INSTITUTUL NAŢIONAL DE HIDROLOGIE

ŞI GOSPODĂRIRE A APELOR

ÎNDRUMAR PENTRU PRELUCRAREA

DATELOR HIDROMETRICE

ÎNDRUMAR
PENTRU PRELUCRAREA
DATELOR DE LA STAŢIILE
HIDROMETRICE DE LACURI
Volumul II

Bucureşti 2016
 Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrometrice de lacuri

ÎNDRUMAR PENTRU PRELUCRAREA

DATELOR HIDROMETRICE

ÎNDRUMAR PENTRU
PRELUCRAREA DATELOR
DE LA STAŢIILE
HIDROMETRICE DE
LACURI

Volumul II

Elaborare ştiinţifică

Dr. Sorin Teodor

1
Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrometrice de lacuri

2
 Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrometrice de lacuri

CUPRINS
Scopul ........................................................................................................................... 5

1. Prelucrarea curentă a datelor din obsevaţii şi măsurători …………………........ 5

1.1. Nivelurile.................................................................................................. ...... 5
1.2. Volumele ……………………………………………………………………......... 5
1.3. Debitele de apă afluente şi defluente………………………………………...... 6
1.3.1.Determinarea debitelor de apă afluente ……………………………............... 6
1.3.1.1.Debitele de apă afluente măsurate la staţiile hidrometrice ….................... 7
1.3.1.2.Debitele de apă afluente provenite de pe suprafeţele interbazinale……… 7
1.3.1.3.Debitele de apă afluente provenite din precipitaţii…………………………... 7
1.3.1.4.Debitele de apă afluente provenite din gheaţă…………………………….... 8
1.3.2.Determinarea debitelor de apă defluente...................................................... 8
1.3.2.1.Debitele de apă defluente provenite din evaporaţia de la suprafaţa
apei…...................................................................................................................... 9
1.3.2.2.Debitele de apă defluente provenite din gheaţă......................................... 9
1.3.3.Calculul bilanţului apei………………………………………………….....……... 10
1.3.4.Temperaturile................................................................................................. 11
1.3.4.1.Temperatura aerului................................................................................... 11
1.3.4.2.Temperatura apei....................................................................................... 12
1.3.5.Fenomenele de îngheţ................................................................................... 12
1.3.6.Debitele de aluviuni în suspensie............................................................. 13
1.3.6.1.Calculul bilanţului de aluviuni în suspensie........................................ 14
2. Prelucrarea datelor rezultate din executarea topobatimetriei unui lac.............. 14
2.1. Date la teren.................................................................................................. 14
2.2. Granulometria................................................................................................ 15
2.3. Determinarea gradului de colmatare a lacului............................................... 15
2.4. Evaluarea gradului de colmatare a lacului în timp………………………....... 16
2.5. Indicatorii sistemici ai procesului de colmatare……………………… ……..... 17
2.6. Materialale grafice si tabelare prezentate într-un Studiu de batimetrie a
unui lac/acumulare........................................................................................ 18
3
 Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrometrice de lacuri

3. Activităţi necesare elaborării studiului de lac....................................................... 18

3.1. Nota explicativă privind întocmirea studiului ................................................... 18
3.2. Programul sumar de activitate hidrometrică desfăşurat în anul…., pentru
determinarea parametrilor necesari întocmirii Studiului de lac ............................ 19
3.3. Detalierea fişelor şi reprezentărilor grafice, componente studiului ................. 20
3.3.1. Niveluri ......................................................................................................... 20
3.3.2. Volume ......................................................................................................... 20
3.3.3. Debitele de apă afluente .............................................................................. 20
3.3.4. Debitele de apă defluente ............................................................................ 20
3.3.5. Bilanţul apei ................................................................................................. 21
3.3.6. Fişele cu parametri hidro-climatici............................................................... 21
3.3.7. Debite afluente şi defluente de aluviuni ................................................. 22
3.3.8. Bilanţul aluviunilor ................................................................................ 22
3.3.9. Granulometria .............................................................................................. 22
3.3.10. Tranzitul principalei viituri prin lac ........................................................ 22
3.3.11. Valuri şi vânturi .................................................................................. 23
3.3.12. Curenţii .............................................................................................. 25
3.3.13. Transparenţa apei .............................................................................. 25
3.3.14. Reactualizarea curbelor caracteristice .................................................. 26
3.3.15. Deformaţiile de maluri ........................................................................ 27
3.3.16. Fenomene periculoase ....................................................................... 28
3.3.17. Alţi factori care influenţează regimul hidrologic .................................... 28
4. Concluzii.................................................................................................................... 34
5. Bibliografie................................................................................................................. 35
6. Anexe......................................................................................................................... 36

4
 Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrometrice de lacuri

Scopul

Urmare a programului de observaţii şi măsurători hidro-climatice şi a modului

de lucru stabilit la un lac / acumulare şi prezentat în volumul anterior, în volumul de
faţă sunt precizate metodologii de prelucrare şi determinare a fiecărui parametru, cu
utilitate diversă în analize multiple hidrologice, hidraulice şi morfologice.

In acest sens, datele brute supuse etapizat prelucrărilor conform cu

metodologiile indicate de OMM, evidenţiază modul de evoluţie a cuvetei unui lac /
acumulare, în conformitate cu fazele de regim hidro-climatic, desfăşurate în acele
areale.

Alăturat metodologiilor de prelucrare, în acest volum este avansată, tematica

unui Studiu de lac/acumulare, care cuprinde numeroase informaţii valorice asupra
parametrilor măsuraţi, conform cu categoria de încadrare (1,2 şi 3), categorii stabilite
funcţie de: mărimea cuvetei, funcţiile predominante, tipul de exploatare, aportul de
aluviuni, gradul de evoluţie a regimului hidrologic, ca efect al barării albiei,etc.

1. Prelucrarea curentă a datelor din observaţii şi măsurători

1.1 Nivelurile

Nivelurile de la staţiile hidrometrice de rau (amonte - aval) şi de contur, se

prelucrează în carnetele de observaţii, conform instrucţiunilor pentru reţeaua
hidrografică de bază. Pentru mira de la baraj, se va întocmi o fişă cu valorile medii
zilnice (în cote absolute), rezultate de la citirile de la ora 700, efectuate de
observatori (Anexa 1)

Această fişă se va utiliza la determinarea volumelor în cuvetă şi calculul

debitelor provenite din precipitaţii, evaporaţie, gheaţă.

1.2. Volumele

Fişa cu variaţia zilnică a volumelor acumulării se determină, utilizând nivelurile

zilnice de la ora 700 şi curba de capacitate (volumetrică). Cu valoarea nivelului (în
cote absolute), se intră în curba de capacitate şi se determină volumul
corespunzător. (Anexa 2 şi 3).

5
 Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrometrice de lacuri

Pentru acumulările cu capacităţi mai mari de 500 x 106 m3, volumul cuvetei se
determină pe sectoare.

Sectoarele sunt delimitate de secţiunile corespunzătoare amplasamentului

staţiilor hidrometrice de contur. (Fig.1.2.1)

Pentru fiecare sector, este necesar să existe câte o curbă volumetrică proprie,
evident determinate cu ocazia reactualizării curbelor caracteristice. Volumele
sectoarelor se determină din curbele de capacitate, pe baza nivelului mediat citit la
mirele staţiilor hidrometrice corespunzătoare fiecărui sector în parte. În final, volumul
total al acumulării, va rezulta din însumarea acestora.

Fig. 1.2.1. Exemplu de evaluare a volumului activ pe sectoare, la lacuri cu capacităţi foarte
mari

1.3. Debitele de apă afluente şi defluente

1.3.1. Determinarea debitelor de apă afluente

Aportul principal de apă în lac provine din:

râul principal şi afluenţii laterali;

scurgerea de pe suprafeţele interbazinale;

aducţiuni;
6
 Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrometrice de lacuri

precipitaţii căzute pe suprafaţa acumulării;

gheaţă.

1.3.1.1. Debitele de apă afluente măsurate la staţii hidrometrice

Fişa cu debitele afluente medii zilnice determinate la staţiile hidrometrice

amplasate amonte de lac, se prelucrează conform instrucţiunilor utilizate pentru
reţeaua de bază. În cazul existenţei a mai multor râuri afluente cu staţii hidrometrice
de măsurare, debitele lichide rezultate se insumează. (Anexa 4).

1.3.1.2. Debitele de apă afluente provenite de pe suprafeţele interbazinale,

se determină ca valori lunare (Anexa 5.). Spre exemplu:

Fsh. = 300 km2 Qsh. = 5.5 m3/s

Fbaraj = 350 km2 Qbaraj = 5.8 m3/s – determinat din relaţia ql/s.km2 = f (H),
pentru zona studiată.

Diferenţa Fbazin = 50 km2 , deci 14.3% din totalul bazinului de recepţie a

lacului la nivelul barajului. (în calcule se admite un procent de max.20%).

Astfel, = = 1.05

Deci, Qlunar interbazinal = 0.05 Qmed.lunar sh

1.3.1.3. Debitele de apă afluente provenite din precipitaţii

Acest aport lichid, se calculează pentru fiecare lună din an, utilizând sumele
precipitaţiilor lunare rezultate în zona aferentă lacului, sub forma următoare:

Qm3/s =

unde:

P(mm) – reprezintă suma precipitaţiilor lunare;

7
 Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrometrice de lacuri

F(ha) – reprezintă suprafaţa totală a lacului corespunzătoare nivelului

mediu lunar;

T – numărul de secunde din luna respectivă.

În Anexa 6a. este prezentat un tabel în care sunt inserate valorile rezultate
din calcul.

1.3.1.4. Debitele de apă afluente provenite din gheaţă

În cazul când grosimea gheţii măsurate la începutul lunii (hi) şi la sfârşitul

acesteia (hf), este aceeaşi, gheaţa nu are influenţă asupra bilanţului hidric şi nu se
calculează debitul. Dacă hi > hf, înseamnă că în acea lună a avut loc un proces de
topire a gheţii, iar apa rezultată este considerată ca aport lichid în lac.

Pentru calculul debitului lichid obţinut din gheaţă, se utilizează următoarea

relaţie:

Qm3/s = X 0.90

unde:

F(ha) – reprezintă suprafaţa totală, sau restrânsă a lacului acoperită cu

gheaţă, corespunzătoare nivelului mediu lunar;

h (m) – grosimea gheţii rezultată din diferenţa favorabilă începutului de lună;

T – numărul de secunde din luna respectivă.

Menţionăm că suprafaţa lacului acoperită cu gheaţă, se obţine prin utilizarea

curbei

F = f (H).

Valorile rezultate din calcul vor fi inserate intr-un tabel (Anexa 7a).

1.3.2. Determinarea debitele de apă defluente

Pentru determinarea defluentului lichid, se întocmesc fişe cu valorile medii

zilnice ale apei turbinate, evacuate prin goliri de fund, deversate, pompate sau
8
 Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrometrice de lacuri

tranzitate prin conducte pentru diverse folosinţe în aval. (Anexele 8, 9 şi 10).

Menţionăm, că valorile tipurilor enunţate de defluent, vor fi preluate de la

dispeceratele lacurilor aflate în analiză.

În cazul existenţei unei staţii hidrometrice aflate în aval, defluentul lichid poate
fi obţinut din măsurători.

1.3.2.1. Debitele de apă defluente provenite din evaporaţia de la suprafaţa

apei

Valorile acestui parametru climatic este de preferat de a fi preluate din

măsurători executate pe o platformă evaporimetrică amplasată pe lac, care indică
cel mai precis stratul de apă evaporat.

În cazul inexisteţei unei platforme evaporimetrice, se poate apela la o staţie

evaporimetrică de interfluviu, cât mai apropiată de lac şi situată în condiţii fizico-
geografice similare.

Pentru calculul debitului lichid obţinut din evaporaţia de la suprafaţa apei, se

utilizează următoarea relaţie:

Qm3/s =

unde:

E(mm) – stratul evaporat într-o lună;

F(ha) – reprezintă suprafaţa totală a lacului corespunzătoare nivelului mediu

lunar;

T – numărul de secunde din luna respectivă.

Valorile rezultate din calcul, sunt inserate intr-un tabel. (Anexa 6a).

1.3.2.2. Debitele de apă defluente provenite din gheaţă

Daca o parte din apa existentă în lac a fost consumată pentru formarea gheţii,
fizic, aceasta reprezintă debitul defluent.
9
 Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrometrice de lacuri

Determinarea acestui debit lichid, se efectuează cu valori lunare în felul

următor:

Qm3/s = X 0.90

unde: F(ha), h (m) si T, au aceeasi semnificaţie cu cei prezentaţi pentru

debitele lichide afluente.

Referitor la suprafaţa lacului care este acoperită cu gheaţă, aceasta rezulta

din utilizarea curbei F = f (H). (Anexa 7a)

1.3.3. Calculul bilanţului apei

Prezenţa unui lac de baraj pe un râu impune o schimbare majoră a regimului

de scurgere în sistemul hidrologic natural. De aceea o mare importanţă o are
stabilirea bilanţului apei în lac, care reprezintă legătura dintre debitele totale afluente
– defluente şi variaţia volumului de apă în cuvetă.

Astfel, cele mai importante aporturi de apă în lac sunt: apa din reţeaua
hidrografică aferentă, apa subterană din straturile interceptate de cuvetă,
aducţiunile, precipitaţiile, topirea gheţii. La rândul său defluerea este realizată prin:
prelevări directe din lac pentru diverse folosinţe, infiltraţii în versanţi şi subteran,
pierderi prin evaporaţie, formarea gheţii.

Determinarea tuturor acestor elemente, implică o activitate laborioasă, care în

condiţiile actuale este dificil de realizat. În această situaţie, pentru calculele de bilanţ
s-au selecţionat numai acele elemente considerate cu rol important pentru
majoritatea lacurilor. În acest context, bilanţul hidric la un lac se efectuează anual
utilizând valori lunare, conform tabelului din Anexa 11.

În detaliu etapele de calcul sunt următoarele:

- introducerea valorică pe luni a debitelor afluente şi defluente;

- calculul Δw, care reprezintă diferenţa dintre volumele de apă corespunzătoare

nivelului de la ora 7 din prima zi a lunii şi prima zi a lunii următoare, determinate

10
 Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrometrice de lacuri

din curbele de capacitate (în cazul dezacumulării, valorile rezultate se notează

cu minus). (Anexa 12)

- determinarea Q afluent prin suma algebrică dintre Q defluent si Δw/ ΔT, (ΔT,
reprezintă numărul de secunde din luna respectivă);

- determinarea Q afluent ca sumă între debitul mediu lunar interbazinal şi debitele

medii lunare afluente de la staţiile hidrometrice amplasate amonte de lac;

- stabilirea existenţei unor erori dintre debitele afluente determinate prin cele două
metode, erori, care nu trebuie să depăşească ±10%, în perioada fără fenomene
de îngheţ.

Menţionăm, că în lipsa staţiilor hidrometrice în amonte, debitele afluente se

determină astfel:

+
Qafluent = Qdefluent - Δw/ ΔT.

Pentru verificarea principalilor parametri, care sunt incluşi în calculul de bilanţ,

este necesară trasarea unor grafice succesive, care vor cuprinde variaţia debitelor
afluente şi defluente medii zilnice, precum şi a nivelurilor şi a volumelor zilnice de la
ora 700. (Anexa13).

Inexistenţa unei concordanţe dintre aceşti parametri, se datorează fie:

- utilizării unor curbe de capacitate nereactualizate;
- citirea eronată a mirei (gradaţii ori foarte mari, ori foarte mici);
- citire eronată a mirei, influenţată de valuri sau fenomene de ingheţ;
- mire necorespunzător amplasate;
- incorectitudinea observatorilor.

1.3.4. Temperaturile

1.3.4.1. Temperatura aerului

Metodologia de determinare este cea utilizată la staţiile hidrometrice din

reţeaua de bază, folosind distinct valorile măsurate la staţiile hidrometrice de baza,
11
 Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrometrice de lacuri

de contur, de larg, precum şi în profilul hidrologic longitudinal. (Anexa 14)

1.3.4.2. Temperatura apei

Prelucrarea datelor zilnice/decadale, obţinute la staţiile hidrometrice de baza,

de contur, de larg, precum şi din profilele hidrologice longitudinale şi cu prezentarea
valorilor caracteristice. (Anexele 15, 16).

Cu datele rezultate de la staţiile de larg, inclusiv cu cele obţinute din profilele

hidrologice se întocmesc grafice pentru urmărirea repartiţiei temperaturii apei pe
verticală şi în profil (cu exprimare sub formă de curbe izoterme). Pentru compararea
vizuală a graficelor care reflectă regimul termic în diferite perioade ale anului este
necesar să se folosească aceleaşi scări. (Anexele 17, 18).

În cazul reprezentării repartiţiei temperaturii în profile, este necesar să se

aducă corecţii temperaturilor măsurate în aceeaşi zi, dar la ore diferite. Astfel, toate
măsurătorile care s-au efectuat la suprafaţa în verticalele de pe profil, se vor corecta
cu diferenţa dintre temperaturile înregistrate la staţie la ora de începere a
măsurătorilor şi aceea de la ora măsurării temperaturii în verticala de profil.

Spre exemplu: La ora 8 când a început măsurătoarea în prima verticală,

temperatura înregistrată la staţie a fost de 120 C, iar la ora 9 când a fost demarată
măsurătoarea în verticala a doua, la staţie temperatura era de 13.50C. Temperatura
de suprafaţă corectată în verticala 2 va fi: TV2 corectat = TV2 măsurat + (13.50C - 120 C). În
acelaşi mod se procedează pentru determinarea corectă a temperaturilor
determinate la suprafaţa în toate verticalele profilului.

În privinţa temperaturilor măsurate la adâncime, acestea nu se corectează,

fiind în mică măsură influenţate de variaţia diurnă.

1.3.5. Fenomenele de îngheţ

Prelucrarea primară a observaţiilor şi măsurătorilor asupra fenomenelor de

îngheţ se face conform instrucţiunilor pentru reţeaua naţională de staţii hidrometrice.

Valorile rezultate sunt reprezentate grafic, figurând repartiţia fenomenului

respectiv în profil. În figura 1.3.5.1.. se prezintă un astfel de grafic.

12
 Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrometrice de lacuri

Fig. 1.3.5.1. Repartiţia stratului de gheaţă în verticalele de măsurare

Acest gen de grafice se întocmesc pentru măsurătorile care se efectuează la

staţiile hidrometrice de contur şi pe profilele hidrologice.

1.3.6. Debitele de aluviuni în suspensie

Debitele de aluviuni în suspensie provenite de la staţiile hidrometrice de râu

(aferente lacului,

amonte şi aval), se determină conform instrucţiunilor pentru reţeaua

hidrografica naţională şi

se prezintă în studiul anual în fişe cu valori zilnice. (Anexele 19 şi 20)

Prelucrarea datelor rezultate din măsurători efectuate în zona iminentă

barajului (bieful aval), constă în:

a) Calculul turbidităţii medii zilnice, care se efectuează după cum urmează:

- pentru situaţiile în care se recoltează o singură probă de apă din canalul de fugă,
proba va fi considerată că reda turbiditatea medie a masei de apă defluentă;

- când se recoltează probe simultan din golirea de fund, canalul de fugă şi

deversor, se recurge la o mediere a acestora.

b) Calculul debitelor solide în suspensie zilnice, se obţine prin

multiplicarea turbidităţii medii zilnice cu debitul total de apă defluent.
13
 Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrometrice de lacuri

În cazul lacurilor dispuse în cascadă, dacă nu intervine nici un aport lateral,

debitele defluente solide în suspensie din lacul din amonte vor fi considerate ca
egale cu debitele afluente în lacul din aval.

1.3.6.1. Calculul bilanţului de aluviuni în suspensie

Dispunând de date privind scurgerea solidă în suspensie, din ambele biefuri

amonte –aval ale unui lac (Anexele19, 20), este posibilă efectuarea unui bilanţ al
acestui parametru hidrologic, evident cu scop de cunoaştere a volumelor de
sedimente tranzitate.

În acest context, bilanţul va cuprinde volumele lunare intrate şi iesite din lac,
diferenţa constituind-o depunerile de sedimente în cuvetă. (Anexa 21).

În lipsa datelor privind scurgerea solidă în suspensie în bieful amonte

(inexistenţa de staţii hidrometrice), calculul bilanţului de aluviuni în suspensie
nu se mai face.

2. Prelucrarea datelor rezultate din executarea topobatimetriei

unui lac

2.1. Datele de la teren constau în :

- determinarea legăturii topografice borna – faţa apei;

- ridicări topografice a arealelor emerse;

- ridicarea batimetrică a cuvetei;

- prelevări de probe de sedimente din pat.

In acest context, prelucrarea datelor şi informaţiile obţinute constă în:

-sortarea şi editarea datelor înregistrate pe lac;

-trasarea profilelor transversale şi a profilului longitudinal;

14
 Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrometrice de lacuri

-realizarea hărţii batimetrice;

-calculul suprafeţelor şi al volumelor;

-trasarea curbelor caracteristice (W,S);

-întocmirea cheii volumetrice tabelare;

-estimarea granulometriei sedimentelor depuse în cuvetă.

Având în vedere utilizarea la nivel naţional a ecosondei tip SIMRAD, sortarea

şi editarea datelor înregistrate pe lac, se poate efectua cu ajutorul programului
HYPACK.

Utilizând programul AUTOCAD se poate desena facil profilele (Anexele 22 şi

23), calcula suprafeţele şi determina volumele, în vederea realizării hărţii batimetrice
(Anexele 24 şi 25).

Ca etapă următoare, se întocmeşte cheia tabelară volumetrică (Anexa 26) şi

a suprafeţei cuvetei, inclusiv trasarea grafică a curbelor caracteristice: W, S. (Anexa
27).

2.2. Granulometria

Prelucrarea datelor privind granulometria aluviunilor din patul cuvetei, se

efectuează conform instrucţiunilor pentru reţeaua hidrometrică naţională.

În studiul anual, se prezintă un tabel cu fracţiile granulometrice a tuturor

prelevărilor efectuate în acel an, inclusiv reprezentări grafice ale curbelor
granulometrice. (Anexele 28 şi 29).

2.3. Determinarea gradului de colmatare a lacului

Referitor la determinarea volumului activ al lacului, metodologia cea mai

adecvată,
este aceea de suprapunere a profilelor noi peste cele anterioare, unde ies în
evidenţă deformaţiile dominante (eroziune sau colmatare, în m2). În cazul când pe
un profil suprapus apar eroziuni şi depuneri, suprafaţa deformată reprezintă suma
15
 Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrometrice de lacuri

algebrică a suprafeţelor parţiale (+/-). Datele rezultate din această analiză sunt
notate într-un tabel (Vezi Tab. 2.3.1.) de forma:

Tabelul
2.3.1.

Media
Suprafaţa Distanţa medie Volumul
Nr. deformaţiilor
erodată(-)/colmatată (+) între profile deformaţiilor
profil 2
între profile 3
S (m ) 2
D (m) V (m )
Smed. (m )
1 77

2 17 47 100 4700

3 - 33 -8 150 -1200

4 -6 200 -1200
21

. ..... ... ... ...

Total

Volumul total colmatat – erodat, se obţine prin însumarea algebrică a

volumelor parţiale.

2.4. Evaluarea gradului de colmatare a lacului în timp

Urmare a efectuării de noi ridicări topobatimetrice conform frecvenţei de

măsurare stabilite în special, funcţie de coeficentul de acumulare a stocului solid în
lac şi a repetitivităţii regimului hidrologic excedentar în zonă, se va evalua
diminuarea în timp a volumului activ al cuvetei.

În acest sens, beneficiind de serii repetate de date topobatimetrice, obţinute

în diverşi ani, vor rezulta noi volume depuse în cuvetă între perioadele de timp cu
măsurători.

În tabelul nr. 2.4.1., este prezentat sintetic, un mod de calcul pentru

determinarea volumelor de aluviuni depuse în timp într-un lac de acumulare şi
16
 Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrometrice de lacuri

determinarea procentuală a gradului de colmatare.

Tabelul 2.4.1.

Volum lac
An Diferente Volum Volum
(m3 ) volum (m3 ) colmatat (m3 colmatat (%)
)

1982 13.300.000 0.000 0 0

1987 9.804.357. 3.495.643. 3.495.643. 26.3

1992 9.392.544. 411.813. 3.907.456. 29.4

1998 9.053.711. 338.833. 4,246,289. 31.9

2014 7.732.067. 1.321.644 5.567.933. 41.9

2.5. Indicatorii sistemici ai procesului de colmatare

Gradul de reţinere a aluviunilor – (Gr), reprezintă raportul dintre aluviunile depuse

în lac (Wr)şi afluxul de aluviuni (Ws):

Gr =

Rata colmatării (ritmul de colmatare) -.este dată în general sub forma:

Rc =

- Wr - volumul de aluviuni depuse în lac în cursul unui an (m3/an);

- V - reprezintă volumul iniţial al lacului (m3).

Gradul de colmatare a lacului (%)

17
 Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrometrice de lacuri

P% = VColmatat/VTotal iniţial x 100

2.6. Materialele grafice si tabelare ce trebuiesc a fi prezentate într-un

Studiu de batimetrie a unui lac/acumulare:

- Harta cu amplasamentul profilelor transversale;

- Tabele cu coordonatele geografice si stereo 70 corespunzatoare capetelor

de profil (pentru ambele maluri);

- Tabel cu distanţa dintre profile, inclusiv distanţa cumulată;

- Profile transversale trasate grafic în cote absolute;

- Profil transversal, trasat grafic în cote absolute;

- Harta batimetrică, cu figurarea izobatelor;

- Cheia tabelară volumetrică;

- Graficul cheii volumetrice;

- Cheia tabelară a suprafeţelor.

3. Activităţi necesare elaborării studiului de lac

3.1. Nota explicativă privind întocmirea studiului

În detaliu:

 Amplasarea lacului – râul, distanţa de la izvoare, localitatea

aferentă, suprafaţa bazinului de recepţie, altitudinea bazinală;

 Categoria lacului (în ce program de activitate hidrometrică este

inclus – I, II, III);

18
 Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrometrice de lacuri

 Anul dării în exploatare a acumulării;

 Caracteristici tehnice

- cota nivelului minim de exploatare;

- cota nivelului normal de retenţie;

- cota nivelului maxim;

- cota prag deversor;

- cota cronament;

- volumul lacului la NNR;

- volumul util;

- suprafaţa lacului la NNR;

- lungimea lacului la NNR;

- tipul de centrală hidroelectrică;

- priza de apă (în corpul barajului, în exterior), cotele de prelevare;

- aducţiune apă brută – lungimea conductei, debitul instalat;

- pompare apă brută - lungimea conductei, debitul.

3.2. Programul sumar de activitate hidrometrică desfăşurat în anul….,

pentru determinarea parametrilor necesari întocmirii Studiului de
lac.

Se va preciza concis tipul de măsurători şi observaţii care s-au executat în

anul……, în cele două biefuri (amonte - aval), ce date au fost preluate de la
dispeceratele barajelor şi modalităţile de control hidrometric al acestora, explicaţii
privind neefectuarea unor măsurători, explicaţii referitoare la erorile rezultate din
calcul de bilanţ hidric, unele propuneri pentru îmbunătăţirea programului de
activitate, etc.
19
 Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrometrice de lacuri

3.3. Detalierea fişelor şi reprezentarilor grafice, componente studiului

3.3.1. Niveluri

- Prezentarea fişei cu valorile medii zilnice ale nivelului, citite la ora 700,
(măsurate în cote absolute la mira de la baraj); (Anexa 1)

3.3.2. Volumele

-Prezentarea fişei cu valorile volumelor, determinate zilnic la ora 7 00 (se

va utiliza cheia volumetrică tabelară). (Anexele 2, 3)

3.3.3. Debitele de apă afluente

- Prezentarea fişei cu valorile medii zilnice ale debitelor de apă afluente la

staţiile hidrometrice de râu din amonte (Anexa 4);
- Prezentarea fişei cu valorile medii lunare a debitelor de apă provenite de
pe suprafeţe interbazinale (Anexa 5);
- Prezentarea fişei cu valorile medii lunare a debitelor de apă afluente
prin aducţiuni (datele se preiau de la dispeceratele barajului, sub formă de
valori medii lunare) (Anexa 5);
- Prezentarea fişei cu valorile medii lunare a debitelor de apă provenită
din precipitaţiile căzute pe suprafaţa lacului (Anexa 6a.);
- Prezentarea fişei cu valorile medii lunare ale debitelor de apă provenite
din gheaţă. (datele rezultă, atât din măsurarea grosimii gheţii în profilele
hidrometrice, cât şi din cartarea extinderii acestui fenomen de iarnă la
nivelul lacului) (Anexele 7a şi 7b).

3.3.4. Debitele de apă defluente

- Prezentarea fişei cu valorile medii zilnice ale debitelor de apă turbinate

(Anexa 8);
- Prezentarea fişei cu valorile medii zilnice ale debitelor de apă evacuate
prin goliri de fund şi deversoare (Anexele 9 şi 10);
- Prezentarea fişei cu valorile medii zilnice ale debitelor de apă tranzitate

20
 Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrometrice de lacuri

prin conducte;
- Prezentarea fişei cu valorile medii zilnice ale debitelor de apă pompate;
- Prezentarea fişei cu valorile medii zilnice ale debitelor de apă defluente
totale. (însumarea valorilor medii zilnice, rezultate din deflueri).
Menţionăm că toate valorile se preiau de la dispeceratele barajelor;

- Prezentarea fişei cu valorile medii lunare ale debitelor provenite din

evapotranspiraţia de la suprafaţa apei (Anexa 6a). În lipsa măsurătorilor
directe, evaporaţia se determină pe baza datelor de la staţia
evaporimetrică cea mai apropiată, situată în condiţii geografice similare;

- Prezentarea fişei cu valorile medii lunare ale debitelor de apă provenite

din gheaţă. (Anexa 7a).

3.3.5. Bilanţul apei

Bilanţul hidric (Anexa 11), ia în calcul debitele afluente şi defluente (descrise

detaliat anterior), ce sunt verificate cu raportul ∆W/∆T, pentru a se sesiza existenţa
unor eventuale erori (care nu trebuie sa depăşească + - 10%). Se va prezenta un
tabel cu valorile medii lunare a volumelor de apa, rezultate din raportul ∆W/∆T.
(Anexa 12).
Menţionăm, că pentru verificarea bilanţului apei (ca material ajutător),se
trasează un grafic complex (Anexa 13), ce cuprinde: variaţia debitelor de apă
medii zilnice afluente şi defluente, inclusiv a nivelurilor şi volumelor de la ora
700.
Neconcordanţele vizualizate, implică o nouă verificare a fiecărui
parametru în parte.

3.3.6. Fişele cu parametrii hidro – climatici

- Prezentarea fişei cu valorile medii zilnice ale temperaturii aerului (Anexa 14);
- Prezentarea fişei cu valorile medii zilnice ale temperaturii apei (Anexa 15);
- Prezentarea unui tabel cu valorile precipitaţiilor măsurate la staţia hidrometrică
…….(Anexa 6b);
21
 Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrometrice de lacuri

-Pentru fenomenele de îngheţ, se intocmeste un tabel cu grosimea podului de

gheaţă şi a zăpezii pe gheaţă (pentadal), precum şi o reprezentare grafică a
repartiţiei stratului de gheaţă în verticalele de măsurare. (Anexa 7b)

3.3.7. Debitele afluente şi defluente de aluviuni

- Prezentarea fişei cu valorile medii zilnice ale debitelor de aluviuni în

suspensie afluente (valori preluate de la o staţie hidrometrică din amonte)
(Anexa 19);

- Prezentarea fişei cu valorile medii zilnice ale debitelor de aluviuni în suspensie

defluente (valori preluate de la o staţie hidrometrică din aval) (Anexa 20).

3.3.8. Bilanţul aluviunilor, (material inclus numai în Studiile de Lac de

categoria I şi II).

În lipsa staţiilor hidrometrice din amonte nu se mai întocmeşte tabelul

pentru calculul bilanţului de aluviuni (Anexa 21), în studiu urmând a fi prezentată
numai fişa cu valorile medii zilnice ale debitelor defluente.

3.3.9. Granulometria

- Se va prezenta un tabel cu fracţiile granulometrice a tuturor sedimentelor

prelevate în campaniile de măsurători, inclusiv reprezentări grafice ale curbelor
granulometrice. (Anexele 28 şi 29).

3.3.10. Tranzitul principalei viituri prin lac

Pentru principala viitură din an se întocmeşte un tabel în care sunt trecute
valorile scurgerii lichide afluente şi defluente pe acea perioadă de timp, inclusiv un
grafic ce va prezenta comparativ ramurile de creştere şi descreştere al acestei faze
de regim hidric extrem, bief amonte - bief aval. (Anexa 30).

22
 Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrometrice de lacuri

3.3.11. Valuri şi vânturi

- Pentru valuri, se va prezenta un Tabel centralizator cu frecvenţa valurilor

pe trepte de înălţime şi direcţii (3.3.11.1), precum şi o descriere axată pe
valoarea înălţimii maxime a valului înregistrat lunar, viteza, inclusiv direcţia
vântului care a generat valul cel mai mare din lunile respective.

Locul de măsurare …………….…….…. Anul ….… Tabelul

3.3.11.1.

Direcţia

Trepte Nr. Frecvenţa

de total
N NNE NE ENE E ESE …… Calm (%)
înălţime de
(m) cazuri

0.05-0.2

0,21-0.4

0.41-0.6

0.61-0.8

0.81-1.0

1.01-1.2

.......

- Pentru vânturi, se va prezenta un Tabel centralizator cu frecvenţa vântului

pe trepte de viteză şi direcţie (3.3.11.2.)

23
 Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrometrice de lacuri

Locul de măsurare ………………………..………. Anul ………………..

Tabelul
3.3.11.2.

Direcţia

Trepte Nr.
de total
N NNE NE ENE E ESE …… Calm Frecvenţa
viteză de
(m/s) cazuri (%)

0.01-1

1.1-3

3.1-5

5.1-10

10.1-13

13.1-15

15.1-17

17.1-22

22.1-28

>28

24
 Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrometrice de lacuri

3.3.12. Curenţii

În studiul anual, pentru fiecare profil în care s-au efectuat astfel de măsurători,
se va prezenta un tabel (3.3.12.1), conform modelului:

Staţia hidrometrică .................... Profilul……………….

Tabelul 3.3.12.1

Verticala I II III …VII

Data/ora

Adâncime flotor [m]

Distanţa parcursă [m]

Durata [s]

Viteza [cm/s]

Direcţia

3.3.13. Transparenţa apei

Datele obţinute din măsurători şi observaţiile expediţionare, trebuiesc a fi

centralizate (vezi Tabelul 3.3.13.1.), pentru a fi incluse în analiza evolutivă a
principalelor proprietăţi fizice ale apei (temperatură, transparenţă, turbiditate, etc.).

25
 Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrometrice de lacuri

Staţia hidrometrică........... Profilul........

Tabelul 3.3.13.1.

Verticala I II III.......VII

Data/ora

Adâncime disc
(m)

Vizualizare disc

(%)

În detaliu, vizualizarea discului (%), este în funcţie de distingerea sa treptată

pe adâncime.
Conform, evaluărilor făcute în timp şi prezentate în literatura de specialitate,
distingerea foarte bună (în condiţii relativ scăzute de încărcare cu aluviuni a apei),
se percepe până la o adâncime de ~ 30cm (procentual de100%). Între 30 – 50cm
adâncime, distingerea discului se diminuează devenind bună (procentual de ~
80%), iar continuând către 70cm, distingerea se degradeaza treptat, ajungând să
fie parţial bună (procentual de 45 - 60%).
După adâncimea de 70cm, până la ~ 120cm, considerată ca adâncime
maximă de observare a unor părţi majore din disc, vizibilitatea devine mai greoaie,
până la opacitate totală (procentual 0 - 15%).

3.3.14. Reactualizarea curbelor caracteristice

În Studiul de Lac, o reactualizare a curbelor caracteristice, este reprezentată

cu materiale de analiză identice cu aceea unei topobatimetrii.

Menţionăm, că este imperios necesară reactualizarea curbelor caracteristice,

pentru o determinare corectă a bilanţului hidric la nivelul biefurilor amonte – aval a
unui lac, cu o frecvenţă evident impusă de coeficientul de acumulare a stocului solid,
de ritmul mediu anual potenţial de colmatare, de manifestarea regimului hidrologic
din anul anterior.

În tabelul de mai jos (3.3.14.1.), este prezentată frecvenţa de realizare a

26
 Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrometrice de lacuri

topobatimetriei unui lac.

Frecvenţa de măsurare topobatimetrică a unui lac şi de determinare a gradului de

colmatare

Tabelul 3.3.14.1.

Coeficientul de Ritmul mediu Caracterizarea

Frecvenţa de
acumulare a anual de colmatare hidrologică a anului
măsurare
stocului solid (αs) (R) % precedent

<1 >70 - Bianual

Ploios şi mediu Anual

1–5 10 – 70
Secetos La 2 ani

Ploios şi mediu La 2 ani

5 – 10 3 – 10
Secetos La 3 ani

10 -50 0,8 – 3 - La 5 ani

> 50 <0,8 - La 7 ani

3.3.15. Deformaţiile de maluri

Anual profilele de măsurare a deformaţiilor de mal, vor fi reprezentate grafic la

o scară convenabilă de lucru (1/1000, sau 1/2000), şi se vor suprapune peste cele
din anul anterior, pentru determinarea deformaţiilor, care evident reliefează cât de
activ este procesul de eroziune.

Prin planimetrare se determină volumul deformaţiilor, calculul fiind identic cu

cel pentru calculul colmatării prin metoda profilelor suprapuse.
27
 Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrometrice de lacuri

3.3.16. Fenomene periculoase

În cazul producerii unor fenomene periculoase în arealul amplasamentului

unui lac, ce generează multiple daune asupra omului şi economiei naţionale,
(precum: poluarea apei, ridicarea excesivă a nivelurilor de apă în lac, sau o scădere
a lor, cu numeroase consecinţe asupra deservirii folosinţelor existente, extinderea
deosebită a procesului de eroziune a malurilor, cu implicaţii în distrugerea
localităţilor, obiectivelor industriale, drumuri, reţele electrice, etc, sau probleme
tehnice extreme la baraj, digurile de contur, etc), obligatoriu, personalul Staţiei
Hidrologice va efectua, după trecerea acelei perioade critice, o descriere amănunţită
a evenimentelor periculoase ce s-au produs în incinta cuvetei şi în arealul limitrof.
Această descriere va fi introdusă în structura Studiului.

3.3.17. Alţi factori care influenţează regimul hidrologic

Conform instalării unui factor de influenţă predominant asupra scurgerii

(lichidă şi solidă), în zona aferentă unei acumulări, (monitorizate hidrologic),
personalul Staţiei Hidrologice, va întocmi o descriere referitoare la: identificarea
multiplicării fazelor de regim hidrologic excedentare (min, max), gradul de
agresivitate a principalelor viituri, transportul aluvionar excedentar, apariţia repetată
a corpurilor plutitoare, scurgerea de sloiuri, dezvoltare rapidă a unor noi soiuri de
vegetatie în cuvetă, etc.. Descrierea, obligatoriu va fi inserată în Studiul anului.

Urmare a prezentării întregii structuri a unui Studiu, cu prelucrările primare a

datelor din reţeaua hidrometrică a lacurilor din ţară, obligatoriu este necesar ca
aceste Studii să fie conforme cu categoria în care a fost încadrat lacul. Astfel,
Studiile de lac corespunzătoare categorii I (cu program complex de observaţii şi
măsurători), vor cuprinde maximul de parametri hidro-climatici, inclusiv cei rezultaţi
din măsurători topobatimetrice, efectuaţi într-un an calendaristic. (Materialele ce vor
fi prezentate în Studiu, vor fi eşalonate conform Capitolului 3. din Instrucţiune, cu
desfăşurarea între punctele 3.1 şi 3.3.17.)

Pentru categoria a II-a şi apoi pentru categoria a III-a, materialele din Studiu,
vor fi mai puţine, conform cu programul de observaţii şi măsurători prevăzut pentru
aceste tipuri de lacuri.
28
 Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrometrice de lacuri

Astfel, pentru lacurile din categoria a II-a, Studiul prevede următoarele

materiale:

- nota explicativă privind întocmirea studiului;

- fişa cu valorile de niveluri medii zilnice (în cote absolute);

- fişa cu valorile volumelor, determinate zilnic la ora 7 00.

Debitele de apă afluente

- fişa cu valorile medii zilnice ale debitelor de apă afluente la staţiile

hidrometrice de râu din amonte;

- fişa cu valorile medii lunare a debitelor de apă provenite de pe suprafeţe

interbazinale;

- fişa cu valorile medii lunare a debitelor de apă afluente prin aducţiuni;

- fişa cu valorile medii zilnice ale debitelor de apă tranzitate prin conducte;

- fişa cu valorile medii zilnice ale debitelor de apă pompate;

- fişa cu valorile medii zilnice ale debitelor de apă afluente totale;

- fişa cu valorile medii lunare ale debitelor provenite din precipitaţiile căzute
pe suprafaţa lacului;

- fişa cu valorile medii lunare ale debitelor de apă provenite din gheaţă;

Debitele de apă defluente

- fişa cu valorile medii zilnice ale debitelor de apă turbinate;

- fişa cu valorile medii zilnice ale debitelor de apă evacuate prin goliri de
fund şi deversoare;

- fişa cu valorile medii zilnice ale debitelor de apă tranzitate prin conducte;
29
 Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrometrice de lacuri

- fişa cu valorile medii zilnice ale debitelor de apă pompate;

- fişa cu valorile medii zilnice ale debitelor de apă defluente totale;

- fişa cu valorile medii lunare ale debitelor provenite din evapotranspiraţia

de la suprafaţa apei;

- fişa cu valorile medii lunare ale debitelor de apă provenite din gheaţă.

Bilanţul apei

- tabel, cu inserarea elementelor de bilanţ hidric;

- tabel cu valorile medii lunare a volumelor de apă, rezultate din raportul

∆W/∆T;

- grafic complex, ce cuprinde: variaţia debitelor de apă medii zilnice afluente

şi defluente, inclusiv a nivelurilor şi volumelor de la ora 700.

Fişele cu parametrii hidro – climatici

- fişa cu valorile medii zilnice ale temperaturii aerului;

- fişa cu valorile medii zilnice ale temperaturii apei;

- tabel cu valorile precipitatiilor măsurate la Staţia Hidrometrică;

- tabel cu grosimea podului de gheaţă şi a zăpezii pe gheaţă (pentadal),

precum şi o reprezentare grafică a repartiţiei stratului de gheaţă în
verticalele de măsurare.

Debitele afluente şi defluente de aluviuni

- fişa cu valorile medii zilnice ale debitelor de aluviuni în suspensie

afluente;

- fişa cu valorile medii zilnice ale debitelor de aluviuni în suspensie

defluente;
30
 Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrometrice de lacuri

- tabel pentru calculul bilanţului de aluviuni.

Granulometria

- tabel cu fracţiile granulometrice a tuturor sedimentelor prelevate în

campaniile de măsurători; (suspensii, târâte, probe pat);

- reprezentări grafice ale curbelor granulometrice.

Tranzitul principalei viituri prin lac

- tabel cu valorile scurgerii lichide afluente şi defluente pe perioada viiturii;

- reprezentarea grafică a viiturii afluente şi defluente.

Transparenţa apei

- tabel prezentat ca model la punctul 3.3.13.

Reactualizarea curbelor caracteristice

- prezentarea materialelor de analiză, identice cu cele rezultate la o

topobatimetrie.

Fenomene periculoase

- descriere a evenimentelor periculoase ce s-au produs în incinta cuvetei şi

în arealul limitrof.

Alţi factori care influenţează regimul hidrologic

- descrierea instalării factorului de influenţă predominant asupra scurgerii

(lichida şi solidă), în zona aferentă a acumulării, inclusiv pe arealul cuvetei.

Pentru lacurile din categoria a III-a, Studiul prevede următoarele materiale:

- nota explicativă privind întocmirea studiului;

31
 Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrometrice de lacuri

- fişa cu valorile de niveluri medii zilnice (în cote absolute);

- fişa cu valorile volumelor, determinate zilnic la ora 7 00.

Debitele de apă afluente

- fişa cu valorile medii zilnice ale debitelor de apă afluente la staţiile

hidrometrice de râu din amonte;

- fişa cu valorile medii lunare a debitelor de apă provenite de pe suprafeţe

interbazinale;

- fişa cu valorile medii lunare a debitelor de apă afluente prin aducţiuni;

- fişa cu valorile medii zilnice ale debitelor de apă tranzitate prin conducte;

- fişa cu valorile medii zilnice ale debitelor de apă pompate;

- fişa cu valorile medii zilnice ale debitelor de apă afluente totale;

- fişa cu valorile medii lunare ale debitelor provenite din precipitaţiile căzute
pe suprafaţa lacului;

- fişa cu valorile medii lunare ale debitelor de apă provenite din gheaţă;

Debitele de apă defluente

- fişa cu valorile medii zilnice ale debitelor de apă turbinate;

- fişa cu valorile medii zilnice ale debitelor de apă evacuate prin goliri de
fund şi deversoare;

- fişa cu valorile medii zilnice ale debitelor de apă tranzitate prin conducte;
- fişa cu valorile medii zilnice ale debitelor de apă pompate;

- fişa cu valorile medii zilnice ale debitelor de apă defluente totale;

- fişa cu valorile medii lunare ale debitelor provenite din evapotranspiraţia

32
 Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrometrice de lacuri

de la suprafaţa apei;

- fişa cu valorile medii lunare ale debitelor de apă provenite din gheaţă.

Bilanţul apei

- tabel, cu inserarea elementelor de bilanţ hidric;

- tabel cu valorile medii lunare a volumelor de apă, rezultate din raportul

∆W/∆T;

- grafic complex, ce cuprinde: variaţia debitelor de apă medii zilnice afluente

şi defluente, inclusiv a nivelurilor şi volumelor de la ora 700.

Transparenţa apei

- tabel prezentat ca model la punctul 3.3.13.

Reactualizarea curbelor caracteristice

- prezentarea materialelor de analiză, identice cu cele rezultate la o

topobatimetrie.

Fenomene periculoase

- descriere a evenimentelor periculoase ce s-au produs în incinta cuvetei şi

în arealul limitrof.

Alţi factori care influenţează regimul hidrologic

- descrierea instălarii factorului de influenţă predominant asupra scurgerii

(lichidă şi solidă), în zona aferentă a acumulării.

Concluzii

Metodologiile de prelucrare prezentate în acest volum, permit hidrologilor de

la Staţiile Hidrologice din ţară să determine cât mai corect multitudinea de parametri

33
 Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrometrice de lacuri

hidro-climatici observaţi şi măsuraţi la teren, în vederea efectuării unor pertinente

analize a evoluţiei mediului hidric şi a morfodinamicii biefurilor amonte şi aval a unui
lac/acumulare.

Acest Îndrumar contribuie de asemenea, la realizarea programului complex

de monitoring, conform cerinţelor Directivei Cadru Ape, privind sistematizarea pe
baze moderne şi într-o concepţie unitară a întregii reţele hidrografice a ţării, privind
lipsa de apă şi promovarea adaptării la schimbările climatice.

34
 Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrometrice de lacuri

Bibliografie

- Chiriac. V, Filotti. A, Teodorescu.I, (1976), Lacuri de acumulare, Editura

CERES, Bucureşti;

- Brezeanu Ghe, Simon – Gruiţă Alexandra (2002) – Limnologie generală,

Editura HGA, Bucureşti;

- Kristensen Petr, Ole Hansen Hans (1994) - European Rivers and Lakes,
Assessment of their Environmental State, EEA, Copenhaga;

- Şerban,P, Teodor S, (1992), Colmatarea lacurilor de acumulare din

România, Volumul celui de al IV-lea simpozion „Provenienţa şi efluenţa
aluviunilor”, Piatra Neamţ;

- Teodor Sorin, (1999), Lacul de baraj şi noua morfodinamică (Studii de caz

pentru râul Argeş), Editura VERGILIU, Bucureşti;

*** (2007) Guide synthèse: élaboration d’un plan directeur de bassin versant
de lac et
adoption de bonnes pratiques, Ministère du Développement Durable, de
l’Environnement et des Parcs, Québec (Québec) CANADA;

*** (1997), Instrucţiuni pentru staţiile şi serviciile hidrologice. Debite de apă şi

aluviuni, Institutul de Meteorologie şi Hidrologie, Bucureşti;

*** (1973), Studii de Hidrologie XLI (Extras), Institutul de Meteorologie şi

Hidrologie, Bucureşti.

*** (1966), Studii de Hidrologie XVIII (Extras), Comitetul de Stat al Apelor

Institutul de Studii şi Cercetări Hidrotehnice, Bucureşti.

*** (1965), Instrucţiuni pentru Reţeaua Hidrometrică de Bază, Volumul II -

Instrucţiuni pentru Posturile Hidrometrice, partea a II-a, Lacuri, Comitetul de
Stat al Apelor, Bucureşti.

http://www.baraje.ro/rrmb/rrmb_idx

35
Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrometrice de lacuri

ANEXA 1

36
Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrometrice de lacuri

ANEXA 2

37
Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrometrice de lacuri

ANEXA 3

38
Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrometrice de lacuri

ANEXA 6a

39
Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrometrice de lacuri

ANEXA 7a

40
Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrometrice de lacuri

ANEXA 7b

41
Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrometrice de lacuri

ANEXA 8

42
Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrometrice de lacuri

ANEXA 9

43
Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrometrice de lacuri

ANEXA 10

44
Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrometrice de lacuri

ANEXA 11

45
Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrometrice de lacuri

ANEXA 12

46
Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrometrice de lacuri

ANEXA 13

47
Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrometrice de lacuri

ANEXA 14

48
Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrometrice de lacuri

ANEXA 15

49
Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrometrice de lacuri

ANEXA 16

50
Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrometrice de lacuri

ANEXA 17

51
Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrometrice de lacuri

ANEXA 18

52
Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrometrice de lacuri

ANEXA 19

53
Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrometrice de lacuri

ANEXA 20

54
Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrometrice de lacuri

ANEXA 21

55
Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrometrice de lacuri

ANEXA 22

56
Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrometrice de lacuri

ANEXA 23

57
Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrometrice de lacuri

ANEXA 24

58
Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrometrice de lacuri

ANEXA 25

59
Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrometrice de lacuri

ANEXA 26

60
Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrometrice de lacuri

ANEXA 27

61
Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrometrice de lacuri

ANEXA 28

62
Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrometrice de lacuri

ANEXA 29

63
Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrometrice de lacuri

ANEXA 30

64
www.inhga.ro