Lucrare Diploma - 2021-2022 - CARSTOCEA Simona-Elena - 2401 - HE - 8 Mai - Corecturi 2

Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
FACULTATEA DE ENERGETICĂ
060042 Bucureşti, Splaiul Independenţei, nr. 313, sector 6
PROIECT DE DIPLOMĂ
PROIECTAREA MHC VLĂDEȘTI PE RÂUL OLĂNEȘTI
Coordonator științific:
Conf. Dr. Ing. Daniela Nistoran Gogoase
Student,
Simona-Elena CÂRSTOCEA
București, iulie 2022.

Departamentul de Hidraulică, Maşini Hidraulice şi Ingineria Mediului
Proiect de diplomă
Proiectarea MHC Vlădești pe râul Olănești
prezentat la
Universitatea POLITEHNICA din București

Facultate de Energetică
pentru obținerea titlului de

inginer
Specializarea: Hidroenergetică
de către
Simona-Elena CÂRSTOCEA
(absolvent UPB)
sub îndrumarea
Conf. Dr. Ing. Daniela Nistoran Gogoașe
Susținut la data de..................................................., în fața comisiei de examinare
Titlul academic și numele președintelui comisiei> Președinte

<Titlul academic și numele membrului #1> Membru
<Titlul academic și numele secretarului comisiei> Secreta

Această lucrare a fost pregătită în cadrul Facultății de Energetică a UPB
1
Curprins:
I.1. Descrierea bazinului hidrografic al râului Olănești, date hidrologice..........................4
I.1.1. Suprafață, pantă, afluenti, stații hidrometrice.............................................................4
I.1.2. Factori climatici...............................................................................................................5
I.1.3. Date hidrologice debite medii lunare si anuale, debite maxime anuale și lunare,
hidrografe de debit....................................................................................................................6
I.1.4. Viituri importante pe Olănești. Inundatii si pagube..................................................11
I.1.5. Amenajări in BH Olanesti pentru reducerea riscului de inundatii.........................12
I.1.6. Proiecte viitoare............................................................................................................13
II.2. Analiza hidrografica bazin Olanesti in GIS.................................................................13
II.2.1. Extragere DEM BH Olanesti din date topo. Cumpăna apelor................................14
II.2.2. Curbe de nivel si harta hipsometrica a BH Olanesti................................................14
II.2.3. Impartire în sBH si caracteristicile lor morfometrice..............................................14
II.2.4. Extragere profil in lung rau Olanesti.........................................................................14
II.2.5. Alegere amplasament – Cadere, lățime baraj...........................................................14
II.2.6. Lac de acumulare.........................................................................................................14
III.3. Generalitati microhidrocentrale..................................................................................15
a. Tipuri de MHC....................................................................................................................15
b. Componente MHC..............................................................................................................15
c. Curba de durata si alegerea debitului instalat.................................................................15
IV.4. Descrierea MHC Vlădești..............................................................................................16
a. Date de proiectare...............................................................................................................16
b. Priza de apă.........................................................................................................................16
c. Baraj stăvilar din beton (SBB)...........................................................................................16
d. Descărcător de ape mari....................................................................................................16
e. Bazin disipator de energie / bazin linistire intr-o treapta, cu un rand de dinti.............16
f. Golire de fund......................................................................................................................16
g. Diguri de protectie mal stang și drept ale cuvetei lacului de acumulare.......................16
h. Centrala...............................................................................................................................16
i. Bazinul de linistire...............................................................................................................16
2
j. Situatia exploatării propusă in autorizatia de mediu.......................................................16

V.5. Proiectare componente MHC Vlădești..........................................................................17
a. Baraj.....................................................................................................................................17
b. Descărcător de ape mari....................................................................................................17
c. Bazin disipator ....................................................................................................................17
d. Bazin de linistire.................................................................................................................17
VI.6. Calcule hidraulice..........................................................................................................18
a. Pierderi de sarcina pe galeriile si conductele de aducțiune.............................................18
b. Cheia deversorului..............................................................................................................18
c. Cheia golirii de fund............................................................................................................18
d. Cheia bazinului de linistire................................................................................................18
VII.7. Calcule energetice........................................................................................................19
a. Alegerea turbinei.................................................................................................................19
b. Calculul puterii si energiei livrate.....................................................................................19
VIII.8. Concluzii......................................................................................................................20
IX. 9. Bibliografie....................................................................................................................21
3
I.1. Descrierea bazinului hidrografic al râului Olănești, date hidrologice.
I.1.1. Suprafață, pantă, afluenti, stații hidrometrice.
Bazinul hidrografic Olăneşti este localizat în partea central sudică a ţării, în sudul
Munţilor Căpăţânii şi estul Subcarpaţilor Vâlcii, fiind parte componentă a marelui bazin
hidrografic Olt.
Acesta este situat între 4504' - 4516' latitudine nordică şi 2402' - 2423' longitudine estică.
Se întinde aşadar între punctele extreme nord-sud pe circa 32 km şi est-vest pe circa 11 km,
avănd o dispunere mai mare în longitudine.
Bazinul Olăneşti ocupă o suprafaţă de 231 km2, iar lungimea râului este de 38 km.
Gradul de înclinare al versanţilor, sunt de importanţă majoră, dată fiind complexitatea
formelor de relief. Astfel, existența versanților cu grade diferite de înclinare, de la cele
aproape plane, la cele cu peste 25° înclinare sau chiar drepte (90°) se datorează atât acțiunii
sistemului de văi asupra acestora, cât și prezenței unei game variate de roci.
Analiza hărţii pantelor evidenţiază prezenţa unor sectoare cu grade diferite de înclinare.
Pantele cu cel mai mic grad de înlinare (< 2° şi 2°- 5°), se întâlnesc în regiunile platformelor
de eroziune, dezvoltate de la nord la sud, în regiunile nivelelor coliniare de eroziune, cât și
pentru anumite sectoare de vale din zona montană.
Pantele cu grad mediu de înclinare (5° - 10° şi 10° - 25°), sunt cele predominante, fiind
caracteristice zonei subcarpatice, iar în zona montană se întâlnesc pe versanții ce fac legătura
între înșeuări și vârfuri.
Pantele cu grad mare (> 25°) , sunt specifice îndeosebi zonei montane, în zona subcarpatică
suprapunându-se peste râpele de alunecare.
În general, pantele se dezvoltă în trepte, în partea superioară a versantului, cu pante
mai line care devin din ce în ce mai înclinate spre culoarele de vale, în cadrul cărora valorile
scad din nou, fiind din ce în ce mai mici cu cât înaintăm spre sud. În întregul bazin nu se
întâlnesc versanţi care să aibă pe toată suprafaţa lor un aspect unitar, poate doar cu excepţia
unei fâşii înguste din imediata vecinătate a liniei de maximă altitudine a crestei principale.
Râul Olăneşti izvorăşte de sub vârful Gera (1885 m). În amonte de confluenţa cu râul
Cheia, are o direcţie generală N-S, după care coteşte brusc spre S-E.
Legat de prezenţa celor două sectoare caracteristice, se constată două tendinţe de evoluţie.
Astfel, în sectorul subcarpatic, prezenţa unei pante mai mici şi a unei secţiuni hidraulice mai
mari contribuie la scăderea vitezei şi la împrăştierea apei în cadrul luncii şi albiei minore. Prin
urmare, energia și competența râului scad, iar debitul solid transportat include cu
4
predominanţă particule cu diametru redus. Cu totul alta este situaţia în sectoarele înguste ale
văii, din sectorul montan, unde viteza şi forţa hidraulică ale râului cresc, ca rezultat al măririi
pantei în profil longitudinal şi al îngustării profilului ei transversal. Dinamica râului este
deosebit de mare, mai ales la viituri.
Analizat în amănunt, bazinul hidrogrfic Olănești apare ca fiind asimetric. Așadar, principalii
afluenți, cu bazine de recepție bine dezvoltate se întâlnesc pe partea dreaptă (Cheia,
Debrădet).
În ceea ce privește activitatea hidrometrică, bazinul Olănești deține două stații
hidrometrice, respectiv Băile Olănești și Râmnicu Vâlcea. Mai este o stație hidrometrică pe
afluentul Cheia, SH Cheia amonte.
Fig. ?? Amplasamentul stațiilor hidrometrice de pe râul Olănești (albastru deschis) și

Cheia (albastru închis)
Stația Băile Olănești a fost înfițată în anul 1969, are bazinul de recepție de 69 km 2,
altitudinea medie a bazinului de 900 de metri, iar distanţa de la confluenţă este de 16,8 km.
5
Staţia Râmnicu Vâlcea , situată foarte aproape de închiderea de bazin de la confluența

râului Olănești cu Oltul, a fost înfiinţată în anul 1959, Bbazinul de receptie al stației are
226 km², altitudinea medie a bazinului este de 764 de metri şi distanţa de la confluenţă este de
5,2 km.
Distanţa de Suprafata Altitudinea Data

la bazinului de bazinului de înfiintarii
Nr. crt. Râul Staţia
confluenţă receptie receptie (m) (anul)
(km) (km²)
Băile
1 Olănești 16.8 69 900 1969
Olănești
Râmnicu
2 Olănești 5.2 226 764 1959
Vâlcea
Tabelul I.1.1. Date despre posturile hidrometrice (Direcţia Apelor Olt).
I.1.2. Factori climatici.
În general, factorii climatici sunt consideraţi factori declanşatori ai proceselor de

modelare. Întregul bazin se încadrează în clima munţilor joşi, adăpostiţi şi a dealurilor cu
înălţimi de 200 - 800 m (Gh. Visan, 1978).
Clima este influenţată de cele două mari unităţi fizico-geografice peste care se
suprapun: subcarpaţii Vâlcii şi zone de adăpost. În cuprinsul lor nu se instalează inversiuni
termice cu coborâri accentuate ale temperaturii, şi totodată sunt feriţi de invaziile de aer rece,
cu viscole în timpul iernii (temperaturile minime extreme coboară numai până la -25C). În
timpul perioadelor foarte calde, se înregistrează o evidentă moderare submontană (cu
diminuarea temperaturilor şi aerisire zilnică prin brize locale), caracteristică deosebit de
favorabilă pentru ambianţă, în care se află staţiunea de cură balneară şi odihnă Băile Olăneşti
(maxima absolută: 38C).
Climatul local este destul de nuanţat de la un loc la altul, în funcţie de poziţia locului faţă de
ansamblul orografic în care se află: uşor răcoros, dar cu mult mai cald la Băile Olăneşti, şi mai
uscat şi cu amplitudini termice mai mari la Râmnicu Vâlcea.
Precipitaţiile medii anuale cu valori de 800 - 850 mm în zona montană şi de 550 - 600
mm în zona de confluenţă cu Oltul variază atât din punct de vedere al anotimpului cât și lunar.
De asemnea, se constată o creștere a cantitățilo de precipitații scăzute anual în ultima
perioadă.
Pentru bazinul Olăneşti sunt caracteristice perioada ploioasă de toamnă, cu ploi
mocnite şi de lungă durată, care permite o bună infiltrare a apei în sol şi în substrat, precum şi
6
ploile torenţiale din lunile de vară. În perioada 1985 - 1995, deci în 11 ani, cantităţile maxime
de precipitaţii căzute în 24 de ore au fost înregistrate în lunile iunie şi octombrie în zona
montană şi în lunile mai şi iulie în zona de confluenţă maximă lunară, înregistrându-se în luna
noiembrie (pentru zona montană), respectiv iunie. Media cantităţilor maxime în 24 de ore
pune în evidenţă luna mai, urmată de luna iunie. Lunile cu media cea mai mică a
precipitaţiilor maxime căzute în 24 de ore sunt ianuarie, urmată de februarie şi de martie.
Cantitatea minimă de precipitaţii atinge 34,1 mm în zona montană şi 25,2 mm în zona
subcarpatică (ambele în ianuarie). Cantitatea maximă de precipitaţii atinge 133,4 mm în zona
montană şi 79,8 mm în zona subcarpatică (în lunile iunie, respectiv mai).
I.1.3. Date hidrologice debite medii lunare si anuale, debite maxime anuale și lunare,
hidrografe de debit.
Debitul mediu multianual la staţia Băile Olăneşti în perioada 1985-2005 este de 0.981
m³/s. Astfel volumul (W) mediu multianual de apă scurs este de 309 015 000 m³. Debitul
specific multianual înregistrat la Băile Olăneşti este de 14.21 l/s.km², iar stratul mediu de apă
scurs este de 4478 de mm (Tabelul I.1.3.1).
Stația I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Băile 0.581 0.703 1.16 1.96 1.45 1.2 0.855 0.7 0.51 0.571 0.882 1.11
Olăneşti 4.9 6. 10 16.7 12.4 10.2 7.3 5.9 4.3 4.8 7.5 9.5
Rm. 1.2 1.56 2.55 5.03 4.3 3.1 2.14 1.81 1.24 1.26 1.93 2.7
Vâlcea 4.1 5.4 8.8 17.4 15 10.9 7.4 6.2 4.3 4.3 6.6 7.1
Tabelul I.1.3.1 Debitele medii lunare multianuale (m³/s) şi ponderea (%) fiecărei luni în cadrul scurgerii
anuale în perioada 1985-2005 (Direcţia Apelor Olt).
Debitul mediu multianual înregistrat în perioada 1985-2005 la Râmnicu Vâlcea este de

2.42 m³/s. Debitul se traduce într-un volum mediu multianual de 763 752 000 m³. La staţia
Râmnicu Vâlcea debitul mediu specific (q) înregistrează valori de 10.7 l/s.km², iar stratul de
apă scurs (h) este de 3379 mm (Tabelul I.1.3.2.).
Stația Debit mediu Volumul de apă Debitul specific-q Statul de apă

multianual-Qm scurs-W (m³) (l/s.km²) scurs-h (mm)
Băile Olănești 0.981 309015000 14.21 4478
Râmnicu Vâlcea 2.42 763752000 10.7 3379
Tabelul I.1.3.2. Parametrii caracteristici scurgerii medii lichide în perioada 1985-2005 la staţiile Băile
Olăneşti şi Râmnicu Vâlcea (Direcţia Apelor Olt).
7
Debitele medii anuale urmăresc în general aceeaşi curbă pentru ambele staţii
hidrometrice, cu un maxim în anul 2005, diferenţa esenţială constând în debitul mediu minim,
acesta fiind înregistrat în anul 1990 la staţia Băile Olăneşti şi în anul 2000 la staţia Râmnicu
Vâlcea (Tabelul I.1.3.3.)
Evoluția debitelor medii anuale ale râului la cele două stații hidrometrice nu urmărește
aceeași curbă, ea fiind în creștere mai pronunțată la stația Râmnicu Vâlcea, spre deosebire de
stația Băile Olănești unde curba de tendinței este mai lină.
Anii Stația Băile Olănești Stația Râmnicu Vâlcea
1985 0.886 2.16
1986 0.880 1.82
1987 0.956 1.79
1988 0.804 1.81
1989 0.622 1.10
1990 0.424 0.784
1991 1.92 5.04
1992 0.469 0.761
1993 0.728 1.34
1994 0.589 1.04
1995 1.21 2.97
1996 1.07 2.90
1997 8.874 2.27
1998 1.30 3.28
1999 1.36 2.08
2000 0.5 0.518
2001 0.738 2.06
2002 0.915 2.74
2003 0.824 2.76
2004 1.49 4.55
2005 2 7.12
Tabelul I.1.3.3. Debitele medii anuale ale râului Olăneşti (m³/s) în perioada 1985-2005.
Din graficul scurgerilor medii lunare la cele două SH, se observă că în anotimpul cald (din aprilie până
în septembrie) debitele sunt mai mari la SH Rm. Vâlcea, pe când în anotimpul rece (din octombrie până în
martie), debitele înregistrate sunt mai mari la SH Olănești Băi. Acest lucru se poate explica prin dezghețul
începând din luna aprilie și prin consumul mare de apă din râul Olănești din anotimpul rece.
8
Fig.I.1.3.1. Hidrograful debitelor medii anuale şi a tendinţei la staţiile Băile Olăneşti şi Râmnicu Vâlcea în
perioada 1985-2005.
Fig.I.1.3.2. Graficul scurgerii medii lunare la staţiila Băile Olăneşti şi Râmnicu Vâlcea perioada 1985-2005.
Cunoașterea regimului scurgerii maxime constituie o importanță deosebită în

proiectarea, valorificarea și executarea construcțiilor hidrotehnice.
9
Din analiza debitelor înregistrate în perioada 1985-2005, la cele două stații

hidrometrice (Băile Olăneşti şi Râmnicu Vâlcea), reiese un debit maxim de 136 m³/s la Băile
Olănești, care s-a produs în data de 12 august 2002 și de 195 m³/s la Râmnicu Vâlcea produs
de asemenea, la data de 12 august 2002.
Fiind o consecință directă a caracteristicilor climatice ale anului respectiv, scurgerea
maximă anuală variază de la an la an, dar de asemenea putem menționa că aceasta a atinsge
un maxim în luna noiembrie 2004 în cadrul ambelor stații hidrometrice. Tendinţa evoluţiei
debitelor este de creştere accentuată din ianuarie până în decembrie la staţia Râmnicu Vâlcea
şi de creştere lentă în acelaşi sens la Băile Olăneşti.
Anii Stația Băile Olănești Stația Râmnicu Vâlcea
1985 3.8 8.4
1986 3.5 7.5
1987 3.8 8
1988 2.1 5.8
1989 1.9 3
1990 1.8 1.9
1991 5 12
1992 2.15 5
1993 2 4.3
1994 1 2
1995 3.8 8
1996 3.9 9.1
1997 2 5.9
1998 2 6.3
1999 3.8 8
2000 1.9 2
2001 1.95 5
2002 3.9 11.8
2003 2 6
2004 7 18
2005 4 14
Tabelul I.1.3.4. Debitele maxime anuale ale râului Olăneşti (m³/s) în perioada 1985-2005.
Stația I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Băile 1.75 1.75 3.7 3.6 4.2 5 4 3.55 1.75 2 7 3.8
Olăneşti
Rm. 5 5.7 9.8 10.5 12.2 12 13.8 11.1 5 5 18 11.1
Vâlcea
Tabelul I.1.3.5. Debitele maxime lunare multianuale (m³/s) în perioada 1985-2005 (Direcţia Apelor
Olt).
10
Fig.I.1.3.3. Hidrograful debitelor maxime lunare multianuale şi tendinţa evuluţiei lor la staţiile Băile Olăneşti şi
Râmnicu Vâlcea în perioada 1985-2005.
Fig.I.1.3.4. Hidrograful debitelor maxime anuale şi tendinţa evuluţiei lor la staţiile Băile Olăneşti şi Râmnicu
Vâlcea în perioada 1985-2005.
11
I.1.4. Viituri importante pe Olănești. Inundații si pagube.
Viiturile sunt momente de vârf în evoluția scurgerii apei unui râului Olănești. Geneza
acestora este legată, în primul rând de condițiile climatice. Ele sunt rezultate ca umare a unor
ploi torențiale cu intensități și strate de ape mari, a topirii zăpezii sau mixte. De asemenea,
producerea acestora este determinată și de alți factori cum ar fi: temperatura și gradul de
umiditate al solului, vegetație, gradul de permeabilitate, pantele albiilor, pantele versanțiilor,
dar și prin defrișarea padurilor.
În data de 08-15 august 2002 s-a produs cea mai mare viitură, ca urmare a ploilor
abundente căzute pe teritoriul bazinul hidrografic în data de 06-14 august. Astfel, s-a
înregistrat debitul maxim pe râul Olănești. În perioada studiată a fost înregistrat, în cadrul
aceleiași viituri, la ambele stații o viitură cu caracteristicile din Tabl. I1.3.6: Băile Olănști 136
m³/s, Râmnicu Vâlcea 195 m³/s.
Debit Debit Timp de Timp de Timp Volum Stratul Coeficient
de bază maxim creştere descreştere total de apă de apă de formă
Staţia
(m³/s) (m³/s) (ore) (ore) (ore) scurs scurs (γ)
(m³) (mm)
Băile 1.65 136 4 36 40 2160000 33.75 0.11
Olăneşti
Rm. 7.6 195 44 75 119 5760000 25.48 0.8
Vâlcea
Tabelul I.1.3.6. Viitura din 8-19 august 2002 (Direcţia Apelor Olt).
I.1.5. Amenajări in BH Olanesti pentru reducerea riscului de inundații.
Intervenția antropică asupra albiilor râurilor din bazinul Olănești a vizat controlul
scurgerii superficiale prin construirea unor baraje de acumulare sau de retenție a aluviunilor,
îndiguiri și rectificări ale albiei râului, amenajarea luncii și terasei inferioare pentru
extinderea.
La Băile Olănești a fost construit un baraj cu o înălțime de 15 m și o microhidrocentrală
pentru uz local. Acumularea fiind a fost colmatată complet cu material aluvionar.
Barajele de retenție a aluviunilor au fost construite pe văile torențiale în scopul
reducerii intensității eroziunii regresive și laterale, al preîntâmpinării efectelor distructive ale
viiturilor asupra drumurilor forestiere prin aterisarea talvegului în bieful aval al barajelor.
Aterisarea s-a realizat în timp de 10-15 ani, astfel profilul în trepte al văilor a redus eroziunea
liniară și evacuarea unor catități semnificative de material.
Barajul de anrocament constituie amenjarea hidrotehnică cu impactul cel mai mare
asupra râului Olănești și al dinamicii albiei acetuia și crearea lacului de acumulare de la
Vlădești, la 6 km distanță de confluența cu Oltul.
12
I.1.6. Proiecte viitoare.
Această aÎn prezent, amenajarea Vlădești nu mai îndeplinește rolul pentru care a fost
proiectată, mai exact controlul undelor de viitură și furnizarea de energie hidroelectrică, ea
fiind colmatată integral după 25 de ani de la punerea în funcțiune (1984). Decolmatarea
cuvetei și renaturarea cursului inferior al râului Olănești în primii 2 km de la confluența cu
Oltul se află deocamdată în stadiu de proiect.
Ca urmare a solicitării de emitere a acordului de mediu adresate pentru proiectul
„Decolmatare râu Olănești prin extragere produse de balastieră în zona coadă lac de
acumulare Vlădești, comuna Vlădești județul Vâlcea” înregistrată la APM Vâlcea în data de
17/11/2020, s-a propus decolmatarea cuvetei lacului de acumulare Vlădești prin extragerea
agregatelor minerale din depunerile sedimentare în perimetrul propus spre exploatare.
Lucrările de exploatare a agregatelor minerale din acest perimetru se vor realiza în
scopul regularizării râului Olănești prin decolmatarea și reprofilarea albiei cu consecințe
favorabile asupra stabilității și regimului hidrologic al scurgerii.
Conform proiectului, extragerea balastrului se va face în perimetrul de exploatare situat la
coada lacului de acumulare Vlădești, la circa 722 m amonte de barajul acumulării Vlădești.
13
II.2. Analiza hidrografica bazin Olanesti in GIS.
II.2.1. Extragere DEM BH Olănești din date topografice. Cumpăna apelor.

II.2.2. Curbe de nivel si harta hipsometrică a BH Olănești.
II.2.3. Împărțire în sBH si caracteristicile lor morfometrice.
II.2.4. Extragere profil în lung râu Olănești.
II.2.5. Alegere amplasament – Cădere, lățime baraj.
II.2.6. Lac de acumulare.
14
III.3. Generalitati microhidrocentrale.
a. Tipuri de MHC.
a) Din punct de vedere al tipului de energie a apei exploatată, Eexistă două tipuri
principale de amenajări pentru MHC:
 gravitaţionale, care utilizează energia potenţială a apei, numite şi convenţionale;
 cinetice, care utilizează energia cinetică a apei, numite şi neconvenţionale.
Generarea convenţională a energiei electrice din sursele hidro implica stocarea unor mari
volume de apa cu ajutorul unor baraje. Hidrocentralele pe firul apei reprezintă centralele
hidroelectrice care stochează volume foarte mici de apă sau nu rețin deloc apa.
b) Din punct de vedere al modului de prelevare a apei, O primă clasificare a MH-urile pot
fiC este:
 - cu acumulare, realizată cu ajutorul unui baraj sau stăvilar;
 - fără acumulare, cu realizarea unei mici supraînălţări a nivelului apei pentru
înecarea prizei de apă.
Dacă nu se poate utiliza pentru MHC un lac natural, realizarea unei acumulări implică
construirea unui baraj sau a mai multor baraje. Pentru microhidrocentrale nu este, în general,
fezabilă din punct de vedere economic crearea de lacuri de acumulare, investiţia fiind mare,
poate doar cu excepţia amplasamentelor izolate unde valoarea energiei este foarte mare.
Stocarea, pentru o microhidrocentrală este în general limitată la mici volume de apă dintr-un
lac de acumulare nou sau într-unul existent. Termenul folosit pentru a descrie acumulări cu
volume mici de apă este polder sau, pentru volume foarte mici,bazin compensator. Acestea
pot aduce beneficii microhidrocentralelor prin creşterea producţiei de energie, permițând
funcționarea temporară și în perioade cu debite ale râului mai mici decât debitul instalat
c) O a douaaltă clasificare a MHC poate fi după cădere. Astfel, schemele de

amenajare ale microhidrocentralelor pot fi:
- de cădere mică,
15
- de cădere mare, depinzând de caracteristicile geografice ale zonei în care se

realizează microhidrocentrala.
Totodată, în urma cursurilor din cadrul facultății am dedus faptul că MHC-urile sunt
clasificate în patru ramuri principale, printre care:
 MHC pe derivație: a) Canal de aducțiune și conductă forțată
b) Doar canal de aducțiune
c) Doar conductă foțată
 MHC cu acumulare.
16
Fig.III.a1. MHC cu canal de aducțiune și conductă forțată.
Fig.III.a2. MHC doar cu conductă forțată.
17
Fig.III.a3. MHC doar cu canal de aducțiune.
Fig.III.a4. MHC cu acumulare și baraj.
În scheme de cădere mică, există două configuraţii posibile. Una utilizează stăvilare,
deşi canalul este, de regulă, scurt şi conducta forţată mică sau inexistentă Cealaltă configuraţie
presupune un baraj cu o priză de apă integrală şi clădirea centralei.
Pentru un râu care parcurge un relief abrupt, diferenţa de nivel poate fi utilizată prin devierea
totală sau parţială a debitului şi prin returnarea acestuia în albia naturală după ce a trecut prin
18
turbină. Apa poate fi adusă de la captare direct în turbină printr-o conductă sub presiune
numită conductă forţată.
Schemele de microhidrocentrale pot fi de asemenea definite ca: scheme pe firul apei,
scheme cu centrala amplasată la piciorul barajului, scheme integrate pe un canal sau într-o
conductă de alimentare cu apă.
Puterea produsă de microhidrocentralele pe firul apei fluctuează odată cu ciclurile
hidrologice, astfel încât ele sunt mai potrivite pentru a da energie într-un sistem
electroenergetic mai mare. Individual, ele nu asigură, în general, multă putere sigură. De
aceea, comunităţile izolate care folosesc microhidrocentrale au nevoie deseori de o sursă de
producere a energiei electrice suplimentară. O centrală pe firul apei poate acoperi toate
nevoile de electricitate ale unei comunităţi izolate sau ale unui utilizator industrial doar dacă
debitul minim al râului este suficient pentru a întâmpina cerinţele vârfului necesar de energie
electrică.
Microhidrocentralele pe firul apei pot implica necesitatea devierii traseului râului. Devierea
este deseori necesară pentru a se putea exploata avantajele unei mai bune căderi. În general,
proiectele de deviere conduc la o reducere a debitului râului dintre priza de apă şi centrala
propriu-zisă. De regulă, pentru a devia debitul către priza de apă este necesar un stăvilar. Un
caz particular îl reprezintă amenajările hidroenergetice complexe,care au producerea de
energie electrică subordonată altor folosinţe ca: irigaţii, alimentarea cu apă a proceselor
industriale, alimentarea cu apă a populaţiei sau evacuarea apelor uzate. Astfel, deşi utilă,
producţia de energie nu reprezintă principalul obiectiv al amenajării.
Alte tipuri de amenajări convenţionale îl reprezintă schemele integrate pe canale de irigaţii.
Astfel, pentru a exploata acest potenţial se pot proiecta două tipuri de scheme: canalul este
lărgit pentru a putea amplasa priza, centrala, canalul de fugă şi conductele de ocolire laterale,
figura7.21.a. La schema din figură centrala imersată este echipată cu o turbină Kaplan cu
acţionare în unghi drept. Pentru a garanta aprovizionarea cu apă pentru irigaţii, schema trebuie
să includă o conductă de ocolire laterală, pentru cazurile în care turbina nu funcţionează.
Acest tip de schemă trebuie să fie proiectată în acelaşi timp ca şi canalul, deoarece ca lucrare
suplimentară în timp ce canalul este în funcţiune poate fi o alternativă foarte scumpă. în cazul
în care canalul există deja, o opţiune adecvată. Canalul ar trebui să fie uşor lărgit pentru a
include priza şi deversorul. Pentru a reduce cât mai mult lăţimea prizei, ar trebui să fie instalat
un deversor alungit. De la priză, o conductă forţată amplasată de-a lungul canalului conduce
apa sub presiune la turbină, după care aceasta este restituită prin intermediul unui scurt canal
de fugă. În general, pentru asemenea tipuri de scheme nu sunt necesare scări de peşti deoarece
peştii care migrează nu sunt prezenţi în canale de irigaţii. Un potenţial extraordinar îl
reprezintă schemele integrate în sisteme de alimentare cu apă a localităţilor şi obiectivelor
industriale. Apa potabilă este furnizată prin transportul de la un lac de acumulare prin
intermediul unei conducte de presiune. De obicei, în acest tip de instalare, disiparea energiei
la capătul inferior al conductei la intrarea în staţia de tratare a apei se realizează prin utilizarea
de vane speciale.
19
Pentru amenajările cu dispozitive cinetice, râurile trebuie sa aibă următoarele

caracteristici: debit cat mai puţin variabil în cursul unui an, adâncime convenabilă, patul albiei
stabil şi solid, apă fără sedimente, viteză mai mare de 1 m/s. Instalaţiile sunt în general
amplasate în puncte strategice, unde relieful determină restricţii naturale ale debitului, ceea ce
se traduce în viteze locale mai mari. Cei mai puternici curenţi într-un râu sunt localizaţi în
centru şi aproape de suprafaţă, unde nu există frecare cu patul albiei sau alte straturi de apă.
Când râul are un meandru, curgerea se accelerează către exteriorul acesteia şi se încetineşte
către interior.
Schemele centralelor hidraulice cinetice presupun mai puţine lucrări inginereşti
deoarece turbina este plasata direct în curentul de apă. Neavând asociate lacuri sau
deversoare, centralele care utilizează turbine cinetice au costuri mai scăzute decât cele
convenţionale. Construcţia poate utiliza structuri existente cum ar fi: poduri, canale de fugă
sau canale pentru alte scopuri (aducţiuni, irigaţii). Turbina propriu-zisă poate fi fixată pe patul
albiei, ancorata cu ajutorul unor cabluri subacvatice sau ataşată unor dispozitive plutitoare.
Schemele de centrale hidroelectrice cu turbine cinetice sunt în special vulnerabile la astfel de
distrugeri, iar in anumite cazuri (de exemplu în timpul viiturilor) ar putea fi necesar ca turbina
sa fie scoasă din apă. Pentru centralele cu turbine cinetice alte aspecte majore la montajul lor
pe anumite râuri îl pot constitui: viiturile, formarea unui pod de gheaţă, zaiul (apă amestecată
cu zăpadă), plutitorii, riscul coliziunii cu vase de navigaţie.
20
b. Componente MHC Vlădești.
Fig.III.b1. Schema unei MHC.
Componentele principale ale unei microhidrocentrale se împart în două categorii:

lucrări civile şi echipamente mecanice şi electrice.
Principalele lucrări civile la o amenajare a unei microhidrocentrale sunt:
barajul de derivaţie sau stăvilarul, conductele de transport al apei şi centrala.
În principiu, pentru ca proiectul unei microhidrocentrale să aibă costuri minime, cele
mai importante preocupări se îndreaptă către simplitatea acestuia, punându-se accent pe
construcţii civile practice şi uşor de efectuat. Prin bararea râului se realizează o acumulare de
apă care este apoi direcţionată într-un canal de aducţiune sau la intrarea în turbină. Costul
unui baraj pentru realizarea unei acumulări mari de apă nu poate fi în mod normal justificat
pentru proiecte de microhidrocentrale, în consecinţă se foloseşte o construcţie mai simplă, un
baraj mic de derivaţie sau un stăvilar.
Traseul apei într-o amenajare tip microhidrocentralăcuprinde:
- priza de apă care include un grătar cu rolul de a opri pătrunderea pe circuitul hidraulic al
turbinei a unor corpuri ce ar putea afecta funcţionarea acesteia, o vană şi o intrare într-un
canal, într-o conductă forţată sau direct în turbină, în funcţie de tipul amenajării. Priza de apă
este în general, construită din beton armat, grătarul din oţel, iar vana din lemn sau oţel;
- canalul şi/sau galeria de aducţiune şi/sau conducta forţată care conduc apa la centrală, la
amenajările la care aceasta este situată la o distanţă oarecare în aval de priza de apă. Canalele
sunt în general excavate şi urmăresc conturul terenului. Galeriile sunt subterane şi sunt
excavate prin forare sau prin explozii. Conductele forţate transportă apă sub presiune şi pot fi
din oţel, fier, fibră de sticlă, polimer, beton sau lemn;
- intrarea şi ieşirea apei din turbină care includ vane şi batardouri necesare opririi accesului
21
apei către turbină în vederea reviziilor şi/sau reparaţiilor tehnice. Aceste componente sunt în
general fabricate din oţel sau fier. Batardourile din aval de turbină, dacă sunt necesare, pot fi
fabricate şi din lemn;
- canalul de fugă care transportă apa evacuată din turbină înapoi în râu. Acesta este realizat
prin excavare, asemenea canalului/galeriei de aducţiune.
c. Curba de durată si alegerea debitului instalat.
22
IV.4. Descrierea MHC Vlădești.
a. Date de proiectare.
b. Priza de apă.
c. Baraj stăvilar din beton (SBB).
d. Descărcător de ape mari.
e. Bazin disipator de energie / bazin liniștire intr-o treaptă, cu un rând de dinți.
f. Golire de fund.
g. Diguri de protecție mal stâng și drept ale cuvetei lacului de acumulare.
h. Centrala.
i. Bazinul de liniștire.
j. Situația exploatării propusă in autorizația de mediu.
Te rog scrie din materialul pe care ti l-am dat. Trebuie sa-ti cunosti datele amenajarii fiindca altfel nu
poti face calculele!
Si fa desenele pe care ti le-am schitat de asta-toamna!
23
24
V.5. Proiectare componente MHC Vlădești.
a. Baraj.
b. Descărcător de ape mari.
c. Bazin disipator .
d. Bazin de liniștire.
25
26
Aici cred ca trebuie luat un debit de proiectare mult mai mare, având in vedere ca a fost
inregistrata o viitura de 195 m3/s! Qp = 150 m3/s si Qv = 300 m3/s
27
VI.6. Calcule hidraulice.
a. Pierderi de sarcină pe galeriile si conductele de aducțiune.

b. Cheia deversorului.
c. Cheia golirii de fund.
d. Cheia bazinului de liniștire.
28
VII.7. Calcule energetice.
a. Alegerea turbinei.
b. Calculul puterii si energiei livrate.
29
VIII.8. Concluzii.
IX. 9. Bibliografie.
30

Lucrare Diploma - 2021-2022 - CARSTOCEA Simona-Elena - 2401 - HE - 8 Mai - Corecturi 2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lucrare Diploma - 2021-2022 - CARSTOCEA Simona-Elena - 2401 - HE - 8 Mai - Corecturi 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti

Conf. Dr. Ing. Daniela Nistoran Gogoase

București, iulie 2022.

Proiectarea MHC Vlădești pe râul Olănești

Universitatea POLITEHNICA din București

pentru obținerea titlului de

Conf. Dr. Ing. Daniela Nistoran Gogoașe

Susținut la data de..................................................., în fața comisiei de examinare

Titlul academic și numele președintelui comisiei> Președinte

<Titlul academic și numele secretarului comisiei> Secreta

j. Situatia exploatării propusă in autorizatia de mediu.......................................................16

I.1. Descrierea bazinului hidrografic al râului Olănești, date hidrologice.

I.1.1. Suprafață, pantă, afluenti, stații hidrometrice.

Fig. ?? Amplasamentul stațiilor hidrometrice de pe râul Olănești (albastru deschis) și

Staţia Râmnicu Vâlcea , situată foarte aproape de închiderea de bazin de la confluența

Distanţa de Suprafata Altitudinea Data

I.1.2. Factori climatici.

În general, factorii climatici sunt consideraţi factori declanşatori ai proceselor de

Stația I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Debitul mediu multianual înregistrat în perioada 1985-2005 la Râmnicu Vâlcea este de

Stația Debit mediu Volumul de apă Debitul specific-q Statul de apă

Cunoașterea regimului scurgerii maxime constituie o importanță deosebită în

Din analiza debitelor înregistrate în perioada 1985-2005, la cele două stații

Stația I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

I.1.4. Viituri importante pe Olănești. Inundații si pagube.

I.1.5. Amenajări in BH Olanesti pentru reducerea riscului de inundații.

I.1.6. Proiecte viitoare.

II.2. Analiza hidrografica bazin Olanesti in GIS.

II.2.1. Extragere DEM BH Olănești din date topografice. Cumpăna apelor.

III.3. Generalitati microhidrocentrale.

c) O a douaaltă clasificare a MHC poate fi după cădere. Astfel, schemele de

- de cădere mare, depinzând de caracteristicile geografice ale zonei în care se

Fig.III.a1. MHC cu canal de aducțiune și conductă forțată.

Fig.III.a2. MHC doar cu conductă forțată.

Fig.III.a3. MHC doar cu canal de aducțiune.

Fig.III.a4. MHC cu acumulare și baraj.

Pentru amenajările cu dispozitive cinetice, râurile trebuie sa aibă următoarele

b. Componente MHC Vlădești.

Fig.III.b1. Schema unei MHC.

Componentele principale ale unei microhidrocentrale se împart în două categorii:

c. Curba de durată si alegerea debitului instalat.

IV.4. Descrierea MHC Vlădești.

Si fa desenele pe care ti le-am schitat de asta-toamna!

V.5. Proiectare componente MHC Vlădești.

VI.6. Calcule hidraulice.

a. Pierderi de sarcină pe galeriile si conductele de aducțiune.

VII.7. Calcule energetice.

S-ar putea să vă placă și