Teza de Licenta 14 - 05 - 2018

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova
Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie "Nicolae Testemițanu"
FACULTATEA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
Catedra de igienă
Teza de licență
PARTICULARITĂȚI ALE CALITĂȚII AERULUI

ATMOSFERIC ȘI MORBIDITATEA POPULAȚIEI
ORAȘULUI CHIȘINĂU
BIVOL Maria
Anul VI, grupa 1201
Friptuleac Grigore,
Doctor habilitat în științe medicale,
profesor universitar, Om emerit
Chișinău, 2018
DECLARAȚIE
Prin prezenta, subsemnata Bivol Maria declar pe propria răspundere, că teza de

licență cu tema ” Particularități ale calității aerului atmosferic și morbiditatea populației
orașului Chișinău” este elaborată de către mine personal, materialele prezentate sunt
rezultatele propriilor cercetări, nu sunt plagiate din alte lucrări științifice și nu a mai fost
prezentată la o altă facultate sau instituție de învățământ superior din țară sau străinătate.
De asemenea declar, că toate sursele utilizate, inclusiv din Internet, sunt indicate în
teza de licență, cu respectarea regulilor de evitare a plagiatului:
 toate fragmentele de text reproduse exact, chiar și în traducere proprie din altă
limbă, sunt scrise cu referința asupra sursei originale;
 reformularea în cuvinte proprii a textelor altor autori deține referința asupra sursei
originale;
 rezumarea ideilor altor autori deține referința exactă la textul original;
 metodele și tehnicile de lucru preluate din alte surse dețin referințe exacte la
sursele originale.
Data 10.05.2018
Absolventa Maria Bivol _________________

(Prenume Nume ) (Semnătura)
Conducător științific: Doctor habilitat în științe medicale, profesor universitar, Om emerit

(titlul științific și științifico-didactic)
Grigore Friptuleac _________________

(Prenume Nume ) (Semnătura)
1
Cuprins
INTRODUCERE...........................................................................................................................3
Actualitatea temei ..........................................................................................................................3
Scopul și obiectivele lucrării ...........................................................................................................6
Importanța practică a lucrării...........................................................................................................6
CAPITOLUL I. ANALIZA BIBLIOGRAFICĂ A TEMEI.......................................................7
1.1. Generalități................................................................................................................................7
1.2. Cauzele poluării aerului atmosferic în municipiul Chișinău....................................................7
1.3. Principalele substanțe poluante și impactul lor asupra sănătății populației..............................9
1.4. Influența factorilor de mediu asupra poluării aerului atmosferic...........................................12
1.5. Corelația dintre factorii nocivi ca rezultat al poluării aerului atmosferic și morbiditatea
populației în mun. Chișinău...........................................................................................................17
1.6. Clasificarea poluanților în funcție de efectul lor asupra sănătății umane...............................19
1.7. Controlul poluării aerului. Norme legislative.........................................................................21
CAPITOLUL II. MATERIALE ȘI METODE DE CERCETARE.........................................24
2.1. Materialele cercetării..............................................................................................................24
2.2. Etapele cercetării.....................................................................................................................24
2.3. Metodele de cercetare.............................................................................................................24
CAPITOLUL III. REZULTATELE PROPRII ȘI DISCUȚII................................................25
3.1. Evaluarea emisiilor substanțelor nocive în aerul atmosferic..................................................25
3.2. Rezultatele investigațiilor probelor de aer colectate pentru principalii indicatori ai poluării
aerului atmosferic..........................................................................................................................30
3.3. Analiza dinamicii morbidității multianuale pe perioada anilor 2013-2017............................32
Concluzii.......................................................................................................................................36
Recomandări................................................................................................................................37
Anexe.............................................................................................................................................38
Bibliografie...................................................................................................................................41
Articol: Evaluarea igienică a calităţii aerului atmosferic şi impactului lui asupra sănătăţii
populaţiei din municipiul Chişinău ……………………………………………………………..43
2
INTRODUCERE
Actualitatea temei
Ziua Mondială a Mediului a fost instituită în 1972 de Asambleea Generală a Naţiunilor
Unite pentru celebrarea Conferinţei „Ecologia Umană” de la Stockholm şi reprezintă elementul
cel mai important al Programului pentru Mediul Naţiunilor Unite (UNEP). Această zi se
sărbătoreşte pe 5 iunie a fiecărui an în mai bine de 100 de ţări ale lumii şi constituie un prilej
pentru instituţiile guvernamentale, administraţiile locale, asociaţiile de tineri, organizaţiile non-
guvernamentale, întreprinzători, inclusiv mass-media de a se mobiliza prin manifestări comune
menite să atragă atenţia asupra necesităţii protejării componentelor de mediu [8].
Dreptul la un mediu înconjurător neprimejdios din punct de vedere ecologic pentru viaţă
şi sănătate, inclusiv dreptul nostru de a respira aer curat, reprezintă incontestabil dreptul
fundamental al omului prevăzut de Constituţie.
Protecţia aerului constituie un subiect de o importanţă globală, care trebuie să devină o
prioritate naţională, deoarece vizează în mod direct condiţiile de viaţă şi sănătatea populaţiei,
realizarea intereselor economice, precum şi capacităţile de dezvoltare durabilă a societăţii. Într-o
lume tot mai urbanizată, oamenii au nevoie de aer curat.
În ultimii ani cercetările ştiinţifice au demonstrat că compoziţia chimică a atmosferei este
în continuă schimbare, datorită atât cauzelor naturale, cât și celor provocate de om. Această
situaţie explică faptul că, atenţia unor savanţi este focalizată pe impactul activităţii umane asupra
atmosferei. În acelaşi timp, trebuie conştientizat faptul că aerul atmosferic constituie condiţia
primordială a bunăstării şi sănătăţii umane [6,11].
În ultimii 200 ani industrializarea globală a dereglat raportul de gaze necesar pentru
echilibrul atmosferic. Arderea cărbunelui şi a gazului metan a dus la formarea unor cantităţi
enorme de dioxid de carbon şi alte gaze, mai ales după sfârşitul secolului trecut, când a apărut
automobilul. Dezvoltarea agriculturii a determinat, de asemenea acumularea unor cantităţi mari
de metan şi oxizi de azot în atmosferă [3,22].
Pentru efectuarea monitorizării poluării aerului se întreprind acţiuni de identificare a
obiectelor și surselor de poluare cu impact negativ asupra mediului și sănătății omului. În acest
scop s-a efectuat o clasificare convenţională a obiectelor poluante după sectoarele economiei
naţionale: energetic, procese industriale şi construcţii, transporturi, agricol, deşeuri și alte
sectoare.
Situația privind poluarea aerului atmosferic în mun. Chișinău nu este mai puțin
alarmantă. Majoritatea poluanților aerului atmosferic în orașul Chişinău sunt eliminați în
rezultatul proceselor de producere a energiei electrice la termocentrale, de la sistemele de
încălzire a locuinţelor, de la traficul auto, feroviar, aerian şi din activitatea industrială. Poluanţii
3
cei mai importanţi, rezultați din aceste procese sunt: oxizii de carbon, sulf, azot, particulele în
suspensie, formaldehida, benz(a)pirenul etc. Cea mai mare sursă de poluare atmosferică rămâne
totuși arderea combustibilului. Prin impuritățile prezente în combustibili, prin fum (arderea
incompletă) sau prin oxizii de azot şi sulf aerul este poluat în proporţii semnificative. Sursele de
poluare ale bazinului aerian din ecosistemul urban Chişinău includ: sursele mobile – peste 300
mii unităţi de transport; sursele staţionare – peste 1002 întreprinderi industriale (circa 300
cazangerii, peste 120 staţii PECO, 7 baze petroliere, șantiere de construcții etc). Un caz aparte îl
reprezintă Staţia de Epurare Biologică a apelor uzate, unde în rezultatul fermentării anaerobe a
nămolului în paturile de uscare şi lucrului suflantelor în bazinele de aerare emisiile de gaze
nocive sunt încă foarte mari [21,24,29].
Conform datelor statistice, parvenite de la CSP Chişinău, sursa principală de poluare a
spaţiului aerian în orașul Chişinău este transportul auto, numărul autoturismelor fiind în continuă
creştere. Foarte multe mijloace de transport nu corespund cerinţelor ecologice [20].
Cu toate acestea, rezultatele investigaţiilor efectuate denotă că în ultimii ani nivelul de
poluare a aerului, conform concentraţiilor medii anuale, se modifică din an în an neesenţial.
Un organism sănătos nu întotdeauna se poate adapta la schimbările din mediul ambiant.
Aceasta se referă îndeosebi la copii. În literatura de specialitate se menţionează că din
multitudinea factorilor cu acţiune nocivă asupra organismului uman, un rol deosebit îi revine
calității aerului atmosferic. Maladiile organelor respiratorii sunt condiţionate în cea mai mare
parte de calitatea aerului și au o incidenţă mai mare comparativ cu alte grupe de maladii.
În lista celor mai periculoşi poluanţi ai aerului din municipiul Chişinău este dioxidul de
azot, care prin acțiunea sa asupra organismului uman provoacă efecte senzoriale, funcţionale şi
patologice.
În aerul zonei municipiului Chişinău dioxidul de azot este eliminat practic de la toate
întreprinderile existente. Principalele surse de oxizi de azot sunt procesele de ardere la
temperaturi înalte a diferitor tipuri de combustibil (gaze naturale, cărbune, benzină, ulei,
motorină) în centralele termice, boilere, instalaţii industriale. Circa 90% din toate emisiile de
oxizi de azot în atmosferă sunt legate de arderea combustibilului [25].
Persoanele expuse la concentraţii ridicate de dioxid de azot, cel mai des sunt supuse
bolilor de catar ale tractului respirator superior, bronşită, pneumonie [12].
Potrivit unor estimări ale Organizației Mondiale a Sănătății, peste șapte milioane de
oameni mor anual din cauza poluării atmosferice, mai ales în oraşe, iar mai mult de două
milioane cazuri le revin deceselor premature [16].
4
În Republica Moldova mii de cetățeni se îmbolnăvesc anual din cauza aerului poluat. Din
anul 2000 Republica Moldova înregistrează o creştere permanentă a poluării aerului atmosferic,
nivelul total al poluării pe ţară fiind de 93,3%, iar în Chişinău - de 96% [16,29].
Mulți cercetători atenționează că transportul auto este sursa principală de poluare a
aerului atmosferic cu substanţe nocive. Numărul autoturismelor în oraşul Chişinău este în
continuă creştere. În prezent, în capitală sunt înregistrate peste 300 de mii de automobile, iar în
republică numărul acestora depășește 600 mii. Foarte multe mijloace de transport nu corespund
cerinţelor ecologice [29].
Influența directă a poluării aerului asupra sănătății populației constă în modificările ce
apar în organismul persoanelor expuse, ca urmare a contactului lor cu diferiți poluanți
atmosferici. De cele mai multe ori, acțiunea directă a poluării aerului este rezultanta interacțiunii
mai multor poluanți prezenți concomitent în atmosferă și rareori numai acțiunea unui singur
poluant.
Cercetările din ultimii zeci de ani au arătat că substanţele toxice din aer atacă organismul
la scurt timp după contact, determinând o reacţie în lanţ din partea acestuia. Primul „instinct” al
organismului la nivel de sistem respirator este de a produce mai mult mucus, urmat de
contractarea muşchilor care înconjoară căile respiratorii. Astfel, ne este din ce în ce mai greu să
respirăm şi să luăm din aer preţiosul oxigen. Substanţele toxice care se găsesc în atmosferă în
cantităţi mai mari sunt şi cei mai periculoşi (monoxidul de carbon, dioxidul de azot, ozonul sau
pulberile fine în suspensie, mercur, plumb etc.) [2,22].
Persoanele cu astm bronșic, bronşită cronică, insuficienţă cardiacă (mai ales cele în
vârstă) sunt cele mai afectate de poluanţii din aer. În plus, rata mortalităţii este mai mare în
rândul acestora. Potrivit studiilor, mortalitatea în urma expunerii la particule toxice a fost dublă
la persoanele cu infecţii respiratorii şi cu insuficienţă cardiacă. De asemenea, copiii care trăiesc
în mediul urban, cu concentraţii crescute în aer de oxizi de azot, au risc mai mare de a dezvolta
astm bronșic [7].
Potrivit surselor oficiale, situația privind calitatea aerului în Republica Moldova este una
foarte alarmantă, cantitatea unor poluanţi emişi în atmosferă menținându-se peste nivelul
admisibil stabilit (peste 350,0 mii tone emisii/an). Cu toate că concentrația unor poluanți prezenți
în aer nu depășește cu mult limitele stabilite, ecologiștii nu încetează să bată alarma, din cauza
diverșilor poluanti existenți în mediu, care fiind în concentrații mai scăzute, aceasta situație nu
este lipsită de efecte nedorite, efectele cronice reprezentând formele de manifestare cele mai
frecvente ale actiunii poluării mediului asupra sanătății umane [8,9].
Simptomele ce apar având ca factor declanșator expunerea la diverși poluanți ai aerului
sunt greu de diagnosticat și pot fi adesea confundate cu alte probleme de sănătate. Cele mai
5
frecvente simptome sunt: cefalee, nas înfundat, grețuri, vome, astenie, vertije și alte probleme
respiratorii.
Creșterea numărului afecțiunilor respiratorii la copii, dar și a cazurilor de astm, boli
cardiovasculare și diabet de tip 2 au fost puse pe seama poluanților, inclusiv a dioxidului de azot
și a pulberilor în suspensie formate în rezultatul traficului rutier. Expunerea femeilor gravide la
poluarea aerului s-a constatat, de asemenea, că afectează dezvoltarea creierului fătului [9].
Este recunoscut faptul că o stare de sănătate bună a populației şi un mediu sănătos nu pot
fi realizate în condițiile unei situații ecologice degradate, iar noile tehnologii din domeniul
protecției aerului atmosferic nu pot de la sine să neutralizeze consecințele negative ale
fenomenului de poluare a aerului atmosferic. Pentru a proteja sănătatea umană și mediul, este
deosebit de important să fie combătute de la sursă emisiile de poluanți și să fie identificate și
puse în aplicare cele mai eficiente măsuri de reducere a emisiilor pe plan local, național și
comunitar, luându-se în considerare standardele, ghidurile și programele Organizației Mondiale a
Sănătății.
Scopul cercetării constă în analiza și evaluarea igienică a stării de sănătate a populației
din municipiul Chișinău în relaţie cu calitatea aerului atmosferic.
Pentru atingerea scopului se urmăresc următoarele obiective:
 Evidențierea celor mai frecvente cauze ale poluării aerului atmosferic;
 Prezentarea principalelor substanțe poluante și a potențialului de acțiune al acestora;
 Determinarea acțiunii factorilor de mediu asupra modului de dispersie a poluanților emiși
de la sursele mobile și statice în aerul atmosferic;
 Evidențierea corelației dintre factorii nocivi și morbiditatea populației prin boli
netransmisibile;
 Clasificarea poluanților atmosferici după efectele lor asupra sănătății umane;
 Asigurarea controlului poluării aerului atmosferic;
 Enumerarea măsurilor de combatere a poluării aerului.
Importanța practică a lucrării
În baza rezultatelor obținute au fost evaluate zonele cele mai poluate ale municipiului și
elaborate recomandări pentru reducerea emisiilor nocive în aerul atmosferic, care pot servi ca
puncte de reper pentru populația municipiului în contribuția la promovarea, fortificarea și
menținerea unui aer curat, cu impact pozitiv asupra sănătății lor.
6
I. ANALIZA BIBLIOGRAFICĂ A TEMEI
1.1. Generalități.
Știm cu toții că aerul atmosferic este unul dintre cele mai importante învelișuri
ale planetei noastre și chiar dacă nu îl putem vedea sau atinge – acesta există. Acest amestec de
gaze asigură viața pe Pământ și ne protejează de razele dăunătoare ale Soarelui, fiind alcătuit din
10 gaze diferite, în mare parte azot (78%) și oxigen (21%). Acel 1% rămas este format din gaze
neutre (argon, dioxid de carbon, heliu și neon), care nu intră în reacție cu alte substanțe [3,8,29].
În ultimii ani cercetările ştiinţifice au demonstrat că compoziţia chimică a atmosferei este
în continuă schimbare datorită cauzelor naturale sau celor provocate de om. Această situaţie
explică faptul că atenţia unor savanţi este focalizată pe impactul activităţii umane asupra
atmosferei. În acelaşi timp, trebuie conştientizat faptul că aerul atmosferic constituie condiţia
primordială a bunăstării şi sănătăţii umane [17].
Astfel, calitatea aerului în municipiul Chișinău nu este o excepție, fiind influențată de un
șir de factori atât naturali cât și de ordin antropic, mai ales în rezultatul industrializării intense.
Rezultatele unor studii denotă că doar 10 % din populația urbană respiră aer curat, iar 70 % - aer
poluat, cee ace crează o situație alarmantă [1,8,27,29].
Poluarea atmosferei reprezintă prezenţa în aer a unor substanţe care în funcţie de natură,
concentraţie şi timp de acţiune afecteză sănătatea, generează disconfort şi/sau alterează mediul.
Poluarea este de natură chimică (determinată de o multitudine de substanţe chimice), fizică
(radioactivitatea, radiațiile calorice și ultraviolete, zgomotul, vibraţiile) şi biologică (germeni
patogeni, care pot fi răspândiți în aer, având ca sursă oamenii – bolnavi sau purtători și
animalele) [2,7,].
1.2. Cauzele cele mai frecvente ale poluării aerului atmosferic
Cauzele principale ce contribuie la poluarea aerului atmosferic sunt reprezentate de
neefectuarea salubrizării planificate şi spălării tuturor străzilor; transportarea deşeurilor solide şi
materialelor de construcţie cu transport nespecializat; starea deplorabilă a reţelelor de canalizare
pluvială; lipsa schemei generale de circulaţie a transportului urban confirmată prin calcule; starea
deplorabilă a părţii carosabile a străzilor; circulaţia transportului cu un grad de uzură sporit;
utilizarea unităţilor de transport în lipsa utilajului de neutralizare a gazelor de eşapament şi
întreţinerea nesatisfăcătoare a lor etc [10,20,23,27].
Întreprinderile din mun. Chișinău au impact asupra aerului atmosferic nu neapărat din
nemijlocita apropiere a acestora, poluând aerul la mii și zeci de mii metri [3,9,27].
7
Tabelul 1. Zona de influenţă a întreprinderilor din mun. Chişinău
Nr.d/o Întreprinderea Zona de influență, m
1 SA “Carmez” 1290
2 SA “Zorile” 1405
3 SA “Beton și mortar” 1670
4 SA “Edilitate” 2156
5 SA “Tutun” 2788
6 SA “Fabrica de sticlă” 7020
7 SA “Bucuria” 7247
8 SA “CET - 1” 30024
9 SA “CET - 2” 33022
Rezultatele estimării denotă, că cea mai mare influenţă asupra poluării aerului atmosferic
cu dioxid de azot revine centralelor termoelectrice. Zonele de influenţă a întreprinderilor sunt
demonstrate pe harta mun. Chişinău în figura 1 [3,9,11].
Figura 1. Zona influenţei întreprinderilor cu dioxid de azot din municipiul Chişinău: 1 –

SA ”Carmez”; 2 – SA ”Zorile”; 3 – SA ”Beton şi mortar”; 4 – SA ”Edilitate”; 5 – SA ”Tutun”;
6 – SA ”Fabrica de sticlă”; 7 – SA ”Bucuria”; 8 – SA ”CET-1”; 9 – SA ”CET-2”.
Suprapunerea zonelor de influenţă a întreprinderilor duc la majorarea concentraţiei

dioxidului de azot în sectorul de reacoperire. La aceste zone se referă sectoarele Buiucani şi
Ciocana din orașul Chişinău. Zonele de influenţă ale SA „CET-2” şi SA „CET-1” sunt foarte
mari şi acoperă toată aria oraşului şi suburbiile lui [3,9].
8
1.3. Caracteristica principalelor substanțe poluante și impactul acestora asupra
sănătății populației
Cei mai importanți poluanți monitorizați în ultimii ani sunt: oxizii de carbon, oxizii de
sulf, oxizii de azot, particulele în suspensie, formaldehidă, fenoli etc [4,6,7,12].
Monoxidul de carbon (CO). Monoxidul de carbon din atmosfera terestră are atât surse
natural, cum sunt multe procese biologice implicate în descompunerea materiei organice, dar mai
ales surse antropice, fiind un rezultat al activităţii umane moderne. Sursele de poluare cu CO cu
impact considerabil asupra aerului sunt motoarele cu ardere internă. Degajările cele mai mari de
CO se produc de la autovehicule, mai ales când este limitată viteza mişcării transportului auto: la
intersecţii, cînd apar pene în circulaţie ș. a. [12,20,23,24].
Acțiunea asupra sănătăţii populaţiei
Oxidul de carbon (II) scade capacitatea organismului de a transporta oxigen spre ţesuturi
şi organe, cum ar fi inima şi creierul. Este periculos mai ales pentru cei cu probleme cardiace și
poate fi fatal pentru cei expuşi la concentraţii foarte mari ale acestuia. În concentraţii relativ
scăzute: afectează sistemul nervos central, slăbeşte ritmul inimii, micşorând astfel volumul de
sânge distribuit în organism, reduce acuitatea vizuală şi capacitatea fizică, poate cauza dificultăţi
respiratorii (tahipnee) şi dureri în piept la persoanele cu boli cardiovasculare, determină
iritabilitate, migrene, lipsa de coordonare, greaţă, ameţeală, confuzie, reduce capacitatea de
concentrare. Segmentul de populaţie cel mai afectat de expunerea la monoxid de carbon îl
reprezintă: copiii, vîrstnicii, persoanele cu boli respiratorii şi cardiovasculare, persoanele
anemice, fumătorii [1,2,13,21,26].
Oxizi de azot (NOx) au rol important în poluarea atmosferică în deosebi monoxidul de
azot (NO) şi peroxidul de azot (NO 2). Cel mai toxic oxid al azotului este peroxidul de azot
(dioxidul de azot) care este un gaz relativ stabil. În prezenţa razelor ultraviolete (UV), peroxidul
de azot se reduce la monoxid de azot cu eliberarea de atomi de oxygen, fapt ce îl implică în
procesele de poluare fotochimică, alături de alte componente atmosferice, cum sunt dioxidul de
sulf, oxigenul şi diverse hidrocarburi [12,20]. O sursă importantă de poluare cu NO 2 este
reprezentată de motoarele cu ardere internă şi alte arderi la temperaturi mari. Se cunoaşte că în
urma acestor combustii, concentraţia monoxidului de azot este mai mare decât cea a peroxidului
de azot. Totuşi, în anumite condiţii climaterice, care presupun o intensitate mărită a radiaţiilor
ultraviolete din spectrul luminii solare, peroxidul de azot este implicat în formarea unor
componente ale smogului fotochimic, fenomen caracteristic zonelor urbane suprapopulate şi cu o
activitate industrială intensă [12,20,].
Acțiunea asupra sănătaţii populaţiei
9
Dioxidul de azot este cunoscut ca fiind un gaz foarte toxic atât pentru oameni cât şi
pentru animale. Oxizii azotului produc la nivelul căilor respiratorii blocarea mișcărilor cililor
epiteliilor bronșice și traheale. La nivel sangvin, se combină cu hemoglobin, rezultând
methemoglobina, care impiedică transportului gazelor respiratorii (oxigenului) către țesuturi [2].
Expunerea la concentraţii ridicate poate fi fatală, iar la concentraţii reduse produce
modificări morfo-structurale ale țesutului pulmonar. Populaţia expusă la acest tip de poluant
poate avea dificultăţi respiratorii, iritaţii ale căilor respiratorii, disfuncţii ale plamânilor.
Expunerea pe termen lung la o concentraţie redusă poate distruge ţesuturile pulmonare, ducând
la emfizem pulmonar. Persoanele cele mai afectate de expunerea la acest poluant sunt copiii [9].
Suspensii solide totale. Numite adesea fum sau funingine, particulele solide din aer
reprezintă cel mai evident gen de poluare şi adesea cel mai periculos. Populaţia urbană a lumii
respiră un aer, în care concentraţia acestor particule depăşeşte limitele stabilite. Unele dintre
aceste particule sunt evacuate prin coşurile fabricilor sub formă de fum negru [4,12,15,20].
Acțiunea supra sănătății populației
Pulberile sedimentabile sau în suspensie acţionează la nivelul căilor respiratorii care, deşi
prezintă mecanisme de protecţie faţă de efectele nocive ale poluanţilor (mucus, epitelii ciliate,
etc), pot fi afectate prin inflamaţii, rinite, faringite, laringite, bronşite sau alveolite. Dacă acţiunea
poluantului este de lungă durată pot apărea afecţiuni cronice ca bronho-pneumopatia cronică
nespecifică [22,26].
Suspensii solide cu fracţia 10 mkm (PM-10). Deopotrivă în oraşe şi în aglomerările
urbane, inclusiv și orașul Chișinău, poluarea aerului constă preponderent din praful fin – un
amestec de particule solide şi lichide caracterizate prin dimensiunile reduse ale acestora.
Principala sursă de praf fin este arderea combustibilului în procesele industriale, traficul şi
încălzirea locuinţelor. Circa 60% din PM10 este format din particule de tip PM2.5 [4,9,12,20].
Dimensiunea particulelor este direct legată de potenţialul de a cauza efecte. O problemă
importantă o reprezintă particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 µm, care trec prin
nas şi gât şi pătrund în alveolele pulmonare, provocând inflamaţii şi intoxicații. Sunt afectate în
special persoanele cu boli cardiovasculare şi respiratorii, copiii, vârstnicii şi astmaticii. Copiii cu
vârstă mai mică de 15 ani inhalează mai mult aer, şi în consecinţă mai mulţi poluanţi. Ei respiră
mai repede decât adulţii şi tind să respire mai mult pe gură, ocolind practic filtrul natural din nas.
Poluarea cu pulberi intensifică simptomele astmului, respectiv tusea, durerile în piept şi
dificultăţile respiratorii. Expunerea pe termen lung la o concentraţie scăzută de pulberi poate
cauza cancer şi moartea prematură [1,2,13,21].
10
Dioxid de sulf (SO2). Dioxidul de sulf este un gaz incolor, amărui, neinflamabil, cu un
miros pătrunzător, care irită ochii şi căile respiratorii. Acest gaz îşi are provinienţa în: sursele
naturale şi de asemenea în sursele antropice (sistemele de încălzire a populaţiei care nu utilizează
gaz metan; centralele termoelectrice; procesele industriale – siderurgie, rafinărie, producerea
acidului sulfuric; industria celulozei şi hârtiei şi, în măsură mai mică, emisiile provenite de la
motoarele diesel). În atmosferă, contribuie la acidifierea precipitaţiilor, cu efecte toxice asupra
vegetaţiei şi solului. Creşterea concentraţiei de dioxid de sulf accelerează coroziunea metalelor,
din cauza formării acizilor. Oxizii de sulf pot eroda: piatra, zidăria, vopselele, fibrele, hârtia,
pielea şi componentele electrice [20,23,26,27].
În funcţie de concentraţie şi perioada de expunere dioxidul de sulf are diferite efecte
asupra sănătăţii umane. Expunerea la o conconcentraţie mai mare de dioxid de sulf, pe o
perioadă scurtă de timp, poate provoca dificultăţi respiratorii severe. Sunt afectate în special
persoanele cu astm bronșic, copiii, vârstnicii şi persoanele cu boli cronice ale căilor respiratorii.
Expunerea la o concentraţie redusă de dioxid de sulf pe termen lung poate avea ca efect iritații
ale căilor respiratorii, ce se traduc prin salivație, expectorație, spasme și dificultăți în respirație,
care permanentizate duc la apariția bronșitei cornice [2,5,16,22].
Fenoli (C6H5-OH). Fenolii pătrund în atmosferă în rezultatul arderii incomplete a
hidrocarburilor. Sursele principale sunt: transportul auto, centralele termoelectrice, fabricile de
piele, fabricile de mobilă (adezivi, materiale plastice). De cele mai multe ori fenolul pătrunde în
atmosferă în rezultatul pavării drumurilor, deoarece este parte componentă a asfaltului [4,5,11].
Acțiunea asupra sănătăţii
Provoacă daune grave a căilor respiratorii (atacând bronhiile şi plămânii), tumori
maligne, boli cardiovasculare şi tulburări ale sistemului nervos [2,5,13].
Aldehida formică (CH2O) rezultă din emisiile directe în urma activităţilor de producere
şi de utilizare a formaldehidei şi din reacţii secundare ale hidrocarburilor oxidate, rezultate din
arderi în surse fixe şi mobile. Principalele surse sunt reprezentate de: transportul auto, centralele
termoelectrice, uzinele chimice şi de rafinare a petrolului, fabricile de mobilă cât şi cele de tutun.
Poluantul se acumulează în zonele intens circulate de către autovehicule, în locurile în care se ard
combustibili. Sursele majore antropice, care pot afecta sănătatea umană sunt manipularea cu
produsele care conţin răşini [20,24].
Aldehida formică, în contact cu pielea, provocă diferite forme de dermatite, care se
manifestă după sensibilitatea individuală. De asemenea provoacă daune ale căilor respiratorii
(bronhii, plămâni), tumori maligne, mutaţii şi boli cardiovasculare. Sub influenţa aldehidei
11
formice se pot dezvolta modificări degenerative în ficat, rinichi, inimă şi creier. În exces,
aldehida formică are efect cancerigen [15,16].
Plumbul (Pb). Principalele surse de emisie ale plumbului în mediu sunt procesele
industriale. Procesele datorită cărora are loc emisia acestuia în atmosferă sunt: uzura
anvelopelor, uleiurile şi vaselina folosite [20].
Asupra sănătăţii populaţiei plumbul și compușii săi manifestă acțiune asupra biosintezei
hemoglobinei, sistemului nervos, presiunii sîngelui. La expuneri pe termen lung apare anemie,
afecţiunea vaselor creierului, nefrite cronice, scăderea capacităţii de învăţare a copiilor,
schimbări în comportamentul nou-născuţilor şi al copiilor de vârstă mică (condiţionate de
influenţa plumbului prin intermediul organismului mamei în perioada dezvoltării intrauterine şi
alăptării) ca de exemplu, agresiune, impulsivitate, hiperactivitate [26].
Tabelul 2. Normative pentru parametrii investigați
Codul Exactitatea Parametrul Concentrația maximă
poluantului înscrierii admisibilă, mg/mc
concentrațiilor CMA md CMA mm
01 10-1 Suspensii solide totale 0,15 0,5
02 10-3 Dioxid de sulf (SO2) 0,05 0,5
04 100 Monoxid de carbon (CO) 3,0 5,0
05 10-2 Dioxid de azot (NO2) 0,04 0,085
07 10-3 Ozon (O3) 0,03 0,16
22 10-3 Aldehida formică 0,003 0,035
10-3 Plumb 0,075 0,3
1.4. Influența factorilor de mediu asupra poluării aerului atmosferic

Fără îndoială, asupra nivelului de poluare și răspândire a nocivităților în aerul atmosferic
influențează factorii meteorologici, după cum urmează: calmul atmosferic, ceața, inversiunile
termice, temperatura înaltă, precipitațiile (lipsa precipitațiilor contribuie la majorarea de 2-3 ori a
concentrației substanțelor nocive în aer), variațiile maselor de aer și intensificarea vântului [27].
În rezultatul monitorizării calităţii aerului în ultimii ani s-a stabilit, că din totalul de probe
analizate, depăşiri a CMA pentru diferiți indici (monoxid de carbon, oxizi de azot, pulberi,
funingine, plumb, ozon etc.) se depistează permanent [24].
Modul de dispersie al poluanților aerieni
Din punct de vedere ecologic, pericolul de poluare legat de atmosferă are două aspecte:
unul direct, legat de compoziția atmosferică dacă ea ar suferi alterări pe termen scurt și altul legat
de rolul de vehicul pe care îl poate juca atmosfera în transportul rapid al multor factori nocivi
(este un vector al agenților poluanți) [7].
12
Odată ajunși în aerul atmosferic substanțele poluante se pot dizolva în masele de aer şi
migra la distanţe mari, pot interacționa cu componentele din aer, pot precipita pe suprafaţa
solului sau se pot dizolva în vaporii de apă ce se conţin în aer, precipitând ulterior în componenţa
apei de ploaie [17].
Modul de dispersie al agenților poluanți pe calea aerului depinde de factorii
meteorologici și de modul de evacuare prin coșurile întreprinderilor [8].
Factorii meteorologici care influențeaza dispersia sunt:
Vântul este cel mai important factor care contribuie la dispersarea poluanților în
atmosferă. El se manifestă printr-o mișcare orizontală a aerului atmosferic, care antrenează
poluanții în masele de aer purtate de vânt. Difuziunea poluanților în atmosferă este direct
proporțională cu viteza vântului. Vântul uniform și de viteză mică menține concențratii ridicate
de poluanți în stratul de aer în care au ajuns. Cu cât vântul are o viteză mai mare, cu atât volumul
de aer în care se dispersează agentul poluant este mai mare și concentrațiile rezultate vor fi mai
mici. Vântul este deci un factor pozitiv în lupta contra acumulării de agenti poluanți, dar tot el
este vinovat și pentru dispersarea nedorită a agenților poluanți de pe sol [10,22,23].
Calmul atmosferic este cea mai favorabilă condiție meteorologică pentru poluarea
aerului, pentru că pe măsura producerii de poluanți de către diversele surse, aceștia se
acumulează în vecinatatea locului de eliminare și concentrația lor crește continu [24,28].
Turbulența aerului este un fenomen complex ce rezultă din diferențele de temperatură,
mișcare și frecare a unor porțiuni mici ale maselor de aer, care determină o continuă stare de
agitație internă. Turbulența favorizează dispersarea transversală față de direcția vântului a
agenților poluanți, ea se află în legătură directă cu regimul vânturilor [11,15].
Umiditatea atmosferică este un factor climateric ce aduce atât beneficii, cât și daune
asupra dispersiei și transportului poluanților, dar și dimpotrivă ajută uneori la formarea unor
efecte foarte daunătoare vieții, precum ceața și chiar smogul. Precipitațiile în opoziție cu ceata,
contribuie la dispersia și transportul poluanților la nivelul atmosferei [12].
Ca rezultat al impactului factorilor de mediu asupra poluanților emiși în atmosferă se
formează precipitaţiile acide şi smogul, care acţionează intens nu numai asupra organismului
uman şi a biosferei, dar şi asupra hidrosferei, stratului vegetativ, mediului geologic, clădirilor şi
alte obiecte tehnogene [17,23].
Precipitaţiile acide
Precipitaţiile acide – precipitaţii (mai des ploi) care au o aciditate sporită. Ele sunt
determinate de prezenţa în atmosferă a oxizilor de sulf şi azot (S0 2 și N02), care în prezenţa
vaporilor de apă se transformă în acizi foarte toxici (acidul sulfuric şi acidul azotic). Aciditatea
relativă a soluţiilor se determină cu ajutorul indicelui reacţiei active a ionilor de hidrogen (pH).
13
Apa de ploaie este uşor acidă din cauza acidului carbonic (rezultat din combinarea CO 2) dizolvat
în ea. pH-ul normal al apei de ploaie "necontaminată" este considerat 5,6. Precipitaţiile acide
sunt considerate cele în care apa are un pH sub 5,6 [24].
Smog
Smogul (cuvânt format în limba engleză din smok –fum şi fog–ceaţă) este un tip de
poluare a aerului atmosferic a oraşelor mari. Componenţa smogului este alcătuită din ozon, oxizi
de azot şi sulf, diverşi compuşi organici de natură peroxidă, numiţi în totalitate fotooxidanţi.
Smogul acţionează şi din punct de vedere fiziologic asupra organismului uman – cele mai
sensibile sunt sistemul respirator şi cardio-vascular [26].
Hărţile privind nivelul de poluare al aerului atmosferic cu reflectarea situaţiei
ecologice favorabile şi nefavorabile a zonelor mun. Chişinău [15]
Figura 2. Harta poluătii aerului atmosferic în republica Moldova
14
Figura 3. Nivelul de poluare al aerului atmosferic în mun. Chișinău conform Indicelui complex
al Poluării Aerului, media anuală pentru 2013
15
16
1.5. Corelația dintre factorii nocivi ca rezultat al poluării aerului atmosferic și

morbiditatea populației
Poluarea intensă a aerului atmosferic afectează semnificativ factorii de mediu şi are
impact nefast asupra calitatății vieţii, exercitând acțiune directă (manifestare toxică) cât și
indirectă (alterarea factorilor de mediu – reducerea radiaţiilor ultraviolete, creşterea nebulozităţii
etc.) asupra organismului [21].
Efectele directe sunt reprezentate de modificările care apar în starea de sănătate a
populaţiei ca urmare a expunerii la agenţii poluanţi. Aceste modificări se pot traduce în ordinea
gravităţii prin: creşterea mortalităţii, creşterea morbidităţii, apariţia unor simptome sau
modificări patologice, a unor modificări fiziologice directe şi/sau încărcarea organismului cu
agentul sau agenţii poluanţi [22].
Efectele de lungă durată sunt caracterizate prin apariţia unor fenomene patologice în
urma expunerii prelungite la poluanţii atmosferici. Aceste efecte pot fi rezultatul acumulării
poluanţilor în organism, în situaţia poluanţilor cumulativi (Pb, F etc.), până când încărcarea
atinge pragul toxic. De asemenea modificările patologice pot fi determinate de impactul repetat
al agentului nociv asupra anumitor organe sau sisteme. Efectele de lungă durată apar după
intervale lungi de timp de expunere, care pot fi de ani sau chiar de zeci de ani. Manifestările
patologice pot îmbrăca aspecte specifice poluanţilor (intoxicaţii cronice, fenomene algerice,
17
efecte carcinogene, mutagene şi teratogene) sau pot fi caracterizate prin apariţia unor patologii cu
etiologie multiplă (boli respiratorii acute şi cronice, anemii etc.) [2,22].
Datele statistice evidențiază corelația dintre poluarea aerului atmosferic și starea de
sănătate a populației, în special a aparatului respirator, populația infantilă reprezentând categoria
cu risc crescut de înbolnăvire datorită particularităților biologice ale organismului în creștere și
sistemului imun insuficient dezvoltat [1,7,16].
Factorii de mediu precum și agenții poluanți intervin atât ca agenți etiologici, cât și ca
factori determinanți și favorizanți ai apariției puseurilor evolutive ale bolilor [23].
Acțiunea mediului poluat asupra organismului uman este foarte variată și complexă: de la
simple incomodități, discomfort, până la perturbări considerabile ale stării de sănătate, chiar până
la deces. Cele mai frecvente forme de manifestare a acțiunii poluanților asupra stării de sănătate
sunt efectele cronice, care se datorează prezenței permanente a poluanților în aerul atmosferic,
dar în concentrații mai scăzute [10].
Potrivit specialiștilor, particulele care contaminează aerul și temperaturile ridicate
afectează în special, sistemul cardiovascular, sistemul nervos central și funcția respiratorie, efect
care mărește riscul apariției unor boli vasculare și a atacului cerebral. Dinte bolile aparatului
respirator cele mai frecvent întâlnite sunt bronșitele cronice, pneumoniile, rinitele și sinusitele;
printre afecțiunile aparatului cardiovascular se enumeră: hipertensiunea arterială, boala
ischemică, infarctul miocardic, iar bolile alergice mai des întilnite sunt: dermatitele alergice,
astmul bronșic ș.a [11,21].
Un rol nu mai puțin important în poluarea aerului îi revine microaeroflorei, care e
reprezentată de numeroase particule biologice sub formă de microorganisme sau particule
organice de natură vegetală sau animală. De aici rezultă rolul semnificativ al factorilor de mediu
în transmiterea infecțiilor aerogene (microorganismele produc boli infecțioase, iar particulele de
care sunt agățate – reacții de tip alergic) [12].
Agenţi bacterieni condiţionat patogeni mai frecvent transmişi pe cale aeriană sunt
reprezentați de: Klebsiella spp., Proteus spp., Pseudomonas aeruginosa, Escherichia coli,
Yersinia enterocolica, Legionella pneumophilla, Staphilococcus aureus, Clostridium perfringens
ș. a [12].
Poluanții chimici din aer pot afecta sănătatea dacă pătrund în organism și depășesc
capacitatea acestuia de a se apăra. Rareori substanțele chimice din aer acționează izolat. Acțiunea
în comun a diferiților factori poluanți din aer, pot determina apariția următoarelor tipuri de efecte
[17,21,22]:
- efect aditiv ( de însumare);
- multiplicativ (de potențare);
18
- antagonic (de neutralizare);
- de toleranță (față de o anumită substanță, datorită intoxicațiilor prealabile).
Efectul biologic este un fenomen obiectiv sau subiectiv, resimțit sau măsurat într-o
perioadă de timp mai scurtă sau mai lungă [21,22].
În cercetarea poluării aerului se au în vedere starea de agregare a substantelor chimice
poluante în atmosferă și anume:
• aerosoli (solizi și lichizi) sau starea de dispersie grosieră și coloidală - sunt cunoscute sub
denumirea de praf, pulberi, ceață sau fum, având dimensiunile particulelor cuprinse între 10-2 și
102 μ. Distingem aici pulbere sedimentabile (>10 μ) și pulberi în suspensie (< 10 μ) [22].
• gazele și vaporii sau starea de dispersie moleculară sau ionică, cu diametrul <10-3 μ ce cuprind
atât compușii de natură anorganică (SO2, CO, CO2, NOx, CU, H2S) cât și de natură organică
(hidrocarburi alifatice și aromatice, aldehide, alcooli) naturale sau sintetice [22].
• poarta de intrare în organism a poluanților din aer este cea respiratorie, prin pielea intactă sau
digestivă. Calea respiratorie este cea mai importantă poartă de pătrundere în organism, odată cu
aerul inspirat. Reținerea poluanților este predominant fizică și diferă pentru pulberi și gaze [22].
Consecinţele acțiunii poluanților din aer poluat asupra sănătății populației din mun.
Chișinău sunt [7,10,26]:
 incidenţa sporită a afecţiunilor respiratorii infecțioase și neinfecțioase;
 agravarea unor boli cronice, care la prima vedere nu au nimic comun cu aerul poluat;
 cronicizarea mai frecventă a afecţiunilor acute, complicaţii mai frecvente şi mai grave;
 extinderea duratei tratamentului;
 necesitatea mai multor medicamente şi procedee mai sofisticate.
S-a estimat că, gradul de nocivitate al aerului atmosferic ocupă locul 2 printre factorii de
risc ce determină afecțiuni netransmisibile ale sănătății. Calitatea aerului atmosferic ce determină
risc pentru sănătate ocupă 25,47% din totalul factorilor de risc [24].
1.6. Clasificarea poluanților în funcție de efectul asupra sănătății
Una dintre metodele cele mai potrivite spre a fi utilizată în cercetarea stării de sănătate
este clasificarea substanțelor după toxicitatea specifică. Aceasta depinde de transformările
chimice ale substantelor toxice când sunt absorbite în organismul uman și de afectarea unor
organe și sisteme [12].
Astfel, efectul poluanților asupra organismului uman poate fi: iritant (SO 2, NO2, C, NH4
etc.); fibrozant (SiO2, cărbune, oxizii de fier etc.); asfixiant (CO, H 2S etc.); sistemic (Pb, Hg, Cd,
F etc.); alergizant (polen, pulberi de origine organică etc.); cancerigen (hidrocarburi policiclice
aromatice, epoxizi, nitrocompuși etc.) [2,13,21].
19
Poluanţii iritanţi realizează efecte iritative asupra mucoasei oculare şi îndeosebi asupra
aparatului respirator. În această grupă intră pulberile netoxice, precum şi o sumă de gaze şi
vapori ca bioxidul de sulf, bioxidul de azot, ozonul şi substanţele oxidante, clorul, amoniacul etc.
Poluarea iritantă constitue cea mai răspândită dintre tipurile de poluare, rezultând în primul rând
din procesele de ardere a combustibilului, dar şi din celelalte surse de poluare [2,22].
Poluanţii fibrozanţi produc modificări fibroase la nivelul aparatului respirator. Printre cei
mai răspândiţi sunt bioxidul de siliciu, azbestul şi oxizii de fier, la care se adaugă compuşii de
cobalt, bariu etc. Sunt mult mai agresivi în mediul industrial, unde determină îmbolnăviri
specifice, care sunt excepţionale în condiţii de poluare a aerului. Pulberile, mai ales cele cu
densiate mare, persistă în plămân, determinând o scădere a elasticității pulmonare ca reacție la
corpi straini, cu formare de tesut nou în jur, ce stă la bza apariției fibrozei [2,22,26].
Poluanţii alergenici din atmosferă sunt cunoscuţi de multă vreme, îndeosebi poluanţii
naturali (polen, fungi, insecte) precum şi praful din casă, responsabili de un număr foarte mare
de alergii respiratorii sau cutanate. Pe lângă acestea se adaugă poluanţii proveniţi din surse
artificiale - în special industriale - care pot emite în atmosferă o sumă de alergeni compleţi sau
incompleţi. Pe primul loc din acest punct de vedere, se găseşte industria chimică (industria
maselor plastice, industria farmaceutică, fabricile de insecticide etc.) [2,26].
Poluanţi cancerigeni. Există foarte mari dificultăţi în estimarea rolului poluanţilor
atmosferici ca factori etiologici ai cancerului. Totuşi creşterea frecvenţei cancerului îndeosebi în
mediul urban, a impus luarea în considerare şi a poluanţilor atmosferici ca agenţi cauzali posibili,
cu atât mai mult cu cât în zonele poluate au fost identificate în aer substanţe cert carcinogene.
Putem clasifica substanţele cancerigene prezente în aer în substanţe organice şi substanţe
anorganice [1,9,10,].
Dintre poluanţii organici cancerigeni din aer, cei mai răspândiţi sunt hidrocarburile
policiclice aromatice ca: benzopiren, benzontracen, benzofluoranten etc. Cel mai răspândit este
benzopirenul, provenind din procesele de combustie atât fixe cât şi mobile. Ia naştere în timpul
arderii, se volatilizează la temperaturi ridicate şi condensează rapid pe elementele în suspensie.
Substanţa cancerigenă este cunoscută de multă vreme, iar prezenţa în aer indică un risc crescut
de cancer pulmonar. Efecte cancerigene se atribuie şi insecticidelor organoclorurate precum şi
unor monomeri folosiţi la fabricarea maselor practice [9,21,23].
Poluanți cu acțiune asfixiantă. Cel mai important este oxidul de carbon, rezultat din
arderi incomplete, care se combină cu hemoglobina formând carboxi-hemoglobină, ce nu este în
stare sa transporte oxigenul spre țesuturi, cu consecințe dintre cele mai grave asupra respirației,
manifestându-se clinic prin cefalee, amețeli, somnolență, greață, aritmii etc. [24].
20
Poluanți cu acțiune toxică sistemică. Plumbul este reprezentantul principal al acestei
grupe de poluanți. Eliminat în atmosferă sub formă de vapori care se condensează relativ
reprede, poate pătrunde în organismul uman atât pe cale respiratorie (mai periculoasă pentru că
ajunge direct în sânge) cât și pe cale digestivă (ficatul are o mare putere de detoxifiere a
organismului). Acțiunea nocivă a plumbului se desfășoară la nivelul sângelului, determinând
apariția anemiilor și la nivelul sistemului nervos, provocând reținerea în urma a dezvoltării
inteclectuale la copii [4,9,21].
Poluanții cu acțiune infectantă sunt reprezentați de diverși germeni patogeni din
atmosferă. Deși majoritatea germenilor ce cauzează boli infecțioase cu poartă de intrare
respiratorie (difteria, scarlatina, tusea convulsivă, rujeola, rubeola, varicela, variola, gripa,
guturaiul, etc.) au o rezistență scăzută în aer datorită unor factorilor de mediu (uscăciunea,
temperatura scăzută, radiațiile ultraviolet) contaminarea produsă prin aer este responsabilă pentru
un numar mare de boli [21].
În funcție de organele țină asupra cărora acționează poluanții deosebim următoarele
efecte [2,22]:
 gonadotrope (asupra glandelor sexuale ale organismelor);
 embriotrope (asupra dezvoltării intrauterine a fetusului);
 mutagene (ca rezultat al unor dezechilibre genetice, resimţite la descendenţii proveniţi din
subiecţi expuşi contactului cu substanţe toxice în cursul perioadei lor de procreare sau
gestaţie);
 teratogene (care induc malformaţii congenitale la subiecţii proveniţi din descendenţi
contaminaţi).
1.7. Controlul sanitar al aerului poluat din mun. Chișinău
Sănătatea populaţiei fără protecţia aerului atmosferic este imposibilă. Organele de mediu
şi sănătate vor colabora, iar responsabilii de activităţi economice care afectează mediul, ca
agricultura, industria şi transportul vor fi solidari în acţiuni de refacere, atât la nivel local cât şi
naţional. Pentru aceasta este necesar ca toţi membrii societăţii să fie responsabili de starea
mediului şi de sănătate, să se asigure o colaborare strânsă şi avantajoasă cu autorităţile publice
locale şi ONGurile, care vor favoriza sensibilizarea opiniei publice, vor stimula participarea
publicului în rezolvarea problemelor de sănătate şi mediu [8,14,18].
Majoritatea metodelor eficiente de combatere a poluării aerului constau în reducerea,
colectarea, capturarea sau reținerea poluanților înainte de a intra în atmoferă. Din perspectiva
mediului, reducerea emisiilor prin mărirea eficienței energiei și metode de conservare, cum ar fi
arderea unei cantități mai mici de comustibil este o strategie preferabilă [18,19].
21
Convingerea populației de a folosi transportul public în locul vehiculelor personale va
contribui de asemenea la ameliorarea calității aerului în oraș [25].
Considerată drept cea mai amplă și mai nocivă formă de poluare a aerului, poluarea de
origine industrială este prevenită și combătută prin 3 căi principale: stabilirea concentrațiilor
maximal admisibile de substanțe nocive în atmosferă, stabilirea zonelor de protecție sanitară și
reguli specifice de amplasare a zonelor industriale sau a obiectivelor economice [14].
Creşterea nivelului de dezvoltare economică şi social-culturală pune accentul pe

îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei în dependenţă de calitatea factorilor de mediu, fiind propuse
pentru soluţionare următoarele probleme [14,18,28]:
 integrarea cerinţelor de sănătate şi mediu în reformele politice şi economice;
 perfecţionarea structurii organizatorice a administrării sănătăţii în relaţie cu mediul,
modificarea bazei legislative şi normative în acest domeniu, evaluarea impactului factorilor
de mediu, a protecţiei aerului atmosferic şi schimbărilor climatice asupra sănătăţii populaţiei;
 implementarea sistemelor de management sanitar şi ecologic la întreprinderi cu asigurarea
controlului intern, etc.;
 crearea bazei pentru asigurarea ocrotirii sănătăţii populaţiei în relaţie cu mediul,
managementul substanţelor toxice, deşeurilor, asigurarea radioprotecţiei, supravegherea
permanentă a calităţii aerului atmosferic;
 definirea problemelor medicale şi ecologice prioritare şi identificarea realizării proiectelor
urgente în cele mai vulnerabile zone cu aspect igienic.
Monitoring-ul calității mediului
Pentru protejarea aerului de poluarea chimică şi fizică (cu pulberi), emisiile industriale
trebuiesc monitorizate cantitativ şi calitativ şi supuse periodic unor controale pentru încadrare în
valorile limită admise de legislaţie [14,28].
Lista documentelor legislative la compartimentul protecția aerului atmosferic [28]:
1. Legea nr. 10-XVI din 03.02.09 privind Supravegherea de Stat a Sănătății Publice (MO nr. 67
din 03.04.09) – art. 35 (1,2,3);
2. Legea nr. 1422-XIII din 17.12.97 privind protecția aerului atmosferic (MO nr. 44 din
21.05.98) – art. 6 (a,b,c,d,e,f,g,h,i,j), art. 30, art. 29 (1);
3. Legea nr. 1536-XIII din 25.02.98 „Cu privire la activitatea hidrometeorologică” (MO nr. 60-
61 din 02.07.98) – art. 6 (d);
4. HG RM nr. 267 din 12.03.03 „Cu privire la optimizarea procedurii de instalare a cazanelor cu
gaze naturale în apartamente, case de locuit individuale și la obiective de menire socială” (MO
nr. 46-47 din 14.03.03) – p.2.
22
În acest sens Direcţia Monitoring al Calităţii Mediului (DMCM) din cadrul Serviciului
Hidrometeorologic de Stat efectuează monitoring-ul ecologic privind calitatea componentelor
mediului (ape de suprafaţă, aer, sol, aluviuni acvatice, precipitaţii atmosferice, radioactivitatea
componentelor mediului) şi în acest scop dispune de o reţea de laboratoare, posturi şi secţiuni de
monitoring amplasate pe întreg teritoriul Republicii Moldova [18,19,28].
Sistemul naţional de monitoring a fost înfiinţat în anii ’60 a secolului trecut, însă
observaţiile cu caracter sistematic au început a fi realizate în anii ’80, având drept obiective
prioritare [19,28]:
• monitorizarea calităţii mediului şi determinarea nivelului de poluare;
• prevenirea şi reducerea efectelor nocive ale factorilor antropici pentru mediul ambiant şi
populaţie;
• informarea sistematică a publicului privind calitatea mediului;
• înştiinţarea în regim de urgenţă a organelor cu funcţii de luare a deciziilor, privind gradul
excepţional de poluare al aerului atmosferic.
Actualmente sistemul naţional de monitoring contribuie la soluţionarea celor mai
stringente probleme ce ţin de calitatea mediului, la integrarea aspectelor de mediu în sectoarele
economiei şi promovarea dezvoltării durabile [28].
Pentru combaterea poluării aerului atmosferic se impun un șir de măsuri clasificate
după cum urmează [7,8,10,18,25,28]:
1. Legislative: legi cadru și legi specifice; hotărâri de guvern și ordonante; instructiuni și
standarde.
2. Administrativ-instituțonale: înființarea unei autorități centrale de mediu în structuri
administrative și în teritoriu; înființarea unei inspecții de mediu la nivel central și local;
organizarea de direcții sau servicii de mediu la fiecare minister și de institute de specialitate;
organizarea Rețelei naționale de Monitoring.
3. Educativ-informative: înființarea de școli de specialitate și facultăți de specialitate;
introducerea în programa școlară și universitară la toate specialitățile a unor discipline referitoare
la ecologie și la protecția mediului; derularea unui program de informare, sensibilizare și
antrenare a populației la acțiuni de protecție a mediului prin mass-media.
4. Economico-tehnologice: promovarea unor mecanisme pentru asigurarea de fonduri pentru
mediu; forme de încurajare pentru dezvoltarea unor activități de tip industrial, de protecție a
mediului; promovarea activităților de reconstrucție ecologică a zonelor degradate; promovarea
de domenii intersectoriale, cum ar fi: energia și mediul, transporturi și mediu.
5. Sociale: anchetele sociale; initiative locale de genul: lumea pădurii, ziua mondială a
mediului.
23
II. MATERIALE ȘI METODELE DE CERCETARE
Lucrarea respectivă constituie un studiu retrospectiv, reprezentând o parte a analizei
poluării aerului atmosferic în mun. Chișinău pe perioada anilor 2013-2017. Cercetările s-au
efectuat în raza orașului Chișinău.
2.1. Materialele cercetării
Studiul a fost efectuat prin colectarea și analiza datelor despre valorile indicilor poluării
aerului atmosferic și morbiditatea populației în mun. Chișinău.
Pentru acest studiu au fost utilizare date secundare, preluate din laboratorul Igiena
Mediului al Centrului Municipal de Sănătate Publică, iar informații despre morbiditatea
populației din mun. Chișinau a fost selectată de la centrul Național de Management în Sănătate.
2.2. Etapele cercetării
1. Examinarea referințelor bibliografice în domeniu, însuşirea metodelor de cercetare.
2. Colectarea materialelor privind poluarea aerului atmosferic de la Centrul Municipal de
Sănătate Publică și colectarea datelor despre morbiditatea populației din mun. Chișinău de la
Centrul Național de Management în Sănătate Publică.
3. Analiza datelor obţinute şi elaborarea recomandărilor.
2.3. Metodele de cercetare
Pentru cercetare au fost folosite următoarele materiale şi metode: igienică,
observațională, descriptivă, analitică, epidemiologică, statistică.
Prin metoda igienică s-a evidențiat set de fenomene ce exprimă calitatea aerului în mun.
Chișinău precum: consecințele negative ale procesului de poluare; fluctuațiile factorilor externi
etc.
Prin metoda observatională s-a evaluat consecințele acțiunii aerului poluat asupra
pupulației, care a permis ulterior descrierea și interpretarea obiectivă a rezultatelor obținute.
Metoda descriptivă a permis fundamentarea cercetării pe baza unor cunoştinţe prealabile
despre fenomenul poluării. A fost utilizată pentru descrierea fenomenului de poluare și pentru
determinarea gradului de periculozitate pe care aceștia îl prezintă pentru sănătatea umană.
Metoda analitică s-a bazat pe datele obținute, care au fost supuse unei analize, evidențiind
impactul poluării asupra sănătății populației.
Metoda epidemiologică a fost utilizată în scopul clasificării maladiilor cauzate de
poluanții atmosferici; pentru descrierea și explicarea modelelor de morbiditate; pentru elaborarea
recomandărilor de planificare sanitară, promovare a acțiunilor de sănătate, prevenire și control
comunitar al maladiilor.
Prin metoda statistică s-a evidențiat dinamica morbidității populației în legătură cu
valorile indicilor de poluare ai aerului atmosferic studiați în mun. Chișinău.
24
III. REZULTATELE PROPRII ȘI DISCUȚII
3.1. Evaluarea emisiilor substanțelor nocive în aerul atmosferic
Pentru analiza și monitorizarea calității aerului în orașul Chișinău au fost stabilite 6
puncte staționare de control a Serviciului Hidrometeorologic de Stat, de unde se prelevează
probele de aer și ulterior sunt investigate la indicii poluării aerului atmosferic. Acestea au fost
stabilite în funcție de sursele de poluare, după cum urmează:
1. Post nr. 3 – str. Calea Ieșilor 21;
2. Post nr. 4 – str. Tudor Vladimirescu (CET 1);
3. Post nr. 6 – str. Fântânilor 9 A;
4. Post nr. 7 – str. Grenoble 259 B;
5. Post nr. 8 – Bd. Moscovei (fabrica Mezon);
6. Post nr. 9 – str. Uzinelor 171 (Vitanta).
Figura 8. Punctele staționare de control ale Serviciului Hidrometeorologic de Stat
25
Indicii studiați au fost: monoxid de carbon (CO), dioxid de sulf (SO 2), dioxid de azot
(NO2), aldehidă formică, plumb (Pb), ozon (O3), pulberi de substanțe în emulsie.
Tabelul 3. Volumul emisiilor în aerul atmosferic de la sursele fixe din mun. Chișinău pe
perioada anilor 2013-2017, tone/an
Nr. Anii Emisii Pulberi SO2 NO2 O3 CO Aldehidă Pb
d/o totale formică
1 2013 3684,872 427,278 89,83 633,424 65,84 1572,296 764,53 25,86
2 2014 3893,534 438,594 100,98 685,227 67,583 1658,387 778,396 26,34
6
3 2015 4496,658 463,213 142,75 749,253 70,243 2143,276 811,54 28,1
4
4 2016 4323,038 462,124 141,87 746,18 70,056 2028,864 801,23 27,89
6
5 2017 4109,657 454,331 141,67 704,779 66,358 1872,39 791,237 27,28
1
Notă: SO2 – dioxid de sulf; NO2 – dioxid de azot; CO – monoxide de carbon; O3 – ozon; Pb -
plumb
În rezultatul analizei volumului emisiilor de poluanți în aerul atmosferic de la sursele fixe

din mun. Chișinău, pe perioada anilor 2013-2017 se observă o creștere a emisiilor totale de la
3684,872 în 2013 până la 4496,658 – în 2015, urmând apoi o ușoară descreștere până la
4109,657 în 2017.
Tabelul 4. Ponderea emisiilor în aerul atmosferic de la sursele fixe din mun. Chișinău pe
perioada anilor 2013-2017, %
Nr. Anii Pulberi SO2 NO2 O3 CO Aldehidă Pb
d/o formică
1 2013 11,59 2,43 17,19 1,78 42,66 20,74 0,7
2 2014 11,26 2,59 17,59 1,73 42,59 19,99 0,67
3 2015 10,3 28,74 16,66 1,56 47,66 18,04 0,62
4 2016 10,68 3,28 17,26 1,62 46,93 18,53 0,64
5 2017 11,05 3,44 17,14 1,61 45,56 19,25 0,66
Notă: SO2 – dioxid de sulf; NO2 – dioxid de azot; CO – monoxide de carbon; O3 – ozon; Pb –
plumb
26
Cea mai mare pondere a emisiilor de poluanți de la sursele fixe se înregistrează pentru
monoxidul de carbon, care de la 42,66 % în 2013 a crescut la 47,66 % în 2015, urmând o
descreștere până la 45,56 % în 2017, dar păstrând în continuare valori foarte mari.
60
50 47.66 46.93
45.56
42.66 42.59
40
30 28.74
20.74 19.99
18.04 18.53 19.25
20 17.19 17.59 16.66 17.26 17.14
11.59 11.26 10.3 10.68 11.05

10
2.43 1.78 2.59 1.73 3.28 3.44

0.7 0.67 1.56 0.62 1.62 0.64 1.61 0.66
0
2013 2014 2015 2016 2017
pulberi SO2 NO2 O3 CO formaldehidă Pb
27
Figura 9. Dinamica emisiilor nocive în aerul atmosferic, de la sursele fixe din mun. Chișinău pe
perioada anilor 2013-2017 (%)
În figura 8 se observă nivelul ridicat al monoxidului de carbon pe parcursul anilor

studiați, care atinge nivelul maxim în 2015, urmat de nivelul stabil ridicat al aldehidei formice.
Cu toate că nivelul dioxidului de sulf înregistrează valori scăzute, în 2015 se observă o creștere
bruscă a acestuia, după care în următorii 2 ani scade brusc.
Tabelul 5. Numătul unităților de transport din mun. Chișinău din anul 2013 până în 2017
Nr. d/o Anii Numărul unităților de transport
1 2013 262 773
2 2014 264 285
3 2015 266 402
4 2016 272 532
5 2017 Peste 300 000
Sursa principală de poluare a aerului în mun. Chișinău o reprezintă sursele mobile și

anume numărul exagerat de mare de autoturisme pentru strazile orașului. Mai mult decât atât, cu
toate că aceasta reprezintă sursa principală de poluare a aerului numărul lor este în permanentă
creștere.
350000
300000 300000
264285 266402 272532
262773
250000
200000
150000
100000
50000
0
2013 2014 2015 2016 2017
Figura 10. Reprezentarea grafică a creșterii numărului de unități de transport din mun. Chișinău
din anul 2013 până în 2017 (%)
28
De la 262 773 de autoturisme înregistrate în 2013, atăzi înregistrăm peste 300 000 unități,
ceea ce crează o situație foarte alarmantă, la care se mai adaugă și starea nesatisfăcătoare a
drumurilor.
Tabelul 6. Volumul emisiilor în aerul atmosferic de la sursele mobile din mun. Chișinău
pe perioada anilor 2013-2017, tone/an
3 2015 64631,527 313,89 475,9 3059,94 442,86 58132,43 829,51 160,72
6
4 2016 66453,414 358 488,5 3307,03 483,79 60005,27 853,36 162,24
4
5 2017 71359,682 463,87 501 3621,63 531,71 63123,14 911,09 168,32
29
plumb
Volumul emisiilor totale de la sursele mobile din mun. Chișinău a crescut semnificativ
din 2013 până în 2017. Principala substanță toxică ce ajunge în atmosferă în urma traficului
rutier este monoxidul de carbon.
Tabelul 7. Ponderea emisiilor în aerul atmosferic de la sursele mobile din mun. Chișinău
pe perioada anilor 2013-2017, %
Nr. Anii Pulberi SO2 NO2 O3 CO Aldehidă Pb
d/o formică
1 2013 0,67 1,05 6,53 0,86 80,72 1,78 0,38
2 2014 0,53 0,86 5,34 0,74 85,21 1,43 0,29
3 2015 0,48 0,73 4,73 0,68 89,94 1,28 0,24
4 2016 0,53 0,67 4,97 0,72 90,29 1,28 0,24
5 2017 0,65 0,70 5,07 0,74 88,45 1,27 0,23
plumb
Cel mai mare volum al emisiilor s-a înregistat pentru monoxidul de carbon, care de la
80,72 % în anul 2013 a crescut până la 88,45 % – în 2017, iar pentru plumb s-a înregistrat valori
cu tendință spre scădere: de la 0,38 % în 2013 până la 0,23 – în 2017.
100 89.94 90.29 88.45

85.21
90 80.72
80
70
60
50
40
30
20
6.53 5.34 4.73 4.97 5.07
10 1.78 1.43 1.28 1.28 1.27
0
2013 2014 2015 2016 2017
Pulberi SO2 NO2 O3

CO Aldehidă formică Pb
30
Figura 11. Dinamica emisiilor nocive în aerul atmosferic, de la sursele fixe din mun. Chișinău pe
perioada anilor 2013-2017 (%)
Conform graficului de mai sus se observă diferența foarte mare între monoxidul de
carbon și restul substanțelor poluante, pe parcursul anilor 2013-2017. Pe locul 2 după CO se
situează dioxidul de azot, care după ce a înregistrat o creștere de 6,53 % în 2013, valorile s-au
micșorat în 2015 până la 4,73 %, ulterior crescând din nou (5,07 % - în 2017).
3.2. Rezultatele investigațiilor probelor de aer colectate pentru principalii indicatori

ai poluării aerului atmosferic.
Tabelul 8. Numărul probelor de aer colectate „pe rută” și „după făclie” în mun. Chișinău,
pe perioada anilor 2013-2017
Nr. Noxele determinate Numărul probelor investigate
d/o 2013 2014 2015 2016 2017
1 După făclie (pe rută + 512 456 608 545 1031
fenol, HCl, H2SO4, baze)
Pe rută, inclusiv: 1140 1140 1140 1140 1020
Pulberi 180 180 180 180 180
SO2 180 180 180 180 180
CO 180 180 180 180 60
2 NO2 180 180 180 180 180
Pb 60 60 60 60 60
O3 180 180 180 180 180
Aldehidă formică 180 180 180 180 180
3 Total 1652 1596 1748 1685 2051
plumb
Conform ordinului MS nr. 45 din 04.03.2005 în punctele permanente de control probele
au fost prelevate de 2 ori pe an, câte 5 zile la rând de 2-3 ori pe zi câte 2 probe paralele (nu mai
puțin de 50-60 probe la fiecare indice).
Tabelul 9. Numărul absolut și ponderea probelor ce depășesc CMA din cele colectate în
mun. Chișinău, pe perioada 2013-2017
Nr. 2013 2014 2015 2016 2017
d/o Noxele Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. %
determinate abs. abs. abs. abs. abs.
1 După făclie
(pe rută + - - - - - - - - 6 1,1
31
fenol, HCl,
H2SO4, baze)
Pe rută, 135 11,84 145 12,7 186 16,3 172 15,0 149 13,0
inclusiv:
Pulberi 54 30 64 35,5 58 32,2 46 25,5 54 30,0
Aldehidă 4 2,2 4 2,2 16 8,8 12 6,6 10 5,5
2 formică
SO2 - - 2 1,1 - - - - - -
NO2 33 18,3 13 7,9 39 21,6 26 14,4 27 15,0
Pb - - - - - - - - - -
O3 32 17,7 38 21,1 46 25,5 66 36,6 48 26,6
CO 8 4,4 28 15,5 27 15,0 22 12,2 10 5,5
3 Total 135 6,3 145 8,7 186 11,6 172 9,8 155 9,1
plumb
Astfel, din probele colectate după făclie în anii 2013-2016 nici una nu a depășit CMA. În
2017 din 1031 de probe 6 (1,1 %) au înregistrat valori ce depășesc CMA. Din probele colectate
pe rută s-au înregistrat probe ce depășesc CMA în toți anii studiați
: din 1140 probe colectate în fiecare an (cu excepția anului 2017) în 2013 – 12,5 % au
depășit CMA, în 2014 – 12,7 %, în 2015 – 16,3 %, în 2016 – 15,0 %, iar în 2017 din 1020 probe
colectate 13,0 % au depășit CMA.
40
36.6
35.5
35 32.2
30 30
30
26.6
25.5 25.5
25
21.1 21.6
20 18.3
17.7
15.5 15 15
14.4
15 12.2
8.8
10 7.9
6.6
5.55.5
4.4
5 2.2 2.2
1.1
0 0 0 0 0 0 0 0 0
0
2013 2014 2015 2016 2017
pulberi NO2 O3 CO
aldehidă formică SO2 Pb
Figura 12. Dinamica probelor ce au depășit concentrația maximă admisibilă în mun.

Chișinău, pe perioada anilor 2013-2017 (%)
32
Cele mai multe probe cu depășirea CMA au fost înregistrate în anul 2015, dintre care
32,2 % au fost pentru pulberi, 25,5 % - pentru ozon, 21,6 % - pentru dioxid de azot, 15 % -
pentru monoxid de carbon și 8,8 % - pentru aldehida formică. Cele mai puține probe cu
depășirea CMA au fost în anul 2013.
Conform ordinului MS nr. 45 din 04.03.2005 „Cu privire la perfecționarea sanitaro-

igienică continuă a serviciului de laborator al RM” au fost stabilite 3 puncte permanente de
control, de unde s-au recoltat probele de aer și s-au supun investigațiilor (Anexa 1):
1. Str. Studenților 14 (stația de tratatre a apei potabile nr. 2);
2. Șos. Hâncești (colț cu Docuceaev);
3. Bd. Gagarin (gara feroviară)
50 45.98 45.3 44.94 45.3

45
40 35.28
33.6
35
30 26.3
23.3
25
20 15.3
14.66
14.64
12.96
15
8.62
10 5.64
2.98 3.64
5 1.64 2.3
0 0 0
0
Bd. Gagarin Str.Studenților 14 Șos. Hâncești
pulberi NO2 O3 CO
aldehidă formică SO2 Pb
Figura 13. Reprezentarea grafică a probelor ce depășesc CMA din probele colectate în
punctele permanente de control din mun. Chișinău, în anii 2013-2017 (%)
Astfel, în rezultatul analizei datelor obținute s-a observat că cele mai multe probe cu
depășirea CMA au fost din cele colectate din punctul permanent de control Bd. Gagarin (gara
feroviară), iar cele mai puține probe cu depășirea CMA au fost pe str. Studenților 14.
3.3. Analiza dinamicii morbidității multianuale pe perioada anilor 2013-2017

Tabelul 10. Morbiditatea populației în mun. Chișinău prin maladii alergice, maladii ale
aparatului respirator, cardiovascular și afecțiuni cutanate
33
Nr. Anii
d/o Sistemele afectate/ Maladiile
2013 2014 2015 2016 2017
1 Sistemul cardiovascular 115533 122109 136587 136500 131605
Hipertensiune arterială 56518 60562 71533 60954 56745
Infarct miocardic acut 552 584 589 534 483
Accidente cerebrovasculare 21225 22515 27285 21285 21045
2 Sistemul respirator 142023 163041 172058 162709 162472
Pneumonii 4312 4473 5360 4882 4876
Bronșite cronice 11543 11628 12028 11471 11394
3 Maladii alergice 10245 10489 11097 10923 10726
Astm bronșic 2227 2290 2518 2436 2382
Rinite alergice 742 746 1011 894 835
Sinusite 3459 3572 4235 4190 4057
4 Afecțiuni cutanate 33836 34271 35915 33522 33450
Potrivit datelor din tabelul 10, cele mai multe cazuri de îmbolnăvire în mun. Chișinău s-
au înregistrat în anul 2015, ceea ce corespunde cu cel mai înalt nivel de poluare al aerului
atmosferic în acest an.
Tabelul 11. Ponderea morbidității populației din mun. Chișinău prin maladii alergice,
maladii ale aparatului respirator, cardiovascular și afecțiuni cutanate, pentru anii 2013-2017.
Nr. Anii
d/o Sistemele afectate/ Maladiile 2013 2014 2015 2016 2017
1 Sistemul cardiovascular 14,54 14,62 15,75 15,97 15,32
Hipertensiune arterială 48,91 49,59 52,37 44,35 43,11
Infarct miocardic acut 0,47 0,47 0,43 0,39 0,36
Accidente cerebrovasculare 18,37 18,43 19,97 15,59 15,99
2 Sistemul respirator 17,87 19,51 19,84 19,04 18,91
Pneumonii 3,03 2,74 3,11 3,0 3,0
Bronșite cronice 8,12 7,13 6,99 7,13 7,01
3 Maladii alergice 1,28 1,25 1,28 1,27 1,24
Astm bronșic 21,73 21,83 22,69 22,30 22,20
Rinite alergice 7,24 7,11 9,11 8,18 7,78
Sinusite 33,76 34,05 38,16 38,35 37,83
4 Afecțiuni cutanate 4,25 4,10 1,14 3,92 3,89
Cele mai multe cazuri de îmbolnăvire s-au înregistrat în anul 2015 (19,84 %), dintre care
6,99 % au făcut bronșite cornice și 3,11 % - pneumonii.
34
25
19.51 19.84
20 19.04 18.91
17.87
15.75 15.97
15.32
14.54 14.62
15
10
5 4.25 4.1 3.92 3.89
1.28 1.25 1.281.14 1.27 1.24

0
2013 2014 2015 2016 2017
Sistemul cardiovacular Sistemul respirator Maladii alergice Afecțiuni cutanate
Figura 14. Dinamica multianuală a morbidității populației din mun. Chișinău pe perioada anilor
2013-2017 (%)
După cazurile de îmbolnăvire cu afectarea sistemului respirator urmează sistemul
cardiovascular, maladiile alergice și afecțiunile cutanate. Analizând dinamica morbidității
observăm că dintre maladiile aparatului cardiovascular cele mai multe au fost cu hipertensiune
arterială, după care accidentele cerebrovasculare. Dintre maladiile alergice a fost înregistrat un
număr mai mare de sinusite și astm bronșic.
25
20
15
10
0
2013 2014 2015 2016 2017
Morbiditatea prin AVC Poluarea aerului (probe ce depășesc CMA)
Figura 15. Dinamica poluării aerului atmosferic și morbiditatea populației prin accidente
cerebrovasculare, în mun. Chișinău, pe perioada anilor 2013-2017 (%)
Conform diagramei odată cu creșterea poluării aerului atmosferic crește și numărul de

accidente cerebrovasculare.
35
45
40
38.16 38.35 37.83
35 34.05
33.76
30
25
20
15
11.6
10 9.8 9.1
8.7
5 6.3
0
2013 2014 2015 2016 2017
Morbiditatea prin sinusite Poluarea aerului (probe de depășesc CMA)
Figura 16. Dinamica poluării aerului atmosferic și morbiditatea populației prin sinusite, în mun.
Chișinău, pe perioada anilor 2013-2017 (%)
De asemenea, se observă că odata cu intensificarea poluării aerului atmosferic (creșterea

numărului de probe ce depășesc concentrația maximal admisibilă) crește și morbiditatea
populației prin sinusite.
36
Concluzii
1. Calitatea factorilor de mediu în Republica Moldova are un rol important în
determinarea sănătății populației, în special a copiilor. Riscurile la care este supusă generația în
creștere necesită eforturi comune din partea Ministerului Sănătății și Mediului precum și din
partea instituțiilor guvernamentale, organizațiilor nonguvernamentale și populației.
2. Cele mai multe substanțe poluante și cele mai periculoase din punct de vedere al
influenței asupra sănătății umane sunt eliminate în aerul atmosferic în principal de la transportul
auto și de la centralele termoelectrice.
3. Sursele principale de poluare ale aerului atmosferic în mun. Chișinău sunt prezentate
de producerea energiei electrice la termocentrale, sistemele de încălzire a locuinţelor, traficul
auto, feroviar, aerian şi activitatea industrială;
4. Sursele principale staţionare ale poluării atmosferei în municipiul Chișinău sunt SA
„CET-1” şi SA „CET-2”, concomitent având şi cele mai mari zone de influenţă;
5. Potrivit studiului, concentrația maximă admisibilă depășită a substanțelor poluante
investigate se înregistrează în puntul permanent de control – Bd. Gagarin (gara feroviară).
6. Volumul emisiilor de substanțe nocive în aerul atmosferic a înregistrat cele mai înalte
valori în anul 2015.
7. Monoxidul de carbon reprezintă principala sursă de poluare, care depășește CMA în
toți anii studiați, atât de la sursele fixe, cât și cele mobile.
8. În rezultatul acțiunii poluanților asupra organismului uman cel mai afectat este
sistemul respirator.
9. Din cauza poluării intensificate a aerului atmosferic în mun. Chișinău cel mai mult au
de suferit copiii, datorită sistemelor și organelor în curs de dezvoltare și respectiv sistem imun
slab.
10. Starea de sănătate a populației din mun. Chișinău se află în strânsă legătură cu
calitatea aerului atmosferic.
37
Recomandări
Pentru îmbunătățirea calității aerului atmosferic și reducerea emisiilor de poluanți se
impune un șir de măsuri obligatorii, care vor contribui la ameliorarea calității aerului atmosferic
în mun Chișinău și menținerea indicilor de poluare sub control:
 folosirea unor utilaje fără risc de emitere a substanțelor toxice în aerul atmosferic;
 interzicerea utilizării autovehiculelor vechi;
 implimentarea unor tehnologii nepoluante în toate industriile ce emit substanțe nocive;
 instalarea dispozitivelor de purificare a aerului la locul de emitere a substanțelor nocive
pentru a evita răspândirea lor în mediu;
 înlocuirea unor procese tehnologice cu altele inofensive pentru mediul aerian;
 excluderea transportului tranzit prin interiorul orașului;
 utilizarea principiului conservării energiei (folosirea energiei solare, vântului);
 menținerea spațiilor verzi din ariile locative și din jurul întreprinderilor în corespundere
cu normele sanitare; interzicerea arderii deșeurilor în locuri neadmisibile, organizarea
colectării lor și introducerea în ciclul tehnologic sau reciclare;
 restaurarea zonelor de protecție deteriorate;
 respectarea și aplicarea strictă a legislației de mediu;
 educarea igienică a noii generații privind protecția mediului ambient;
 mobilizarea populației și implicarea comunității în diferite acțiuni de îmbunătățire a
calității aerului atmosferic care îl respirăm zi de zi.
38
Anexe
Anexa 1
Calitatea aerului atmosferic în punctele permanente de control, pe perioada 2013-2017

Nr. Indicatorii Anii Nr. probelor Depășiri CMA Ponderea probelor
d/o investigate ce depășesc CMA
Bd. Gagarin (Gara froviară)
1 Pulberi 2013 60 6 10,0
2014 60 34 56,6
2015 30 18 60,0
2016 30 16 53,3
2017 30 15 50,0
2 NO2 2013 60 - -
2014 60 5 8,3
2015 30 18 53,3
2016 30 13 43,3
2017 30 8 26,6
3 SO2 2013 60 - -
2014 60 - -
2015 30 12 40,0
2016 30 6 20,0
2017 30 4 13,3
4 CO 2013 60 4 6,6
2014 60 3 5,0
2015 30 8 26,6
2016 30 5 16,6
2017 30 3 10,0
5 Aldehidă 2013 60 6 10,0
formică 2014 60 8 13,3
2015 30 6 20,0
2016 30 7 23,3
2017 30 2 6,6
6 O3 2013 60 6 10,0
2014 60 14 23,3
2015 30 28 93,3
2016 30 16 53,3
2017 30 14 46,6
7 Pb 2013 60 - -
2014 60 - -
2015 30 - -
2016 30 - -
2017 30 - -
Str. Studenților 14 (Stația de tratare a apei potabile nr. 2)
1 Pulberi 2013 60 10 16,6
2014 60 11 18,3
2015 30 16 53,3
2016 30 14 46,6
2017 30 10 33,3
2 NO2 2013 60 1 1,6
39
2014 60 - -
2015 30 4 13,3
2016 30 - -
2017 30 - -
3 SO2 2013 60 - -
2014 60 1 1,6
2015 30 2 6,6
2016 30 1 3,3
2017 30 - -
4 CO 2013 60 - -
2014 60 1 1,6
2015 30 2 6,6
2016 30 - -
2017 30 - -
5 Aldehidă 2013 60 2 3,3
formică 2014 60 3 5,0
2015 30 5 16,6
2016 30 - -
2017 30 1 3,3
6 O3 2013 60 18 30,0
2014 60 21 35,0
2015 30 22 73,3
2016 30 16 53,3
2017 30 10 33,3
7 Pb 2013 60 - -
2014 60 - -
2015 30 - -
2016 30 - -
2017 30 - -
Șos. Hâncești (colț Docuceaev)
1 Pulberi 2013 60 10 16,6
2014 60 8 13,3
2015 30 12 40,0
2016 30 6 20,0
2017 30 8 26,6
2 NO2 2013 60 13 21,6
2014 60 15 25,0
2015 30 17 56,6
2016 30 14 46,6
2017 30 8 26,6
3 SO2 2013 60 8 13,3
2014 60 6 10
2015 30 10 33,3
2016 30 4 13,3
2017 30 2 6,6
4 CO 2013 60 1 1,6
2014 60 2 3,3
2015 30 4 13,3
2016 30 - -
2017 30 - -
40
5 Aldehidă 2013 60 2 3,3
formică 2014 60 4 6,6
2015 30 8 26,6
2016 30 2 6,6
2017 30 - -
6 O3 2013 60 20 33,3
2014 60 18 30,0
2015 30 24 80,0
2016 30 15 50,0
2017 30 10 33,3
7 Pb 2013 60 1 1,6
2014 60 - -
2015 30 2 6,6
2016 30 - -
2017 30 - -
41
Bibliografie
1. Balaceanu M., Nitescu M. Impactul poluării aerului asupra sănătăţii populaţiei din mun.
Bucureşti, 2006, p. 215-226.
2. Bivol M. Evaluarea igienică a calităţii aerului atmosferic şi impactului lui asupra sănătăţii
populaţiei din municipiul Chişinău. În: Culegere de rezumate științifice ale studenților,
rezidenților și tinerilor cercetători. 2017, ISBN 978-9975-82-064-6.
3. Culegere statistică. Resursele naturale și mediul în Republica Moldova, Chișinău 2010-2014.
4. Duca Gh., Cazac V., Gîlcă G. Poluanţi Organici Persistenţi, Ed. Pontos, Chişinău, 2004, 52
p.;
5. Enăchescu D., Marcu Gr., Marcu A. Cercetarea stării de sănătate şi a principalilor factori
care o influenţează – în vederea fundamentării strategiilor de intervenţie. În: Jurnal de
Medicină Preventivă, vol. 4, nr. 2, 1998, p. 9-24.
6. Flood M., Wootton D. Infrastructura de transport din România. În: Transportul şi mediul în
România, Bucureşti, 2000.
7. Friptuleac G. Aerul atmosferic şi sănătatea populaţiei, Chișinău, Ed. Medicina, 2015, 78 p.
8. Friptuleac G., Alexa L., Băbălău V. Igiena mediului: lucrări practice, Chișinău, Ed. Știința,
1998, 360 p.
9. Friptuleac G., Bernic V. Particularităţile igienice ale mediului ambiant şi ale sănătăţii
copiilor. În: Sănătate publică, economie şi management în medicină, 2014, Nr. 6, p. 131-133.
10. Friptuleac Gr., Burlacioc A., Puiu T. Aspecte igienice ale problemei “Transport, Sănătate şi
Mediu”. În: Impactul transportului asupra mediului ambiant. Materialele Conferinţei
Internaţionale. 2006, p.155-160.
11. Friptuleac Gr., Opopol N., Bahnarel I. Factorii de risc din mediu şi sănătatea. În: Materialele
Conferinţei ştiinţifico-practice, 2010, 188 p. ISBN 978-9975-9956-1-0.
12. Gavrilescu E. Surse de poluare și agenți poluanți ai mediului, Ed. Sitech, Craiova, 2007.
13. Ionac N., Ciulache S. Evaluarea expunerii umane la acțiunea poluanților atmosferici. În:
Comunicări de Geografie, 2001, p. 249‐257. ISSN 1453‐5483.
14. Legea nr. 1515 din 16.06.1993 cu privire la protecția mediului înconjurător. În: Monitorul
Parlamentului Nr. 10, art Nr : 283, Chișinău, 1993.
15. Niac G., Naşcu H., Chimie ecologică, Ed. Dacia, ClujNapoca, 1998.
16. Osipov D. Anuarul IES – 2014 „Protecţia mediului în Republica Moldova”, Ed. Pontos,
Chişinău, 2015, 336 p.
17. Опополь Н., Коробов Р. Эколого-гигиенический мониторинг. Проблемы и решения.
Кишинёв, 2001, 238 с.
42
18. Popa R., Drăguţ Gh. Studiu privind efectele pulberilor rezultate din activitatea depozitului de
cărbune roşiuţa, asupra populaţiei din zonă. În: Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi”,
Târgu Jiu, 2011, Seria Inginerie, Nr. 2, p. 140-149.
19. Popovici E., Gromov A., Duca Gh., Mihailescu C., Andreev A., Trombiţchi I. Starea
mediului ambiant în RM, Ed. AGEPI, Chişinău, 1999, 136 p.
20. Raport național. Starea mediului în Republica Moldova în 2007- 2010, Chișinău 2011.
21. Tîrşu Gh. Sănătatea populaţiei urbane asociată poluării mediului ambiant. În: Materialele
Conferinţei Ştiinţifice Internaţionale Centenarul de la naşterea ilustrului savant, Omului
Emerit al Republicii Moldova, dr. hab. şt. med., profesor universitar Iacov Boris Reznic,
Chişinău, 2002, p. 89-91.
22. Turlea S. S.O.S.! Natura în pericol!, Ed. Politica, București, 1997;
23. Vasiliu, D. Monitorizarea mediului, Ed. tehnică, Bucureşti, 2007.
24. Bejan M., Rusu T., Bălan I. Efectele poluării aerului datorate activităţii de transport auto;
2009. Disponibil la: http://www.agir.ro/buletine/532.pdf [accesat la 10.05.2018].
25. Mihailovici S. Unde se respiră cel mai poluat aer în R. Moldova; 2015. Disponibil la:
http://www.ziarulnational.md/harta-unde-se-respira-cel-mai-poluat-aer-in-r-moldova-1/
[accesat la 10.05.2018].
26. Neagu A. Peste 3 milioane de oameni mor anual din cauza poluării; 2015. Disponibil la:
http://evzmd.md/actualitate/justitie/309-curiozitati/27737-peste-3-milioane-de-oameni-mor-
anual-din-cauza-poluarii.html [accesat la 10.05.2018].
27. Plămădeală V. Sursele principale de poluare a aerului atmosferic în municipiul Chișinău;
2015. Disponibil la: http://utm.md/meridian/2015/MI_3_2015/15_Plamadeala_V_Sursele.pdf
[accesat la 10.05.2018].
28. Popa G. Impactul poluării aerului atmosferic asupra sănătăţii populaţiei şi mediului
înconjurător; 2013. Disponibil la: http://www.meteo.md/images/uploads/pages_downloads/
imppoluarii1%281%29.pdf [accesat la 10.05.2018].
29. Stamatin I., Golic A., Osipov D., Vrednic N. Un aer curat un aer curat pentru toţi; 2008.
Disponibil la: http://inseco.gov.md/wp-content/uploads/2010/06/brosura_ies_2008.pdf
[accesat la 10.05.2018].
43
UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE
„NICOLAE TESTEMIȚANU” DIN REPUBLICA MOLDOVA
CULEGERE
DE REZUMATE ȘTIINȚIFICE ALE STUDENȚILOR,
REZIDENȚILOR
ȘI TINERILOR CERCETĂTORI
CHIȘINĂU 2017
44
EVALUAREA IGIENICĂ A CALITĂŢII AERULUI ATMOSFERIC ŞI IMPACTULUI
LUI ASUPRA SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI DIN MUNICIPIUL CHIŞINĂU
Maria Bivol
(Conducător ştiinţific: Grigore Friptuleac, dr. hab. şt. med., prof. univ., Catedra de igienă)
Introducere. Acţiunea aerului poluat asupra organismului uman este foarte variată şi
complexă: de la simple incomodităţi, discomfort până la perturbări considerabile ale stării de
sănătate, chiar până la deces.
Scopul lucrării. Estimarea impactului calităţii aerului atmosferic asupra sănătăţii
populaţiei din mun. Chişinău.
Material şi metode. Materiale bibliografico-descriptive, analitico-comparative igienice,
statistice. Rezultate. Conform datelor Inspectoratului Ecologic de Stat, doar 10% din populaţia
urbană respiră aer curat, iar 70% – aer poluat. S-au înregistrat depăşiri ale CMA ale particulelor
în suspensie (8,2%), aldehidei formice (11,3%). Aerul poluat conţine NO2, SO2, ozon. Gradul
de nocivitate al aerului atmosferic ocupă locul 2 printre factorii de risc ce determină afecţiunile
netransmisibile. Sursele principale de poluare a bazinului aerian urban sunt reprezentate de surse
mobile (autovehiculele), contribuind la poluarea a 88% din aerul oraşului şi surse staţionare
(întreprinderi industriale) – 12%. Datele statistice evidenţiază corelaţia dintre poluarea aerului
atmosferic şi starea funcţională a diferitor organe şi sisteme, cele mai afectate fiind sistemul
respirator (bronşitele cronice, pneumoniile şi astmul bronşic) – 16,2%, sistemul cardiovascular
(HTA şi infarctul miocardic) – 11,6% şi învelişul cutanat (dermatite alergice) – 6,4%. Calitatea
aerului atmosferic ce determină risc pentru sănătate ocupă 25,47% din totalul factorilor de risc.
Concluzii. Populaţia reprezintă categoria cu risc crescut de înbolnăvire datorită
particularităţilor biologice ale organismului şi sistemul imun insuficient dezvoltat. Sunt necesare
măsuri de prevenţie.
Cuvinte cheie: poluarea aerului, sănătatea populaţiei, boli.
45
HYGIENIC EVALUATION OF THE IMPACT OF ATMOSPHERIC AIR QUALITY
AND ITS IMPACT ON HEALTH POPULATION IN MUNICIPALITY CHISINAU
Maria Bivol
(Scientific adviser: Grigore Friptuleac, PhD, univ. prof., Chair of hygiene)
Introduction. The action of polluted air on the human body is very diverse and complex:
from simple inconveniences and discomfort, to considerable disturbances of health, even to
death.
Objective of the study. Estimating the impact of atmospheric air quality on the
population’s health in muncipiul Chisinau.
Material and methods. Bibliographic descriptive materials, analytical comparative
hygienic, statistics. Results. According to the dates of the Ecological Inspection State only 10%
of the urban population breath clean air, and 70% – polluated air. There were exceedences of
CMA of suspended particles (8.2%), formaldehyde (11.3%). Polluted air contains NO2, SO2,
ozone. Harmfulness of atmospheric air is ranked second among the risk factors that determine
non-communicable diseases. The main sources of urban air pollution are mobile sources (cars),
contributing to the pollution of 88% of the city's air and stationary sources (industrial
enterprises) – 12%. Statistical data show the correlation between atmospheric air pollution and
functional status of different organs and systems, the most affected being the respiratory system
(chronic bronchitis, pneumonia and bronchial asthma) – 16.2%, cardiovascular system (HTA and
myocardial infarction) – 11.6% And skin cover (allergic dermatitis) – 6.4%. The air quality of air
that poses a health risk occupies 25.47% of the total risk factors.
Conclusions. Population represents the category with increased risk of illness because of
the biological features of the body and the insufficiently developed immune system. Preventive
measures are required.
Keywords: air pollution, population health, disease.
46

Teza de Licenta 14 - 05 - 2018

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teza de Licenta 14 - 05 - 2018

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova

Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie "Nicolae Testemițanu"

FACULTATEA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

PARTICULARITĂȚI ALE CALITĂȚII AERULUI

Anul VI, grupa 1201

Prin prezenta, subsemnata Bivol Maria declar pe propria răspundere, că teza de

Absolventa Maria Bivol _________________

Conducător științific: Doctor habilitat în științe medicale, profesor universitar, Om emerit

Grigore Friptuleac _________________

Figura 1. Zona influenţei întreprinderilor cu dioxid de azot din municipiul Chişinău: 1 –

Suprapunerea zonelor de influenţă a întreprinderilor duc la majorarea concentraţiei

1.4. Influența factorilor de mediu asupra poluării aerului atmosferic

Figura 2. Harta poluătii aerului atmosferic în republica Moldova

1.5. Corelația dintre factorii nocivi ca rezultat al poluării aerului atmosferic și

Creşterea nivelului de dezvoltare economică şi social-culturală pune accentul pe

Figura 8. Punctele staționare de control ale Serviciului Hidrometeorologic de Stat

În rezultatul analizei volumului emisiilor de poluanți în aerul atmosferic de la sursele fixe

11.59 11.26 10.3 10.68 11.05

2.43 1.78 2.59 1.73 3.28 3.44

pulberi SO2 NO2 O3 CO formaldehidă Pb

În figura 8 se observă nivelul ridicat al monoxidului de carbon pe parcursul anilor

Sursa principală de poluare a aerului în mun. Chișinău o reprezintă sursele mobile și

100 89.94 90.29 88.45

Pulberi SO2 NO2 O3

3.2. Rezultatele investigațiilor probelor de aer colectate pentru principalii indicatori

Figura 12. Dinamica probelor ce au depășit concentrația maximă admisibilă în mun.

Conform ordinului MS nr. 45 din 04.03.2005 „Cu privire la perfecționarea sanitaro-

50 45.98 45.3 44.94 45.3

3.3. Analiza dinamicii morbidității multianuale pe perioada anilor 2013-2017

5 4.25 4.1 3.92 3.89

1.28 1.25 1.281.14 1.27 1.24

Sistemul cardiovacular Sistemul respirator Maladii alergice Afecțiuni cutanate

Morbiditatea prin AVC Poluarea aerului (probe ce depășesc CMA)

Conform diagramei odată cu creșterea poluării aerului atmosferic crește și numărul de

Morbiditatea prin sinusite Poluarea aerului (probe de depășesc CMA)

De asemenea, se observă că odata cu intensificarea poluării aerului atmosferic (creșterea

Calitatea aerului atmosferic în punctele permanente de control, pe perioada 2013-2017

S-ar putea să vă placă și