INSUFICIENTA CARDIO-VASCULARA ACUTA.

SCA IMA SOCUL CARDIOGEN

ICV acuta – stare care se caracterizeaza prin dereglarea functiei cardiace si reglarea returului
sangvin spre inima. ICV se imparte in IC acuta stinga si dreapta si ins.vasculara acuta.
Cele mai dese cauze a ICA sint aritmiile cardiace, TEAP, blocul AV complect, ischemia ( IMA,
aritmiile ventriculare, ) tamponada cardiaca, ins.de valve Mt si Ao, desectia de aorta.
1. La rindul sau ins.vasc.acuta. se manifesta prin citeva variante : sincopa, cu debut
de lipotemie, colaps si socvagal, care apare in incaperi inchise,
Sincopa – perdere de cunostinta de scurta durata, determinata de ischemie cerebrala acuta
tranzitorie. Cauza – scadere acuta a TA, pina la nivelul cind perfuzia cerebrala este neadecvata.
( din cauza micsorarii rezistentei periferice vasculare in vazodilatare sistemica. Alta cauza -
dereglarea functiei cardiace ( in sindr. Morgani-Edems-Stox , si a 3-a cauza hipoxia ( micsorarea
concentratiei de O2 in singe).
Clinic – se manifesta prin lipotemie – reactie sincopala – oameteala usoara, sunet in urechi,
greturi, racirea tegumemntelor la periferie. Tegumemntele sint palide, usoara cianoza a buzelor,
dilatarea pupilelor, Ps slab, TA scazuta, Durata citeva secunde.
Sincopa se incepe cu lipotemie, cu pedere de cunostinta , pacientul cade, Ps nu se
apreciaza, TA greu de apreciat, respiratia superficiala, rara. Tegumente palide, acrocianoza,
extremitati reci. Durata 10-30 sec. Dupa starea sincope se mai mentine o perioada de timp
slabiciunea, greata, cefalia, discomfort abdominal, Cel mai raspindit variant de sincope – este
s.vazo-vagal , ghjvjcat de emotii negative, dureri, inaduseala, trecerea rapida din pozitie orizintala
in verticala. O varianra rara – betolipsia - care se dezvolta in accccese de tuse, la apojeul tusei, si
sincope hocturne- dupa urinare pacientul (barbatii) isi perd cunostinta – noaptea ssau dimineata,
dupa care pacientul cade .
S I n c o p a cardiaca este determinata de patolojia cardiaca – micsorarea FE si MOC (VM)
Se intilneste in bloc compet AV, mai rar in extrasistolii, cu pauze compensatorii mari, in accese de
tahicardie ventriculare paroxistice, fibrilatie ventriculara de scurta durata,
Tratament in s.vazo-vagal nu este necesitate, Pacientul este culcat, cu picoarele putin
ridicate, se interzice asezarea in pozitie verticala, In cazurile mai grave se administreaza preparate
vazo-active, cordiamin, cofein, in cazuri ,ai grave – mezaton, noradrenalkin. Daca simptomatica
nu cedeaza , trebue de suspectat ceva patolojic, la necesitate internare cu investigatii si tratament.
Collaps – se dezvola la dereglarea proportiei dintre capacitatea oatului vascular si a
volumului sangvin circulant. C a u z e l e : infectii, intoxicatii, patolojii endocrine, hemorajie
acuta, ortostatic, in anesteziile peridurale spinala si epidurala. La supradozare de vazodilatatoare.
In patolojiile acute abdominale chirurgicale, reactiile alergice, in IMA. Patogeneza – micsorarea
acuta a VCS, sau micsorarea acvuta a tonusului vascular , care duc la scadere brusca a reintoarcerii
vemoase, scadere brusc a Tas si Tad, hipoxie si dereglarea – inhibarea functiei tututror organelor.
Clinica : slabiciune,ameteli, frisoane, sete, scade temp.corporala. Extreminatile reci, palide,
acrocoanoza. Transpiratii reci, ps slab filiform, TA scade, aritmii . Cunostinta pastrata sau
obnubilata. Diureza scazuta, Se poate observa tremor la extremitati, uneori convulsii.
Tratament : Oprirea hemoragiei, detoxicare, tratament antihipoxic, TI in dependenta de
cauza preparate – coloide, cristaloide, hormonale, prep. vazoactive – mezaton,noradrenalin,
cordiamin, cofein. Simpatomimetice, la necesitate transfuzii de singe.
Prognoza este dependenta de cauza collapsului si gradul disfunctiilor vasculare.
S O C U L – ins.vasculara acuta cu deregklare critica a perfuziei tisulare, care duce la
dificit de O2 , distrugerea celululor si dereglare multiorganica/ Un criteriu de diagnostic in s o c
este scaderea TA. Indnferent de factorul declansator al starii critice, sumar pentru toate tipurile de
soc este scaderea perfuziei celulare in tesuturi , si in cazuri avansate si la moartea celulara.
Dereglarea microcirculatiei, hipoxia, acidoza duc la dereglari ireversibile.
Criteriile clinice ale socului : tegumente palide, reci, marmoroase, acrocianoza, transpiratie rece,
Ps la periferie slab, scaderea TA (!), dereglari poliorganice.
Forme;le clinice : s.hipovolemic; s. cardiogen, s.septic, s.anafilactic
INSUFIUCOENTA CARDIACA: STINGA SI DREAPTA
Forma clinica a IC stinga – astm cardiac si EP (edem pulmonar), cauzate de dereglarea
functiei de contractie a VS si AS, care duc la staza in circuitul mic. De etiologie Stenoza V Mt,
stenoza cu ins. V Mt, viciu V Ao, criza hipertensiva, IMA. Pot fi provocate de hipervolemie, HTA,
effort fizic, stres psihoemotional.
Clinic – Acces de dispnee in perioada de noapte, din care cauza pacientul lasa picioarele in
jos. ,agitatie, tegumente palide, fata chinuitoare. A/s in plamini raluri umede, Tusa cu expectoratii
sanguine. Timp de la 30 min pina la citeva ore. Accesul de AC poate trece in EP
Masuri de urgenta: 1. Micsorarea VCS, micsorarea presiunii in CM, ameliorarea functiei de
pompa a inoimii, , oxigenarea tesuturilor , distrugerea spumei in EP
TI : morfin sau fentanil i/v; diuretice – Furosemid, (20-...100 mg) , nitrati, GC -glicozide,
care sint contraindicate pacientilor cu viciu V Mt, (strofantin 1,0 care este necesar de administrat si
in perioada postacces sau post EP, eufilin 2,4 % i/v lent !!!, antihistaminice. /// EP se poate dezvolta
pe fondalul IMA, care necesita in TI si prer.vazopresore)
INFARCTUL MIOCARDIC ACUT
ima – este determinat patofiziologic de formarea a unei sau citeva zone de necroza
ischemica din cauza insufucientei coronariene partiale sau absolute.
IMA se instaleaza in baza urmatoRELOR CRITERII: acces anginos > 30 min, care nu se
juguleaza la administrarea nitroglicerinei . Marcheri de necroza – troponinele T si I, cresterea lor in
dinamica la prezenta clinicii de IMA. , cresterea ferm CFC-MB, si ECGrafic – unda Q patolojica.
Clinica : Durere retrosternala, precordiala, cu carracter constrictiv, intepator, (durere in
ghera) cu iradiere sub omoplatul sting, in bratul sting, sau in reg.epigastrica, sub rebord costal drept
( simulind abdomen acut) , atipic – in reg.gitului, maxilar … Forma tipica clinic si ECG-rafic cu
u.patolojica Q , + marcheriii cardiaci, nu ne pune probleme in diagnostic.
Forme atipice de IMA - f.abdominala (cu dureri in reg,epigastrica, simulind perforatie sau
colecistit acut) , f.cerebrala , f.aritmogena ( cu clinica tipica si ECG cu dererglari de ritm ) , care
pot dezvolta soc cardiogen (aritmogen)
TRATAMENT : 1. Gugularea durerii, 2.ameliorarea circulatiei coronariene, 3. tratament
anticoagulant, 4.trat.trombolitic sau stentare. Alta varianta + B-blocantele .
 1. Gug.durerii –la etapa prespitaliceasca–analgetice AINS, -ketoprofen, ketorolac: nitroglicerin
5 mg s/lingval, aspipin 325 mg. In lipsa efectului se poate repeta analgeticul, + nitro. Daca este
posibil 5000 un (1 ml) heparin i/v. ( despre care informam echipa urmatoare specializata .
Brigada specializata sau In stationar : morfin 1,0 i/v, sau promedol, sau fentanil. (dizolvate);
Pacientilor emotional deprimati – F + Droperidol , sedative.
2.Ameliorarea circ.coronariene – nitropreparate (izoket, nitro, perlinganit) sub controlul TA.
3 Tratament antoicoagulant: Heparin – preintimpina formarea noilor trombi 5-10.000 – 1 doza,
apoi 1000-1300 un/ora sub controlul APTT
4. Tratamwent trombolitic – aliteplaza, streptodecaza, (pe schema . Sau metoda de stentare dupa
coronarografie, trombectomie si instalare de stent in artera afectata.
5. O2 terapie, tratam.antiaritmic., simptomatic.
Complicatiile IMA: socul cardiogen , cauzat de incapacitatea miocardului de a propulsa
singe adecvat necesitatilor organizmului, care duce la hipoperfuzie tisulara poliorganica. deces.
D-za de SC se instaleaza in baza urmatoarelor criterii : TA mai jos de 90 mm Hg - , sau cu 30/ mai
jos de TA bazala. (de lucru) .
C l I n I c a SC - tegumente palide-surii , reci, transpiratie, acrocianoza, dereglari de cunostinta,
adinamie. Ps slab, aproape nu se apreciaza, TA scazutA sub 80 , dar nu uitam de hipertensivi, la
care TA socotita “normala” este hipotonica. Oligurie ( scaderea diurezei sub 20 ml/ora, acidoza.
Se imparte SC in sc propriu-zis, areactiv si sc aritmogen.
TI include : tratament analgetic magor - sau, NLA, + nitrati, + a/coagulante, + Mg SO4,
si prep.inotrope – noradrenalin, dopamin, dobutrex. In sc aritmogen – corectia dereglarilor
electrolitice ( K+) , si antiaritmice – amiocordin, lidocain. Mg SO4/, B-blocante, antag. de Ca
ARITMIILE cu risc major vital : Tahicardia ventriculara, fibrilatie ventriculara, extrasistolii
dese , cu risc sint E/s precoce , bradicardiile, Dereglari de conducere : AV blocade, FiA si Fluter
atrial. Tratament : prep.antag onisti de Ca (izoptin, verapamil, finoptin), GC. Prep.universal –
amiocordin (cordaron) 150 mg ( fiola -3 ml) , in doze dictate de gradul aritmiei .