VARIATIA VÂSCOZITĂŢII ULEIURILOR LUBREFIANTE CU

TEMPERATURA

Principiul lucrarii. Lubrefianţii sunt materiale fluide, vâscoase sau solide care se
interpun între suprafaţa de contact a două corpuri solide în scopul evitării frecării uscate, a
micşorării şi încălzirii suprafeţelor. Lubrefiantul trebuie să adere la suprafaţa metalică şi să
formeze o peliculă de ungere rezistentă mecanic, termic şi chimic.
Din punct de vedere al stării de agregare, lubrefianţii se împart în lubrefianţi gazoşi,
lichizi şi solizi. Cele mai importante proprietăţi ale unui lubrefiant lichid sunt onctuozitatea şi
vâscozitatea. Capacitatea lubrefianţilor lichizi de a adera la suprafeţele metalice şi de a forma
pe acestea o peliculă rezistentă care să impiedice contactul direct dintre piesele în mişcare cu
scopul eliminării frecărilor uscate şi asigurării ungerii la limita poartă numele de onctuozitate
sau putere de ungere.
Vâscozitatea este rezistenţa opusă de lichid la deplasarea unuia din straturile sale în
raport cu altul. Forta F care deplasează lichidul este proporţională cu suprafaţa stratului (S) şi
cu gradientul de viteză, funcţie de distanţa dintre două straturi (𝜗⁄𝑙 ).
𝑆𝜗
𝐹 =  (dyn) (1)
𝑙

𝐹𝑙
 = 𝜗𝑆 (dyn sec/cm2) (2)
unde  = vâscozitatea dinamica. Unitatea de vâscozitate absolută sau dinamică se numeşte
poise (P) si reprezintă forţa de frecare când 𝜗 =1 cm/s , S= 1cm2 si l = 1cm.
Raportul dintre vâscozitatea dinamica si densitate reprezinta vâscozitatea cinematica, notată

cu 𝜗 si se masoara in stokes. 𝜗 = (cm2s-1) (3)
𝜌
În tehnică se folosesc şi mărimi convenţionale. Cea mai utilizată este vâscozitatea
convenţională Engler care reprezintă raportul între timpul de curgere al unui volum de ulei la
o anumită temperatură şi timpul de curgere al aceluiaşi volum de apă distilată la 20oC, prin
orificiul vâscozimetru lui Engler.
Pe baza lucrarilor lui Stokes, Einstein si Frenkel, se foloseşte ecuaţia teoretică de
dependenţă a vâscozităţii dinamice cu temperatura:
𝐸𝑎⁄
𝑅𝑇
 = 0 𝑒 (4)
unde Ea -energia de activare a procesului de curgere vâscoasă
T- temperatura, K
o şi R -constante
Această relaţie este valabilă şi pentru variaţia vâscozităţii convenţionale Engler 0 E cu
temperatura şi se poate folosi sub forma logaritmică:
𝐸𝑎
𝑙𝑜𝑔°𝐸 = 𝑙𝑜𝑔0 + (5)
2,303𝑅𝑇
Relaţia (5) reprezintă ecuaţia unei drepte a cărei pantă este Ea/2,303R, ceea ce face posibil
calculul mărimii Ea.

1
 Scopul lucrării este stabilirea variaţiei vâscozităţii Engler cu temperatura şi calculul
energiei de activare Ea..
Aparatură şi subsţante : vâscozimetru Engler, termometru, ulei mineral, cronometru.
Modul de lucru. Se obturează orificiul de curgere al vasului inferior cu ajutorul tijei
metalice centrale şi se introduc cca. 200 cm3 din uleiul de cercetat. Se încălzeşte uleiul prin
intermediul băii de apa, măsurând temperatura în baia de ulei cu ajutorul termometrului. Când
temperatura atinge o valoare de aproape 40-450C, se opreşte încălzirea şi se asteaptă câteva
minute pentru stabilizarea temperaturii. Se ridică tija metalică ce obturează orificiul de curgere
şi se înregistrează timpul în care, în vasul Engler, uleiul ajunge în dreptul reperului care indică
200 cm3. Se procedează similar pentru alte două măsuratori la temperaturi cu 10 respectiv
20oC mai mari decat prima.
Rezultate.Vâscozitatea Engler se calculează cu relaţia :
𝑡
°𝐸 = (6)
𝑐
unde: t - timpul de curgere, în secunde a 200 cm3 de ulei
c - constanta vâscozimetrului egala cu 52 secunde, adică timpul de curgere a 200 cm3 de
apă distilată la 200 C.

Se completează următorul tabel :

to(C) o
Nr. det. T(K) 1/T timp (s) E logoE

Se reprezintă grafic logoE în functie de 1/T. Se calculează din grafic, panta dreptei. Apoi,
ţinând cont de relaţia (5), se obţine energia de activare Ea.
R = 8,31 J/mol grad =1,98 cal/mol grad

Interpretarea rezultatelor. Se apreciază calităţile lubrefiante, ale uleiului în funcţie de

dependenţa vâscozităţii de temperatură. Uleiurile parafinoase au variaţii mici ale vâscozităţii
cu temperatura, spre deosebire de uleiurile cu conţinut ridicat de hidrocarburi aromatice.

Tema de casă
1. Să se calculeze vâscozitatea Engler a unui ulei lubrifiant la 250C ştiind că timpul de
curgere a 200 ml prin vâscozimetru l Engler a fost de 1 min şi 20 secunde, iar
constanta aparatului este 60 de secunde.
2. Care este timpul de curgere a 200 ml ulei A prin orificiul calibrat al vâscozimetrului
Engler cu constanta 50 la 600C, dacă la această temperatură vâscozitatea Engler este 40E.
3. Printr-un vâscozimetru Engler, cu constanta de 60 sec, 200 ml ulei A, la t = 500C,
curge in 3,5 minute, iar un alt ulei B, la aceeaşi temperatură curge în 5 minute.
Calculaţi vâscozitatea Engler pentru cele două uleiuri.
4. Se determină variaţia vâscozităţii Engler cu temperatura la două uleiuri folosind un
vâscozimetru cu constanta c = 50s. Proba de 200 mL ulei curge prin vâscozimetru , în
primul caz în 3 min şi 20 sec (la 20 0C), 2 min şi 30 sec (la 400C) şi 1 min şi 20 sec (la
600C). Cel de al doilea ulei prezintă urmatoarele rezultate: 200s (la 250C), 150 s (500
C) şi 75 s (700C). Să se arate care din cele două uleiuri prezintă o variaţie mai mică a
vâscozităţii cu temperatura (se va demonstra grafic).

2
5. Arătaţi care este diferenţa între onctuozitate şi vâscozitate.
6. Experimentul de determinare a vâscozităţi uleiurilor a avut ca scop determinarea:
a) vâscozităţii cinematice;
b) vâscozităţii Engler;
c) energiei de activare Ea;
d) densităţii.
7. Vâscozitatea uleiurilor folosite în tehnică depinde de:
a) compoziţia chimică a uleiurilor;
b) temperatură;
c) presiune
d) condiţiile de întrebuinţare a uleiului.
Argumentaţi răspunsurile.