SARCINA LUCRĂRII DE AN

Pe o suprafață de transfer de căldură confecționată din oțel carbon se condensează

aburul saturat uscat la presiunea pab. Dimensiunile geometrice ale suprafeții sunt
prezentate în tab. 1.

Căldura cedată de abur este preluată de un mediu de răcire, temperatura căruia variază
t t
de la 2′ la 2″ .

Restul datelor pentru calcule sunt prezentate în tab.2.

Tabelul 1 - Dimensiunile geometrice ale suprafeței de transfer de căldură

Tipul Varianta
suprafeței 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
placă plană verticală
înățimea,
0,8 0,9 1,0 1,1 1,2 1,3 1,4 1,5 1,6 1,8
m
lățimea,m 0,3 0,2 0,4 0,5 0,2 0,3 0,4 0,5 0,3 0,4
grosimea,
2,0 3,0 4,0 5,0 6,0 5,0 4,0 3,0 2,0 2,0
mm
țeavă verticală
înălțimea,
0,8 0,9 1,0 1,1 1,2 1,3 1,4 1,5 1,6 1,8
m
diamterul
exterior, 32 45 57 81 108 32 45 57 81 108
mm
diametrul
interior, 28 40 52 74 100 28 40 52 74 100
mm
țeavă orizontală
înălțimea,
0,8 0,9 1,0 1,1 1,2 1,3 1,4 1,5 1,6 1,8
m
diamterul
exterior, 32 45 57 81 108 32 45 57 81 108
mm
diametrul
interior, 28 40 52 74 100 28 40 52 74 100
mm

1
Tabelul 2 – Agenții de transfer de căldură și parametrii lor

Agent de răcire Abur saturat

Parametrii
Var. Tipul agentului
termic t t w, m/s ps, MPa
2′ , 0C 2″ , 0C
convecție liberă
1 apă 10 30 - 0,10
2 aer 15 25 - 0,12
ulei de
3 20 40 - 0,14
transformator
4 ulei MK 30 50 - 0,16
convecție forțată
5 apă 10 30 1,5 0,20
6 aer 15 25 20 0,16
ulei de
7 20 40 2,5 0,14
transformator
8 ulei MK 30 50 2 0,12

Să se calculeze:

1. Coeficientul de convecție 1 al aburul în proces de condensare și 2 al mediului

de răcire;
2. Coeficientul global de transfer de căldură;
3. Debitele masice ale agenților termici;
4. Aria suprafeții de transfer de căldură;
5. Temperatura suprafeții de transfer de căldură din partea agentului termic cald și
rece;
6. Fluxul termic transmis prin suprafața de transfer de căldură.

Să prezinte următoarele dependențe în formă grafică:

α 1=f 1 ( Δ t̄ ) , α 2=f 2 ( Δ t̄ ) , q=f 3 ( Δ t̄ ) , k=f 4 ( Δ t̄ ) ,

α 1=f 5 ( t ab−t p 1 ) , α 2=f 6 ( t p2 −t f ) , m=f 7 ( t ab−t p 1 )

2
 INDICAȚII METODICE PRIVIND ÎNDEPLINIREA LUCRĂRII DE AN

INTRODUCERE

Efectuarea lucrării de an se va începe cu INTRODUCERE in care se prezintă:

• Aspectele aplicative ale problemei de studiu;
• Posibilitățile de intensificare și de optimizare a proceselor tehnologice respective;
• Legătura între soluțiile tehnice și soluționarea problemelor în domeniul eficienței
energetice și a economisirii resurselor energetice, importanța eficienței
energetice, aspecte de politici în domeniu;
• Se va formula scopul lucrării.

1. INFORMAȚII INIȚIALE

1.1. Sarcina lucrării de an

Se prezintă sarcina lucrării pentru varianta indicată de profesor.

1.2. Schema sistemului fizic

Se prezintă suprafața de transfer de căldură, mișcarea agentului termic cald și

rece, direcția de transfer de căldură și se prezintă o descriere scurtă a proceselor
de transfer de căldură în acest sistem.

1.3. Distribuția temperaturilor în sistem

Se prezintă grafic distribuția temperaturilor agentului termic cald și rece în de-a

lungul suprafeții de transfer de căldură: de la temperatura medie a agentului cald
la suprafața de transfer de căldură, în interiorul suprafeții, de la suprafața de
transfer de căldură la temperatura medie a agentului termic rece.

Modificarea temperaturii trebuie să fie explicată, folosind noțiunile de strat limită

dinamic și termic.

1.4. Analiza problemei

Se indică procesele de bază de transfer de căldură în sistemul dat, se prezintă

descrierea lor succintă și relațiile de calcul de bază.

3
 2. SOLUȚIONAREA PROBLEMEI

2.1. Dimensiunea caracteristică și temperatura determinantă

Se argumentrază necesitatea alegerea dimensiunii caracteristice și a
temperaturii determinante. Se alege dimensiunea caracteristică și temperatura
determinantă conform recomandărilor din literatură.

Calcularea altor mărimi necunoscute pentru efectuarea calculelor (p.1 – 3 din

subcapitolul 2.3)

2.2. Proprietățile termofizice ale agenților termici

Pentru agentul termic cald – lichidul condensat ce curge pe suprafața de transfer
de căldură, după tabelele proprietăților termofizice ale apei pe curba de saturație
se determină:

• densitatea 1;

• conductivitatea termică 1;

• viscozitatea cinematică 1;

• capacitatea termică specifică cp1

în funcție de temperatura determinantă t det1.

După tabelele respective ale proprietățile termofizice ale agenților monofazice se

determină:

• densitatea 2;

• conductivitatea termică 2;

• viscozitatea cinematică 2;

• capacitatea termică specifică cp2;

• criteriul Prandtl Pr2;

• coeficientul dilatării termice 2.

Aceste valori se determină după temperatura determinantă t det2.

Numărul Prp se va determina după temperatura suprafeței din partea

agentului termic rece.

Se îndeplinesc p.4 și 8 din subcapitolul 2.3.

4
2.3. Metoda iterațiilor succesive
Particularitatea soluționării problemelor inginerești constă în aceea că valorile
unor mărimi fizice necunoscute trebuie să fie admise și, după efectuarea
calculelor, precizate.

În problema dată nu sunt cunoscute temperaturile la suprafața peretelui. Din

acest motiv nu este posibilă determinarea coeficientului de convecție în procesul
de condensare 1, coeficientului de convecție 2 în cazul convecției libere ori

( )
0 ,25
Pr f
Pr p
determinarea coeficientului de corecție în cazul convecției forțate.

Pentru soluționarea problemei se admite valorile t p ori ts - tp1, se efectuiază

Δt̄
calculele respective, în rezultatul cărora se determină temperatura medie

Δt̄ Δt̄ calc

între agentul termic cald și rece și se compară cu . În cazul în care
aceste valori coincid cu precizia dată, calculul se termină.

Calculul manual se va efectua în felul următor:

1. După presiunea ps se determină temperatura de saturație a aburului t s, 0C,

căldura latentă de vaporizare r, J/kg
Δt=t s −t p 1
2. Se admite un șir de valori , de exemplu: 0,005 K; 0,01 K; 0,1
K; 1 K; 5 K; 10 K
Δt=t s −t p 1
3. Pentru fiecare valoare admisă se calculează tp1 și
temperatura determinantă tdet1
4. Pentru fiecare valoare a temperaturii determinante t det1 se determină
proprietățile termofizice ale peliculei de condensat
Δt=t s −t p 1
5. Pentru fiecare valoare se calculează coeficientul de convecție
la condensare 1
Δt
6. Pentru fiecare pereche de valori și 1 după relația lui Newton se
determină fluxul termic unitar q
7. Pentru fiecare valoare q și tp1 după relația respectivă pentru cazul
conducției termice prin perete se determină valoarea t p2

5
8. După temperatura determinantă tdet2 se aleg proprietățile termofizice ale
agentului termic rece, iar Prp de va determina după temperatura tp2
9. Coeficientul de convecție pentru agent termic rece

în cazul convecției libere se va calcula în felul următor:

• Se determină criteriul Gr
• În funcție de tipul și poziția suprafeții de transfer de căldură și de
produsul GrPrf se determină regimul de curgere și din literatură se
alege relația respectivă de calcul
• Se calculează criteriul Nu și se determină 2

în cazul convecției forțate se va calcula în felul următor:

• Se determină criteriul Re
• În funcție de tipul și poziția suprafeții de transfer de căldură și de
valoarea criteriului Re se determină regimul de curgere și din
literatură se alege relația respectivă de calcul
• Se calculează criteriul Nu și se determină 2
10. Pentru fiecare pereche de valori 1 și 2 se calculează coeficientul global
de transfer de căldură k
q
Δt̄ =
k
11. Pentru fiecare pereche de valori q și k se va calcula
12. Se construiesc graficele funcțiilor

α 1=f 1 ( Δt̄ ) , α 2=f 2 ( Δt̄ ) , q=f 3 ( Δt̄ ) , k=f 4 ( Δt̄ ) ,

13. Valorile de calcul ale 1 , 2 , q și k se determină în rezultatul intersecției

Δt̄ =Δt̄ calc
graficelor respective cu linia
După aceste valori de calcul se determină t p1 și tp2.
14. Pentru placa plană:
• După caracterisiticile geometrice se determină aria suprafeții de
transfer de căldură
• După ecuația transferului de căldură se calculează fluxul termic
• După ecuațiile bilanțului termic se determină debitele masice ale
agentului termic primar și secundar

6
 Pentru peretele cilindric în cazul convecției forțate:

• Din ecuația continuității se determină debitul masic al agentului

termic rece
• Din ecuațiile bilanțului termic se determină fluxul termic și debitul
masic al agentului termic cald
• Din ecuația transferului de căldură de calculează aria suprafeții de
transfer de căldură

Pentru peretele cilindric în cazul convecției libere:

• După caracterisiticile geometrice se determină aria suprafeții de

transfer de căldură
• După ecuația transferului de căldură se calculează fluxul termic
• După ecuațiile bilanțului termic se determină debitele masice ale
agentului termic primar și secundar

În afara calcului manual, se admite folosirea tehnicii de calcul.

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

ANEXE