• Ecosisteme agricole

date necesare realizării proiectului și model de calcul bilanț energetic

ECOSTEMUL AGRICOL

Termenul de ecosistem agricol (agroecosistem) provine din limba greacă din cuvintele agros =câmp,
oikos = casă, systema = sistem, astfel ecosistemul agricol reprezintă câmpurile amenajate,
sistematizate din preajma aşezărilor umane (rurale).
După Puia şi Soran, agroecosistemul reprezintă unitatea funcţională a biosferei creată de om în scopul
obţinerii de produse agricole şi care este dependentă de acesta.
Ecosistemul agricol erste format din biotopul agricol (agrobiotop) şi biocenoza agricolă (agrocenoză).
Agrobiotopul este reprezentat de un anumit teritoriu şi ansamblul de factori ai mediului fizic, abiotic, ce
îi sunt caracteristici. Ca element de bază al agrobiotopului este parcela (sola) cultivată. Al. lonescu
(1988) arată că parcela, ca teren agricol, este o suprafaţă precis delimitată pe principiul
uniformităţii biotopului agricol şi al unei decizii tehnologice. În cadrul agrobiotopului se vor
desfaşura aceleaşi intervenţii tehnologice care dirijează şi modelează factorii de mediu în vederea
obţinerii unei producţii agricole.
Biocenoza agroecosistemului este reprezentată prin plantele de câmp (biocenoza agricolă), plantele
pomicole (biocenoza pomicolă), plantele legumicole (biocenoza legumicolă), plantele floricole
(biocenoza floricolă), viţa de vie (biocenoza viticolă) şi toate organismele vii însoţitoare, utile şi
dăunătoare (floră segetală, microfloră, entomofaună) din spaţiul de cultură.
Ecosistemele agricole pot fi specializate sau superspecializate (în
special în horticultură – sere, solarii) în functie de componenta
dominantă.
Factorii care acţionează asupra ecosistemului agricol sunt fie constanţi
şi dirijaţi, fie necontrolabili, uneori cu elemente de imprevizibilitate
şi evoluţie rapidă în timp şi spaţiu. De aceea, recolta obţinută poate
fi considerată ca o funcţie de factorii de mediu, care sunt multipli,
foarte variaţi şi se manifestă în mod diferit. Această situaţie impune
luarea de decizii specifice şi rapide, prin care se intervine în mod
diferit în echilibrarea şi optimizarea lor.
În ecosistemul agricol pot să apară fenomene de perturbaţii,
provocate, de exemplu, de accidente climatice (secetă, grindină,
îngheţuri, brume târzii de primăvară sau timpurii de toamă), boli şi
dăunători, ce abat sistemul de la traiectoria de creştere proiectată
în domeniul producţiei de biomasă, sau a calităţii produselor
obţinute.
Agrobiotopul se caracterizează prin:
- însușirile solului (factorul edafic): pH, conținut în materia organică, substanțe minerale, etc.
- factorii climatici (temperatura, apa, lumină)
- factori geografici: altitudine, pantă, expoziție

Climadiagrama

este un mod de reprezentare grafică corelată, pe parcursul unui an, a două elemente climatice (de
obicei temperatura şi precipitaţiile)

Importanța
-Permite evidenţierea anotimpului secetos sau a perioadelor de secetă
-Se indică seceta sub aspectul sensibilităţii plantelor
-Se observă dacă sunt perioade în care pot apărea îngheţuri timpurii sau târzii.
-Prezentarea şi compararea climatelor dintr-o ţară sau continent se poate face mult mai uşor pe un
spaţiu foarte restrâns.
-Se facilitează identificarea climatelor asemănătoare
 Lunile anului I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Media
Suma
Temperatura(0C) -3,2 4,1 12,3 20,2 30,5 34,5 35,8 33,4 18,5 12,3 4,3 -5,5 16,4
Precipitaţii (mm) 46 58 112 105 92 75 56 58 60 71 66 44 843

Figura 1
a b d e

Bucureşti (90m) (16,40C) (843mm)

(25 ani) c
Temp. (0C) Pp (mm)
i 42,2 o l
h 35,8 n m k
50 100
40 80
30 60
20 40
10 20
0 0
f -5,5 j I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
g -22

Explicarea climadiagramei:
Abscisa: lunile anului (emisfera nordică ianuarie-decembrie; emisfera sudică iulie-iunie)
Ordonata: o diviziune = 10 0C sau 20 mm precipitaţii
a – oraşul, b – altitudinea, c – numărul anilor de observaţie (când sunt două cifre prima se referă
la numărul anilor de observaţie pentru temperatură, iar al doilea este pentru precipitaţii), d –
temperatura medie anuală în 0C, e – precipitaţii medii anuale în mm, f – media zilnică a
temperaturilor minime ale lunii celei mai reci, g - temperatura minimă absolută, h – media
zilnică a temperaturilor maxime ale lunii celei mai calde, i – temperatura maximă absolută, j -
luni cu media temperaturilor minime zilnice sub 0 0C, k – curba temperaturilor medii lunare, l –
curba precipitaţiilor lunare, m – perioada relativă de secetă (punctat), n – perioada relativ umedă
(haşură verticală), o – precipitaţii medii lunare peste 100 mm (în negru).
Realizarea climadiagramei:
pe abscisă (axa x) se trec lunile anului
pe ordonată (axa y) - temperatura medie lunară (din 10 în 10 grade Celsius) și precipitațiile (din
20 în 20 mm, deci există un raport de 1:2 între t și Pp, până la valoarea de 100 mm, iar la
valori mai mari de 100 mm, valorile se trec din sută în sută .
după trecerea volorilor corespunzatoarea pentru t si Pp, prin unirea punctelor se obțin curbele
pentru temperatură și pentru precipitații.
Spațiul dintre cele 2 curbe se hașurează convențional: cu hașură verticală, când curba
precipitațiiilor se găsește deasupra curbei temperaturii, pâna la nivelul 100 mm; cu hașură
neagră la valori ale Pp mai mari de 100 mm; hașură punctată când curba Pp este sub cea a
temperaturii (perioadă de deficit hidric).
 Structură PROIECT
Coperta
( tema, nume și prenume student)

Cuprins

I. Caracterizarea Agrobiotopului (3-5 pag.)

1-solul
2-condițiile climatice
3-climadiagrama
date climatice multianuale se pot obține de la ANM https://www.meteoromania.ro/servicii/date-
meteorologice/arhiva-precipitatii
4-determinarea rezervei de apă utilă a solului
II. Caracterizarea Agrocenozei - buruieni problemă, boli, daunători. (se pot utiliza
manuale de Agrotehnică, Fitotehnie, Fitopatologie, Entomologie) (3-5 pag.)
III. Calcularea producției de biomasă totală – (pentru 2 culturi agricole) stabilirea
producției principale și secundare
IV. Realizarea bilanțului energetic la culturile analizate
V. Concluzii
VI. Bibliografie
 Coeficienți energetici
Material biologic

Cultura Productie principală Paie/tulpini

Kwh/kg Kwh/kg

Porumb, sorg 4,56 4,25

Grau, triticale 4,46 4,24
Orz 4,44 4,24
Ovaz 4,70 4,22
Soia 5,78 4,28
Floarea-soarelui 6,58 4,28
Rapiță 7,30 4,28
Mazare 4,57 4,38
Sfecla pt zahar 1,14 0,66
Lucerna - fân 4,31
-masă verde 0,95
 Coeficienți energetici
Materiale

Materiale utilizate Kwh/kg, l, Tonă

Motorină 11,75
Îngrăsăminte chimice ( pe kg substanță activă)
N 25,8
P 5,65
K 4,12
Gunoi grajd -tonă 190
Apă irigat -1000 m3 300
Pesticide 30
Recoltat combina - la tonă produs principal 35
Balotat – la tonă produs 25
Transport - pe tonă 20
Manoperă - ora activitate 0,07
Energie pasivă (uzură mijloace mecanice) – la ha 150
Coeficienții de transpirație
- Grâu, triticale 280-600
- Orz 350-600
- Porumb 230-400
- Sorg 220-300
- Floarea-soarelui 400-500
- Soia 500-700
- Rapiță 450-700
- Mazăre 400-700
- Ovăz 400-800
- Sfeclă 300-500

CT depinde de tehnologia aplicata si conditiile de mediu

- ( pentru proiect se iau valori din prima parte a intervalului - ex. la grâu max. 400)
SPECII DE BURUIENI DIN CULTURILE DE
CEREALE PAIOASE
Specii dicotiledonate anuale şi perene:
Adonis aestivalis - cocoşei de câmp
Agrostemma githago - neghină
Anthemis arvensis - romaniţă
Amaranthus retroflexus - ştir
Anagalis arvensis - scânteiuţa
Bifora radians - buruiană puturoasă
Brassica rapa - muştar
Camelina microcarpa - camelina
Capsella bursa-pastoris - traista ciobanului
Cardaria draba (sin. Lepidium draba) – urda vacii Veronica sp. – şopârliţă
Centaureea cyanus – albăstriţa
Chenopodium album – loboda
Cirsium arvense – pălămida
Consolida regalis (sin. Delphinium consolida) –
nemţişor de câmp
Convolvulus arvensis – volbura
Erodium cicutarium - pliscul cucoarei
Fumaria officinalis – fumăriţă
Galeopsis tetrahit – lungurică
Galium sp. – turiţă
Lamium sp. – sugel
Matricaria sp. – muşeţel
Melampyrum arvense – ciormoiag, grâul prepeliţei
Myosotis arvensis – nu mă uita
Papaver rhoeas – mac
Polygonum convolvulus – hrişca urcătoare
Raphanus raphanistrum – ridiche sălbatică
Ranunclus arvensis – piciorul cocoşului
Rubus caesius – rugul de mirişte
Rumex acestosa – măcriş
Sinapis arvensis – muştar sălbatic
Sonchus sp. – susai
Scleranthus annuus – buruiana surpăturii
Stellaria media – rocoina
Thlaspi arvense – punguliţă
Vicia. sp. – măzăriche
Viola tricolor – trei fraţi pătaţi
Buruieni monocotiledonate anuale şi perene:
Avena fatura – odos
Apera spica venti – iarba vântului
Agrostis sp. – colilie
Lolium temulentum – sălbăţia inului, zâzanie
Bromus secalinus – obsiga secarei
Agropyron repens – pirul târâtor
Speciile de buruieni mai frecvente în culturile de Stellaria media – rocoină;
prășitoare Symphitium officinale – tătăneasă;
Veronica sp. – şopârliţă;
A. Buruieni dicotile anuale şi perene Vicia sp. – măzăriche;
Abutilon theophrasti –teişor; Xanthium strumarium – cornaci.
Amaranthus sp. – ştir; B. Specii monocotiledonate anuale şi perene
Anthemis sp. – romaniţă; Setaria sp. – mohor;
Aristolochia clematitis – cucurbeţică; Echinochloa crus-galli – mohor lat;
Atriplex sp. – spanac sălbatic; Digitaria sanguilnalis – meişor;
Capsella bursa-pastoris- traista ciobanului Apera spica venti – iarba vântului;
Calystegia sepium – cupa vacii; Elymus repens (Agropyron repens)– pir târâtor;
Chenopodium album – loboda sălbatică; Cynodon dactylon – pir gros;
Cirsium arvense – pălămida; Sorghum halepense – costrei.
Convolvulus arvensis – volbura;
Datura stramonium –laur
Hibiscus trionum – zămoşiţă;
Galium sp. – turiţă;
Lepidium draba – urda vacii;
Polygonum convolvulus – hrişca urcătoare;
Rubus caesius – mur de mirişte;
Sinapis arvensis – muştar sălbatic;
Sonchus arvensis – susai;
 Temperatura (oC) Precipitații (mm)
Luna
2015 Normala 2015 Normala
Januarie -1,5 -3,0 33,4 30,0
Februarie 2,0 -0,9 21,4 32,1
Martie 6,2 4,4 65,0 31,6
Aprilie 11,7 11,2 72,0 48,1
Mai 18,6 16,5 73,6 67,7
Junie 21,0 20,2 86,8 86,3
Julie 25,3 22,1 75,2 63,1
August 24,3 21,1 48,4 50,5
Septembrie 18,9 17,5 56,0 33,6
Octobrie 11,8 11,0 64,2 35,8
Noiembrie 6,0 5,3 49,1 40,6
Decembrie 1,4 0,4 44,6 36,7
Media / Suma 12,1 10,5 589,7 556,1
 EXEMPLU DE CALCUL pentru cultura de porumb
(solul preluvosol roșcat din zona Ferma Moara Domnească -Ilfov)
Suma precipitațiilor din perioada de vegetație
Ppv –aprilie- august = 284 mm sau l/m2

I.4. Calcularea rezervei de apă a solului

Rezerva max. utila = Gsol(CC-CO)/ 100= 10000 xh xDa(CC-CO)/100= 100 x h x Da (CC-CO)
G sol- greutate strat sol
CC – capacitate pentru apă în câmp (în funcție de tipul de sol)
CO- coeficient de ofilire (în funcție de tipul de sol)
Da – densitate aparentă sol (în funcție de tipul de sol)
h- grosime strat sol (0,7 m)
10000= suprafata ha m2

R max utila= 100 x 0,7 x 1.4 (25-12) = 1274 m3 sau t/ha = 127, 4 mm sau l/m2 (raport mm : m3 este de 1:10)

III. Determinarea productiei de biomasă totată (t/ha)

PBT = Σ pp din perioada veg. + rezerva utilă / coeficient de transpiratie

PBT = Σ Pp v + Ru/Ct = 284 +127,4/300 = 411,4/280= 1,469 kg = ....14690 kg/ha

1,469 kg x 10000 =14690 kg/ha

Raport boabe: tulpini, frunze, radacini = 1:1,5 (40% : 60 %) = boabe 5876 + 8814 kg/ha
 Bilanț energetic pentru cultura de porumb boabe (model de lucru)

Consumul energetic/ha în funcție de tehnologia aplicată Kwh/ha

Nr Lucrarea aplicată Materiale Cantitate /ha Coef. Consum
crt. utilizate energetic energetic/ha
1 Discuit Motorină 8L 11,75 94
2 Arat 22 cm Motorină 24 L 11,75 284
3 Discuit Motorină 8L 11,75 94
4 Combinator Motorină 4 11,75 47
5 Semănat + Fertilizat Motorină 4 11,75 47
Sămânță 18 4,56 82
Ingrasamant
N 60 25,8 1548
P 60 5,64 339
6 Erbicidat preem. Merlin Duo 2,5 30 75
Motorină 2 11,75 23,5
7 Prașila mec + fertilizare Motorină 4 11,75 47
fazială
N 60 25,8 1548
8 Erbicidare postem. Dicopur 1 30 30
9 Recoltare mec. Combina 5,9 tone 35 206,5
10 Transport recoltă 5,9 tone 118
11 Manoperă 30 ore 0,07 2,1
12 Energie pasivă 150
Total 4732
consum KWh/ha
Nota: Energia pasiva
(uzura mijloacelor
mecanice) se trece la
toate culturile 150
Kwh/ha
 Bilanț energetic porumb

Energie consumată EC= 4732 Kwh/ha

Energie produsă EP= E Pp+ EPs= (5876 x 4,56)+(8814 x 4,25) = 26749,5 + 37459,5 = 64209
Energie netă EN= EP-EC= 64209-4732 = 59477
Raport energetic RE= EP/EC = 13,56

Energie netă productie principala ENp= EPp-EC= 26749.5-4732 = 220175.5

Raport energetic producție principală RPp = EPp/EC = 26749,5/4732= 5,65

V. CONCLUZII
(5-6 concluzii)
1...............
2...............
etc ... ..................
VI. Bibliografie
1...................................
2...................................
etc .....................
Exemple de site-uri unde gasiti informatii (ghiduri) pentru buruieni, boli,
daunatori (pentru descrierea agrocenozei)