Ghid Gutu Microbiolog - I Imunologie

CENTRUL DE EXCELENȚĂ ÎN MEDICINĂ ȘI FARMACIE
”RAISA PACALO”
Catedra Discipline paraclinice, igienice și epidemiologie
Microbiologie
și imunologie
Calificarea Asistent medical în diagnosticul de laborator
ELEVUL/A:___________________________
______
GRUPA: _______
ANUL: ________
Microbiologie și imunologie
Autor:
Guțu Natalia, profesor discipline microbiologice, grad didactic unu.
Microbiologie
și imunologie
S.03 O.024
Prezentul ghid pentru lucrări practice este predestinat elevilor Centrului de

excelență în medicină și farmacie „Raisa Pacalo”, calificarea Asistent medical în
diagnostic de laborator.
Ghidul este elaborat în baza curriculum-ului Microbiologie și imunologie,
conform planului de învățământ pentru calificarea asistent medical în diagnostic de
laborator, aprobat în 2016.
2
CUPRINS
INSTRUCȚIUNE PENTRU TEHNICA SECURITĂȚII ÎN LABORATORUL
DE MICROBIOLOGIE
4
COMPETENŢE SPECIFICE DISCIPLINEI 5
ADMINISTRAREA UNITĂȚII DE CURS 5

Plan tematic al lucrărilor de laborator a unității de curs S.02O.020 5
Microbiologie și imunologie.
 Lucrare de laborator nr.1 Laboratorul de microbiologie. Biosiguranţa în 6
laboratoarele microbiologice.
 Lucrare de laborator nr.2 Acţiunea factorilor mediului ambiant asupra 9
microorganismelor. Sterilizarea şi dezinfecţia în laboratorul microbiologic.
 Lucrare de laborator nr.3 Morfologia microorganismelor. Tehnici de pregătire a 12
frotiurilor din diverse produse biologice. Tehnici de colorație simplă.
 Lucrare de laborator nr.4 Morfologia microorganismelor. Coloraţia Gram. 15
Lucrare de laborator nr.5 Morfologia microorganismelor. Tehnici de colorație
 17
speciale pentru evidențiere particularităților structurale ale microorganismelor.
Lucrare de laborator nr.6 Fiziologia microorganismelor. Tehnici de însămânțare
 21
a prelevatelor patologice pe medii de cultură.
Lucrare de laborator nr.7 Fiziologia microorganismelor. Tehnici de pregătire a
 24
mediilor de cultură.
Lucrare de laborator nr.8 Investigarea microbiologiceă a infecțiilor cauzate de
 27
microorganisme aerobe.
Lucrare de laborator nr.9 Investigarea microbiologiceă a infecțiilor cauzate de
 30
microorganisme anaerobe.
Lucrare de laborator nr.10 Antibiograma. Tehnici de determinare a sensibilităţii
 32
microorganismelor la antibiotice.
Lucrare de laborator nr.11 Infecţia şi procesul infecţios. Imunitatea. Reacţia de
 39
precipitare. Tehnica reacțiilor de aglutinare.
Lucrare de laborator nr.12 Metoda imunologică de diagnostic. Reacţia de

aglutinare.
 Lucrare de laborator nr.13 Reacţii imunologice de precipitare.
Lucrare de laborator nr.14 Reacţii de quantificare a anticorpilor și antigenilor


prin metode indirecte.
Lucrare de laborator nr.15 Reacții imunologice cu markeri. Metode molecular

genetice.
INSTRUCȚIUNE PENTRU TEHNICA SECURITĂȚII ÎN LABORATORUL

DE MICROBIOLOGIE
3
În laboratorul de microbiologie se lucrează cu material infecțios

Pentru a preveni răspândirea germenilor din material infecțios, precum și pentru aevita
suprainfectarea acesto materiale cu gemeni stăini, trebuie respectate anumite reguli de
ordine interioară:
- Este strict interzis accesul persoanelor străine în laborator.

- Intrarea în laboratorul de microbiologie necesită purtarea obigatorie a
echipamentului de protecție (halat cu mâneci lungi).
- Consumarea de alimente și băuturi, ducerea mîinilor la față în timpul lucrului,
fumatul în laborator sunt strict interzise.
- Pentru a preveni accidentele de lucru, este necesar urmarea strictă a metodelor de
lucru și a regulilor de dezinfecție și antisepsie:
 însămâțările se fac la flacără, flambându-se gâtul recipientului la deschiderea și
la închiderea;
 ansa și acul de platină se sterilizează înainte și după folosire prin încălzire la
roșu, iar portansa se va flamba;
 pipetele și lamele de sticlă contaminate nu se vor decontamina la flacără, ci se
scufundă după folosire în recipient cu soluție dezinfectantă;
 cutiile Petri, eprubetele sau alte recipiente și material contaminate se
dezinfectează, după care se autoclavează;
 pipetarea cu gura este interzisă. În vederea pipetării se vor folosi dispozitive de
pipetare adecvate;
 manipularea aparatelor se va face respectând instrucțiunile de folosire specifice;
 atenție la manipularea substanțelor caustice și inflamabile;
 în cazul răspândirii accidentale a materialului infecțios, va fi anunțat cadrul
didactic care conduce lucrările și care va indica măsurile de dezinfecție.
- După terminarea lucrului mîinile se antiseptizează prin introducerea lor într-o
substanță antiseptic (cloramină, bromatec) pentru câteva minute, apoi se spală cu apă
caldă și săpun.
- Fiecare elev are obligația de a-și supraveghea spațiul de lucru, păstrând ordinea și
curățenia:
 orice alterare a suprafeței de lucru sau a diferitor obiecte adiacente spațiului de
lucru propriu produsă exclusive din vina studentului, va fi penalizată prin
amendă;
 orice alterare existentă a zonei de lucru va fi consemnată cadrului didactic la
începutul lucrării practice.
COMPETENŢE SPECIFICE DISCIPLINEI

CS1. Recunoaşterea particularităţilor morfofiziologice ale microorganismelor.
4
CS2. Identificarea şi caracterizarea mijloacelor de apărare ale organismului împotriva acţiunii

microbiene.
CS3. Aplicarea normelor de prevenire a transmiterii infecţiilor şi metodelor de combatere a
organismelor patogene.
CS4. Identificarea și aplicarea metodelor de investigație microbiologică.
ADMINISTRAREA UNITĂȚII DE CURS
crediteNumărul de
Numărul de ore
Semestrul
Modalitatea de
Codul Contact direct
Denumirea Studiul
evaluare
unităţii
unităţii de curs Total individua
de curs Teorie Practică
l
S.02 Microbiologie și III 180 45 60 75 Examen 6

O.020 imunologie
Plan tematic al lucrărilor de laborator a unității de curs

S.02O.020 Microbiologie și imunologie.
Nr. Nr.
Subiectul Data
d/o ore
Laboratorul de microbiologie. Biosiguranţa în laboratoarele
1. 4
microbiologice.
Acţiunea factorilor mediului ambiant asupra microorganismelor.
2. 4
Sterilizarea şi dezinfecţia în laboratorul microbiologic.
Morfologia microorganismelor. Tehnici de pregătire a frotiurilor din
3. 4
diverse produse biologice. Tehnici de colorație simplă.
4. Morfologia microorganismelor. Coloraţia Gram. 4
Morfologia microorganismelor. Tehnici de colorație speciale pentru
5. 4
evidențiere particularităților structurale ale microorganismelor.
Fiziologia microorganismelor. Tehnici de însămânțare a prelevatelor
6. 4
patologice pe medii de cultură.
7. Fiziologia microorganismelor. Tehnici de pregătire a mediilor de cultură. 4
Investigarea microbiologiceă a infecțiilor cauzate de microorganisme
8. 4
aerobe.
Investigarea microbiologiceă a infecțiilor cauzate de microorganisme
9. 4
anaerobe.
Antibiograma. Tehnici de determinare a sensibilităţii microorganismelor la
10. 4
antibiotice.
Infecţia şi procesul infecţios. Imunitatea. Reacţia de precipitare. Tehnica
11. 4
reacțiilor de aglutinare.
12. Metoda imunologică de diagnostic. Reacţia de aglutinare. 4
13. Reacţii imunologice de precipitare. 4
14. Reacţii de quantificare a anticorpilor și antigenilor prin metode indirecte. 4
15. Reacții imunologice cu markeri. Metode molecular genetice. 4
Total 60
Lucrare de laborator nr.1
Data __________________
Laboratorul de microbiologie. Biosiguranţa în laboratoarele microbiologice.
5
Competențe:
CS1. Recunoaşterea particularităților morfofiziologice ale microorganismelor.
CS2. Identificarea și caracterizarea mijloacelor de apărare ale organismului împotriva acțiunii
microbiene.
CS3. Aplicarea normelor de prevenire a transmiterii infecțiilor și metodelor de combatere a
Abilități:
1. Descrierea principiilor de bază ale organizării activităţii laboratoarelor microbiologice.
2. Recunoaşterea structuri şi amenajării laboratorului de microbiologie.
3. Amenajarea locului de muncă a asistentului medical în diagnostic de laborator şi dotarea
minioficiului.
4. Recepționarea prelevatelor pentru investigații și înregistrarea lor.
5. Respectarea regulilor de tehnică a securităţii şi protecţie a muncii în laboratorul
microbiologic.
6. Consultarea actelor normative în vigoare cu privire la activitatea laboratoarelor clinico-
diagnostice.
Actualitatea temei:
____________________________ ___________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
Activitatea 1 . 1. Enumerați compartimentele laboratorului de microbiologie:
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
2. Completaţi tabelul indicând echipamntul compartimentilor din laboratorul de microbiologie.
Locul de muncă a
microbiologului în laboratorul
propriu- zis
Modulul pentru
prepararea/condiţionarea mediilor
de cultură a reactivelor.
Sectorul pentru spălarea şi

pregătirea sticlăriei
Sectorul pentru decontaminare –

sterilizare.
Activitatea 2. Studiați construcția microscopului și realizați tehnici de
microscopiere cu respectarea regulilor de lucru la microscopul cu sistemul
de imersie.
1. Descrierea părţilor componente a microscopului.
6
2. Respectarea regulilor de lucru la microscopul cu sistemul de imersie.

Prezentarea rezultatelor:
1. Completaţi structurile indicate cu cifre a microscopului:
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________
2. Întreţinerea microscopului:
 Se ţine permanent microscopul la adăpost de praf, sub husă sau in cutie.
 Obiectivele şi ocularele nefolosite se păstrează in cutia lor.
 Nu se atinge cu degetele lentilele şi nu se apropie excesiv de ocular în cursul
examinării, întrucât se pot lăsa pe lentile amprente şi sebum de pe gene.
 După fiecare examinare, se curăţă uleiul de pe obiectivul cu imersie folosind o batistă
curată de mătase, bumbac sau hârtie specială pentru lentile, în lipsă, se şterge lentila cu
pulpa degetului şi se şterge imediat degetul cu o bucată de tifon.
 Periodic se şterg lentilele ocularelor cu o batistă de finet înmuiată cu amestec etanol—eter în
părţi egale, iar pentru îndepărtarea eventualelor pulberi sau scame din vecinătatea
monturii lentilelor se foloseşte un penson.
Activitatea A3. Prepararea coloranţilor anilinici pentru:
1. Coloraţii simple, cu un singur colorant.
2. Coloraţii diferenţiale: Coloraţia Gram
a) Soluţia alcoolică saturată a coloranţilor bazici
Colorant (fucsină bazică, albastru de metilen etc.) 10 g
Alcool etilic de 96° 100 ml
Se mojarează colorantul cu o parte din alcool şi se transvazează într-un flacon cu dop rodat.
Pentru a spăla din mojar restul de colorant, se adaugă treptat, în porţiuni mici, restul de alcool şi se
transvazează in flacon. Se menţine flaconul la 37°C timp de 7 zile cu agitare la intervale.
b) Soluţie de albastru de metilen Loeffler
Soluţie alcoolică saturată de albastru de metilen 30 ml
Soluţie 1% de KOH l ml
Apă distilata 100 ml
____________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________

Există mai multe modificări ale coloraţiei descrise originar de Christian Gram în 1884,
versiunea lui Jensen.
a) Cristal violet, 85- 90% colorant 5 g
Apă distilată 1000 ml
Se agită pentru solvire şi se filtrează prin hârtie. Soluţia este stabilă, dar trebuie filtrată înainte
de folosire.
b) Soluţia iodo-iodurată Lugol, pentru mordansare:
Iod sublimat 10 g
lodură de potasiu 20 g
Apă distilată 1000 ml
lodură de potasiu se solvă in cca 50 ml apă, se adaugă iodul şi se agită până la solvirea totală.
Se completează la 1000 ml cu apă distilată. Se păstrează soluţia în flacon brun.
c) Decolorantul: Alcool etilic 96°, pentru decolorare lentă
Acetonă, pentru decolorare rapidă
d) Soluţii recolorante : Soluţie de roşu neutru 0,1%
Roşu neutru 1g
7
Acid acetic soluţie 1% - 2ml

Apă distilată - 1000 ml
Prezentarea rezultatelor: _____________________________________________
____________________________________________________________________________________
__________________________________________________________
Activitatea A4 . Pentru a microscopia preparatele cu obiectivul cu imersiune, urmează următorul
algoritm:
1. Pune pe preparat o picatură de ulei de imersie.
2. Ridică condensorul în sus la maximum, pentru a avea o iluminare
corespunzatoare.
3. Instalează preparatul pe platină, fixează-l cu clemele.
4. Coboara apoi obiectivul până ce vârful său atinge picatura de ulei. Această
operație se face privind lateral. Se lucrează foarte atent!
5. Privind cu atentie în microscop prinde imaginea, prin coborarea foarte
fină a obiectivului cu viza macrometrică.
6. Odata obținută imaginea, claritatea se menține prin manevrarea continuă a

vizei micrometrice. Preparatul se examinează pe straturi.
Notă
 Distanţa de lucru pentru obiectivele cu imersiune e de 1-1,5 mm.
 Microcremaliera se roteşte atent şi nu până la capăt.
 Nici într-un caz nu vom roti mult şi mai ales fără scop microcremaliera, aceasta duce la
dereglarea micromecanismului.
 Microscopia se va face pe rând cu un ochi apoi cu altul, ambii ochi vor fi deschişi. După
o oră de lucru se vor face 10 minute de repaus.
Rezultatele microscopierii:
Concluzii: ___________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
Evaluarea activității:
Nota Nota finală
Cunoștințe teoretice
Activitate practică
Semnătura profesorului _______________________

Data __________________
Acţiunea factorilor mediului ambiant asupra microorganismelor.
Sterilizarea şi dezinfecţia.
Competențe:
8

CS2. Identificarea și caracterizarea mijloacelor de apărare ale organismului împotriva acțiunii
microbiene.
CS3. Aplicarea normelor de prevenire a transmiterii infecțiilor și metodelor de combatere a
Abilități:
1. Recunoaşterea acţiunii factorilor fizici, chimici şi biologici asupra microorganismelor.
2. Descrierea metodelor de sterilizare şi dezinfecţie utilizate în microbiologie.
3. Spălarea veselei şi pregătirea materialelor supuse sterilizării pentru sterilizare în etuvă şi
autoclav.
4. Sterilzarea în etuva electrică.
5. Sterilzarea în autoclav.
6. Respectarea tehnicii securităţii în lucru cu etuva electrică şi autoclav.
7. Montarea dispozitivului de sterilizare prin filtrare.
8. Pregătirea soluţiilor dezinfectante pentru diferite circumstanţe (cloramină, hipocloriţi, clorură de
var, acid carbolic, formolul).
9. Controlul eficienţei sterilizării.
Actualitatea temei:
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
Concentraţia varului Cantitatea de soluţiei de bază (10%) de var clorurat necesară pentru
clorurat în soluţiile pregătirea soluţiei străvezii de lucru, ml
de lucru, %
Pentru 1 l Pentru 10 l
0, 2 20 200
0,5 50 500
1,0 100 1000
10,0 Soluţie de bază
Activitatea A1. Pregătirea soluţiilor dezinfectante pentru diferite circumstanţe: cloramină,
hipocloriţi, clorură de var, acid carbolic, formolul).
Cantitatea de cloramină, g
Concentraţia
Pentru 1 l Pentru 10 l
0, 2 2 20
0,5 5 50
1,0 10 100
Cloramina, substanţă albă (galbuie), conţine 24-28% clor activ, se dezolvă bine în apă la
temperatura camerei, se pregătesc nemijlocit înaintea utilizării, în vas de sticlă sau emailat.
Activitatea menţine 15 zile.
Varul clorurat, praf alb cu bulgăraşi, miros înţepător de clor, se dezolvă în apă incomplet, pentru
pregătirea soluţiei iniţiale de 10 % se ia 1 kg de var clorurat uscat, se trece în vas de 10 l, se
mărunţeşte, se umple cucu apă rece, se amestecă, se lasă 24 ore.
Determinaţi cantitatea de cristale de fenol (acid carbolic) necesară pentru concentraţia de 3%
soluţiei de lucru, ştiind că la 0,3% se ia 3g, dizolvat în 100ml alcool.
9
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
____________________
Activitatea A2. Formarea deprinderilor de sterilizare în etuvă şi autoclav, de pregătit materialele
supuse sterilizării şi de controlat eficienţa ei.
1. Pregătirea veselei:
a. Sticlăria este spălată şi uscată.
b. Este învelită în hârtie, în o anumită cantitate.
c. Pipetele se sudează la capătul ascuţit.
d. Eprubetele, flacoanele se închid cu dopuri de vată şi tifon. Deasupra se îmbracă hârtie.
Descrieți procedurile efectuate: _____________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
2. Descrieţi structura şi funcţia etuvei cu aer fierbinte uscat.
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
3. Descrieţi structura şi funcţia autoclavei
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________
Determinarea eficienţei sterilizării prin cele două metode:

Fizică: ______________________________________________________________
Chimică _____________________________________________________________
10
Activitatea A3. Prezentarea rezultatelor:

a. Enumerați indicaţiile pentru sterilizarea fracţionată
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
______________________________________________________________________
b. Determinaţi deosebirea dintre tyndalizare şi sterilizarea fracţionată
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
c. Indicaţi destinaţia la pasteurizare
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
Activitatea A4. Formarea capacităţilor de montare a dispozitivului de sterilizare prin
filtrare. Controlul eficientei.
Filtrarea se efectuiază prin intermediul filtrelor bacteriene, confecţionate din
diverse materiale microporifere. Filtrele se deosebesc după dimensiuni şi
densitatea porilor, fiind utilizaţi la sterilizarea mecanică a mediilor de
cultură ce conţin proteine, seruri, unele antibiotice. Sterilizarea
dispozitivului Seitz, lumânărilor Chamberland se efectuiază în autoclavă la o
atm, filtrele memranare se fierb în apă distilată.
1. Adnotați în imagini componentele structurale a dispozitivului de filtrare
Seitz.
a. Filtrul fixat în stativ
b. Colba Bunzen
c. Dop de gumă
d. Tub de extragere la pompa cu vid.
2. Descrieţi particularitaţile filtrelor membranare şi lumânărilor
Chamberland .
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
Activitatea A5. Enumerați regulile tehnicii securității din laboratoarele microbiologice în
dependenţă de riscurile biologice în procesul de sterilizare.
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
Concluzii:_______________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
11
Nota Nota finală


Data __________________
Morfologia microorganismelor. Tehnici de pregătire a frotiurilor din diverse produse
biiologice. Tehnici de colorație simplă.
Competențe:
Abilități:
1. Descrierea structurii celulei bacteriene.
2. Demonstrarea pregătirii frotiului de pe medii de cultură lichide şi solide.
3. Prepararea frotiurilor din urină, spută, sânge, frotiuri amprente.
4. Pregătirea coloranților pentru metoda de colorație simplă.
5. Colorarea frotiului prin metoda simplă cu un singur colorant.
6. Microscopierea preparatelor şi argumenatrea răspunsului.
7. Demonstrarea comportamentului de evitare a riscului biologic în pregătirea frotiurilor şi
preparatelor.
8. Gestionarea deşeurilor medicale.
Actualitatea temei: - _____________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
Recunoașteți elementele structurale ale celulei bacteriene și funcțiile lor. Completați tabelul.
Elemente permanente Elemente nepermanente
Element Funcție Element Funcție
Activitatea A1.Pregatiți frotiu din colonia suspectă sau din mediu lichid.
După studierea proprietăţilor culturale şi stabilirea coloniei suspecte se recurge la controlul
şi determinarea morfologiei agentului patogen din colonia suspectă.
Pregatirea frotiului:
- Degrasăm lama.
- Etalarea. Cu ansa flambată luam produs microbian şi întindem un
strat subţire uniform.
- Uscarea frotiului se face la temperatura camerei sau poate fi grăbită
prin încalzirea la 750C.
- Fixarea prin căldură. Lama cu frotiul uscat se trece de 2-3 ori prin
flacara spirtierei câte 2 secunde.
Completați tabelul, relatând tehnica efectuării frotiurilor.
12
Prelevat Pregătirea frotiului

Urină
Spută Materialul se extrage cu ajutorul pipetei sau ansei sterile şi se aplică

la mijlocul lamei portobiect. Cu ajutorul altei lame portobiect se
acoperă prima în aşa fel, încât să rămână libere cîte o treime din
ambele lame. Lamele se despart în părţi aplicând forţa. In aşa mod se
obţin două frotiuri mari.
Sânge O picătură de sânge se aplică pe lama portobiect la distanţa egală cu
1/3 de la marginea stângă. Apoi cu ajutorul marginii altei lame,
şlefuite special sub un unghi de 45°, ne atingem de picătura de
sânge. Apăsând lama şlefuită pe lama portobiect, efectuăm o
mişcare uşoară într-o parte. Frotiul pregătit corect este de culoare
gălbuie, uşor transparent.
Frotiuri amprente Din organele interne ale cadavrelor si din produsele alimentare de
consistenţă compactă. Suprafaţa organului sau a produsului
alimentar se arde cu bisturiul incandescent şi din acest sector se taie o
porţiune de material. Fragmentul cu suprafaţa tăiată se ia atent cu
pensa şi se atinge atent de lama portobiect în două—trei locuri, obţinând
astfel un şir de frotiuri-amprente.
Activitatea A2. Prepararea coloranţilor anilinici pentru:
c) Soluţia alcoolică saturată a coloranţilor bazici
Colorant (fucsină bazică, albastru de metilen etc.) 10 g
Alcool etilic de 96° 100 ml
Se mojarează colorantul cu o parte din alcool şi se transvazează într-un flacon cu dop rodat.
Pentru a spăla din mojar restul de colorant, se adaugă treptat, în porţiuni mici, restul de alcool şi se
transvazează in flacon. Se menţine flaconul la 37°C timp de 7 zile cu agitare la intervale.
d) Soluţie de albastru de metilen Loeffler
Soluţie alcoolică saturată de albastru de metilen 30 ml
Soluţie 1% de KOH l ml
Apă distilata 100 ml
____________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
Activitatea A3. Colorați frotiurile prin metoda simplă de colorare.
Enumerați coloranții des utilizați în practica microbiologică pentru tehnica de colorare simplă:
_______________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
Activitatea A4. Examenul microscopic a microorganismelor.
1. Se aşază preparatul pe masa portobiect a microscopului.
2. Se reflectă lumina în condensor (oglinjoara, sursa electrică).
3. Se focalizează preparatul cu obiectivul 10X, manipulând butonul mişcării grosiere, se
regleză lumina prin intermediul diafragmei. Se alege obiectivul 40X pentru preparate uscate,
90X cu imersie.
13
4. Pe preparat se aplică o picătură de ulei de imersie, evitând atingerea frotiurilor cu bagheta

pentru ulei.
5. Se roteşte revolverul şi se aduce în axul microscopului obiectivul cu imersie. Se coboară
tubul microscopului manipulând până la contactul lentilei frontale a obiectivului cu picătura
de ulei de pe lamă.
6. Privind prin ocular(e), se prinde imaginea, manipulând lent, progresiv, numai de jos în sus,
tubul microscopului prin butonul mişcării grosiere. Se focalizează imaginea prin butonul
mişcării fine.
Prezentarea rezultatelor:____________________________________________
________________________________________________________________________________
____________________________________________________
1. Desenaţi principalele forme morfologice ale microorganismelor.
_______ ________ _______ ________ __________ _______ _______
Concluzie: ____________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________
Nota Nota finală
14

Data __________________
Morfologia microorganismelor. Colorația Gram.
Competențe:
Abilități:
1. Distingerea elementelor structurale evidențiate prin tehnici speciale de colorație.
2. Pregătirea și colorarea frotiurilor prin tehnica de colorație Gram.
Actualitatea temei: - _____________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
Dotarea minioficiului. Materiale şi utilaje: microscop, sursa de lumină, utilaj de laborator,
veselă, platoul laborantului cu: lame, anse, spirtieră, cuvă reniformă, suport pentru lame, hârtie de
filtru, cutie Petri; culturi microbiene; set de coloranţi Gram.
Activitatea A1. Din culturile microbiene din dotare pregătiți frotiuri. Relatați succint pașii
întreprinși. Ce frotiu ați obținut?
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
Activitatea A2. După prepararea frotiului se recurge la efectuarea coloraţiei Gram.

Coloraţia Gram
- Fixează frotiul pe suportul portlamă.
- Colorează cu sol. de 0,5%, violet de genţiană sau cristal violet cca 30
sec – 1 minut.
- Varsă surplusul de colorant şi ţinând lama înclinată.
- Acoperă lama cu sol. Lugol proaspăt şi lasă să acţioneze cca 30
secunde.
- Scurge sol. Lugol şi spală frotiul cu alcool etilic de 96 o, acoperă imediat frotiul cu alcool etilic
şi dă lamei mişcări alternative de înclinare pînă cînd preparatul nu mai eliberează colorant.
- Spală cu apă de la robinet.
- Recolorează 1-2 min. cu sol 0,1% de roşu neutru sau cu fuxină bazică.
15
- Spală preparatul şi absoarbe excesul de apă.

- Usucă preparatul şi examinează cu ulei de imersie la microscop.
Se vizualizează:
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
Activitatea A3. Completaţii spaţiile libere cu noţiunile corecte ce caracterizează tehnica coloraţiei
Gram.
Etapa Reactivi necesari Timp de expoziţie
_____________
I Colorarea
_____________
_____________
II Decolorarea
_____________
_____________
III Recolorarea
_____________
Activitatea A4. Cercetați desenul și explicați diferența într bacteriile grampozitive și cele
gramnegative:
____________________________
____________________________
____________________________
____________________________
____________________________
____________________________
____________________________
____________________________
____________________________
____________________________
____________________________
____________________________
____________________________
____________________________
Concluzie: ____________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
16
Nota Nota finală


Data __________________
Morfologia microorganismelor. Tehnici de colorație speciale pentru evidențierea
particularităților structurale ale microorganismelor.
Competențe:
Abilități:
1. Identificarea formelor morfologice ale bacteriilor.
2. Distingerea elementelor nepermanente ale microorganismelor.
3. Pregătirea frotiuilui şi efectuarea coloraţiei Burry Hinss.
4. Pregătirea frotiului şi efectuarea coloraţiei Neisser.
5. Pregătirea frotiului şi efectuarea coloraţiei Ziehl Neelsen.
6. Pregătirea frotiului şi efectuarea coloraţiei Aujeszky.
7. Microscopierea preparatelor obţinute şi argumentarea rezultatelor.
8. Microscopierea frotiurilor test (de muzeu).
9. Respectarea regimului antiepidemic în efectuarea preparatelor colorate specific.
Actualitatea temei.
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
Dotarea minioficiului. Materiale şi utilaje: microscop, sursa de lumină, utilaj de laborator,
veselă, platoul laborantului cu: lame, anse, spirtieră, cuvă reniformă, suport pentru lame, hârtie de
filtru, cutie Petri; culturi microbiene; set de coloranţi după Burry Hinss şi Neisser, Ziehl Neelsen şi
Aujeszky.
Activitatea A1. Evidenţierea capsulei prin intermediul pregătirei frotiurilor cu coloraţia Burry
Hinss şi evidenţierea granulilor de volutină după metoda Neisser.
a. Coloraţia Burry Hinss cu evidenţierea capsulei.
Capsula ______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
Interpretarea:
1. Pe lama portobiect se aplică o picătură de tuş diluat de 10 ori, în ia se
diluiază o picătură de cultură, care se repartizează uniform pe toată
suprafaţa frotiului (exact ca şi frotiul de sânge), apoi se usucă la
temperatura camerei.
2. Preparatul se fixează prin metoda chimică cu ajutorul alcoolului sau
clorurii de mercur, apoi se spală cu apă.
3. Se aplică fuxina Pfeiffer timp de 3-5 minute, atent se spală cu apă şi se
usucă.
17
4. Se microscopiază cu imersie.
Prezentarea rezultatelor: __________________________________________
________________________________________________________________
b. Evidenţierea granulelor de volutină după metoda Neisser.
Granulele de volutină _____________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
Interpretarea:
1. Pe frotiul fixat în flacăra arzătorului se aplică pe 1-2 min Albastru după
Neisser.
2. Se varsă colorantul şi se aplică câteva picături soluţie de Lugol pe 1
minut.
3. Preparatul se spală cu apă şi se absoarbe excesul cu hârtie de filtru.
4. Suplimentar se recolorează cu soluţie de hrizoidină sau vezuvină pe 2-3
minute.
5. Preparatul spălat cu apă, uscat, se examinează la microscop cu sistem de imersie.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
Activitatea A2. Formarea capacităţilor de coloraţie după Ziehl Neelsen pentru evidenţierea
bacteriilor acidorezistente şi coloraţia sporilor după metoda Aujeszky.
a. Coloraţia după Ziehl-Neelsen pentru evidenţierea bacteriilor acidorezistente
Interpretarea:
1. Pe lamă se pune o bandă de hărtie de filtru uşor mai mare decăt dimensiunele frotiului şi se
acoperă lama cu soluţie de fucsină Zeihl. Se încălzeţte în flacăra arzătorului până la emitere
de vapori. Se repetă procedura de 2-3 ori. Se menţine 5 minute lama pe stativ fără a fi
încălzită.
2. După înlăturarea bandei de hârtie se spală abundent cu apă.
3. Se decolorează frotiul repetat cu sol.H2SO4 5% până rămâne incolor (cca 2
min).
4. Se spală abundent lama cu apă de robinet.
5. Se recolorează 1 minut cu soluţie de albastru de metilen Loeffler.
6. Preparatul se spălă cu apă, se absoarbe excesul de apă şi se examinează la microscop cu
sistemul de imersie.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
b. Coloraţia sporilor după metoda Aujeszky.

Sporul prezintă _______________________________________________________
____________________________________________________________________
Interpretarea:
1. Produsul microbian în picătură groasă este expus la o margine de lamă.
2. Pe frotiul uscat la temperatura camerei se toarnă câteva picături de soluţie de acid clorhidric
0,5% şi se încălzeşte 1-2 minute până la apariţia vaporilor, după ce se varsă excesul de acid
de pe preparat.
3. Preparatul se spălă cu apă, se absoarbe excesul de apă şi se fixează
în flacăra arzătorului.
4. Se acoperă lama cu soluţie de fucsină Zeihl. Se încălzește în flacăra
arzătorului până la emitere de vapori.
5. Se decolorează frotiul repetat cu alcool clorhidric (acid sulfuric 5%)
până rămâne incolor (cca 2 min).
6. Se spală abundent lama cu apă de robinet.
18
7. Se recolorează 3-5 minute cu soluţie de albastru de metilen Loeffler.

8. Preparatul se spălă cu apă, se absoarbe excesul de apă şi se examinează la microscop cu
imersia.
Prezentarea rezultatelor: ___________________________________________
_________________________________________________________________
_________________________________________________________________
Activitatea A3. Reprezentați în scheme algoritmii colorațiilor speciale.

1. Completaţii spaţiile libere cu noţiunile corecte ce caracterizează tehnica coloraţiei Ziehl -
Neelsen.
__________________________ _____________
I Colorarea __________________________ _____________
__________________________ _____________
II Decolorarea __________________________ _____________
__________________________ _____________
III Recolorarea
__________________________ _____________
2. Completaţii spaţiile libere cu noţiunile corecte ce caracterizează tehnica coloraţiei

Aujesky.
I Precolorare ____________________________ _____________
________________________ _____________
II Colorarea
__________________________ _____________
__________________________ _____________
III Decolorarea
__________________________ _____________
__________________________ _____________
IV Recolorarea
__________________________ _____________
3. Completaţii spaţiile libere cu noţiunile corecte ce caracterizează tehnica coloraţiei Burry-

Hinss.
Necesarul Timp de expoziţie

Etapa
I Pregătirea __________________________ _____________

frotiului __________________________ _____________
_____________
II Fixarea
__________________________ _____________
19
_____________
III Colorarea
__________________________ _____________
Activitatea A4. Microscopierea frotiurilor test (de muzeu)
_______________ _______________ _______________ ________________

_______________
Activitatea A5. Recunoașteți formele morfologice din imagini.
Bacterii Gram(-) Bacterii Gram (+)

____________ 1. ______________
11.
____________ 2. ______________ 12.
____________ 3. ______________ 13.
____________ 4. ______________ 14.
____________ 5. ______________ 15.
____________ 6. ______________ 16.
____________ 7. ______________ 17.
____________ 8. ______________ 18.
____________ 9. ______________ 19.
____________10. ______________ 20.
Concluzie: ______________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
Nota Nota finală
20

Data __________________
Fiziologia microorganismelor. Particularităţi culturale ale microorganismelor. Cultivarea lor.
Competențe:
Abilități:
1. Distingerea compoziţiei chimice şi proprietăţilor fiziologice ale microorganismelor.
2. Recunoaşterea particularităţilor culturale ale bacteriilor şi condiţiilor de cultivare.
3. Pregătirea mediilor de cultură uzuale – geloză peptonată şi bulion peptonat conform recepturii.
4. Pregătirea mediilor selective – geloză-sânge, geloză ser.
5. Pregătirea mediilor diferenţial diagnostice – Endo, Kligler, şirul pestriţ Hiss.
6. Repartizarea în flacoane şi eprubete a mediilor de cultură.
7. Sterilizarea mediilor pregătite.
Actualitatea temei.
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
Activitatea A1. În baza celor studiate la compartimentul Fiziologia microorganismelor, soluționați
sarcinile expuse mai jos. Succes!
1. Explică succint esenţa termenilor:
Medii de cultură ______________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
Cultura (tulpina) bacteriană_____________________________________________________
___________________________________________________________________________
Populaţie ___________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
Clonă ______________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
Colonie _______________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
2. Selectați pentru structura laboratorului de microbiologie termenii din coloana A
caracteristicele (cifrele) corespunzătoare din coloana B.
 A . 1. Metabolism bacterian ______________________________________
2. Metoda bacteriologică ______________________________________
 B. 1)Apă peptonată, 2) paratrofe,3) bulion, 4) autotrofe, 5) agar, 6) difuzie pasivă, 7) geloză,
8) medii simple,9) heterotrofe, 10) anaerobe, 11) medii selective, 12) microaerofili,
13) medii elective,14) medii diferenţiale,15) saprofiți, 16) medii de transport, 17) anaerostat,
21
18) medii pentru strict anaerobi, 19) facultativ anaerobe, 20) colonii S, 21) colonii R, 22)
translocarea grupelor chimice, 23) colonii M, 24) microorganisme aerobe 25) transport
activ, 26) termostat, 27) difuzie ameliorată, 28) mediile de cultură
3. Completați tabelul referitor la compoziţia chimică şi rolul componenţilor:
Cantitatia,
Compuși Funcţiile de bază
compoziţia
Apă
Prioteine
Lipide
Glucide
Substanţe
minerale
Enzime
Vitamine
Pigmenţi
Enumerați cerinţele faţă de mediile de cultură:

1. __________________________________________________________
2. __________________________________________________________
3. __________________________________________________________
4. __________________________________________________________
5. __________________________________________________________
6. ____________________________________________________________
Activitatea A2. Studiați mediile de cultură propuse de profesor și completați tabelul.

Nr
. Denumire Compoziție Mod de pregătire
d/o
22
_ Microbiologie și imunologie
Activitatea A3. Pregătiți medii de cultură conform recepturii: Bulion nutritiv, medii diferenţial
diagnostice – Endo, Kligler, şirului pestriţ Hiss. Consultați Protocolul/Standartul de procedură
elaborat și aprobat în 19 iunie 2017.
Bulion nutritiv Endo Kligler
Activitatea A4. Recunoașteți etapele de pregătire a mediilor de cultură.
Concluzie: ______________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
23
Medii Hiss
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
Nota Nota finală

Data __________________
Fiziologia microorganismelor. Tehnici de însămânțare a prelevatelor patologice pe medii de cultură.
Competențe:
Abilități:
1. Asigurarea condiţiilor favorabile de cultivare a microorganismelor.
2. Recunoaşterea particularităţilor culturale ale bacteriilor.
3. Identificarea proprietăților biochimice ale microorganismelor.
4. Însămânţarea prin epuizarea semnificativă sau calitativă cu ajutorul ansei (tamponului) pe
medii de cultură.
5. Interpretarea rezultatelor creşterii microbiene.
6. Respectarea regimului antiepidemic în manipularea biosubstratelor infecțioase.
Actualitatea temei. Însămânțarea produselor patologice reprezintă introducerea acestora pe medii
de cultură potrivite, pe suprafața sau în profunzime, cu scopul obținerii de culturi microbiene
pure. Însămânțarea se face în mod steril, cu ansa, tamponul de exudat sau pipeta, folosind medii de
cultură sterile și de compoziție adecvată. Se recomandă însămânțarea imediată a probelor; dacă nu
există posibilități imediate acestea se vor păstra la 4°C. Pentru obținerea unor rezultate corecte
trebuie să se țină seama de anumite reguli:
 folosirea de instrumentar steril: ansa bacteriologică, pipeta Pasteur sau gradată;
 flambarea orificiilor recipientelor (baloane, eprubete ce conțin mediile de cultură, dopurile
flacoanelor se vor ține între degetul mic și podul palmei drepte);
 nu se vorbeste, nu se tușeste, ușile și ferestrele trebuie închise (se preferă boxe sau camere
separate) pentru a împiedica contaminarea cu flora din aer sau cavitatea bucală a
manipulatorului.
Activitatea A.1. Însămânțarea pe medii lichide.
24
D
C
U
f.P
z
m
3
2
b
5
-4
0
țlp
șc
sîto
rjă
g
n
â
v
,a
iu
d
e
S Microbiologie și imunologie
Concluzii: ______________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
Însămânțarea se face pe medii lichide și solide, primele favorizând o primă înmulțire numerică a

bacteriilor. Dezavantajul lor este posibilitatea însămânțării la început (însămânțare primară) din
materialul patologic al unui amestec bacterian nedorit. De aceea este obligatoriu în toate cazurile
ca însămânțările pe mediile lichide să fie urmate ulterior de însămânțări pe medii solide pentru a
obține colonii izolate.
Activitatea A.2. Însămânțarea pe medii solide

În operația de însămânțare pe medii solide avem două situații:
- insamantarea in suprafata: pe medii solide in pozitie inclinata si pe medii solide turnate in placi
Petri;
- insamantarea in profunzime: pe medii solide turnate in coloana dreapta si pe medii solide in placi
Petri: metoda placii turnate si metoda intre doua straturi.
a. Însămânțarea în suprafață cu pipeta Pasteur
25
r
t
p
n
o
V
l
u
i
d
e
,g
P
a
î
ă
g
x
1
v
h
m
z
5
4
f
.A
Se
cu
se
b
c
S
â
Î
G
s
ș
C
0
ț
a
ă
sau în
b. Însămânțarea în suprafață cu ansa bacteriologică

- Pe geloză în plăci Petri. Se înclină placa cu
mediu și se depune produsul aproape de margine.
Se trag striuri paralele cu ansa, prin mișcări scurte
și dese pe o suprafață mică la polul superior al
mediului, fără a zgâria suprafața mediului. Apoi
ansa se trece pe suprafața mediului trasându-se
linii paralele și perpendiculare, în formă de
pentagon (regula pentagonului pentru obținerea de
colonii izolate).
Mediul de cultură:
Concluzii:
- Pe geloză înclinată. Se sterilizează ansa și
după răcire se încarcă cu produsul respectiv.
întroduce ansa aproape de fundul eprubetei
mediu, dar deasupra lichidului de condens și
trece ușor pe suprafața mediului în zig-zag
linie dreaptă, fără a zgâria suprafața mediului.
c. Însămânțarea în profunzime
Însămânțarea pe medii solide turnate în coloană dreaptă
26
Se deschide eprubeta cu mediu de cultură, se răstoarnă cu gura în jos, iar însămânțarea se
face prin înțeparea în profunzime a mediului, utilizând ansa fir pentru a strapunge mediul, fără a-l
deplasa (exemplu însămânțarea mediului MIU).
Însămânțarea pe medii solide in profunzime:
- metoda între două straturi: produsul se însămânțează pe suprafața plăcii cu geloză, după care se
toarnă un alt strat subțire de geloză deasupra zonei de descărcare a produsului;
- metoda placii turnate: în placa Petri se pune o cantitate de produs, se toarnă geloza, se amestecă
și se lasă să se solidifice. Prin această metodă se crează condiții de semianaerobioză necesare
izolarii unor bacterii patogene (exemplu: însămânțarea urinii).
Concluzie: ______________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
Nota Nota finală

Data __________________
Investigarea microbiologică a infecțiilor cauzate de microorganisme aerobe.
Competențe:
Abilități:
1. Descrierea principiilor metodei bacteriologice de cercetare a microorganismelor.
2. Identificarea proprietăţilor culturale ale microorganismelor aerobe.
3. Selectarea mediilor de cultură pentru izolarea culturii pure de microorganisme aerobe.
4. Izolarea culturii pure de aerobi.
5. Identificarea culturii pure de aerobi prin studierea proprietăţilor zaharolitice, proteolitice,
antigenice.
6. Citirea şi înregistrarea rezultatelor obţinute.
7. Respectarea regimului antiepidemic în efectuarea metodei bacteriologice de investigare a
aerobilor.
Actualitatea temei. Pentru a obține un rezultat corect, microorganismele trebuie studiate totdeauna
în cultură pură, pornind de la colonii izolate. Colonia este o populație microbiană formată din
27
indivizi proveniți dintr-o singură celulă (clonă). Cultura pură se obține preluând cu ansa o singură
colonie și însămânțând-o pe un mediu de cultură adecvat.
Izolarea este operația prin care se separă microorganismele dintr-un produs în care se
găsesc mai multe specii, în vederea identificarii fiecareia. Pentru obținerea coloniilor izolate se
folosesc diverse tehnici.
Activitatea A.1. Pentru a iniția procedura de investigare microbiologică a infecțiilor cauzate de
microorganisme aerobe este necesar de analizat atent prelevatele patologice recepționate.
Enumerați cerințele față de prelevate (biosubstrat pentru cercetare).
Activitatea A.2. Izolarea culturii pure de microorganisme aerobe.

a. Dispersia pe placa Petri a prelevatului patologic
O cantitate mică din produsul patologic
se depune intr-o zonă periferică a mediului, de
unde se întinde cu ansa în striuri paralele. Se
sterilizează ansa și pornind de la ultimile
striuri, perpendicular pe acestea, se mai
efectuează câteva striuri paralele. Operația se
repetă până la epuizarea suprafeței mediului.
b. Metoda diluțiilor.
Se folosesc mai multe tuburi cu geloză înclinată. Se
însămânțează cu pipeta Pasteur lichidul de condens
al primului tub. Prin înclinare se răspândește
lichidul pe toată suprafața mediului. Se trece o
picatură în lichidul de condens al celui de al doilea
tub, procedându-se la fel, până la ultimul tub. În
ultimele tuburi vor apare colonii izolate. Diluția
28
r
m
x
c
o
a
i
d
e
t
l
u
E
ă
C
ț
M
n
:
p
s
R Microbiologie și imunologie
poate fi realizată și în tuburi cu mediul lichid, de unde se pasează câte o picatură în lichidul de
condens al tuburilor cu geloză înclinată.
Descrierea activității efectuate: _____________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
Activitatea A.3. Acumularea culturii pure.
Termostatarea la temperatura __________, timp ___________.

Activitatea A.4. Identificarea culturii pure.
Identificarea culturii pure constă în evidenţierea unor caractere specifice ale acestei culturi pentru a
o include într-o familie, gen, specie, variantă.
Se studiază caracterele:
1.
2.
3.
- Morfologice
- Tinctoriale
- De cultură
- Biochimice
- Antigenice (seroidentificarea)
- De patogenitate
- Sensibilitatea la bacteriofagi (fago-identificarea)
- Sensibilitatea la antibiotice
Activitatea zaharolitică
Producerea H2S
Depistarea indolului
Co
C
M
m
ț
ă
a
Eed
cu
er
R
xa
ac
i
c
ia
a
su
e
c
o
l t
c
Studierea activității biochimice a bacteriilor
29
4. Depistarea amoniacului
5. Depistarea catalazei
6. Depistarea oxidazei
7. Depistarea lecitinazei
8. Depistarea lipazei
9. Depistarea hemolizinei
10. Depistarea ADN-azei
Activitatea A.5. Evaluarea rezultatelor, formularea și eliberarea răspunsului.

- Compararea rezultatelor obţinute cu caracterele speciilor bacteriene cunoscute pentru a găsi
asemănări.
- Exemplu de răspuns: Din proba examinată a fost izolată tulpina de Corynebacterium
diphtheriae, biovar gravis, tox+, sensibilă la ...., rezistentă la .....
Încercați să formulați un răspuns:_____________________________________________________
________________________________________________________________________________
Concluzie: ______________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
Nota Nota finală

Data __________________
Investigarea microbiologică a infecțiilor cauzate de microorganisme anaerobe.
Competențe:
Abilități:
1. Distingerea particularităţilor morfobiologice şi metodelor de cultivare a microorganismelor
anaerobe.
2. Metode de creare a anaerobiozei. Studierea construcţiei şi principiului de funcţionare a
anaerostatului.
3. Selectarea şi pregătirea mediilor de cultură pentru izolarea culturii pure de microorganisme
anaerobe.
4. Izolarea culturii pure de anaerobi.
5. Identificarea culturii pure de anaerobi prin studierea caracterelor zaharolitice, proteolitice,
antigenice.
6. Interpretarea şi înregistrarea rezultatelor obţinute.
30
7. Respectarea regimului antiepidemic în efectuarea metodei bacteriologice de investigare a

anaerobilor.
Actualitatea temei. Bacteriile sporulate se izolează de cele nesporulate prin încălzirea produsului
patologic la 800C timp de 30 de minute, sau la 1000C timp de 2 minute, pentru distrugerea formelor
vegetative. După răcire, se însămânțează în vederea izolării fiecarei specii sporulate prin metode
obișnuite.
Izolarea bacteriilor anaerobe dintr-un produs care conține si specii aerobe, se face pe medii
lipsite de oxigen, prin metoda diluțiilor. Apoi se însămânțează in mediul Kitt-Tarozzi, pentru a
obține o cultură pură abundentă. Daca bacteriile anaerobe din produsul patologic sunt și sporulate,
acestea se izolează prin încălzirea prealabilă a culturii la 800C timp de 30 de minute.
Mediile de cultură utilizate pentru speciile anaerobe trebuie să fie lipsite de aer și cu un
potențial redox cât mai coborât. Cultivarea în condiții de anaerobioză se face prin mai multe
metode :
 întroducerea plăcilor însămânțate în aparate metalice din care se scoate aerul cu o pompă de
vid;
 înlocuirea aerului atmosferic cu gaze inerte, cu un amestec de 90% hidrogen si 5% bioxid de
carbon;
 însămânțarea pe medii sterile conținând organe proaspete (fragmente de ficat, rinichi) care
să scadă potențialul redox al mediului (mediul Kitt-Tarozzi);
 cultivarea în tuburi lungi și subțiri cu geloză semisolidă de tip Veillon;
 însămânțarea în medii lichide se face după ce acestea se fierb 15 minute și se răcesc brusc la
un jet de apă (se regenerează). Prin această manevra se elimină aerul din conținutul lor.
Activitatea A.1. Stuidiați elementele din figură și descrieți etapele ilustrate.
1. ____________________________
___________________________
2. ___________________________
___________________________
3. ____________________________
___________________________
4. Aparatul:___________________
Activitatea A.2. Completați tabelul, urmărind etapele de izolare a culturii pure de anaerobi.
31
III ETAPĂ - ACUMULAREA CULTURII PURE

- Studierea macroscopică a coloniilor.
- Examinarea microscopică (frotiu Gram) a
coloniilor suspecte.
- Repicarea în mediul K-T regenerat pentru
acumularea culturii pure.
- Incubarea în termostat, 24 h.
IV ETAPĂ - IDENTIFICAREA CULTURII PURE DE ANAEROBI

- Verificarea purită ţii culturii pure (frotiu
Gram)
- Studierea caracterelor culturii pure izolate
(cu respectarea condiţiilor de anaerobioză )
V ETAPĂ - EVALUAREA REZULTATELOR, FORMULAREA ŞI ELIBERAREA RĂSPUNSULUI

Concluzie: ______________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
Nota Nota finală
Data __________________
32
Antagonismul microbian. Determinarea sensibilităţii la antibiotice.

Competențe:
Abilități:
1. Identificarea relaţiilor simbiotice dintre microorganisme.
2. Distingerea antibioticelor şi acţiunii lor asupra celulei bacteriene.
3. Determinarea sensibilităţii microbiene prin metoda difuzimetrică.
4. Determinarea sensibilităţii microbiene prin metoda diluţiilor succesive.
5. Citirea şi înregistrarea rezultatelor obţinute.
6. Respectarea regimului antiepidemic la determinarea sensibilităţii microorganismelor la
antibiotice.
Actualitatea temei. Antibiograma reprezintă testarea sensibilităţii in vitro a microorganismelor
faţă de antibiotice (TSA – testarea susceptibilităţii faţă de antibiotice).
Indicaţiile efectuării antibiogramei: în cazul tuturor bacteriilor semnificative clinic a căror
susceptibilitate nu este predictibilă (condiţie: existenţa standardizării privind specia, antibioticul de
testat). Necesitatea efectuării antibiogramei se decide de către microbiolog în funcţie de:
- felul produsului din care s-a izolat germenul,
- specia bacteriană. Când relevanţa unui izolat este incertă, medicul microbiolog se consultă cu
medicul curant și se ia o decizie în comun pe baza datelor clinice.
Metode de realizare a antibiogramei:
A. Metode calitative. Metoda difuzimetrică Kirby-Bauer. Se testează sensibilitatea unei tulpini
bacteriene izolate în cultură pură si identificate. Este metoda utilizată de rutină pentru testarea
susceptibilităţii izolatelor clinice. Fiind o metodă calitativă, nu permite cuantificarea nivelului de
rezistenţă, rezultatele fiind exprimate în:
-sensibil - tulpina este sensibilă faţă de antibioticul testat la o concentraţie realizabilă de către
antibiotic în ser; bacteriile sensibile nu dispun de mecanisme de rezistenţă.
-intermediar - răspunsul terapeutic în cazul acestor izolate poate fi mai slab decât în cazul izolatelor
sensibile; această categorie reprezintă totodată o zonă de tampon care, în caz de erori tehnice
minore, necontrolate, previne crearea unor discrepanţe majore în interpretare. În caz de sensibilitate
intermediară antibioticul poate fi utilizat clinic în anumite situaţii:
 în infecţii urinare - acele antibiotice, care se concentrează în urină (realizează
concentraţii mai mari în urină decât în ser);
 când pot fi administrate doze crescute (b-lactamine).
-rezistent - bacteriile rezistente nu pot fi inhibate de antibiotic la concentraţia serică realizabilă prin
administrare uzuală; pot fi detectate mecanisme de rezistenţă specifice. În efectuarea si interpretarea
antibiogramelor calitative se urmăresc standarde internaţionale. Înprezent standardul acceptat în
cele mai multe ţări este cel american, elaborat de CLSI (Clinical Laboratory Standards Institute).
B. Metode cantitative - permit stabilirea concentraţiei minime inhibitorii (CMI) a unui antibiotic.
CMI - cantitatea cea mai mică de antibiotic care inhibă complet multiplicarea unei bacterii.
Este recomandată testarea cantitativă în următoarele situaţii:
- cazuri clinice grave (septicemii, endocardite, meningite);
- rezultate incerte cu metoda difuzimetrică / sensibilitate nedeterminată;
- situaţii speciale (de ex. testarea sensibilităţii pneumococului la penicilină printr-o metodă
cantitativă când diametrul zonei de inhibiţie la oxacilină este sub 20 mm);
CMI obţinută se raportează la punctele de ruptură superior si inferior date de CLSI
Criterii de decizie asupra necesităţii efectuării antibiogramei
33
 Izolatul bacterian. Se efectueză antibiogramă pentru fiecare izolat bacterian considerat agentul
etiologic al unei infecţii. În cazul unor specii bacteriene nu există rezistenţă in vivo recunoscută faţă
de anumite clase antibacteriene, de aceea testarea in vitro nu are sens. De exemplu: Streptococcus
pyogenes, Streptococcus agalactiae sunt sensibile faţă de penicilină; Staphylococcus saprophyticus
izolat din infecţii urinare este sensibil la toate antibioticele utilizate în tratamentul infecţiilor
urinare.
 Metoda difuzimetrică (metodă calitativă, antibiograma obisnuită) nu este adecvată testării
susceptibilităţii unor specii bacteriene, rezultatele obţinute prin această metodă fiind
neinterpretabile. De exemplu: germeni anaerobi, streptococi grup viridans, bacili Gram pozitivi
(Corynebacterium spp., Bacillus spp.), Campylobacter spp., pseudomonade (specii de
pseudomonas altele decât P. aeruginosa).
 Semnificaţia clinică a izolatului. Nu se testează sensibilitatea la antibiotice pentru izolate f ăr ă
semnificaţie clinică. De ex. streptococi grup viridans, bacili Gram pozitivi ( Corynebacterium spp.,
Bacillus spp.) izolate din urină, S. aureus, enterobacterii izolate din secreţii faringiene în faringita
acută a persoanelor imunocompetente, etc. Nu se testează sensibilitatea tulpinii bacteriene reizolate
de la acelasi pacient si la care s-a testat deja sensibilitatea în interval de 5 zile (excepţie: Serratia,
Citrobacter, Enterobacter: testarea rezistenţei inductibile la cefalosporine de generaţia a III-a).
Activitatea A1. Determinați acțiunea antibioticelor asupra elementelor structurale a celulei
bacteriene.
Acțiune Argumentare
Perete celular
Membrană
citoplasmatică
Ribozomi
Acizi nucleici
Activitatea A.2. Determinarea sensibilităţii microbiene prin metoda difuzimetrică.
Principiu: O cantitate de medicament antimicrobian este depusă pe suprafața mediului de cultură

agarizat preînsămânțată cu bacteria testată. Două fenomene se produc concomitent în cursul
incubației culturii: difuziunea antimicrobianului și creșterea bacteriei. În aria unde antimicrobianul
34
în difuziune realizează concentrații cel puțin egale cu CMI, bacteria nu crește. O dată cu intrarea
culturii în faza exponențială, momentul critic, bacteria se divide mai repede decât difuzează
animicrobianul și se acumulează o pânză vizibilă de cultură neinfuențată de modificările ulterioare
ale concentrațiilor antimicrobiene. Circumferința zonei de inhibiție se stabilește în primele ore de
incubație ca loc geometric al punctelor unde antibioticul a atins CMI în momentul critic al culturii
(faza de lag plus primele 2-3 generații).
Indicații:Testarea organismelor cu creștere rapidă (creștere peste noapte). Metoda este utilizată
pentru laboratoarele mici. Dar corelația CMI reală este de numai 70-90%, cea mai redusă corelație
fiind observată cu antibiotice aminoglicozide.
Probă: colonii de cultură pură a microorganismului de testat în creștere activă.
Dotarea minioficiului:
1. Plăci cu geloză Mueller-Hinton proaspăt turnate în strat uniform de 45 mm grosime.
2. Tupuri cu 2-4 ml de bulion nutritiv.
3. Cultura tulpinii testate și atulpinii martor.
4. Etalonul nr.0,5 din scara Mac Farland cu sulfat de bariu.
5. Tampoane de vată pe tijă de lemn.
6. Trusă cu discuri antibiotice.
7. Pensă oftalmologică sau repartizor automat de discuri.
8. șubler sau rigla.
Procedura:
1. Se însămânțează în câte un tub cu
bulion nutritiv inoculum prelevat cu
ansa din 4-5 colonii ale bacteriei testate
și, separat, ale tulpinii martor. Se
incubează la 37ºC pînă cultura ajunge la
turbiditatea corespunzătoare etalonului
0,5 Mac Farland (uzual 3-5 ore). Din
momentul etalonării culturii, plăcile
trebuie însămînțate în maximum 15
minute.
2. Pe durata incubării inoculului: se scot din frigider ambalajele cu discuri antimicrobiene și se
mențin închise etanș, 1-2 ore la temperatura camerei pentru echilibrarea termică. Astfel se evită
condensarea apei pe discurile reci.
3. Se usucă suprafața gelozei Mueller-Hinton, menținînd plăcile 20-30 minute, cu capacul
întredeschis, la 37ºC.
4. Însămânțarea plăcilor: se imersează tamponul de vată în inoculumul etalonat. Se scurge excesul
de lichid prin rotire fermă a tamponului pe peretele tubului. Se epuizează tamponul în striuri
paralele, peste toată suprafața mediului, succesiv în 3 direcții prin întoarcerea plăcii cu cîte 60º. În
final se parcurge cu vîrful tamponului toată circumferința mediului la limita cu sticla.
5. Se lasă placa însămânțată timp de 3-5 minute, pentru absorbția inoculului.
6. Se depun discurile cu antibiotic la distanța minimum 15 mm de marginea plăcii și 20-30 mm între
ele. Se presează cu pensa fiecare disc pe suprafața mediului.
7. Se incubează imediat plăcile la 37ºC pentru 16-18 ore în teancuri de cel mult 2-3 plăci.
Citirea și interpretarea: se măsoară cu șublerul sau rigla specială gradată în mm diametrul zonelor
de inhibiție completă a creșterii.
35
NB! Martori pentru controlul de calitate. Se testează pe placă separată, în aceleași condiții, tulpina
de referință adecvată. Sunt recomandate tulpinele ATCC:
 Escherichia coli 25922 la testarea bacteriilor gramnegative.
 Staphylococcus aureus 25923 la testarea cocilor grampozitivi.
 Pseudomonas aeruginosa 27853 la testarea pseudomonadelor.
Se verifică dacă diametrele de inhibiție ale fiecărui antimicrobian se cuprind în limitele de variație
admisă.
Urmați pașii redați în procedura descrisă și completați tabelul.
Procedură Imagine
Discuri cu antibiotic selectate pentru

procedură:
1. ______________________
2.________________________
3.________________________
4.________________________
5.________________________
6.________________________
Activitatea A3. Interpretarea rezultatelor

Pentru determinarea diametrului zonei de inhibiţie completă a creşterii, cutiile sunt aranjate pe
fondal, pe o suprafaţă întunecată, astfel ca lumina lămpii de masă să cadă sub un unghi de 45 o.
Diametrul zonei de inhibiţie completă a creşterii se măsoară cu precizie până la 1 mm cu ajutorul
unei rigle transparente sau şublerul.
Interpretarea antibiogramelor:
36
- rezultatul se raportează: sensibil (S), intermediar sensibil (IS) sau rezistent (R) la antibioticul
testat;
- fiecare rezultat de antibiogramă se interpretează!
- nu se comunică diametrele citite (metodă calitativă).
Observație! Pot apărea fenomene de sinergism/antagonism care reflectă diferite mecanisme de
ezistenţă sau colonii izolate in interiorul zonei de inhibiţie: subpopulaţii rezistente.
Variabilele care influenţează rezultatele:
- compoziţia mediului (conţinut de cationi, timidină)
- pH (optim: 7,2-7,4)
- grosimea gelozei (standard: 4 mm)
- inoculul - 0,5 McFarland
- microcomprimate (valabilitate, conţinut, condiţii de păstrare)
- timpul, temperatura de incubare
- citirea diametrelor (lumină refractată/reflectată, colonii izolate, prezenţa unui văl, margini
crenelate)
- loturile noi de medii de cultură se testează cu tulpini de referinţă.
Concluzie: ___________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________.
Activitatea A4. Determinarea sensibilităţii microbiene prin metoda diluţiilor succesive.
Antibiograma cantitativă: metoda diluțiilor.

Principiu: inoculul standartizat al tulpinii testate se
însemînțează într-un gradient discontinuu de
concentrații ale medicamentului antimicrobian
realizat fie în plăci cu mediu agarizat, fie în tuburi
cu bulion nutritiv. După incubarea adecvată se
umărește CMI.
Indicații:
 În infecții care amenință viața bolnavului,
determinarea gradului de sensibilitate a tulpinii
infectante ameliorează decizia terapeutică.
 Precizarea sensibilității unei tulpini clasificate intermediare.
 Confirmarea rezistenței la aminoglicozide determinată prin testul de difuzie.
 Determinarea sensibilității microorganismelor cu creștere lentă.
 Testarea prin diluții în plăci cu agar nutritiv. Ete tehnica de elecție pentru laboratoarele mari și
pentru supravegherea evoluției rezistenței bacteriilor la antibiotice.
 Testarea prin diluții în tuburi cu bulion nutritiv este un timp premărgător pentru determinarea
CMB.
Dotarea minioficiului:
1. 8 tuburi cu mediu lichid, bulion Mueller-Hinton în concentrații descrescătoare (diluții binare)
pornind de exemplu de la 16 micrograme/ml până la 0,125 micrograme/ml.
2. 2 tuburi martor fără antibiotic.
37
3. un set de tuburi pentru controlul calității metodei.

Procedura:
1. Inoculăm cele 10 tuburi cu 1 ml inocul cu antibiotic.
2. Incubăm cele 8 tuburi plus un tub martor la 35-37ºC timp de16-18 ore, iar un tub martor la
frigider.
În tuburile inoculate cu tulpinile de referință, ultima diluție care a inhibat microorganiismul
corespunde CMI. Acest CMI difera in functie de specia bacteriana.
CMB se face folosind tuburile în care dezvoltarea a fost inhibată. Folosim o placă petri
împărtită în funcție de numarul de tuburi. Luăm tuburile și însămânțăm pe fiecare în sectorul său iar
mai apoi incubăm 16-18 ore la 35-37ºC.
CMB corespunde ultimei concentrații de antibiotic care a distrus microorganismul. In vivo
antibioticul trebuie sa atingă un CMB de 4-8 ori mai mare pentru a fi eficient.
Citirea și interpretarea rezultatelor:
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
Metoda fâșiilor după Fleming.
Principiu: Metoda se folosește pentru determinarea spectrului de activitate a antibioticului.
Procedură:
1. În cutia petri cu GP, cu ajutorul bisturiului steril, se taie ofîșie de geloză cu lățimea de 1 cm și
se înlătură din cutie.
2. Apoi într-o eprubrtă cu geloză peptonată topită și răcită până la 42-45ºc se include o anumită
concentrație a soluției de antibiotic.
3. Conținutul eprubetei se amestecă și se transferă în șanțul format în așa fel ca să evităm ieșirea
conținutului din limitele șanțului.
4. După coagularea gelozei, perpendicular față de fișa obținută, cu ajutorul ansei bacteriologice se
însămânțează câteva microorganisme cercetate.
5. Cutiile se termostatează 18-24 ore.
Evidența rezultatelor: Culturile sensibile la preparat încep să crească doar la oarecare distanță de la
fâșie, iar culturile nesensibile cresc chiar până la marginea fâșiei.
Activitatea A5. Famialirizați-vă cu informația de mai jos. Expuneți părerea proprie despre eficiența
determinării CMI a antibioticelor în diagnosticul microbiologic.
Metoda diluţiilor (macro/microdiluţie)
- se realizează diluţii succesive din antibioticul de testat în mediu de cultură lichid.
- se adaugă cantităţi fixe din cultura bacteriană cercetată.
- incubare 18 ore 37°C.
- se urmăreste apariţia culturii în mediul lichid.
- CMI: cea mai mică concentraţie de antibiotic care nu permite cresterea germenilor (cultură
limpede).
Metoda diluţiilor în agar

- se realizează diluţii succesive din antibioticul testat în geloză Mueller-Hinton se îns ămânţează
cultură bacteriană în spoturi.
38
- citire: CMI - concentraţia cea mai mică care inhibă complet cresterea sau apare maximum o
colonie.
E-teste
- pe suprafaţa mediului de cultură solid și însămânţat se aplică fâsii din plastic impregnate cu
antibiotic în concentraţie crescândă - la un capăt concentraţia este minimă, la celălalt este
maximă; gradaţiile sunt notate pe fâșie;
- incubare 18 ore la 37°C.
- apar zone de inhibiţie de formă elipsoidală, în dreptul intersectării cu fâșia de plastic se cite ște
CMI.
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
Concluzie: ______________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
Nota Nota finală

Data __________________
Infecția și procesul infecțios. Imunoterapia și imunoprofilaxia bolilor infecțioase.
Competențe:
39
CS2. Identificarea şi caracterizarea mijloacelor de apărare ale organismului împotriva acţiunii

microbiene.
CS3. Aplicarea normelor de prevenire a transmiterii infecţiilor şi metodelor de combatere a organismelor
patogene.
Abilități:
A.1. Reproducerea informaţiei despre infecţie şi procesul infecţios.
A.2. Recunoaşterea tipurilor de imunitate.
A.3. Distingerea factorilor rezistenţei nespecifice a organismului uman.
A.4. Descrierea factorilor specifici de protecţie imunologică ai organismului uman.
A.5. Identificarea structurii antigenice a microorganismelor.
A.6. Selectarea serurilor diagnostice pentru inițierea diagnosticului serologic.
A.7. Aprecierea metodelor de administrare a serurilor imune cu scop imunoterapeutic și
imunoprofilactic.
A.8. Selectarea și administrarea vaccinurilor conform calendarului vaccinărilor actualizat și
aprobat.

Data __________________
Metoda imunologică de diagnostic. Tehnica reacțiilor de aglutinare.
Competențe:
40

Abilități:
A.1. Descrierea amenajării și dotării laboratorului investigații imunologice.
A.2. Determinarea relației Ag(antigen)+Ac(anticorp) în reacțiile imunologice.
A.3. Redarea principiilor tehnicii reacțiilor de aglutinare.
A.4. Efectuarea reacției de aglutinare pe lamă - principiul metodei, dotarea minioficiului, tehnica de
lucru.
A.5. Efectuarea reacției de hemaglutinare indirecte - principiul metodei, dotarea minioficiului,
tehnica de lucru.
A.6. Cuantificarea anticorpilor din serul pacienților. Reacția de aglutinare în tub - principiul
metodei, dotarea minioficiului, tehnica de lucru.
A.7. Citirea și interpretarea rezultatelor. Evitarea erorilor de diagnostic.
A.8. Respectarea regimului antiepidemic în efectuarea tehnicilor de aglutinare.
A.9. Gestionarea deșeurilor medicale.

Data __________________
Reacții imunologice de precipitare.
Competențe:
41

Abilități:
A.1. Identificarea indicațiilor pentru efectuarea reacției de precipitare.
A.2. Efectuarea reacției de precipitare inelare - principiul metodei, dotarea minioficiului, tehnica de
lucru.
A.3. Efectuarea reacției de imunodifuzie în gel – tehnica Mancini – principiul metodei, materiale
necesare, tehnica de lucru.
A.4. Efectuarea testului Eleck pentru demonstrarea toxigenezei bacilului difteric – materiale
necesare, tehnica de lucru.
A.5. Citirea, interpretarea și înregistrarea rezultatelor. Evitarea erorilor diagnostice.
A.6. Respectarea regimului antiepidemic în efectuarea tehnicilor de precipitare.

Data __________________
Reacții de cuantificare a anticorpilor și antigenilor prin metode indirecte.
Competențe:
42
Abilități:
A.1. Reproducerea informației despre sistemul complement, interferoni.
A.2. Interpretarea metodelor de obținere a anatoxinelor.
A.3. Efectuarea RIF – reacției de fixare a complementului - principiul metodei, materiale necesare, tehnica
de lucru.
A.4. Interpretarea reacțiilor de neutralizare a toxinelor și virusurilor - principiul metodei, materiale
necesare, tehnica
A.5. Estimarea aplicării practice a testelor intradermice: testul Schick, testul Dick.
A.6. Aplicarea reacțiilor de inhibare a hemaglutinării - principiul metodei, materiale necesare, tehnica de
lucru.
A.7. Respectarea regimului antiepidemic în efectuarea investigaţiei imunologice.

Data __________________
Reacții imunologice cu markeri. Metode molecular genetice.
Competențe:
43
Abilități:
A.1. Caracterizarea markerilor utilizați în diagnosticul serologic.
A.2. Estimarea dotării laboratorului pentru efectuarea reacțiilor imunologice cu markeri.
A.3. Efectuarea reacției de imunofluorescență - principiul testării, materiale necesare, tehnica de lucru.
A.4. Determinarea anticorpilor prin metodele indirectă și competitivă ELISA - principiul investigației,
materiale necesare, tehnica de lucru.
A.5. Determinarea antigenului prin metoda dublu sandwich ELISA - principiul testării, materiale necesare,
tehnica de lucru.
A.6. Reproducerea tehnicii de efectuare a metodelor molecular genetice de diagnostic.
A.7. Pregătirea minioficiului pentru efectuarea metodei PCR.
A.8. Recoltarea şi transportarea probelor pentru efectuarea metodei de cercetare PCR.
A.9. Pregătirea probelor și efectuarea metodei de cercetare PCR.
A.10. Citirea şi înregistrarea rezultatelor obţinute.
A.11. Respectarea regimului antiepidemic în efectuarea metodei imunologice de investigaţie.
44

Ghid Gutu Microbiolog - I Imunologie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghid Gutu Microbiolog - I Imunologie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CENTRUL DE EXCELENȚĂ ÎN MEDICINĂ ȘI FARMACIE

Catedra Discipline paraclinice, igienice și epidemiologie

Calificarea Asistent medical în diagnosticul de laborator

Prezentul ghid pentru lucrări practice este predestinat elevilor Centrului de

ADMINISTRAREA UNITĂȚII DE CURS 5

 Lucrare de laborator nr.13 Reacţii imunologice de precipitare.

Lucrare de laborator nr.14 Reacţii de quantificare a anticorpilor și antigenilor

INSTRUCȚIUNE PENTRU TEHNICA SECURITĂȚII ÎN LABORATORUL

În laboratorul de microbiologie se lucrează cu material infecțios

- Este strict interzis accesul persoanelor străine în laborator.

COMPETENŢE SPECIFICE DISCIPLINEI

CS2. Identificarea şi caracterizarea mijloacelor de apărare ale organismului împotriva acţiunii

S.02 Microbiologie și III 180 45 60 75 Examen 6

Plan tematic al lucrărilor de laborator a unității de curs

Sectorul pentru spălarea şi

Sectorul pentru decontaminare –

2. Respectarea regulilor de lucru la microscopul cu sistemul de imersie.

2. Coloraţii diferenţiale: Coloraţia Gram

Acid acetic soluţie 1% - 2ml

6. Odata obținută imaginea, claritatea se menține prin manevrarea continuă a

Semnătura profesorului _______________________

CS1. Recunoaşterea particularităților morfofiziologice ale microorganismelor.

Determinarea eficienţei sterilizării prin cele două metode:

Activitatea A3. Prezentarea rezultatelor:

Nota Nota finală

Semnătura profesorului _______________________

Prelevat Pregătirea frotiului

Spută Materialul se extrage cu ajutorul pipetei sau ansei sterile şi se aplică

4. Pe preparat se aplică o picătură de ulei de imersie, evitând atingerea frotiurilor cu bagheta

1. Desenaţi principalele forme morfologice ale microorganismelor.

_______ ________ _______ ________ __________ _______ _______

Semnătura profesorului _______________________

Lucrare de laborator nr.4

Activitatea A2. După prepararea frotiului se recurge la efectuarea coloraţiei Gram.

- Spală preparatul şi absoarbe excesul de apă.

Nota Nota finală

Semnătura profesorului _______________________

Lucrare de laborator nr.5

b. Coloraţia sporilor după metoda Aujeszky.

7. Se recolorează 3-5 minute cu soluţie de albastru de metilen Loeffler.

Activitatea A3. Reprezentați în scheme algoritmii colorațiilor speciale.

2. Completaţii spaţiile libere cu noţiunile corecte ce caracterizează tehnica coloraţiei

I Precolorare ____________________________ _____________

3. Completaţii spaţiile libere cu noţiunile corecte ce caracterizează tehnica coloraţiei Burry-

Necesarul Timp de expoziţie

I Pregătirea __________________________ _____________

Activitatea A4. Microscopierea frotiurilor test (de muzeu)

_______________ _______________ _______________ ________________

Activitatea A5. Recunoașteți formele morfologice din imagini.

Bacterii Gram(-) Bacterii Gram (+)

____________10. ______________ 20.

Semnătura profesorului _______________________

Lucrare de laborator nr.6

3. Completați tabelul referitor la compoziţia chimică şi rolul componenţilor:

Enumerați cerinţele faţă de mediile de cultură:

Activitatea A2. Studiați mediile de cultură propuse de profesor și completați tabelul.

Activitatea A4. Recunoașteți etapele de pregătire a mediilor de cultură.

Semnătura profesorului _______________________

Lucrare de laborator nr.7

Însămânțarea se face pe medii lichide și solide, primele favorizând o primă înmulțire numerică a

Activitatea A.2. Însămânțarea pe medii solide

b. Însămânțarea în suprafață cu ansa bacteriologică

Semnătura profesorului _______________________

___ _ _ _____

I Precolorare ________________ _

I Pregătirea ______________ _

_______ _ _ ________

10. __ 20.

Termostatarea la temperatura , timp _.