetoterapie din cadrul facultățiilor de educație fizică și sport;
 activitățile acvatice ludico-recreative ar putea fi introduce și în conținutul tematic al
disciplinei Stagiu de practică în centre de recreere, care există în curricula
facultățiilor de profil - educație fizică și sport, din țară;
 totodată datorită beneficiilor funcționale și motrice, care se obțin în urma efectuări
activităților acvative ludico-recreative considerăm oportun îndrumarea tuturor
persoanelor, dar în special a persoanelor cu greutate corporală peste normal până la
cei cu obezitate ridicată de a practica aceste tipuri de activități, deoarece în mediul
acvatic posibilitățile de mișcare sunt ușurate fiind influențate de proprietățiile
acestuia;
 în registrul recomandărilor, doresc ca activitatea nouă aqua-pullpush-gym prezentată,
să depăşească stadiul unui studiu de cercetare şi să ajungă să fie aplicată în practică,
atât în activitatea curriculară cât și cea de timp liber;
 implementarea activității de aqua-pullpush–gym în cadrul programelor centrelor spa
și wellness de la noi din țară, prin realizarea unor materiale didactice video și
printate;
 la propunerea mea, activitatea de aqua-pullpush-gym a fost introdusă în conținutul
tematic al disciplinei de gimnastică în apă, în cadrul cursurilor de formare a

55
instuctorilor sportivi organizate de Federația Română Sportul pentru toți, autorizat
ANC începând cu anul 2012.
 rezultatele cercetării au fost confirmate în articole, în reviste cotate BDI și B+,
precum Analele Universității Dunărea de Jos din Galați, Buletinul Științific al
Universității Transilvania Brașov și la numeroase conferințe științifice naționale și
internaționale, iar activitatea publicistică va continua.

BIBLIOGRAFIE
PEANU

1. Abraham, J., Szczerba, M. şi Jackson M. -The effects of an eleven week aqua aerobic
program on relatively inactive college age women. Revista: Medicine & Science in
Sports and Exercise Nr. 26, S103, 1994.
2. Adami Rodriguez M., - Aqua-fitness – Ritrovarse energia e mantenersi in forma- Ed
Tecniche Nuove, Milano, 2004
3. AEA. Manual do Profissional de Fitness Aquático. Ed: Shape, 2001.
4. AEA. Standards and Guidelines for Aquatic Fitness Programming, 2008
5. Alexandrescu D., Neamțu M. - Atletism, Ed. Omnia Uni S.A.S.T, Brașov, 2000.
6. Alexe N – Teoria şi metodica antrenamentului sportiv modern- Ed. Fundației Române de
mâine, 2002
7. Alonso, A. - Condición física, actividad física y salud: efectos del envejecimiento y del
entrenamiento en mujeres. Tesis doctoral. Universidad de Oviedo, 2002.
8. Andersson, J., Liner, M., Fredsted, A. And Schagatay, E. - Cardiovascular and
respiratory responses to apnea with and without face immersion in exercising humans.
Journal of Applied Physiology, Nr: 96, pag: 1005-1010, 2003.
9. Ardeleanu V.P. - Psihomotricitatea şi rolul acesteia în procesul pregătirii sportive,
Revista Ştiința sportului, 2005, disponibil la:
http://www.sportscience.ro/html/articole_conf_2005_-_2.html)
10. Balint L. – Teoria educației fizice şi sportului – sinteze – Ed. Universității Transilvania,
Braşov, 2003
11. Balint E. – Teoria şi metodica activităților ludice, Ed. Universității Transilvania, Braşov,
2009
12. Barbosa T. – As habilidades motoras aquaticas basicas. Revista Digital- Buenos Aires,
33, 2001 disponibilă la: http://www.efdeportes.com/

56
13. Barbosa T.M., Queiros T.– Manual Práctico de Actividades Aquáticas e Hidroginastica,
(2ª Ed.) Lisboa: Xistarca, Promoções e Piblicações Deportivas, LDA, 2005.
14. Barbosa, T.M., Garrido, M.F. and Bragada, J.A. -Physiological adaptations to head-out
aquatic exercises with different levels of body immersion. Journal of Strength and
Conditioning Research Nr.21, pag. 1255-1259, 2007.
15. Bădău A, Bădău D, Peroupoulus E – Study on attractiveness and efficiency of specific
means to aquagym and aquafitness – Bulletin of the Transilvania University of Braşov.
Series VIII: Art • Sport, ISSN 2066-7728 , Vol 4 (53). No 1 – 2011, pag 91-98,
16. Bădău A, Bădău D. – Aqua-pullpush-gym- o metoda novatoare de gimnastica in apa-
Ed. Universitatii Transilvania din Brasov, ISBN 978-973-598-865-1, 2011
17. Bădău A., Bădău D., Peropoulos E - Study on Attractiveness and Efficiency of Specific
Means to Aquagym and Aquafitnes - Bulletin of the Transilvania University of Brasov,
vol.4 (530), No.1-2011, Series VIII – Art-Sport, pag.91-98, disponibil la:
http://webbut.unitbv.ro/Bulletin/Series%20VIII/Contents_VIII_1.html
18. Bădău D. – Ambidextria în activitatea motrică – Ed. Universității Transilvania, Braşov,
2006
19. Bădău D. – Gimnastica de bază, Ed. Omnia Uni SAST, Braşov 2003,
20. Bădău D. – Teoria şi metodica disciplinelor sportive gimnice, Ed. Universității
Transilvania, Braşov, 2007,
21. Bădău D., Paraschiv F., - Jocurile sportive, teorie şi metodică – Ed Universității
Transilvania, Braşov, 2007,
22. Barbosa T.M., Garrido M.F. şi Bragada J.A. Physiological adaptations to head-out
aquatic exercises with different levels of body immersion. Journal of Strength and
Conditioning Research, Nr. 21, pag. 1255-1259, 2007.
23. Barbosa T.M., Marinho D. A., Reiss V.M., Silva J.A., şi Bragada1 J.A., Physiological
assessment of head-out aquatic exercises in healthy subjects: A qualitative revie,Journal
of Sports Science and Medicine Nr. 8, pag. 179-189, 2009, disponibil la:
http://www.jssm.org.
24. Barbosa T.M.. – As variantes da hidroginastica en quanto forma de diversificar as aulas
de actividades aquaticas, Revista Horizonte, Nr 15, din mai – iunie 1999.
25. Benelli, P., Ditroilo M., & De Vito, G. - Phisiological Responses to Fitness Activities: A
Comparison Between Land-Based and Water Aerobics Exercise. Journal of Strength and
Conditioning Research, Nr.18 (4), pag. 719-722, 2004.

57
26. Bjertnaes, L., Hauge, A., Kjekshus, J. And Soyland, E. - Cardiovascular responses to
face immersion and apnea during steady state muscle exercise. A heart catheterization
study on humans. Acta Physiologica Scandinava, Nr.120, pag. 605-612, 1984.
27. Bloomfield J., Fricker P., Fitch K., - Testbook of Science and Medicine in Sport ,
Champaign, 5th, ed, III Human Kinetics, 1992.
28. Bocalini D.S., Serra, A.J., Murad, N. şi Levz, R.F. Waterversus land-based exercise
effects on physical fitness in older women. Geriatric & Gerontology International Nr.8,
pag. 265-271, 2008.
29. Bocoş M. – Cercetarea pedagogică, suporturi teoretice şi metodologice, Ed. Casa cărții
de ştiință, Cluj Napoca, 2003.
30. Bompa T. - Teoria si metodologia antrenamentului – Periodizarea, . CNFPA Bucuresti,
Ed. Albion Translation Services, 2002
31. Borg, G., Hassmen P. şi Lagertrom M.- Perceived exertion related to heart rate and
blood lactate during arm and leg exercise. European Journal of Applied Physiology Nr.
56, pag. 679-685, 1987.
32. Bota A., - Exerciții fizice pentru viață activă, Ed. Cartea Universitară, Bucureşti, 2006.
33. Bouchard C.,Shephard E. – Physical Activity, Fitness and Health – International
preceeding and Consensus Statement . Champaing: Human Kinetics Publisheres, 1994.
34. Broman G., Quintana M., Lindberg T., Jansson E. şi Kaijser L. -High intensity deep
water training can improve aerobic power in elderly women. European Journal of
Applied Physiology Nr. 98, pag. 117-123, 2006.
35. Bruce E. Becker - Aquatic Therapy: Scientific Foundations and Clinical Rehabilitation
Applications, by the American Academy of Physical Medicine and Rehabilitation, Vol.
1, USA, 2009, pag. 859- 872
36. Butariu E.G. şi colab. – Metodologia exercițiului fizic la vârstnici- revista Palestrica
mileniului III – Civilizație şi sport, Vol. X, Nr. 2(36), 2009, pag. 158-163
37. Butts N.K., Knox K.M. şi Foley T.S. Energy costs of walking on a dual-action treadmill
in men and women. Medicine & Science in Sports and Exercise Nr. 27, pag. 121-125,
1995.
38. Butts, N., Tucker, M. şi Smith, R. - Maximal responses to treadmill and deep-water
running in high school female cross country runners. Research Quarterly for Exercise
and Sport, Nr. 62, pag. 236-239, 1991.
39. Candeloro J. M., Caromano F. A., Graduação da Resistência ao Movimento Durante a
Imersão na Água. Fisioterapia Brasil, Nr. 5(1), pag. 73 –76, 2004.

58
40. Caragol, M. I.- Programas de actividades y deportes acuáticos en función de la oferta
de instalaciones en Cataluña. Apunts: Educació Física i Esports, 21, pag. 43-54, 1990.
41. Cassady S.L. şi Nielsen D.H. - Cardiorespiratory responses of healthy subjects to
calisthenics performed on land versus in water. Physical Therapy, Nr. 72(7), pag. 532-
538, 1992.
42. Casterad, J.C., Serra, J.R. i Beltrán, M. Efectes d’un programa d’activitat física sobre els
paràmetres cardiovasculars en una població de la tercera edat. Apunts: Educació Física
i Esports, Nr. 73, pag: 42-48, 2003.
43. Câmpeanu M., si Debeurre I, - Inflența practicării sistematice a activităților corporale
asupra stării psihice – Palestrica Mileniului III, + Civilizație şi sport, Vol. IX, Nr 2 (32),
Iunie, pag 131, 2008,.
44. Cârstea Ghe. -Teorie si metodica educatiei fizice si sportului- Pentru examenele de
definitivat si gradul II, Ed AN-DA, Bucureşti, 2000.
45. Chen M.J. , Fan X, Moe S.T. – Criterion- related validity of the Borg Scale rating of
perceived exertion scale in healthz individuals, a teza-analysis, Jurnal Sport Sci, 2002,
Nr. 20, pag. 873 - 899, disponibil la:
http://www.tandfonline.com/doi/abs/10.1080/026404102320761787
46. Chu, K.S. and Rhodes, E.C. Physiological and cardiovascular changes associates with
deep water running in the young. Possible implications for the elderly. Sports Medicine
Nr.31, pag. 33-46, 2001.
47. Colado C. S. J., Moreno M. J.A., Vidal Vidal J.- Fitness Acuatico: una alternativa a las
gimnasias de mantenimiento, 2000, pag 1-21, disponibil pe
http://www.um.es/univefd/fitness.pdf .
48. Colado J.C., Moreno J. A. Fitness acuatico. INDE Publicaciones, Zaragoza, 2001.
49. Colado J.C., Tella V., Triplett N.T. şi González L.M. - Effects of a short-term aquatic
resistance program on strength and body composition in fit young men. Journal of
Strength and Conditioning Research Nr. 23, pag. 549-559, 2009b.
50. Colado J.C., Triplett N.T., Tella V., Saucedo P. şi Abellán J. - Effects of aquatic
resistance training on health and fitness in postmenopausal women. European Journal of
Applied Physiology Nr. 106, pag. 113-112, 2009c.
51. Colado Suarez C J., Colado Sanchez C. J., Moreno Murcia A. J., Fitness acuatico,
2001.
52. Colado, J.C. - Acondicionamiento Físico en el medio acuático, Ed. Paidotribo,
Barcelona, 2004

59
53. Colibaba-Evuleț D., - Praxiologie şi proiectare curriculară în educație fizică şi sport, Ed.
Universitaria, Craiova, 2007.
54. Craig, A. -Temperature regulation and immersion. In: Biomechanics and Medicine in
Swimming. Ed: Hollander, A.P., Huijing, P. şi de Groot, G. Champaign, Illinois: Human
Kinetics Publishers, 1983, pp. 263-274.
55. Damian M., - Gimnastică ritmică, Ed. Ovidius University Press, Constanța, 2005
56. Darby LA, Yaeckle BC Physiological responses during two types of exercise performed
on land and in water. J Sports Med Phys Fitness. Nr. 40(4), pag : 303-311, 2000.
57. Datta, A. And Tipton, M. Respiratory response to cold water immersion, neural
pathways, interactions and clinical consequence awake and asleep. Journal of Applied
Physiology Nr.100, pag. 2057-2064, 2006.
58. Delgado C., Delgado S. – A pratica da Hidroginastica, Ed Sprint, Rio de Janeiro, 2001.
59. Derevenco P. Elemente de fiziologie ale efortului sportiv. Ed. Argonaut, 1998, Cluj-
Napoca, 107-108
60. deVierville J. A history of aquatic rehabilitation. In: Cole A, Becker B., Eds.
Comprehensive Aquatic Rehabilitation. 2nd ed. Philadelphia PA: Butterworth-
Heinemann; pag:1-18, 2004.
61. Di Masi F. – Hidro – Propriedades Fisicas e aspectos Fisiologicos, Ed Sprint, Rio de
janeiro, 2000.
62. Di Masi F., Roxana – A ciencia aplicada a hidroginastica, Ed. Sprint, Rio de Janeiro,
2006
63. DiBrezzo, R., Shadden, B.B., Raybon, B.H, Powers, H. Exercise intervention designed
to improve strength and dynamic balance among community-dwelling older adults.
Journal of Aging and Physical Activity, Nr. 13(2), pag:198-209, 2005.
64. Dicționar explicativ al limbii române, Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1998
65. Dornemann, T.M., McMurray, R.G., Renner, J.B. i Anderson, J.J. Effects of high-
intensity resistance on bone mineral density and muscle strength of 40-50 year-old-
women. Journal of Sports Medicine and Physical Fitness, Nr. 37(4), pag: 246-51, 1997.
66. Dowzer, C.N., Reilly, T., Cable, N.T. and Nevill, A. Maximal physiological responses to
deep and shallow water running. Ergonomics Nr. 42, pag. 275-281, 1999.
67. Dragan I. – Medicina Sportiva aplicata, Ed. Editis, Bucuresti , 1994, p 531-538
68. Dragnea A (coordonatorul lucrării) – Teoria educației fizice şi sportului, Ed. Cartea
Şcolii, Bucureşti, 2000,

60
69. Dragnea A., Bota A., - Teoria activităților motrice – Ed. Didactică şi Pedagogică, R.A.,
Bucureşti, 1999,
70. Dragnea A., Mate- Teodorescu S., - Teoria sportului, Ed. FESt, Bucureşti, 2002
71. Duarte M., Fortuna A.– O contributo da Hidroginástica e do Deepwater na melhoria da
Aptidão Fisica e Composição Corporales dos seus praticantes, 2009, disponibil:
http://repositorio-aberto.up.pt/bitstream/10216/19564/2/9682.pdf
72. Dumitru G. – Sănătate prin sport pe înțelesul fiecăruia, apărută sub egida Federației
sportul pentru toți, Bucureşti, 1997
73. Dundar U, Solak O, Yigit I, Evcik D, Kavuncu V The clinical effetivesness of acuatic
exercise for chronic low back pain a randomized controlled trial. Spine 2009 Jun 15; Nr.
34 (14), pag:1436-1440
74. Epuran M. – Motricitate şi psihism în activitățile corporale, Prolegomene la o
metateorie a acticităților corporale, Ed. FEST, vol. I, Bucureşti, 2011.
75. Epuran, M., Metodologia cercetarii activitatilor corporale, Edi. FEST, Bucuresti, 2005.
76. Ervilha U.F., Duarte M., Amadio A.C. Padrão do sinal eletromiográfico de músculos do
membro inferior e cinemática do joelho durante o andar em ambiente \aquático e
terrestre. In: Congresso Brasileiro de Biomecânica, Nr. 9, Gramado. Anais. Porto
Alegre: Escola de Educação Física da UFRGS, vol.2, pag.290-294, 2001.
77. Ferariu B., Aparaschivei M. – Gimnastica aerobică pe înțelesul tuturor, Ed. Semne,
Bucureşti, 2004.
78. Figueiras T. – Hidroginastica uma actividade para todos. Texto de Apoio apresentado
ao Instituto Superior da Maio, 2005.
79. Fink, W., Costill, D., van Handel, P. And Getchell, L. Leg muscle metabolism during
exercise in the heat and cold. European Journal of Applied Physiology Nr. 34, pag. 183-
190, 1975.
80. Finkelstein I. Comportamento de variáveis cardiorespiratórias durante e após exercício,
nos meios terra e água, em gestantes e não gestantes. Porto alegre: Universidade Federal
do Rio Grande do Sul, 2005.
81. Flercher G.R. - Statement on Exercise: Benefits and Recommendations for Physical
Activity Programs for All Americans, Journal Circulation, nr. 94, p. 857-862, 1996
82. Foley, A., Halbert, J., Hewitt, T. I Crotty, M. Does hydrotherapy improve strength and
physical function in patients with osteoarthritis—a randomised controlled trial
comparing a gym based and hydrotherapy based strengthening programme. Annals of
Rheumatic Diseases, Nr. 62(12), pag:1162-1167, 2003.

61
83. Folsom, B. Water Weightlessness: The Advantages of a water aerobics workout. Revista
American Fitness, September/October, pag. 66-67, 2008.
84. Frangolias, D.D. and Rhodes, E.C. Metabolic responses and mechanisms during water
immersion running and exercise. Sports Medicine, Nr. 22, p. 32-53, 1996.
85. Fujisawa, H., Suenaga, N. And Minami, A. Electromyographic study during isometric
exercise of the shoulder in head-out water immersion. Journal of Shoulder and Elbow
Surgery Nr. 7, pag. 491- 494, 1998
86. García, R. - Guía para la gestión de las piscinas. Madrid: Campomanes, 1993
87. Giacomini F, Gatta G, Benelli P. - Aspetti fisiologici delle attività di fitness acquatico: il
punto sulla ricerca scientifica-
http://www.waterlab.it/downloads/pubblicazioni/tdn/REVIEW%20X%20TECNICA%20
del%20NUOTO%20def.doc
88. Gornall, J. I Villani, R.G. Short-term changes in body composition and metabolism with
severe dieting resistance exercise. International Journal of Sport Nutrition, Nr. 6(3), pag:
285-294, 1996.
89. Graef, F.I. & Kruel, L.F.M. Frequência cardiaca e percepção subjectiva do esforço no
meio aquático: diferenças em relação ao meio terrestre e aplicações na prescrição do
exercicio - uma revisão. Rev Bras Med Esporte, Nr. 12, (4), pag. 221 - 228, 2006.
90. Hakkinen, K., Alen, M., Kallinen, M., Newton, R.U. i Kraemer, W.J. Neuromuscular
adaptation during prolonged strength training, detraining and re-strength training in
middle-aged and elderly people. European Journal of Applied Physiology, Nr. 83(1),
pag: 51-62, 2000.
91. Hamer T. şi Morton, A. Water running: training effects and specificity of aerobic,
anaerobic and muscular parameters following an eight-week interval training program.
Australian Journal of Science and Medicine in Sport Nr. 22, pag. 13-22, 1990.
92. Hoeger W.K., Gibson T., Moore J. şi Hopkins, D. A comparison of selected training
responses to water aerobics and low impact aerobic dance. National Aquatics Journal
Winter Edition, pag. 13-16, 1992
93. Hoeger, W. W. K.; Hopkins, D. R.; Barber, D. J. Y Gibson, T. S. (1992). A comparison
of maximal exercise responses between treadmill running and water aerobics. Medicine
and Science in Sports and Exercise, Nr. 24 (5), pag. 96, 1992.
94. Holmér I. Oxygen uptake during swimming in man. Journal of Applied Physiology Nr.
33, pag. 502-509, 1972.

62
95. Holmér, I. Physiology of swimming man. Acta Physiologica Scandinava Nr. 407(supl),
pag. 1-55, 1974.
96. Ionescu- Bondoc D. – Refacerea după efort în sportul de înaltă performanță- Ed.
Universității Transilvania, Braşov, 2006
97. Jaana Suni, D., Husu P., Marjo Rinne, Fitness for Health: The ALPHA-FIT Test Battery
for Adults Aged 18–69, Tester’s Manual, Published by European Union, DG SANCO și
the UKK Institute for Health Promotion Research, Tampere, FINLAND, 2006,
disponibil: http://www.ukkinstituutti.fi/filebank/500-ALPHA_FIT_Testers_Manual.pdf)
98. Jardí Pynyol, C. Movernos en el agua. Desarrollo de las posibilidades educativas,
lúdicas y terapéuticas en el medio acuático. Barcelona. Editorial Paidotribo; 1998.
99. Jorien E Strijk, Karin I Proper, Linda Klaver, Allard J van der Beek, Willem van
Mechelen - Aerobic capacity and vitality. Associations between VO2max and vitality in
older workers: a cross-sectional study, BMC Public Health, 2010, p. 24 – 38, disponibil:
http://dare.ubvu.vu.nl/bitstream/handle/1871/33245/hoofdstuk_2.pdf;jsessionid=D1CF17
3126F58D6FE32701A069CD8AB6?sequence=6
100. Joven, A. şi Lloret, M. Las actividades acuáticas recreativas: un intento de
sistematización. Comunicaciones Técnicas, Nr. 4, pag. 17-27, 1993.
101. Kaikkonen, H., Yrjämä, M., Siljander, E., Byman, P. I Laukkanen, R. - The effect of
heart rate controlled low resistance circuit weight training and endurance training on
maximal aerobic power in sedentary adults. Scandinavian Journal of Medicine and
Science in Sports, Nr. 10: p.. 211-215, 2000.
102. Kang J., Chaloupka E.C., Mastragelo M.A. şi Angelucci J. Physiological responses to
upper body exercise on an arm and a modified leg ergometer. Medicine & Science in
Sports and Exercise Nr. 31, p.. 1453-1459, 1999.
103. Kato T. Kinematical analysis of underwater walking and running. Sports Medicine,
Training and Rehabilitation Nr. 10, pag. 165-182, 2001.
104. Keeler, L.K., Finkelstein, L.H., Miller, W. I Fenhall, B.(2001). Early-phase adaptations
of tradicional-speed vs. Superslow resistance training on measures of strength and
power. Journal of Strength and Conditioning Research, 15(3):309-314.
105. Kelly, B.T., Roskin, L.A., Kirkendall, D.T. and Speer, K.P. -Shoulder muscle activation
during aquatic and dry land exercises in non-impaired subjects. Journal of Orthopaedic
& Sports Physical Therapy Nr.30, pag. 204-210, 2000.
106. Koszuta L.E. Water exercise causes ripples. The Physician and Sports Medicine. Nr. 49:
pag. 442-449, 1986.

63
107. Koury JM. - Utilidad de un programa de terapia acuática. En: Acuaterapia. Guía de
rehabilitación y fisioterapia en la piscina- Barcelona: Edicions Bellaterra; 1998. p.9-28.
108. Kruel M.L.F. şi colab - Comparison of Energy Expenditure Between Continuous and
Interval Water Aerobic Routines-, Human Kinetics, Inc., International Journal of Aquatic
Research and Education, 2009, Nr.3, pag.186-196
109. Kruel, L.F.M. Alterações fisiológicas e biomecânicas em individuos praticando
hidroginástica dentro e fora de água. Dissertação de Mestrado. Universidade Federal de
Santa Maria, 1994.
110. Lambert G., - Entrainement sportif par questions et reponses, Ed. Chiron, Paris, 1987,
pag. 53-72
111. Lara V. – Furnizorii energetici în activitatea fizică- Palestrica Mileniului III, -
Civilizație şi sport, Vol. VIII, Nr 4 (26), 2006, pag 7-16.
112. Lepădatu I. - Psihologia vărstelor, de la tinerețe până la bătrânețe, Editura Psihomedia,
Sibiu, 2006
113. Lindle, J. Water exercise research. The AKWA, Nr. 3(4), pag.11-13,1989.
114. Lloret, M. și Violán, M.- Actividades acuáticas y salud. En II Congreso de Actividades
Acuáticas, Barcelona: DEF/SEAE, 1991, pag. 27-50.
115. López, M. - Natación recreativa: una pedagogía, una actividad con
futuro.SEAE/INFO,Nr. 15-16, 1991, pag.19-23.
116. Lowman CL. -Technique of Underwater Gymnastics: A Study in Practical Application.
Los Angeles: American Publications; 1937.
117. Lupu I., Bocu T – Contribuția educației fizice şi sportului la ameliorarea calității vieții
populației - Palestrica Mileniului III, - Civilizație şi sport, Vol. VIII, Nr 4 (22), 2005,
pag 25-36.
118. Macovei S., Vasile L. – Bazele generale ale mişcării – fundamentare în educarea
motricității - Palestrica Mileniului III, - Civilizație şi sport, Vol. X, Nr 3 (37),
Septembrie, pag 313-317, 2009.
119. Macovei S. – Streching – Ed AFIR, 2012, Bucuresti, ISBN 978-973-7714-71-8
120. Macovei S., - Gimnastica ritmică şi suplețea, Ed. A.N.E.F.S., Bucureşti, 1999
121. Macovei S., - Orientări teoretice privind capacitatea motrică “suplețe – mobilitate” -
Palestrica Mileniului III, - Civilizație şi sport, Vol. VIII, Nr 4 (30), pag 241- 245, 2007.
122. Macovei S., Vişan A – Gimnastică aerobică de întreținere, Ed. Afir, Bucureşti, 2003,
123. Manno R., - Les bases de l´entraînement sportif. SDP., 371-374, Bucureşti, 1996

64
124. Martinez F.G., Ghiorzi V, Loss J. F., Gomes L. E.,:- Caracterizaçáo das cargas de
flutuaçáo de implementos de hidroginástica e hidroterapia, Revista Mackenzie de
Educação Física e Esporte, Nr. 10(1): pag: 64-75, 2010.
125. Martins, R. - Exercício Físico e Saúde Pública. Colecția Horizonte e Cultur a Física, nr.
47. Lisboa: Editura Horizonte, Lda., 2006
126. Mavritsakis N., Freundlich G, Bocu T.- Efortul fizic la vârstnici – revista Palestrica
ileniului III – Civilizație şi sport, Vol. IX, Nr. 3(33), 2008, pag. 215-221
127. McCurdy, K.W, Langford, G.A., Doscher, M. W., Wiley, L.P. i Mallard, K.G. The
effects of short-term unilateral and bilateral lower-body resistance training on measures
of strength and power. Journal of Strength and Conditioning Research, Nr. 19 (1), pag:
9-15, 2005.
128. Melchor J. A. – Bases metodological para el apedizaje de las actividades acuaticos
education – 1998,
129. Mendez Resende S. – Novo protocol de hidroterapia na recuperacao do Equilibrio e
prevencao de ouedas em idados, disertație post-doctorală, 2007.
130. Meuleman, J.R., Brechme, W.F., Kubilis, P. S. I Lowental, D.T. - Exercise training in
thesertație debilitated aged: strength and functional outcomes. Archives of Physical
Medicine and Rehabilitation, Nr. 81(3): pag. 312-318, 2000.
131. Michaud T.J., Brennan D.K., Wilder R.P. şi Sherman N.W. Aquarunning and gains in
cardiorespiratory fitness. Journal of Strength and Conditioning Research Nr. 9, pag. 78-
84, 1995.
132. Miyashita M., Yoshida M. şi Mizumura, M. Health benefits of aqua-exercise to the
obese middle-age men. In: Book of Abstracts of the IXth World Symposium on
Biomechanics and Medicine in Swimming. Eds: Chatard, J.C. St-Etienne: Faculté de
Médicine et Centre Hospitalier Universitaire de St-Etienne, pag.121, 2002.
133. Moisés G. Puyana, - Efectos de un programade actividad fizica en el medio acuatico,
aplicado a personas con algias en el dorso del tronco- teză de doctorat, 2010.
134. Moldovan E. – Aspecte cognitive şi de evaluare multicriterială în educație fizică şi
sport, Ed. Universității Transilvania, Braşov, 2009
135. Moldoveanu (Constantinescu) Anamaria – Îmbunătățirea calității vieții studenților din
campusurile universitare prin activități specifice educației fizice şi sportului, teză de
doctorat, Piteşti, 2012.
136. Morehouse, L. Fisiología del ejercicio. Buenos Aires. Editorial El Ateneo, 1974.

65
137. Moreno J. A., Melchor Gutiérrez – Programas de actividades acuaticas - Facultad de
Educación. Universidad de Murcia, 2006,
138. Moreno J. A., Rodríguez P. L. Y Ruiz F. (Eds.), Actividades acuáticas: ámbitos de
actuación (pp. 49-63). Murcia: Universidad de Murcia, 1998
139. Moreno J.A , Pallares J,G. – Ensenanza de las actividades acuaticas, , Note de curs a
Universitații Murcia, Portugalia, 2007, pag. 1-20,
140. Moreno J.A. şi Gutierrez M.- Propuesta de un modelo comprensivo del aprendizaje de
las actividades acuáticas a través del juego, Revista Education Fisica y deportes, Nr. 52,
1998, pag 16-24, disponibil: http://articulos-apunts.edittec.com/52/es/052_016-
024_es.pdf
141. Moreno, J. A. y Gutiérrez, M. (1995a). Panorámica actual de los programas de
actividades acuáticas (I). SEAE/INFO, Nr. 29, pag. 12-16.
142. Moreno, J. A. y Gutiérrez, M. (1995b). Panorámica actual de los programas de
actividades acuáticas (II). SEAE/INFO, Nr. 30, pag. 12-17
143. Moreno, J.A. - Pasado, presente y futuro de las actividades acuáticas. Nr. 6º Congreso
de Actividades Acuáticas, 2002, pag. 67, disponibil la:
http://www.um.es/univefd/ppfaa.pdf
144. Munson, B. Young, D. Okiishik, T. Fundamentos da mecânica dos fluidos. 4ª Edição. Ed:
Edgard Blucher, 2004
145. Murgu A.I., Bălan V., Ionescu A, Apostol A., - Recuperarea afecțiunilor aparatului
locomotor prin hidrokinetoterapie, Revista: Palestrica Mileniului III , Civilizație şi Sport
Vol. VIII, Nr. 3 (29), Septembrie 2007, pag. 147-154, disponibil la:
http://www.pm3.ro/pdfs/PM3_Nr.3(29)_2007_1.pdf#page=7
146. Nakazawa, K., Yano, H. And Miyashita, M. (1994) Ground reaction forces during
walking in water. In: Medicine and Science in Aquatic Sports. Eds: Miyashita, M.,
Mutoh, Y. And Richardson, A. Basel: Karger. 28-34.
147. Neagu N. – Teoria şi practica activităților motrice umane – Ed. University Press, Târgu
Mureş, 2010
148. Niculescu I.I. - Evaluarea în educație fizică, Ed. Universitaria Craiova, 2009.
149. Paraschiv F. – Teoria şi metodica educației fizice şi sportului, Ediția a II – a, Ed. Omnia
Uni S.A.S.T., Braşov, 2007
150. Pătac L – Exercițiile acvatice pentru prevenirea celulitei - Palestrica Mileniului III, -
Civilizație şi sport, Vol. VIII, Nr 4 (30), Decembrie 2007, pag 254-257.
151. Piget, P. J. -. Aqua aerobica. EPS, 1991, p 231.

66
152. Ploutz-Snyder, L.L., Giamis, E.L., Formikel, M. I Rosenbaum, AE. (2001). Resistance
training reduces susceptibility to eccentric- induced muscle dysfunction in older women.
The Journal of Gerontology, 56(9):384-390.
153. Poyhonen, T., Keskinen, K. şi Savolainen, J. (2001). Neuromuscular function during
therapeutic knee exercise under water and on dry land. Archives of Physical Medicine
and Rehabilitation nr. 82, pag. 1446-1452.
154. Poyhonen, T., Keskinen, K., Hautala, A., Savolainen, J. And Malkia, E. (1999) Human
isometric force production and electromyogram activity of knee extensor in water and on
dry land. European Journal of Applied Physiology nr. 80, pag. 52-56.
155. Prentice W. E., Voight M. L. Técnicas em Reabilitação Musculoesquelética. Porto
Alegre: Ed. Artmed, 2003.
156. Prins J. Aquatic training in rehabilitation and preventive medicine. In: International
Symposium for biomechanisc and medicine in swimming, Nr, 11., Oslo. Proceedings
Oslo: Nordberg Trykk, 2010. p. 28-29.
157. Radu N. - Adolescența, Schiță de psihologie istorică, Ed. Fundației România de Mâine,
Bucuresti, 1995.
158. Ramirez L. P. şi colab – Aquagym: Una propuesta original de actividad fisica, (1 de 21),
2005, pag: 23, 34, 14 disponibil la: http://www.i-
natacion.com/contenidos/articulos/salud/aquagym/aquagym.html
159. Ramón A Centeno Prada, M. Caraballo Daza, M. Rodríguez Rodríguez, J. Naranjo
Orellana, D. Galiano Orea, M. Cayetano Méndez - Valoración fisiológica de un
programa de actividad física en adultos – Physiological assessment of a exercise
program in adults , Revista: Archiros de medicina del deportes, Vol. XXII – Nr. 105,
2005, pag. 9-18
160. Rebullido Rial T. şi Lameiro Villanueva C. – Clasificasion de las nuevas tendencia en
las actividades acuaticas dirigida. EFDeportes.com, Revista Digital, Buenos Aires, Nr
155, 2011, disponibil: http://www.efdeportes.com/efd155/nuevas-tendencias-en-las-
actividades-acuaticas.htm
161. Reilly, T., Dowzer, C., Cable, N. -The physiology of deepwater running. Journal of
Sports Sciences, Nr. 21, 2003, pag. 959-972.
162. Reyes, R. - Natación, algo más que una asignatura. Revista de Educación Física, Nr.35,
1990, pag.13-15.
163. Reyes, R. Natación, algo más que una asignatura. Revista de Educación Física, Nr. 35,
p. 13-15, 1990.

67
164. Robertson R. J., Goss F.L., Dube J., Rurkowski J., Dupain M., Brennan C., Andreaci J. -
Validation of the Adult OMNI Scale of Perceived Exertion for Cycle Ergometer Exercise
- Psychobiology and Behavioral Strategies, apărută în Jurnalul Medicine & Science in
Sports & Exercise, 2004, pag. 102- 108
165. Robinson L., Devor S., Merrick M. şi Buckworth J. The effects of land vs aquatic
plyometrics on power, torque, velocity and muscle soreness in women. Journal of
Strength and Conditioning Research Nr. 18, pag.84-91, 2004.
166. Rocha J.C.C. - Hidroginástica: Teoria e Prática, Rio de Janeiro: Sprint, 1999
167. Rodríguez, P. L., Moreno, J. A. – Actividades acuáticas como fuente de salud, 1998b
168. Roseane V, Mota J, Cunha C, Mantel D, Becerra A, João G. Aptidão física relacionada
à saúde de idosos: influência da hidroginástica. Rev Bras Med Esporte. Vol. 10. N.º 1
Jan/Fev. 2004Rocha, J.C.C. Hidroginástica: Teoria e Prática. Rio de Janeiro: Sprint, 1999.
169. Saavedra, J.M., Escalante, Y., Pino, J., De la Cruz, E. Y Rodríguez, F.A. „Aplicación de
un programa de aqua-aerobic de muy corta duración (4 semanas) en la mejora de la
condición física saludable en mujeres jóvenes sanas”. Revista EDUCACIÓN FÍSICA
Y DEPORTES, 2006, Nr: 86, pag 14-21,
170. Sanders, M. E Rippee, N. Fitness Acuático. Manual del Instructor – Volumen 1: Água
Poco Profunda. Madrid: Gymnos. Caromano e Nowotny Fisioterapia Brasil. Nr. 3 (6),
2001.
171. Sanders, M. YMCA Water Fitness for Health. Human Kinetics, Champaign, IL,2000.
172. Sartorio, A., Lafortuna, C., Pera, F., Vangeli, V., Fumagalli, E. I Bedogni, G. Short-term
effects of exercise on body water distribution of severely obese subjects as determined by
electrical impedance analysis. Diabetes Nutritional Metabolism, Nr. 15(4), pag. 252-
255, 2002.
173. Săvescu I. – Educația fizică, ghid orientativ pentru titularizare, definitivat şi gradul II –
Ed. Aius Printed, Craiova, 2008
174. Sângeorzan L, Ionescu-Bondoc D. – Statistică aplicată în educație fizică şi sport, Ed.
Valinex, 2006.
175. Serrano E, Rodríguez J.A. Programa de actividades acuáticas para embarazadas.
EFDeportes.com, Revista Digital. Buenos Aires, nr. 14, 134- Julio de 2009.
176. Sheldahl L.M. Special ergometric techniques and weight reduction. Med. Sci Sports
Exerc, Nr.18, pag: 25-30, 1985.

68
177. Sheldahl, L., Tristani, F., Cliffors, P., Highes, C., Sobocinki, K. And Morris, R. Effect of
head-out water immersion on cardiorespiratory response to dynamic exercise. Journal of
the American College of Cardiology, Nr. 10, pag. 1254-1258, 1987.
178. Shono T., Fujishima K., Hotta N., Ogaki T. şi Masumoto K. Cardiorespiratory response
to low intensity walking in water and on land in elderly women. Journal of Physiological
Anthropology and Applied Human Sciences Nr. 20, pag. 269-274, 2001.
179. Shono, T., Fujishima, K., Hotta, N., Ogaki, T. şi Masumoto, K. Cardiorespiratory
response to low intensity walking in water and on land in elderly women. Journal of
Physiological Anthropology and Applied Human Sciences Nr. 20, pag. 269-274, 2001.
180. Sion G. - Psihologia vârstelor, Ed. a 4-a, Bucuresti, Editura Fundației România de
Mâine, 2007.
181. Skinner, A. E Thomson (1985). Exercícios na água. São Paulo, Ed. Manole.
182. Smith E. Hydrotherapy in arthritis: Underwater therapy applied to chronic atrophic
arthritis. Paper presented at: 14th Annual Session of the American Congress of Physical
Therapy; September Nr. 11, 1935, Kansas City, MO.
183. Sova, R. - Exercise works at both extremes: from the rehabilitation of the
deconditioned to the advanced plyometric training of athletes. Fitness Magazine, Nr. 5
(14), pag. 32-34, 1998 b.
184. Sova, R. -. Ejercicios acuáticos. Barcelona, Paidotribo, 1993.
185. Sova, R. -. Opportunities for health and fitness facilities to enter the rehabilisacionfield,
1998 a .
186. Stallman, R., Lohne, H., Svendsen, M. e Kjendlie, P.L. The energy cost of Aqua-
aerobics. In: J.-C. Chatard (ed.). Biomechancis and Medicine in Swimming IX, pag. 403
-408, Ed. University of Saint-Etienne, 2003.
187. Stoenescu A., Podlaha R., - Terminologia gimnasticii- Ed. Stadion, Bucureşti, 1974,
188. Şerbănoiu S. – Metodica educației fizice, Ed. Cartea Universitară, Bucureşti. 2004
189. Tabernero, B., Villa, J.G., Márquez, S. I García, J. Canvis en el nivell de condició física
relacionada amb la salut en dones participants en un programa municipal del ball
aeròbic. Apunts. Educació Física i Esports, Nr. 61, pag. 74-79, 2000.
190. Takeshima N., Rogers M.E., Watanabe W.F., Brechue W.F., Okada A., Yamada T.,
Islam M.M., şi Hayano J., Water – based exercise improves health – related aspects of
fitness in older women. Med. Sci. Sports Exerc. Nr. 33 (3), pag. 544 – 551, 2002.

69
191. Teixeira G., Barbosa T.M. - Caracterizaçáo e comparaçáo cinematica de movimentos
básicos de hidroginástica a diferentes ritmos de execuçáo,- 2º Ciclo em Ciências do
Desporto, Vila Real, 2010
192. Tenente J. – Fitness Aquatico e Hidroterapia – Hidroginastica. Texto de Apoio
apresentado ao Centro de Estudos e Formação em Actividades Deportivas, 2004.
193. Thorsten Dargatz,Andrea Röwekamp – Aquatic Aqua-fitness: Aqua-aerobic, Aqua-
power, Aqua-jogging, wassergymnastik, Munchen, 2010
194. Toraman, N.F., Erman, A. I Agyar, E. - Effects of multicomponet training on functional
fitness in older adults. Journal of Aging and Physical Activity, Nr. 12(4), pag: 538-553,
2004.
195. Town G., şi Bradley S. Maximal metabolic responses of deep and shallow water running
in trained runners. Medicine & Science in Sports and Exercise Nr. 23, pag. 238-241,
1991.
196. Town, G., Bradley, S. - Maximal metabolic responses of deep and shallow water
running in trained runners. Medicine & Science in Sports and Exercise, Nr. 23, pag.
238-241, 1991.
197. Tsourlou T., Benik A., Dipla K., Zafeiridis A., Kellis S. The effects of a twenty-four
weeks aquatic training program on muscular strength performance in healthy elderly
women. Journal of Strength and Conditioning Research, Nr. 20, pag. 811-818, 2006.
198. Tudor V. – Măsurare şi evaluare în sport, Ed. Discobolul, Bucureşti, 2013.
199. Turchian C. - Efectele muzicii asupra organismului ce prestează efort fizic - Palestrica
Mileniului III, - Civilizație şi sport, Vol. IX, Nr 1 (31), Martie 2008, pag 30-33.
200. Ungureanu A. – Metodica educației fizice în învățământul preșcolar și primar, Ed.
Universitaria Craiova, 2011
201. Vasiljev I. A. Ginástica Aquática. Ed. Jundiaí: Ápice, 1997.
202. Vendrusculo A.P. Análise da lesão muscular e comportamento do VO2 máx entre um
programa de treinamento de corrida em piscina funda e corrida em terra. Dissertação
de Mestrado, Porto Alegre, UFRGS, 2005.
203. Vilas – Boas JP. – Hidroginastica: Cosideracoes Biomecanicas acerca de forms
alternativas de fruir o meio aquaticom, Horizonte Nr 13 (78), pag 9-11, 1997.
204. Vilas-Boas J.P., Cunha P., Figueras T., Ferreira M., Duarte J. Movement analysis in
simultaneous swimming techniques. In: Cologne Swimming Symposium. Eds: Daniel,
K., Huffmann, U. and Klauck, J. Verlag: Sport Fahnemann, pag. 95-103, 1997.

70
205. Wilber R.L, Moffatt R.J, Scott B.E, Lee D.T, Cucuzzo N.A. Influence of water run
training on the maintenance of aerobic performance. Med Sci Sports Exerc, Nr. 28(8),
pag. 1056-1062, 1996.
206. Wilder R.D, Brennan D.K, Schotte D.E. A standard measure for exercise prescription
for aqua running. Revista: J. Sports Med, Nr. 21, pag. 45-48, 1993.
207. Wilder R.P., Brennan D.K. Physiological responses to deep water running in athletes.
Revista: Sports Med, Nr. 16, pag: 374-380, 1993.
208. Wilmore J.H.; Costili D.L. Basic energy systems. Physiology of sport and exercise.
Champaign: Human Kinetics, pag. 92-121, 1994.
209. Windhorst, M. Y Chossek, V. - Aquatic exercise association manual. Port Washington,
WI: Aquatic exercise association, 1988.
210. Yu, E., Kitagawa K. Mutoh Y., Miyashita M. Cardiorespiratory responses to walking in
water. Revista: Medicine and Science in Aquatic Sports. Eds: Miyashita, M., Mutoh, Y.
and Richardson, A. Basel: Karger, pag. 35-41, 1994.
211. Yun, S.H, Choi, J.K. and Park, Y.S. -Cardiovascular responses to head-out water
immersion in Korean women breath-hold divers. European Journal of Applied
Physiology Nr. 91, 2004, pag. 708-711.

Bibliografie on-line:
http://scholar.google.ro/
http://www.um.es/univefd/programa.pdf
http://scholar.google.ro/scholar?hl=ro&q=sport+science&btnG
http://dialnet.unirioja.es/servlet/portadatesis
http://books.google.ro/books?id=wMmKHAAACAAJ&dq=aquagym&hl=ro&sa=X&ei=DEv
FUvfwCObyygO2t4HADg&ved=0CDIQ6AEwAA
http://www.amazon.com/s/ref=nb_sb_noss_1?url=search-alias%3Daps&field-
keywords=aquagym

71
REZUMAT

Lucrarea de faţă doreşte să contribuie cu o nouă orientare privind procesul de


pregătire fizică generală, la nivelul tinerei generaţii, studenţii de la facultățile de neprofil, prin
introducerea în cadrul orelor de educaţie fizică a unor noi activităţii ludico-recreative
denumite aqua-pullpush-gym și aquagym, specifice mediului acvatic, care să vizeze
preponderent îmbunătăţirea capacităţii motrice și a celei funcţionale, realizarea unui echilibru
psihic optim şi o dezvoltare fizică armonioasă.
Mediul acvatic oferă o serie de oportunităţi comparativ cu cel terestru. Beneficiile
obţinute în urma efectuării de activităţi acvatice ludico-recreative sunt fundamentale şi se
reflectă asupra întregului organism atât la nivel motric, funcţional cât şi estetic.
Concretizarea în practică a noi activității de aqua-pullpush-gym, a necesitat
conceperea şi elaborarea unor sisteme de acţionare în care sunt utilizate exclusiv plăcile
pullpush în vederea: prelucrării selective a tuturor segmentelor corpului și a dezvoltării
principalelor calităţi motrice.
ABSTRACT

The present paper aims to bring a new perspective upon the general process of
physical training in what the young generation is concerned, namely the students from non-
specialty courses, by introducing new ludic-recreational activities within physical education
classes, which are specific to the water environment; these are called aqua-pullpush-gym and
aqua-gym and their main target is on motor and functional capacity improvement, on the
optimum psychic balance and the harmonious physical development.
The water environment offers a series of opportunities as compared to the ground.
The benefits gained as a result of ludic-recreational water activity practice are essential and
reflect upon the entire body, both on motor and functional level, as well as on esthetic level.
In order to put across the new aqua-pullpush-gym activity, the creation and
elaboration of some action means was required, where the pull-push paddles are exclusively
used with the view to process all body segments and to develop the main motor qualities.

72
CURRICULUL VITAE

Informaţii personale
Nume / Prenume ADELA BĂDĂU
Adresă(e) Str. Vasile Lupu, Nr.21, Braşov, România
Telefon(oane) Mobil: 0723261514
E-mail(uri) kenzoadell@yahoo.com
Naţionalitate(-tăţi) Română
Data naşterii 16.09.1972
Sex Feminin
Experienţa
profesională
Perioada  01.10.2010 – prezent
Funcţia sau postul  Universitatea de Medicina și Farmacie din Tirgu Mureș–
ocupat asistent universitar part-time la Facultatea de Medicina,
Departamentul M2: Educație Fizica și Sport
Activităţi şi o Educație fizică la neprofil (lucrări practice)
responsabilităţi o MDS Gimnastică (lucrări practice, anul I, EFS 2012)
principale o MDS Natație (lucrări practice, anul II, EFS 2011)
Perioada  01.10.2011 – prezent
Funcţia sau postul  2012 – prezent, asistent universitar part-time la Universitatea
ocupat „Transilvania” Braşov – Facultatea de Educaţie Fizică şi
Sporturi Montane
Perioada  01.09.2008 – prezent
Funcţia sau postul  Asistent universitar la Universitatea G. Barițiu Brașov,
ocupat Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport
Educatie si formare
Numele şi tipul de  Universitatea Transilvania Brașov, IOSUD, Facultatea de
instituție de învăţământ Educatie Fizică și Sporturi Montane, 2010
furnizoare de formare
Calificare /Diploma  Student doctorand
obţinută
Nivele de calificare şi  Învățământ universitar
formare
Numele şi tipul de  Universitatea Ovidius Constanța, Facultatea de Educație Fizică
instituție de învăţământ și Sport, 2009-2011
furnizoare de formare
Calificare /Diploma  Master în educaţie fizică şi sport
obţinută
Nivele de calificare şi  Învățământ universitar
formare

73
Numele şi tipul de  Universitatea „G. Baritiu” Braşov – Facultatea de Educație
instituție de învăţământ Fizică și Sport, 2002 – 2006
furnizoare de formare
Calificare /Diploma  Licenţiat în educaţie fizică şi sport, specializarea schi
obţinută
Nivle de calificare şi  Învăţământ universitar
formare
Limba(i) străină(e)
Autoevaluare Înţelegere Vorbire Scriere
Nivel european Ascultare Citire Participare la Discurs Exprimare
conversaţie oral scrisă
Limba engleză 1 mediu mediu mediu mediu mediu
Limba spaniola 2 mediu mediu mediu mediu mediu
Competenţe şi  Aptitudini de a organiza manifestări culturale, sportive sau
aptitudini ştiinţifice şi de a conduce grupuri sau structuri profesionale
organizatorice  organizator al Conferinţei Ştiinţifice Internaţionale
„Perspective în sportul pentru toţi”, Braşov 2008, 2009 sub
egida FRSPT, Universităţii „George Bariţiu” Braşov şi a
Clubului Olimpic Braşov
 Membră în comitetele de organizare a unor manifestări
științifice: - Congresul Naţional de Istoria Medicinii organizat
de Universitatea „Transilvania” Braşov, 2006; Congresul al
IV-lea Balcanic de Istoria Medicinii organizat de
Universitatea „Transilvania” Braşov, 2009, www.krongres.eu
 organizator al International Conference „Introspective
connection on human movement sciences”, First edition, 26-
27 April, 2013, Tîrgu Mureș, România
Competenţe şi  Cunoştinţe programe word, power point, utilizare, internet.
aptitudini de utilizare a
calculatorului
Alte competenţe şi  Departamentul pentru pregătirea personalului didactic –
aptitudini Modulul I – absolvit în 2006
 Departamentul pentru pregătirea personalului didactic –
Modulul II – absolvit în 2009
 Atestat în autorat științific - absolvit în 2011
 Maestru în recreație din 2012, cu certificare internațională
Permis de conducere Permis categoria B

74
CURRICULUM VITAE
Personal information
Name ADELA BĂDĂU
Address No. 21 Vasile Lupu Street, Brasov, Romania
Mobile phone +40723261514
E-mail kenzoadell@yahoo.com
Nationality Romanian
Date of birth 16.09.1972
Gender Female
Professional
experience
Dates  October 2010 – present time
Occupation or position  University of Medicine and Pharmacy of Targu Mures
held Assistent Professor part-time, at the Faculty of Medicine, M2
Department – Physical Education and Sport

Main activities and o Physical education for non-specialty courses (practical assignments)
responsabilities o MDS Gymnastics (practical assignments, first year, EFS 2012)
o MDS Swimming (practical assignments, second year, EFS 2011)
Dates  October 2011 – present time
Occupation or position  Transilvania University of Brasov
held Associate Professor part-time at the Faculty of Physical Education
and Mountain Sports

Dates  September 2008 – present time


Occupation or position  George Baritiu University of Brasov
held Assistent Professor at the Faculty of Physical Education and Sport

Education and
training
Name and type of  Transilvania University of Brasov, IOSUD, Faculty of Physical
organisation providing Education and Mountain Sports, 2010
education and training
Title of qualification  Ph.D. Student
awarded
Qualification level  Higher Education studies

Name and type of  Ovidius University of Constanta, Faculty of Physical Education and
organisation providing Sport, 2009-2011
education and training
Title of qualification  Master’s degree in Physical Education and Sport
awarded

75
Qualification level  Higher Education studies

Name and type of  George Baritiu University of Brasov – Faculty of Physical


organisation providing Education and Sport, 2002 – 2006
education and training
Title of qualification  Bachelor’s degree in Physical Education and Sport, specialty: Ski
awarded
Qualification level  Higher Education studies

Foreign language(s)
Self-assessment Comprehension Speaking Writing
European level Listening Reading Conversation Oral speech Written
English 1 intermediate intermediate intermediate intermediate intermediate
Spanish 2 intermediate intermediate intermediate intermediate intermediate

Organizational skills  Ability to organize cultural, scientific and sport events and to
and competences manage professional groups or structures
 Organizer of the International Scientific Conference „Perspectives
on sports for all”, Brasov 2008, 2009, under the lead of FRSPT,
George Baritiu University of Brasov and Olympic Club of Brasov
 Member of the Organization Commitee of various scientific
events:
- National Congress of Medicine History, organized by
Transilvania University of Brasov, 2006;
- 4th Balkan Congress of Medicine History, organized by
Transilvania University of Brasov, 2009, www.krongres.eu
 Organizer of the International Conference „Introspective
connection on human movement sciences”, First edition, 26-27
April, 2013, Tirgu Mures, Romania
Computer skills  Good knowledge of Microsoft office, internet skills
Other skills and  Teaching Staff Training Department, Module I – graduated in 2006
competences  Teaching Staff Training Department,Module II –graduated in 2009
 Certificate of Scientific Authorship - granted in 2011
 Master in recreation – international certification, 2012
Driving license - B category

76