Facultatea - Energetica Seriile A si B

Titular- Conf. Mindroiu Mihaela

12 Uleiuri şi Lubrifianţi - Determinarea vâscozităţii convenţionale

Engler

Scopul lucrării
1. Se studiază variaţia vâscozităţii Engler cu temperatura a unui ulei mineral;
2. Se calculează energia de activare, Ea.

Principiul lucrarii.

Lubrifiantii sunt materiale fluide, vascoase sau solide care se interpun intre suprafata
de contact a doua corpuri solide in scopul evitarii frecarii uscate, a micsorarii si incalzirii
surpafetelor. Lubrifiantul trebuie sa adere la suprafata metalica si sa formeze o pelicula de
ungere rezistenta mecanic, termic si chimic.
Din punct de vedere al starii de agregare, lubrifianti se impart in lubrifianti gazosi,
lichizi si solizi. Cele mai importante proprietati ale unui lubrifiant lichid sunt onctuozitatea si
viscozitatea. Capacitatea lubrifiantilor lichizi de a adera la suprafetele metalice si de forma pe
acestea o pelicula rezistenta care sa impiedice contactul direct dintre piesele in miscare cu
scopul eliminarii frecarilor uscate si asigurarii ungerii la limita poarta numele de onctuozitate
sau putere de ungere.
Viscozitatea este rezistenta opusa de lichid la deplasarea unuia din straturile sale in
raport cu altul, ceea ce inseamna ca reprezinta la c urgere. Forta F care deplaseaza lichidul
este proportionala cu suprafata stratului (S) si cu gradientul de viteza, functie de distanta
dintre doua straturi (/l )
S
F=  (dyn) (1)
l
Fl
 (dyn sec/cm2) (2)
S
unde  = viscozitatea dinamica. Unitatea de viscozitate absoluta sau dinamica se numeste
poise (P) si reprezinta forta de frecare cand v =1 cm/s , S= 1cm2 si l = 1cm.
Raportul dintre viscozitatea dinamica si densitate reprezinta viscozitatea cinematica, notata cu
 2 -1
 si se masoara in stokes.   (cm s ) (3)

Vâscozitatea este una din cele mai importante caracteristici pentru controlul proceselor
tehnologice şi alegerea celor mai potrivite tipuri de uleiuri pentru diverse aplicaţii industriale.

Vâscozitatea convenţională Engler (˚E) reprezintă raportul între timpul de curgere, t,

al unui volum de ulei (200 mL) la o anumită temperatură şi timpul de curgere, c, al aceluiaşi
volum de apă distilată, la 200C, prin orificiul vâscozimetrului Engler în condiţii determinate.

t
0
E , unde constanta c = 52 s (4)
c
Unitatea de măsură este gradul Engler, ˚E, şi alături de valoarea vâscozităţii se indică
întotdeauna temperatura la care s-a efectuat determinarea.
Facultatea - Energetica Seriile A si B
Titular- Conf. Mindroiu Mihaela

Fiind un raport al aceloraşi mărimi, vâscozitatea convenţională sau relativă nu are

dimensiuni. Practic, determinarea vâscozităţii relative se reduce la măsurarea timpului de
curgere într-un aparat în condiţii convenţionale alese, a fluidului de cercetat şi respectiv a
celui de referinţă.
Pe baza lucrărilor lui Stokes, Einstein şi Frenkel se foloseşte ecuaţia teoretică de
dependenţă a vâscozităţii dinamice cu temperatura:

  0e E a / RT
(5)
unde, , 0 - vâscozitatea dinamică, respectiv vâscozitatea dinamică absolută,
[η]S.I.=1[kg/m·s]=1[Pa·s](Pascal·Secundă) sau [η]C.G.S.=1[P] (Poisse);
Ea -energia de activare a procesului de curgere;
T- temperatura absolută în grade K;
R-constanta universală a gazelor ideale, R = 8.314 [J/mol·K]=1.987 [cal/mol·K];

Aparatură şi substanţe: vâscozimetru Engler (fig. 1), termometru, ulei mineral.

Pentru măsurarea vâscozităţii convenţionale se utilizează, cel mai frecvent,

vâscoziometrul Engler (fig. 1), compus dintr-un vas
cilindric 1 prevăzut la bază cu orificiu de curgere
calibrat şi trei repere de nivel 4 folosite la reglarea
orizontalităţii situate la înălţimea maximă, h =
25±1mm. La partea superioară, capacul 7 prezintă 2
orificii: un orificiu central pentru tija-opturator 6
care închide etanş orificiul calibrat 1 şi un orificiu
lateral prin care se introduce termometrul 5 cu care
se măsoară temperatura uleiului studiat.

Fig. 1. Vâscoziometrul Engler

Vasul cilindric exterior 3, sudat concentric

cu vasul 1, conţine apă şi se foloseşte ca baie de
încălzire a uleiului. Pentru omogenizare se foloseşte
un agitator 8. Sub vasul cilindric exterior este situat
un balon de sticlă Engler (e), calibrat, prevăzut cu
două repere, unul la 100mL şi celălalt la 200mL.
Sursa de încălzire este utilizată pentru studierea dependenţei vâscozităţii cu
temperatura şi va încălzi gradual lichidul de termostatare.

Mod de lucru

 În vasul 1 se toarnă uleiul de studiat având grijă ca tija metalică să obtureze orificiul
de curgere;
 Se încălzeşte uleiul folosind sursa de încălzire şi se măsoară temperatura în baia de
ulei cu ajutorul termometrului 5. Când temperatura atinge o valoare de cca. 500C, se opreşte
încălzirea şi se aşteaptă câteva minute pentru stabilizarea temperaturii;
Facultatea - Energetica Seriile A si B
Titular- Conf. Mindroiu Mihaela
 Se notează valoarea la care s-a stabilizat temperatura, t10 C, şi se efectuează prima
determinare: se ridică tija metalică ce obturează orificiul de curgere şi în acelaşi timp se
porneşte cronometrul.
 Se notează timpul t1 (sec), în care, în vasul de sticlă calibrat uleiul ajunge în dreptul
reperului care indică 200 mL.
 În vasul 1 se toarnă din nou uleiul de studiat pentru a face a doua, respectiv a treia
determinare, dar la temperaturi cu 10, respectiv 200C mai mici decât prima.

Rezultate şi calculi

 Se calculează vâscozitatea Engler cu relaţia (4);

 Fiecare student întocmeşte următorul tabel :

Nr t0 T 1/T t 0 0
determ. [K] [K-1] [s] E log E
[C]
1
2
3

 Variaţia vâscozităţii convenţionale Engler, 0 E , cu temperatura se obţine prin

logaritmarea relaţiei (5), rezultând ecuaţia unei drepte de forma:

y = n + m ∙ x , adică:

Ea
log 0 E  log  0  (6)
2,303RT
pentru care: y = log 0 E; x = 1/T;
Ea
m (panta dreptei din geometria analitica): tg  , (R = 8,31 J/mol∙K) (7)
2,303  R
n (ordonata la origine in geometria analitica) = log η0

 Se reprezintă grafic log 0E  f (1 / T ) .

 Se traseaza dreapta printre cele trei puncte reprezentate pe grafic si se calculeaza panta
dreptei (m = Ea / 2,303 ∙R), alegand doua puncte oarecare de pe dreapta; din valoarea
obtinuta se calculeaza Ea: (Ea / 2,303 ∙R = Δy / Δx)

Interpretarea rezultatelor:

Se apreciază calităţile lubrifiante, ale uleiului în funcţie de dependenţa vâscozităţii de

temperatură. Uleiurile parafinoase au variaţii mici ale vâscozităţii cu temperatura, spre
deosebire de uleiurile cu conţinut ridicat de hidrocarburi aromatice.
Facultatea - Energetica Seriile A si B
Titular- Conf. Mindroiu Mihaela
Observaţii: Vâscozimetrul Engler este folosit la determinarea vâscozităţilor mai
ridicate, a uleiurilor comestibile, a substanţelor farmaceutice şi tehnice, a derivatelor de
petrol, deci în general a lichidelor cu coeficient de vâscozitate ridicat. De aceea, orificiul de
curgere are o grosime apreciabilă faţă de cea a unui tub capilar.

Exercitii:
1. Sa se calculeze viscozitatea Engler a unui ulei lubrifiant la 250C stiind ca timpul de
curgere a 200 ml prin viscozimetrul Engler a fost de 1 min si 20 secunde, iar constanta
aparatului este 60 de secunde.
2. Care este timpul de curgere a 200 ml ulei prin orificiul calibrat al vascozimetrului
Engler cu constanta 50 s la 600C, daca la aceasta temperatura vascozitatea Engler este
40 E.
3. Printr-un vascozimetru Engler, cu constanta de 60 sec, 200 ml ulei A, la t = 50 0C,
curge in 3,5 minute, iar un alt ulei B, la aceeasi temperatura curge in 5 minute.
Calculati vascozitatea Engler pentru cele doua uleiuri.
4. Se detremina variatia viscozitatii Engler cu temperatura la doua uleiuri folosind un
viscozimetru cu constanta c= 50s. Proba de 200 ml ulei curge prin viscozimetru, in
primul caz in 3 min si 20 sec (la 200C), 2 min si 30 sec (la 400C) si 1 min si 20 sec (la
600C). Cel de-al doilea ulei prezinta urmatoarele rezultate: 200 s (la 250C), 150 s
(500C) si 75 s (700C). Sa se arate care din cele doua uleiuri are o variatie mai mica a
viscozitatii cu temperatura (se va demonstra grafic).
5. Arătaţi care este diferenţa între onctuozitatea si vâscozitatea.
6. Experimentul de determinare a vâscozităţi uleiurilor a avut ca scop determinarea:

a) vâscozităţii cinematice;
b) vâscozităţii Engler;
c) energiei de activare Ea;
d) densităţii; (Argumentaţi răspunsurile.)

7. Vâscozitatea uleiurilor folosite în tehnică depinde;

a) compoziţia chimică a uleiurilor;
b) temperatură;
c) presiune
d) condiţiile de întrebuinţare a uleiului. (Argumentaţi răspunsurile.)