Sunteți pe pagina 1din 38

IMPLEMENTAREA NOII DIRECTIVE CADRU A APEI IN

BAZINE PILOT (WAFDIP)


EuropeAid/114902/D/SV/RO
RO.0107.15.02.01

TR-18
PROCEDURA OPERATIONALA STANDARD PENTRU
COLECTARE FAUNA PISCICOLA

ARCADIS Euroconsult (NL)


In asociere cu:
OIEAU (FR)
MOTT MACDONALD (UK)
ECOTERRA (RO)

Autor: Dr. Grigore Davideanu


Verificare: David W. van Raalten (Project Director)
Versiune draft: 30 Mai 2005
Versiune finala: 16 August 2005
Adresa de contact Romania Directia Apelor Somes-Tisa
(Biroul proiectului) Str. Vanatorului, 17
400213 Cluj-Napoca, Romania
tel/fax: +40 (0) 364 401048
Beaulieustraat 22
Adresa contact contractor PO Box 441
principal 6800 AK Arnhem, The Netherlands
tel/fax: +31 26 3577 253 / 3577 577
www.euroconsult.nl / www.arcadis-global.com
TR-18 Procedura Operationala Standard pentru prelevarea faunei piscicole 2 / 38
Cuprins
1 Introducere ........................................................................................................................... 5
1.1 Cerinţele DCA .......................................................................................................... 5
1.2 Utilizarea informaţiei ihtiofaunistice pentru evaluarea calităţii apei, in Romania...... 6
1.3 Utilizarea datelor despre pesti in UE........................................................................ 7
2 Consideraţii teoretice privind colectarea peştilor în vederea studiului ihtiocenozelor........... 9
2.1 Principii teoretice generale privind metodologia colectării în studiile ihtiologice ...... 9
2.1.1 Generalităţi privind colectarea peştilor.................................................................... 9
2.2 Aspecte biologice in alegerea şi utilizarea instrumentelor de colectare................... 9
2.2.1 Când obiectivul studiului este obţinerea de informaţii calitative si
semicantitative ................................................................................................................. 9
2.2.2 Când obiectivul studiului este aprecierea abundenţei.................................... 10
Captura speciilor diferite ................................................................................................ 11
2.3 Aspecte statistice ale alegerii şi utilizării intrumentelor de colectare ..................... 11
2.3.1 Eroarea sistematică ....................................................................................... 12
2.3.2 Varianţa.......................................................................................................... 12
2.4 Stabilirea programului de colectare ....................................................................... 13
3 Metoda de captură prin electronarcoză .............................................................................. 15
3.1 Efectul curentului electric asupra peştilor .............................................................. 15
3.2 Realizarea pescuitului electric ............................................................................... 15
3.2.1 Agregatul pentru pescuit electric.................................................................... 15
3.3 Factorii care influenţează care influenţează pescuitul electric............................... 16
3.4 Modul de utilizare al agregatului de pescuit electric .............................................. 17
3.5 Avantajele şi dezavantajele pescuitului electric ..................................................... 18
3.5.1 Avantajele pescuitului electric ........................................................................ 18
3.5.2 Dezavantajele pescuitului electric .................................................................. 18
4 Metodologia colectării ihtiofaunei prin pescuit reversibil (electronarcoză).......................... 19
4.1 Echipamentul ......................................................................................................... 19
4.2 Aparatul de pescuit ................................................................................................ 19
4.3 Protecţia muncii ..................................................................................................... 20
4.3.1 Aspecte generale ........................................................................................... 20
4.3.2 Măsuri de siguranţă........................................................................................ 20
4.4 Obiectivele pescuitului ........................................................................................... 21
4.4.1 Dimensiunea şi numărul staţiilor de pescuit................................................... 21
4.5 Practica pescuitului reversibil prin electronarcoză ................................................. 22
4.5.1 Pregătirea deplasărilor include....................................................................... 22
4.5.2 Pregătirile la punctul de staţie ........................................................................ 22
4.5.3 Activitatea de pescuit ..................................................................................... 22
4.5.4 Râurile mici .................................................................................................... 23
4.5.5 Râurile mari.................................................................................................... 23
4.6 Identificarea şi măsurarea peştilor, eliberarea lor .................................................. 24
4.6.1 Generalităţi..................................................................................................... 24
4.6.2 Identificarea peştilor ....................................................................................... 24
4.6.3 Măsurători ...................................................................................................... 24
4.6.4 Anestezice, dezinfectanţi ............................................................................... 24
4.6.5 Eliberarea peştilor .......................................................................................... 24
4.6.6 Rezultate ........................................................................................................ 24
4.6.7 Controlul calităţii datelor................................................................................. 25
4.6.8 Înregistrarea datelor ....................................................................................... 25
Anexa 1 ................................................................................................................................. 27
Anexa 2 ................................................................................................................................. 29
Anexa 3 ................................................................................................................................. 31
Bibliografie............................................................................................................................. 33

TR-18 Procedura Operationala Standard pentru prelevarea faunei piscicole 3 / 38


TR-18 Procedura Operationala Standard pentru prelevarea faunei piscicole 4 / 38
1 Introducere
1.1 Cerinţele DCA
O noutate in Directiva Cadru a Apei aparută in 2000 se referă la importanta
monitoringului biologic pentru evaluarea calităţii apei.

Directiva Cadru a Apei se referă la o politică comună în Uniunea Europeana pentru


managementul apelor:
1. Introducerea conceptului de «stare ecologică bună» a corpurilor de apă şi mutarea
accentului în privinţa monitorizării calităţii apei de la parametrii chimici spre parametrii
biologici şi ecologici.
2. Abordarea managementului apelor la nivel bazinal.
Paragrafe edificatoare din Directiva Cadru a Apei sunt:

Articolul 1
Scopul
Scopul acestei Directive este stabilirea unui cadru pentru protecţia apelor interioare de
suprafaţă şi subterane, a apelor tranzitorii, a apelor costiere, care:
(a) să prevină deteriorarea ulterioară, să protejeze şi să îmbunătăţească starea
ecosistemelor acvatice şi, în ceea ce priveşte cerinţele de apă, ecosistemele terestre
şi zonele umede direct dependente de ecosistemele acvatice;

Articolul 2
Definiţii
Pentru scopul acestei Directive se vor folosi următoarele definiţii:
17) "Starea apelor de suprafaţă" este expresia generală a stării unui corp de apă de
suprafaţă, determinată de înrăutăţirea stării sale ecologice şi a stării sale chimice.
18) "Starea bună a apelor de suprafaţă" înseamnă starea atinsă de un corp de apă de
suprafaţă atunci când atât starea sa ecologică cât şi starea sa chimică sunt cel puţin
“bune”.
21) "Starea ecologică" este o expresie a calităţii structurii şi funcţionării ecosistemelor
acvatice asociate apelor de suprafaţă, clasificate în concordanţă cu Anexa V.
22) "Starea ecologică bună" este starea unui corp de ape de suprafaţă, astfel clasificat
în concordanţă cu Anexa V.
23) "Potenţial ecologic bun" este starea unui corp de apă puternic modificat sau a unui
corp de apă artificial, clasificat astfel în concordanţă cu prevederile relevante din
Anexa V.

Anexa V a Directivei Cadru a Apei


1. Starea apelor de suprafaţă
1.1 Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice

TR-18 Procedura Operationala Standard pentru prelevarea faunei piscicole 5 / 38


1.1.1 Râuri
Elemente biologice:
• Compoziţia şi abundenţa florei acvatice
• Compoziţia şi abundenţa faunei nevertebrate bentice
• Compoziţia, abundenţa şi structura de vârstă a faunei piscicole
1.2.1. Definiţii pentru starea ecologică foarte bună, bună si moderată a râurilor
Elemente biologice de calitate: fauna piscicolă

Element Stare foarte bună Stare bună Stare moderată


Fauna Compoziţia speciilor şi Sunt uşoare schimbări ale Compoziţia si abundenţa
piscicolă abundenţa corespunde în compoziţiei şi abundenţei speciilor de peşti diferă
totalitate sau aproape în speciilor faţă de moderat faţă de
totalitate condiţiilor comunităţile specifice comunităţile specifice tip
nemodificate. Sunt prezente tipului, care pot fi atribuite care pot fi atribuite
toate speciile specifice tip, impactului antropogenic impactului antropogenic
sensibile la perturbări. asupra elementelor fizico- asupra elementelor fizico-
chimice şi hidromorfologice chimice sau
de calitate. hidromorfologice de calitate.
Structura de vârste a
Structura de vârste a Structura de vârstea
comunităţilor de peşti pot
comunităţilor de peşti arată comunităţilor de peşti arată
arăta un mic semn de
semne de perturbare care semne importante de
perturbare antropogenică
pot fi atribuite impactului perturbare antropogenică în
dar nu indică o deficienţă în
antropogenic asupra masura în care o proportie
reproducerea sau
elementelor de calitate moderată a speciilor
dezvoltarea vreunei specii
fizico-chimică şi specifice tipului sunt fie
particulare.
hidromorfologică. În absente, fie au o abundenţă
anumite circumstanţe ele foarte scazută.
pot indica o deficienţă în
reproducerea sau
dezvoltarea unor specii
anume, în măsura în care
unele clase de vârsta pot
lipsi.

Aceste obligaţii din Directiva Cadru a Apei sunt în atenţia factorilor de decizie din
Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor şi au fost transpuse în legislaţia românească a
apei.

1.2 Utilizarea informaţiei ihtiofaunistice pentru evaluarea calităţii


apei, in Romania
În România au fost puţine preocupări în privinţa utilizării peştilor ca indicatori biologici
pentru calitatea apei.
Abordarea acestei problematici până în prezent este legată în principal de programe de
cercetare şi granturi de doctorat, cu publicaţii recente de către Battes Klaus, Davideanu
Grigore şi Ureche Dorel.
Până în prezent au fost propuşi doi indici biotici bazaţi pe parametrii ihtiocenozelor, indici
care permit clasificarea habitatelor acvatice pe patru sau cinci clase de calitate.

TR-18 Procedura Operationala Standard pentru prelevarea faunei piscicole 6 / 38


1.3 Utilizarea datelor despre peşti în Uniunea Europeană
La nivel european utilizarea ihtiofaunei pentru monitorizarea calităţii habitatelor acvatice
este de asemeni relativ recentă. Primele încercări au fost făcute după anii 1990, în ţări ca
Franţa şi Polonia, apoi România, ţările baltice, etc.
Această experienţă europeană, relativ limitată, a fost sistematizată şi dezvoltată prin
programul FAME (Fish based Assessment Method for the Ecological Status of European
Rivers). Programul a fost realizat de un grup de 25 de instituţii din 12 ţări (Austria, Belgia,
Franţa, Germania, Grecia, Lituania, Polonia, Portugalia, Spania, Suedia, Olanda,
Marea Britanie). Colectivul a fost coordonat de profesorul Stefan Schmutz, Universitatea
Boku, Austria. http://fame.boku.ac.at.

TR-18 Procedura Operationala Standard pentru prelevarea faunei piscicole 7 / 38


TR-18 Procedura Operationala Standard pentru prelevarea faunei piscicole 8 / 38
2 Consideraţii teoretice privind colectarea peştilor în
vederea studiului ihtiocenozelor

Studiul faunei piscicole a evoluat odată cu perfecţionarea mijloacelor de capturare.


Uneltele tradiţionale permiteau doar o evaluare calitativă, obţinerea unor liste de specii
prezente într-o anumită regiune. Odată cu introducerea pescuitului prin electronarcoză,
metodă mult mai puţin selectivă, au putut fi abordate şi studii cantitative, estimări ale
compoziţiei pe specii şi pe vârste, a raporturilor dintre diverse specii. Ca o consecinţă a
cercetărilor ecologice au apărut conceptele de comunităţi piscicole sau ihtiocenoze.

2.1 Principii teoretice generale privind metodologia colectării în


studiile ihtiologice
2.1.1 Generalităţi privind colectarea peştilor
Colectarea, în sensul prezentului îndrumar, se referă la capturarea unui număr de peşti,
utilizând diverse unelte, ca parte a activităţii de monitorizare.
În general, studiile incipiente pe un curs de apă au ca scop inventarierea speciilor
existente într-un biotop acvatic, precum şi câteva dintre caracterele mai importante ale
fiecărei specii: abundenţa, dimensiuni, hrană, etc. La acest nivel, datele iniţiale sunt
puţine şi orice informaţie adăugată completează nivelul de cunoaştere, iar uneltele
folosite şi protocolul de colectare nu contează foarte mult. In acest fel se vor acumula
informaţii utile despre pesti dar nu si suficiente.
Un mod adecvat de investigare trebuie să ţină seama de câteva aspecte:
• estimarea stocului recoltabil prin pescuit, industrial, artizanal sau sportiv.
• aprecierea unor indici ecologici (constanţă, dominanţă, indice de afinitate
cenotică, etc)
• monitorizarea efectelor poluării, studiul comportamentului unei anumite specii de
interes, etc
Fiecare dintre aceste studii necesită obţinerea unor informaţii specifice, iar acestea pot fi
obţinute doar prin utilizarea unor anumite tehnici de colectare (protocoale, procedee).
La acest nivel de abordare, alegerea instrumentelor şi modul de folosire a acestora devin
importante. Capitolele următoare prezintă modul în care se face această alegere în
funcţie de două aspecte:
• biologice, definirea obiectivelor colectăriii, tipul de informaţie ce se doreşte a fi
obţinut,
• statistice, inclusiv criteriile de apreciere pentru eficienţa procedurii faţă de
atingerea acestor obiective.

2.2 Aspecte biologice in alegerea şi utilizarea instrumentelor de


colectare
2.2.1 Când obiectivul studiului este obţinerea de informaţii calitative si
semicantitative
Cel mai simplu obiectiv este obţinerea acestor informaţii despre o specie, într-un anumit
loc şi la anumit moment. Acesta este obiectivul multor studii biologice acoperind domeniul
obiceiurilor de hrănire, ritmului de creştere, atingerea maturităţii. Un pas esenţial în
realizarea unui asemenea studiu este obţinerea unui număr suficient de peşti pentru ca

TR-18 Procedura Operationala Standard pentru prelevarea faunei piscicole 9 / 38


informaţiile să fie utile. Informaţiile sunt colectate în teren sau în laborator prin
examinarea în detaliu a peştilor capturaţi. Informaţia obţinută de la fiecare specimen este
utilă, dar este cu atât mai importantă cu cât poate fi comparată cu un număr mai mare de
cazuri (de exemplu prezintă interes faptul că stomacul unei ştiuci de 60 cm conţine doi
bibani, dar rezultatul studiului ar fi mult mai relevant dacă am putea examina conţinutul
stomacal la un număr mai mare de indivizi). Pentru asemenea cazuri, singura cerinţă a
uneltei de pescuit este de a permite colectarea unui număr cât mai mare de specimene.
Mult mai frecvent este cazul în care obiectivul studiului este distribuţia peştilor, dorind să
aflăm compoziţia pe dimensiuni a stocului piscicol sau proporţia de peşti din populaţia
examinată, care se găseşte într-un anumit stadiu de maturitate sexuală. În acest caz este
foarte important să ne asigurăm că nu există erori de eşantionaj (anumite grupe de vârstă
sau maturitate sexuală pot fi supra- sau subreprezentate în eşantion datorită aplicării
unor metode selective de colectare).
La un nivel de investigare şi mai complex, sunt de interes comparaţii între diverse secţiuni
de prelevare în cadrul aceleaşi campanii, sau rezultatele colectării în acelaşi punct, dar în
perioade diferite.
Nu este foarte interesant în sine să ştim că 50% din ştiucile de 60 cm dintr-un anumit lac
erau mature în anul 1975, fără raportare la o situaţie anterioară: de ex., în 1970 proporţia
de ştiuci de 60 cm era de 30%. In acest fel, informaţia capătă înţeles ca indicator al
modificării caracteristicilor populaţiei (ca rezultat al poluării sau supraexploatării).
În acelaşi mod, cunoaşterea faptului că dimensiunea medie a plăticii dintr-un râu este de
15,2 cm, cu un maxim de 28 cm, creşte ca importanţă (ştiinţifică şi practică) dacă îl
raportăm la faptul că într-un alt râu asemănător, dar poluat cu deşeuri urbane,
dimensiunea medie a plăticii este de 19,6 cm, cu un maxim de 31 cm.
Pentru comparaţii de acest fel, metodele de colectare folosite sunt foarte importante.
Trebuie să fim siguri că diferenţele de 4,4 cm din exemplul de mai sus nu sunt datorate
utilizării unor unelte de pescuit diferite sau momentului şi locului în care au fost folosite
(dacă pescuitul a fost realizat în timpul şi locul bătăii de reproducere, acestea au favorizat
captura exemplarelor mai mari). Această sigurantă poate fi obţinută prin utilizarea unor
unelte simple dar standardizate şi prin repetarea colectărilor în acelaşi loc şi sezon pe un
timp mai îndelungat.

2.2.2 Când obiectivul studiului este aprecierea abundenţei


Abundenţa unor părţi ale populaţiei
Studierea abundenţei ridică anumite probleme specifice. Obiectivul final este cunoaşterea
abundenţei în termeni absoluţi (număr sau kg/ha a populaţiilor piscicole).
În practică, datorită faptului că populaţia unei specii este reprezentată de ouă, larve,
juvenili şi adulţi, cu diferenţe de dimensiuni, formă şi obiceiuri foarte mari, este dificilă
evaluarea abundenţei printr-o singură operaţie; trebuie colectate date separate pentru
fiecare stadiu de dezvoltare.
In unele cazuri distincţia între stadiile de dezvoltare este foarte clară, dar pentru alte
specii este dificil de apreciat. Cum în multe cazuri indivizii de dimensiuni mici, subadulţii,
au cea mai mare contribuţie la realizarea biomasei totale, este important să se facă o
precizare clară a categoriei de populaţie ce va fi evaluată şi în consecinţă să fie alese
instrumentele cele mai adecvate pentru colectarea acesteia. Cel mai uşor este să se
procedeze la o selcţie pe baza dimensiunilor (de exemplu ne propunem să colectăm doar
peştii mai mari de 5 cm). Aceasta simplifică lucrurile din punct de vedere operaţional, dar
se poate asocia cu erori serioase, dacă uneltele se decalibrează sau atunci când
calculăm prada accesibilă unei specii răpitoare.

TR-18 Procedura Operationala Standard pentru prelevarea faunei piscicole 10 / 38


Abundenţa absolută
Chiar dacă segmentul de populaţie vizat şi uneltele au fost stabilite, mai este încă o cale
lungă pană la calculul abundenţei absolute. Multe unelte capturează peştii dintr-un volum
de apă imprecis definit şi variabil, modul de capturare fiind în funcţie de sezon, de
distanţa de la care un peşte poate fi atras şi făcut să intre într-o cursă. Chiar când aria
sau volumul sunt definite (ex. năvodul sau traulul), în rare cazuri se poate afirma ca toti
peştii din volumul parcurs au fost capturaţi de unealtă. Rezultatul poate fi exprimat ca
număr de capturi/ suprafaţă de unealtă/ oră sau pe toană, dar nu în număr de indivizi la
ha, chiar dacă este cunoscută lăţimea activă şi viteza de deplasare a traulului. Există
locuri în care operarea instrumentului de pescuit şi anumite specii de peşti pot să ofere o
estimare exactă, dar acestea sunt cazuri rare (de exemplu pentru unele specii de peşti
care stau suficient de aproape de substrat pentru a fi în raza de acţiune a traulului, dar nu
atât de aproape încât să scape pe dedesubt).
Indici de abundenţă
Mult mai des ne întâlnim cu situaţia în care modul de colectare nu permite o estimare a
abundenţei absolute numerice sau gravimetrice. In astfel de cazuri e nevoie de
metodologii mai sofisticate: marcare, analiza mortalităţii, etc, din sfera dinamicii
populaţionale.
Intre acestea, o informaţie deosebit de importantă se referă la creşterea abundenţei
relative. Colectarea materialului se coordonează în asa fel încat să permită calculul
acestor indici în diferite condiţii, locuri şi sezoane.
Validitatea acestor indici depinde de modul în care raportul dintre abundenţa reală şi
captura/unitate de efort egal (CPUE) rămâne constant, chiar dacă se modifică
vulnerabilitatea speciei faţă de uneata respectivă.
Astfel, în cazul folosirii aceleeaşi unelte de captură, schimbările trebuie să fie mici de la
un pescuit la altul, dacă se realizează în aceleaşi condiţii şi aceeaşi perioadă a anului.
Datorită modificărilor de comportament al peştilor în funcţie de sezon, este de aşteptat ca
acestea să se reflecte la nivelul capturii, de ex. în cazul capturii în setci sau capcane.
Astfel de modificări sezoniere sunt mai dificil de abordat şi de aceea se recomandă
realizarea pescuitului an de an în acelaşi sezon.
Captura speciilor diferite
De regulă în orice studiu ihtiologic este nevoie de informaţii asupra unui număr de specii,
iar relaţiile dintre specii sunt mai importante decât caracterizarea fiecărei specii. De
exemplu numărul de specii observat sau distribuţia numărului de indivizi pe specii sunt tot
mai utilizate pentru aprecierea calităţii mediului. Valoarea unui astfel de indice scade
dacă uneltele nu pot captura anumite specii din zonă. Setcile de exemplu sunt foarte
selective şi de aceea nu sunt adecvate pentru studiul „multi-specii” al comunităţilor
piscicole. Deoarece în majoritatea lor uneltele de captură sunt selective, în practică este
necesară combinarea a două sau mai multe unelte.

2.3 Aspecte statistice ale alegerii şi utilizării intrumentelor de


colectare
Capturile de peşti pot fi caracterizate prin intermediul statisticii, în funcţie de o eroare
medie şi deviaţia standard (varianţa). Aceşti parametri statistici pot evalua gradul de
succes al protocolulului de colectare.
Deviaţia standard (împrăştierea rezultatelor fiecărei colectări) defineşte un interval de
valabilitate a mediei şi ne arată cât de apropiată de valorea corectă este media fiecărei
colectări. Invers, evaluările cantitative ale varianţei şi erorii asigură informaţii mai corecte
despre cât de bun este sistemul de colectare, sau dacă un sistem este mai bun ca altul.

TR-18 Procedura Operationala Standard pentru prelevarea faunei piscicole 11 / 38


Încercarea de a face estimări cantitative impune o definire clară a ceea ce se încearcă să
se măsoare prin protocolul de colectare. Acest lucru poate să mărească precizia
întregului program de colectare.

2.3.1 Eroarea sistematică


La colectare şi evaluarea indicilor pot interveni erori sistematice din diverse cauze (tehnici
de colectare, metode de măsurare, unelte/aparatură folosită) prin care rezultatele să fie
afectate.
Pe de altă parte există erori întâmplătoare, deoarece se analizează numai o parte din
indivizi (caractere), iar rezultatele obţinute le considerăm valabile pentru toată populaţia.
Eroarea este invers proporţională cu numărul de indivizi (caractere) analizaţi. Cu cât
numărul de indivizi este mai mare, cu atât erorile sunt mai mici.
Mărimea erorii devine mai importantă la valori mari, când la o eroare mare se oferă
informaţii false.
Controlul erorilor priveşte atât modul de colectare cât şi de analizare a probelor. Eroarea
ar trebui să fie evidentă când se schimbă metoda de colectare. Cu excepţia poate a
colectărilor prin rotenonă, toate uneltele sunt selective, în special pentru dimensiunile
peştilor, dar şi faţă de alte caracteristici. De exemplu, setcile sunt selective pentru indivizii
mai activi. Capcanele cu nădire vor atrage indivizii mai flămânzi, iar conţinutul stomacal
obţinut astfel poate să fie nereprezentativ. Setcile selectează în funcţie de circumferinţa
individului, nu de vârstă şi pot să dea erori privind ritmul de creştere.
Anumite erori sistematice se pot accepta, când se ştie sensul abaterii şi când nu sunt
prea mari. De ex., limita minimă a densităţii speciilor care scapă din traul se poate
accepta ca normală.
Eroarea poate proveni adesea de la modul de concepere a protocolului de colectare
pentru componenţa spaţio-temporală. Pe considerente practice se organizează
colectările în funcţie de accesibilitatea secţiunilor, nivelul şi adâncimea apei, starea
vremii, etc. Peştii astfel capturaţi pot să nu caracterizeze întreaga populaţie. Inainte de
acceptarea acestor erori este bine să fie făcute cel puţin câteva verificări în situaţii
diferite, sub aspectul sezonului, vremii şi altor caracteristici, pentru a putea aprecia
mărimea erorii astfel introduse.
Evitarea erorilor sistematice se poate realiza pe baza unui control la nivelul surselor.
Acestea se referă pe de o parte la echipamente şi metode de colectare, iar cealaltă parte
- la analiză şi interpretare.

2.3.2 Varianţa
Varianţa sau dispersia este o măsură a repartiţiei valorilor individuale în jurul mediei. O
valoare mai mică a varianţei arată o variabilitate mai strânsă în jurul mediei. O dispersie
mai mare indică o variabilitate mai mare.
În afara unor cazuri excepţionale, când lacurile mici pot fi golite şi se pot examina toţi
peştii, este greu de realizat evaluări cantitative pentru toţi indivizii unei populaţii. Valoarea
obţinută prin colectare diferă de cea reală, iar problema esenţială nu este dacă aceasta
diferă, ci care este mărimea medie a acestei diferenţe faţă de precizia necesară în studiul
realizat. Acest fapt impune o stabilire clară a obiectivului colectării. Uneori aceasta este
uşor de făcut şi se poate observa de la început dacă varianţa este suficient de mică.
De exemplu, se cere stabilirea comparativă a ritmului de creştere pentru peştii din două
lacuri, pe baza lungimii indivizilor de doi ani la sfârşitul lui septembrie. Trebuie apreciat
dacă această diferenţă este semificativă din punct de vedere biologic. Dacă se consideră
ca semnificative biologic numai diferenţele de peste 5 cm, datele obtinute pot arăta că
astfel de diferenţe sunt mai mici decât această valoare, iar varianţa este destul de mică în

TR-18 Procedura Operationala Standard pentru prelevarea faunei piscicole 12 / 38


acest caz; însă dacă semnificative biologic se consideră diferenţele de 1 cm, atunci
varianţa va fi prea mare.
Marimea varianţei este determinată de variabilitatea naturală a parametrului măsurat, de
modul de organizare a colectărilor şi de cantitatea de probe prelevate. De asemenea,
deviaţia standard este invers proporţională cu rădăcina pătrată a numărului de probe.
Acest fapt inseamnă că, pentru a obţine o acurateţe mai mare, e nevoie de un volum de
observaţii mult mai mare decât în raportul de creştere a preciziei. Dincolo de un anume
nivel, devine nerealistă sau neeconomică încercarea de a obţine o precizie mai bună prin
mărirea numărului de probe colectate, în cadrul unui program perfecţionat de colectare,
sau alt mod de abordare a problemei.
Dintre tehnicile statistice care pot fi aplicate pentru a mări eficienţa schemelor de
colectare şi să reducă mărimea varianţei la acelaşi număr de probe (şi costuri), cea mai
mare utilitate o are stratificarea modului de colectare a probelor din populaţile de peşti.
Prin stratificare se pot reduce sursele de erori sistematice şi să se obţină probe imparţiale
şi de varianţă redusă dintr-o populaţie statistică heterogenă cu număr mare de specii, prin
grupare pe straturi, în interiorul cărora condiţiile sunt relativ omogene.
Probele sunt colectate din fiecare strat şi sunt apoi analizate separat. De exemplu,
„populaţia statistică” ar putea fi accesibilă prin toate punctele din lac unde fost amplasate
setci de fund, dar aceasta poate fi stratificată pe zone în funcţie de adâncimea apei şi de
natura patului. In mod similar, stratificarea se poate aplica la peştii care sunt capturaţi în
vederea examinării vârstei, maturităţii, etc., dar se consideră în mod separat fiecare grup
de lungime dată pentru a obţine „chei” vârstă-lungime. Printr-o alegere adecvată a
modului de stratificare a sub-zonelor în lac pe baza unor condiţii similare, se poate obţine
un număr mic de probe de colectat, dar suficient pentru caracterizarea fiecarui substrat,
iar numărul total de probe să fie mult redus.

2.4 Stabilirea programului de colectare


Este parte integrantă a procesului de investigare a faunei piscicole şi a mediului în care
aceasta trăieşte. Au fost prezentate anterior într-o desfăşurare logică:
• Definirea obiectivelor colectăriii, de exemplu studiul efectelor sporirii capturilor de
peşti asupra anumitor clase de peşti (marime, vârstă) dintr-un lac,
• Identificarea parametrilor ce vor fi măsuraţi (metrici sau gravimetrici), ex. lungimea
exemplarelor adulte sau subadulte la trei specii de peşti,
• Selectarea uneltelor ce vor fi utilizate: seturi de setci (mărimea plasei 5, 8, 10 cm),
electrofisher, vârşe, etc
• Alegerea schemei de colectare, de exemplu folosirea plaselor câte o noapte în
fiecare lună în 8 staţii diferite, câte două în fiecare tip de habitat distinct al lacului.
Se va acorda o atenţie deosebită acestor principii ori de câte ori e vorba de un nou
program de investigare a faunei piscicole. In general, programul şi procedurile de
colectare pot suferi anumite modificări pe parcurs, în funcţie de obiective, mod de
abordare şi resursele disponibile. Astfel de ajustări trebuie să fie urmate de o modificare
corespunzătoare a protocolului de colectare, ceea ce nu se întâmplă întotdeauna.
Rezultatul neajustării permanente este faptul că o mare cantitate din probele prelevate se
dovedesc inadecvate obiectivelor studiului. Din moment ce colectarea poate fi una dintre
cele mai costisitoare părţi a programelor de studiu, procedurile de realizare a acesteia
trebuiesc examinate cu atenţie, nu doar la începutul programului, dar şi reevaluate
periodic ulterior.

TR-18 Procedura Operationala Standard pentru prelevarea faunei piscicole 13 / 38


TR-18 Procedura Operationala Standard pentru prelevarea faunei piscicole 14 / 38
3 Metoda de captură prin electronarcoză
3.1 Efectul curentului electric asupra peştilor
Peştii au un sistem nervos asemănător cu celelalte vertebrate. În partea dorsală nervii,
ieşind din măduva spinării, urmează miomerele şi pătrund în muşchi. In partea anterioară
a capului apare o sarcină negativă prin care s-ar explica de ce peştii sunt atraşi către
anozi. Lungimea şi orientarea filetelor nervoase au un rol determinant - efectul curentului
fiind cu atât mai puternic cu cât aceste fibre sunt mai lungi şi străbătute transversal de
liniile de câmp electric. Orientarea peştelui în câmpul electric determină modul în care
acesta este afectat, efectul cel mai puternic fiind atunci când peştele este plasat
perpendicular pe liniile de câmp şi cu capul orientat spre anod.
Pescuitul electric urmăreşte să interfereze cu calea de transmisie neurală dintre sistemul
nervos central şi musculatura peştilor. Prin blocarea semnalului intern şi depăşirea
acestuia de către semnalul artificial, pescuitul electric redirecţionează semnalul neural şi
reacţia musculară. Peştii pot să străbată nederanjaţi bariera electrică, dacă sunt orientaţi
în poziţia adecvată.
Odată intrat în câmpul electric, comportamentul peştelui va depinde de poziţionarea
spaţială a peştelui la momentul iniţial. Reacţia care se aşteaptă este de înot involuntar
într-o direcţie predictibilă (spre anod). Dacă forţa contracţiilor musculare este prea mare
pot apare leziuni vertebrale.
Pescuitul electric este selectiv în funcţie de talie. Peştii mai mari tind să fie mai
vulnerabili, datorită gradientului electric, voltajul cap-coadă. Un peşte mare intersectează
mai multe linii de câmp decât unul mic (Figura 1)
Există o diferenţă importantă între selectivitatea dimensională, eficienţa capturii şi
mortalitate. În timp ce eficienţa capturii creşte odată cu lungimea peştilor, mortalitatea
depinde mai ales de răspunsul la lungimea şi frecvenţa impulsurilor.
Pescuitul reversibil prin electronarcoză se deosebeşte fundamental de aşa zisul „pescuit
electric” practicat de braconieri. Deoarece aceştia folosesc curent electric alternativ sau
impulsuri cu frecvenţe mai mari de 50 Hz, peştii şi alte organisme acvatice sunt ucise în
mod nediscriminatoriu.

3.2 Realizarea pescuitului electric


Pentru producerea şi utilizarea curentului electric în scopul realizării pescuitului se
folosesc o serie de aparate şi elemente anexe, numite în ansamblu agregat (Foto 1, 2,
3).

3.2.1 Agregatul pentru pescuit electric


Agregatul de pescuit electric are următoarele componente:
1. Sursa de curent, generatorul de curent continuu sau alternativ, pus în mişcare de un
motor cu combustie internă de dimensiuni mici, cu puterea de până la 5 KW. Pentru
aparatele mici portabile se poate folosi ca sursă şi o baterie uscată NiCd sau baterii cu
acid de 12 V.
2. Transformatorul, redresează curentul, formând impulsuri de curent continuu de până
la 700 volţi. Poate conţine şi un dispozitiv electronic pentru producerea unor trenuri de
impulsuri cu frecvenţă reglabilă de la 10 la 120 impulsuri pe secundă.

TR-18 Procedura Operationala Standard pentru prelevarea faunei piscicole 15 / 38


3. Electrozii:
- Catodul este inert şi este constituit din trese de cupru ce sunt plasate în apă sau
târâte în urma operatorului cu aparatele portabile. La aparatele mai puternice, acesta
poate avea forma unui cilindru din plasă metalică.
- Anodul este electrodul activ către care sunt atraşi peştii. El are de regulă o formă
circulară, fiind plasat pe un mâner izolant cu ajutorul căruia este purtat prin apă.
Forma şi dimensiunile sale au o mare importanţă pentru eficienţa pescuitului.
Pentru realizarea unei densităţi de curent corespunzătoare condiţiilor locale şi scopului
pescuitului, este foarte important raportul dintre suprafaţa anodului şi a catodului.
Suprafaţa catodului trebuie să fie de regulă de 4-5 ori mai mare decât suprafaţa anodului.
Când dimensiunile anodului sunt prea mari se realizează un flux de curent prea mare,
ceea ce duce la suprasolicitarea generatorului de impulsuri şi chiar a motorului.
Recomandările actuale interzic folosirea anodului ca suport pentru plasa minciogului,
pentru a reduce expunerea peştilor la efectele curentului şi a elimina pericolul contactului
direct între operatori şi anod în momentul recuperării peştilor.
Unele firme furnizează odată cu aparatul de pescuit şi anozi de diferite dimensiuni şi
forme, pentru a fi folosiţi în funcţie de condiţiile locale.
4. Cablurile de legătură trebuie să permită manevrarea uşoară a electrodului activ în
condiţii de siguranţă a operatorului. La aparatele fixe cablurile trebuie să aibă o lungime
de cca. 100 m, ceea ce impune găsirea unui raport optim între greutate şi siguranţa
izolaţiei.
5. Ca materiale anexe sunt necesare:
- mincioguri cu mâner izolant pentru recuperarea peştilor,
- vase de 20-50 l pentru depozitarea lor provizorie şi izolarea de efectele curentului
electric,
- materiale de protecţie.
Protejarea corectă a operatorilor este foarte importantă datorită condiţiilor de lucru
periculoase. Este obligatorie folosirea cizmelor lungi izolatoare, a mănuşilor
izolatoare precum şi a dispozitivelor automate de întrerupere a curentului în caz de
necesitate.
Prezentarea acestor detalii este necesară întrucât la noi în ţară există relativ puţine
informaţii legate de această aparatură şi instrucţiuni de folosire. Prezentarea metodologiei
de lucru este conform standardelor europene: SR EN 60335-2-86 sau CEI 60335-2-86.

3.3 Factorii care influenţează care influenţează pescuitul electric


Peştii aflaţi în interiorul unui câmp electric continuu se deplasează spre anod şi odată
ajunşi în apropierea acestuia trec în starea de electronarcoză culcându-se pe o parte şi
fiind astfel foarte uşor de capturat. Această stare este reversibilă şi încetează la unul-
două minute după îndepărtarea peştelui din câmpul electric.
Efectul fiziologic al curentului electric asupra peştilor este influenţat de mai mulţi factori:
Caracteristicile curentului. Curentul electric alternativ produce şocuri mult mai puternice
şi peştii sunt paralizaţi pe locul în care se găsesc (tetanie). Atunci cînd frecvenţa este
mare (aproximativ 50 Hz) se pot produce fracturi ale coloanei vertebrale, sângerări ale
branhiilor şi alte răniri grave (Matei, 1968).
Cel mai potrivit pentru pescuitul experimental în ape dulci este curentul continuu transmis
sub formă de impulsuri. Impulsurile măresc mult eficienţa curentului şi lărgesc astfel raza

TR-18 Procedura Operationala Standard pentru prelevarea faunei piscicole 16 / 38


de acţiune a acestuia (Figura 2). Se pot folosi curenţi mai puţin puternici, ceea ce
înseamnă reducerea pericolului pentru operatori, pentru peşti şi, nu în ultimul rând,
folosirea unor aparate de dimensiuni mai mici şi mai uşoare (Cowx, 1990).
Din punct de vedere practic se pot face următoarele observaţii.
Puterea sursei de alimentare creşte direct proporţional cu:
- conductivitatea apei,
- mărimea, respectiv adâncimea corpului de apă,
- suprafaţa electrozilor (electrozi multipli sau compusi).
Conductivitatea apei, variază în funcţie de cantitatea de săruri solubile, care prin
disociere, formează ioni. Aceştia facilitează transmiterea curentului prin apă. Cu cât apa
este mai conductivă cu atât descărcarea de curent electric este mai mare şi sursele mai
puternice.
În apele cu conductivitate foarte mică pescuitul electric este foarte dificil, soluţia extremă
fiind mărirea conductivităţii prin dizolvarea unor săruri în apă (Lenon şi Parker, 1958;
Zalewsky et al., 1989).
Conductivitatea se modifică în timp, fiind legată de factori ca: viituri, căderea frunzelor în
apă, creşterea temperaturii, ş.a.
Specia şi dimensiunile peştelui. Mulţi autori consideră că speciile mobile sunt mai
sensibile la curent decât cele sedentare (Timmermans, 1967).
Peştii bentonici se refugiază de obicei în nămol la formarea unui câmp electric. Anghila şi
larvele de cicar (Eudontomyzon) părăsesc nămolul sub influenţa curentului şi se
deplasează spre anod. Potenţialul electric propriu la majoritatea speciilor de peşti este de
1 - 4 V, pentru păstrăv fiind de 1,2-2 V.
Cu cât peştele este mai mare cu atât efectul curentului este mai puternic, deoarece, la
aceeaşi densitate a câmpului electric, un peşte mare intersectează mai multe linii de
câmp (de equipotenţial) decât unul mic. Liniile de potenţial sunt dispuse concentric în
jurul electrozilor, fiind mai dense în apropierea lor. Astfel, un curent care are efect asupra
unui peşte de 50 de cm până la distanţa de 2 m va avea efect asupra unui peşte de 10
cm doar până la distanţa de 20 cm (Figura 1).
Datorită eficienţei sale deosebite, metoda pescuitului electric este recomandabilă oricăror
altor studii asupra ihtiofaunei, fiind în acelaşi timp cea mai protectivă pentru peşti dintre
metodele de pescuit utilizate în prezent.

3.4 Modul de utilizare al agregatului de pescuit electric


În funcţie de dimensiunile şi tipul aparatului de pescuit acesta poate fi purtat în spate de
către unul dintre operatori (Foto 1) sau poate fi lăsat pe mal, în timp ce operatorul
deplasează anodul, care trebuie să aibă un cablu de legătură de circa 100 m (Foto 2). De
asemenea, la nevoie, aparatul sau doar operatorul ce manevrează anodul, se pot
deplasa cu ajutorul unei bărci.
La aparatele de putere mai mare pot fi folosiţi până la 5 anozi, ceea ce permite
acoperirea întregii lăţimi a râului.
Este recomandabil, mai ales în cazul studiilor cantitative, să fie folosite două plase cu
ochiuri mici, care să bareze întreaga lăţime a albiei, atât în amonte cât şi în aval de
porţiunea pescuită, asigurând astfel o captură totală a peştilor din sectorul respectiv
(Figura 4).

TR-18 Procedura Operationala Standard pentru prelevarea faunei piscicole 17 / 38


Fiecare operator este însoţit de 1-3 persoane ce culeg peştii din apă cu ajutorul unor
mincioguri izolate electric (Foto 3).
Persoanele care culeg peştii trebuie să aibă în imediata apropiere un vas de depozitare
din plastic care, plutind pe apă, să poată izola peştii capturaţi de efectul curentului electric
permiţând astfel eliberarea lor (după efectuarea măsurătorilor) în stare cât mai bună.
În cazul pescuitului experimental electric efectuat de noi în râuri, am măsurat atât
lungimea şi lăţimea râului (suprafaţa pescuită) cât şi durata pescuitului pentru a putea
compara rezultatele pescuitului din diferite staţii (capturi/unitate de efort egal, CPUE).

3.5 Avantajele şi dezavantajele pescuitului electric

3.5.1 Avantajele pescuitului electric


• Permite un pescuit mai complet decăt oricare altă metodă, toate speciile fiind supuse
efectului curentului electric în proporţii comparabile;
• Permite pescuiri în locuri inaccesibile altor metode (gropi cu rădăcini şi alte obstacole
aflate pe cursul unor râuri mari, sau mici bălţi invadate de vegetaţie, ş.a.);
• Este metoda cea mai puţin distructivă pentru fauna acvatică.
Utilizând curent electric continuu, practic nu este afectată starea peştilor, care pot fi
eliberaţi pe loc în condiţii din cele mai bune. Acest lucru permite repetarea probelor chiar
în staţiile cu populaţii mici şi studierea speciilor rare şi aflate sub protecţie.

3.5.2 Dezavantajele pescuitului electric


• costul prohibitiv al echipamentului,
• neîncrederea autorităţilor, care eliberează foarte greu autorizaţia de pescuit,
• pericol de accidente în cazul echipamentului improvizat.
• produce efecte incomplet cunoscute asupra altor organisme acvatice.

TR-18 Procedura Operationala Standard pentru prelevarea faunei piscicole 18 / 38


4 Metodologia colectării ihtiofaunei prin pescuit
reversibil (electronarcoză)

4.1 Echipamentul
Toate părţile corpului susceptibile de a intra în contact cu electrozii trebuie protejate cu
îmbrăcăminte izolantă şi impermeabilă. Trebuie utilizat echipament de lucru în
conformitate cu starea vremii şi, la nevoie, căşti de protecţie împotriva zgomotului. Se
recomandă folosirea de către echipa de lucru a ochelarilor polarizanţi şi a şepcilor cu
cozoroc care ajută la evitarea luminii reflectate de suprafaţa apei şi măresc astfel
vizibilitate asupra peştilor.
1. Vesta de salvare este obligatorie în apa mai adâncă de genunchi şi la pescuitul din
barcă.
2. Minciogurile trebuie să aibă mânerele din materiale izolante, plasa trebuie să fie fără
noduri, pentru a nu răni peştii.
3. Vasele pentru peşti trebuie să fie din materiale izolante, să aibă dimensiuni adecvate,
în funcţie de numărul peştilor colectaţi. La nevoie trebuie echipate cu aeratoare
pentru a asigura o mai bună refacere şi supravieţuire a peştilor.
4. Echipamentul de comunicare, trebuie să existe pentru cazurile de urgenţă.
5. Trusa de prim ajutor trebuie să fie prezentă şi echipată pentru Resuscitare Cardio
Pulmonară, inclusiv instrucţiuni de folosire.
6. La pescuitul din barcă (cu motor) este necesară pezenţa unui stingător de incendii
adecvat.

4.2 Aparatul de pescuit


Este alcătuit din: sursă, tablou de comandă, cabluri, întrerupătoare şi electrozi.
Curentul utilizat poate fi continuu sau continuu în impulsuri; curentul alternativ este
periculos pentru peşti şi nu va fi utilizat.
Echipamentul trebuie să fie conform standardului IEC 60335-2-86.
Echipamentele portabile trebuie să :
• aibă întrerupătoare de siguranţă «mâna moartă »,
• să fie suficient de uşoare pentru a fi transportate în condiţii dificile,
• să poată fi abandonate rapid (ham special),
• să aibă baterii care nu curg.
Echipamentele cu generator trebuie să fie protejate contra scurgerilor de ulei, acid sau
combustibil.
Echipamentul trebuie calibrat pentru a permite compararea rezultatelor

TR-18 Procedura Operationala Standard pentru prelevarea faunei piscicole 19 / 38


4.3 Protecţia muncii
4.3.1 Aspecte generale
Trebuiesc acoperite aspecte diverse legate de lucrul în teren, în mediul acvatic, utilizarea
diverselor echipamente şi substanţe periculoase şi a curentului electric. Personalul
trebuie instruit în privinţa accidentelor prin electrocutare, înec, cădere, intoxicaţii cu gaz
de eşapament.

Pregătirea teoretică şi practică include un bagaj de cunoştinţe privitoare la:


• Acordarea primului ajutor, resuscitarea cardio respiratorie,
• Prevenirea accidentelor de maşină,
• Noţiuni de utilizarea şi manevrarea bărcilor, protecţia muncii pe apă,
• Lucrul pe teren: starea vremii, orientare, cunoaşterea terenului, siguranţa personală
• Cunoaşterea şi utilizarea echipamentelor şi materialelor, întreţinerea lor,
• Protecţia muncii in cursul pescuitului electric,
• Utilizarea şi manipularea chimicalelor periculoase.

În ceea ce privesc comunicaţiile, se au în vedere următoarele aspecte:


• Verificarea traseului şi confirmarea ajungerii la locul de muncă,
• Inregistrarea şi respectarea traseului, a orarului de lucru şi deplasare,
• Contacte: telefon, adrese pentru poliţie, ambulanţă, pompieri, salvamont, spitale sau
puncte de prim ajutor aflate în zona de lucru

În ceea ce priveşte protecţia individuală sunt necesare:


• Echipamentele de lucru şi protecţie,
• Fişele medicale pentru toţi participanţii,
• Contacte personale, telefoane,
• Examen clinic şi vaccinări.

4.3.2 Măsuri de siguranţă


Fiecare echipă va avea un responsabil cu protecţia muncii care va participa la activităţile
desfăşurate.
Aparatele de electronarcoză prezintă pericol de electrocutare dacă nu sunt utilizate
corespunzător normelor. În timpul lucrului personalul trebuie să aibă echipament de lucru
izolant corespunzător. Se vor folosi cizme pantalon şi manuşi izolatoare. În cazul în care
cizmele se udă la interior, pescuitul se intrerupe până la înlocuirea acestora.
Este interzisa atingerea elementelor active ale electrozilor pe perioada funcţionării.
Personalul auxiliar va intra în apă pentru culegerea peştilor sau a altor obiecte doar după
întreruperea curentului şi îndepărtarea anodului. Pescuitul nu poate fi continuat decât
după îndepărtarea tuturor persoanelor (cu excepţia echipei de lucru) din apă.

TR-18 Procedura Operationala Standard pentru prelevarea faunei piscicole 20 / 38


Este interzisă modificarea echipamentului de pescuit, a conexiunilor şi întrerupătoarelor şi
orice intervenţie a personalului neautorizat asupra acestuia.
Este interzis pescuitul în apropierea persoanelor aflate în apă, animalelor domestice, etc.
Pescuitul se va întrerupe în timpul furtunilor şi ploilor.
Pe timpul pescuitului, responsabilul cu protecţia muncii trebuie să cunoască amplasarea
celui mai apropiat punct de prim ajutor şi să dispună de mijloace de alarmare (telefon
mobil, radiotelefon). Deşi autoritatea revine responsabilului cu protecţia muncii, fiecare
membru al echipei are responsabilitatea de a solicita modificarea unei acţiuni sau a se
retrage dacă nu sunt respectate normele de protecţie a muncii.
La începutul zilei şeful echipei va face un scurt instructaj şi va atribui sarcini clare şi
precise membrilor echipei.
Conexiunile şi întrerupătoarele vor fi verificate în teren înainte de începerea lucrului, în
stare oprită.
Generatorul va fi pornit doar după imersarea catodului şi după ce toţi membrii echipei au
confirmat că sunt pregătiţi de lucru.
La începutul fiecărui pescuit (toane) se verifică dacă toţi membrii echipei sunt corect
echipaţi şi integritatea echipamentului.
Un sistem de semnale vizuale trebuie adoptat pentru comunicare dintre echipa de lucru şi
operatorul aparatului fix de pe ţărm (recomandabil radiotelefon hand-free).
Este interzis pescuitul în timpul viiturilor şi pe timp de ploaie.
Este interzis pescuitul de unul singur.
Pe timpul depozitării, echipamentul trebuie încuiat şi menţinut în condiţii adecvate (ferit de
umezeală, murdărie, şocuri).
În timpul lucrului cu aparatul aflat pe mal, acesta se va afla într-o poziţie stabilă şi fixă.
Generatorul nu va fi deplasat în timpul funcţionării decât dacă este portabil prin
construcţie.
La pescuitul din barcă, personalul va fi instruit corespunzător. Toate părţile metalice ale
echipamentului trebuie împământate (legate între ele) şi fixate împotriva mişcării. Barca
trebuie să fie stabilă (să nu se legene sau încline). Portul vestelor de salvare este
obligatoriu.

4.4 Obiectivele pescuitului


Pescuitul efectuat cu scopul de a colecta informaţii despre ihtiofaună ce vor fi
utilizate în aprecierea calităţii apei (habitatelor acvatice)
În acest caz parametrii urmăriţi sunt :
• Abundenţa peştilor
• Compoziţia pe specii
• Structura populaţiilor (de vârste şi dimensiune).

4.4.1 Dimensiunea şi numărul staţiilor de pescuit


Pentru a fi siguri că datele despre abundenţă şi structura pe vârste sunt valide, trebuie
recoltat un număr suficient de probe. Mărimea numărului de probe depinde de diferenţele
dintre diferite staţii (staţiile trebuie să cuprindă toate tipurile de habitate) şi, dacă este
necesar, se poate avea în vedere şi urmărirea în timp a modificărilor din cadrul
populaţiilor (la speciile migratoare, dimensiunile populaţiei variază mult în timp).

TR-18 Procedura Operationala Standard pentru prelevarea faunei piscicole 21 / 38


Numărul minim de staţii depinde de coeficientul de variaţie dintre staţii (CV).
Coeficientul de variaţie este raportul dintre deviaţia standard între staţii / media aritmetică
a abundenţei. Abundenţa este numărul de peşti/staţie.

Coeficient de variaţie CV Număr minim de staţii n


0,2 3
0,4 4
0,6 9
0,8 16

Tabel 1 Numărul minim de staţii, în raport cu coeficientul de variaţie

Suprafaţa de pe care este recoltată proba depinde de mărimea corpului de apă şi


diversitatea habitatelor.

Dimensiunea râului Lungimea minimă pescuită


Pâraie mici, lăţime <5 m 20 m pe întreaga lăţime
Pâraie mici lăţime 5-15 m 50 m pe întreaga lăţime
Răuri şi canale lăţime >15 m >50 m pe una sau ambele margini
Ape mari (râuri, lacuri) puţin adânci<70 cm 200 m2
Lacuri adânci > 1m >50 m din zona litorală

Tabel 2 Lungimea minimă parcursă pentru o probă (toană).

4.5 Practica pescuitului reversibil prin electronarcoză


DESCRIEREA ACTIVITĂŢILOR
4.5.1 Pregătirea deplasărilor include
• Obţinerea avizelor şi autorizaţiilor de pescuit
• Instruirea personalului participant
• Pregătirea logistică: materiale, echipamente, combustibil, piese de schimb
• Informare asupra cailor de acces, condiţii locale
4.5.2 Pregătirile la punctul de staţie
• Anunţarea autorităţilor şi a populaţiei locale (tăbliţe avertizoare)
• Organizarea echipei de lucru, stabilirea responsabilităţilor
• Recunoaştere şi orientare asupra locului de pescuit
• Inregistrarea datelor fizico-geografice
4.5.3 Activitatea de pescuit
• Se conectează şi verifică cablurile şi se introduc electrozii în apă
• Se verifică întrerupătoarele
• Se porneşte generatorul

TR-18 Procedura Operationala Standard pentru prelevarea faunei piscicole 22 / 38


4.5.4 Râurile mici (ce pot fi traversate cu piciorul)
Vor fi pescuite de pe mal sau folosind cizme pantalon. Când lărgimea râului o cere, este
de preferat utilizarea a doi anozi, un anod la fiecare 5 m lăţime. Pescuitul se face de
regulă, în amonte pentru ca apa tulburată să nu reducă eficienţa. Operatorii trebuie să se
mişte încet, parcurgând habitatul cu mişcări de măturare ale electrodului, pentru a scoate
peştii afară din ascunzători (Figura 3). Pentru a uşura captura peştilor în ape repezi
minciogurile trebuie să fie în apropiere şi în aval de anod. Pentru estimările densităţii
absolute trebuie folosite plase transversale de barare a cursului apei (Figura 4) şi metoda
de Lurry, care constă în repetarea pescuitului până la epuizarea stocului. Pentru
estimările relative se pot folosi bariere parţiale (cum ar fi vaduri, atunci când există specii
mobile, neteritoriale).
Se va utiliza echipament portabil sau secţiunile vor fi accesate cu ajutorul unor cabluri
lungi. Dacă condiţiile o permit (adâncime uniformă) generatorul poate fi amplasat pe o
mică plută remorcată de echipa de lucru.

4.5.5 Râurile mari


Pot fi pescuite electric şi în combinaţie cu alte metode. Pescuitul electric este eficient mai
ales de-a lungul malurilor. Când apa depăşeşte 70 cm este necesară folosirea unei bărci.
Operatorii trebuie să fie amplasaţi în aşa fel încât să aibă acces cu minciogul la porţiunea
eficientă a câmpului electric (electrotaxie şi narcoză).
Barca trebuie să se deplaseze în aval (în asemenea mod încât să asigure accesul la
tufele de vegetaţie şi alte ascunzători ale peştilor) sau în amonte, atunci când debitul este
mare.
În apele repezi este necesară deplasarea bărcii la aceeaşi viteză cu apa, prin utilizarea
motorului sau vâslelor în aşa fel încât barca să aibă aceeaşi viteză cu peştii imobilizaţi
aflaţi în derivă.
În apele lente nu este necesară sincronizarea deplasării bărcii cu curgerea apei, barca
putând fi controlată la nevoie de pe mal cu funii.
Cu cât râul este mai mare cu atât este mai dificilă şi periculoasă amplasarea plaselor
transversale. În râurile mari se va urmări combinaţia de forme şi frecvenţe ale impulsurilor
în scopul optimizării capturării speciilor ţintă.
Estimarea absolută a densităţilor în râurile mari este dificilă. În aceste corpuri de apă, o
probă reprezentativă stabilă privind numărul şi compoziţia specifică, abundenţa, constă
de fapt dintr-un şir de subprobe numeric proporţionale cu diversitatea tipurilor de habitat
prezente. Din acest motiv o metodologie stratificată de eşantionaj este necesară. Din
punct de vedere calitativ, creşterea numărului de date poate fi obţinută prin pescuitul
zonelor de mal în diferite tipuri de habitat.
Atunci când puterea generatorului permite, eficienţa poate fi crescută prin creşterea
numărului anozilor (Figura 3). Sisteme de anozi compuşi pot fi montate la bordul bărcii
(Foto 3). În funcţie de conductivitate, consumul de curent poate creşte substanţial
necesitând generatoare şi panouri de control adecvate. În unele ţări, legislaţia limitează
puterea ce poate fi instalată la o astfel de ambarcaţiune. Adesea este posibilă doar
pescuirea zonelor de mal cu oarecare eficienţă, în timp ce peştii din apa adâncă vor
scăpa pescuitului.

TR-18 Procedura Operationala Standard pentru prelevarea faunei piscicole 23 / 38


4.6 Identificarea şi măsurarea peştilor, eliberarea lor
4.6.1 Generalităţi
În vederea satisfacerii cerinţelor minime ale Directivei Cadru a Apei, următorii indicatori
vor fi utilizaţi pentru metodele standardizate de apreciere a calităţii apei: compoziţia pe
specii şi compoziţia pe vârste
Peştii vor fi manipulaţi încât să fie evitate pierderile şi leziunile. Aerarea apei din
containerele de păstrare este esenţială pentru reducerea mortalităţii piscicole datorate
manipulării.

4.6.2 Identificarea peştilor


Se va face la nivel de specie, folosind caracterele morfologice. La specimenele cu
caractere neclare (hibride, asemănătoare, puiet) se vor conserva specimene, care vor fi
identificate în laborator.

4.6.3 Măsurători
Vor fi măsurate lungimea şi după caz greutatea (în cazul calculării abundenţei
gravimetrice). În cazul suprapunerii claselor de vârstă pot fi recoltaţi solzi (de pe partea
stângă a peştelui, deasupra liniei laterale) pentru aprecierea vârstei. Dacă numărul pentru
o specie din probă depăşeşte 30 indivizi, este considerat suficient pentru determinarea
structurii de vârstă a populaţiei.

4.6.4 Anestezice, dezinfectanţi


Anestezicele sunt utile pentru manipularea specilor de mari dimensiuni, active.
Se recomandă utilizarea dezinfectanţilor dacă echipamentul este folosit în bazine
acvatice diferite, pentru a preveni răspândirea bolilor şi paraziţilor.

4.6.5 Eliberarea peştilor


Cu excepţia specimenelor pentru colecţii muzeale (voucher) şi a celor păstrate pentru
identificare în laborator (caractere confuze), toţi peştii vor fi eliberaţi imediat ce a fost
încheiată procesarea. Procesarea şi eliberarea se va face după fiecare toană, lungime
parcursă.
Peştii vor fi eliberaţi într-o porţiune liniştită şi adâncă, în apropierea malului. Trebuie
făcută o evaluare a mortalităţii şi notată în procente din totalul probei.

4.6.6 Rezultate
Rezultatele pescuitului electric vor conţine următorii parametri :
• inventarul speciilor prezente, compoziţie specifică,
• abundenţa; abundenţa fiecărei specii va fi raportată la numărul total de indivizi
capturaţi şi la 100m2 pescuiţi,
• structura de vârstă va fi raportată pentru fiecare specie.
Vârsta poate fi determinată după frecvenţa lungimilor sau citită pe solzi.
Structura de vârstă poate fi exprimată ca lungime medie pentru fiecare clasă de
vârstă împreună cu deviaţia standard şi numărul peştilor din probă. Pentru speciile
abundente, numărul exemplarelor în fiecare clasă de vârstă trebuie înregistrat
pentru a identifica lipsa unor anumite clase de vârstă. Dacă determinarea vârstei
este prea scumpă sau prea complicată, repartizarea dimensiunilor poate fi
suficientă pentru aprecierea structurii populaţiei

TR-18 Procedura Operationala Standard pentru prelevarea faunei piscicole 24 / 38


• măsurători adiţionale, opţionale : cântărirea şi calculul biomasei fiecărei specii.
• anomalii şi paraziţi, pot fi de asemenea înregistrate

4.6.7 Controlul calităţii datelor


Calitatea datelor este influenţată de metodologia folosită, acurateţea şi precizia
măsurătorilor.
Asigurarea calităţii se face prin :
• pregătirea adecvată a echipei de teren,
• aplicarea metodologiei standardizate,
• verificarea modului de completare a fişelor,
• definiţii clare şi corect prezentate,
• definirea clară a obiectivelor studiului

4.6.8 Înregistrarea datelor


Detaliile despre particularităţile fizice, echipa de pescuit, efortul de pescuit, obiective,
echipament, captură, etc vor fi inregistrate într-o fişă tip. Aceast va fi întocmită şi
distribuită de organizatorul pescuitului având format şi conţinut unic la nivel de ţară.

TR-18 Procedura Operationala Standard pentru prelevarea faunei piscicole 25 / 38


TR-18 Procedura Operationala Standard pentru prelevarea faunei piscicole 26 / 38
Anexa 1

LISTA DE VERIFICARE A OPERAŢIUNILOR PREGĂTITOARE

Înainte de demararea acţiunii de teren trebuie avute în vedere:


• verificarea existenţei şi stării de funcţionarea a echipamentelor
şi materialelor necesare
• obţinerea autorizaţiilor şi permiselor de pescuit
• instruirea personalului participant (fişe de protecţia muncii)
• control medical
• identificarea traseelor de acces şi evacuare, a punctelor de prim ajutor

TR-18 Procedura Operationala Standard pentru prelevarea faunei piscicole 27 / 38


TR-18 Procedura Operationala Standard pentru prelevarea faunei piscicole 28 / 38
Anexa 2

LISTA MATERIALELOR NECESARE

Materiale de uz general
• Dosarul statiei respective
• Harta, descrierea, schiţa habitatului
• Carnet de însemnări
• Fişele pentru recoltarea probelor
• Manualul de lucru
• Autorizaţia de pescuit, legitimaţia de serviciu, delegaţie
• Sonar
• Unitate GPS, cu manual si baterii de rezerva
• Aparat foto
• Ancoră si funie
• Perie de curăţat echipamentul
• Folie plastic, prelată (pentru lucru în condiţii nefavorabile şi protejarea materialelor)
• Trusă de scule, bandă adezivă, saci de plastic, pungi cu inchidere etanşă

Pentru ihtiofauna
• Barca
• Setci, varse, voloc, plase (barieră) pentru închiderea zonei de pescuit, mincioguri
• Aparat electronarcoză, cu cabluri, bobine, portelectrozi şi electrozi,
• Cizme pantalon, mănuşi, centuri de salvare, ochelari de polarizare, şapcă cu cozoroc
• Lămpi frontale, lanterne
• Balize, funii, ancore, plăcuţe de avertizare
• Lighene, găleţi, borcane etanşe, pentru conservare
• Cântar electronic, ihtiometru, riglă gradată, lupă
• Formol 37%, pahar gradat, seringi mari, mănuşi şi ochelari de protecţie
• Lăzi frigorifice
• Fişe de lucru, markere universale, creioane, etichete

TR-18 Procedura Operationala Standard pentru prelevarea faunei piscicole 29 / 38


TR-18 Procedura Operationala Standard pentru prelevarea faunei piscicole 30 / 38
Anexa 3

FIŞA DE ÎNREGISTRARE A DATELOR

Recomandarea noastră este ca aceste fişe să fie unice la nivel de ţară, multiplicate şi
distribuite centralizat.

LOCAŢIA, ECHIPA, OBIECTIVE


Numele staţiei:…………………………………………………………………..
Tipul corpului de apă (pârâu, râu, canal, lac):……………………………….
Numele râului:…………………………………………………………………...
Coordonate GPS:……………………………………………………………….
Componenţa echipei:…………………………………………………………...
Metoda de pescuit:……………………………………………………………...
Data:………………………………………………………………………………
Perioada zilei:……………………………………………………………………
Obiective (monitorizare, verificare, cercetare etc):………………………….
Observaţii:……………………………………………………………………….

ECHIPAMENT, CONDIŢII
Modelul aparatului, tipul uneltelor de plasă:………………………………….
Producător: ……………………………………………………………………...
Setări, mărimea ochiurilor:……………………………………………………..
Nivelul apei:……………………………………………………………………...
Condiţii meteo:…………………………………………………………………..
Conductivitate:…………………………………………………………………..
Temperatură:…………………………………………………………………….
Vizibilitate, turbulenţă:…………………………………………………………..
Tipul anodului:…………………………………………………………………...
Utilizarea plaselor barieră:……………………………………………………..
Numărul trecerilor, toanelor:……………………………………………………
Observaţii:….……………………………………………………………………

STAŢIA
Lungimea:………………………………………………………………………..
Lăţimea apei (medie):…………………………………………………………..
Adâncimea medie:………………………………………………………………
Adâncime maximă:……………………………………………………………...

TR-18 Procedura Operationala Standard pentru prelevarea faunei piscicole 31 / 38


Suprafaţa pescuită sau lungimea de mal parcursă:…………………………
Viteza apei (clase):……………………………………………………………...
Tipul substratului dominant:……………………………………………………
Tipuri de habitate:……………………………………………………………….
Vegetaţie de mal:………………………………………………………………..
Vegetaţe acvatică:………………………………………………………………
Gradul de umbrire:………………………………………………………………
Resturi vegetale (lemnoase):………………………………………………….
Altitudine: ………………………………………………………………………..
Pantă:…………………………………………………………………………….
Observaţii:………………………………………………………………………..

CAPTURĂ
Pentru fiecare statie se notează:
Lista speciilor
Număr de indivizi
Dimensiunea maximă pe specii sau la toate exemplarele
Greutate
Anomalii, boli, paraziţi
Sex
Gradul de maturitate
Conţinut stomacal
Observaţii

TR-18 Procedura Operationala Standard pentru prelevarea faunei piscicole 32 / 38


Bibliografie

1. Angermeier, P.L and Carrr J.R., 1986. Applying an Index of Biotic Integrity based
on stream – fish communities: considerations in sampling and interpretation.
N.Am.J.Fish.Manage.6:418-429
2. Angermeier, P.L. and Smogor, R.A.1995. Estimating number of species and
relative abundance in stream-fish communities: effects of sampling effort and
discontinuos spatial distributions. Can.J.Fish.Aquat.Sci.52:936-949
3. Angermeier, P.L. and Davideanu Gr., 2004. Using fish communities tio assess
streams in Romania: initial development of an index of biotic integrity,
Hydrobiologia. 511:65-78
4. Bohlin, T., Hamrin S., Heggberget, T.G., Rasmussen, G. and Saltveit, S.J. 1989.
Electrofishing -Theory and practice with special emphasis on salmonids. 173:9-43
5. Cowx, I.G. and Lamarque, P (editors), 1990, Fishing with electricity. Fishing news
Books, Blackwell Sci. Publ ., Oxford 248 pp.
6. Cowx, I.G. (editor), 1990, Developments in Electric Fishing. Fishing News Books,
Blackwell, Sci. Publ., Oxford
7. Goodchild, G.A., 1991, Code of Practice and Guidelines for Safety for Electric
Fishing. EIFAC Occazional Paper no. 24, FAO, Rome.
8. Lamoroux, N., Capra, H., Pouilly, M., and Souchon, Y. 1999. Fish habitat
preferences in large streams of southeren France. Freshwater Biology, 42:673-
687.
9. Lyons, J. 1992. The length of steram to sample with a towed electrofisghing unit
when fish species richness, is estimated. N. Am. J. Fish. Manage., 12:198-203
10. Nelva, A., Pesat, H. And Chessel, D. 1979. Une nouvelle methode d etude des
peuplements ichthyologiques dans les grands cours d’eau par echantillionnage
ponctuel d’abondance. Comptes-rendus des l’Academie des Sciences, Paris.
289:1295-1298.
11. Oberdorff, T., Hugueny, B., Compin, A. and Belkessam, D., 1998. Non-interactive
fish communities in the coastal streams of north-western France.J. Anim. Ecol.
3:472-484
12. Palerm, M.H., 1995. Relationship among number of fish species sampled, reach
length surveyed, and sampling effort in South Carolina Coastal plain streams . N.
Am. J. Fish. Manage. 15:110-120
13. Simmons, T. and Lyons , J., 1995. Comparison of catch per effort and removal
procedures for sampling stream fish assemblages. N. Am.J. Fish.Manage15:419-
427
14. Thevenet, A and Stazner, B., 1999. Linking fluvial fish communty to physical
habitat in large woody debris: sampling effort, accuracy and precision. Archiv fur
Hydrobiologie, 145:55-77
15. Yoder, C.O. and Smith, M.A., 1998. Using fish assemblages in a state biological
assessment and criteria program: essential concepts and consideration. Pp.17-56
in T.P. Simon (Ed) Assessing the sustainability and biological integrity of water
resources using fish communities. Lewis Press, Boca Raton, FL.USA.
16. Yippin, C., 1958. The removal method of population estimation. J. Wildlife
Management, 22:82-90

TR-18 Procedura Operationala Standard pentru prelevarea faunei piscicole 33 / 38


TR-18 Procedura Operationala Standard pentru prelevarea faunei piscicole 34 / 38
Figura 1. Efectul curentului electric este cu atât mai puternic cu cât
peştele este mai mare şi se află mai aproape de anod

Figura 2. Curentul electric continuu asigura cea mai extinsă zonă de galvanotaxie şi
galvanonarcoză, cel alternativ nu produce galvanotaxie

TR-18 Procedura Operationala Standard pentru prelevarea faunei piscicole 35 / 38


Figura 3. Două moduri de de deplasare in cursul pescuitului pentru a acoperi
complet suprafaţa de probă

Figura 4. Utilizarea plaselor barieră pentru a opri fuga peştilor din suprafaţa de probă

TR-18 Procedura Operationala Standard pentru prelevarea faunei piscicole 36 / 38


Foto 1. Aparat de pescuit portabil

TR-18 Procedura Operationala Standard pentru prelevarea faunei piscicole 37 / 38


Foto 2. Aparat de pescuit fix, cu bobina de cablu

Foto 3. Aparat de pescuit de putere, pentru lacuri, cu anozi compusi.


Pestii sunt colectati cu ajutorul unor mincioguri izolate

TR-18 Procedura Operationala Standard pentru prelevarea faunei piscicole 38 / 38