GHID Epidemiologie Ã Ngrijirea Bolnavilor 2021 2

CENTRUL DE EXCELENȚĂ ÎN MEDICINĂ ŞI FARMACIE “RAISA PACALO”
CATEDRA DISCIPLINE PARACLINICE, IGIENICE ŞI EPIDEMIOLOGIE
GHID PRACTIC
LA UNITATEA DE CURS EPIDEMIOLOGIE
Calificarea Asistent medical
Specialitatea
Îngrijirea bolnavilor - 91310
______________________________________________
Numele, prenumele elevului, grupa, subgrupa
Chișinău 2021
Epidemiologie
S.09 A.043
Prezentul ghid pentru lucrări practice este predestinat elevilor Centrului de
excelență în medicină și farmacie „Raisa Pacalo”, calificarea Asistent medical igienist
epidemiolog.
Ghidul este elaborat în baza curriculum-ului Epidemiologia infecțiilor sanguine și
tegumentare, conform planului de învățământ pentru calificarea asistent medical igienist
epidemiolog, aprobat în 2018.
1
Ghidul practic la unitatea de curs Epidemiologie a fost elaborat de cadrele didactice ale Centrulului de
excelenţă în medicină şi farmacie „Raisa Pacalo”:
Tatiana Marinescu, profesor la Discipline igienice și epidemiologie.
DISCUTAT
la şedinţa catedrei Discipline paraclinice, igienice şi epidemiologie
proces-verbal nr. 5 din 03 decembrie 2019
Şef catedră_____Natalia Guțu
APROBAT
La şedinţa Consiliului Științific Metodic,
proces-verbal nr. _____ din 28 decembrie 2018
2
CUPRINS
INSTRUCȚIUNE PENTRU TEHNICA SECURITĂȚII ÎN CABINETUL DE 5

EPIDEMIOLOGIE
COMPETENŢE SPECIFICE DISCIPLINEI
ADMINISTRAREA UNITĂȚII DE CURS 6
Plan tematic al lucrărilor practice a unității de curs S.09 6

A.043 Epidemiologie
Lucrare practică nr.1 Ştiinţa despre epidemiologie și procesul epidemic 7

(PE).Rolul mecanismului de transmitere în dezvoltarea procesului epidemic.
Lucrare practică nr.2 Metodele şi mijloacele de dezinfecţie și sterilizare. 10

Particularităţile metodelor de verificare a calității dezinfecției și sterilizării.
Lucrare practică nr.3 Bazele organizatorice a imunoprofilaxiei. Metodele și

mijloacele de imunizare. Indicații și contraindicații. Reacțiile și complicațiile 13
postvaccinale.
Lucrare practică nr.4 Epidemiologia şi profilaxia infecțiilor respiratorii.

16
Difterie, rujeolă, tuse convulsivă, oreion, covid-19.
Lucrare practică nr.5 Epidemiologia şi profilaxia infecțiilor digestive.

Salmoneloze, shigeloze, botulism, febră tifoidă, hepatite virale A, E. 19
Lucrare practică nr.6 Epidemiologia şi profilaxia infecțiilor sanguine și

22
sexual transmisibile: HIV/ SIDA, hepatitele virale B, C, D, malarie, febră
galbenă.
Lucrare practică nr.7 Epidemiologia şi profilaxia zooantroponozelor. Antrax, 25

rabie, bruceloză, leptospiroză.
Lucrare practică nr. 8 Epidemiologia şi profilaxia infecțiilor nozocomiale. 28

3
GHIDUL PRACTIC LA UNITATEA DE CURS
EPIDEMIOLOGIE
I. Argumentul
II. Instrucţiune pentru tehnica securităţii în cabinetul de epidemiologie
Competenţe specifice unităţii de curs Epidemiologie.
III. Administrarea unităților de curs

IV. Planul tematic al lecţiilor practice
V. Sigle de utilitate practică.
VI. Conţinuturile ghidului (pe tematică)
1. Subiectul, data
2. Compentenţe şi abilităţi specifice de format la fiecare subiect
3. Activitatea independentă a elevului
4. Conţinutul informativ conform tematicii
5. Activitatea practică
6. Resurse bibliografice
7. Concluzii
VII. Glosarul de termeni/probleme de situaţii la subiect/capitol

VIII. Referinţe bibliografice
4
INSTRUCŢIUNI PENTRU TEHNICA SECURITĂŢII ÎN
CABINETUL DE EPIDEMIOLOGIE
La desfăşurarea procesului educaţional elevul trebuie:
 Înainte de începutul lecţiei şi în timpul repaosului trebuie să aerisească încăperea.
 Să însuşească şi să respecte instrucţiunile de protecţie în acţiunea specific pe care o
desfăşoară.
 Să frecventeze lecţiile teoretice şi practice în haine de protecţie ce nu crează
incomodităţi în activitate şi permite respectarea igienei corpului: halat alb, mănuşi,
mască de tifon.
 Să desfăşoare activitatea în conformitate cu succesivitatea secvenţelor de realizare
recomandate.
 Să nu distrugă, deplaseze dispozitivele de protecţie, de semnalizare, să nu implice
aplicarea metodelor şi procedurilor recomandate în vederea reducerii sau eliminării
acţiunii factorilor de risc crescut.
 Să includă în reţeaua electrică, aparatajul igienic şi alte dispozitive numai cu
învoirea profesorului.
 Să fie foarte precauţi în caz de lucru cu acizi, baze.
 Să ştie să acorde asistenţă de urgenţă în caz de: şoc anafilactic, arsuri (de orice
origine), electrocutare, traume mecanice.
 Să scoată accidentatul de sub acţiunea factorului de risc.
 Să acorde asistenţă de urgenţă primară conform recomandărilor specific a traumei şi
paralel să cheme salvarea rugând colegii să o facă.
 Să anunţe conducătorii instituţiei.
Se interzice:
 De a demonta, repara şi instala prize electrice.
 De a repara reţeaua electrică.
 De a fixa firul electric în cuie, pe obiecte de lemn şi metal.
 De a pune firul electric pe calorifer sau pe butelia de gaz lichefiat.
 De a şterge aparatele electrice de praf când acestea sunt incluse în reţeaua electrică.
 De a aspira substanţele chimice cu gura.
 De a turna alcool în spirtiera arzândă.
5
COMPETENȚE SPECIFICE
CS1. Evaluarea caracteristicilor generale a infecţiilor transmisibile.
CS2. Recunoaşterea manifestărilor procesului epidemic şi infecţios a infecţiilor transmisibile.
CS3. Diferenţierea măsurilor de prevenire în infecţiile transmisibile.
ADMINISTRAREA UNITĂȚILOR DE CURS

Codul Numărul de ore Modalitatea Număru
Semestrul
Denumirea Contact direct de evaluare l de
unităţi Studiu
unităţii de Total credite
i de
curs Prelegeri Practică individual
curs
S.09
Epidemiologie IX 120 30 30 60 Teză 4
A.043
Planul tematic al lecțiilor practice a unității de curs S.09 A.043

Epidemiologie
Nr. Ore
do. Subiectul lecţiei contact
direct
I. Epidemiologia generală a bolilor infecţioase
1. Ştiinţa despre epidemiologie și procesul epidemic (PE).Rolul mecanismului de transmitere în 4
dezvoltarea procesului epidemic.
2. Metodele şi mijloacele de dezinfecţie și sterilizare. Particularităţile metodelor de verificare 4
a calității dezinfecției și sterilizării.
3. Bazele organizatorice a imunoprofilaxiei. Metodele și mijloacele de imunizare. Indicații și 4
contraindicații. Reacțiile și complicațiile postvaccinale.
4. Epidemiologia şi profilaxia infecțiilor respiratorii. Difterie, rujeolă, tuse convulsivă, oreion, 4
covid-19.
5. Epidemiologia şi profilaxia infecțiilor digestive. Salmoneloze, shigeloze, botulism, febră 4
tifoidă, hepatite virale A, E.
6. Epidemiologia şi profilaxia infecțiilor sanguine și sexual transmisibile: HIV/ SIDA, 4
hepatitele virale B, C, D, malarie, febră galbenă.
7. Epidemiologia şi profilaxia zooantroponozelor. Antrax, rabie, bruceloză, leptospiroză. 4
8. Epidemiologia şi profilaxia infecțiilor nozocomiale. 2
TOTAL ORE 30
6
Lecție practică nr. 1
Data______________________
Ştiinţa despre epidemiologie și procesul epidemic. Rolul mecanismului de transmitere în
dezvoltarea procesului epidemic.
COMPETENȚE ȘI ABILITĂȚI SPECIFICE:
CS1. Utilizarea cunoştinţelor de bază în domeniul epidemiologiei.
CS2. Descrierea argumentată a factorilor (cauzelor) ce determină şi dinamizează PE a maladiilor
infecţioase şi netransmisibile.
A1. Definirea noţiunilor cheie: epidemiologie, supraveghere epidemiologică.
A2. Identificarea şi argumentarea scopului şi sarcinilor epidemiologiei.
A3. Analiza obiectivelor epidemiologiei moderne.
A4. Recunoaşterea metodelor şi procedeelor utilizate în epidemiologie.
A5. Interpretarea rolului modern al epidemiologiei în domeniul ştiinţelor medicale.
A6. Definirea noţiunilor de proces epidemic, factorilor de constituire a procesului epidemic, sursă de agenţi
patogeni, mecanisme şi căi de transmitere, receptivitatea populaţiei.
A7. Interpretarea noţiunilor de focalitate naturală, focalitate antropurgică şi rolul în dezvoltarea procesului
epidemic în comunitatea umană.
A8. Descrierea şi structurarea factorilor exogeni şi endogeni care favorizează dinamizarea procesului epidemic.
A9. Identificarea locului mecanismului de transmitere în structura procesului epidemic.
A10. Identificarea şi descrierea fazelor de realizare a mecanismului de transmitere.
A11. Clasificarea mecanismelor de transmitere.
ACTIVITATEA PRACTICĂ
1. Definiți noțiunea de proces epidemic, sursă de agenți patogeni, mecanism de transmitere :
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________.
2. Enumerați verigile procesului epidemic după „L. V. Gromașevski” :
__________________ ___________________
_ _____________ _
7
3. Enumerați tipurile de mecanisme de transmitere a agenților patogeni:
4. Rezolvați testul:
Verigă a procesului epidemic este:
a) agentul cauzal al maladiilor infecţioase;
b) mecanismul de transmitere al agenţilor patogeni;
c) apa, aerul, solul.
d) imunoprofilaxia
La baza clasificării epidemiologice a maladiilor stau:

a) particularităţile manifestărilor clinice ale bolii;
b) mecanismul de transmitere;
c) proprietăţile agentului patogen.
d) tipul sursei de infecție
5. Asociați purtătorii de agenți patogeni din coloana A cu caracteristicile lor din coloana B .
1. Persoane care au suportat infecția acută dar care clinic

Purtători sănătoși sunt vindecate.
2. Persoanele care au făcut infecție acută sau au fost
Purtători imuni vaccinate, adica la persoanele care posedă un grad de
imunitate specifică.
3. Persoanele sănătoase care gazduiesc microorganisme
Purtători tranzitori patogene, dar care nu au facut infecție acută.
4. Persoanele care elimină microorganisme patogene pe

Purtători convalescenți o perioadă scurtă de timp (2-3 zile)
8
6. Alcătuiți definiția corespunzătoare, reeșind din cuvintele de mai jos.
Prima sursa locul, veriga limitele, agentul teritoriul consideră unde și în care a PE
se jurul află se lui în este transmită capabil el de infecție din să infecțios, mecanism
de transmitere, sursa, infecțios.
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________.
7. Analizați frazele de mai jos și notați în spațiul propus noțiunea corespunzătoare tipului de
manifestare a procesului epidemic.
a) Într-o grădiniță au fost înregistrate 5 cazuri de parotidită epidemică în aceiași grupă de copii
______________________.
b) Pe parcursul anului au fost înregistrate în Republica Moldova peste 10 mii de cazuri de îmbolnăviri
de shigeloză __________________________.
c) În anul 2019 -2021 în lume s-au înregistrat peste 8,7 milioane de cazuri de Covid-19
____________________.
d) În localitatea X în toamna anului 2018 s-au înregistrat 10 cazuri de hepatită virală A , cazurile s-au
confirmat la trei familii care se alimentau cu apă potabilă de la una și aceiași
fântână._________________.
8. Completați schema de mai jos, cu clasificarea bolilor infecțioase în funcție de mediul natural de
trai al agenților patogeni.
Bolile infecțioase se
clasifică în:
_________________ _______________ _______________ _______________

_ _ _
Concluzii_____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________.
Semnătura profesorului______________
9
Lecție practică nr. 2
Data_______________________
Metodele şi mijloacele de dezinfecţie și sterilizare. Particularităţile metodelor de verificare a
calității dezinfecției și sterilizării.

CS1. Evaluarea caracteristicilor generale a infecţiilor transmisibile.
CS2. Recunoaşterea manifestărilor procesului epidemic şi infecţios a infecţiilor transmisibile.
CS3. Diferenţierea măsurilor de prevenire în infecţiile transmisibile.
A1. Recunoaşterea tipurilor de dezinfecţie şi sterilizare.
A2. Aprecierea conţinutului de substanţe active în soluţiile de lucru a dezinfectanţilor.
A3. Aplicarea normelor de protecţie a muncii pentru evitarea accidentelor în timpul preparării şi
manipulării substanţelor dezinfectante.
A4. Aplicarea metodelor de dezinfecţie şi sterilizare în conformitate cu gradul de contaminare şi tipul
obiectului dezinfectat.
A5. Factorii ce influenţează comportarea substanţelor dezinfectante.
A6. Identificarea rolului sterilizării în prevenirea infecţiilor nosocomiale.
CONȚINUT INFORMATIV
Sterilizarea este nimicirea tuturor microorganismelor patogene, ori nepatogene inclusiv și a formelor
sporulate ce se conțin în diferite materiale, pe suprafața obiectelor ș.a. În practica epidemiologică
sterilizarea este utilizată în special pentru instrumentarul medico-chirurgical și acele obiecte și
instrumente ( endoscoape, sonde, medicamente de administrare parenterală etc.) care necesită lipsa totală
de microorganisme.)
Regulile de sterilizare a articolelor medicale, conform standartului de ramură *85 prevăd 2 faze a
sterilizării: antesterilizarea și sterilizarea.
1. Antesterilizarea prevede curățarea tuturor articolelor cu scopul de înlătura de pe ele impurificările de
origine proteinică, grăsimile, impurificările mecanice, precum și preparatele medicinale. Dacă nu există
condiții pentru a spăla imediat instrumentele impurificate cu sânge sub robinet, ele trebuie confundate
într-o soluție de înnălbitor anticoroziv (soluție de 1% de benzoat de natriu). Instrumentele pot fi ținute în
soluție în soluție până la 7 ore.
2. Sterilizării trebuie supuse toate articolele ce contactează cu leziunile, sâgele sau preparatele
medicinale, precum și unele tipuri de instrumentar medical care în timpul exploatării contactează cu
mucoasă și poate provoca lezarea ei.
Majoritatea populației din Republica Moldova se apovizionează cu apă potabilă din surse
decentralizate, de aceea este foarte important de a cunoaște metoda de dezinfecție profilactică a
fântânilor, cișmelelor, și a altor surse de asigurare cu apă. Dezinfecția profilactică a cestor obiecte se
efectuiază de regulă, la recepționarea și darea în exploatare a construcției, reparația cât și periodic o dată
în an, după curățarea lor, sau în caz de inundații și de erupții prin maladii infecțioase digestive.
Pentru dezinfectarea fântânii de exemplu, se determină mai întâi volumul apei (m 3), prin determinarea
produsului dintre suprafața secțiunii și( m2), și adâncimea coloanei de apă (m), conform formulei:
S= 3,14 x R2
2
Unde: S – suprafața secțiunii fântânii (m );
R – raza secțiunii (m).
După pomparea și curățarea fântânii, se efectuiază dezinfectarea profilactică – irigarea părților interioară
și exterioară și a pereților minei utilizând în acest scop, soluție de 5 % clorură de var sau soluție de
hipocloritt bazic de calciu în cantitatee de 0, 5 l/ 1m2.
După umplerea fântânii cu apă până la nivelul obișnuit, se efectuiază dezinfectarea apei cu clorură de var,
sau hipoclorit bazic de calciu, în proporție de 100-150 mg clor activ la 1 litru de apă sau 100-150 g la 1m 3
de apă.
Cantitatea necesară de clorură de var sau hipoclorit bazic de calciu se calculează după formula:
10
P = V-C-100/H.
Unde: P – cantitatea clorurii de var sau hipocloritului bazic de calciu (g).
V – volumul apei în fîntână (m3).
C – concentrația stabilă a clorului activ în apa fîntănii ( mg/l sau mg/m3).
H – concentrația clorului activ în substanța clorigenă (%).
100 - coeficientul numeric constant
Cantitatea necesară de clorură de var sau de hipoclorit bazic de calciu se dizolvă și se toarnă în fântână,
apoi, timp de 15 min., se agită. Durata de expunere – 6 ore. În acest timp nu se permite folosirea apei din
fântână.
ACTIVITATE INDEPENDENTĂ
1. Definiți noțiunea de dezinfecție:
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________.
2. Definiți noțiunea de sterilizare:
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________.
3. Completați spațiile libere:

Scopul_________________ reprezintă neutralizarea ________________________
și întreruperea _____________________de transmitere a agenților cauzali de la __________________ la
cel receptiv prin efectuarea________________________.
4. Enumerați tipurile de dezinfecție:
_____________. .___________
. .
.
ACTIVITATE PRACTICĂ
1. Sterilizarea include următoarele etape: 2. Prelucrarea hainelor în etuvă este necesară în cazul:
a) Curățarea de impurități a) Febră tifoidă;
b) Presterilizarea b) Dizenterie provocată de Sh.sonnei;
c) Antesterilizarea c) Difterie;
d) Sterilizarea propriu-zisă. e) Infecţia meningococică;
11
3. Completaţi tabelul indicând metodele principale de dezinfecție și caracteristica lor.
Metodele Caracteristica (exemple)
1.
2.
3.
4.
4. Efectuați corelația.
Regimul de lucru al etuvei este: a) 180 0C, -60 min. 5.

__________________ b) 110 0C, -90 min.
c) 170 0C, -40 min.
d) 134 0C -60 min
Etuvele cu vapori şi formalină sunt folosite: a) numai pentru dezinfecţie;
_________________ b) numai pentru dezinsecţie;
c) în regim diferit de lucru pentru
dezinfecţie şi dezinsecţie;
d) pentru sterilizare;
e) dezinfectarea hainelor din fibre
sintetice.
Selectați instrumentele medicale indispensabile sterilizării:
a) ce contactează cu suprafaţa plăgii;
b) ce contactează cu sângele;
c) ce contactează cu preparatele aplicate parenteral;
d) utilajul din cabinetul de proceduri;
e) tonometrele, fonendoscopul.
6. Recunoașteți aparatele din imagine și scrieți scopul utilizării și principiul de lucru.

12
7. Enumerați și descrieți metodele de sterilizare.
. .
8. Clasificați preparatele dezinfectante după spectrul de activitate:

____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________.
9. Enumerați care sunt cerințele de bază pentru o substanță dezinfectantă:

1. _________________________________________________________________
2. _________________________________________________________________
3. _________________________________________________________________
4. ________________________________________________________________
5. _________________________________________________________________
6. _________________________________________________________________
7. _________________________________________________________________
10. Situație problematizată:
În urma estimării calității dezinfecției, prin metoda bacteriologică, într-o grupă de creșă a fost
identificată E. coli pe jucării și veselă. Grădinița se află în carantină în legătură cu faptul că acum două
zile, a fost depistat un bolnav cu dezinterie. În cadrul investigației epidemiologice întreprinse în grădiniță,
s-a constatat că dezinfecția curentă, a fost efectuată cu cloramină ( jucăriile cu sol de 0,2%, iar vesela cu
0,1%.
De apreciat calitatea dezinfecției efectuate. Elaborați măsurile necesare de dezinfecție și
corectitudinea lor, numiți persoanele responsabile în desfășurarea acestor măsuri?
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
11. Situație problematizată :
La stația de dezinfecție și sterilizare ale unui spital, au fost aduse obiecte contaminate de la bolnavii cu
maladii diareice acute. Obiectele supuse dezinfecție sunt: haine de bumbac, lenjerie de pat, haine
13
sintetice. Printre obiectele aduse s-au atestat și hainele unui copil la care a fost depistată pediculoza.
Alcătuiți schema regimului de dezinfecție, numind metoda, durata și regimul de temperatură
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
12. Situație problematizată :
Un cabinet stomatologic a achiziționat un dezinfectant cu spectru larg de activitate pentru suprafețe sub
formă de pastile Tabidez. Pentru un efect bactericid, fungicid în 15 min, soluția se prepară din 3 pastile la
10 l de apă. Scrieți în spațiul propus de câte pastile v-om avea nevoie pentru prepararea a 70 000 ml de
soluție?
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________.
13. Situație problematizată:
În zona de dezinfecție și sterilizare a unui laborator , laboranta a efectuat doar controlul termic a
calității sterilizării în etuvă. Pentru aceasta ea a pregătit 5 termometre și 5 indicatoare de apreciere a
eficacității sterilizării. Determinați la câte nivele ea trebuie să le plaseze și scrieți algoritmul corect în
spațiul propus,
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
14. Rezolvați problema și argumentați răspunsul.

În secția cu etuve a stației de dezinfecție au fost aduse obiecte din focarul de febră tifoidă: plapumă,
perne, costum de lână. În care etuve (autoclav) se va efectua dezinfecția. Descrieți părțile componente,
regimul și ordinea de lucru.
15. Primarul satului X, a achiziționat 200 kg de clorură de var pentru dezinfectarea fântânilor. În
localitate sunt înregistrate 62 de fântâni de mină, cu adâncimea medie de 5 m., și cubajul de apă pentru o
fântâna fiind 50 m3.
De calculat dacă această cantitate de clorură de var, este suficientă pentru dezinfecția fântânilor?
ACTIVITATE INDIVIDUALĂ**
1*. Definiți noțiunea de:
Deratizare___________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________.
Dezinsecție___________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
14
2*. Completați schema de mai jos:
Deratizarea poate fi:
__________________________
____________________________
3*. Caracterizați vectorii din imagine, numiți maladiile posibile care pot fi transmise de ei.
4*. Descrieți o substanţă dezinsectantă după următoarele criterii:

- denumire_____________________________________________________
- forma de producere____________________________________________
- concentraţia___________________________________________________
- modul de aplicare______________________________________________
- modul de acţiune_______________________________________________
- toxicitatea_____________________________________________________
Concluzii____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
_________.
Semnătura profesorului_______________________
15
Lecția practică nr.3
Data______________
Bazele organizatorice a imunoprofilaxiei. Metodele și mijloacele de imunizare. Indicații și
contraindicații. Reacțiile și complicațiile postvaccinale.

CS2. Descrierea argumentată a factorilor (cauzelor) ce determină şi dinamizează PE a maladiilor
infecţioase şi netransmisibile.
CS4. Stabilirea unor conexiuni între manifestările cantitative (cazuri sporadice, izbucniri, epidemii) şi
particularităţile calitative a procesului epidemic (factori determinanţi şi favorizanţi/dinamizatori).
Abilități:
A1. Determinarea locului şi importanţei imunoprofilaxiei în prevenirea şi combaterea bolilor infecţioase.
A2. Clasificarea preparatelor folosite în profilaxie specifică.
A3. Descrierea principiilor de obţinere şi caracteristica comparativă a preparatelor imunobiologice
(tipurilor de vaccine).
A4. Identificarea cerinţelor înaintate faţă de preparatele imunobiologice.
A5. Interpretarea mecanismului de acţiune a vaccinelor.
A6. Determinarea metodelor de aplicare a preparatelor imunobiologice şi a mijloacelor tehnice utilizate
în imunoprofilaxie.
A7. Determinarea valabilităţii preparatelor biologice şi argumentarea răspunsului prezentat.
A8. Recunoaşterea tipului de vaccin după graficul de vaccinare.
CONȚINUT INFORMATIV
Aprecierea eficacității imunoprofilaxiei

Apreciere eficacității imunoproflaxiei se efectuiază prin metoda epidemiologică și imunologică.
Eficacitatea epidemiologică se apreciază:
- prin compararea morbidității și letalității până și după efectuarea vaccinărilor;
- prin studierea în dinamică a indicilor procesului epidemic, până și după vaccinare ( periodicitatea,
sezonalitatea, structura de vârstă etc.)
- prin determinarea indecelui eficacității epidemiologice (K), ce arată de câte ori morbiditatea printre
vaccinați (A), e mai mică comparativ cu cei nevaccinați (B):
K = B/A.
- prin determinarea coeficientului eficacității epidemiologice (E), ce arată, cu câte procente morbiditatea
la cei vaccinați (A), e mai mică ca la cei nevaccinați (B)
E= B-A/B x 100.
În scopul aprecierii imunoprofilaxiei se mai folosesc și indicii:
- vaccinal- numărul persoanelor vaccinate contra unei infecții în procente din numărul total de copii, ce
stau la evidență pe fiecare an de vârstă în parte și pe colective aparte.
- pătură imună – numărul total al celor vaccinați și al celor ce au în anamneză infecția în procente de la
numărul total al copiilor până la 14 ani pe fiecare an de vârstă în parte, și pe colective aparte.
- nivelul minimal de anticorpi la formele nozologice concrete.
- nivel minimal de anticorpi la formele nozologice concrete.
16
1. Completați schema de mai jos prin indicarea maladiilor contra cărora se efectuiază
imunoprofilaxia la termenele de vârstă indicate.
0-5
zile
2 luni
4 luni
6 luni
2. Completați spațiile libere, din textul propus.

Imunoprofilaxia are ca obiectiv_______________________, prin
administrarea____________________________, care
conțin____________________sau___________. Imunoprofilaxia este măsura de bază în
__________, a peste ___ boli.
Majoritatea_____________, necesită un regim de păstrare de la _________ 0C. Păstrate la
lumină solară directă, sau la temperatură mai joasă duce la ____________preparatului.
3. Realizați asocierea.
A. Vaccinul B. Modul de administrare
1. BCG___ a. Prin scarificare
2. anti HVB ____ b. Intramuscular
3. antrax____ c. Intracutan
4. Antipoliomielitic____ d. Per oral
1. Numiți cerințele înaintate față de vaccinuri :

1.___________________________________________________________________________________
2.___________________________________________________________________________________
3.___________________________________________________________________________________
4.___________________________________________________________________________________
5.___________________________________________________________________________________
2. Notați mai jos datele (eticheta) importante ce sunt obligatorii a fi prezente pe fiecare fiolă:
1)____________________________________2)__________________________3)_________________
4)____________________________________5)__________________________6)_________________
7)_____________________________________________.
17
3. Completați diagrama:
Vaccinurile corpusculare vii Vaccinurile corpusculare omorâte
Asemănări
4. Rezolvați testele:
În mod planificat în Republica Moldova se efectuează vaccinarea contra:
a) tuberculozei;
b) leptospirozei;
c) febrei tifoide;
d) tusei convulsive;
e) parotiditei epidemice.
Forma nosologică şi principiul de profilaxie:
1) difterie; a) imunoglobulină______
2) holeră;
3) febra galbenă; b) vaccin _________
4) scarlatină;
5. Numiți contraindicațiile veridice și cele false ale vaccinurilor:

Contraindicațiile vaccinării
18
6. Rezolvați sarcina de mai jos.
De ce este interzisă utilizarea antibioticelor, sulfanilamidelor sau a serului imun după vaccinarea cu
vaccinuri vii.
a. Vaccinarea nu va fi eficace , deoarece aceste medicamente vor neutraliza agentul pathogen.
b. Pacientul va dezvolta complicații ca urmare a creșterii virulenței agentului patogen.
c. Pot apărea reacții cu efect secundar.
d. se poate dezvolta șocul anafilactic.
e. imunitatea va dura o perioadă mai scurtă.
7. Definiți noțiunile:
”Lanțul Frig”
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
Program Național de imunizări

____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
8. Organizarea imunoprofilaxiei prevede următoarele grupuri de măsuri:
Măsuri de organizare a imunoprofilaxiei
Măsuri de
pregătire a Măsuri efectuate în Măsuri efectuate după
persoanei către timpul imunizării: vaccinare:
imunizare: imunizare
____________________ ___________________
___ __________________________ ______________________________
___ __________________________ ______________________________
____________________ ________________________
sursă
__ __________________________ ______________________________
__________________________ ______________________________
__________________________*___________________________________________________________________________________
__________________________ ______________________________
____________________ _______________________
__________________________ ______________________________
__________________________ ______________________________
__________________________ ______________________________
____________________ _______________________
__________________________ ______________________________
______________________________
*_____________________________
19
9. Descrieți părțile componente și modul de activitate a cabinetului de vaccinări.
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________.
10. Din lista propusă alegeți preparatele:

A. Pentru formarea imunității active__________________________________
B. Pentru formarea imunității pasive_________________________________.
a) vaccin viu, b) vaccin inactivat; c) bacteriofag; d) ser omologic; e) ser heterologic; f) anatoxină; g)
imunoglobulină; e) interferon;
11. Rezolvați itemul

În frigiderul unde se păstrau preparatele imunobiologice, temperatura a scăzut până la -20 0C . Care din
aceste preparate pot fi folosite și care nu.
a. serul antitetanic; ______________
b. anatoxina antidifterică__________
c. vaccinul BCG.________________
d. vaccinul rujeolic.______________
12. Enumerați formele de evidență unde se înregistrează informația despre vaccinările efectuate
copiilor și maturilor.
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________.
13. Rezolvați problema de situație.

De indicat contra căror infecții se efectuiază vaccinarea planificat, caracteristica generală a vaccinului,
metoda de aplicare, schema de imunizare și doza:
1) febra tifoidă, paratiful A, HVB, poliomielita.
2) holera, gripa, rujeola, rubeola, varicela, scarlatina,
3) parotidita epidemică, febra galbenă, tuberculoza, difterie.
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
Concluzii:____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________.
Semnătura profesorului_____________________
20
Lecția practică nr. 4
Data___________________________
Epidemiologia şi profilaxia infecțiilor respiratorii. Difterie, rujeolă, tuse convulsivă, oreion, covid-19.
Competențe:
CS1. Identificarea caracteristicilor generale a infecţiilor digestive şi respiratorii.

CS2. Recunoaşterea manifestărilor procesului epidemic şi infecţios a infecţiilor digestive şi respiratorii.
Abilități:
A1. Detectarea noţiunilor de bază de dezinfecție.
A2. Descrierea direcţiilor de supraveghere epidemiologică în focarele de infecții respiratorii.
A3. Analiza structurală a procesului epidemic în infecțiile respiratorii.
A4. Identificarea factorilor determinanţi a procesului epidemic în infecțiile respiratorii.
A5. Recunoaşterea manifestărilor cantitative ale procesului epidemic în infecțiile respiratorii.
A6. Elaborarea şi recomandarea măsurilor profilactice şi antiepidemice în infecțiile respiratorii.
1. Definiți noțiunile:
Infecție respiratorie
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
Tuberculoza
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
2. Bacilul difteric este rezistent la :
a) în apă și lapte 6-20 zile d) în praf pînă la 3 luni
0
b) la uscare și t joase e) coloranți
0
c) la t camerei 5-6 luni f) alcool de 50−600 timp de 1 min.
3. Completați fraza de mai jos:

Difteria este o maladie _______________ . Sursa de agent patogen o constituie _______ _________ sau
_________. Boala apare după ________ zile de incubație. Ca rezervor în difterie sunt ________
covalescenți și __________. Durata portajului este de ______ saptămâni, în cazurile de boală sub formă
gravă durata poate fi de până la _____ luni.
4. Perioada de incubație în difterie:

a) 5 zile
b) 1-10zile
c) 7 zile
1. Caracterizați receptivitatea și imunitatea în Covid-19:
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
21
2. Enumerați căile de trasmitere și factorii de transmitere în difterie:
_______________________________________
_______________ _______________________________________
_______________________________________
______________ _______________________________________
_______________________________________
_______________
_______________________________________
_______________
3. Indicați care sunt factorii favorizanți ai sporirii num de cazuri de gripă:
___________________________
______
____________________________________
________________________
___________
_____________________________
____
_________________________________
_____________________
__________
Gripa
4. Enumerați cele 3 biotipuri caracteristice omului ale C.diphtheriae:
a)____________________________________
b)____________________________________
c)____________________________________
5. Ce prevede supravegherea epidemiologică în tuse convulsivă:
1. 2. 3.
4. 5.
6. Elaborați câte 4 măsuri de profilaxie comune pentru prevenirea infecției cu oreion și rujeolă:
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
22
7. Caracterizați comparativ oreionul și rujeola conform planului dat în tabelă:
Agent m-l de Factorii de Rezistența Contagiozit. Receptivit. Diagnostic
patogen transmitere transmitere de
Denumirea laborator
Oreionul
8. Care din elementele enumerate pot servi ca pronostic al unei stări epidemiogene nefavorabile în difterie:
a) înregistrarea cazurilor sporadice de difterie
b) creșterea numărului de cazuri letale
c) sporirea ponderii formelor grave de difterie în mijlocul populației
d) înregistrarea preponderentă a formelor clinice cu evoluție ușoară
9. Rezolvați situația problematizată.

În baza investigațiilor de laborator, unui copil de 4 ani i s-a stabilit diagnosticul de tuse convulsivă. Copilul mnifestă
tuse de 14 zile. În ultimele 7 zile nu a frecventat grădinița. Este vaccinat și revaccinat cu DTP în conformitate cu
calendarul vaccinărilor. Copilul este unicul la părinți. Toți cei 28 copii din grupă sunt vaccinați și revaccinați cu DTP.
Cazuri d tuse convulsivă nu s-au înregistrat. Totodată în altă grupă , de la aceiași grădiniță au fost depistate 3 cazuri
de tuse convulsivă. Grupele sunt amplasate la diferite etaje și au intrări separate. Investigațiile epidemiologice au
stabilit în urmă cu o lună, în sala de festivități a grădiniței au fost organizate spectacole, la care au participat toți copiii
de grădiniță.
1. De stabilit sursele probabile și condițiile de transmitere a infecției.
2. De elaborat planul de măsuri antiepidemice în focar.
_______________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________
10. Elaborați 3 măsuri antiepidemice în prevenirea rujeolei în colectivități:

_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
CONCLUZII
_______________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________.
Semnătura profesorului_____________________
23
Data______________
Epidemiologia şi profilaxia infecțiilor digestive. Salmoneloze, shigeloze, escherihioze, febră
tifoidă, holera, hepatitele virale A, E.
Competențe:
CS1. Identificarea caracteristicilor generale a infecţiilor digestive şi respiratorii.

CS2. Recunoaşterea manifestărilor procesului epidemic şi infecţios a infecţiilor digestive şi respiratorii.
Abilități:
2.1. 1. Caracteristica generală a infecţiilor digestive.
2.1. 2. Rezervorul şi sursele de agent patogen al infecţiilor digestive.
2.1. 3. Modul, căile şi factorii de transmitere în infecţiile digestive.
2.1. 4. Factorii favorizanţi/dinamizatori: sociali, naturali în apariţia infecţiilor digestive.
2.1. 5. Manifestările cantitative ale procesului epidemic (cazuri sporadice, izbucniri, epidemie, pandemie) în
infecţiile digestive.
2.1. 6. Manifestările procesului infecţios în infecţiile digestive.
Măsurile profilactice şi antiepidemice în infecţiile digestive.
1. Din lista de mai jos încercuiți eventualele surse de transmitere a dezinteriei:
A. păsările domestice, B. bolnavii cu forme acute, C. animalele bolnave, D. porcinele,
E. bolnavii cu forme cronice, F. purtătorii, G. copiii nevaccinați, H. cadavrele animalelor,

I. bolnavii în perioada de prodromă.
2. Enumerați speciile patogene de shigele cu calea de transmitere preponderentă:
.
S. flexneri
. alimentară
. .
3. Analizați variantele de răspuns și notați în dreapta argumentarea răspunsului :
Variantele de răspuns Argumentarea răspunsurilor
Este antroponoză
Are perioadă de incubație 15-45 luni
Este sapronoză
Hepatita
virală A, În perioada icterică, bolnavul nu este
E contagios
Hepatita virală A, E se poate transmite
prin intermediul tânțarilor
Hepatita virală A, E cronicizează foarte
des
24
4. Elaborați complexul de măsuri antiepidemice în focarul de holeră conform structurii procesului
epidemic:
M.A. orientate spre sursa M.A. orientate spre M.A. orientate spre
de infecție mecanismul de transmitere receptivitatea populației
Procesul epidemic în
HOLERĂ
5. Continuați fraza:
Spitalizarea bolnavilor în shigeloze se efectuează: ________________________________________, iar
persoanele care au fost în contact se supraveghează ____________________________. După
_________zile şi ____rezultate______________se externează.
1. Rezolvați situația problematizată:

Într-o instituție preșcolară dintr-un centru raional, cu 140 copii pe listă, s-a înregistrat o izbucnire
epidemică cu dizenterie cazată de Sh. sonnei. Pe parcursul primelor trei zile, în secția de boli infecțioase
au fost internați 17 copii și 4 cadre didactice. În majoritatea cazurilor (la 14 copii și 2 persoane adulte),
boala a decurs în formă gravă, cu vomă repetată, diaree, febră, cefalee, inapetență, slăbiciuni generale și
semne de deshidratare.
Alcătuiți un plan de investigație epidemiologică în instituție și de propus măsurile de redresare a
situației epidemiogene.
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
25
2. Atribuiți imaginilor rezistența Salmonelei typhi în mediul extern cât și sensibilitatea:
___________zile ______________zile _____________zile
___________zile ________________zile ________________zile
*Salmonella typhi este sensibilă la: _____________________________________________

_____________________________________________
3. Bifați sursele de infecție în holeră și rezervorul de vibrion:

____ Bolnavul cu formă tipică de boală ____ Animale marine (crustacee, moluște)
____ Bolnavul cu formă atipică de boală ____ Animale domestice
____ Infectații inaparenți ____ Purtătorii acuți
____ Purtătorii cronici
4. Enumerați factorii favorizanţi/dinamizatori în apariția focarelor de escherihioze:
5. Enumeră căile și factorii de transmitere a febrei tifoide:

.
. factori de
transmitere
. . căi de
tramsmitere
.
. .
26
6. Elaborați complexul de măsuri antiepidemice în focarul de holeră conform structurii procesului
epidemic:
Caracterizați agenții cauzali , exemplificați speciile
Shigeloza Escherihiozele Holera
________________________ ________________________
____________________________________ ____________________________________
____________________________________ ____________________________________
________________________ __________________________
____________________________________ ____________________________________
____________________________________ ____________________________________
________________________ 1............................................... 1...............................................
____________________________________ 1...............................................
____________________________________
1............................................... 2...............................................
2............................................... 2...............................................
________________________
____________________________________
2............................................... 3.............................................
3............................................. 3.............................................
____________________________________
____________________________________
3.............................................
____________________________________

Medicul de familie a fost chemat la domiciliu pentru a consulta un pacient în vârstă de 32 ani. Bolnavul
prezenta acuze caracteristice bolii diareice acute. În cadrul colectării anamnezei epidemiologice, s-a
stabilit că în ajun bolnavul s-a întors din deplasare dintr-o țară din Africa Centrală, unde a muncit timp de
trei luni împreună cu un grup de muncitori. În Republica Moldova tot grupul s-a întors cu avionul, cu
escală. Bolnavul manifestă vomă frecventă asociat cu diaree severă, hipotermie, stare generală agravată.
 Poate medicul de familie să suspecteze holera?
 În caz că medicul de familie suspecteză holera ce acțiuni este obligat să întreprindă?
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
RESURSE BIBLIOGRAFICE
1. Epidemiologie specială, V. Prisacari, Chișinău-2015
2. Epidemiologie manual de lucrări practice, Viorel Prisacari, Chișinău- 2017
3. Epidemiologie generală, Viorel Prisacari, Chișinău-2010
4. Epidemiologie, M. Barabaș, V.Chicu, V. Gîlcă, G. Obreja, V. Prisacari, Chișinău-1998
CONCLUZII
______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
Semnătura profesorului___________________________
27

Data______________
Epidemiologia şi profilaxia infecțiilor sanguine și sexual transmisibile: HIV/ SIDA,
hepatitele virale B, C, D, malarie, febră galbenă.
Competențe:
CS1. Identificarea caracteristicilor generale a infecţiilor sanguine.

CS2. Recunoaşterea manifestărilor procesului epidemic şi infecţios a infecţiilor sanguine
Abilități:
2.1. 1. Caracteristica generală a infecţiilor sanguine.
2.1. 2. Rezervorul şi sursele de agent patogen al infecţiilor sanguine.
2.1. 3. Modul, căile şi factorii de transmitere în infecţiile sanguine.
2.1. 4. Factorii favorizanţi/dinamizatori: sociali, naturali în apariţia infecţiilor sanguine.
2.1. 5. Manifestările cantitative ale procesului epidemic (cazuri sporadice, izbucniri, epidemie, pandemie) în
infecţiile sanguine.
2.1. 6. Manifestările procesului infecţios în infecţiile sanguine.
2. 1. 7. Măsurile profilactice şi antiepidemice în infecţiile sanguine.
Actualitatea temei
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________
1. Pentru combaterea HIV/SIDA dispunem de:
a) medicamente eficace;
b) vaccinuri;
c) metode nespecifice de prevenţie.
d) seruri imune
2. Care dintre categoriile de persoane sunt supuse screening-ului obligatoriu la HIV ?
a) bolnavii cu hemofilie;
b) homosexualii;
c) UDI
d) diabeticii
3. HIV SIDA se poate transmite:
a) prin sărut
b) lapte matern
c) relații sexuale neprotejate
d) prin hemotransfuzii
4. Descifrați mai jos termenul de HIV și SIDA, scrieți principalele manifestări clinice și perioada de
incubație.
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
28
1. Persoana infectată și căile posibile de contaminare
2. Pentru care dintre hepatitele virale enumerate mai jos mecanismul principal de transmitere este
parenteral?
a) HVE;
b) HVC;
c) HVB.
d) HVA
3. Completați textul de mai jos:

Hepatitele virale B, C, D, se transmit prin mecanism………………..Hepatita virală B, este provocată
de virusul din familia……………………, hepatita virală C este cauzată de……………… din
familia…………………., iar hepatita virală D, de virusul hepatic …………………….
4. Stabiliți corespondența:
Căile de transmitere în hepatitele virale:
1) căi naturale…………………. a) perinatală;
b) orizontală (contact habitual direct);
c) sexuală;
d) nosocomială;
e)habitual-comunală(cosmetice,etc)
2) căi artificiale...................
f) administrarea intravenoasă a drogurilor.
5. Enumerați mecanismul principal de transmitere a hepatitelor virale C, B, D și factorii de risc

(favorizanți) în transmiterea hepatitelor virale B, C, D:
1.___________________________________________________________________________________
2.___________________________________________________________________________________
3.___________________________________________________________________________________
4.___________________________________________________________________________________
5.___________________________________________________________________________________
6.___________________________________________________________________________________
O femeie în vîrstă de 31 de ani, s-a adresat la medicul de familie cu următoarele acuze: fatigabilitate,
cefalee, durere în rebordul costal drept, senzație de greutate posprandială, lipsa poftei de mîncare cît și
modificări perceptibile în urină. Femeia are acasă 2 copii și soț. În urma anamnezei efectuate medicul de
familie a constatat că femeia în urmă cu jumătate de an si-a efectuat un tratament stomatologic complex ce
a vizat, atât manopere de tratament terapeutic cît și chirugical, și anume retracția unor dinți. Constatați
diagnosticul posibil, cît și măsurile ulterioare întreprinse de către medicul de familie. Numiți măsurile
profilactice și sanitaro-antiepidemiologice.
_______________________________________________________________________________________
________________________________________29_____________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
7. Completați diagrama cu asemănări și deosebiri dintre HVB și HVC.
ASEMĂNĂRI
8. Efectuați corespunderea:
Tipurile de hepatite virale: Caracteristica epidemiologică:
1) HVA; ________ a) nu apare în lipsa prezenței HVB
2) HVB;__________ b) transmiterea prioritar prin hemotransfuzii
3) HVC;__________ c) consecințe dramatice la gravide
4) HVD;__________ d) doza excepțional de mică de infectare
5) HVE;__________ e) se observă îmbătrânirea infecției
9. Rezolvați testele de mai jos:

Sursă de infecție în febra galbenă este:
a) Omul bolnav;
b) Maimuțele bolnave;
c) Ovinele, caprinele.
e) Solul, apa contaminată
Pentru infecția cu febra galbenă este caracteristic:

a) erupții pe membre;
b) hemoragii, febră, icter și afectarea ficatului;
c) rinită, pneumonie
d) febră, reacții alegice, delir
Măsuri antiepidemice în febra galbenă sunt:

a) dezinsecţia;
b) protecţia teritoriului de importul virusului;
c) vaccinarea după indicaţii epidemiologice;
d) chimioprofilaxia;
e) deratizarea
Corecte pentru febra galbenă sunt afirmaţiile:

a) calea parenterală de transmitere este cea mai frecventă;
b) sursa principală de infecţie sunt omul bolnav;
c) vaccinoprevenţia este una dintre măsurile de bază;
d) agentul patogen este destul de rezistent în mediul ambiant;
30
10 .Tabloul clinic în malarie se caracterizează prin:
a.___________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
b.___________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
c.___________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
11. Completați tabelul. Caracterizarea paralelă a febrei galbene și malariei conform unor criterii..
Criteriu Malaria Febra galbenă
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
12. Completați spațiile libere.

Agentul patogen al febrei galbene este ____________care face parte din familia__________, genul
____________, o grupă de virusuri transmise prin ..............................Virusul are formă sferică, având
dimensiunea de ................nm. Genomul de tip ............... de sens pozitiv, este situat în ................. capsidei,
alcătuind nucleocapsida, de simetrie ..................., și învelită. Învelișul viral bilipidic,
conține..........................., orientată spre exterior, responsabilă de activitatea
...........................și.........................................., fiind antigen major de......................, și inductor
de ............................neutralizanți. Variația antigenică este ................, comparativ cu alte
virusuri ................ .
13. Numiți măsurile antiepidemice și de profilaxie în combatere a malariei în Republica Moldova.

A.
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
B.
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
Concluzii:______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
Semnătura_________
31
Data______________
Epidemiologia şi profilaxia zooantroponozelor. Antrax, rabie, bruceloză, tularemie.
Competențe:

Abilități:
2.1. 7. Caracteristica generală a zooantroponozelor.
2.1. 8. Rezervorul şi sursele de agent patogen a zooantroponozelor
2.1. 9. Modul, căile şi factorii de transmitere în zooantroponoze.
2.1. 10. Factorii favorizanţi/dinamizatori: sociali, naturali în zooantroponoze.
2.1. 11. Manifestările cantitative ale procesului epidemic (cazuri sporadice, izbucniri,) în zooantroponoze.
2.1. 12. Manifestările procesului infecţios în zooantroponoze.
2. 1. 13. Măsurile profilactice şi antiepidemice în zooantroponoze.
Actualitatea temei
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
1. Clasificați maladiile infectioase în funcție de mediul de trai ai agenților cauzali și dați exemple de
maladii:
Antro-
ponoze
Bruceloza, leptospiroza, tularemia, pesta,
2. Alcătuiți triade cu termenii enumerați ( unii termeni pot fi comuni, este admisă adăugarea
termenilor) după algoritmul propus: Agent patogen – sursă - maladie infecțioasă.
a. Leptospira icterohemorrhagiae; b. pestă; c. șobolanii; d. Brucella melitensis; e. tularemia; f. animale
sălbatice; g. leptospiroză; h. Yersinia pestis; i. Francisella tularensis; j. ondatrele, vidrele, popândăii; k.
caprinele și ovinele; l. bruceloza.
______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
3. Completați spațiile libere:

a.Bruceloza este o _______________cu rezervor ____________ și răspândire _______, produsă de
_____________ din genul _____________.
Mecanismul și căile de transmitere a __________, căile de transmitere sunt __________
_____________prin intermediul.___________________________________.
32
În excrementele animalelor, în aşternutul lor, pe nutreţuri brucelele se pot păstra_____luni; în sol uscat
sau praf- până la ____ săptămâni; pe lână- până la ____ luni; în carnea îngheţată se păstrează aproape
____luni, în cea sărată ____ de zile.
Purtătorii principali ai ____________tularensis în focarul de pădure sânt: _____________,
_______________, _______________ . Procesul epizootic în acest focar are loc în perioada ________a
anului, iar pericol epidemiologic sporit aici prezintă căpușele ____________.
Completați spațiile libere:
b. Rabia este o _______________cu rezervor ____________ și este produsă de _____________ din

genul____________. Rezervorul natural al infecției îl
constituie___________,____________.______________.
Mecanismul și căile de transmitere a rabiei este_________ __________ _____________. Perioada de
incubație în rabie poate fi de la______, până la_____________.
În mediul ambiant virusul este__________, se distruge sub
influiența_________________,__________________,_______________________.
Câinele care a mușcat persoana trebuie supravegheat_________zile.
Vaccinarea se efectuiază de către____________, cu scop de a ________________.
4. Efectuați corelația dintre coloana A(maladia) cu coloana B (perioada de incubație):

A. B.
1. Antraxul ___ a. 5-21 zile
2. Bruceloza ____ b. 3-7 zile
3. Tularemia ____ c. 2-6 zile
4. Leptospiroza ____ d. 2-20 zile
1. Realizați asocieri a imaginilor în concordanță cu sursa și agenții patogeni ai maladiilor studiate:
2.Completați imaginea de mai jos, privind transmiterea brucelozei, explicați esența imaginii:
________________________________
________________________________
________________________________
________________________________
________________________________
________________________________
___
33
3. Completați spațiile libere.
Rezervorul de infecție în antrax îl constituie_________________, ______________,

____________și_________, în intestinul cărora viețuiește în mod normal și se elimină în mediul extern
cu______________, cât și în___________, unde nimerind cu ______________animalelor și ale omului, se
păstrează în formă _________________ani de zile, iar în condiții favorabile ____________și se
acumulează. Bacilul a fost izolat din__________, din_______________, _____________,
________________, produse din pește (conservate în vid), catgut, textile comerciale.
4. Numiți măsurile antiepidemice și de profilaxie a antraxului în Republica Moldova.

A._____________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
B._____________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________.
5. Indicați căile și factorii de transmitere a zooantroponozelor:
Maladia Mecanismele de transmitere Factorii de transmitere

Bruceloza 1. ________________________ ________________________
2. ________________________ ________________________
3. ________________________
4. ________________________ _______________________
1. ________________________ ________________________
2. ________________________
3. ________________________ ________________________
Tularemia 4. ________________________
_______________________________________
6. Numiți etapele măsurilor de prim ajutor în cazul unei plăgi prin mușcătură de câine:
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________.

Între 25 iulie și 10 august, într-o localitate au fost înregistrate 13 cazuri de tularemia. Toate cazurile se
asociază cu cositul ierbii în locuri mlăștinoase. La 7 pacienți a fost diagnosticată forma ganglionară, la 3
pacienți- forma anghino-ganglionară, la 2 pacienți – forma abdominală și la 1 pacient – forma oculo-
ganglionară.
S-a constatat că ultimele cazuri de tularemia în această localitate au avut loc în urmă cu 6 ani, când a fost
organizată o campanie de vaccinare contra acestei infecții în localitățile din zonă. În anii următori, din lipsă
de cazuri, vaccinarea populației a fost întreruptă. Tot în această perioadă, populația localităților din zonă s-a
înnoit simțitor.
34
1. Determinați tipul erupției (manifestarea cantitativă a procesului epidemic în tularemie).

_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
2. Identificați condițiile de contractare a infecției.

_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
3. Elaborați planul de măsuri în vederea lichidării focarului de tularemie.
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
8. Caracterizați plăgile din imagini, numiți gradul de periculozitate a fiecăreia dintre ele:
9. Completați tabelul și caracterizați fazele tabloului clinic în rabie.
Caracterizarea primei faze Rabia Caracterizarea fazei a doua

Hiperexcitabilitate. Faza paralitică
1. 1.
2. Tabloul clinic 2.
3. 3.
4. 4.
CONCLUZII
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________.
Semnătura profesorului__________________
35
Data______________
Epidemiologia şi profilaxia infecțiilor nosocomiale
Competențe:

Abilități:
2.1. 13. Caracteristica generală a etiologiei infecțiilor nosocomiale.
2.1. 14. Rezervorul şi sursele de agent patogen în infecțiile nosocomiale.
2.1. 15. Modul, căile şi factorii de transmitere în infecțiile nosocomiale.
2.1. 16. Factorii favorizanţi/dinamizatori: sociali, naturali în infecții nosocomiale.
2.1. 17. Manifestările cantitative ale procesului epidemic (cazuri sporadice, izbucniri,) în infecții
nosocomiale.
2.1. 18. Manifestările procesului infecţios în infecții nosocomiale.
2. 1. 19. Măsurile profilactice şi antiepidemice în infecțiile nosocomiale.
Actualitatea temei
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
1. Numiți criteriile de bază care confirmă existența unei infecții nozocomiale:

1._______________________________________________________________________________
2._______________________________________________________________________________
3._______________________________________________________________________________
2. Definiți noțiunea de infecție nozocomială

_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
3. Pentru infecţiile nosocomiale este corectă afirmaţia:

a) infectarea pacientului la domiciliu;
b) infectarea pacientului în staţionar sau policlinică şi a personalului medical în timpul îndeplinirii
funcţiunilor sale;
c) infectarea pacientului în urma administrării vaccinurilor.
d) preluarea infecției din mediul extern
1. Enumerați tipurile de infecțiile nozocomiale, care se clasifică după tipul de agenți patogeni:
a)___________________________________________________________________________________
b)___________________________________________________________________________________
c)___________________________________________________________________________________
d)___________________________________________________________________________________
e)___________________________________________________________________________________
f)___________________________________________________________________________________
36
2. Completați schema de mai jos.
Factorii declanșatori ai
INFECȚIILOR
NOCOMIALE
______________________ ______________________
3. Scrieți în spațiul propus mijloacele de protecție individuală de care trebuie să dispună personalul
medical în asigurarea securității la locul de muncă:
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
4. Notați în spațiul de mai jos măsurile de profilaxie postexpunere în caz de accidentare în timpul
executării manoperelor invazive.
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________

Un bărbat în vârstă de 38 ani a fost internat în mod urgent la spitalul de urgență, în secția de chirurgie ,
cu suspecție la apendicită. În scurt timp conform analizelor apreciate, s-a confirmat apendicita acută.
Pacientuui i s-a făcut intervenție chirurgicală. După 2 zile de la operație pacientului i-a apărut febra 38,5
0
C, deasemenea în regiunea plăgii a apărut roșeață, tumefiere, și eliminări purulente.
Analizați problema și apreciaț ipoate fi suspctată o infecție nozocomială în cazul dat?
1. Argumentați răspunsul și elaborați măsurile necesare ce urmează a fi intreprinse în cazul dat?
2. Care sunt cauzele posibile a apariției complicație date?
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
37
6. Majorarea morbidităţii prin infecţiile nosocomiale e determinată de:
a) perioada anului;
b) majorarea numărului de intervenţii invazive în scop de diagnostic şi tratament;
c) micşorarea numărului de antibiotice administrate.
d) durata lungă a spitalizării bolnavului.
7. Factorii de risc în apariţia infecţiilor nosocomiale:

a) durata lungă a spitalizării;
b) sexul bolnavilor;
c) administrarea unui antibiotic;
d) durata intervenţiilor chirurgicale;
e) calitatea sterilizării instrumentarului medical.
8. Creşterea morbidităţii prin infecţii intraspitaliceşti are loc în urma:

a) creării complexelor spitaliceşti mari;
b) administrării necontrolate a antibioticelor;
c) în special, introducerii microflorei exogene;
d) majorării ponderii pacienţilor cu risc sporit;
e) trecerii la utilizarea instrumentarului medical getabil.
9. Stabiliți corespunderea:
Forma nosologică: Mecanismul de transmitere:
1) HVC; a) prin toate mecanismele orizontale;
2) dizenteria; b) parenteral;
3) gripa; c) fecal-oral;
4) inf.nosocomială; d) respirator.
10. Numiți specialiștii responsabili de cercetarea și declararea cazurilor de infecție nozocomială,

termenul de declarare, și rolul instituțiilor medicale în profilaxia infecțiilor nozocomiale.
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
Concluzii:______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
Semnătura profesorului________________
38
XVIII. GLOSAR DE TERMENI
Morbiditatea este fenomenul care reprezintă o deviere subiectivă sau obiectivă de la starea normală de
sănătate manifestată prin îmbolnăvirile apărute într-o populaţie definită într-o perioadă anumită de timp.
Natalitatea reprezintă numărul de nou-născuţi vii raportat la numărul populaţiei unui teritoriu pentru un an
calendaristic înmulţit cu 1000.
Ancheta epidemiologică a focarului – reprezintă un procedeu specific de investigare a focarului de boală

infecțioasă, bazat pe triada epidemiologică și utilizat pentru determinarea cauzei de apariție a acestuia,
depistarea sursei de agenți patogeni, a căilor , factorilor și condițiilor de transmitere.
Incidenţa este fenomenul de masă care reflectă frecvenţa de apariţie a cazurilor noi de incidente
(îmbolnăviri, naşteri sau decese etc.) într-o populaţie definită în perioada de observaţie (lună, an, perioadă de
ani).
Prevalenţa reprezintă numărul total de cazuri (vechi sau noi) existente în populaţia definită la un moment
dat (prevalenţa de moment) sau într-o perioadă de timp (prevalenţa de perioadă).
Studiile retrospective se bazează pe examinarea informaţiei referitoare la morbiditate (mortalitate) şi
factorii de risc, colectată în trecut într-o perioadă oarecare de timp (zile, luni, ani).
Proces epidemic – reprezintă un sistem de interacțiuni dintre două populații, cea a microbului parazit și cea
a organismului gazdă.
Anchetarea epidemiologică prezintă o investigaţie epidemiologică în baza unor fişe de anchetă şi poate fi
de mai multe tipuri: anchetarea unei stări de sănătate la un moment dat (focar epidemic cu cazuri unice,
erupţie epidemică etc.), anchetarea unei situaţii de sănătate publică, care ţine de populaţie, colective,
contingente de populaţie etc.
Sursă de agenţi patogeni ca fiind reprezentată de organismul omului sau al animalului în care germenii
infecţioşi, în urma evoluţiei de adaptare, şi-au găsit mediul lor natural de trai unde se înmulţesc, se
acumulează şi de unde se elimină în mediul extern în stare viabilă.
IX. REFERINŢE BIBLIOGRAFICE
1. Beneş O., Bucov V., Melnic A., Ţurcan L., Furtună N., Ghidul practic de imunizare în activitatea
medicului de familie, Chişinău, 2016.
2. Ghid de supraveghere şi control în infecţiile nosocomiale, Ediţia II, Chişinău, 2009.
3. Ivan A., Azoicăi D., Grigorescu R., Epidemiologie generală şi specială, Editura Polirom, Iaşi, 1996.
4. Obreja G., Boli infecţioase, profilaxie şi combatere (ghid practic), Chişinău, 2004.
5. Prisăcaru V., Epidemiologie generală. Bazele medicinii prin dovezi., USMF „N. Testemiţanu”, Biblioteca
„Meşterul Manole”, Chişinău, 2012.
6. Prisăcaru V., Epidemiologie specială., USMF „N. Testemiţanu”, Biblioteca „Meşterul Manole”, Chişinău,
2015.
7. Беляков В., Яфаев Р., Эпидемиология, Медицина, Москва, 1989.
8. Зуева Л., Яфаев Р., Эпидемиология, Фолиант, Санкт – Петербург, 2006.
9. Шляхов Э., Практическая эпидемиология, Штиинца, Кишинев, 1981.
10. Prisăcarul V. ”Epidemiologie”, manual de lucrări practice, Chișinău 2017
39

GHID Epidemiologie Ã Ngrijirea Bolnavilor 2021 2

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GHID Epidemiologie Ã Ngrijirea Bolnavilor 2021 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CENTRUL DE EXCELENȚĂ ÎN MEDICINĂ ŞI FARMACIE “RAISA PACALO”

CATEDRA DISCIPLINE PARACLINICE, IGIENICE ŞI EPIDEMIOLOGIE

INSTRUCȚIUNE PENTRU TEHNICA SECURITĂȚII ÎN CABINETUL DE 5

Plan tematic al lucrărilor practice a unității de curs S.09 6

Lucrare practică nr.1 Ştiinţa despre epidemiologie și procesul epidemic 7

Lucrare practică nr.2 Metodele şi mijloacele de dezinfecţie și sterilizare. 10

Lucrare practică nr.3 Bazele organizatorice a imunoprofilaxiei. Metodele și

Lucrare practică nr.4 Epidemiologia şi profilaxia infecțiilor respiratorii.

Lucrare practică nr.5 Epidemiologia şi profilaxia infecțiilor digestive.

Lucrare practică nr.6 Epidemiologia şi profilaxia infecțiilor sanguine și

Lucrare practică nr.7 Epidemiologia şi profilaxia zooantroponozelor. Antrax, 25

Lucrare practică nr. 8 Epidemiologia şi profilaxia infecțiilor nozocomiale. 28

III. Administrarea unităților de curs

VII. Glosarul de termeni/probleme de situaţii la subiect/capitol

ADMINISTRAREA UNITĂȚILOR DE CURS

Planul tematic al lecțiilor practice a unității de curs S.09 A.043

1. Definiți noțiunea de proces epidemic, sursă de agenți patogeni, mecanism de transmitere :

2. Enumerați verigile procesului epidemic după „L. V. Gromașevski” :

La baza clasificării epidemiologice a maladiilor stau:

1. Persoane care au suportat infecția acută dar care clinic

4. Persoanele care elimină microorganisme patogene pe

_________________ _______________ _______________ _______________

COMPETENȚE ȘI ABILITĂȚI SPECIFICE:

3. Completați spațiile libere:

4. Enumerați tipurile de dezinfecție:

3. Completaţi tabelul indicând metodele principale de dezinfecție și caracteristica lor.

Metodele Caracteristica (exemple)

Regimul de lucru al etuvei este: a) 180 0C, -60 min. 5.

6. Recunoașteți aparatele din imagine și scrieți scopul utilizării și principiul de lucru.

8. Clasificați preparatele dezinfectante după spectrul de activitate:

9. Enumerați care sunt cerințele de bază pentru o substanță dezinfectantă:

14. Rezolvați problema și argumentați răspunsul.

4*. Descrieți o substanţă dezinsectantă după următoarele criterii:

COMPETENȚE ȘI ABILITĂȚI SPECIFICE:

A8. Recunoaşterea tipului de vaccin după graficul de vaccinare.

Aprecierea eficacității imunoprofilaxiei

2. Completați spațiile libere, din textul propus.

1. Numiți cerințele înaintate față de vaccinuri :

5. Numiți contraindicațiile veridice și cele false ale vaccinurilor:

Program Național de imunizări

8. Organizarea imunoprofilaxiei prevede următoarele grupuri de măsuri:

Măsuri de organizare a imunoprofilaxiei

10. Din lista propusă alegeți preparatele:

11. Rezolvați itemul

13. Rezolvați problema de situație.

CS1. Identificarea caracteristicilor generale a infecţiilor digestive şi respiratorii.

3. Completați fraza de mai jos:

4. Perioada de incubație în difterie:

3. Indicați care sunt factorii favorizanți ai sporirii num de cazuri de gripă:

5. Ce prevede supravegherea epidemiologică în tuse convulsivă:

9. Rezolvați situația problematizată.

10. Elaborați 3 măsuri antiepidemice în prevenirea rujeolei în colectivități:

CS1. Identificarea caracteristicilor generale a infecţiilor digestive şi respiratorii.

E. bolnavii cu forme cronice, F. purtătorii, G. copiii nevaccinați, H. cadavrele animalelor,

2. Enumerați speciile patogene de shigele cu calea de transmitere preponderentă:

Are perioadă de incubație 15-45 luni

1. Rezolvați situația problematizată:

___________zile ______________zile _____________zile

___________zile ________________zile ________________zile

*Salmonella typhi este sensibilă la: _____________________________________________

3. Bifați sursele de infecție în holeră și rezervorul de vibrion:

4. Enumerați factorii favorizanţi/dinamizatori în apariția focarelor de escherihioze:

5. Enumeră căile și factorii de transmitere a febrei tifoide:

Shigeloza Escherihiozele Holera

_________ _ _ _______

_zile zile _____zile

_zile zile ______zile

b. Rabia este o ___cu rezervor și este produsă de _ din

Rezervorul de infecție în antrax îl constituie___, ,