DETERMINAREA EXPERIMENTALĂ A VASCOZITĂŢII DINAMICE A

LICHIDELOR ALIMENTARE

1. Scopul lucrării
Lucrarea are ca scop determinarea vâscozităţii dinamice a diferitelor lichide alimentare cu
ajutorul vâscozimetrului cu bilă Rheotech KF 10.

2. Consideraţii generale
Vâscozitatea se poate defini ca fiind proprietatea reologică a fluidelor de a opune rezistenţă la
deplasarea relativă a straturilor de fluid adiacente, rezistenţă ce este datorată frecării interioare dintre
straturile de fluid. La deplasarea straturilor unui lichid, unele faţă de altele, apare o frecare interioară
specifică fiecărui lichid şi caracterizată prin mărimea fizică numită vâscozitate.
Deosebim: vâscozitatea dinamică sau absolută, vâscozitatea relativă, vâscozitatea cinematică şi
vâscozitatea convenţională.
Vâscozitatea absolută sau dinamică se măsoară în sistemul CGS în unităţi de măsură ce poartă
denumirea poise, după numele fizicianului Poiseuille.

 g 
Simbol : P 
 cm  s 

Unitatea practică este de o sută ori mai mică şi se numeşte centipoise. Această valoare este
egală ca vâscozitatea apei la 20,2 ˚C.
Vâscozitatea poate fi:
- dinamică η este coeficientul de proporţionalitate din formula tensiunii tangenţiale şi
dv
are ca unitate de măsură Pa  s ;    .
dn
- cinematică υ este definită ca raportul dintre vâscozitatea dinamică şi densitatea

fluidului şi are ca unitatea de măsură m 2 / s ;   .

- vâscozitatea convenţională Engler se poate transforma în vâscozitate cinematică şi
 6,31  6 2
are ca unitate de măsură gradul Engler, ˚E:    7,32  E    10 m / s.
 E 

Împărţind valoarea vâscozităţii dinamice a unui lichid la vâscozitate dinamică a altui lichid
(lichidul de referinţă, apa) se obţine viscozitatea relativă.

3. Descrierea aparatului
Vâscozimetrul cu bilă tip Rheotest (fig. 1) este format dintr-un tub de sticlă, calibrat, vertical,
pe care s-au trasat trei repere (distanţa dintre ele reprezintă lungimea L din relaţia (1)). Tubul de sticlă
este prevăzut cu dispozitive de închidere.
 Tubul de sticlă are lungimea de 20 cm şi este montat într-o baie de sticlă, care la rîndul ei este
fixată pe un stativ de metal. La cele două extremităţi, tubul este prevăzut cu dopuri şi capace. Pe tub
sunt trasate trei repere la distanţă de cca. 5 cm între ele.
Aparatul este prevăzut cu o trusă de bile. De obicei patru bile metalice şi doua de sticlă,
corespunzătoare unui anumit domeniu de vâscozitate şi notate de la 1 la 6 (tabelul nr. 1).

Tabelul 1
Caracteristicile bilelor utilizate
Constanta bilei
Diametru Greutate Densitate
Bilă K
[mm] [g] [g/cm3]
[mPa∙cm3/g]
1 15,590 4,597 2,3172 0,10075
2 15,591 4,424 2,2297 0,10110
3 15,553 16,061 8,1532 0,1321
4 14,996 14,392 8,1509 1,204
5 13,995 11,009 7,6703 6,694
6 10,995 5,430 7,8017 34,89

Tabelul 2

Unghiul de DIN 70 60 50
înclinare (grade)
Multiplicator F 1 0,952 0,879 0,778

3.1 Părţile componente

1. Stand
2. Vâscozimetrul
3. Bulă de nivelare
4. Şurub de reglare
5. Roată de reglare unghiulară
6. Tubul de cădere (bilă)
7. Suport superior
8. Suport inferior
9. Baie de termoreglare
10. Duză de admisie
11. Suport termometru
12. Capac
13. Garnitura de etanşare
14. Rulment
15. Piuliţă

Fig. 1. Vâscozimetrul Rheotec KF 10

2
4. Materiale necesare

- vâscozimetru Rheotec;
- densimetre;
- termometre;
- cronometru;
- lichide alimentare: apă, lapte, bere, nectar.

5. Modul de lucru
Înainte de e face determinarea se curăţă cu atenţie tubul de cădere, dopurile acestuia şi bilele. Se
umple tubul cu produsul de analizat, lăsând un gol de circa 2 cm până la marginea superioară.
Eventualele bule de aer se îndepărtează cu o baghetă de sticlă. Tubul este înconjurat de o baie circulară.

1. Se ajustează şurubul (4) până la nivelarea bulei (3)

1. Se alimentează baia (9)de termoreglare prin diuza de admisie (10) cu apă la o anumită
temperatură .
2. Se determină densitatea lichidului de studiat cu ajutorul unui densimetru(aerometru) şi se trece
în tabel (  2 )
3. Se prelevează o mostră de lichid analizat şi se introduce în cilindrul de cădere(6) asigurându-se
etanşeitatea capacului inferior.
4. Se setează poziţia roţii unghiulare de reglare pe una din poziţii
5. Se citeşte temperatura lichidului ambiental cu ajutorul termometrului şi se notează valoarea (T)
în tabel.
6. Se aşează Vâscozimetrul în poziţie normală de lucru
7. Se introduce bila în cilindrul de cădere 6.
8. Se eliberează bila în lichid
9. Când bila ajunge în dreptul primului marcaj indicator se porneşte cronometrul.
10. Se măsoară timpul în care bila parcurge distanţă dintre două marcaje şi se notează (t) în tabel.
11. Se calculează cu ajutorul formulei (1) vâscozitatea dinamică (η) şi se trece în tabel
12. Se efectuează trei măsurători consecutive la aceeaşi temperatură şi se calculează valoarea medie
a vâscozității dinamice (  ).

Vâscozitatea se calculează prin ecuaţia:

  t 1   2   K  F (1)

unde: η = vâscozitatea dinamică [mPa∙s] ; t = timpul de coborâre de la suprafaţă la baza [s] ;  1 = densitatea
bilei [g/cm3];  2 = densitatea fluidului [g/cm3]; K = constanta bilei [mPa∙cm3/g] ; F = unghiul de înclinare

3
 6. Prelucrarea şi interpretarea rezultatelor
Se înregistrează valorile obţinute în urma determinărilor în tabelul 2.

Densitatea Timpul Vâscozitatea Vâscozitatea medie

Densitata  2 Temp T
1 t η 
Lichid1

Densitatea Timpul Vâscozitatea Vâscozitatea medie

Densitatea  2 Temp T
1 t η 
Lichid2

Densitataea Timpul Vâscozitatea Vâscozitatea medie

Densitatea  2 Temp T
1 t η 
Lichid3

Densitataea Timpul Vâscozitatea Vâscozitatea medie

Densitatea  2 Temp T
1 t η 
Lichid4