Lucrare-Licență Tudic Cristian-1

UNIVERSITATEA “BABEŞ–BOLYAI” CLUJ–NAPOCA
FACULTATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

SPECIALIZAREA SPORT ȘI PERFORMANȚĂ MOTRICĂ
LUCRARE DE LICENȚĂ
Absolvent
Țudic Cristian
2022
UNIVERSITATEA “BABEŞ–BOLYAI” CLUJ–NAPOCA
FACULTATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
SPECIALIZAREA KINETOTERAPIE ȘI MOTRICITATE
SPECIALĂ
CORECTAREA HIPERCIFOZEI DORSALE LA

UN ELEV TOTAL NEVĂZĂTOR
Conducător științific
Lect. dr. Maniu Dragoş Adrian
Absolvent
Țudic Cristian
2023
CUPRINS
INTRODUCERE....................................................................................................................1
I.MOTIVAREA ALEGERII TEMEI, SCURT ISTORIC AL GIMNASTICII RITMICE....2
1.1.Motivarea alegerii temei...............................................................................................2
1.2.Scurt istoric al ..............................................................................................................2
II. DEMERSUL ȘTIINȚIFIC AL CERCETĂRII.................................................................3
2.1.Scopul lucrării..............................................................................................................3
2.2.Obiectivele studiului.....................................................................................................4
2.3.Ipotezele studiului........................................................................................................4
2.4.Etapele și sarcinile cercetării........................................................................................5
III. ASPECTE TEORETICE PRIVIND CONCEPTUL DE CAPACITATE

COORDINATIVĂ. IMPORTANȚA CAPACITĂȚII COORDINATIVE ȘI
COMPONENTELE ACESTEIA...........................................................................................8
3.1.Aspecte teoretice privind conceptul de capacitate coordinativă...................................8
3.1.1.Considerații generale privind capacitățile coordinative............................................8
3.1.2.Aspecte definitorii specifice gimnasticii ritmice.....................................................13
IV.ORGANIZAREA CERCETĂRII...................................................................................14
4.1.Metode de cercetare....................................................................................................14
4.1.1.Metoda studiului bibliografic..................................................................................14
4.1.2.Metoda observației..................................................................................................14
4.1.3.Metoda testelor........................................................................................................14
4.1.4.Metoda statistică......................................................................................................19
4.2.Metodologia dezvoltării capacităților coordinative....................................................19
4.3.Elemente tehnice cu obiecte portative, specifice gimnasticii ritmice, pentru

dezvoltarea capacităților coordinative..............................................................................21
V.ANALIZA ȘI INTERPRETAREA REZULTATELOR..................................................37
5.1.Analiza și interpretarea rezultatelor obținute de grupul experiment în urma

implementării secvențelor de antrenament concepute pentru dezvoltarea capacităților
coordinative......................................................................................................................37
5.1.1.Analiza și interpretarea rezultatelor - capacitatea de orientare spațio-temporală....37
5.1.2.Analiza și interpretarea rezultatelor - capacitatea kinestezică.................................41

5.1.3.Analiza și interpretarea rezultatelor – capacitatea de echilibru...............................45
5.1.4.Analiza și interpretarea rezultatelor - capacitatea de ritmicitate.............................49
5.1.5.Analiza și interpretarea rezultatelor – capacitatea de reacție..................................52
5.2.Analiza și interpretarea datelor comparative, obținute în urma testării inițiale și finale

asupra grupului experiment și grupului de control...........................................................56
5.2.1.Analiza și interpretarea datelor- testul de orientare spațio-temporală matorin.......56
5.2.2.Analiza și interpretarea datelor- testul de apreciere a distanței-kinestezia..............58
5.2.3.Analiza și interpretarea datelor- testul de echilibru – Flamingo.............................59
5.2.4.Analiza și interpretarea datelor- testul de ritmicitate – sprint în ritm propus..........61
VI.CONCLUZII...................................................................................................................63
REZUMAT..........................................................................................................................65
BIBLIOGRAFIE..................................................................................................................67
ANEXE................................................................................................................................68
Fișe individuale................................................................................................................69
Secvența 1 de antrenament – exercițiul pentru dezvoltarea capacității spațio-temporale 71
Secvența 1 de antrenament – exercițiul pentru dezvoltarea capacității kinestezice.........74
Secvența 1 de antrenament – exercițiul pentru dezvoltarea capacității de echilibru........77
Secvența 1 de antrenament – exercițiul pentru dezvoltarea capacității de ritmicitate......80
Secvența 1 de antrenament – exercițiul pentru dezvoltarea capacității de reacție............83

Lista tabelelor
Tabel 1. Etapele și sarcinile cercetării....................................................................................5
Tabel 2. Secvența 1 de antrenament.....................................................................................30
Tabel 5. Indicatori statistici - exercițiul 1, secvența 1..........................................................37
Tabel 6. Indicatori statistici - exercițiul 1, secvența 2.........................................................39
Tabel 10. Indicatori statistici - exercițiul 2, secvența 3........................................................44
Tabel 20. Indicatori statistici - testul Matorin......................................................................56
Tabel 21. Indicatori statistici - testul de kinestezie..............................................................58
Tabel 22. Indicatori statistici - testul Flamingo...................................................................59
Tabel 23. Indicatori statistici - testul de ritmicitate..............................................................61
Lista figurilor
Fig. 1. PI pentru testul Matorin............................................................................................14
Fig. 2. PF pentru testul Matorin...........................................................................................15
Fig. 3. PI - testul de kinestezie.............................................................................................16
Fig. 4. Testul de kinestezie...................................................................................................16
Fig. 5. Testul Flamingo........................................................................................................17
Fig. 6. Alergare de viteză.....................................................................................................18
Fig. 7. Alergare prin cercuri.................................................................................................18
Fig. 8. Aruncarea mingii......................................................................................................21
Fig. 9. Rostogolire înainte peste umăr.................................................................................21
Fig. 10. Prinderea mingii......................................................................................................22
Fig. 11. Dublă rostogolire înainte........................................................................................22
Fig. 12. Prinderea mingii din stând......................................................................................23
Fig. 13. PI exercițiu kinestezie.............................................................................................23
Fig. 14. PF exercițiu kinestezie............................................................................................24
Fig. 15. Flexia trunchiului pe coapse...................................................................................24
Fig. 16. Cumpăna pe un genunchi........................................................................................25
Fig. 17. Cumpăna pe un picior.............................................................................................25
Fig. 18. Dribling cu o mână.................................................................................................26
Fig. 19. Dribling cu alternarea mâinilor...............................................................................26
Fig. 20. Dribling cu două mâini simultan............................................................................27
Fig. 21. Aruncarea mingii pe verticală.................................................................................27
Fig. 22. Oprirea mingii pe sol..............................................................................................28
Fig. 23. Oprirea mingii la spate............................................................................................28
Fig. 24. Aruncarea mingii din stând.....................................................................................29
Fig. 25. Oprirea mingii cu genunchii...................................................................................29
Lista graficelor
Grafic 1. Rezultate exercițiul 1, secvența 1..........................................................................38
Grafic 10. Rezultate exercițiul 4, secvența 1........................................................................49
Grafic 16. Rezultate testul Matorin - Grup control..............................................................57
Grafic 17. Rezultate testul Matorin - Grup experiment.......................................................57
Grafic 18. Rezultate testul de kinestezie..............................................................................59
Grafic 19. Rezultate testul Flamingo...................................................................................60
Grafic 20. Rezultate testul de ritmicitate..............................................................................62
Oricât de proastă ar părea viața și întotdeauna există ceva ce poate face la care poți
reuși. Unde este viata, acolo este si speranta.” – Stephen Hawking
INTRODUCERE
Cifoza este curbura coloanei toracice, configurată de forma verbebrelor și a discurilor

intervetebrale și, în poziția stând, forța musculară a mușchilor paraspinali.
Cifoza este o curbură normală a coloanei vertebrale. Această curbură permite
distribuirea uniformă a greutății corpului și contribuie la menținerea echilibrului. În mod
obișnuit, coloana vertebrală prezintă o cifoză ușoară, care este cunoscută sub numele de
cifoză fiziologică sau primară.
Hipercifoza, o deformitate a coloanei vertebrale caracterizată prin accentuarea curburii
convexe în partea superioară a toracelui, este una dintre afecțiunile cu impact semnificativ
asupra calității vieții copiilor, având consecințe profunde asupra funcționalității lor fizice și
emoționale. Această afecțiune este mai des întâlnită la copiii cu deficiențe de vedere, o
populație deja vulnerabilă din punct de vedere al mobilității și independenței.
Datele statistice relevante arată că aproximativ 19 milioane de copii în întreaga lume
suferă de deficiențe de vedere, dintre care peste 1,4 milioane sunt afectați de deficiențe
severe, conform rapoartelor Organizației Mondiale a Sănătății. În acest context, hipercifoza
devine o problemă medicală și kinetoterapeutică deosebit de importantă, având în vedere
că acești copii sunt expuși unui risc crescut de dezvoltare a acestei deformități, din cauza
posturii incorecte și a lipsei feedback-ului vizual pentru corectarea acesteia.
Corectarea hipercifozei la copiii total nevăzători devine astfel o prioritate esențială în
domeniul kinetoterapiei și motricității speciale. Cercetările recente indică faptul că
intervenția timpurie și adecvată poate îmbunătăți semnificativ prognosticul și calitatea
vieții acestor copii. Cu toate acestea, abordarea corectării hipercifozei la această categorie
de pacienți necesită o înțelegere profundă a nevoilor și particularităților lor specifice,
precum și o gamă variată de tehnici și strategii adaptate.
Scopul acestei lucrări de licență este de a investiga în detaliu modalitățile optime de
corectare a hipercifozei la copiii total nevăzători, concentrându-ne pe intervenții
kinetoterapeutice și programe de motricitate specială. Prin examinarea critică a literaturii
de specialitate, analiza studiilor de caz și evaluarea practicilor terapeutice existente, ne
propunem să dezvoltăm un cadru terapeutic eficient și integrat, care să ofere beneficii
durabile în ceea ce privește funcționalitatea și bunăstarea generală a acestor copii.
1
În cele ce urmează, vom explora metodele de evaluare a deformității spinale,
programele de intervenție și tehniciile de reabilitare kinetoterapeutică adaptate nevoilor
specifice ale copiilor total nevăzători. Scopul final este de a contribui la dezvoltarea și
îmbunătățirea practicilor kinetoterapeutice și a motricității speciale destinate acestei
populații speciale, cu speranța de a îmbunătăți calitatea vieții și integrarea socială a acestor
copii în comunitate.
I.MOTIVAREA ALEGERII TEMEI, SCURT ISTORIC AL

HIPERCIFOZEI LA COPIII NEVĂZĂTORI
1.1.Motivarea alegerii temei
Alegerea temei nu este întâmplătoare, ci reflectă o combinație de interese personale,

experiențe de viață și aspirații profesionale. În calitate de absolvent al unui liceu
pedagogic, cu o mamă învățătoare care practică logopedia, am crescut într-un mediu care
mi-a cultivat interesul pentru educație și sănătatea copiilor, mai ales a celor cu nevoi
speciale.
Experiențele din familie și interacțiunea cu mama mea în domeniul logopediei m-au făcut
să înțeleg importanța și complexitatea lucrului cu copiii cu deficiențe, precum și
satisfacțiile aduse de ajutorarea acestora în depășirea dificultăților. În plus, am fost profund
impresionat de dorința lor de a învăța și de a se dezvolta în ciuda obstacolelor cu care se
confruntă zi de zi.
Alegerea specifică a temei de cercetare în domeniul corectării hipercifozei la copiii total
nevăzători derivă dintr-o dorință intrinsecă de a aduce o contribuție tangibilă și
semnificativă în viața acestor copii. Hipercifoza reprezintă o problemă care poate afecta în
mod direct funcționalitatea și bunăstarea lor, iar abordarea terapeutică a acestei afecțiuni
necesită un nivel ridicat de expertiză și sensibilitate.
În plus, contextul meu familial și educația pedagogică m-au învățat că fiecare copil are
dreptul la oportunități egale și la acces la servicii medicale și educaționale adecvate. Prin
urmare, am simțit că este esențial să aleg o temă de cercetare care să abordeze nevoile
specifice ale unei categorii vulnerabile de copii și să contribuie la îmbunătățirea calității
vieții acestora.
În lumina acestor motivații personale și profesionale, am ales să îmi dedic lucrarea de
licență explorării și dezvoltării unor strategii eficiente de corectare a hipercifozei la copiii
total nevăzători, în speranța că rezultatele cercetării mele vor aduce beneficii palpabile și
durabile în viața acestor copii și a familiilor lor.
1.2.Scurt istoric al hipercifozei la copiii nevăzători
2
Anii 1950-1970: În această perioadă, abordarea terapeutică a hipercifozei la copiii
nevăzători se concentra în principal pe intervenții conservatoare, precum terapia fizică și
exercițiile de întindere musculară. Chirurgia era rezervată doar cazurilor severe, iar
intervențiile erau asociate cu riscuri și complicații semnificative.
Anii 1980-1990: Odată cu avansurile în tehnologiile medicale și înțelegerea mai

profundă a biomecanicii coloanei vertebrale, au fost dezvoltate noi metode de corectare a
hipercifozei, inclusiv tehnici chirurgicale mai precise și mai sigure. Totodată, s-a pus
accentul pe dezvoltarea unor programe de kinetoterapie și terapie ocupatională adaptate
nevoilor specifice ale copiilor nevăzători.
Anii 2000-prezent: În acest interval, abordarea terapeutică a hipercifozei la copiii

nevăzători s-a axat tot mai mult pe intervenții multidisciplinare și personalizate. Terapia
fizică și exercițiile kinetoterapeutice sunt integrate în programe de reabilitare complexe,
care includ și terapie ocupațională, terapie cognitiv-comportamentală și consiliere
psihologică.
În prezent, abordările terapeutice moderne ale hipercifozei la copiii nevăzători sunt

orientate către optimizarea funcționalității și a calității vieții acestora. Acestea includ o
gamă variată de tehnici și strategii, cum ar fi terapia manuală, exercițiile de întărire
musculară, utilizarea dispozitivelor de asistență și adaptare a mediului, precum și
intervenții chirurgicale minim invazive atunci când este necesar.
II. DEMERSUL ȘTIINȚIFIC AL CERCETĂRII
2.1.Scopul lucrării
Scopul acestei lucrări de licență este de a investiga, analiza și propune strategii eficiente și
personalizate pentru corectarea hipercifozei la copiii total nevăzători, în cadrul domeniului
kinetoterapiei. Având în vedere complexitatea și impactul semnificativ al acestei afecțiuni
asupra calității vieții și funcționalității copiilor nevăzători, obiectivul principal al acestei
lucrări este de a contribui la dezvoltarea unui plan terapeutic integrat și adaptat specificului
fiecărui copil.
Prin examinarea detaliată a literaturii de specialitate și a cercetărilor recente, lucrarea își
propune să ofere o înțelegere profundă a factorilor de etiologie, a mecanismelor de
dezvoltare și a impactului hipercifozei asupra sănătății și funcționalității copiilor total
3
nevăzători. În acest sens, se vor utiliza date și statistici relevante pentru a evidenția
amploarea problemei și necesitatea unei abordări personalizate și multidisciplinare în
tratamentul hipercifozei.
Prin identificarea celor mai precise și non-invazive metode de evaluare, voi contribui la
optimizarea diagnosticului și la dezvoltarea unui plan terapeutic individualizat pentru
fiecare copil.
În plus, lucrarea își propune să examineze rolul terapiei kinetoterapeutice și a motricității
speciale în reabilitarea copiilor nevăzători cu hipercifoză, utilizând date și statistici pentru
a evalua eficacitatea tehnicilor terapeutice. Prin identificarea celor mai potrivite și eficiente
strategii de kinetoterapie, se va contribui la îmbunătățirea funcționalității și a calității vieții
acestor copii.
În final, scopul acestei lucrări este de a oferi recomandări practice și orientări viitoare în
îngrijirea și reabilitarea copiilor total nevăzători cu hipercifoză, bazate pe date și statistici
actualizate și pe o înțelegere comprehensivă a factorilor implicați în această afecțiune. Prin
contribuția la dezvoltarea practicilor terapeutice și la îmbunătățirea rezultatelor în
tratamentul hipercifozei la copiii nevăzători, lucrarea își propune să aducă beneficii
semnificative în viața acestor copii și a familiilor lor.
2.2.Obiectivele studiului
Studierea și sintetizarea datelor din literatura de specialitate referitoare la hipercifoză și
impactul acesteia asupra copiilor total nevăzători: Această etapă implică examinarea
cercetărilor și studiilor existente pentru a înțelege mai bine cauzele, factorii de risc și
metodele de tratament pentru hipercifoză la copiii cu deficiențe de vedere.
Elaborarea unui plan terapeutic adaptat nevoilor și particularităților individuale ale
copilului: Bazându-se pe datele și informațiile obținute din literatura de specialitate, acest
obiectiv presupune dezvoltarea unui plan terapeutic personalizat, care să țină cont de
vârsta, starea de sănătate și alte condiții specifice ale copilului.
Implementarea și monitorizarea programului de kinetoterapie pentru corectarea
hipercifozei: Acest pas implică aplicarea planului terapeutic în practică pe o perioadă de
timp de a se introduce perioada de timp, iar progresul copilului va fi monitorizat și
înregistrat pe parcursul intervenției.
Evaluarea rezultatelor și ajustarea planului terapeutic, dacă este necesar: După
finalizarea programului de kinetoterapie, rezultatele vor fi analizate și evaluate pentru a
determina eficacitatea intervenției. În funcție de aceste rezultate, planul terapeutic poate fi
ajustat pentru a optimiza rezultatele.
Înțelegerea și aplicarea corectă a tehnicilor și metodologiilor de evaluare a
progresului și a rezultatelor: Acest obiectiv se referă la dobândirea cunoștințelor și
abilităților necesare pentru a interpreta și utiliza corect diferitele tehnici și instrumente de
evaluare a progresului și a rezultatelor în corectarea hipercifozei la copiii total nevăzători.
Aceste obiective vor ghida desfășurarea cercetării și vor asigura un proces sistematic și
eficient în abordarea și tratarea hipercifozei la copiii cu deficiențe de vedere în domeniul
kinetoterapiei.
4
2.3.Ipotezele studiului
Ipoteza 1: Exercițiile de kinetoterapie adaptate specific copiilor total nevăzători cu
hipercifoză vor conduce la o îmbunătățire semnificativă a aliniamentului și funcției
coloanei vertebrale, reflectată prin reducerea unghiului de cifoză și îmbunătățirea
mobilității coloanei vertebrale.
Ipoteza 2: Frecvența și durata sesiunilor de kinetoterapie vor influența gradul de

îmbunătățire a posturii și funcției coloanei vertebrale la copiii total nevăzători cu
hipercifoză, cu un număr mai mare de sesiuni și o frecvență mai mare asociate cu rezultate
mai bune în corectarea posturii și reducerea cifozei.
2.4.Etapele și sarcinile cercetării
Activitatea de informare și cercetare s-a desfășurat pe parcursul a aproximativ unui an
(octombrie 2022- iunie 2022), în 3 etape. Acestea sunt prezentate în tabelul următor:
Tabel 1. Etapele și sarcinile cercetării
Etapele cercetării Sarcinile cercetării Perioada Locul de

desfășurare
Etapa 1 - Studierea temelor și -octombrie 2023 - - BCU, Cluj-
Documentarea al stadiului toată perioada Napoca
științifică cercetărilor la nivel cercetării -Biblioteca
național și „Octavian Goga”
internațional
- Studiul literaturii
de specialitate
Etapa 2 - Stabilirea -octombrie 2023 - Liceul Special
Organizarea eșantionului supus pentru Deficienți de
studiului cercetării Vedere Cluj-
- Testarea inițială -octombrie 2023 Napoca
pentru evaluarea - Facultatea de
hipercifozei Educație Fizică si
- Aplicarea Sport, UBB
exercițiilor de - noiembrie 2023- -BCU, Cluj-Napoca
terapie pentru aprilie 2024
hipercifoză și
curburi
5
compensatorii
- Testarea Finală - aprilie 2024
pentru evaluarea
hipercifozei toracale
- Ordonarea datelor,
prelucrarea și -aprilie 2024-
interpretarea mai 2024
statistico-
matematică a
datelor colectate
- Formularea - mai 2024
concluziilor
Etapa 3 - Redactarea lucrării -mai 2024 -iunie -BCU, Cluj-Napoca

Finalizarea de licență 2024
cercetării
Pentru identificarea hipercifozei și a deviațiilor compensatorii și implicit pentru

verificarea ipotezei, am utilizat un număr de 4 teste după cum urmează:
 Testul „Stibor” care ne arată dezvoltarea coloanei toracice și lombare. Punctul
de plecare este apofiza spinoasă a vertebrei L5 (S1), al doilea punct este apofiza
spinoasă a vertebrei C7 - măsuram distanța dintre ele și observăm schimbarea
acesteia în timpul flexiei relaxate a coloanei. O coloană vertebrală în parametri
normali trebuie să se lungească cu 7-10 cm.
 Testul „Ott” măsoară mobilitatea coloanei vertebrale toracice în timpul flexiei
coloanei vertebrale. Punctul de plecare este din nou apofiza spinoasă a vertebrei
C7, de la care măsurăm caudal 30 cm. Distanța punctelor afișate crește cu cel
puțin 3,5 cm cu înclinare înainte. pentru determinarea capacității de menținere a
echilibrului.
 Testul „Occiput Wall Distance OWD (Flesche)” în evaluarea mobilității
coloanei cervicale și toracale și a posturii capului în raport cu trunchiul. Acest
test măsoară distanța dintre occiput (partea din spate a capului) și perete în
poziție șezândă sau în picioare, furnizând informații despre flexibilitatea și
extensibilitatea coloanei cervicale și a cifozei toracale.
6
 „Flexicurve” sau rigla flexibilă, este un instrument simplu care poate fi folosit
pentru a măsura atât curbura posturală toracică, cât și lombară în plan sagital.
Este o bucată de plumb flexibilă, lungă de 61 cm, acoperită cu plastic durabil,
care poate fi modelată pe conturul coloanei vertebrale. Aceasta oferă o
modalitate rapidă, ieftină și non-invazivă de a evalua postura în situații clinice
sau comunitare.
Probele menționate mai sus au fost introduse la începutul programului de kinetoterapie.

Subiectul testărilor a fost introduce informații despre subiect
7
III. ASPECTE TEORETICE PRIVIND CONCEPTUL DE
CAPACITATE COORDINATIVĂ. IMPORTANȚA CAPACITĂȚII

COORDINATIVE ȘI COMPONENTELE ACESTEIA
3.1.Aspecte teoretice privind conceptul de capacitate coordinativă

3.1.1.Considerații generale privind capacitățile coordinative
Capacitățile coordinative pot fi abordate în cadrul activităților motrice doar în strânsă
legătură cu celelalte capacități condiționale: viteză, forță sau rezistență. Acestea din urmă
influențează atât capacitatea de conducere a mișcării, cât și capacitatea de învățare mortică.
Una dintre definițiile capacității de coordonare este „calitatea psihomotrică ce are la
bază corelația dintre sistemul nervos central și musculatura scheletică în timpul efectuării
unei mișcări”. (Tudor, 2008, p. 136)
În procesele de coordonare, unele sectoare ale acțiunii sunt automatizate, adică nu sunt
constante în sfera de control a conștiinței, iar aceasta nu intervine decât în cazul unei
modificări neprevăzute a secvenței programate. (Cristea & Sabău, 2010)
Rolurile majore ale capacităților coordinative sunt nu doar executarea actelor și
acțiunilor motrice cu ușurință și cu un consum minim de energie, ci și prevenirea
accidentărilor ce pot apărea în timpul executării elementelor tehnice.
Capacitățile coordinative sunt în stânsă corelație cu factorii fizici ai performanței:
forța, viteza, rezistența, aceștia având o implicare majoră în realizarea mișcării. Totodată,
capacitățile coordinative sunt în interdependență cu capacitățile intermediare și cu grupa
capacităților condiționale. Pentru dezvoltarea capacităților coordinative după Manno R.
(1992) sunt foarte eficiente perturbarea (diminuarea sau consolidarea) informațiilor
furnizate de analizatori, dar și creșterea în dificultate a execuțiilor. (Manno, 1992)
Exercițiile folosite în vederea dezvoltării capacităților coordinative sunt:
 Exerciții de imitare a unor secvențe motrice impuse
 Variația informațiilor prin limitarea informațiilor (execuție cu ochii închiși,
excluderea informațiilor acustice, etc.) sau amplificarea lor (reprezentări video,
demonstrații, etc.)
 Variația condițiilor extreme prin modificarea dimensiunilor, instalațiilor
(limitarea spațiului, modificarea dimensiunilor obiectelor, etc.)
 Combinarea unor abilități automatizate deja prin executarea acestora fie
simultan, fie alternativ
8
O combinație adecvată între capacitățile coordinative, condiționale și intermediare
poate să ducă la realizarea unei performanțe sportive optime.
Coordonarea, denumită frecvent îndemânare, precizie, echilibru, stabilitate, etc. poate
fi clasificată în următoarele forme de manifestare: (Tudor & Gherghel, 2011, p. 67)
 Coordonare generală – se dezvoltă ca urmare a unei instruiri gestuale
polivalente, fiind caracterizată prin posibilitățile creative de selecționare a
răspunsului motor și putând fi întâlnită atât în activitățile sportive, cât și în cele
cotidiene;
 Coordonare specială – se dezvoltă ca urmare a participării sportivului la
procesul de antrenament specific fiecărui sport și are drept caracteristică
principală facilitarea aplicării procedeelor tehnice în situații variate
În ceea ce privește structura calității motrice, capacitatea coordinativă, Hirtz P. (1972)
citat de Stoica M. (2000) delimitează următoarele elemente componente: (Stoica, 2000, p.
130) (Hirtz, 1985)
 Capacitatea de orientare spațială
 Capacitatea de diferențiere kinestezică
 Capacitatea de reacție
 Capacitatea de echilibru
 Capacitatea de ritm (simțul ritmic)
R. Manno (1992) citat de Tudor V. (1999) completează clasificarea formelor de
manifestare ale capacităților coordinative descrise de Hirtz P. mai sus cu alte două
elemente componente: (Tudor, 1999, p. 126)
 Capacitatea de combinare și înlănțuire a mișcărilor
 Capacitatea de transformare a mișcărilor
Componentele capacității coordinative nu sunt ereditare, dar se întemeiază pe anumite
premise native, numite și dispoziții (sau predispoziții). De aceste predispoziții depinde
viteza de formare a legăturilor temporale, trăinicia, finețea reacțiilor, etc. (Dragnea &
Mate-Teodorescu, 2002)
Șerbănoiu S. (2002) descrie formele de manifestare ale capacităților coordinative după
cum urmează: (Șerbănoiu, 2002, pg. 93-97)
Capacitatea de orientare spațială favorizează schimbările poziției corpului și a
mișcărilor, atât spațial, cât și temporal, în relația acestuia cu ceilalți participanți la activitate
sau cu alte obiecte și are un rol important în cadrul sporturilor unde este necesară o
adaptare permanentă a mișcărilor. În sporturile tehnico-compoziționale (gimnastică
9
artisică, gimnastică ritmică sportivă, patinaj artistic), orientarea spațio-temporală este
foarte solicitată, însă, automatizarea reduce considerabil rolul analizatorului vizual, în
scopul consolidării funcțiilor celorlalți analizatori. Se pot distinge două forme
fundamentale de orientare:
 În raport cu obiectele în mișcare, în condiții relativ statice
 Orientarea corpului în raport cu puncte de referință fixe sau mobile
D.D. Blume (1981) citat de Manno R. (1996), afirmă faptul că capacitatea de
diferențiere kinestezică este determinantă în formarea tehnicii, intervenind la nivelul forței
loviturilor sau a impulsurilor exercitate pe sol. Ea determină nivelul de tensiune
corespunzător intensității, deplasării unghiulare și accelerării segmentelor corporale și
permite un control fin, diferențiat, al parametrilor dinamici, temporali și spațiali ai mișcării.
(Manno, 1996)
Capacitatea de echilibru favorizează posibilitatea sportivului de a menține o poziție
echilibrată atât în situațiile statice, cât și în cele care solicită deplasări sau dezechilibrări,
fiind o formă de manifestare determinantă în sporturile unde se întâlnesc variații de sprijin
sau accelerări pe verticală. În menținerea echilibrului, rolul analizatorului vestibular este
esențial.
Capacitatea de reacție facilitează apariția acțiunilor motrice ca urmare a impulsurilor
venite de la diferiți stimuli, antrenamentului sportiv fiindu-i atribuită forma complexă a
acesteia, cea a răspunsurilor ce iau naștere la stimuli necunoscuți. Capacitatea de reacție,
conform lui Cârstea G. (2000), este dependentă de următoarele elemente: apariția excitației
în receptori, transmiterea pe calea aferentă, analiza semnalului, transmiterea pe calea
eferentă și excitarea mușchilor. (Cârstea, 2000)
Capaciatea de ritmicizare reprezintă posibilitatea corpului de a repeta acțiuni motrice
diferite într-o structură spațio-temporală precisă, fiind responsabilă de răspunsurile motrice
atât în execuțiile ciclice, cât și în cele aciclice. Acesta este deosebit de importantă în
învățarea elementelor și a procedeelor tehnice, precum și a combinațiilor tactice în care
este necesară variația frecvenței mișcărilor fără creșterea costului energetic.
Capacitatea de transformare a mișcării facilitează adaptarea și modificarea
programului motor în funcție de apariția unor situații neprevăzute în timpul acțiunilor.
Această capacitate este strâns legată de capacitățile de orientare și de reacție.
Capacitatea de combinare și cuplare a mișcărilor favorizează constituirea unor legături
între deprinderile motrice automatizate de tipul succesiunii elementelor în gimnastică, a
alergării, a săriturilor sau a pedalatului. Capacitatea de combinare a mișcărilor include și
10
coordonarea segmentară, îndeosebi coordonarea brațe-picioare-trunchi și ambidextria
(întâlnită în gimnastica ritmică, atletism, canotaj, ciclism etc.) (Manno, 1996)
Există o serie de discipline sportive în care condițiile de ambianță determină sportivii
să acționeze în regim de ambidextrie. (Prieur, Le Du, Stomp, Barbu, & Blois-Heulin, 2020)
În ceea ce privește factorii de condiționare ai capacităților coordinative, Bota C.
(2000) menționează următorii factori: (Bota, 2000)
 Tonusul scoarței cerebrale
 Mobilitatea proceselor fundamentale
 Coordonarea intramusculară și intermusculară
 Funcționalitatea receptorilor
 Starea funcțională a analizatorilor
 Nivelul experienței motrice și cantitatea repertoriului motric
 Nivelul oboselii
 Vârsta și genul sportivilor
 Regimul de viață
Dragnea A. (2006) clasifică factorii de condiționare ai capacitaților coordinative după
natura acestora: factori biologici, factori motrici, factori psihologici. (Dragnea, 2006, p.
125)
Factori biologici (Dragnea, 2006, p. 125)
 „mobilitatea proceselor nervoase fundamentale excitația și inhibiția;
 Viteza de transmitere a impulsurilor nervoase pe căile aferente și eferente;
 Calitatea analizatorilor implicați în recepționarea informațiilor;
 Calitatea inervației musculare
 Valoarea surselor energetice existente în organism;
Factori de natură motrică:
 Nivelul de dezvoltare a celorlalte calități motrice (viteza, forța, rezistența,
mobilitatea și combinațiile dintre acestea);
 Numărul și complexitatea deprinderilor motrice stăpânite de subiect;
Factori de natură psihologică:
 Capacitatea de anticipare a desfășurării mișcării;
 Anticiparea evoluției viitoare a condițiilor în care se execută mișcarea (sub
formă de reflex sau de răspuns învățat – stereotip sau mișcări automatizate);
 Calitatea proceselor cognitive (percepții, reprezentări);
 Memoria (de scurtă și lungă durată);
11
 Gândirea, convergentă și divergentă, dar mai ales gândirea creativă.” (Dragnea,
2006)
În concluzie, în executarea actelor și acțiunilor motrice cu un grad ridicat de
coordonare, o serie de analizatori contribuie la realizarea procesului de ghidare și de
reglare a actelor gestuale: analizatorul vizual, analizatorul auditiv, analizatorul tactil,
analizatorul vestibular și analizatorul kinestezic.
Mișcarea coordonată se manifestă sub două forme:
 O formă conștientă, corticală. Această formă de mișcare se manifestă în cazul
acțiunilor senzorio-motrice noi, necunoscute
 O formă parțial automatizată, subcorticală. Această formă de mișcare se
manifestă în situațiile învățate, cunoscute.
R. Manno (1996) consideră că realizarea mai multor funcții parțiale pot duce la
ameliorarea problemelor de coordonare, impuse de un act motor sportiv. Astfel,
capacitățile coordinative ale sportivului pot fi dezvoltate prin programe de antrenament
care vizează combinarea acțiunilor motrice conștiente (corticale) cu acțiunile motrice
automatizate (subcorticale). (Manno, 1996)
Acțiuni motrice conștiente:
 Execuția mișcării propriu-zise de către organele motorii
 Programarea desfășurării mișcării, care permite recepționarea și transmiterea
informațiilor privind rezultatele momentane și finale ale actului motor
 Programarea desfășurării mișcării, cu prevederea rezultatelor de moment și a
celor finale (anticiparea)
 Compararea informațiilor la intrare (valoarea reală) cu programul acțiunii și cu
obiectivul prevăzut (valoarea nominală)
Acțiuni motrice automatizate:
 Procesul de control și de reglare propriu-zis, ce implică transmiterea
impulsurilor nervoase la nivelul musculaturii scheletice
 Îmbunătățirea memoriei motrice, care înregistrează programul mișcării
efectuate și transformările sale. Aceasta intervine, totodată, prin fragmente de
exerciții motrice similare, înregistrate anterior
Tudor V. (1999) sublinia următoarele: „capacitățile coordinative sunt condiționate de
capacitatea de recepție și prelucrare a informației dobândite prin intermediul analizatorilor
implicați în mișcare (tactil, kinestezic, vestibular, optic, acustic) și în elaborarea
deprinderilor motrice”. Același autor, după o trecere în revistă a literaturii de specialitate,
12
citându-i pe Blumme și Manno (1982), consideră capacitatea de coordonare ca fiind o
calitate psihomotrică bazată pe corelația dintre sistemul nervos central și musculatura
scheletică în timpul efectuării unei mișcări. (Tudor, 1999)
3.1.2.Aspecte definitorii specifice gimnasticii ritmice
„Gimnastica ritmică este o ramură a gimnasticii care realizează o interacțiune specifică
între corp-obiect-muzică în concordanță cu manifestările estetice ale actului motric și cu
particularitățile de formă și conținut a acompaniamentului muzical.” (Câmpeanu, 2004, p.
4)
Specificitatea și originalitatea gimnasticii ritmice constă în mânuirea obiectelor
portative în timpul executării elementelor tehnice corporale de către gimnaste. Acționarea
obiectelor portative se realizează într-o varietate mare de modalități: pe diferite niveluri,
planuri, amplitudini și direcții și, totodată, execuția poate fi și cu alte părți ale corpului, nu
doar cu mâna. Măiestria mânuirii obiectului portativ constă în faptul că acesta trebuie să se
afle în continuă mișcare, iar execuția tehnică trebuie să fie precisă, originală și sincronizată
cu elementele de tehnică corporală, astfel încât întregul exercițiu să ofere spectaculozitate.
13
IV.ORGANIZAREA CERCETĂRII
4.1.Metode de cercetare
4.1.1.Metoda studiului bibliografic
Pentru cercetare au fost studiate resurse bibliografice care pot fi încadrate în mai multe
categorii:
 Cărți cu caracter general și specifice gimnasticii ritmice
 Site-uri web ale Federației Române de Gimnastică și ale forurilor internaționale
4.1.2.Metoda observației
Această metodă științifică de cercetare am folosit-o pentru a înregistra caracteristicile
tehnice ale procedeelor din timpul antrenamentelor. Metoda observației a fost necesară și
pentru a facilita realizarea evaluărilor inițiale. În cadrul acestei metode am utilizat fișele de
observație ale antrenamentelor de gimnastică ritmică.
4.1.3.Metoda testelor
Pentru a stabili nivelul capacităților coordinative am utilizat un număr de 4 teste după
cum urmează:
Testul de orientare spațio-temporală „Matorin” (Cojocaru, 2011, pg. 19-20)
Acest test va fi utilizat pentru determinarea capacității de coordonare a mișcărilor. Este
un test de apreciere a coordonării generale și constă în efectuarea unei sărituri de pe două
pe două picioare, pe verticală, cu o întoarcere cât mai mare.
Materiale și instalații utilizate: bandă adezivă, busolă sexazecimală
Descriere: se va trasa o linie dreaptă pe sol. Subiectul se va plasa cu tălpile de o parte și
de cealaltă a liniei (Fig. 1).
Fig. 1. PI pentru testul Matorin

14
După ce săritura s-a încheiat, subiectul va rămâne fixat pe sol, fără a continua rotația.
În cele ce urmează, antrenorul va trasa o linie printre tălpile sportivului, paralelă cu
acestea, astfel putând să măsoare unghiul cu ajutorul busolei (Fig. 2).
Se menționează faptul că subiectul are libertatea să adopte, în aer, orice poziție pe care
o consideră avantajoasă.
Fig. 2. PF pentru testul Matorin

Se vor executa 3 sărituri spre dreapta și 3 spre stânga, fiind notate doar cele mai
bune.
Scara de apreciere și evaluare calitativă va fi următoarea (Fig. 2.1):
- 180° - 270o – calificativ „suficient”
- 270o – 360o – calificativ „bine”
- Peste 360o – calificativ „foarte bine”
15
Fig. 2. 1 Measuring scale Matorin test
Testul de apreciere a distanței-kinestezia
Acest test va fi utilizat pentru determinarea capacității sportivului de a-și păstra
echilibrul în condiții dinamice. În urma testării, se vor obține date despre funcționarea
analizatorului vestibular (tendința de a devia spre dreapta sau spre stânga).
Materiale și instalații utilizate: cretă, ruletă, eșarfă
Descriere: se va trasa pe sol o linie dreaptă (7 m). La unul dintre capetele acesteia
se va marca linia de început (printr-o linie perpendiculară pe cea de 7 m). Gimnasta se va
afla inițial înapoia liniei de start (Fig. 3), cu vârfurile atingând linia, iar marcajul de 7 m va
trece printre tălpile subiectului, la o distanță egală față de acestea.
Fig. 3. PI - testul de kinestezie
16
Gimnasta v-a memora traseul, încercând să aprecieze distanța pe care va urma să o
parcurgă. Când aceasta este gata, va fi legată la ochi cu eșarfa și va începe deplasarea (Fig.
4).
Fig. 4. Testul de kinestezie

Rezultatul se va exprima în centimetri și va reprezenta distanța dintre tălpile
sportivei și linia de 7 m pe care aceasta trebuie să se deplaseze. În cazul în care va exista o
deviație spre dreapta, rezultatul se va nota cu „D”, iar dacă deviația va fi spre stânga,
rezultatul se va nota cu „S”.
Testul de echilibru „Flamingo” (topsporttests, 2013-2022)
Acest test va fi utilizat pentru determinarea capacității de menținere a echilibrului.
Materiale și instalații utilizate: un dispozitiv în formă de „T” așezat invers (cu înalțimea
de 4 cm, lățimea de 3 cm și lungimea de 50 cm), un cronometru fără întoarcere automată la
„0”, cu posibilitatea de a-l repune în funcțiune pentru numărători consecutive.
Descriere: subiectul va sta într-un picior (la alegere), pe axul longitudinal al șipcii, cu
gamba liberă flexată și apucată cu mâna de aceeași parte și cu celălalt braț ridicat (în
scopul menținerii echilibrului), imitând pasărea flamingo (Fig. 5). Pentru a se plasa în
poziția corectă, subiectul se sprijină pe antebrațul examinatorului. Subiectul va încerca să-
și păstreze echilibrul în această poziție timp de 1 min. Cronometrul pornește în momentul
în care orice sprijin încetează, testul se întrerupe la fiecare pierdere a echilibrului
(pierderea contactului dintre gambă și mână, producerea contactului cu solul, cu orice
segment) și atrage după sine o penalizare. Cronometrul repornește și proba se reia până
când se scurge un minut.
Examinatorul va fi amplasat înaintea subiectului. Sportivului i se va acorda o
încercare pentru familiarizarea acestuia cu instrucțiunile și pentru a avea siguranța că
17
acestea au fost bine înțelese. Cronometrul se pornește în momentul în care subiectul este în
echilibru, fără niciun ajutor. Cronometrul trebuie oprit exact în momentul în care subiectul
își pierde echilibrul, iar testul se reia dupa reechilibrarea acestuia.
Fig. 5. Testul Flamingo

Notare: se numără încercările necesare subiectului (nu și căderile), pentru a-și
păstra echilibrul timp de un minut. De exemplu, 5 încercări = 5 puncte. Un număr de 15
dezechilibrări în primele 30 de secunde duce la suspendarea testului (subiectul nu este
capabil să efectueze testul).
Testul de ritmicitate – sprint în ritm propus
Acest test va fi utilizat pentru determinarea simțului de ritmicitate.
Materiale și instalații utilizate: 11 cercuri de gimnastică, cronometru, ruletă.
Descriere: cercurile vor fi plasate în linie dreaptă, pe o pistă de alergare, unul în
continuarea celuilalt. Pentru început, sportivul va parcurge distanța de 20 m în alergare de
viteză (Fig. 6). După care, va parcurge aceeași distanță, dar, de data aceasta, pășind peste
obstacole (Fig. 7). Obstacolele îl vor obliga pe sportiv să își aleagă un alt ritm de alergare.
Rezultatul va fi determinat de diferența dintre cei doi timpi rezultați în urma celor două
alergări.
18
Fig. 6. Alergare de viteză
Fig. 7. Alergare prin cercuri

4.1.4.Metoda statistică
Rezultatele obținute în urma aplicării testelor pe grupa de control și grupa
experiment și rezultatele înregistrate în urma aplicării secvențelor de antrenament special
concepute au fost interpretate cu ajutorul softului de analiză statistică IBM SPSS Statistics,
versiunea 28.0.1.1 (15).
4.2.Metodologia dezvoltării capacităților coordinative
Extinderea pregătirii timpurii a tinerilor în gimnastica ritmică necesită dezvoltarea
capacităților coordinative, acestea dobândind o pondere crescută în procesul de
antrenament și constituie un obiectiv prioritar încă din primul stadiu de instruire.
Dezvolatrea capacităților coordinative influențează, în mare măsură, învățarea,
consolidarea și perfecționarea actelor motrice noi și stabilirea acestora în timp, favorizează
execuția corectă și eficientă a actelor și acțiunilor motrice, în condiții variate, determină
19
efectuarea mișcărilor în condiții optime de ritm și tempo, favorizează valorificarea
superioară a celorlalte calități motrice, favorizează restructurarea mișcărilor în fazele
antrenamentului de înaltă performanță și în perfecționarea deprinderilor motrice de bază și
aplicative.
Pentru dezvoltarea capacităților coordinative, în antrenamentul sportiv de
gimnastică ritmică, se va pune accentul pe stăpânirea unui număr cât mai mare de
deprinderi motrice prin exerciții cu un grad de dificultate sporit, adaptate vârstei, chiar din
primele stadii ale învățării. (Epuran, 1996)
Pe măsură ce subiectul se obișnuiește și execută cu mare ușurință un exercițiu, se
va mări dificultatea acestuia, sporind exigențele față de precizia mișcării, față de
coordonarea integrală a mișcării și a comportamentelor acesteia și față de spontaneitatea
schimbării situației. În procesul dezvoltării capacităților coordinative vor fi evitate
exercițiile care provoacă inhibarea subiecților. Exercițiile pentru dezvoltarea capacităților
coordinative vor fi programate la începutul antrenamentului, după o bună încălzire, când
organismul este pregătit pentru eforturile pe care le implică acest obiectiv. Gimnastelor li
se vor asigura pauzele, astfel încât acestea să permită refacerea completă a capacității de
efort, la intervale de timp optime. Timpul alocat exercițiilor pentru dezvoltarea
capacităților coordinative va fi de 15 minute, în cadrul fiecărui antrenament. Se va
programa un număr mare de antrenamente, în număr de aproximativ 20 pe lună, fiecare
având durata de 1 oră și 30 de minute, în care vor fi cuprinse exerciții pentru dezvoltarea
tuturor componentelor capacităților coordinative.
Perioadele cele mai favorabile pentru dezvoltarea capacităților coordinative sunt
copilăria, pubertatea și adolescența, când organismul posedă o adaptabilitate mai mare
comparativ cu vârsta adultă.
Procesul dezvoltării capacităților coordinative poate fi orientat spre dezvoltarea
capacităților coordinative în general sau spre dezvoltarea componentelor capacităților
coordinative specifice fiecărei ramuri de sport.
L.P. Matveev, citat de A. Dragnea afirmă faptul că metodele generale de dezvoltare
a capacităților coordinative constau în implementarea în antrenamente a exercițiilor
executate în condiții standard căt și a exercițiilor executate în condiții variate, ceea ce
presupune creșterea complexității exercițiilor în condiții de oscilație a numărului de
informații furnizate de analizatori. (Dragnea, 1984)
Metodele specifice de dezvoltare a capacității coordinative sunt concepute astfel
încât fiecare componentă a capacităților coordinative să fie dezvoltată prin exerciții
20
repetitive, în condiții standard și variate, cu mențiunea că exercițiile trebuie să fie
selecționate după anumite criterii.
Dezvoltarea capacității de orientare spațio-temporală presupune deplasarea în
spațiu și pe distanțe prestabilite, folosirea unor spații diferite de cele standard, folosirea
unor poziții, situații și mișcări neobișnuite.
Dezvoltarea capacității de diferențiere kinestezică presupune utilizarea exercițiilor
care impun o creștere progresivă a nivelului de precizie sau de împingere (sărituri la
înălțimi și distanțe diferite), loviri ale mingii la distanțe și din poziții diferite, aruncarea sau
rularea obiectelor portative la distanțe și din poziții diferite.
Dezvoltarea capacității de echilibru presupune utilizarea exercițiilor care solicită
echilibrul corpului sau al unor aparate controlate de sportive, utilizarea exercițiilor de
acrobatică elementară.
Dezvoltarea capacității de ritmicizare (simțul ritmului) presupune utilizarea
variațiilor de ritm în exersare, refacerea unor frecvențe de mișcare, accentuări acustice ale
ritmurilor de execuție.
Dezvoltarea capacității de reacție motrică presupune utilizarea exercițiilor care
impun reacția la stimuli vizuali, acustici, tactili, kinestezici într-o formă progresiv-
complexă.
Dezvoltarea capacității de transformare a mișcărilor presupune crearea unor situații
de joc în care sunt cerute modificări neprevăzute de acțiune (fente), realizarea unor trasee
mai puțin cunoscute, cu variații ale mediului.
Dezvoltarea capacității de combinare și cuplare a mișcărilor presupune cuplarea
progresivă, parțială sau totală, a două deprinderi cunoscute, cu accentuarea anumitor
secvențe, coordonarea segmentară între membrele inferioare și superioare, exercițiile
asimetrice, combinarea unor deprinderi ce solicită diferite rezistențe.
4.3.Elemente tehnice cu obiecte portative, specifice gimnasticii ritmice, pentru
dezvoltarea capacităților coordinative
Pentru dezvoltarea capacității de orientare spațio-temporală pot fi introduse în
antrenamentul sportiv următoarele exerciții cu obiecte portative:
- Aruncarea mingii de gimnastică (Fig. 8), urmată de o rostogolire înainte
peste umăr (Fig. 9), cu prinderea mingii cu două mâini (Fig. 10)
21
Fig. 8. Aruncarea mingii
Fig. 9. Rostogolire înainte peste umăr
22
Fig. 10. Prinderea mingii
- Aruncarea mingii de gimnastică (Fig. 8), urmată de două rostogoliri spre
înainte peste umăr (Fig. 11), cu prinderea mingii cu două mâini (Fig. 10)
Fig. 11. Dublă rostogolire înainte
- Aruncarea mingii de gimnastică (Fig. 8), urmată de două rostogoliri înainte

peste umăr (Fig. 11), cu ridicare în stând și prinderea mingii cu două mâini
(Fig. 12)
23
Fig. 12. Prinderea mingii din stând
- Aruncarea cercului de gimnastică, urmată de săritura semisfoară și

prinderea cercului cu o mână
- Aruncarea cercului de gimnastică, urmată de săritura semisfoară, o
întoarcere 360o și prinderea cercului cu o mână
- Aruncarea cercului de gimnastică, urmată de răsturnare lentă înainte pe un
picior și prinderea cercului cu o mână
Pentru dezvoltarea capacității de diferențiere kinestezică pot fi introduse, în
antrenamentul sportiv, următoarele exerciții cu obiecte portative:
- Din culcat dorsal, aruncări cu mingea de gimnastică pe verticală (Fig. 13,
Fig. 14)
Fig. 13. PI exercițiu kinestezie
24
Fig. 14. PF exercițiu kinestezie
- Din culcat dorsal, aruncări cu mingea de gimnastică pe verticală și o bătaie

din palme înainte de prinderea acesteia (Fig. 13, Fig. 14)
- Din culcat dorsal, aruncări cu mingea de gimnastică pe verticală (Fig. 13),
urmată de flexia trunchiului pe coapse (Fig. 15), cu revenire în poziția
inițială și prinderea mingii (Fig. 14)
Fig. 15. Flexia trunchiului pe coapse
- Din stând, retrorularea cercului de gimnastică, pe o distanță prestabilită

scurtă și prinderea acestuia
25
- Din stând, retrorularea cercului de gimnastică, alternând între două distanțe
diferite prestabilite și prinderea acestuia
- Din stând, retrorularea cercului de gimnastică, urmată de o întoarcere 360o
și prinderea cercului
Pentru dezvoltarea capacității de echilibru pot fi introduse, în antrenamentul
sportiv, următoarele exerciții cu obiecte portative:
- Cumpăna pe un genunchi cu menținerea mingii de gimnastică pe omoplați
(Fig. 16)
Fig. 16. Cumpăna pe un genunchi
- Cumpăna pe un picior cu menținerea mingii pe omoplați (Fig. 17)
Fig. 17. Cumpăna pe un picior
26
- Cumpăna pe un picior, cu ochii închiși, cu menținerea mingii pe omoplați
(Fig. 17)
Pentru dezvoltarea capacității de ritmicizare pot fi introduse, în antrenamentul
sportiv, următoarele exerciții cu obiecte portative:
- Dribling cu mingea de gimnastică pe tempo diferit (pe un fond muzical), cu
o singură mână (Fig. 18)
Fig. 18. Dribling cu o mână
- Dribling cu mingea de gimnastică pe tempo diferit (pe fond muzical), cu

alternarea dintre mâna stângă și mâna dreaptă (Fig. 19)
Fig. 19. Dribling cu alternarea mâinilor
27
- Dribling cu două mingi de gimnastică pe tempo diferit (pe fond muzical), cu
două mâini simultan (Fig. 20)
Fig. 20. Dribling cu două mâini simultan
- Rotări ale cercului de gimnastică pe mână, pe tempo diferit (pe fond

muzical), cu o singură mână
- Rotări ale cercurilor de gimnastică pe ambele mâini simultan, pe tempo
diferit (pe fond muzical)
- Rotări ale cercului de gimnastică pe un picior, pe tempo diferit (pe fond
muzical)
Pentru dezvoltarea capacității de reacție pot fi introduse, în antrenamentul sportiv,
următoarele exerciții cu obiecte portative:
- De pe genunchi, aruncarea mingii de gimnastică pe verticală (Fig. 21) și
oprirea acesteia pe sol, cu o mână, în față (Fig. 22)
Fig. 21. Aruncarea mingii pe verticală

28
Fig. 22. Oprirea mingii pe sol
- De pe genunchi, aruncarea mingii de gimnastică pe verticală (Fig. 21),

urmată de o întoarcere 180o și oprirea acesteia pe sol, cu două mâini, la
spate (Fig. 23)
Fig. 23. Oprirea mingii la spate
- Din stând, aruncarea mingii de gimnastică pe verticală (Fig. 24) și oprirea

acesteia pe sol, cu genunchii (Fig. 25)
29
Fig. 24. Aruncarea mingii din stând
Fig. 25. Oprirea mingii cu genunchii
- Din stând, lansare cu panglica, aplicarea unui impuls asupra panglicii și

prinderea bățului
- Din stând, lansare cu panglica, aplicarea unui impuls asupra panglicii
urmată de o întoarcere 180o și prinderea bățului la spate
- Din stând, lansare cu panglica, aplicarea unui impuls asupra panglicii
urmată de o pirueta și prinderea bățului
30
Secvența de antrenament concepută se va derula pentru 15 minute la începutul
fiecărui antrenament, după efectuarea părții pregătitoare. Cele 5 gimnaste analizate au
vârsta cuprinsă între 8 și 10 ani, iar nivelul acestora de pregătire este de începători.
Sportivele efectuează 5 antrenamente pe săptămână, a căror durată este de 1 oră și 30 de
minute. Deoarece, în perioada efectuării studiului, sportivele sunt în faza de perfecționare a
deprinderilor motrice specifice utilizării mingii de gimnastică, am ales secvențele de
antrenament conform tabelelor de mai jos.
Tabel 2. Secvența 1 de antrenament
PĂRȚILE FORMAȚ
DOZAR INDICAȚII
ANTRENAMENTUL CONȚINUT II DE
E METODICE
UI ȘI DURATA LUCRU
înainte de
începerea
exercițiului
propriu-zis, se va
marca locul
poziției inițiale
pentru fiecare
gimnastă. Acestea
1. din poziția pe
vor executa o
genunchi, aruncarea
rostogolire înainte
mingii de gimnastică pe
în linie pe peste umăr, astfel
verticală, urmată de o X10
PARTEA un rând putând fi marcată
rostogolire spre înainte
FUNDAMENTALĂ și poziția finală. În
peste umăr și prinderea
(SECVENȚĂ) acest fel,
mingii cu două mâini
15 MIN gimnastele vor
putea vizualiza
mult mai ușor
locul unde ar
trebui să cadă
mingea. Se vor
nota numărul
repetărilor corecte
15 se va urmări
2. din culcat dorsal,
aruncări în linie pe tendința de
aruncări cu mingea de
cu o un rând deviere spre
gimnastică pe verticală
pauză de dreapta sau spre
31
stânga. Se vor
nota numărul
3 s între repetărilor în care
ele nu a existat nicio
tendință de
deviere a mingii
se va urmări
capacitatea de
6 serii a menținere a
3. cumpăna pe un
căte 20 s în linie pe poziției statice. Se
genunchi cu menținerea
cu 10 s un rând va nota numărul
mingii pe omoplați
pauză de încercări în
care poziția a fost
în totalitate statică
fiecare gimnastă
va executa
exercițiul cu mâna
dominantă. Fondul
muzical va fi ales
astfel încât
tempoul să fie cât
4. dribling cu mingea de
mai variat.
gimnastică pe tempo
6 serii a Sportivelor le este
diferit (pe fod muzical-
căte 30 s în linie pe permis să
Antonio Vivaldi –
cu 5 s un rând modifice nivelul
Primăvara
pauză palmei,
„Anotimpurile”), cu o
aplecându-se sau
singură mână
flexând genunchii.
Se va nota
numărul de
repetări în care
tempoul a fost
respectat în
totalitate.
5. din poziția pe 15 se va urmări ca
genunchi, aruncarea repetări în linie pe mingea să nu fie
mingii de gimnastică pe cu 3 s un rând împinsă înspre sol
verticală și oprirea pauză de către gimnastă.
32
Se vor nota
acesteia pe sol, cu o
între ele numărul
mână, în față

PĂRȚILE FORMAȚ
DOZAR INDICAȚII
E METODICE
UI ȘI DURATA LUCRU
PARTEA înainte de
FUNDAMENTALĂ începerea
(SECVENȚĂ) exercițiului
15 MIN propriu-zis, se va
marca locul
poziției inițiale
pentru fiecare
gimnastă. Acestea
1. de pe genunchi,
vor executa două
aruncarea mingii de
rostogoliri înainte
gimnastică, urmată de
în linie pe peste umăr, astfel
două rostogoliri peste X10
un rând putând fi marcată
umăr spre înainte, cu
și poziția finală. În
prinderea mingii cu două
acest fel,
mâini
gimnastele vor
putea vizualiza
mult mai ușor
locul unde ar
trebui să cadă
mingea. Se vor
nota numărul
2. din culcat dorsal, 15 în linie pe se va urmări
aruncări cu mingea de aruncări un rând tendința de
gimnastică pe verticală și cu o deviere spre
o bătaie din palme pauză de dreapta sau spre
înainte de prinderea 3 s între stânga. Se vor
acesteia ele nota numărul
repetărilor în care
33
nu a existat nicio
tendință de
deviere a mingii
se va urmări
capacitatea de
6 serii a menținere a
3. cumpăna pe un picior
căte 20 s în linie pe poziției statice. Se
cu menținerea mingii de
cu 10 s un rând va nota numărul
gimnastică pe omoplați
pauză de încercări în
care poziția a fost
în totalitate statică
gimnastele vor
alterna între cele
două mâini la
fiecare variație de
tempo. Fondul
muzical va fi ales
astfel încât
4. dribling cu mingea de
tempoul să fie cât
gimnastică pe tempo
mai variat.
diferit (pe fod muzical- 6 serii a
Sportivelor le este
Antonio Vivaldi – căte 30 s în linie pe
permis să
Primăvara cu 5 s un rând
modifice nivelul
„Anotimpurile”), cu pauză
palmei,
alternarea dintre mâna
aplecându-se sau
stângă și mâna dreaptă
flexând genunchii.
Se va nota
numărul de
repetări în care
tempoul a fost
respectat în
totalitate.
5. de pe genunchi, 15 în linie pe se va urmări ca
aruncarea mingii de repetări un rând mingea să nu fie
gimnastică pe verticală, cu 3 s împinsă înspre sol
urmată de o întoarcere pauză de către gimnastă.
180o și oprirea acesteia între ele Se vor nota
pe sol, cu două mâini, la numărul
34
spate
realizate

PĂRȚILE FORMAȚ
DOZAR INDICAȚII
E METODICE
UI ȘI DURATA LUCRU
PARTEA 1. de pe genunchi, X10 în linie pe înainte de
FUNDAMENTALĂ aruncarea mingii de un rând începerea
(SECVENȚĂ) gimnastică pe verticală, exercițiului
15 MIN urmată de o rostogolire propriu-zis, se
spre înainte peste umăr, va marca locul
ridicare în stând și poziției inițiale
prinderea mingii cu două pentru fiecare
mâini gimnastă.
Acestea vor
executa două
rostogoliri
înainte peste
umăr, astfel
putând fi
marcată și
poziția finală. În
acest fel,
gimnastele vor
putea vizualiza
mult mai ușor
locul unde ar
trebui să cadă
mingea. Se vor
nota numărul
repetărilor
corecte
35
se va urmări
tendința de
2. din culcat dorsal, deviere spre
15
aruncări cu mingea de dreapta sau spre
aruncări
gimnastică pe verticală, stânga. Se vor
cu o în linie pe
urmată de flexia nota numărul
pauză de un rând
trunchiului pe coapse, cu repetărilor în
3 s între
revenire în poziția inițială care nu a existat
ele
și prinderea mingii nicio tendință
de deviere a
mingii
se va urmări
capacitatea de
menținere a
3. cumpăna pe un picior, 6 serii a
poziției statice.
cu ochii închiși, cu căte 20 s în linie pe
Se va nota
menținerea mingii pe cu 10 s un rând
numărul de
omoplați pauză
încercări în care
poziția a fost în
totalitate statică
Fondul muzical
va fi ales astfel
încât tempoul să
fie cât mai
variat.
4. dribling cu două mingi Sportivelor le
de gimnastică pe tempo este permis să
6 serii a
diferit (pe fod muzical- modifice nivelul
căte 30 s în linie pe
Antonio Vivaldi – palmei,
cu 5 s un rând
Primăvara aplecându-se
pauză
„Anotimpurile”), cu două sau flexând
mâini simultan genunchii. Se
va nota numărul
de repetări în
care tempoul a
fost respectat în
totalitate.
5. din stând, aruncarea 15 în linie pe se va urmări ca
36
mingea să nu fie
împinsă înspre
repetări sol de către
mingii de gimnastică pe
cu 3 s gimnastă. Se
verticală și oprirea acesteia un rând
pauză vor nota
pe sol, cu genunchii
între ele numărul
repetărilor
corecte realizate
Secvențele de antrenament cu exercițiile specifice dezvoltării capacităților
coordinative sunt concepute cu creștere progresivă a gradului de dificultate, astfel: în prima
lună s-a introdus în antrenamentul sportivelor secvența cu cel mai scăzut grad de dificultate
astfel încât, toate gimnastele analizate să o poată executa fără ca acestea să se simtă
crispate. În a doua și a treia lună, gradul de dificultate al exercițiilor crește progresiv cu
evoluția scontată a sportivelor.
37
V.ANALIZA ȘI INTERPRETAREA REZULTATELOR
5.1.Analiza și interpretarea rezultatelor obținute de grupul experiment în

urma implementării secvențelor de antrenament concepute pentru dezvoltarea
capacităților coordinative
Pornind de la conținutul programei de studiu în gimnastica ritmică, noi am proiectat
o secvență de antrenament de educare a capacităților coordinative, care a presupus
formarea, pe etape, a capacităților sus numite pentru gimnastele cu vârsta cuprinsă între 8
și 10 ani. Secvența de antrenament a inclus două genuri de pregătire sportivă, fizică și
tehnică, cu obiecte portative și cu specific de dezvoltare motrică pe fond muzical. Fiecare
gen de pregătire a presupus educarea unui modul de capacități coordinative și acordarea
orelor lunar, acestea fiind exprimate în conținutul antrenamentelor.
Din cele 30 de ore de antrenament lunare, prevăzute în cadrul mezociclului specific
pregătirii inițiale, 5 ore au fost destinate educării capacității coordinative.
Pentru determinarea eficacității secvenței de antrenament experimentale, a fost
organizată testarea sportivelor cu vârsta cuprinsă între 8 și 10 ani.
5.1.1.Analiza și interpretarea rezultatelor - capacitatea de orientare spațio-
temporală
Tabel 5. Indicatori statistici - exercițiul 1, secvența 1
EXERCIȚIUL 1
de pe genunchi, aruncarea mingii de gimnastică pe verticală, urmată de o
rostogolire spre înainte, peste umăr și prinderea mingii cu două mâini
S1 S2 S3 S4 S5
10 încercări 10 încercări 10 încercări 10 încercări 10 încercări
FRECVENȚĂ
20 20 20 20 20
CUMULATĂ
MEDIA 5.20 6.50 7.05 4.35 7.40
MEDIANA 5 5 5 5 5
38
MODUL 5 5 7 3 7
ABATEREA
1,98945 2,18849 2,01246 2,39022 0,59824
STANDARD
DISPERSIA 3,958 4,789 4,050 5,713 0,358
MINIM 2 3 3 1 6
MAXIM 9 10 10 8 8
SUME 104 130 141 87 148
În urma rezultatelor înregistrate la exercițiul numărul 1, din secvența de
antrenament experimentală, se poate observa faptul că 4 subiecți au obținut media
rezultatelor peste mediană, iar alt subiect a obținut media rezultatelor sub mediană.
10 10
9 9 9 9 9 9 9
8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8
7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7
Nr. repetari reușite
6 6 6 6 6 6
5 5 5 5 5 5 5 5 5
S1
4 4 4 4 4
S2
3 3 3 3 3 3 3 S3
2 2 2 2 S4
1 1 1 S5
21 21 21 21 21 21 21 21 21 21 21 21 21 21 21 21 21 21 21 21
.20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20
10 .10 .10 .10 .10 .10 .10 .10 .10 .10 .10 .10 .10 .10 .10 .10 .10 .10 .10 .10
4. 5 6 7 8 11 12 13 14 15 18 19 20 21 22 25 26 27 28 29
Grafic 1. Rezultate exercițiul 1, secvența 1
Ținând cont de faptul că prima secvență de antrenament a fost concepută astfel

încât gradul de dificultate al acesteia să fie cât mai mic, dând posibilitatea tuturor
subiecților să o execute, se poate deduce faptul că sportivele prezintă un deficit în ceea ce
privește capacitatea de orientare spațio-temporală.
În același timp, urmărind graficul evoluției lor (Grafic 1) pe tot parcursul
antrenamentelor din luna octombrie 2021, se poate constata o evoluție pozitivă în ceea ce
privește execuția secvenței de antrenament experimentale, la 4 dintre subiecți.
În cazul subiectului numărul 5, deși rezultatele înregistrate sunt cele mai bune,
depășind mediana pe tot parcursul lunii octombrie, se constată o evoluție aproape
constantă. Datorită capacităților de orientare spațio-temporale cu care subiectul numărul 5
este înzestrat nativ, este posibil ca gradul de dificultate prea mic al primei secvențe de
39
antrenament să ducă la stagnarea dezvoltării acestei capacități coordinative. Urmărind
frecvența rezultatelor grupului experiment, putem observa faptul că spre sfârșitul perioadei
aceasta crește în ceea ce privește obținerea rezultatelor bune.
EXERCIȚIUL 1
De pe genunchi aruncarea mingii de gimnastică, urmată de două rostogoliri
peste umăr spre înainte, cu prinderea mingii cu două mâini
S1 S2 S3 S4 S5
FECVENȚA
21 21 21 21 21
CUMULATĂ
MEDIA 7.67 8.19 6.86 5.90 7.95
MEDIANA 5 5 5 5 5
MODUL 8 9 5 6 7
ABATEREA
1,853 1,250 2,265 1,729 8,921
STANDARD
DISPERSIA 3,433 1,562 5,129 2,990 0,848
MINIM 4 6 3 3 7
MAXIM 10 10 10 9 10
SUME 161 172 144 124 167
În urma analizei rezultatelor înregistrate de sportive pe parcursul lunii noiembrie
2021, se observă o ameliorare a capacităților spațio-temporale la patru dintre cei cinci
subiecți. Subiectul numărul 3 înregistrează o medie a rezultatelor cu 0,19 mai mică decât
media rezultatelor din secvența 1 de antrenament. Cu toate acestea, este importantă
evoluția pozitivă pe tot parcursul lunii noiembrie (Grafic 2), remarcându-se o îmbunătățire
evidentă a rezultatelor în a doua jumătate a lunii.
40
10 10 10 10 10 10 10
9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9
8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8
Număr repetări reușite
7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7
6 6 6 6 6 6 6 6 6
5 5 5 5 5 5
4 4 4 4
S1 S2
3 3 3 3
S3 S4
S5
21 21 21 21 21 21 21 21 21 21 21 21 21 21 21 21 21 21 21 21 21
.20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20
11 .11 .11 .11 .11 .11 .11 .11 .11 .11 .11 .11 .11 .11 .11 .11 .11 .11 .11 .11 .11
2. 3 4 5 8 9 10 11 12 15 16 17 18 19 22 23 24 25 26 29 30

Subiectul numărul 5, chiar dacă înregistrează o evoluție pozitivă, aceasta este lentă
și cu o difernță de doar 0,55 de puncte față de media rezultatelor obținute în prima secvență
de antrenament. Putem presupune că pentru subiectul numărul 5 gradul de dificultate al
acestei secvențe de antrenament este prea scăzut.
EXERCIȚIUL 1
Aruncarea mingii de gimnastică pe verticală, urmată de o rostogolire spre
înainte peste umăr, ridicare în stând și prinderea mingii cu două mâini
S1 S2 S3 S4
S5
10 10 10 10
10 încercări
încercări încercări încercări încercări
FRECVENȚ
A 20 20 20 20 20
CUMULATĂ
MEDIA 8.80 8.05 7.00 6.75 9.25
MEDIANA 5 5 5 5 5
MODUL 8 7 5 7 10
ABATEREA
0,768 1,395 2,428 1,482 0,786
STANDARD
DISPERSIA 0,589 1,945 5,895 2,197 0,618
MINIM 8 6 3 4 8
MAXIM 10 10 10 9 10
SUME 176 161 140 135 185
41
La sfărșitul celei de-a treia secvențe de antrenament, cu un grad de dificultate mare,
sportivele au înregistrat rezultate îmbunătățite față de secvența a doua de antrenament. Se
remarcă evoluția pozitivă a subiectului numărul 1, care în condiții de sporire a gradului de
dificultate înregistrează o medie cu 3,5 puncte mai mare față de prima secvență de
antrenament și cu 1,13 puncte mai mare față de cea de-a doua secvență de antrenament
(Grafic 3).
Totodată, subiectul numărul 5, care până acum a înregistrat o evoluție lentă în
dezvoltarea capacității de orientare spațio-temporală, pe parcursul celei de-a treia secvențe
de antrenament prezintă o evoluție progresivă, fapt care se poate datora creșterii gradului
de dificultate al exercițiului. Pentru subiectul numărul 5 creșterea gradului de dificultate al
exercițiului a stârnit interesul și spiritul competitiv al acestuia.
10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10
9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9
8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8
Numă repetări reușite
7 7 7 7 7 7 7 7 7 7
6 6 6 6 6 6 6
5 5 5 5 5
4 4 4 4
S1 S2
3
S3 S4
S5
6. 021
7. 021
8. 021
9. 021
.1 21
.1 21
1
21
10 202
13 02
14 02
15 02
16 02
17 02
20 02
21 02
22 202
23 202
24 202
28 202
30 202
0
20
.2
.2
.2
.2
2
.
2.
2.
2.
2.
2.
2.
2.
2.
2.
2.
2.
2.
2.
2.
2.
12
12
12
12
12
.1
.1
.1
.1
.1
.1
.1
.1
.1
.1
.1
.1
.1
3.
27
29

Subiectul numărul 3 se menține la o medie a rezultatelor apropiată de 7, cu
observația că în a doua jumătate a perioadelor de desfășurare a secvențelor de antrenament,
rezultatele acestei sportive sunt în creștere, cu diferențe evidente față de prima jumătate a
perioadelor de desfășurare a secvențelor de antrenament. Acest lucru ne poate duce spre
concluzia că repetarea poate determina automatismul.
5.1.2.Analiza și interpretarea rezultatelor - capacitatea kinestezică
EXERCIȚIUL 2
Din culcat dorsal, aruncări cu mingea de gimnastică pe verticală
S1 S2 S3 S4 S5
42
FRECVENȚA
20 20 20 20 20
CUMULATĂ
MEDIA 8.80 10.40 9.50 7.75 11.10
MEDIANA 8,5 8,5 8,5 8,5 8,5
MODUL 7 14 12 6 12
ABATEREA
2,505 3,633 3,517 3,059 0,968
STANDARD
DISPERSIA 6,274 13,2 12,368 9,355 0,937
MINIM 5 4 4 4 9
MAXIM 14 15 15 13 12
SUMA 176 208 190 155 222
Analizând rezultatele obținute în execuția celui de-al doilea exercițiu din prima
secvență de antrenament, se poate observa o concordanță a acestora cu rezultatele obținute
la primul exercițiu. Doar 3 dintre subiecți se remarcă cu o medie a valorilor rezultatelor
obținute care depășesc relevant valoarea medianei de 8,5. Ceilalți doi subiecți au obținut o
valoare medie a rezultatelor apropiate de valoarea medianei. Subiectul numărul 5 se
remarcă cu rezultate bune în ceea ce privește capacitatea kinestezică, dar spre deosebire de
celelalte sportive, progresul înregistrat este mic, încadrându-se pe un plafon foarte puțin
oscilant (Grafic 4).
15 15 15
14 14 14 14
13 13 13 13 13
12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12
11 11 11 11 11 11 11
10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10
9 9 9 9
Nr repetari reușite
8 8 8 8
7 7 7 7 7 7 7 7 7
6 6 6 6 6 6 6 6
5 5 5 5 5 S1 S2
4 4 4 4
S3 S4
S5

Ceilalți patru subiecți înregistrează progrese vizibile până la sfârșitul perioadei în
care se desfășoară prima secvență de antrenament. Este de remarcat faptul că spre sfârșitul
perioadei stabilite pentru prima secvență de antrenament, cu un grad de dificultate mic, toți
43
subiecții înregistrează rezultate foarte bune, ceea ce ne pregătește terenul pentru trecerea la
cea de-a doua secvență de antrenament cu un grad de dificultate mediu.
EXERCIȚIUL 2
Din culcat dorsal, aruncări cu mingea de gimnastică pe verticală și o bătaie din
palme înainte de prinderea acesteia
S1 S2 S3 S4
S5
15 15 15 15
15 încercări
FRECVENȚ
A 21 21 21 21 21
CUMULATĂ
MEDIA 11.10 11.29 9.81 10.00 11.67
MEDIANA 8,5 8,5 8,5 8,5 8,5
MODUL 11 12 7 8 12
ABATEREA
2,364 2,39 2,482 2,665 1,017
STANDARD
DISPERSIA 5,59 5,714 6,162 7,1 1,033
MINIM 7 6 6 6 10
MAXIM 15 15 14 15 13
SUMA 233 237 206 210 245
Analiza rezultatelor obținute de sportive în ceea ce privește dezvoltarea capacității

kinestezice, se remarcă evoluția pozitivă a tuturor subiecților, cu depășiri ale medianei de
peste 2 puncte la trei dintre subiecți, ceea ce ne indică eficiența exercițiilor introduse în
secvențele de antrenament. Subiectul numărul 4 înregistrează o evoluție remarcabilă pe
parcursul lunii noiembrie, îmbunătățindu-și media rezultatelor față de secvența 1 de
antrenament cu 2,25 puncte (Grafic 5).
44
15 15 15 15 15
14 14 14 14 14 14
13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13
12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12
11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11
10 10 10 10 10 10 10 10
9 9 9 9 9 9 9 9
8 8 8 8 8 8 8 8
7 7 7 7 7 7
6 6 6
S1 S2
S3 S4
S5
21 21 21 21 21 21 21 21 21 21 21 21 21 21 21 21 21 21 21 21 21
.20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20
11 .11 .11 .11 .11 .11 .11 .11 .11 .11 .11 .11 .11 .11 .11 .11 .11 .11 .11 .11 .11
2. 3 4 5 8 9 10 11 12 15 16 17 18 19 22 23 24 25 26 29 30

În ceea ce privește frecvența de obținere a rezultatelor peste mediană se poate
constata, conform indicatorului mod, că aceasta este în creștere față de secvența anterioară
de antrenament.
EXERCIȚIUL 2
Din culcat dorsal, aruncări cu mingea de gimnastică pe verticală, urmată de
flexia trunchiului pe coapse, cu revenire în poziția inițială și prinderea mingii
S1 S2 S3 S4 S5
FRECVENȚA 20 20 20 20
20
CUMULATĂ
MEDIA 11.20 10.65 9.90 9.95 13.30
MEDIANA 8,5 8,5 8,5 8,5 8,5
MODUL 9 10 8 9 12
ABATEREA
2,546 2,159 2,245 2,328 1,380
STANDARD
DISPERSIA 6,484 4,661 5,042 5,418 1,905
MINIM 8 7 7 7 11
MAXIM 15 14 14 15 15
SUMA 224 213 198 199 266
45
Comparând rezultatele obținute de sportive în cea de-a treia secvență de
antrenament, cu cele obținute în cea de-a doua secveță de antrenament, se poate observa o
evoluție pozitivă lentă, fapt care se datorează creșterii gradului de dificultate al exercițiului
(Grafic 6).
15 15 15 15 15
14 14 14 14 14 14 14
13 13 13 13 13 13 13
12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12
11 11 11 11 11 11 11 11 11 11
10 10 10 10 10 10 10 10
9 9 9 9 9 9 9 9 9 9
8 8 8 8 8 8 8 8
7 7 7 7 7
S1 S2
S3 S4
S5
21 21 21 21 21 21 21 21 21 21 21 21 21 21 21 21 21 21 21 21
.20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20
12 .12 .12 .12 .12 .12 .12 .12 .12 .12 .12 .12 .12 .12 .12 .12 .12 .12 .12 .12
3. 6 7 8 9 10 13 14 15 16 17 20 21 22 23 24 27 28 29 30

Chiar dacă mediile rezultatelor a doi dintre subiecți este mai mică în ultima
secvență de antrenament față de cea de-a doua secvență de antrenament, comparativ cu
prima lună de aplicare a secvențelor de antrenament experimentale, acestea sunt
considerabil îmbunătățite, fapt care demonstrează că introducerea în antrenamentul
gimnastelor a exercițiilor de dezvoltarea a capacității kinestezice cu creștere progresivă a
gradului de dificultate, duce la ameliorarea acestei capacități. Observănd evoluția
indicatorului deviație standard, putem remarca faptul că valorile acestuia sunt foarte
apropiate la 4 dintre subiecți, sunt valori pozitive cu deviație de dreapta, cu excepția
subiectului numărul 5, a cărui deviație înregistrată este de 1,38 pozitivă, ceea ce ne indică
faptul că evoluția grupului este aproape emogenă.
5.1.3.Analiza și interpretarea rezultatelor – capacitatea de echilibru
EXERCIȚIUL 3
Cumpăna pe un genunchi cu menținerea mingii pe omoplați
46
S1 S2 S3 S4 S5
FRECVENȚ
A 20 20 20 20 20
CUMULATĂ
MEDIA 3.20 4.40 3.45 3.75 4.30
MEDIANA 3 3 3 3 3
MODUL 3 5 3 4 4
ABATEREA
1,105 1,095 1,432 1,446 1,031
STANDARD
DISPERSIA 1,221 1,200 2,050 2,092 1,063
MINIM 1 2 1 1 3
MAXIM 5 6 6 6 6
SUMA 64 88 69 75 86
Rezultatele obținute de sportive la exercițiul pentru dezvoltarea echilibrului, chiar

dacă reflectă o evoluție pozitivă, aceasta se prezintă în mod sinusoidal (Grafic 7) ceea ce
ne poate indica faptul că în antrenamentele specifice fazei de inițiere a sportivelor, sunt
necesare includerea în număr mai mare a exercițiilor de dezvoltare a capacității de
echilibru.
6 6 6 6 6 6 6 6
5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5
4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4
3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
2 2 2 2 2 2 S1 S2
S3 S4
1 1 1
S5

În a doua jumătate a lunii octombrie 2021 se poate observa o ameliorare a
rezultatelor obținute de către subiecți, remarcându-se subiectul numărul 2, cu rezultate
47
constante foarte bune, spre sfârșitul lunii. Este de remarcat faptul că la începutul perioadei,
sportivele obțin rezultate cu valori minime, ajungând ca la sfârșitul perioadei valorile
rezultatelor să fie maxime.
EXERCIȚIUL 3
Cumpăna pe un picior cu menținerea mingii de gimnastică pe
omoplați
S1 S2 S3 S4 S5
FRECVENȚ
A 21 21 21 21 21
CUMULATĂ
MEDIA 4.90 3.57 3.71 3.67 4.57
MEDIANA 3 3 3 3 3
MODUL 5 3 3 3 4
ABATEREA
0,944 1,535 1,271 0,966 0,811
STANDARD
DISPERSIA 0,890 2,357 1,614 0,933 0,657
MINIM 3 1 2 2 3
MAXIM 6 6 6 5 6
SUMA 103 75 78 77 96
În urma analizei rezultatelor obținute la exercițiul specific conceput pentru
dezvoltarea capacității de echilibru, în corelație cu observațiile primei secvențe de
antrenament, se poate concluziona faptul că evoluția sportivelor este pozitivă, dar lentă, cu
excepția subiectului numărul 1, la care se remarcă o creștere a mediei rezultatelor cu 1,7
puncte (Grafic 8).
48
6 6 6 6 6 6 6 6 6
5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5
4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4
3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
2 2 2 2 2 S1 S2
S3 S4
1 1 1
S5
21 21 21 21 21 21 21 21 21 21 21 21 21 21 21 21 21 21 21 21 21
.20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20
11 .11 .11 .11 .11 .11 .11 .11 .11 .11 .11 .11 .11 .11 .11 .11 .11 .11 .11 .11 .11
2. 3 4 5 8 9 10 11 12 15 16 17 18 19 22 23 24 25 26 29 30
Grafic 8. Rezultate exercițiul 3, secvența 2.

Diferențele mici, pozitive, ale mediilor obținute față de mediană, ne indică faptul că
în antrenamentul gimnastelor, specific perioadei de inițiere, trebuie să se pună accentul pe
exercițiile pentru dezvoltarea capacității de echilibru. Totodată, se poate observa faptul că
subiectul numărul 5 păstrează ritmul lent de progres, lucru ce se poate datora lipsei de
interes în executarea exercițiului, din cauza gradului de dificultate prea scăzut în
comparație cu aptitudinile motrice ale acestui subiect.
EXERCIȚIUL 3
Cumpăna pe un picior, cu ochii închiși, cu menținerea mingii pe omoplați
S1 S2 S3 S4 S5
FRECVENȚA
20 20 20 20 20
CUMULATĂ
MEDIA 3.70 4.40 3.95 4.00 5.05
MEDIANA 3 3 3 3 3
MODUL 3 4 4 4 5
ABATEREA
1,302 1,095 1,050 0,459 0,759
STANDARD
DISPERSIA 1,695 1,2 1,103 0,211 0,576
MINIM 2 3 2 3 4
MAXIM 6 6 6 5 6
SUMA 74 88 79 80 101
49
Introducerea obiectelor portative în exercițiul de dezvoltarea a capacității de
echilibru, conferă acestuia un grad de dificultate care este reflectat în rezultatele obținute
de sportive. Astfel, poate fi observată evoluția oscilantă a sportivelor pe măsura creșterii
gradului de dificultate. Unii subiecți au evoluat progresiv pe parcursul primei și celei de-a
doua secvențe de antrenament, urmând ca pe parcursul celei de a treia secvențe de
antrenament să înregistreze o evoluție lentă, așa cum este cazul subiectului 1 (Grafic 9).
6 6 6 6 6 6 6 6
5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5
4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4
3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
2 2 2 2 S1 S2
S3 S4
S5
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
02 02 02 02 02 02 02 02 02 02 02 02 02 02 02 02 02 02 02 02
2.2 2.2 2.2 2.2 2.2 2.2 2.2 2.2 2.2 2.2 2.2 2.2 2.2 2.2 2.2 2.2 2.2 2.2 2.2 2.2
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
3. 6. 7. 8. 9. 10. 13. 14. 15. 16. 17. 20. 21. 22. 23. 24. 27. 28. 29. 30.
Subiectul numărul 5 înregistrează o creștere constantă, dar lentă a rezultatelor pe

toată perioada celor trei secvențe de antrenament, cu observația că abia în a doua jumătate
a perioadei de desfășurare a secvenței 3 de antrenament, rezultatele sportivei se apropie de
punctajul maxim.
5.1.4.Analiza și interpretarea rezultatelor - capacitatea de ritmicitate
EXERCIȚIUL 4
Dribling cu mingea de gimnastică pe tempo diferit (pe fond muzical), cu o
singură mână
S1 S2 S3 S4 S5
FRECVENȚA 20 20 20 20 20
50
CUMULATĂ
MEDIA 3.40 3.55 4.40 3.80 4.55
MEDIANA 3 3 3 3 3
MODUL 3 4 5 3 4
ABATEREA
1,429 0,945 1,095 1,196 0,887
STANDARD
DISPERSIA 2,042 0,892 1,2 1,432 0,787
MINIM 1 2 2 2 3
MAXIM 6 5 6 6 6
SUMA 68 71 88 76 91
Analizând mediile rezultatelor obținute de sportive la execuția exercițiului pentru
dezvoltarea ritmicității, din prima secvență de antrenament, se poate observa faptul că toate
sportivele din grupul experiment au obținut medii peste valoarea medianei, ceea ce ne
poate indica faptul că subiecții prezintă un nivel de pregătire bun în ceea ce privește
capacitatea de ritmicitate. Subiectul numărul 3 a înregistrat o medie a rezultatelor de 4,4,
depășind valoarea medianei cu 1,4 puncte.
6 6 6 6 6
5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5
4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4
3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
2 2 2 2 2 2 2 S1 S2
S3 S4
1 1 1
S5
10 1
10 1
10 1
10 1
1
21
21
21
1
21
1
21
21
21
1
21
1
21
21
21
02
02
02
02
11 02
15 02
19 02
25 02
27 02
20
20
20
20
20
20
20
20
20
20
20
.2
.2
.2
.2
.2
2
0.
0.
0.
0.
0.
0.
0.
0.
0.
0.
0.
0.
0.
0.
0.
10
.1
.1
.1
.1
.1
.1
.1
.1
.1
.1
.1
.1
.1
.1
.1
4.
5.
6.
7.
8.
12
13
14
18
20
21
22
26
28
29

Pe toată perioada desfășurării secvenței de antrenament numărul 1, în ceea ce
privește exercițiul de dezvoltare a ritmicității, putem observa o evoluție pozitivă (Grafic
10), remarcându-se evoluția progresivă a subiectului numărul 1, care în prima perioadă
înregistrează rezultate apropiate de limita inferioară, ajungând ca la sfârșitul perioadei,
sportiva să înregistreze rezultate apropiate de maxim.
51
Rezultatele din ultima perioadă a lunii octombrie 2021 ne indică faptul că
sportivele sunt pregătite pentru a doua secvență de antrenament cu un grad de dificultate
mai ridicat.
EXERCIȚIUL 4
Dribling cu mingea de gimnastică pe tempo diferit (pe fond muzical), cu
alternarea dintre mâna stângă și mâna dreaptă
S1 S2 S3 S4 S5
FRECVENȚ
A 21 21 21 21 21
CUMULATĂ
MEDIA 5.00 3.33 4.14 3.76 4.38
MEDIANA 3 3 3 3 3
MODUL 5 4 4 2 5
ABATEREA
0,837 1,197 1,195 1,411 0,805
STANDARD
DISPERSIA 0,700 1,433 1,429 1,990 0,648
MINIM 3 1 2 2 3
MAXIM 6 5 6 6 6
SUMA 105 70 87 79 92
În perioada de efectuare a secvenței a doua de antrenament, în ceea ce privește

rezultatele exercițiului pentru dezvoltarea capacității de ritmicitate, sportivele obțin
rezultate bune și foarte bune, apropiate de cele din prima secvență de antrenament. La trei
dintre subiecți se poate observa o ușoară scădere a mediei rezultatelor față de prima
secvență de antrenament, fapt ce se poate datora creșterii gradului de dificultate al
exercițiului (Grafic 11).
O altă cauză a evoluției lente a rezultatelor poate fi tocmai specificul acestui
exercițiu care se desfășoară în condiții de ambilateralitate, componentă a capacităților
coordinative, mai puțin abordată în secvențele de antrenament concepute. Cu toate acestea,
toți subiecții prezintă o evoluție pozitivă în execuția exercițiului de dezvoltare a ritmicității.
52
6 6 6 6 6 6 6 6 6 6
5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5
4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4
3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
2 2 2 2 2 2 2 2
S1 S2
S3 S4
1 1
S5
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
02 02 02 02 02 02 02 02 02 02 02 02 02 02 02 02 02 02 02 02 02
1.2 1.2 1.2 1.2 1.2 1.2 1.2 1.2 1.2 1.2 1.2 1.2 1.2 1.2 1.2 1.2 1.2 1.2 1.2 1.2 1.2
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
2. 3. 4. 5. 8. 9. 10. 11. 12. 15. 16. 17. 18. 19. 22. 23. 24. 25. 26. 29. 30.

EXERCIȚIUL 4
Dribling cu două mingi de gimnastică pe tempo diferit (pe fond muzical), cu
două mâini simultan
S1 S2 S3 S4 S5
6 rîncercări 6 rîncercări 6 rîncercări 6 rîncercări 6 rîncercări
FRECVENȚ
A 20 20 20 20 20
CUMULATĂ
MEDIA 5.10 3.70 4.20 4.15 4.60
MEDIANA 3 3 3 3 3
MODUL 5 3 4 4 4
ABATEREA
0,718 1,218 1,005 0,988 0,940
STANDARD
DISPERSIA 0,516 1,484 1,011 0,976 0,884
MINIM 4 2 3 3 3
MAXIM 6 6 6 6 6
SUMA 102 74 84 83 92
În urma analizei rezultatelor obținute de sportive după cea de-a treia secvență de
antrenament, am constatat faptul că acesta înregistrează valori maxime, la toți subiecții, în
53
cea de-a doua jumătate a peioadei, datorită procesului de consolidare a exercițiului de
dezvoltare a ritmicității.
6 6 6 6 6 6 6
5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5
4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4
3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
S1 S2
2 2 2 2
S3 S4
S5
21 21 21 21 21 21 21 21 21 21 21 21 21 21 21 21 21 21 21 21
.20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20
12 .12 .12 .12 .12 .12 .12 .12 .12 .12 .12 .12 .12 .12 .12 .12 .12 .12 .12 .12
3. 6 7 8 9 10 13 14 15 16 17 20 21 22 23 24 27 28 29 30

Graficul evoluției sportivelor ne coferă imaginea dezvoltării capacității de
ritmicitate, observându-se cu ușurință progresul întregului grup, sportivele încheiind
această ultimă secvență de antrenament cu valori ale rezultatelor foarte apropiate (Grafic
12).
Acest lucru se datorează nu doar consolidării exercițiului de dezvoltare a ritmicității
ci și spiritului de competiție dezvoltat de conștientizarea apartenenței la un grup selectat.
5.1.5.Analiza și interpretarea rezultatelor – capacitatea de reacție
EXERCIȚIUL 5
De pe genunchi, aruncarea mingii de gimnastică pe verticală și oprirea
acesteia pe sol, cu o mână, în față
S1 S2 S3 S4 S5
FRECVENȚA
20 20 20 20 20
CUMULATĂ
MEDIA 9.50 10.65 10.40 8.35 9.30
MEDIANA 8,5 8,5 8,5 8,5 8,5
MODUL 12 9 14 5 8
ABATEREA
3,517 2,796 3,633 3,167 1,625
STANDARD
DISPERSIA 12,368 7,818 13,200 10,029 2,642
54
MINIM 4 6 4 4 7
MAXIM 15 15 15 14 13
SUMA 190 213 208 167 186
15 15 15 15
14 14 14 14 14 14 14
13 13 13 13 13
12 12 12 12 12 12 12 12 12
11 11 11 11 11 11
10 10 10 10 10 10 10 10
9 9 9 9 9 9
8 8 8 8 8 8 8 8 8
7 7 7 7 7 7 7
6 6 6 6
5 5 5 5 5
S1 S2
4 4 4
S3 S4
S5
21 21 21 21 21 21 21 21 21 21 21 21 21 21 21 21 21 21 21 21
.20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20
10 .10 .10 .10 .10 .10 .10 .10 .10 .10 .10 .10 .10 .10 .10 .10 .10 .10 .10 .10
4. 5 6 7 8 11 12 13 14 15 18 19 20 21 22 25 26 27 28 29

În ceea ce privește capacitatea de reacție a sportivelor care fac parte din grupul
experiment, rezultatele înregistrate pe parcursul lunii octombrie 2021 ne reflectă faptul că
evoluția pozitivă a subiecților este aproape constantă, rezultatele de la primele
antrenamente fiind medii spre mici, iar spre final, înregistrându-se valori ale rezultatelor
apropiate de valoarea maximă (Grafic 13).
Mediile rezultatelor sportivelor depășesc valoarea medianei cu excepția subiectului
4, care înregistrează o valoare medie a rezultatelor cu 0,15 sub valoarea medianei.
EXERCIȚIUL 5
De pe genunchi, aruncarea mingii de gimnastică pe verticală, urmată de o
întoarcere 180 și oprirea acesteia pe sol, cu două mâini, la spate
S1 S2 S3 S4 S5
FRECVENȚA
21 21 21 21 21
CUMULATĂ
MEDIA 11.62 9.90 9.48 10.48 11.00
MEDIANA 8,5 8,5 8,5 8,5 8,5
MODUL 13 7 6 11 8
ABATEREA
2,692 2,488 3,234 2,857 2,881
STANDARD
DISPERSIA 7,248 6,190 10,462 8,162 8,300
55
MINIM 7 6 5 6 7
MAXIM 15 14 14 15 15
SUMA 244 208 199 220 231
Din analiza rezultatelor obținute la exercițiile de dezvoltare a capacității de reacție,
observăm o evoluție pozitivă a sportivelor, trei dintre acestea îmbunătățindu-și media
rezultatelor în condiții de dificultate mai mare față de prima secvență de antrenament. Este
de remarcat faptul că încă de la primele antrenamente rezultatele sportivelor sunt
considerabil mai bune decât în prima secvență de antrenament, ceea ce demonstrează
faptul că o creștere secvențială a gradului de dificultate al exercițiilor poate să ducă la
ameliorarea capacității de reacție. (Grafic 14)
15 15 15 15 15 15
14 14 14 14 14 14 14
13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13
12 12 12 12 12
11 11 11 11 11 11 11
10 10 10 10 10 10
9 9 9 9 9 9 9 9 9
8 8 8 8 8 8 8 8
7 7 7 7 7 7 7
6 6 6 6 6 6
5 5
S1 S2
S3 S4
S5
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
02 02 02 02 02 02 02 02 02 02 02 02 02 02 02 02 02 02 02 02 02
1.2 1.2 1.2 1.2 1.2 1.2 1.2 1.2 1.2 1.2 1.2 1.2 1.2 1.2 1.2 1.2 1.2 1.2 1.2 1.2 1.2
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
2. 3. 4. 5. 8. 9. 10. 11. 12. 15. 16. 17. 18. 19. 22. 23. 24. 25. 26. 29. 30.

EXERCIȚIUL 5
Din stând, aruncarea mingii de gimnastică pe verticală și oprirea acesteia pe
sol, cu genunchii
S1 S2 S3 S4
S5
15 15 15 15
15 încercări
FRECVENȚ
A 20 20 20 20 20
CUMULATĂ
MEDIA 10.95 9.75 9.25 9.50 12.15
MEDIANA 8,5 8,5 8,5 8,5 8,5
56
MODUL 14 12 6 8 10
ABATEREA
2,645 1,773 3,143 1,960 2,084
STANDARD
DISPERSIA 6,997 3,145 9,882 3,842 4,345
MINIM 7 7 5 6 9
MAXIM 15 12 15 13 15
SUMA 219 195 185 190 243
Rezultatele obținute de sportive în cea de-a treia secvență de antrenament, în ceea
ce privește exercițiul de dezvoltare al capacității de reacție, reflectă o bună consolidare a
exercițiului încă de la începutul acestei secvențe de antrenament. Evoluția rezultatelor spre
punctajul maxim, în cea de-a doua perioadă a secvenței de antrenament, reflectă
dezvoltarea capacității de reacție a subiecților. În ceea ce privește evoluția sportivelor, se
poate remarca progresul subiectului numărul 3, care pornind de la rezultate asemănătoare
cu ale întregului grup, ajunge spre sfârșitul perioadei secvenței de antrenament să obțină
rezultate apropiate de valoarea maximă (Grafic 15).
15 15 15 15
14 14 14 14 14 14 14
13 13 13 13 13 13 13
12 12 12 12 12 12 12 12 12 12
11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11
10 10 10 10 10 10 10 10 10 10
9 9 9 9 9 9 9 9
8 8 8 8 8 8 8
7 7 7 7 7
6 6 6 6 6
5 S1 S2
S3 S4
S5
21 21 21 21 21 21 21 21 21 21 21 21 21 21 21 21 21 21 21 21
.20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20 .20
12 .12 .12 .12 .12 .12 .12 .12 .12 .12 .12 .12 .12 .12 .12 .12 .12 .12 .12 .12
3. 6 7 8 9 10 13 14 15 16 17 20 21 22 23 24 27 28 29 30

Subiectul numărul 5 s-a menținut în topul rezultatelor obținute de grupul
experiment, datorită mai multor factori: înzestrarea naturală cu capacitate de reacție mare
și spiritul de competitivitate.
57
5.2.Analiza și interpretarea datelor comparative, obținute în urma testării
inițiale și finale asupra grupului experiment și grupului de control
5.2.1.Analiza și interpretarea datelor- testul de orientare spațio-temporală
Matorin
Pentru interpretarea rezultatelor obținute de către sportivele din grupul experiment
și grupul control, în urma efectuării testului Matorin, de verificare a capacității de orientare
spațio-temporală, am înlocuit calificativele obținute de sportive astfel: S (suficient) = 1, B
(bine) = 2, FB (foarte bine) = 3.
În urma testărilor inițiale și finale a celor două grupuri am obținut următoarele
rezultate:
Tabel 20. Indicatori statistici - testul Matorin
TESTUL DE ORIENTARE SPAȚIO-TEMPORALĂ MATORIN
GRUPE GRUPA CONTROL GRUP EXPERIMENT
TESTĂRI TEST INIȚIAL TEST FINAL TEST INIȚIAL TEST FINAL
SUBIECTUL 1 S 1 B 2 S 1 FB 3
SUBIECTUL 2 B 2 B 2 B 2 FB 3
SUBIECTUL 3 B 2 FB 3 S 1 B 2
SUBIECTUL 4 B 2 S 1 B 2 B 2
SUBIECTUL 5 B 2 B 2 B 2 FB 3
SUMA 9 10 8 13
MEDIA (X) 1,8 2 1,6 2,6
MODUL 2 2 2 3
ABATEREA
0,44721 0,70711 0,54772 0,54772
STANDARD (S)
1,8 +- 2 +- 1,6 +- 2,6 +-
X+- S
0,44721 0,70711 0,54772 0,54772
DISPERSIA 0,200 0,500 0,300 0,300
COEFICIENT DE
VARIABILITAT
24,85% 35,36% 34,23% 21,07%
E (CV) = S/X *
100
Analiza comparativă între cele două grupe pune în evidență faptul că grupa
experiment este superioară în ceea ce privește performanța obținută la acestă probă, că
programul aplicat a fost eficient și a produs efecte pozitive. Grupa de control nu prezintă
îmbunătățiri semnificative ale mediilor. Grupa experiment prezintă o creștere semnificativă
a mediei, ceea ce demonstrează eficiența implementării secvențelor de antrenament cu
58
exerciții specifice dezvoltării capacităților coordinative. Variabilitatea datelor este mare,
ceea ce înseamnă că ambele grupe sunt neomogene.
3.5
2.5
01.10.2021
2 31.12.2021
1.5
0.5
0
S B FB
GRUP DE CONTROL
Grafic 16. Rezultate testul Matorin - Grup control
2.5
1.5 01.10.2021
31.12.2021
0.5
0
S B FB
GRUP EXPERIMENT
Grafic 17. Rezultate testul Matorin - Grup experiment
59
Comparând rezultatele obținute la testul inițial cu cele obținute la testul final se
poate observa că la sfărșitul perioadei, o singură sportivă din grupul de control a obținut
calificativul „foarte bine”, față de 3 sportive care au obținut calificativul „foarte bine” din
grupul experiment. În grupul de control, numărul sportivelor care au obținut calificativul
„suficient” s-a menținut, pe când, în grupul experimental, la testul final, nicio sportivă nu a
obținut calificativul „suficient”.
Raportându-ne la testul inițial al grupei experiment, se constată că 4 sportive au
înregistrat rezultate mai bune la testul final, spre deosebire de grupul de control, în care
doar două sportive și-au îmbunătățit rezultatele, celelalte 3 înregistrând stagnare sau chiar
involuție în ceea ce privește rezultatele testului final.
5.2.2.Analiza și interpretarea datelor- testul de apreciere a distanței-kinestezia
Tabel 21. Indicatori statistici - testul de kinestezie
TESTUL DE APRECIERE A DISTANȚEI - KINESTEZIA
TEST TEST
TESTĂRI TEST INIȚIAL TEST INIȚIAL
FINAL FINAL
SUBIECTUL 1 D 85 D 80 D 93 D 15
SUBIECTUL 2 D 64 S 62 D 57 S 5
SUBIECTUL 3 D 32 D 43 D 122 S 17
SUBIECTUL 4 D 61 D 74 S 12 D 8
SUBIECTUL 5 D 92 D 73 D 38 D 11
SUMA 334 332 332 56
MEDIA (X) 66,8 66,4 64,4 11,2
MODUL 32 43 12 5
ABATEREA
23,55207 14,60479 43,68409 4,91935
STANDARD (S)
66,8 +- 66,4 +- 64,4 +- 11,2 +-
X+- S
23,55207 14,60479 43,68409 4,91935
DISPERSIA 554,7 213,300 1908,300 24,200
COEFICIENT DE
VARIABILITAT
35,26% 21,99% 67,83% 43,92%
E (CV) = S/X *
100
Analiza comparativă între grupe evidențiază faptul că secvențele de antrenament
propuse sunt eficiente și bine structurate, ținând cont de faptul că proba nu este foarte facil
de executat. De la testarea inițială la testarea finală, grupa experiment obține o
60
îmbunătățire de 53,2 puncte în ceea ce privește media, această diferență fiind
semnificativă. Se observă totuși o lipsă totală de omogenitate, performanțele variind mult
de la o sportivă la alta. Grupa control nu prezintă progres și deci, nici semnificație
statistică. Variabilitatea datelor este mare și în cazul grupei control, ceea ce indică lipsa
omogenității acesteia.
334 332
322
350
300
Deviatie cumulata
250
200
GRUP CONTROL
150 GRUP EXPERIMENT
100 56
50
0
1.10.2021 31.12.2021
Data testarii
Grafic 18. Rezultate testul de kinestezie

5.2.3.Analiza și interpretarea datelor- testul de echilibru – Flamingo
Tabel 22. Indicatori statistici - testul Flamingo
TESTUL DE ECHILIBRU - FLAMINGO
TEST
TESTĂRI TEST INIȚIAL TEST FINAL TEST INIȚIAL
FINAL
SUBIECTUL 1 5 4 7 2
SUBIECTUL 2 6 4 5 1
SUBIECTUL 3 8 6 6 2
SUBIECTUL 4 4 5 5 1
SUBIECTUL 5 6 5 7 1
SUMA 29 24 30 7
MEDIA (X) 5,8 4,8 6 1,4
MODUL 6 4 5 1
ABATEREA 1,48324 0,83666 1,00000 0,54772
61
STANDARD (S)
1,4 +-
X+- S 5,8 +- 1,48324 4,8 +- 0,83666 6 +- 1,00000
0,54772
DISPERSIA 2,200 0,700 1,000 0,300
COEFICIENT DE
VARIABILITAT
25,57% 17,43% 16,67% 39,12%
E (CV) = S/X *
100
Analiza comparativă între grupe evidențiază faptul că ambele grupe înregistrează
un progres, cu mențiunea că grupa experiment este avantajată de introducerea variabilei
independente, care se dovedește a fi eficientă, progresul fiind evident față de grupa control.
Diferența între medii la testarea finală este semnificativă din punct de vedere statistic. Se
constată o îmbunătățire a capacității de echilibru, execuția testului fiind realizată în condiții
de dificultate mare, la ambele grupe. Nu trebuie să neglijăm faptul că și grupa control
lucrează pentru perfecționare, însă lipsa variabilei independente îi creează acesteia un
dezavantaj față de grupa experiment.
Această probă în care echilibrul este testat pe o suprafață îngustă, care solicită din
pareta subiecților, pe lângă echilibru, concentrare de postură, kienstezie, ideomotricitate,
justifică orientarea antrenorului de a aplica secvențe de antrenament legate de această
componentă coordinativă, prin rezultatele net superioare ale grupei experiment, față de
grupa control.
30
29
30
24
25
Punctaj cumulat
20
15 GRUP CONTROL
GRUP EXPERIMENT
10 7
0
1.10.2021 31.12.2021
Data testării
Grafic 19. Rezultate testul Flamingo
62
5.2.4.Analiza și interpretarea datelor- testul de ritmicitate – sprint în ritm
propus
Tabel 23. Indicatori statistici - testul de ritmicitate
TESTUL DE RITMICITATE – SPRINT ÎN RITM PROPUS
TEST
TESTĂRI TEST INIȚIAL TEST FINAL TEST INIȚIAL
FINAL
SUBIECTUL 1 2”2 2”1 2” 1”6
SUBIECTUL 2 1”7 1”6 2”2 1”1
SUBIECTUL 3 2” 2”1 1”8 1”3
SUBIECTUL 4 1”8 1”6 2”1 1”4
SUBIECTUL 5 2”1 1”9 1”9 1”1
SUMA 8”18 7”23 8”20 5”15
MEDIA (X) 1,6036 1,4046 1,6040 1,0030
MODUL 1,007 1,006 1,008 1,001
ABATEREA
0,5441 0,5444 0,5436 0,0021
STANDARD (S)
1,4046 +- 1,6040 +- 1,0030 +-
X+- S 1,6036 +- 0,5441
0,5444 0,5436 0,0021
DISPERSIA 0,296 0,296 0,296 0,000
COEFICIENT DE
VARIABILITAT
33,93% 38,76% 33,89% 0,21%
E (CV) = S/X *
100
Se remarcă la această probă faptul că programul implementat în antrenamentul

sportivelor, destinat educării componentelor coordinative a fost eficient și a dus la un
progres semnificativ. Analiza comparativă între grupe indică diferențele între acestea la
pregătirea în ceea ce privește dezvoltarea capacității de ritmicitate, în favoarea grupei
experiment. Analiza mediilor grupei experiment și control la proba de ritmicitate,
evidențiază grupa experiment, care prezintă o îmbunătățire a mediei cu 0,601 secunde, pe
când grupa control nu prezintă îmbunătățiri semnificative ale timpilor (0,199 secunde).
63
9.00 8.18 8.20
8.00 7.23
7.00
Diferențe cumulate
6.00 5.15
5.00
GRUP CONTROL
4.00 GRUP EXPERIMENT
3.00
2.00
1.00
0.00
1.10.2021 31.12.2021
Data testării
Grafic 20. Rezultate testul de ritmicitate
64
VI.CONCLUZII
Ca urmare a studiului efectuat, putem concluziona faptul că dacă la vârsta de

creștere, s-ar pune accent pe dezvoltarea componentelor capacității coordinative, în cadrul
antrenamentelor sportive, acestea s-ar putea dezvolta din punct de vedere calitativ și
cantitativ, la un nivel mai înalt.
În urma cercetării noastre și ca urmare a aplicării secvențelor de antrenament
special concepute, la grupa experiment, putem afirma faptul că ipotezele cercetării s-au
confirmat.
Putem menționa faptul că au fost obținute rezultate bune și foarte bune la toți
parametri capacităților coordinative ale sportivelor din grupa experiment, în comparație cu
cele din grupa de control. Rezultatele obținute se justifică prin faptul că la vârsta de 8-10
ani, procesele psihice ale copiilor sunt în formare. Gimnastele tinere posedă deprinderi de
folosire a acestor capacități la nivel scăzut, pentru formarea și dezvoltarea acestora fiind
necesară o perioadă mai mare decât durata unui experiment. Totodată, rezultatele
experimentului se datorează și altor factori, care au fost identificați prin observație asupra
comportamentului și atitudinii sportivelor din grupa experiment. Spiritul de competitivitate
și conștientizarea apartenenței la un grup selectat, odată cu creșterea secvențială a gradului
de dificultate al exercițiilor, au determinat gimnastele să acorde atenție și concentrare mai
mare în executarea acestora.
Ca urmare a celor menționate mai sus, putem formula concluziile specifice
demersului științific întreprins:
 Rezultatele cercetării pun în evidență faptul că activitățile sportive practicate într-
un mediu organizat, într-un mediu motivant și utilizând mijloace adaptate vârstei
subiecților, au un rol major în dezvoltarea capacității coordinative
 Implementarea în antrenamentul gimnastelor a exercițiilor elaborate de noi,
exerciții care au fost concepute pentru educarea capacităților coordinative, fetele
din grupa experiment au obținut rezultate mai bune decât cele din grupa control.
Astfel, ipoteza 1 „Implementarea în antrenamentul sportiv al junioarelor de 8-10
ani, a unui program special conceput și programat de antrenare a unor componente
ale capacităților coordinative, va conduce la obținerea de indici superiori ai
nivelului de dezvoltare al acestora.” se confirmă.
 Comparând rezultatele testărilor inițiale și finale, ale celor două grupe, se
evidențiază eficiența programelor de pregătire, validând ipoteza 2 „ Mijloacele
65
specifice gimnasticii ritmice determină modificări semnificative la nivelul
capacităților coordinative la sportivele de 8-10 ani.”
În acord cu părerile autorilor Epuran, Holdevici, Tonița (2001), cu referire la pregătirea
fizică a copiilor și adolescenților, aceasta trebuie considerată „un întreg complex
aptitudinal psihomotric, în care sunt integrate: kinestezia, schema corporală, lateralitatea,
echilibrul static și dinamic, orientarea corpului în spațiu, coordonarea generală și
segemntară, percepțiile spațio-temporale ale mișcărilor, șimțul ritmului, viteza de reacție,
de repetiție și de anticipare, controlul fin al mișcărilor, etc.” (Epuran, Holdevici, & Tonița,
2001)
Una dintre tendințele moderne de dezvoltare a gimnsticii ritmice este de orientare către
dezvoltarea capacității coordinative la nivel înalt, deoarece la nivelul tehnicii s-a ajuns la
execuții de mare finețe și exactitate, care presupun, pe lângă viteză și forță, echilibru,
ambilateralitate, orientare spațială și temporală, kinestezie și, nu în ultimul rând, viteza de
reacție.
66
REZUMAT
The theme I will address in my thesis paper has its primary focus around beginner
level rhythmic gymnastics training of sportswomen. Furthermore, the key aspect debated
will be the importance of coordination in early-stage training due to its remarkable impact
on fluidity and control over precise movement. The method of teaching, grading and
implementing of previously mentioned coordination in the gymnastics practice lessons had
sequence-like exercises at its core. Moreover, these exercises had a wide range of
complexity based on the participants’ skills and abilities and their age group. Finally, these
exercises were graded using a well-established system of evaluation.
The purpose of my research is to emphasize the importance of teaching
coordination and its elements to young generations of gymnasts. The premise from which
this initiative stems is that alongside fundamental metrical qualities like agility, strength,
endurance and flexibility, consolidating qualities (dynamic and static coordination,
laterality, corporal scheme, fast and general reaction time, spatio-temporal orientation and
recalibration, ideo-dynamic response, equilibrium, rhythmicity etc.) are equally as
important in the coherence and smoothness of movement. In addition to integration of such
qualities, the grading system offers the possibility of perfecting and progressing through
practice, repetition and rehearsal. Lastly, the objectives targeted in the experiment are
implementing coordination in rhythmic gymnastics lessons from an early age, and using a
system of evaluation to fortify and coalesce this trait into the young sportswomen’s
routines. The work-out regime has been tailored towards the objectives mentioned and also
an enriching experience for the girls.
Both the testing and control groups of the experiment consisted of 5 individuals
each and the research had an approximate period of 11 months (July 2021- June 2022).
Each participant was selected at random from the same team of junior gymnasts (aged 8-
10). The exercised were part of the mesoperiod subclass of training regimes and the
performance was observed, noted, graded and communicated openly to the participants.
Their evolution was monitored and a variety of data was processed and analyzed through
statistical and mathematical progression curves and testing. Thus, the hypothesis albeit
theoretical could translate into a more pragmatic, valid information that represents the
foundation of the analysis/statistics stage of my research and thesis.
To conclude, the paper has a bilateral divergence that originates from a singular
premise. Coordinative skills are essential in sport-based performance such as rhythmic
gymnastics due to the fluidity necessary in the physical act. This can be implemented
67
thoroughly by assessing the debuting state of the gymnast and supporting and teaching
coalescent type movement via systematic evaluation and supportive teaching. The
bilateralism resides in the prospective/observative approach of the coach and the statistical
analysis done at the end of the experiment. This divergence although small implies the
necessity of factual, empiric data to conclude a subjective premise, data which will notably
be presented in the following chapters.
68
BIBLIOGRAFIE
Bota, C. (2000). Ergofiziologie. București: Editura Globus.
Câmpeanu, M. (2004). Gimnastică ritmică . Cluj-Napoca.
Cârstea, G. (2000). Teoria și metodica educației fizice și sportului. București: Editura AN-
DA.
Cojocaru, V. (2011). Evaluarea potențialului somatic, funcțional și motric al populației
școlare din România. București.
Cristea, D. I., & Sabău, D. (2010). Contribuții privind dezvoltarea capacităților motrice
coordinative, prin dans la elevii clasei a II-a. Oradea: Editura Universității din
Oradea.
Dragnea, A. (1984). Măsurarea și evaluarea în educație fizică și sport. București: Editura
Sport-turism.
Dragnea, A. (2006). Educație fizică și sport - teorie și didactică. București: Editura Fest.
Dragnea, A., & Mate-Teodorescu, S. (2002). Teoria sportului. București: Editura FEST.
Epuran, M. (1996). Metodologia cercetării activităților corporale în educație fizică și
sport. București: Editura ANEFS.
Epuran, M., Holdevici, I., & Tonița. (2001). Psihologia sportului de performanță Teorie și
practică. București: Editura FEST.
FederațiaInternaționalăDeGimnastică. (2020, Februarie). Coduri. Retrieved from
frgimnastică: https://frgimnastica.com/storage/240/60af5d88237c0_WAG-Cod-of-
Points-2022-2024.pdf
FRGR. (2020, Februarie 23). Results-Seniors-All-Around. Retrieved from frgritmica:
http://frgritmica.ro/wp-content/uploads/2020/02/Results-Seniors-All-Around-1.pdf
FRGR. (n.d.). FIG World Challenge Cup Cluj Napoca. Retrieved from frgritmica:
https://frgritmica.ro/2021/10/01/world-challenge-cup-cluj-napoca/
FRGR. (n.d.). Rezultate. Retrieved from frgritmică:
http://frgritmica.ro/wp-content/uploads/2019/11/Rezultate-CNJS-2019-1.pdf
FRGR. (n.d.). Statutul Federației Române de Gimnastică Ritmică. Retrieved from
frgritmica: http://frgritmica.ro/statut/
Grosu, E. F. (2009). Psihomotricitate. Cluj-Napoca: Editura GMI.
Hirtz, P. (1985). Koordinative fahigkeiten im Schulsport. Vielseitig, variationsreich,
ungewohnt. Berlin: Editura Wolk scigener.
Jacquot, A. (1977). Gimnastique moderne: gimnastique rythmique et sportive. Paris:
Editura Amphora.
Manno, R. (1992). Les bases de l'entrainement sportif.
Manno, R. (1996). Bazele teoretice ale antrenamentului sportiv. București: Editura CCPS.
Manos, M. (2008). Gimnastică Ritmică de Performanță. București: Editura Bren.
Moraru, C. E. (n.d.). Curs Gimnastică ritmică. Iași.
69
Prieur, J., Le Du, G., Stomp, M., Barbu, S., & Blois-Heulin, C. (2020). Human laterality
for manipulation and gestural communication: A study of beach-volley players
during the Olympic Games. Laterality: Asymmetries of Body, Brain and Cognition,
229-254.
Reaboi, N. (2016). Formarea competențelor artistice în gimnastica ritmică la etapa
incipientă de pregătire sportivă. Chișinău.
Șerbănoiu, S. (2002). Capacitățile coordinative în sportul de performanță. București:
Editura Afir.
Sima, I., & Aducovschi, D. (2005). Gimnastică ritmică. București: Editura Moroșan;
Nicora M.
Stoica, M. (2000). Capacitățile motrice în atletism. București: Editura Printech.
topsporttests. (2013-2022). Flamingo Balance Test. Retrieved from topsporttests:
https://topsporttests.de/sonstige/flamingo-balance-test-gleichgewichtstest
Tudor, V. (1999). Capacitățile condiționale, coordinative și intermediare - componente
ale capacității motrice. București: Editura Rai.
Tudor, V. (2008). Măsurare și evaluare în cultură fizică și sport. București: Editura
Moroșan.
Tudor, V., & Gherghel, C. L. (2011). Măsurare și evaluare în educație fizică și sport prin
mijloace TIC. București: Editura Discobolul.
70
ANEXE
Fișe individuale
FISĂ INDIVIDUALĂ - SUBIECT 1
Vârstă: 9 ani
Înălțime: 134 cm
Greutate: 30 kg
Nivel de pregătire: începător-intermediar
Lateralitate: dreapta
Vârstă: 9 ani
Înălțime: 134 cm
Greutate: 32 kg
Lateralitate: stânga
Vârstă: 10 ani
Înălțime: 139 cm
Greutate: 35 kg
Vârstă: 10 ani
Înălțime: 137 cm
Greutate: 34 kg
71
Vârstă: 8 ani
Înălțime: 125 cm
Greutate: 24 kg
Lateraliate: ambilateralitate
Secvența 1 de antrenament – exercițiul pentru dezvoltarea capacității spațio-

temporale
EXERCIȚIUL 1
de pe genunchi, aruncarea mingii de gimnastică pe verticală, urmată de o
rostogolire spre înainte, peste umăr și prinderea mingii cu două mâini
S1 S2 S3 S4 S5
nr de repetari nr de repetari nr de repetari nr de repetari nr de repetari
DATA
reusite din 10 reusite din 10 reusite din 10 reusite din 10 reusite din 10
încercări încercări încercări încercări încercări
4.10.2021 2 5 4 1 7
5.10.2021 2 5 3 1 7
6.10.2021 4 4 4 1 7
7.10.2021 3 3 4 3 8
8.10.2021 3 3 7 2 8
11.10.2021 3 5 7 2 8
12.10.2021 5 5 6 3 8
13.10.2021 6 4 6 3 7
14.10.2021 4 6 8 4 7
15.10.2021 5 6 7 5 6
18.10.2021 5 7 7 5 8
19.10.2021 6 8 9 5 8
20.10.2021 6 10 9 3 8
21.10.2021 7 8 9 7 7
22.10.2021 5 8 8 7 7
25.10.2021 8 7 8 7 7
26.10.2021 7 9 7 5 7
27.10.2021 7 9 10 8 8
28.10.2021 9 9 9 8 7
72
29.10.2021 7 9 9 7 8
MEDIA 5.20 6.50 7.05 4.35 7.40
MEDIANA: 5

temporale
EXERCIȚIUL 1
De pe genunchi aruncarea mingii de gimnastică, urmată de două rostogoliri
peste umăr spre înainte, cu prinderea mingii cu două mâini
S1 S2 S3 S4 S5
DATA
2.11.2021 4 6 4 3 7
3.11.2021 4 7 4 3 8
4.11.2021 7 6 3 4 8
5.11.2021 6 7 4 3 7
8.11.2021 6 7 5 5 7
9.11.2021 5 7 5 5 7
10.11.2021 8 7 5 6 8
11.11.2021 8 8 6 6 8
12.11.2021 7 8 5 6 7
15.11.2021 8 8 7 5 7
16.11.2021 8 9 8 5 9
17.11.2021 8 9 8 7 9
18.11.2021 8 10 8 6 9
19.11.2021 10 9 7 7 7
22.11.2021 7 9 9 7 7
23.11.2021 10 9 8 6 8
24.11.2021 9 10 10 7 8
25.11.2021 9 10 10 8 9
26.11.2021 9 8 9 8 8
29.11.2021 10 9 10 8 9
30.11.2021 10 9 9 9 10
73
MEDIA 7.67 8.19 6.86 5.90 7.95
MEDIANA: 5

temporale
EXERCIȚIUL 1
Aruncarea mingii de gimnastică pe verticală, urmată de o rostogolire
spre înainte peste umăr, ridicare în stând și prinderea mingii cu două
mâini
S1 S2 S3 S4 S5
nr de nr de nr de nr de nr de
DATA repetari repetari repetari repetari repetari
reusite din reusite din reusite din reusite din reusite din
3.12.2021 8 6 5 5 8
6.12.2021 8 7 5 5 8
7.12.2021 9 7 3 4 8
8.12.2021 9 6 5 5 9
9.12.2021 8 6 4 5 9
10.12.2021 9 7 4 6 9
13.12.2021 8 7 4 6 9
14.12.2021 9 7 5 7 10
15.12.2021 9 8 6 7 10
16.12.2021 10 8 8 7 9
17.12.2021 9 8 8 6 10
20.12.2021 8 8 8 7 10
21.12.2021 8 10 9 8 10
22.12.2021 8 10 8 8 10
23.12.2021 8 9 10 8 10
24.12.2021 9 9 10 7 9
27.12.2021 9 9 10 7 9
28.12.2021 10 10 9 9 8
29.12.2021 10 10 9 9 10
30.12.2021 10 9 10 9 10
MEDIA 8.80 8.05 7.00 6.75 9.25
MEDIANA: 5
74
Secvența 1 de antrenament – exercițiul pentru dezvoltarea capacității kinestezice
EXERCIȚIUL 2
Din culcat dorsal, aruncări cu mingea de gimnastică pe verticală
S1 S2 S3 S4 S5
DATA
4.10.2021 7 5 5 6 10
5.10.2021 7 7 4 6 12
6.10.2021 6 7 6 6 12
7.10.2021 5 7 6 5 12
8.10.2021 7 5 5 6 12
11.10.202
5 4 5 6 10
1
12.10.202
8 8 7 4 10
1
13.10.202
7 10 10 4 9
1
14.10.202
9 10 9 5 12
1
15.10.202
10 12 8 6 11
1
18.10.202
12 11 10 6 11
1
19.10.202
9 10 12 7 11
1
20.10.202
8 15 12 7 12
1
21.10.202
8 13 12 10 12
1
22.10.202
10 13 11 11 10
1
25.10.202
11 14 14 13 10
1
26.10.202
11 15 13 10 11
1
27.10.202 9 14 14 12 12
75
1
28.10.202
13 14 12 13 12
1
29.10.202
14 14 15 12 11
1
MEDIA 8.80 10.40 9.50 7.75 11.10
MEDIANA: 8.50

EXERCIȚIUL 2
Din culcat dorsal, aruncări cu mingea de gimnastică pe verticală și o bătaie din
palme înainte de prinderea acesteia
S1 S2 S3 S4 S5
DATA
2.11.2021 9 8 7 6 10
3.11.2021 9 9 6 7 11
4.11.2021 8 9 7 7 11
5.11.2021 7 10 7 8 12
8.11.2021 9 8 8 8 13
9.11.2021 8 6 7 7 12
10.11.2021 10 10 7 8 12
11.11.2021 10 13 8 9 11
12.11.2021 11 11 9 9 12
15.11.2021 13 12 9 8 13
16.11.2021 14 11 11 9 13
17.11.2021 10 12 11 10 13
18.11.2021 11 13 10 11 11
19.11.2021 11 14 12 11 11
22.11.2021 12 14 12 12 10
23.11.2021 13 15 12 12 10
24.11.2021 13 15 11 13 12
76
25.11.2021 11 11 13 12 12
26.11.2021 15 12 13 14 12
29.11.2021 15 12 12 14 11
30.11.2021 14 12 14 15 13
MEDIA 11.10 11.29 9.81 10.00 11.67
MEDIANA: 8.5

EXERCIȚIUL 2
Din culcat dorsal, aruncări cu mingea de gimnastică pe verticală,
urmată de flexia trunchiului pe coapse, cu revenire în poziția inițială și
prinderea mingii
S1 S2 S3 S4 S5
3.12.2021 9 8 8 7 12
6.12.2021 9 7 8 7 11
7.12.2021 8 7 8 8 11
8.12.2021 9 8 7 8 12
9.12.2021 8 9 7 9 12
10.12.2021 8 9 8 9 12
13.12.2021 9 10 8 8 13
14.12.2021 9 10 9 8 13
15.12.2021 11 10 9 9 13
16.12.2021 10 11 9 9 12
17.12.2021 11 10 9 9 14
20.12.2021 12 12 11 10 14
21.12.2021 15 12 11 10 15
22.12.2021 15 12 11 11 15
23.12.2021 12 13 10 11 14
77
24.12.2021 14 12 11 11 14
27.12.2021 13 13 13 12 15
28.12.2021 13 13 13 14 14
29.12.2021 14 13 14 14 15
30.12.2021 15 14 14 15 15
MEDIA 11.20 10.65 9.90 9.95 13.30
MEDIANA: 8.5
Secvența 1 de antrenament – exercițiul pentru dezvoltarea capacității de echilibru

EXERCIȚIUL 3
Cumpăna pe un genunchi cu menținerea mingii pe omoplați
S1 S2 S3 S4 S5
4.10.2021 1 3 1 2 4
5.10.2021 1 3 1 2 4
6.10.2021 3 3 1 1 3
7.10.2021 2 2 3 3 3
8.10.2021 2 5 3 2 3
11.10.2021 3 5 2 4 3
12.10.2021 5 4 3 2 3
13.10.2021 3 4 3 3 5
14.10.2021 3 5 3 4 5
15.10.2021 4 4 4 5 5
18.10.2021 3 5 5 5 4
19.10.2021 3 5 4 4 4
20.10.2021 4 5 4 6 4
21.10.2021 4 4 3 5 6
22.10.2021 3 4 5 3 6
25.10.2021 4 5 6 5 4
26.10.2021 4 6 4 5 4
78
27.10.2021 3 6 5 4 5
28.10.2021 4 4 4 6 6
29.10.2021 5 6 5 4 5
MEDIA 3.20 4.40 3.45 3.75 4.30
MEDIANA: 3

EXERCIȚIUL 3
Cumpăna pe un picior cu menținerea mingii de gimnastică pe omoplați
S1 S2 S3 S4 S5
2.11.2021 3 3 2 3 4
3.11.2021 3 4 3 3 4
4.11.2021 5 3 2 2 4
5.11.2021 4 2 2 3 4
8.11.2021 4 1 3 3 4
9.11.2021 5 1 4 3 4
10.11.2021 5 1 4 4 4
11.11.2021 6 3 4 4 5
12.11.2021 6 3 3 3 5
15.11.2021 5 4 3 2 5
16.11.2021 6 3 2 3 5
17.11.2021 5 3 3 4 4
18.11.2021 5 4 4 4 3
19.11.2021 5 4 4 4 4
22.11.2021 6 5 5 5 4
23.11.2021 5 5 5 3 5
24.11.2021 6 4 3 5 5
25.11.2021 6 4 5 4 6
79
26.11.2021 5 6 6 5 5
29.11.2021 4 6 5 5 6
30.11.2021 4 6 6 5 6
MEDIA 4.90 3.57 3.71 3.67 4.57
MEDIANA: 3

EXERCIȚIUL 3
Cumpăna pe un picior, cu ochii închiși, cu menținerea mingii pe
omoplați
S1 S2 S3 S4 S5
3.12.2021 2 3 2 3 4
6.12.2021 2 3 2 4 4
7.12.2021 3 4 3 4 4
8.12.2021 3 4 3 3 5
9.12.2021 3 3 4 4 5
10.12.2021 2 3 4 4 5
13.12.2021 2 3 3 4 4
14.12.2021 3 4 3 4 5
15.12.2021 3 4 4 4 5
16.12.2021 4 5 4 4 4
17.12.2021 5 5 4 4 6
20.12.2021 4 4 5 4 6
21.12.2021 4 5 5 4 5
22.12.2021 3 5 5 4 5
23.12.2021 5 6 4 5 6
24.12.2021 6 6 4 5 5
27.12.2021 5 4 5 4 6
28.12.2021 5 5 4 4 6
80
29.12.2021 4 6 5 4 6
30.12.2021 6 6 6 4 5
MEDIA 3.70 4.40 3.95 4.00 5.05
MEDIANA: 3
Secvența 1 de antrenament – exercițiul pentru dezvoltarea capacității de ritmicitate

EXERCIȚIUL 4
Dribling cu mingea de gimnastică pe tempo diferit (pe fond muzical), cu o
singură mână
S1 S2 S3 S4 S5
DATA
4.10.2021 1 2 3 2 3
5.10.2021 1 2 3 3 4
6.10.2021 1 2 3 3 4
7.10.2021 3 3 2 3 5
8.10.2021 3 4 5 2 5
11.10.2021 2 5 5 4 5
12.10.2021 3 3 4 4 5
13.10.2021 3 3 4 4 4
14.10.2021 3 4 5 3 4
15.10.2021 4 3 4 2 4
18.10.2021 5 3 5 3 3
19.10.2021 3 4 5 3 5
20.10.2021 4 4 5 5 5
21.10.2021 3 4 4 5 4
22.10.2021 5 4 4 5 6
25.10.2021 6 5 5 6 6
26.10.2021 4 3 6 4 6
27.10.2021 5 5 6 5 4
28.10.2021 4 4 4 5 4
81
29.10.2021 5 4 6 5 5
MEDIA 3.40 3.55 4.40 3.80 4.55
MEDIANA: 3

EXERCIȚIUL 4
Dribling cu mingea de gimnastică pe tempo diferit (pe fond muzical),
cu alternarea dintre mâna stângă și mâna dreaptă
S1 S2 S3 S4 S5
2.11.2021 4 1 3 2 3
3.11.2021 4 1 2 2 3
4.11.2021 3 3 2 2 3
5.11.2021 5 2 3 3 4
8.11.2021 6 2 4 3 4
9.11.2021 5 3 4 3 4
10.11.2021 6 4 3 2 4
11.11.2021 6 3 3 2 4
12.11.2021 5 4 4 4 5
15.11.2021 5 4 5 4 5
16.11.2021 5 4 4 3 4
17.11.2021 5 3 4 3 4
18.11.2021 6 3 5 4 5
19.11.2021 6 2 5 4 5
22.11.2021 4 4 5 5 5
23.11.2021 4 4 6 5 5
24.11.2021 5 4 4 5 4
25.11.2021 5 5 4 6 6
26.11.2021 6 5 6 5 5
82
29.11.2021 5 4 6 6 5
30.11.2021 5 5 5 6 5
MEDIA 5.00 3.33 4.14 3.76 4.38
MEDIANA: 3

EXERCIȚIUL 4
Dribling cu două mingi de gimnastică pe tempo diferit (pe fond
muzical), cu două mâini simultan
S1 S2 S3 S4 S5
6 rîncercări 6 rîncercări 6 rîncercări 6 rîncercări 6 rîncercări
3.12.2021 4 2 3 3 4
6.12.2021 4 2 4 3 4
7.12.2021 5 3 4 3 3
8.12.2021 5 2 3 3 4
9.12.2021 5 2 3 4 4
10.12.2021 6 3 4 4 3
13.12.2021 5 3 4 4 4
14.12.2021 5 3 4 4 4
15.12.2021 4 3 3 3 4
16.12.2021 4 4 3 3 5
17.12.2021 5 4 4 4 5
20.12.2021 5 4 4 4 5
21.12.2021 5 4 4 5 5
22.12.2021 5 5 4 5 4
23.12.2021 6 5 5 5 5
24.12.2021 6 4 6 6 6
27.12.2021 6 5 5 6 6
28.12.2021 6 6 6 5 5
29.12.2021 5 5 6 5 6
83
30.12.2021 6 5 5 4 6
MEDIA 5.10 3.70 4.20 4.15 4.60
MEDIANA: 3
Secvența 1 de antrenament – exercițiul pentru dezvoltarea capacității de reacție

EXERCIȚIUL 5
De pe genunchi, aruncarea mingii de gimnastică pe verticală și oprirea acesteia
pe sol, cu o mână, în față
S1 S2 S3 S4 S5
DATA
4.10.2021 5 8 5 5 8
5.10.2021 4 8 7 5 7
6.10.2021 6 7 7 4 7
7.10.2021 6 9 7 7 9
8.10.2021 5 9 5 6 9
11.10.2021 5 9 4 5 8
12.10.2021 7 6 8 5 8
13.10.2021 10 7 10 7 9
14.10.2021 9 10 10 8 9
15.10.2021 8 10 12 8 7
18.10.2021 10 12 11 8 10
19.10.2021 12 11 10 7 10
20.10.2021 12 14 15 9 11
21.10.2021 12 11 13 14 11
22.10.2021 11 12 13 12 11
25.10.2021 14 12 14 13 10
26.10.2021 13 14 15 12 8
27.10.2021 14 14 14 14 10
28.10.2021 12 15 14 8 11
29.10.2021 15 15 14 10 13
84
MEDIA 9.50 10.65 10.40 8.35 9.30
MEDIANA: 8.50

EXERCIȚIUL 5
De pe genunchi, aruncarea mingii de gimnastică pe verticală, urmată
de o întoarcere 180 și oprirea acesteia pe sol, cu două mâini, la spate
S1 S2 S3 S4 S5
2.11.2021 7 7 6 6 9
3.11.2021 8 7 6 6 9
4.11.2021 8 8 6 7 9
5.11.2021 9 6 5 7 8
8.11.2021 8 7 5 7 8
9.11.2021 8 7 6 8 7
10.11.2021 10 9 6 9 8
11.11.2021 13 9 7 10 8
12.11.2021 11 8 9 11 8
15.11.2021 11 10 9 11 9
16.11.2021 13 11 10 11 11
17.11.2021 14 11 10 11 11
18.11.2021 14 12 11 11 13
19.11.2021 15 10 11 10 13
22.11.2021 12 9 13 12 13
23.11.2021 14 11 13 12 14
24.11.2021 13 13 12 13 15
25.11.2021 15 13 13 14 15
26.11.2021 15 12 14 14 13
29.11.2021 13 14 13 15 15
85
30.11.2021 13 14 14 15 15
MEDIA 11.62 9.90 9.48 10.48 11.00
MEDIANA: 8.5

EXERCIȚIUL 5
Din stând, aruncarea mingii de gimnastică pe verticală și oprirea
acesteia pe sol, cu genunchii
S1 S2 S3 S4 S5
3.12.2021 8 7 7 6 9
6.12.2021 7 8 7 7 9
7.12.2021 7 9 6 7 10
8.12.2021 8 9 6 8 10
9.12.2021 8 8 6 8 10
10.12.2021 9 8 6 8 11
13.12.2021 10 9 5 8 11
14.12.2021 10 9 7 9 11
15.12.2021 9 7 7 9 10
16.12.2021 10 8 8 8 12
17.12.2021 12 10 10 10 13
20.12.2021 12 10 10 10 14
21.12.2021 13 12 10 11 13
22.12.2021 12 12 11 11 13
23.12.2021 13 12 11 11 14
24.12.2021 14 11 13 13 14
27.12.2021 14 12 13 11 15
28.12.2021 15 12 13 11 14
29.12.2021 14 11 14 12 15
30.12.2021 14 11 15 12 15
86
MEDIA 10.95 9.75 9.25 9.50 12.15
MEDIANA: 8.5
87

Lucrare-Licență Tudic Cristian-1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lucrare-Licență Tudic Cristian-1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA “BABEŞ–BOLYAI” CLUJ–NAPOCA

FACULTATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

CORECTAREA HIPERCIFOZEI DORSALE LA

1.1.Motivarea alegerii temei...............................................................................................2

1.2.Scurt istoric al ..............................................................................................................2

II. DEMERSUL ȘTIINȚIFIC AL CERCETĂRII.................................................................3

2.4.Etapele și sarcinile cercetării........................................................................................5

III. ASPECTE TEORETICE PRIVIND CONCEPTUL DE CAPACITATE

3.1.Aspecte teoretice privind conceptul de capacitate coordinativă...................................8

3.1.1.Considerații generale privind capacitățile coordinative............................................8

3.1.2.Aspecte definitorii specifice gimnasticii ritmice.....................................................13

4.1.1.Metoda studiului bibliografic..................................................................................14

4.2.Metodologia dezvoltării capacităților coordinative....................................................19

4.3.Elemente tehnice cu obiecte portative, specifice gimnasticii ritmice, pentru

V.ANALIZA ȘI INTERPRETAREA REZULTATELOR..................................................37

5.1.Analiza și interpretarea rezultatelor obținute de grupul experiment în urma

5.1.1.Analiza și interpretarea rezultatelor - capacitatea de orientare spațio-temporală....37

5.1.2.Analiza și interpretarea rezultatelor - capacitatea kinestezică.................................41

5.1.4.Analiza și interpretarea rezultatelor - capacitatea de ritmicitate.............................49

5.1.5.Analiza și interpretarea rezultatelor – capacitatea de reacție..................................52

5.2.Analiza și interpretarea datelor comparative, obținute în urma testării inițiale și finale

5.2.1.Analiza și interpretarea datelor- testul de orientare spațio-temporală matorin.......56

5.2.2.Analiza și interpretarea datelor- testul de apreciere a distanței-kinestezia..............58

5.2.3.Analiza și interpretarea datelor- testul de echilibru – Flamingo.............................59

5.2.4.Analiza și interpretarea datelor- testul de ritmicitate – sprint în ritm propus..........61

Secvența 1 de antrenament – exercițiul pentru dezvoltarea capacității spațio-temporale 71

Secvența 2 de antrenament – exercițiul pentru dezvoltarea capacității spațio-temporale 72

Secvența 3 de antrenament – exercițiul pentru dezvoltarea capacității spațio-temporale 73

Secvența 1 de antrenament – exercițiul pentru dezvoltarea capacității kinestezice.........74

Secvența 2 de antrenament – exercițiul pentru dezvoltarea capacității kinestezice.........75

Secvența 3 de antrenament – exercițiul pentru dezvoltarea capacității kinestezice.........76

Secvența 1 de antrenament – exercițiul pentru dezvoltarea capacității de echilibru........77

Secvența 2 de antrenament – exercițiul pentru dezvoltarea capacității de echilibru........78

Secvența 3 de antrenament – exercițiul pentru dezvoltarea capacității de echilibru........79

Secvența 1 de antrenament – exercițiul pentru dezvoltarea capacității de ritmicitate......80

Secvența 2 de antrenament – exercițiul pentru dezvoltarea capacității de ritmicitate......81

Secvența 3 de antrenament – exercițiul pentru dezvoltarea capacității de ritmicitate......82

Secvența 1 de antrenament – exercițiul pentru dezvoltarea capacității de reacție............83

Secvența 2 de antrenament – exercițiul pentru dezvoltarea capacității de reacție............84

Cifoza este curbura coloanei toracice, configurată de forma verbebrelor și a discurilor

I.MOTIVAREA ALEGERII TEMEI, SCURT ISTORIC AL

1.1.Motivarea alegerii temei

Alegerea temei nu este întâmplătoare, ci reflectă o combinație de interese personale,

Anii 1980-1990: Odată cu avansurile în tehnologiile medicale și înțelegerea mai

Anii 2000-prezent: În acest interval, abordarea terapeutică a hipercifozei la copiii

În prezent, abordările terapeutice moderne ale hipercifozei la copiii nevăzători sunt

II. DEMERSUL ȘTIINȚIFIC AL CERCETĂRII

Ipoteza 2: Frecvența și durata sesiunilor de kinetoterapie vor influența gradul de

Tabel 1. Etapele și sarcinile cercetării

Etapele cercetării Sarcinile cercetării Perioada Locul de

Etapa 3 - Redactarea lucrării -mai 2024 -iunie -BCU, Cluj-Napoca

Pentru identificarea hipercifozei și a deviațiilor compensatorii și implicit pentru

Probele menționate mai sus au fost introduse la începutul programului de kinetoterapie.

CAPACITATE COORDINATIVĂ. IMPORTANȚA CAPACITĂȚII

3.1.Aspecte teoretice privind conceptul de capacitate coordinativă

Fig. 1. PI pentru testul Matorin

Fig. 2. PF pentru testul Matorin

Fig. 3. PI - testul de kinestezie

Fig. 4. Testul de kinestezie

Fig. 5. Testul Flamingo

Fig. 7. Alergare prin cercuri

Fig. 9. Rostogolire înainte peste umăr

Fig. 11. Dublă rostogolire înainte