Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Conducător de doctorat:
Prof.univ.dr.ing. Ion GIURMA
Doctorand:
Ing. Loredana Andreea POPOIU (IMBREA)
IAŞI 2017
UNIVERSITATEA TEHNICA "GHEORGHE ASACHI" DIN IA~I
RECTORATUL
Catre
Va facem cunoscut ca, in ziua de 28.09.2017 la ora 12:00, in Sala de Conferinte din
"CERCETARI PRIVIND CALITATEA APELOR DIN LACURILE DE ACUMULARE MICI $1 MULOCII DIN
ZONELE COLINARE"
elaborate de doamna Loredana Andreea POPOIU (lMBREA) in vederea conferirii titlului stiintlflc
de doctor.
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara ilion lonescu de la Brad" din lasi
doctorat.
Secretar universitate,
Ing~Nagi!
Mulţumiri
3
CUPRINS
INTRODUCERE
4
4.1 Metodologia agreată pentru stabilirea potenţialului ecologic şi stării chimice a
apelor din lacurile de acumulare situate în bazinul hidrografic Bahlui
4.1.1 Potenţialul ecologic al apelor din lacurile de acumulare
4.1.2 Starea chimică a apelor din lacurile de acumulare
4.1.3 Lacuri de acumulare destinate potabilizării
4.2 Stadiul calității apelor din lacurile de acumulare situate în bazinul hidrografic
Bahlui
4.2.1 Caracteristicile fizico-geografice ale bazinului hidrografic Bahlui
4.2.2 Implicaţii hidrogeomorfologice şi ecologice ale lacurilor
4.2.3 Evoluția calității apelor din lacurile de acumulare mici și mijlocii din bazinul
hidrografic Bahlui
4.2.4 Eutrofizarea lacurilor de acumulare din bazinul hidrografic Bahlui
4.2.4.1 Evoluţia parametrilor indicatori ai eutrofizării apei lacului de acumulare
Cucuteni
4.2.4.2 Evoluţia parametrilor indicatori ai eutrofizării apei lacului de acumulare
Tansa-Belceşti
4.2.4.3 Evoluţia parametrilor indicatori ai eutrofizării apei lacului de acumulare
Podu Iloaiei
4.2.5 Măsuri pentru prevenirea şi combaterea eutrofizării lacurilor de acumulare
5
5.4.1 Descrierea modelului
5.4.2 Aplicarea modelului BATHUB pentru lacul de acumulare Cucuteni
5.4.2.1 Date de intrare
5.4.2.2 Rezultatele modelării
5.4.3. Aplicarea modelului BATHUB pentru lacul de acumulare Tansa-Belcești
5.4.3.1 Date de intrare
5.4.3.2 Rezultatele modelării
Bibliografie selectivă
6
Cercetări privind calitatea apelor din lacurile de acumulare mici și mijlocii din zonele colinare
Capitolul 1
CADRUL LEGISLATIV PRIVIND CALITATEA APELOR
Capitolul 2
MANAGEMENTUL DURABIL AL RESURSELOR DE APĂ
Capitolul 3
CONCEPTE ȘI METODE DE ABORDARE A CALITĂȚII APELOR DIN LACURILE
DE ACUMULARE DIN ZONELE COLINARE
7
Cercetări privind calitatea apelor din lacurile de acumulare mici și mijlocii din zonele colinare
Deoarece există un număr mare de indicatori care stabilesc starea de calitate a unui corp
de apă, gruparea și clasificarea acestora devine dificilă și variată. În prezent, în România este
implementat încă din anul 2006 un Sistem Național Integrat de Monitorizare pentru calitatea
apelor de suprafață, apărut ca urmare a Directivei Cadru pentru Apă, articolul 8 (1), pe baza
căruia, toate statele membre Uniunii Europene trebuie să stabilească programe de monitorizare
pentru clasificarea stării apelor.
Directiva Cadru privind Apa a introdus noțiuni noi privind analiza calității apelor din
lacurile de acumulare, și anume: potențialul ecologic care se determină prin evaluarea
indicatorilor biologici, fizico-chimici, poluanți specifici și starea chimică care se evaluează pe
baza analizei impactului substanțelor prioritare și prioritar periculoase. Urmare a analizei
potențialului ecologic a lacurilor de acumulare monitorizate în perioada 2012-2014 în România
s-a observat o creștere a numărului celor care îndeplinesc obiectivul de mediu. Referitor la starea
chimică a lacurilor de acumulare monitorizate la nivel național o mare parte a acestora prezintă o
stare chimică bună.
Capitolul 4
CALITATEA APELOR DIN LACURILE DE ACUMULARE SITUATE ÎN
BAZINUL HIDROGRAFIC BAHLUI
8
Cercetări privind calitatea apelor din lacurile de acumulare mici și mijlocii din zonele colinare
În perioada 2010-2014 media valorilor de azot total crește de la an la an, iar media
valorilor de fosfor total variază ușor, cu o creștere în anul 2014 (Figura 4.2).
Rezultatele arată că din anul 2010 până în anul 2013 lacul de acumulare Cucuteni
prezintă caracteristici eutrofe din punct de vedere al analizei azotului total, iar în anul 2014
hipertrofe. Raportat la evaluarea fosforului total lacul de acumulare Cucuteni prezintă
caracteristici hipertrofe pe întreaga perioadă 2010-2014.
Un alt parametru monitorizat pentru stabilirea potențialului de eutrofizare a apei din lacul
de acumulare Cucuteni este transparența. Valorile acestui parametru au variat relativ puțin (între
30 cm și 40 cm) în perioada 2010-2014, așa cum se observă în Figura 4.3.
9
Cercetări privind calitatea apelor din lacurile de acumulare mici și mijlocii din zonele colinare
Valorile medii ale clorofilei a variază și ele de la an la an. În Figura 4.4 sunt redate
diferenţele acestui indicator de calitate, valoarea maximă fiind determinată în anul 2012.
Tabel 4.1 Gradul de troficitate pentru lacul de acumulare Cucuteni în anul 2014
Lacul de acumulare Saturație Biomasa maximă Clorofila a Ntotal Ptotal
Cucuteni/Mijloc lac minimă a fitoplanctonului medie anuală (valoare (valoare
în oxigen mg/l mg/l medie) medie)
% mg/l mg/l
Rezultate 89,1 20,56 45,13 1,66 0,25
Grad de troficitate Oligotrof Hipertrof Hipertrof Hipertrof Hipertrof
10
Cercetări privind calitatea apelor din lacurile de acumulare mici și mijlocii din zonele colinare
Conform rezultatelor redate în Tabelul 4.1, din punct de vedere al încărcării cu azot total
și fosfor total (valori medii), a biomasei maxime a fitoplanctonului și a clorofilei a medie anuală
lacul de acumulare Cucuteni prezintă în anul 2014 caracteristici hipertrofe, iar din punct de
vedere al saturației minime în oxigen prezintă caracteristici oligotrofe.
Lacul de acumulare Tansa-Belcești (Figura 4.5) este realizat pe cursul de apa Bahlui, în
dreptul satului Tansa, comuna Belcești.
Analizând valorile medii de azot total din lacul de acumulare Tansa-Belcești (Figura 4.6)
se constată ameliorarea stării de calitate, de la un lac hipertrof în anul 2010 la un lac eutrof în
perioada 2011-2015.
Analizând valorile medii de fosfor total din lacul de acumulare Tansa-Belcești (Figura
4.7) se constată ca în anul 2012 se încadrează în categoria de lac hipertrof, ca începând cu anul
2013 până în anul 2015 să prezinte caracteristici eutrofe.
12
Cercetări privind calitatea apelor din lacurile de acumulare mici și mijlocii din zonele colinare
transparență între cele doua sezoane este cu 30 cm mai mult pentru sezonul de primăvară (Figura
4.9).
13
Cercetări privind calitatea apelor din lacurile de acumulare mici și mijlocii din zonele colinare
Tabel 4.2 Gradul de troficitate pentru lacul de acumulare Tansa-Belcești în anul 2014
Lacul de acumulare Saturație Biomasa maximă a Clorofila a Ntotal Ptotal
Tansa minimă în fitoplanctonului medie anuală (valoare (valoare
Belcești/Mijloc lac oxigen % mg/l mg/l medie) medie)
mg/l mg/l
Rezultate 54,64 9,35 31,56 1,10 0,09
Grad de troficitate Mezotrof Eutrof Hipertrof Eutrof Eutrof
Lacul de acumulare Podu Iloaiei (Figura 4.12) face parte din ansamblul de lacuri de
acumulare situate în bazinul hidrografic Bahlui, respectiv în sub-bazinul hidrografic Bahlueț.
14
Cercetări privind calitatea apelor din lacurile de acumulare mici și mijlocii din zonele colinare
Dacă analizăm valorile de azot total în perioada 2010-2014 în lacul de acumulare Podu
Iloaiei, se observă o ușoară scădere de la an la an, cele mai mici valori fiind determinate în anul
2014 – 2,18 mg/l în secțiunea mijloc lac și 2,20 mg/l în secțiunea baraj lac.
În ceea ce privește valorile măsurate de fosfor total, pentru secțiunea mijloc lac acestea se
mențin constante, iar pentru secțiunea baraj lac în anul 2010 se determină valoarea maximă de
0,56 mg/l, ca apoi acestea să scadă la valoarea de 0,20 mg/l în anul.
15
Cercetări privind calitatea apelor din lacurile de acumulare mici și mijlocii din zonele colinare
În Tabelul 4.3 se redă gradul de troficitate pentru lacul de acumulare Podu Iloaiei din
punct de vedere al încărcării cu azot total și fosfor total, al biomasei maxime a fitoplanctonului, a
clorofilei a medie anuală și a saturației minime în oxigen.
Tabel 4.3 Gradul de troficitate pentru lacul de acumulare Podu Iloaiei în anul 2014
Lacul de acumulare Saturație Biomasa maximă a Clorofila a Ntotal Ptotal
Podu Iloaiei/Baraj minimă fitoplanctonului medie anuală mg/l mg/l
în oxigen mg/l mg/l
%
Rezultate 83,4 15,66 78,28 2,20 0,20
Grad de troficitate Oligotrof Hipertrof Hipertrof Hipertrof Hipertrof
Capitolul 5
ANALIZA ȘI APLICAREA MODELELOR PENTRU STUDIUL CALITĂŢII APELOR DIN
LACURILE DE ACUMULARE DIN ZONELE COLINARE
17
Cercetări privind calitatea apelor din lacurile de acumulare mici și mijlocii din zonele colinare
18
Cercetări privind calitatea apelor din lacurile de acumulare mici și mijlocii din zonele colinare
Având în vedere că debitele şi concentraţiile variază vizibil în timpul unui an, pentru
determinarea concentraţiilor medii anuale şi a imisiilor anuale (încărcărilor anuale) rezultate din
surse punctiforme au fost utilizate următoarele ecuații:
Încărcărileanuale(t/an) = x (mg/l)*Qan (m3/s)*31,5 (5.2) [57]
= (5.3) [57]
unde:
19
Cercetări privind calitatea apelor din lacurile de acumulare mici și mijlocii din zonele colinare
20
Cercetări privind calitatea apelor din lacurile de acumulare mici și mijlocii din zonele colinare
21
Cercetări privind calitatea apelor din lacurile de acumulare mici și mijlocii din zonele colinare
SC DEDEMAN SRL IASI, SC ARABESQUE SRL Iași, SC BTM GRUP 2004 SRL IASI, SC
BUILD CORP PREFABRICATE SRL - Ape Menajere Iași, Abator Pd. Iloaiei, SC DELPHI
DIESEL SYSTEM ROMANIA SRL Iași, SC METRO CACH & CARRY SRL, SC SPIROCA
SA Iași, SC SYMETRICA SRL - Punct de lucru Podu Iloaiei, SC TRANSGOR LOGISTIK SRL
Tomești, SC MEGA AUTO (TOYOTA) SRL IAȘI, SC SELGROS SRL, SC DELCAR SRL
IAȘI, SC FORTUS SA IAȘI. Cele mai importante aglomerări analizate au fost: Iași, Târgu
Frumos, Podu Iloaiei, Războieni, Hârlău, Lețcani.
În urma evaluărilor suprafețelor pe fiecare sub-bazin în parte s-a constatat că la nivelul
bazinului hidrografic Bahlui ponderea cea mai mare este reprezentată de suprafețe agricole,
urmate de păduri și culturi perene. Cea mai mică pondere o au zonele umede, conform datelor
obținute de la Administrația Bazinală de Apă Prut-Bârlad.
Analiza emisiilor de azot total și fosfor total realizată în anul 2012, la nivelul fiecărui
sub-bazin al bazinului hidrografic Bahlui și pe fiecare sursă de poluare analizată (surse difuze,
surse punctiforme și surse fond natural) a evidențiat faptul că emisiile rezultate din surse difuze
(teren agricol) și din surse fond natural (depuneri atmosferice, culturi perene, păduri) au cea mai
mare pondere. Referitor la emisiile rezultate din sursele punctiforme acestea se mențin la nivelul
fiecărui sub-bazin al bazinului hidrografic Bahlui în limite constante, cu o variație mai puțin
influențabilă.
22
Cercetări privind calitatea apelor din lacurile de acumulare mici și mijlocii din zonele colinare
acestea continuă să crească în anul 2021, se poate concluziona că poluarea difuză se menține în
bazinul hidrografic Bahlui, comparativ cu celelalte surse semnificative definite mai sus.
(1)
(2)
Figura 5.2 Imisii de azot total (t/an) și fosfor total (t/an) în bazinul hidrografic
Bahlui
23
Cercetări privind calitatea apelor din lacurile de acumulare mici și mijlocii din zonele colinare
5.3.5 Prognoza calității apei din lacul de acumulare Podu Iloaiei prin
corelarea rezultatelor generate de modelul WaQ cu datele din măsurători
Rezultatele privind prognoza stării de calitate la nivelul anului 2021 a sub-bazinului
Războieni–amonte Podu Iloaiei, generate prin utilizarea modelului WaQ de către specialiștii
Administrației Bazinale de Apă Prut-Bârlad, au contribuit la trasarea unei concluzii proprie
privind starea de calitate viitoare a apei din lacul de acumulare Podu-Iloaiei. Prin aplicarea
modelării topologice așa cum s-a evidențiat și în Tabelul 5.1 a rezultat că în arealul sub-bazinului
Războieni-amonte Podu Iloaiei se găsește lacul de acumulare Podu Iloaiei, considerat unul dintre
cele mai poluate lacuri din bazinul hidrografic Bahlui. În continuare se analizează starea de
calitate a lacului de acumulare Podu Iloaiei în anul 2021, pornind de la starea de calitate a sub-
bazinului Războieni-amonte Podu Iloaiei.
(1)
(2)
Figura 5.3 Imisii de azot total (t/an) și fosfor total (t/an) în sub-bazinul Războieni
– amonte Podu Iloaiei
24
Cercetări privind calitatea apelor din lacurile de acumulare mici și mijlocii din zonele colinare
Din punct de vedere calitativ, caracteristicile lacului de acumulare Podu Iloaiei (Figura
5.4) depind de caracteristicile ecologice ale sub-bazinului Războieni - amonte Podu Iloaiei
influențate în primul rând de poluarea cu nutrienţi de azot şi fosfor provenită în principal din
practicile agricole. O parte considerabilă din cantităţile de nutrienți de azot total și fosfor total
sunt transportate în lacul de acumulare Podu Iloaiei prin reţeaua hidrografică a sub-bazinului
Războieni - amonte Podu Iloaiei.
Dacă rezultatele obținute în urma aplicării modelului WaQ pentru anul 2021 au indicat o
scădere a încărcării cu azot total și fosfor total pentru sub-bazinului Războieni - amonte Podu
Iloaiei, se poate deduce o ameliorare a potențialului ecologic pentru lacul de acumulare Podu
Iloaiei.
Concluzia este susținută de:
1) <<Studiul privind evoluția potențialului ecologic pentru lacul de acumulare Podu
Iloaiei (din punct de vedere a analizei nutrienților) prezentat în Capitolul IV >> care a indicat
pentru lacul de acumulare Podu Iloaiei un potențial ecologic moderat începând cu anul 2010 și
care a atins un potențial ecologic bun atât în anul 2015 cât și în anul 2016;
2) și de ajustarea seriilor cronologice pentru cei doi indicatori evaluați.
În Tabelul 5.2 sunt redate valorile de azot total și fosfor total din lacul de acumulare Podu
Iloaiei monitorizate în perioada 2010-2015. Valorile au rezultat ca urmare a alegerii situației mai
nefavorabile dintre cele două secțiuni: mijloc lac și baraj.
25
Cercetări privind calitatea apelor din lacurile de acumulare mici și mijlocii din zonele colinare
Estimarea valorilor de azot total în perioada 2016-2021 s-a realizat prin ajustarea
seriilor cronologice prin metoda modificării mediei absolute, având ca punct de plecare
datele provenite din măsurători în perioada 2010-2015.
Expresia prin intermediul căreia se determină valorile ajustate (Y) se bazează pe relația
dintre ultimul termen (yn), modificările absolute (Δ) și primul termen (y1).
Δ = (y1-yn)/n; (5.5)
Yt = y1-(t-1) x Δ; (5.6)
26
Cercetări privind calitatea apelor din lacurile de acumulare mici și mijlocii din zonele colinare
Estimarea valorilor de fosfor total în perioada 2016-2021 s-a realizat prin interpretarea
valorilor măsurate în perioada 2010-2015. Din Tabelul 5.2 se observă că începând cu anul 2011
până în anul 2015, modificarea absolută este 0. Astfel dacă nu vor exista fenomene naturale
deosebite care să modifice condițiile actuale, valorile de fosfor total vor rămâne constante sau
vor descrește cu o modificare absolută de 0,003 în fiecare an. Aplicând principiul descris mai
sus, valoarea de fosfor total la care se poate ajunge în anul 2021 este de 0,25 mg/l.
27
Cercetări privind calitatea apelor din lacurile de acumulare mici și mijlocii din zonele colinare
Segmentele reprezintă diferite zone ale lacului de acumulare (coadă lac, mijloc lac,
amonte baraj). Bilanţul masic al nutrienţilor dintr-o rețea hidrografică rezultă în urma proceselor
de transport advectiv, transport difuziv şi de sedimentare a acestora. Săgețile inversate reflectă
simularea dispersiei longitudinale.
28
Cercetări privind calitatea apelor din lacurile de acumulare mici și mijlocii din zonele colinare
Structura de bază a modelului BATHUB redată în Figura 5.6 este una simplă: date de
intrare, modelare, date de ieșire și posibilele erori.
29
Cercetări privind calitatea apelor din lacurile de acumulare mici și mijlocii din zonele colinare
Datele de ieșire sunt reprezentate prin: tabele sau afișaje grafice ale hidraulicii
segmentului/secțiunii, bilanțul masic al nutrienților, balanța apei, predicții ale concentrației de
nutrienți, transparența, concentrația de clorofilă, statistici ale condițiilor măsurate și ale
condițiilor simulate.
30
Cercetări privind calitatea apelor din lacurile de acumulare mici și mijlocii din zonele colinare
31
Cercetări privind calitatea apelor din lacurile de acumulare mici și mijlocii din zonele colinare
Tabel 5.3 Modele pentru determinarea clorofilei a [BATHUB Water Quality Model]
Factori limitativi Ecuaţii matematice
P, N, Lumină Xpn = [ P-2 + ((N-150)/12)-2 ]-0.5
Bx = Xpn1.33/ 4.31
G = Zmix (0.14 + 0.0039 Fs)
B = K Bx /[(1 + b Bx G) (1 + Ga)]
P, Lumină Bp = P1.37/4.88
G = Zmix (0.19 + 0.0042 Fs)
B = K Bp / [(1 + b Bp G) (1 + Ga)]
P, N, Turbiditate B = K 0.2 Xpn1.25
P B = K 0.28 P
P, Jones & Bachmann (1976) B = K 0.081 P1.46
P, Carlson TSI (1977), Lacuri B = K 0.087 P1.45
Tabel 5.4 Modele pentru estimarea adâncimii Secchi [BATHUB Water Quality Model]
Modele privind estimarea adâncimii Secchi Ecuaţii matematice
Clorofila a, Turbiditate S = K / (a + b B)
Nutrienți S = K 16.2 Xpn-0.79
Ptoral S = K 17.8 P -0.76
Carlson TSI (1977), Lacuri S = K 48 / P
32
Cercetări privind calitatea apelor din lacurile de acumulare mici și mijlocii din zonele colinare
Mai jos se redau grafic relațiile între variabilele cheie ale modelului: fosfor total, azot
total, clorofila a, transparența și turbiditate.
33
Cercetări privind calitatea apelor din lacurile de acumulare mici și mijlocii din zonele colinare
34
Cercetări privind calitatea apelor din lacurile de acumulare mici și mijlocii din zonele colinare
Așa cum s-a precizat și în descrierea modelului BATHUB este necesară introducerea
variabilelor globale (Tabel 5.6). Acestea sunt reprezentate de datele privind condițiile
hidrologice specifice arealului în care se găsește lacul de acumulare Cucuteni (precipitații,
evapotranspirația și producția de apă) și de încărcările atmosferice.
Zona de amplasare a acumulării Cucuteni este caracterizată de o medie multianuală a
precipitaţiilor de 562,1 l/mp și o evapotranspirație de 1163 l/mp.
Sgment/Secțiune
35
Cercetări privind calitatea apelor din lacurile de acumulare mici și mijlocii din zonele colinare
Datele ce privesc calitatea apei (Figura 5.12 – Observed WQ și Tabel 5.8) pentru lacul
de acumulare Cucuteni sunt cele provenite din monitorizarea existentă pentru secțiunea mijloc
lac. Acestea presupun valorile de intrare ale poluanţilor de azot total, fosfor total, azot organic,
ortofosfaţi, clorofila a, adâncimea secchi, valori care au fost prezentate și în studiile de caz din
Capitolul IV.
36
Cercetări privind calitatea apelor din lacurile de acumulare mici și mijlocii din zonele colinare
Tabelul 5.8 Indicatori de calitate ai apei lacului de acumulare în secțiunea mijloc lac
(Observed WQ)
Lacul de acumulare Indicatori Valoare (μg/l)
Cucuteni/Secțiune
Mijloc lac Turbiditatea non algală 0,08
Secțiune 1 Ptotal 255
Ntotal 1730
Clorofila a 45130
Adâncimea Secchi 0,3
Azot organic 200
Ortofosfați 0,6
37
Cercetări privind calitatea apelor din lacurile de acumulare mici și mijlocii din zonele colinare
1 1 1 1 1 1 1 1
Rata internă de încărcare – Internal load este setată în mod normal la 0. Acesteia i s-a
dat valoarea 0 pentru indicatorii: azot total și fosfor total (Tabel 5.10).
1 0 0
38
Cercetări privind calitatea apelor din lacurile de acumulare mici și mijlocii din zonele colinare
Tabel 5.11 Rezultatele privind bilanţul masic pentru lacul de acumulare Cucuteni - Ntotal
Componentă bilanț TOTAL - N Segment 1
Flow Flow (%) Load Load (%) Conc.
(hm3/yr) (kg/yr) (mg/m3)
Trib/Type
Trib 1/ Type 1 165,7 99,6% 333057,0 100,0% 2010
Precipitation/Precipitații 0,6 0,4% 0,0 0,0%
Inflow/Intrări în rețea 165,7 99,6% 333057,0 100,0% 2010
Total inflow/Debit total 166,3 100,0% 333057,0 100,0% 2003
intrat
Adventive 165,1 99,2% 288957,7 86,8% 1751
outflow/Debit advectiv
Total otflow/Debit total 165,1 99,2% 288957,7 86,8% 1751
ieșit
Evaporation/Evaporație 1,3 0,8% 0,0 0,0%
Retention/Retenție 0,0 0,0% 44099,3 13,2%
Tabel 5.12 Rezultatele privind bilanţul masic pentru lacul de acumulare Cucuteni - Ptotal
Componentă bilanț TOTAL - P Segment 1
Flow Flow (%) Load Load (%) Conc.
(hm3/yr) (kg/yr) (mg/m3)
Trib/Type
39
Cercetări privind calitatea apelor din lacurile de acumulare mici și mijlocii din zonele colinare
Pe lângă bilanțul nutrienților redat în Tabelele 5.11 și 5.12, modelul BATHUB generează
grafice (Figura 5.14) privind valorile măsurate și simulate pentru indicatorii: azot total, fosfor
total, clorofila a și adâncimea Secchi (se au în vedere atât valorile din secțiunea de monitorizare
mijloc lac, cât și valorile medii).
(1)- Ntotal
40
Cercetări privind calitatea apelor din lacurile de acumulare mici și mijlocii din zonele colinare
(2)- Ptotal
(3) – Secchi
41
Cercetări privind calitatea apelor din lacurile de acumulare mici și mijlocii din zonele colinare
(4)- Clorofila a
Figura 5.14 Variabilele eutrofizării pentru lacul de acumulare Cucuteni
Din analiza graficelor se poate observa că s-au obținut valori apropiate de cele măsurate
(așa cum au fost prezentate în Capitolul IV) pentru indicatorii potențialului de eutrofizare: azot
total, fosfor total și adâncimea Secchi. Diferență între valoarea măsurată și cea simulată apare
în cazul clorofilei a deoarece la rularea modelului nu s-a ținut cont de variația sezonieră a
acestui indicator.
Pentru a exista erori cât mai mici ale rezultatelor simulate, utilizatorul modelului
BATHUB ar trebui să țină cont de categoria de utilizare a terenului la etapa de definire a
<<intrărilor de nutrienți din rețeaua hidrografică>>.
42
Cercetări privind calitatea apelor din lacurile de acumulare mici și mijlocii din zonele colinare
Valorile simulate de azot total și fosfor total ne indică o stare hipertrofă a lacului de
acumulare Cucuteni. Din punct de vedere al analizei clorofilei a se mențin caracteristicile
hipertrofe.
Totodată modelul a estimat <<Carlson Trophic State Indices>> la o valoare de 83,8
care ne indică caracteristici hipertrofe ale lacului de acumulare studiat. Acest rezultat susține
valorile simulate de azot total și fosfor total.
TSI < 40 – lac oligotrof;
41 < TSI <50 – lac mezotrof;
51< TSI < 70 – lac eutrof;
TSI > 70 – lac hipertrof.
Fiecare segment se descarcă fie într-un alt segment din aval, fie în afara lacului de
acumulare. Astfel segmentul 1 se varsă în segmentul 2, segmentul 2 în segmentul 3, iar
segmentul 3 în afara acumulării.
43
Cercetări privind calitatea apelor din lacurile de acumulare mici și mijlocii din zonele colinare
Prima etapă constă în introducerea variabilelor globale, care se aplică pentru toate cele 3
segmente (Tabel 5.14). Acestea sunt reprezentate de datele privind condițiile hidrologice
specifice arealului în care se găsește lacul de acumulare Tansa-Belcești (precipitații,
evapotranspirația și producția de apă) și de încărcările atmosferice.
Segment/Secțiune
(1)
44
Cercetări privind calitatea apelor din lacurile de acumulare mici și mijlocii din zonele colinare
(2)
(3)
Figura 5.16 Fereastra BATHUB pentru introducerea datelor de intrare aferente
fiecărei secțiuni în parte (1-mijloc lac, 2-amonte baraj, 3-priză potabilizare)
În Figura 5.16 se redă modul cum sunt definite cele 3 secțiuni aferente lacului de
acumulare Tansa-Belcești (mijloc lac, amonte baraj și priză potabilizare), pentru care se introduc
datele solicitate de model (datele morfometrice, datele de calitate, factorii de calibrare și rata
internă). Datele morfometrice sunt redate în Tabelul 5.15.
Datele de calitate a apei sunt redate în Tabelul 5.16. Se urmărește același principiu ca și
în cazul modelării potențialului de eutrofizare pentru lacul de acumulare Cucuteni. Valorile
necesare modelului BATHUB sunt cele prezentate în studiile de caz din Capitolul IV.
45
Cercetări privind calitatea apelor din lacurile de acumulare mici și mijlocii din zonele colinare
Tabel 5.16 Indicatori de calitate ai apei lacului de acumulare în secțiunile mijloc lac,
amonte baraj și priză potabilizare (Observed WQ)
Secțiune Indicatori Valoare
(μg/l)
Mijloc lac Turbiditatea non algală 0,08
Secțiune 1 Ptotal 80
Ntotal 1033
Clorofila a 23010
Ortofosfați 0,8
Ntotal 1117,5
Clorofila a 24308
Ortofosfați 1,2
Ntotal 1038
Clorofila a 24308
46
Cercetări privind calitatea apelor din lacurile de acumulare mici și mijlocii din zonele colinare
Ortofosfați 1,5
Factorii de calibrare se consideră 1 pentru indicatorii: rata de dispersie, azot total, fosfor
total, clorofila a, adâncimea secchi, ortofosfați si azotul organic (Tabel 5.17). Ratei interne de
încărcare i s-a dat valoarea 0 pentru indicatorii: azot total și fosfor total (Tabel 5.18).
1 0 0
2 0 0
3 0 0
În Figura 5.17 s-au definit intrările externe de nutrienți de azot total și fosfor total (surse
de poluare difuză și punctiformă), corespunzătoare primului segment definit – mijloc lac.
Pentru celelalte 2 segmente: amonte baraj și priză potabilizare nu au fost definite în
model surse externe de nutrienți de azot total și fosfor total. Acumularea Tansa-Belcești este
dependentă de regimul hidrologic al cursului de apă Bahlui format de pe o suprafaţă de recepţie
de 346 km2 .
47
Cercetări privind calitatea apelor din lacurile de acumulare mici și mijlocii din zonele colinare
Tabelul 5.19 Rezultatele privind bilanţul masic pentru secţiunea mijloc lac - Ntotal
Componentă bilanț TOTAL - N Segment 1
Flow Flow (%) Load Load (%) Conc.
(hm3/yr) (kg/yr) (mg/m3)
Tributary/Type
Trib 1/Type 1 108,0 99,5% 143640,0 100,0% 1330
Precipitation/Precipitații 0,6 0,5% 0,0 0,0%
Inflow/Intrări în rețea 108,0 99,5% 143640,0 100,0% 1330
Total inflow/Debit total 108,6 100,0% 143640,0 100,0% 1323
intrat
Advective outflow/Debit 107,5 99,0% 131421,6 91,5% 1223
advectiv
48
Cercetări privind calitatea apelor din lacurile de acumulare mici și mijlocii din zonele colinare
Tabelul 5.20 Rezultatele privind bilanţul masic pentru secţiunea mijloc lac - Ptotal
Componentă bilanț TOTAL - P Segment 1
Flow Flow (%) Load Load (%) Conc.
(hm3/yr) (kg/yr) (mg/m3)
Tributary/Type
Trib 1/Type1 108,0 99,5% 16740,0 100,0% 155
Precipitation/Precipitații 0,6 0,5% 0,0 0,0%
Inflow/Intrări în rețea 108,0 99,5% 16740,0 100,0% 155
Total inflow/Debit total 108,6 100,0% 16740,0 100,0% 154
intrat
Advective 107,5 99,0% 12860,6 76,8% 120
outflow/Debit advectiv
Total otflow/Debit total 107,5 99,0% 12860,6 76,8% 120
ieșit
Evaporation/Evaporație 1,1 1,0% 0,0 0,0%
Retention/Retenție 0,0 0,0% 3879,4 23,2%
Tabelul 5.21 Rezultatele privind bilanţul masic pentru secţiunea amonte baraj - Ntotal
Componentă bilanț TOTAL - N Segment 2
Flow Flow (%) Load Load (%) Conc.
(hm3/yr) (kg/yr) (mg/m3)
Precipitation/Precipitații 0,6 0,5% 0,0 0,0%
Inflow/Intrări în rețea 107,5 99,5% 131421,6 100,0% 1223
Total inflow/Debit total 108,0 100,0% 131421,6 100,0% 1216
intrat
Advective outflow/Debit 106,9 99,0% 120964,8 92,0% 1131
advectiv
Total otflow/Debit total 106,9 99,0% 120964,8 92,0% 1131
49
Cercetări privind calitatea apelor din lacurile de acumulare mici și mijlocii din zonele colinare
ieșit
Evaporation/Evaporație 1,1 1,0% 0,0 0,0%
Retention/Retenție 0,0 0,0% 10456,8 8,0%
Tabelul 5.22 Rezultatele privind bilanţul masic pentru secţiunea amonte baraj - Ptotal
Componentă bilanț TOTAL - P Segment 2
Flow Flow (%) Load Load (%) Conc.
(hm3/yr) (kg/yr) (mg/m3)
Precipitation/Precipitații 0,6 0,5% 0,0 0,0%
Inflow/Intrări în rețea 107,5 99,5% 12860,6 100,0% 120
Total inflow/Debit total 108,0 100,0% 12860,6 100,0% 119
intrat
Advective outflow/Debit 106,9 99,0% 10331,5 80,3% 97
advectiv
Total otflow/Debit total 106,9 99,0% 10331,5 80,3% 97
ieșit
Evaporation/Evaporație 1,1 1,0% 0,0 0,0%
Retention/Retenție 0,0 0,0% 2529,1 19,7%
Tabelul 5.23 Rezultatele privind bilanţul masic pentru secţiunea priză potabilizare - Ntotal
Componentă bilanț TOTAL - N Segment 3
Flow Flow (%) Load Load (%) Conc.
(hm3/yr) (kg/yr) (mg/m3)
Precipitation/Precipitații 0,6 0,5% 0,0 0,0%
Inflow/Intrări în rețea 106,9 99,5% 120964,8 100,0% 1131
Total inflow/Debit total 107,5 100,0% 120964,8 100.,0% 1125
intrat
Advective outflow/Debit 106,4 99,0% 111921,4 92,5% 1052
advectiv
Total otflow/Debit total 106,4 99,0% 111921,4 92,5% 1052
ieșit
Evaporation/Evaporație 1,1 1,0% 0,0 0,0%
Retention/Retenție 0,0 0,0% 9043,4 7,5%
50
Cercetări privind calitatea apelor din lacurile de acumulare mici și mijlocii din zonele colinare
Tabelul 5.24 Rezultatele privind bilanţul masic pentru secţiunea priză potabilizare - Ptotal
Componentă bilanț TOTAL - P Segment 3
Flow Flow (%) Load Load (%) Conc.
(hm3/yr) (kg/yr) (mg/m3)
Precipitation/Precipitații 0,6 0,5% 0,0 0,0%
Inflow/Intrări în rețea 106,9 99,5% 10331,5 100,0% 97
Total inflow/Debit total 107,5 100,0% 10331,5 100,0% 96
intrat
Advective outflow/Debit 106,4 99,0% 8572,5 83,0% 81
advectiv
Total otflow/Debit total 106,4 99,0% 8572,5 83,0% 81
ieșit
Evaporation/Evaporație 1,1 1,0% 0,0 0,0%
Retention/Retenție 0,0 0,0% 1759,0 17,0%
51
Cercetări privind calitatea apelor din lacurile de acumulare mici și mijlocii din zonele colinare
Rezultatele obținute în urma simulării indică calitatea apei din lacul de acumulare
Tansa-Belcești care diferă ușor în funcție de secțiunea și perioada anului în care s-a realizat
monitorizarea.
Erorile apărute între valorile măsurate și cele simulate în secțiunile de monitorizare ale
lacului de acumulare Tansa-Belcești pentru cei doi indicatori de calitate azot total și fosfor total
(Figura 5.18 și Figura 5.19) se pot datora ipotezei de calcul stabilită la rularea modelului, prin
care secțiunea definită se descarcă direct în secțiunea din aval.
Rezultatele ar trebui confirmate prin utilizarea modelului ținând cont de un posibil
flux/schimb între oricare pereche de segmente/secțiuni ale lacului de acumulare.
Tabel 5.25 Variația azotului total și a fosforului total în lacul de acumulare Tansa-Belcești
Valori măsurate
Indicatori Mijloc lac Amonte baraj Priză potabilizare Valoare medie
TOTAL P (mg/m3) 0,08 0,08 0,10 0,09
TOTAL N (mg/m3) 1,03 1,11 1,03 1,06
52
Cercetări privind calitatea apelor din lacurile de acumulare mici și mijlocii din zonele colinare
Tabel 5.26 Variația azotului total și a fosforului total în lacul de acumulare Tansa-Belcești
Valori simulate
Indicatori Mijloc lac Amonte baraj Priză potabilizare Valoare medie
Valorile medii simulate de azot total și fosfor total ne indică o stare eutrofă a lacului de
acumulare Tansa-Belcești. Din rezultatele redate se observă că cele mai mici valori pentru azot
total și fosfor total rezultate din simularea cu modelul de calitate BATHUB s-au determinat în
secțiunea priză potabilizare spre deosebire de valorile măsurate care au fost mai mici în
secțiunea mijloc lac.
Totodată modelul a estimat <<Carlson Trophic State Indices>> la o valoare medie de
70 care ne indică caracteristici eutrofe ale lacului de acumulare studiat. Acest rezultat susține
valorile simulate de azot total și fosfor total.
TSI < 40 – lac oligotrof;
41 < TSI <50 – lac mezotrof;
51< TSI < 70 – lac eutrof;
TSI > 70 – lac hipertrof.
53
Cercetări privind calitatea apelor din lacurile de acumulare mici și mijlocii din zonele colinare
caracteristicile fizice și chimice ale lacului (date morfometrice, debite, încărcarea nutrienților și
datele de calitate măsurate). Modelul a pus în legătură condițiile reale de calitate a apei
lacurilor de acumulare cu răspunsul acestora la eutrofizare, iar în urma modelării se
recomandă reducerea încărcărilor cu nutrienți pentru a se asigura o calitate bună a apei din
lacurile de acumulare Cucuteni și Tansa-Belcești.
Capitolul 6
CONCLUZII FINALE, CONTRIBUȚII PERSONALE ȘI CERCETĂRI VIITOARE
54
Cercetări privind calitatea apelor din lacurile de acumulare mici și mijlocii din zonele colinare
55
Cercetări privind calitatea apelor din lacurile de acumulare mici și mijlocii din zonele colinare
rezultatele modelelor de calitate. Totodată s-au surprins contribuțiile personale dar și propunerile
pentru cercetările viitoare.
56
Cercetări privind calitatea apelor din lacurile de acumulare mici și mijlocii din zonele colinare
57
Cercetări privind calitatea apelor din lacurile de acumulare mici și mijlocii din zonele colinare
Bibliografie selectivă
1. Agafitei, A., Agafitei M., Comisu O. – Eutrofizarea apei lacurilor de acumulare, Editura
PIM, 2010;
2. Barab Ghe., Serban p., - Dezvoltarea durabila si managementul resurselor de apa,
Revista Hidrotehnica, Vol. 45, nr. 3-4, 2007;
3. Brezeanu, Gh.- Limnologie generală, Editura *H*G*A*., București, 2002;
4. Chapra, S.C- Surface Water quality modelling. Mcgraw-Hill, New York, 1996;
5. Cojocaru, I.- Surse, procese şi produse de poluare, Editura Junimea, Iaşi, 1995;
6. Crăciun, I- Contribuţii la gestionarea calităţii apelor din bazinul hidrografic Bahlui.
Teză de doctorat, U.T.C. Bucureşti, 2003;
7. Crăciun, I.- Water quality management of the Bahlui River Using the Mike 11.3.01
Model, Ovidius University annals of Constructions, Vol. 1, Numer 3-4, Aprilie 2002;
8. Crăciun, I., - Water quality management of the basin river Bahlui according to the
european legislacion, Buletinul Institutului Politehnic Iasi,Tomul LII (LVI), Fasc. 1-4;
9. Crăciun, I., Drobot R.- Modelarea calităţii apei din lacurile de acumulare din bazinul
hidrografic Bahlui utilizţnd modelarea matematică (germ., rez. rom.), Buletinul I.P. Iaşi,
Tom XLVII (LI), Fasc. 1-4 (II), Secţia III, Ingineria Mediului, 2001;
10. Crăciun, I.- Study Regarding the Diminution of the Pollutants Concentration of the
Bahlui River by Advancing the Dilution Degree, Buletinul I.P.Iaşi Tom XIX, Fasc,1-4,
Hidrotehnica, 2002;
11. Crăciun, I.- The Analysis of the Capacity of the Bahlui River to Disperse the Pollutants,
Buletinul I.P.Iaşi Tom XLI(XLI), Fasc,1-4, Secţia VII, Hidrotehnica, 1999;
12. Cusa E., - Monitorizarea calitatii apelor din Romania. Situatia calitatii apelor de
suprafata, 1999;
13. Dughila A., Ianca O.G., - Evaluarea geochimica a indicatorilor de calitate a apei lacului
Tansa, Al VI-lea Simpozion Internaţional Mediul Actual şi Dezvoltarea Durabilă
Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi;
14. Dumitran Mihaela – Teza de doctorat, Cercetari privind calitatea apelor de suprafata,
Iasi, 2012;
15. Giurma I., - Colmatarea lacurilor de acumulare, Tempus S_JEP 09781/95Gestion et
protection de la resource en eau, Ed. H.G.A. București, 1997;
16. Giurma I., Giurma-Handley C.R., Crăciun I., - Impactul lacurilor de acumulare asupra
mediului, Ed. Performantica, Iași, 2010;
58
Cercetări privind calitatea apelor din lacurile de acumulare mici și mijlocii din zonele colinare
17. Giurma I., Craciun I., - Hidrologie si hidrogeologie. Aplicatii, Editura Ghe. Asachi, Iasi,
2001;
18. Giurma I., - Hidrologie speciala, Editura Politehnium, Iasi, 2004;
19. Giurma, I., Giurma Raluca Handley., Crăciun I.- Hidrologie, Politehnium Iaşi, 2009;
20. Giurma I., - Managementul integrat al Resurselor de Apa, Editura Politehnium Iasi,
2010;
21. Giurma I., - Sisteme de gospodarire a apelor, Editura Cermi, Iasi, 2000;
22. Giurma I., - Unele măsuri preventive eficiente pentru atenuarea colmatării lacurilor, Al
II-lea Simpozion Francofon al apei, Iși, 1993;
23. Ionuț Minea – Bazinul hidrografic Bahlui- Studiu Hidrologic;
24. Jolankai, G- Hidrological chemical and biological processes of contaminant
transformation and transport in river and lake sistems, IHP- IV Project H-3.2, UNESCO
Paris, 1992 and IHP-V Projects 8.1, 2.3, and 2.4, 2000 Venice Office;
25. Jula, G., Serban, P. - Monitorizarea şi caracterizarea calităţii apelor de suprafaţă în
conformitate cu prevederile Directivei Cadru 200/ 60/ EC în domeniul apei, Rev.
Hidrotehnica 46, 9, 324-329;
26. Mihaela Dumitran - Teză de doctorat “Cercetări privind calitatea apelor de suprafață”,
2012;
27. Minea, I., Evaluarea chimismului si calitatii apei lacurilor din sudul campiei colinare a
Jijiei – Bazinul Bahlui;
28. Nistor A., Agafiţei M., Marcoie N.- Tehnici şi metode moderne de prevenire şi control ale
procesului de eutrofizare (engl., rez. rom.), Buletinul I.P. Iaşi, Tom XLVII (LI), Fasc. 1-4
(II), Secţia III, Ingineria Mediului, 2001;
29. Păduraru, C., Teză de doctorat – Contribuţii la îmbunătăţirea metodelor de
monitorizare a calităţii apelor din resurse de suprafaţă, Universitatea Tehnică
“Gheorghe Asachi” din Iași – Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie și Ingineria
Mediului 2012;
30. Păduraru C., Cismaru, C.- Studiu asupra poluării difuze în bazinul hidrografic Bahluieţ:
modelarea nutrienţilor de azot şi fosfor, ce migrează spre cursul de apă Bahluieţ la
suprafaţa sau în orizonturile de sol din bazinul de recepţie - Conferinţa ştiinţifică
Internaţională a INHGA, "Hazarduri hidrologice si managementul riscurilor asociate” 8
– 11 octombrie 2012, Bucureşti;
31. Popa, R. – Modelarea calității apei din râuri, Editura *H*G*A* București, 1998;
59
Cercetări privind calitatea apelor din lacurile de acumulare mici și mijlocii din zonele colinare
60
Cercetări privind calitatea apelor din lacurile de acumulare mici și mijlocii din zonele colinare
43. Savin C., - Impactul poluarii asupra calitatii apelor de suprafata din bazinul hidrografic
Jiu, 1999;
44. Varduca., A. – Hidrochimie și poluarea chimică a apelor, Editura *H*G*A*, București,
1997;
45. Varduca, A. – Monitoringul integrat al calității apelor, Editura *H*G*A*, București,
1999;
46. Varduca., A. – Protecția calității apelor, Editura *H*G*A*, București, 2000;
47. Varduca, A., Moldoveanu, A.M., Moldoveanu, G.A. – Poluarea, prevenire și control,
Editura MatrixRom, București, 2002;
48. Vădineanu, A. – Dezvoltarea durabilă – teorie și practică, Editura Universității din
București, 1998;
49. Victor ŞALARU, Tatiana DUDNICENCO, Ana TINCU, Troficitatea unor lacuri de
acumulare din Municipiul Chișinău, Seria “Științe ale naturii”, 2007;
50. *** Directiva Cadru a Comunitatii Europene pentru Apa 2000;
51. *** Directiva 91/676/EEC privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi
proveniţi din surse agricole;
52. *** Legea apelor 107/1996;
53. *** Legea nr. 310/28.06.2004 pentru modificarea și completarea Legii apelor nr.
107/1996;
54. *** HG nr. 188/ 2002, modificata şi completată prin HG nr. 352 / 2005 pentru
aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate -
NTPA 001. Valori- limita de incarcare cu poluanti a apelor uzate industriale si urbane
evacuate in receptori naturali;
55. *** OM nr. 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calitatii apelor
de suprafata in vederea stabilirii starii ecologice a corpurilor de apa- MMGA, M Of, nr.
511/ 13 iunie 2006;
56. *** Administraţia Naţională „Apele Române”, Elemente metodologice privind
identificarea presiunilor semnificative si evaluarea impactului acestora asupra apelor de
suprafata – Identificarea corpurilor de apa care prezinta riscul de a nu atinge obiectivele
Directivei Cadru a Apei;
57. *** Administraţia Naţională „Apele Române”, Administrația Bazinală de Apă Prut-
Bârlad - Instrucțiuni de aplicare a modelului WaQ pentru analiza prognozelor de
calitate a apelor în vederea stabilirii corpurilor de apă la risc;
61
Cercetări privind calitatea apelor din lacurile de acumulare mici și mijlocii din zonele colinare
58. *** Administraţia Naţională „Apele Române”, Planurile de Management ale Bazinelor
Hidrografice - Raport National;
59. *** Administraţia Naţională „Apele Române”, Administrația Bazinală de Apă Prut-
Bârlad, Planul de Management al spaţiului hidrografic Prut – Bârlad;
60. *** Administraţia Naţională „Apele Române”, Sinteza calităţii apelor din România
pentru anii 2011, 2012, 2013;
61. *** Administraţia Naţională „Apele Române”, Administrația Bazinală de Apă Prut-
Bârlad, Sinteza calităţii apelor din bazinul hidrografic Prut-Bârlad în anii 2011, 2012,
2013, 2014, 2015;
62. *** Administraţia Naţională „Apele Române”, Administratia Bazinala de Apa Prut-
Bârlad Iaşi, Regulament de exploatare pentru lacul de acumulare Cucuteni;
63. *** Administraţia Naţională „Apele Române”, Administratia Bazinala de Apa Prut-
Bârlad Iaşi, Regulament de exploatare pentru lacul de acumulare Tansa-Belcești;
64. *** Administraţia Naţională „Apele Române”, Administratia Bazinala de Apa Prut-
Bârlad Iaşi, Regulament de exploatare pentru lacul de acumulare Podu Iloaiei;
65. *** Raport național privind starea mediului – anul 2012;
66. www.rowater.ro.
62