Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
OVIbIU PAPADIMA
't1
OCTAVIAN GOGA
P,
11!
BU Ctr RE
'
1942
Ft
www.dacoromanica.ro
1 ARTA
OVIDIU PAPADIMA
OCTAVIAN GOGA
BIICIFRE$T 1
FUNDATIA REGALA PENTRU LITERATURA I ARTA
39, Bulevardul Lascar Catargi, 39
I 94.2
www.dacoromanica.ro
TIPOLOGIA SATULUI
Era o sear bogati i 'arel, risipinduli pe cer citre apus ultimele colori cu orgoliu i aduninduli in urma lor umbrele cu teami
para i cu regrete...
Dar firi de calmul, t'ir' de pacea atit de lin prefirati in striveziurile caste ale aerului, in care se implinesc la noi marile agonii
ale zilei in timpul in care vara se vestete sau a venit deabinelea.
www.dacoromanica.ro
OVIDIU PAPADINIA
nu invatase sa I se roage.
Poate c a fost numai o coincidend ciudata 0 ca in cantecul
lor prelungit in note barbare de mahala, au cautat glas tristeti 0
necazuri numai ale lor, pentru ei, dar ale tuturor pentru sufletul
larg al poetului suferintelor noastre de odinioari.
Nu tiu. Dup cum nu 0iu daca nu fac o impietate descifrand
imaginea poetului, acum and il apoteozeaza o intreaga tara,
dintr'un cantec inganat deasupra unei mese vulgare de cr4mi
de margine.
Nu cred insa. Imi inchipui ca daca sufletul celor ce au trecut
pragul vietii simte in primele zile ale desprinderii sale de lut acea
acea nelini0e,
amestec de bucurie spirituali 0 de pareri de rau pamante0i, care
il face sa cutreere febril locurile de care a fost legat in viata,strabatand atunci acest Bucure0i atfit de ticalos 0 de drag, pomenirea
aceasta vulgara 0 itingace 11 va fi m4cat mai mult decat multe
discursuri 0 articole de gazed.
L-ar fi micat, nu mingaindu-i un orgoliu poetic pe care poate
1.-a avut. Nici inarturisindu-i o popularitate pe care a aimilt-o
www.dacoromanica.ro
indrep-
si ia cunotinti 0 altii *
www.dacoromanica.ro
Mistica poeziei lui Goga n'are nimic ascetic in ea, nici diafan
paradisiac. E o mistica a spovedaniei omenesti inaintea unui Duminteleaga pe oameni. De aceea
nezeu care a uitat de sfinti, ca
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
OVIDIU PAPADIMA
uita acea parte in care acest destin pare a pierde tocmai ceea ce
ar fi insIi ratiunea sa de a exista: unicitatea lui. E vorba de acel
grandios final in care trebue sI se implineascI destinul oricIrui
mare creator: acela in care partea cea mai tipia din opera lui se
desprinde pur i simplu de el i trece sI-i trliascI o viatI oarecum
proprie in sufletul poporului sIu. Nu e vorba aci de viata acestei
opere in criticile sau istoriile literare, contemporane ori postume.
Acestea sunt tot confrunari dela om la om, dela creator la creator,
sau dela creator la pedant, cum e de atitea ori cazul in critica li-
www.dacoromanica.ro
0 a pistrat-o ca atare chiar in anii and inexistenta oricarei stapftniri streine la noi parea ca-i anuleaza insa0 ratiunea ei de a fi.
Daci cercetam mai de aproape destinul acestei poezii, el se va
mai vizibili pentru un oraran cu ct se departeaza de ea. Sentimentul acesta e accentuat 0 de atitudinea cu cate vine lumea
satului la ora. Taranii no0ri, care intre ei manifesta un foarte
barbatesc 0 robust optimism al vietii, ajung foarte ades la inflexiuni
io
OVIDIU PAPADIMA
www.dacoromanica.ro
it
www.dacoromanica.ro
12
OVIDIU PAPADIMA
din el. Ci intalnirea cu acea tensiune uriai intre sat i ora' din
momentul acela de culturi romaneasci in care a inceput micarea
seminitoristi.
Aceasti tensiune exista i. mai inainte in sufletul lui Goga,
dar era alta. 0 spune el insui: o Mi-am zis: civilizatia e putredi,
e bolnavi. Intelegeti mai bine protestarea care m stipanea, and
vi dati seama ci aceasti civilizatie cu care luam contact era agre-
_tIn opera poetici a lui Octavian toga exist tot atatea sate
rominefti cate infitiseri a luat pe rand tensiunea dintre ele i
ora in sufletul poetului.
www.dacoromanica.ro
13
care nu mai e in
www.dacoromanica.ro
14
OVIDIU PAPADIMA
www.dacoromanica.ro
its
ritmic chiar
eroic nu ca pozA,
ci ca nostalgie.
www.dacoromanica.ro
OVIDIU PAPADIMA
i6
www.dacoromanica.ro
S'ar '.rea ca unul din acei nenumrati copii anonimi ai satului care se uitau sfio0 (.( dela zaplaz in poezie este insu0 poetul
0 te surprinde aceasti scufundare a lui cu totul in comunitate.
www.dacoromanica.ro
i8
OVIDIU PAPADIMA
19
Din tot
www.dacoromanica.ro
OVIDIU PAPADIMA
ao
Pentru ca finalul si park' a confirma impresia definitivi, printr'un sclipit din acea viziune pesimisti si anarhici a lumii, la care
a trebuit si ajungi inevitabil naturalismul, prin inchinarea lui
numai la fortele oarbe ale materiei:
Ce vista firi mill... Langi mort, la cipitili,
I-a fost dat sii ardi 'n casi lumAnarea cea dintfii...
a liutarului; # doi cirbuni sfiala-si scapit a in van* iar luminarea tremurnd para gilbuie nu se 'ndeamni de sfiall... .
1) F. BrAnzeu, Estetka limbii vorbite
1.011goit 1944*
www.dacoromanica.ro
21
Dar insasi aceast participare a firii viziune folclorica tradusa pe un indraznet portativ orasenesc, ne arat dela inceput
ca suntem departe de naturalism...
Apoi, trasaturi sprintene de penel Breughel-ian:
In ajun de miez de noapte
Tremurl de chiot hanul,
Din ungheral une laviti
CAntA Iepure tiganul.
Goga
Poetul descrie obiectiv veselia biologica a satului, dar se identifica
www.dacoromanica.ro
32
OVIDILI PAPADIMA
Ili dai seama acum de rostul tuturor acelor imagini de pansire, de vegetatie putredl a firii:, cucuta dean, gardurile smulse
care contrasteaza att de nedumeritor cu ceea ce ar
de cant,
trebui al corespunda cu realitatea motivului crdpnei. Toate aceste
imagini o pregateau, o justificau si o lamureau in acelasi timp
pe aceasta din urna. Ea e unica realitate ce a izbit dela inceput
sufletul poetului si acestei realinti subiective a trebuit sI i se
www.dacoromanica.ro
23
huri care incheie. Ele reiau. motivul lipsei de noimd din primele
doug distihuri :
In zadar fi caut rostul zi/e/or de odinioara.
pe msura uriasg a realitgtilor pe care totusi le simte cI se incranceneazg acolo: a celor doug viziuni de viatk iudaicg si cresting.
24
OVIDIU PAPADIMA
cuprinde lumea afa cum e insa nu gam cdtd e. Cei mai putin
lucizi inceard o lupta zadarania: creterea creatiei la dimensiuni
uriar : romanul-fluviu poate fi astfel i o aparitie a naturalismului
Majoritatea Ici dau seama, c atunci inceara o limitare
www.dacoromanica.ro
25
cului
subteran in poezie alte fapte, care tin mai mult de a voi cleat
de a fi: nostalgii, idealuri, revolte.
mai tipica in acest sens decat tipologia rurall aparent realisti
din poezia lui Octavian Goga e cea realist-eroicti. Dualismul ei
fiind mai aproape de cel interior al poetului, nu e de mirare a
tipurile rurale vazute astfel au cristalizat inteunele din cele mai
desivarsite creatii poetice ale lui Goga.
Dup'l cum e iarasi o problema de destin, de astdat nu individual, al poetului fata de opera sa, ci supraindividual al
drumului acestei opere spre mima neamului faptul ci multe
dintre cele mai cunoscute sunt dintre ele.
In adevar, cine-si mai aduce aminte de A murit, cu realismul
OVIDIU PAPADIMA
26
Fr nicio aluzie direct, numai, 0 tocmai, prin aceast integrare brusd in fabulosul etnic, figura mizer a lui Laie Chioni
caplta nu numai proportii mitice dar 0 indrepttiri de sol al intregului neam.
Aceste indrepttiri sunt fire0i. De aceea, tot firesc va trebui
s se poarte eroul in exercipul lor. Vor urma iar0 doul strofe
sobre, menite s creioneze meftefugul lui Laie. Ti-ar prea o sceni
fireascl de viat, dad n'ar fi arta extraordinarl a poetului, de a
creiona din cateva traskuri, prin cateva armonii, prin repetarea
cuvintelor ufor 0 domo!, acea atmosfer de necorporalitate, de
lips de efort absolua in once gest, care trebue s fie cea a cerului:
Tu Ali pleci ups genunchii
Si ups sit-ti pleci grumazul
$i pe umerii vioarei
Si-ti apesi domol obrazul.
Ca 0 strofa urmtoare, in care minunata armonie in i realizeaz1 cu aceegi uluitoare sobrietate de mijloace vraja 0 tnguirea
www.dacoromanica.ro
Solia lui Laie nu e o certitudine ci doar o biatI nostalgie. Perspectiva de basm a descrierii cerului si mai ales verbele exclusiv
la modul dorintei, optativul, cari se gramadesc in ultimele trei
strofe, sugereaza hotarit ca o alta realitate: cea de vis si de nesperag dorinta curge dureroasa pe sub cea aparent', de calm si
optimism, a povestirii.
Aceeasi tensiune a celor dou realitti: a povestiril si a sentimentului
i aici. Poetul istoriseste senin i in acelasi timp simte
totu,s
i totu,si
www.dacoromanica.ro
28
OVIDIU PAPADIMA
in
29
In opera sa poetici i se intimpli uneori si incline citre armonia organici a folclorului nostru, alteori citre pesimismul viziunii aride, telurice, a lumii din naturalismul modern, al cirei
ulthn termen e revolta distrugitoare. De 4ici, adesea complexitatea i incertitudinile, inegalititile poetice surprinzitoare ale lui
Octavian Goga.
(Am fort)
Neamul ski i-a impus s fie strigitul durerii sale sub poverile
singu-
30
OVIDIU PAPADIMA
etnic, om i natura, intre iobagia neamului, fata supta a cosaGoga ii opune violent in final, desului i moartea oveselor,
partandu-se de vraja dureros-amortitoare rtabloUlui, -aigrerata
sa voint de a fi altfel.
Razei blande din apus ii opune cerul tivit de foc fi sdnge din
..sine insusi:
In sutietu-mi strivit de groazi
44,riane patimi pi-ind si fiarbii:
TruditA, chinuitA "Cosa,
www.dacoromanica.ro
suflet din seninul lui, gua i desface lor tainele, toga frunza
stie, lumea basmului Ii adoarme, Dumnezeu Ii mfingaie cu raza-I.
fiindca ei poarta cu bratele-amandoul:
Totul,
A muncii rodnicrt
plinge.
www.dacoromanica.ro
OVI111.1 PAPAMMA
12
siuni, cum sunt etnicul, rasa. Este qi aici unul din marile, din fecundele ali totufi. . . pe cari st in destinul artei sa le puna. vietii.
E ceea ce se intampl i cu Goga. Din singurtatea lui cresc
ce raman numai
Peste toate sbuciumele patetice ale poetului
ale lui convertite in poezia lui dintai in astfel de gesturi grandi-
locvente, cari upr ti s'ar parea retorice daca n'ai intui fierbintea
lava de simtire ce sta incremenit in ele, sta dominant qi severa
certitudinea marilor echilibre cosmice rsplatitoare. Eroica muncii
Valoarea aceasta suprema este supusa aici celei mai mari verificari : aceea a mortii. La fel cu metqugul lui Laie Chiorul.
www.dacoromanica.ro
33
Dar pe cind acolo, din realismul scenei de moarte dela tar tisnea
ca vis si nu ca certitudine perspectiva mirifici a
soviitoare
lumii celeilalte, aici se intimpli ceva cu totul dimpotrivi. Aceeasi
miscare sufleteasci din Cosqui, Cu aceeasi inevitabili cristalizare
rusinati...
E pini aici o miscare sufleteasci puternic scoboritoare, dar
porniti dela un punct atit de inalt si cert incit sensul siu ii vine
pira la urmi tot de acolo, de sus. E ca si cind ai cobori seara
de pe un munte cu virful rimas in lumini. Te intorci din cind
in cind, o vezi, si stii ci mine dimineati o vei gsi acolo jara,
de astidati venind spre tine victorioas. Fiinda totul in aceasti
poezie e organic si esti profund inclinat si crezi in logica lumii
organice din care creste nu in a noastr asa cum gtii ci
luna ce se ascunde in final va lumina iarisi.
Daci poezia s'ar termina aici... Existi o viziune a lumii pe
care Goga o triieste aici, ca si in qosaful, ca si in mai toate poeziile
sale, pe doui planuri fe. se intreptrund: acela, calm, al armoniei
cosmice rinduitoare si risplititoare, si acela, sbuciumat, al
sensibilititii sale sgiriati de durittile conditiei pimintesti a
omului.
E o viziune unitari si armonici aceasta, cu toate tensiunile ei,
foarte aproape de cea folclorici.
Dar la fel ca in Cosqui, rizbate in final alta: cea a vremii lui
Goga, cea a culturii lui: acea naturalisti, care vedea lumea numai
piminteste. Noima ei e doar cea a incierkii pe ban, pe pim e.
Justificarea ei e lupta de clasi. Finalul ei e distrugerea oarbi.
www.dacoromanica.ro
OVIDIU PAPADIMA
34
Cu viata. Cand calla' s'o infrangA, schematizand-o, abstractizand-o, ca aici, prin anonimat, prin colectiv. Pe cat de fecund
e in artl sentimentul comunittii, in care individul trAWe intreg,
odatA cu a lui, viata unitAtii organice in care e integrat: satul,
natiunea pe atat de steril e instinctul colectivului, in care individul ii pierde sufletul spre a urma doar reactiunile elementdre
0 haotice ale masei, ale clasei sociale, care nu e deck o alIturare
de moment 0 de interese.
www.dacoromanica.ro
35
E intai de toate acea minunat fresc. arhaica: De demult. Tipologia satului eroic dintai al lui Goga e mutata in trecut adanc.
aici sunt atat de apropiati intre ei prin destinul lor, prin felul
de a se lua la tr aria barbateasca cu el, incat parca nici n'ar fi
trei, ci acelasi, sub trei fete de varsta doar.
Mai intai frgezimile de suflet ce doar tind sl se aseze barbateste ale lui Sandu Copilandru, in care singurul lucru haiducesc
Niculaie...
Cineva iarsi se izoleaz1 de comunitate, in sine: Sandu Copitandru. Ar fi ramas nestiut daca n'ar fi existat altcineva care prin
insusi destinul lui trebuia sa OA aceasta acuitate de percepere
www.dacoromanica.ro
36
OVIDIU PAPADIMA
Pe cand voinicul suie in pas domol, iar jos in sat, turla bisericii
strluceste in soare.
Deodata insa o miscare brusca' a omului iti da toata masura
launtrului ski:
Se 'nalt n sea voinicul,
Vede-o casl 'ntre poiene
$i Cu mAneca arnisii
Zvfionfo lacriml din gene...
Atat. E chiar strofa din mijloc a poeziei. Apoi urmeaza descresterea miscarii sufletesti si cufundarea ei in tristeta timida a
www.dacoromanica.ro
17
E aici totu0 ceva mai mult deck o evadare din tristete prin
eroic. E o pace interioara care simti a se aqteme aici 0 din altceva decit din simpla intrire ce ti-o aduce propriul flu gest
brbtesc: ea vine din lIsarea in voia rnduielilor calme ale firii.
lsare care se vede mai mult deck once din simetriile calme ale
poeziei. Ea se deschide prin dou versuri inchinate naturii participatoare. Dup cele dintai vin patru cari contureaza aparenta
linite a voinicului, proiectata in mersul slu ca 0 in privel4tea
uman pe care o lash' in urml. Apoi, in dou versuri, gestul de
durere al murgului, care rIspunde celei a naturii. In mijloc, o
intreagI stroll' inchinat durei realitti din sufletul omului. Iar10
patru versuri in cari aceast realitate incearcl din nou, s se ascund
In altfel de gesturi. lark* dou versuri hdrazite murgului. Ca poezia
www.dacoromanica.ro
38
OVIDIU PAPADIMA
39
arhaice ale satului cat si ale instinctului artistic lucid si viril din
Octavian Goga raspunzandu-si astfel unele altora intrarn de
fapt in ceea ce ar constitui al doilea capitol al studiului pe care
cauf s i-1 inchin artei si destitului lui Goga. Dupa staruirea pe
cat s'a putut asupra tipurilor rurale din poezia lu Goga, asupra
raporturilor dintre ele si satul real si dintre ele si creatorul lor,
ar urma adancirea ordinilor de viat ale satului in poezia lui.
Ne oprim deci.
www.dacoromanica.ro
40
OVIDIU PAPADIMA
si firesc ordinile insesi, cari exista in opera lui Goga, dui:A cum
trebue s existe in once creatie durabill, fie a vietii, fie a artei.
De aceea ma feresc si de concluzii. Daci am izbutit s fac
cetitorul sa participe la acea drama spirituall, atat de patetica
In esenti si totusi atat de calm in slefuirile ei, care ni se vdeste
Cu surprindere in adancul poeziei, aparent atat de plina de certitudini, a lui Goga, sunt multumit.
Cred cl acum Cu greu se va mai putea vorbi de realitatea satului ardelean in poezia lui Goga, ca si de contopirea toted' si
linistita a poetului cu sufletul neamului, ca si de elementaritatea
artei sale poetice, ca explozie a momentului social si politic si
deci durand atata cat si el. Se ya fi vazut, cred, ca satul in poezia
lui Goga e o realitate autononzd, cu logica lui stnicturala proprie,
care e aceea a fiecarei realitati de arta, in sine; ca, la fel cu once
mare creatie spirituala, poezia aceasta n'a iesit dintr'o simpla
scufundare in sufletul comunitatii ci dintr'un raport de tensiune,
de destin, fata de ea; ea fiind o realitate in sine, cu ordinile ei durabile, cu slefuirile ei lucide, aceasta poezie in ceea ce are ea organic
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
42
OVIDIU PAPADIMA
ca aceste forme si fie tipare sau constringeri dinafari. In conceptul de formi insi e prea inridicinat sensul de exterioritate
formi fiind intii de toate, Ina din vechi, felul cum ni se infitisazi noul viata hick cu greu il poti vedea doar ca lege de alcituire.
Cu aceste preciziri, si ne reintoarcem la preocupirile noastre.
In poezia lui Goga e fault mai mult din intaiul sens: de adunare in sine. Si integrarea iriviata satului nu e atat consecinta
dilatrii sentimentului de calm familiar pang la starea de intimitate cu intregul cosmos, cat doar supunerea linistiti la una din
ordinile satului cele mai accesibile lui. Viata familiei e pentru
poetul acesta singuratec o poarta cud cItre viaja comunitara a
satului.
ordinitos
ne aducem a mi
satuluigtka. uh_aspeete_exclusiv familiale4-S44i-ramaaaeastirfecior
www.dacoromanica.ro
44
OVIDIU PAPADIMA
www.dacoromanica.ro
48
www.dacoromanica.ro
4'
OVIDIU PAPAD1MA
Cuviosul Niculaie...
www.dacoromanica.ro
47
ii corespunde imaginea c-lindatorilor dela finele strofei penultime. Strofei a treia, cu viata familiei voroava moului i a cumetrilor ii corespunde strofa antepenultimk ce zugrvete somnul lucrurilor: ceaslovul, ochelarii. La mijlocul celor apte strofe
cea care cuprinde insi intmplarea: venirea colinale poeziei,
datorilor.
Si simetriile acestea calme, armonia aceasta, s'ar putea urmari
OVIDIU PAPADIMA
48
totufi.
49
poetul poate reveni la simetriile poetice din intaia Pace. De astdad cinci strofe, in mijlocul arora se afla cea care inchide situatia
esential:
Ca 'ntr'o cetate legendara
Noi ne-am Inchis dupl oblon,
Din valul ce se strig' afarli
E tainica etemitate
Ce trece-asupra noastri 'n sbor...
sunl atit de straniu aici, incit iti dai seama ciar cI aceasti izolare
In sine nu e decat tot o fugl in pustie, doar cu cateva rar5mituri
din averea sufleteasci a altor vremuri....
3
www.dacoromanica.ro
50
OVIDIU PAPADIMA
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
52
invItati de mici sI sputa in stranI, la skrbItori, Crezul i Nscdtoarea ; acel Dumnezm s.1-1 ierte, prin care satul intreg * il insoca pe unul cu totul dintre ai sal pe drumul din urml,
tete
pe care poetul se vede pornind definitiv impIcat cu rostul acestei
un om de
lumi *; in fine, acel titlu de suprem elogiu tArOnesc
prin
care
poetul
ratificA
in
numele
Bisericii
efigia pe
omenie
care i-a sculptat-o satul in amintire...
Aceste trei planuri interioare se diferentiazI 0 formal. Coexist,
Subtire ca o floare,
Ca floarea de cicoare.
www.dacoromanica.ro
53
www.dacoromanica.ro
OVIDIU PAPADIMA
54
ca s impli-
neasca:
SA4 chemati pe Popa Naie
SA-mi citeascl din Scripturl
Si sii spunA cuv fintare
C'am fost om cu rivAtAturri.
Abia acum, cand ciclul integrrii s'a desavarsit, prin renuntarea la mentalitatea de ofsean si acceptarea strvechilor intelegeH ale destinului peceduit de zodii, adic miscat de cursul armoniilor cosmice, satul il primeste cu totul in sufletul ski, in
intelegerea lui:
Are sl 'ntristeze satul
Rostul meu atAt de jalnic,
I-or cAdea si popii Naie
Lacrimi multe 'n molitfeinic...
www.dacoromanica.ro
..
SS
Aceasta n'o mai pricepe, sau cel putin n'o mai gndeste poetul.
De aceea, si poezia, din inltimea simpl si patetiel la care se
ridicase, decade brusc in anecdoticA. Ca si cAnd te-ai prAbusi in
gol de pe o scheld, care n'are alt rost cleat sl te ridice spre ceva,
dar tu ai luat-o ca valoare in sine.
RugAciunile ajuttoare sufletului in alItoria din urm devin
astfel in finalul acestei poezii simpl miscare de orgoliu a sufletului orlsenesc, ce incl mai tresare :
voi sa-i dati lui popa Naie
Liturghii o luni 'ntreaga,
Ca-i sarac ai popa Naie
n'are bucate, draga.
www.dacoromanica.ro
OV1DIU PAPAD1MA
56
imbina meter inteun ciar giuvaer artistic, asa cum sunt toate
marile lui creatii. Poezia e vzuta de el ca un fel de fotografie, pe
*i tu tot departe
si finalul:
Batl-le pustia
Cele tAri strAine...
Pe aceste doua linii care converg si se imbin in strofa ce constituie miezul simetriilor si al faptelor poeziei
*i mai este-o veste,
www.dacoromanica.ro
57
sngtate.
Dup' vestea nuntii, alte doul strofe, de aceeasi altemanta ritmica, cu acelasi rost de chemare, ing de astdat nu prin imagini
imbietoare ci, dimpotriva, prin infa'fisarea pustiului produs prin
lipsa celui departe, pe care n'o poate umple acum nici macar o
mama_ sta si
Plfing sa nu ma vada...
www.dacoromanica.ro
58
OVIDIU PAPAD1MA
aa cum
i-ar sta bine unei naturi care participl mereu la destinul uman,
la fel ca in folclor:
Luna trece sura popii,
/
In viziunea de aici a poetului, natura se indeprteazA i se
ascunde fat de sufletul satului, fiinda acest suflet, sdrobit i.
nu
frftmat de ciocanul soartei de a fi sub jug strin fr milk
se mai poate dilata O. limpezi pe msurile ei clare i grandioase.
E o viziune rarl ndejdi, ce ar prea ea desminte cu totul optimismul care mai struia totui in cea de altdat, a Plugarilor.
Dup cum nu e o simpr intamplare a acest moment depresiv
a luat haina adormitoarei armonii a expresiei eminesciene.
Da, &ea' in final Goga n'ar redeveni el insui, cu energia lui,
ghemuit ca un arc in acel ,t 'i totm,si... pe care 1-am mai insemnat,
www.dacoromanica.ro
..
59
I se 'nchini, i s'apleaci
Si Cu zvon de surle-I lasi
Pe Miria Sa si treaci.
6o
OVIDIU PAPADIMA
absurde...
In fire, adicl in lumea naturii, vzufl in clarittile ei cosmice,
drama nu poate fi posibil fiinda in fire e vorba de armonii
si nu de vointe, de rnduieli si nu de intmplri. In ea e fireasa
idila sau misterul, asa cum au inflorit in Evul Mediu.
Chid in lupta social dintre doi oameni cel mai bun cade,
e o dram. Cand gingasa ciocarlie dumia cu ciocul o gazA ce se
risrta fericit i fr vin si ea in soarele lui Dumnezeu e
doar implinirea calm a unui dat al firii, e supunerea la o randuial la care partici,p1 absolut toat natura.
Astfel si in .Asfintit: jocul faptelor i pierde tensiunea dramatic, fiindcA nu rmne intre cei trei. La el ja parte toat firea.
Mai mult: firea il duce mai departe. Firicelele de iarb prind
taina, si-o spun unul altuia la ureche si cele mai de aproape i-o
spun craiului Soare. Acesta nu lupt impotriva hofririi. O ja si el
.
www.dacoromanica.ro
6r
peste
realitatea cea mai subtill si mai de pret din toata aceasta poveste:
sufletul Lunii. Prezenta ei e doar indirecta pana in finalul poemului, cand nu atat ea cat lumea ei fina, muzicala, vine sa hilocuiasca pe cea a brazilor austeri ai monahului Amurg:
In oftat se 'ndoaie fagii,
Tremuri in crAng alunii
$i deodat' pAdurea 'ntreagi
A 'nteles durerea Lunii...
Biati LunA tremurat
In zadar te-arAti in cale.
Toate florile surate
PlAng de dorurile tale.
www.dacoromanica.ro
62
OVIDIU PAPADIMA
www.dacoromanica.ro
III
ORASUL
Dupi ce am insemnat doui capitole ample, s'ar pirea a de
abia acum intrim in zniezul lumii poetice a lui Octavian Gaga.
Afinnind dela inceput ci unja majori a destinului ski de poet
are ca finalitate expresia de art a acelei uriase tensiuni intre sat
fi oraf care e atit de tipici pentru cultura romineasci din ultimul
veac, ca si pentru structura interioara a lui Goga,
ar urma acum
ca, dupi ce am infitisat acea realitate masivi si aparte care e satul
In opera lui, si artim de aci inainte cum ei i se opune, ca o alti
realitate aparte, oraful.
Judecind dupi bune si de veacuri verificate fire logice, ca si
indreptiteasci mirimea acelei tensiuni care a determinat destinul
poetic al lui O. Goga, orasul trebue si fie acolo o realitate tot atit
de puternici, tot ant de complex:4, desi in felul ei alta, ca si satul.
Da,
daci viata ar obicinui si asculte de aceste fire logice ale
noastre, pe care ne bizuiam atit de tare pini in ultimele decenii.
Dar viata are si propriile ei urzeli de logici, alta. O logici *
fati de care insisi fapta de a-i da acest nume apare Ina multora
nu ca o necesitate astizi, ci ca o indrizneall de neinteles. Si totusi
o logici ce si-a cenit formularea in filosofie, necontenit, Oda asa
zisele obscure antinomii ale strivechiului Heraklit pizza la paradoxele modernilor Nietzsche si Kirkegaard.
Acest studiu insi nu e unul de filosofie, ci o cercetare de destin
64
OVIDIU PAPADIMA
www.dacoromanica.ro
65
Acelasi sentiment
cele mai vii si mai puternice fete ale acelei viziuni naturaliste a
lumii, de care am vorbit in capitolele trecute, si care 10 intindea
prin vremea de atunci puterile ispititoare atat de mult i catre
sufletul lui Goga. In fire, aceasta viziune intrezarea doar un tumult
haotic de viata, de lupta oarba pentru existenta, in care suverana
www.dacoromanica.ro
OVIDIU PAPADIMA
66
aceasta totusi nu face de loc parte din el, din viata lui spiritual
adna. De aceea nu ii poate da expresie deck in forme conventionale: 4 ritmuri cadentate 0, auritele cupole o, 4 npraznica
www.dacoromanica.ro
67
OVIDIU PAPADIMA
68
in clipa and s'ar indrepta in elan spre ea. Dimpotrivl, aici exist
sentimentul acelei temen i fat,1 de un sorb, de care am vorbit. Poetul
nu vrea sI adere la realitatea lumii din fata singiirgtii sale, ci
simte c trebue s-i incordeze toate puterile de rezistent ca sA nu
cad sub uriaa putere de absorbtie haoticl a metropolei, aa cum
www.dacoromanica.ro
i mai cinic
69
picatul.
www.dacoromanica.ro
OVIDIU PAPADIMA
www.dacoromanica.ro
71
www.dacoromanica.ro
72
OVIDIU PAPADIMA
realititilor create din tine. Epica iti cere iinite, detasare, spre a
www.dacoromanica.ro
73
www.dacoromanica.ro
74
OVIDIU PAPADIMA
zisei realititi brute, poetul n'are aici curajul deplin si i-o opung
pe a sa, interioari, tot ca o realitate, ci doar ca opgrere.
CAci in inceputul poeziei aceastg
E insi doar o usoari
realitate interioari totusi existi, clarg. De aceea li ri.'spunde firesc
cea din afarg: a zorilor. *i de aceea, tot att de firesc, atributele
pe care le are natural cea din afarg sunt in acelasi timp i atribute
de realitate interioari: alb, senin, curat, rumen sunt astfel atributele lumii dhninetii dar in acelasi timp si ale lumii sufletesti
clinti a poetului.
Aceastg realitate dinti insi e a trecutului. Are ceva de isprvit
in ea. De aceea, i strofa ce o contureazi e deosebiti de tot restul
sonetului: e statici, are ceva din creionul unui portret. Cele trei
planuri: cel brut al faptului diminetii; cel simbolic al infitisirii ei ca fati ruralg; cel adnc al vechii purititi sufletesti
a poetului, care i cerea Inc odatg expresie, stau armonic incremenite impreung, pitrunzndu-se i echilibrndu-se calm unul
pe altul in simplitatea strofei, ca intr'o picturg de legendi medievali.
In aceasti linite irumpe mns deodatg ca un blestem imaginea
de sorb a vietii orasului:
Te prinde insi 'n blestemata-i ghiari,
Te sbuciumi viktejul de viat...
www.dacoromanica.ro
75
metropole unte: praf, fum. Cu aceste atribute se intilnete povestirea siminitoristi: fata dela tari a ajuns o depravati. 0 realitate acceptati aici, cum am spus, cu resemnare. Aceasti resemnare
contrazice logica interioari a formei de sonet, care cere tocmai in
finalul ei o iniltare in tensiune. Deoarece aceasta nu existi, poetul
www.dacoromanica.ro
76
OVIDIU PAPADIMA
77
in ea, de luciditate:
Si parc'aud oftarea lui sihastrii:
De ce m'aprindeti fiecare sari,
Si luminez nenorocirea voastri?
www.dacoromanica.ro
78
OVIDIU PAPADIMA
www.dacoromanica.ro
IV
ANTINOMIA SATORAS
Cgutand A' intelegem ce infativeri ia oravul in poezia lui Octavian Goga i mai ales ce mivcare sufleteascg ivi cautg expresia
www.dacoromanica.ro
8o
OVIDIU PAPADIMA
Dupa acest relief In trasaturi putine si adanci, vine un moment de putt' miscare sufleteasa, al copilului care simte a in
www.dacoromanica.ro
8i
www.dacoromanica.ro
OVIDIU PAPADIMA
8z
i visul isi cere mai departe realitatea aidoma, in aceeasi gradatie. UrmeazI clipa de paroxism al groazei, de zbatere neputincioasI pe loc si in final aceeasi relaxare, in imagina inganduratA,
inertg, a tatalui:
Strivit atunci de 'nfiorare m'ara ghemuit la tata 'n poali:
Intoarce caii mai degrabli I Nu vezi, balaurul mi 'nghite 1*
mi tremura de groazi trupul, ca pieptul paserei riinite,
CAnd tata mi-a rAspuns pe ganduri: 4 Ne ducem in ora', la small E
Cuvintele din urml ar putea pare unora ca retorice, ca nerAspunzind de loc zbuciumului copilului, ci simtului de arhitectur5,
al poetului. In realitate ele rspund cum nu se putea altfel intregii
situatii: in ducerea la scoal se consuma un destin ineluctabil,
www.dacoromanica.ro
83
www.dacoromanica.ro
84
OVIDIU PAPADIMA
Un picur de vipaie
Pe-un bulgir de zipadA.
www.dacoromanica.ro
85
In aceasti lume cu sufletul pierdut, intr satul, Cu toati frumusetea lui puri, cu toate sfielile lui aristocratice, asa cum fi vede
Goga
sub chipul unui mosneag:
Nedumerit trecandu-mi pragul, un om s'a strecurat de-afara...
Un biet mosneag cu barba alba, frumos in portul dela pira...
El s'a oprit in prag o c.lipi... Mi-a zis apoi sfios pe nume,
Cand ochii 'ntrebitori albastri ma cercetau in faranurne...
Juca un zambet de lumini pe fata lui brazdati 'n crete
cand m'a cunoscut batranul, ca 'ntinerit mi-a dat binetre...
www.dacoromanica.ro
OVIDIU PAPADIMA
86
neut...
N'avem mrturii directe dela Goga, dar se pare ci aa a fost
0 de astidati. CA a tinui la aceasti poezie, se vede din uriaa
cildurA interioari cu care a scris-o Eli care se simte in fiecare
vers.
87
Cel dintai, e al satului: se cere in munti, in frearratul palargul bolii instelate si e frate cu pamintul * unde
sub cruci de lemn o dorm strabunii.
Celalalt e al orasului: sorbit de vartejul lui napraznic *, ars
In haba lu de flacri *, neadormit in e zbuciumul attor patimi in setea de marire ...
Contemplnd zbuciumul amndurora in el, poetul are unul
din acele momente de tragica luciditate In care Isi intelege dedurii *, sub
www.dacoromanica.ro
88
OVIDIU PAPADIMA
www.dacoromanica.ro
89
www.dacoromanica.ro
OVIDIU PAPADIMA
go
zi de var...
Ca imediat s prinda contur crancen obicinuita imagina freneticA a orasului la Goga:
Drawl prins in vechea-i alergare,
Ca scormonit de-o nevrautil ghiarl,
Vuia 'mprejur si 'n clocotul din zare
Isi privAlea statomica strigare
Lung chiotind pltunAna lui murdari.
Sub ele
www.dacoromanica.ro
91
cu neamul de tarani.
Inteunul din acele finaluri barbatesti catre cari se ridica ades
lucirea din satul revoltei in poezia lui Goga ea fulgera prevestitoare:
Atfit de singur, fila de povata,
Eral sfirmane suflet dela tarli
In ne 'ntelesul haos de viatli,
CA 'n ziva asta jalnici de vari,
Durerea mea te-a priceput mai bine.
www.dacoromanica.ro
OVIDIU PAPADIMA
92
a artei
ea aici...
Incepe apoi firul epic. Pregkindu-se de plecare peste munti,
poetul intAlneste ochii portretului. Citeste in ei acelasi suflet
acelasi destin ca al sill. Il ja cu sine. Dar dincolo, in oras, intunecarea sufletului poetului se rAsfrnge si pe chipul din portret.
Poetul o citeste din ce in ce mai neinseltoare pe a sa acolo. Pn
www.dacoromanica.ro
93
Ca schema sonor', strofa aceasta, a doua, implineste contrapunctic pe intaia si o incheie. Pentru a evita o analizi prea minutioasa, rog cititorul care ar voi A. ptrunda mai adanc simetrifle artistice ale poeziei lui Goga sa reciteasca aceste prime doui
www.dacoromanica.ro
94
OVIDIU PAPADIMA
Pe un alt plan poetic, apare acea muzicalitate sumbri si aromitoare a mortii ce face una din vrjile versului eminescian. Dar
cu acea duritate in ton specified lui Octavian Goga.
95
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL
Pag.
Tipologia satului
Ordinile satului
Orasul
41
Antinomia satoras
79
63
www.dacoromanica.ro
MONITORUL OFICIAL SI
IMPRIMERIILE STATULUI
IMPRIMERIA NATIONALA.
BUCURESTI, 1942
C. 62.802.
www.dacoromanica.ro